PIAA MONETAR i INFLAIA

Confereniar univ.dr. VRJAN DANIELA

CUPRINS
1. Banii (Moneda)
2. Cererea i oferta de moned
3. Reglarea masei monetare
4. Dobnda
5. Politica monetar
6. Inflaia
1. Banii (Moneda)
Definiie:
Banii desemneaz moneda metalic,
bancnotele, moneda scriptural (banii aflati n
conturile de la instituiile financiar-bancare) i
alte instrumente sau bunuri (metale preioase
n special) avnd denumiri i forme specifice,
diferite de la o ar la alt ar, care sunt
general acceptate ca mijloace pentru schimburi
i pli.
1.1. Evoluia banilor
Trocul;
Mrfuri etalon pentru msurare (obiecte: buci de
metal, piei, blnuri i animale);
Metale preioase (aur, argint);
Din metale preioase s-a confecionat moneda:
buci tipizate de o anumit greutate, puritate i
marcate cu semne distinctive pentru recunoatere;
Din sec.al XVI-lea , monedelor li s-au adugat
bancnotele (biletul de banc sau moneda-hrtie).
Primele bancnote au fost emise n Olanda;
Moneda scriptural (banilor de cont).

1.2. Funciile banilor
de msurare a activitilor economice i valorilor
din economie n care scop se stabilete un etalon, o
unitate de msura n fiecare ar (iar uneori pentru mai
multe ri (leu, dolar, euro, rubla etc.);
de mijloc de schimb prin intermediul lor
realizndu-se orice vnzare cumprare pe orice fel de
pia;
de mijloc de plata atunci cnd servesc la stingerea
unei datorii exprimate n bani;
forma universal a avuiei fapt care-i face
utilizabili pentru constituirea rezervelor i pli ntre
agenii din ri diferite.

1.3. Masa monetar (bneasc)
Suma de bani aflata in circulatie intr-o
economie, adica suma diferitelor forme sub
care se prezinta banii detinuti de agentii
economici la un moment dat reprezinta masa
baneasca sau masa monetara.(si se noteaza cu
M).
Agregate monetare
AM desemneaz o parte cosntitutiv a M i seminometare,
parte autorizat prin funciile specifice ei, prin ag.specializai care
emit instrumente de schimb i de plat, prin instituiile bancar-
financiare care le gestioneaz i prin fluxurile ec.reale pe care le
mijlocete.

Aceasta se prezinta sub urmatoarele forme:
o M1 - bani in numerar (monede si bancnote);
o M2 bani scripturali (aflati in conturi si posibili de utilizat
fara restrictii);
o M3 bani in conturi, de genul economiile populatiei la
termen si altfel conditionate, depozite in valuta ale rezidentilor;
o M4 alte instrumente actiuni, obligatiuni, bonuri de
trezorerie etc.
Suma componentelor M constituie lichiditatea (totala)
totalitatea mijloacelor mobilizabile pentru a asigura derularea
activitatilor economice si mersul normal al afacerilor intr-o tara.

Una din modalitatile de calcul a marimii M foarte
raspandita este:
M = P . Y/v
unde: M - masa monetara;
Y - cantitatea bunurilor care fac obiectul
tranzactiilor
v - viteza de rotatie a monedei (numarul de
operatii de vanzare cumparare si plati realizate
cu o unitate monetara intr-o perioada data).


2. Cererea i oferta de moned
Cererea de moneda (bani) este cantitatea de moneda pe
care agentii economici doresc (au nevoie) sa o detina in conditiile
unei anumite dobanzi (rate a dobanzii). Dobanda este costul
optiunii pentru a pastra (avea) bani (moneda) in numerar.
Cererea de moneda decurge din:
- volumul tranzactiilor din activitatile care trebuie finantate de
unitatile economice dintr-o tara (consum, productie, investitii
etc.):
- necesitatea constituirii de rezerve ca masura de prevedere
intrucat banii reprezinta o valoare care poate fi schimbata oricand
pe alte bunuri si nu numai;
- mobiluri (scopuri) speculative. Mai ales in tarile cu un mecanism
bursier dezvoltat aceasta cerere variaza in raport invers cu rata
dobanzii. Cand dobanda creste cererea de bani in acest scop scade
si invers

Cererea de moneda
Purtatorii cererii de moneda sunt: intreprinderile pentru a-
si finanta activitatile, trezoreria statului pentru a finanta
activitatile adminstratiilor publice (si deficitul bugetului de
stat), bancile si alte institutii financiare care au nevoie de
credite de la populatie pentru a finanta proiecte de diferite
feluri.
Banii pastrati, indiferent din ce motiv, in numerar in
afara sistemului bancar, nu aduc nici un venit. Daca insa
sunt depusi in sistemul bancar beneficiaza de dobanda. In
acest sens, dobanda este considerata pretul banilor.
Cererea de bani creste sau scade odata cu variatia
nevoilor determinate de cele trei cauze. O influenta
deosebita asupra cererii de bani are si cresterea preturilor
sau diminuarea acestora.

Oferta de moned
Bncile; Banca central;
Casele de economii i de pensii;
Societile de asigurri;
Trezoreria sau tezaurul
Alte instituii financiare cu disponibiliti
temporare;
Populaia

Banca Nationala numita adesea si Banca Centrala sau de Emisiune.
Aceasta ofera resursele banesti necesare statului. Mecanismul acestei
operatii: la cererea de credit a guvernului, banca centrala emite bonuri
de tezaur (hartii de anumite valori purtatoare de dobanzi interesante.
Bancile comerciale si nu numai cu banii disponibili pe care-i au cumpara
(subscriu) asemenea bonuri pentru a beneficia de dobanda. In aceasta
relatie, bancile respective sunt in situatia de creditori, iar sumele pe care
banca nationala le plateste bancilor subscriptoare constituie de fapt
oferta de bani care prin intermediul lor se difuzeaza in economie.
Bonurile de tezaur subscrise bancilor pot fi revandute in anumite conditii
bancii nationale.

Banca Nationala ofera moneda si contribuie la cresterea masei monetare
si prin cumpararea de devize straine (bani si alte valori) necesare
agentilor economici nationali in relatiile lor cu exteriorul sau ca rezerva;

Tot banca centrala, in anumite conditii, la cererea bancilor comerciale
pune la dispozitia acestora sub forma de credit sume, pe care bancile
respective le pot da la randul lor sub forma de credit altor agenti
economici;

trezoreria statului (banc a statului avnd ca principal
funcie centralizarea fondurilor publice i gestionarea
acestora n conformitate cu prevederile legale) prin:
a) cheltuirea sumelor primite de la banca nationala,
sume care s-au constituit prin emisiunea de bonuri de
tezaur ( titluri de stat, instrumente financiare emise de
autoritatea fiscal, pentru finanarea temporar a
deficitului bugetar: certificat de trezorerie i certificat
de depozit) ce au fost vandute bancilor comerciale sau,
altfel spus au fost subscrise de bancile comerciale;
b) utilizarea propriei monede intrucat are acest drept;

bancile comerciale care ofera sau creeaza moneda scripturala
acordand credite celorlalte categorii de agenti economici.
Mecanismul specific acestui gen de oferta este denumit
multiplicatorul creditului multiplicatorul ofertei de bani sau
multiplicatorul monetar.
Capacitatea bancilor comerciale de a oferi moneda prin
creditarea celor ce au nevoie de bani este limitata de banca
centrala prin constituirea unor rezerve obligatorii. Din
disponibilitatile pe care le au si pe care le-ar putea oferi pe piata
sub forma de credite, bancile trebuie sa depuna la banca centrala
o cota procentuala ca rezerva obligatorie pe care n-o pot folosi ca
oferta. Prin cresterea acestei rezerve se restrange capacitatea de a
se crea moneda si deci se diminueaza oferta si invers.
In acest gen de operatii sunt implicati in primul rand deponentii /
unitatile economice (agentii) de orice fel si in primul rand
populatia sau menajele care au surplus de bani sau economii pe
care ii pastreaza (depun) in bancile comerciale si-i pot folosi cand
au nevoie. In al doilea rand, sunt implicati cei ce au nevoie de bani
(oricine ar fi acestia) si pentru aceasta solicita credite bancilor
comerciale.


Reglarea masei monetare
Operaiuni care au loc pe PM este reglat
cantitatea de moned solicitat de
desfurarea activitilor ec. i social-culturale
din cadrul unei ri.
mprejurri i operaiuni care duc la creterea
masei monetare
mprejurri i operaiuni care duc la scderea
masei monetare
Tipuri de operaii
A. Operaii cu garanii i fr garanii
B. Operaiuni de finanare i refinanare
C. n funcie de durata pe care se acord
creditul: perioade f.scurte; credite pe perioade
scurte (2-90 zile) i credite pe termen mediu
(90-2 ani)
Politica monetar
PM un ansamblu de aciuni exercitate de
autoritile monetare (BNR, trezoreria) asupra
masei monetare i asupra activelor financiare, n
vederea orientrii pe termen scurt sau mediu.
Pe plan intern: PM se realizeaz prin reglarea Cm
de schimb i de plat. Se urmrete stabilitatea
preurilor, deplina ocupare a forei de munc i
expansiunea economic.
Pe plan extern: PM poate s ncurajeze intrrile
sau ieirile de capitaluri pentru echilibrarea
balanei de pli


Obiectivele politicii monetare
Conform art.2 din Legea privind Statutul BNR
Asigurarea stabilitii monedei naionale,
pentru a contribui la stabilitatea preurilor;
Controlul masei monetare i al nivelului ratei
dobnzii;
BNR elaboreaz, aplic i rspunde de PM ,
valutar, de credit, de pli, urmrind
funcionarea normal a sistemului bancar.
Instrumentele politicii monetare
A. Cumprri i vnzri de titluri pe piaa
deschis (open market). Reglarea lichiditii
monetare n funcie de nevoile sistemului
economic, ca i evitarea variaiilor de ritmuri
foarte mari i dezordonate n dinamica M poart
numele de OM. BNR vinde i cumpr titluri de
credit, prin OM se deschide piaa i se creeaz
condiiile pentru ca mecanismelor C i O de
active financiare s funcioneze normal, liber.
B. variaiile cotelor rezervelor obligatori
C. refinanarea acordat bncilor comerciale.
Caracteristicile esentiale ale pietei monetare:
are rolul de a regla cantitatea de moneda din economie si a compensa excedentul de moneda
cu deficitul diferitelor categorii de agenti economici;
are un pret specific dobanda;
este extrem de fluida;
are o mare capacitate de a influenta mersul economiei prin mixuri de politici care pot fi
grupate in doua mari categorii:
a) politica banilor ieftini care are obiectul de a mari oferta de moneda in
scopul dezvoltarii economiei si in acest sens se diminueaza rata
rezervei obligatorii si se acorda diferite alte facilitati;
b) politica banilor scumpi prin care se restrictioneaza oferta de moneda
sau chiar se diminueaza pentru a evita inflatia in special prin masuri
opuse celor prevazute de politica banilor ieftini;
echilibrul pe aceasta piata consta in mentinerea unui raport dinamic intre
cerere si oferta relativ apropiat astfel incat economia sa functioneze in conditii
normale;
dezechilibrele pe aceasta piata au urmari complexe si caracter contagios
(determina dificultati in lant);
echilibrul este foarte greu de controlat data fiind interactiunea deosebit de
activa a acestei piete cu cea financiara si valutara.


Inflaia
Inflaia este un dezechilibru pe piaa monetar atunci cnd oferta
de moned este mai mare dect oferta de for de munc i se
manifest prin creterea generalizat a preurilor i scderea
puterii de cumprare:
Acestea survin in economie, indiferent din ce cauze, in raport cu
un moment sau o perioada din trecut:
a) se mareste diferenta dintre volumul masei monetare si cantitatea
bunurilor supuse vanzarii astfel incat preturile cresc simtitor, iar
b) valoarea banilor se dimineaza.
Efectul poate fi rezultatul unor imprejurari variate:
- creste masa monetara, iar cea de bunuri este constanta;
- scade cantitatea de bunuri, iar masa monetara ramane
constanta;
- cresc cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai mult;
- scade volumul marfurilor, iar cel al masei monetare creste;
- scad cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai putin.

Creterea generalizat a preurilor
cresterea sensibila, generalizata si de durata a preturilor
relevat prin indicele general mediu al preturilor din economie
(IGP).
Pentru un bun economic, indicele preului (Ip) se calculeaz ca raport
procentual ntre preul sau n prezent (p
1
) si cel existent la o data sau ntr-o
perioada anterioaa (p
0
)
Ip = p
1
/ p
0
x 100 ; 10 lei/8 lei x 100 = 125 %
Interpretarea: preul acesta a crescut cu 25%; a crescut la 125%; a
crescut de 1,25 ori.
Pentru categorii mari de bunuri, indicele preturilor se poate calcula in
mai multe feluri. In ceea ce privete bunurile de consum cel mai des se
recurge la indicele preturilor de consum (IPC) de tipul
IPC = (Q
0
x P
1
) / (Q
0
x P
0
) Indice de tip Lanspeyres
IPC = (Q
1
x P
1
) / (Q
1
x P
0
)
Indicele preurilor de consum exprim modificarea medie
ponderat a cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul
urban le face pentru asigurarea mijloacelor de subzisten, n
concordan cu nivelul i structura nevoii sociale .

Scderea puterii de cumprare a
banilor
scaderea preturilor de cumparare a banilor sau a
unei uniti monetare care consta, n scderea cantitii
de bunuri ce se pot cumpra cu o unitate monetar. In
acest sens exista indicele puterii de cumprare a banilor
(IPCB).
PCB = 1/IGP sau M/IGP
IPCB = M t
1
/ IGP t
1
/ t
0
in care:
M t
1
masa monetar n t
1

IGP indicele general al preturilor
t
1
/ t
0
intervalul de referint

Forme ale inflaiei dup intensitatea ei
Amploarea sau intensitatea inflatiei este atent urmarita intrucat are efecte
deosebite. In ceea ce priveste intensitatea distingem:
- inflatie taratoare cresterea medie anuala a preturilor de 3 5%;
- inflatie moderata cresterea medie anuala a preturilor de 6 7 %;
- inflatie rapida cresterea amedie anuala a preturilor de 8 10%;
- inflatie galopanta cresterea anuala a preturilor de peste 10%.
In stiinta economica interactiunea dintre inflatie i mersul economiei este
sintetizata prin conceptele:
- crestere economica neinflationista caracterizata prin inflatie taratoare
moderata si crestere economica superioara indicelui inflatiei;
- crestere economica inflationista in care inflatia depaseste indicele de
crestere a productiei;
- stagflatie in care exista inflatie rapida iar productia evolueaza lent in
scadere;
- slumpflatie cand productia este in scadere in timp ce inflatia devine
galopanta.


Cauzele inflatiei
Inflaia prin cerere este acea inflaie care rezult din creterea
cererii agregate. Creterea cererii agregate este explicat de unii
specialiti prin creterea veniturilor bneti ale populaiei (vezi
reprezentarea grafica din manual)
Inflaie prin costuri, prin ofert, apare n situaia n care costurile
de producie cresc independent de cererea agregat. Dac firmele
sunt confruntate cu o sporire a costului, ele vor rspunde parial
prin creterea preului de vnzare i parial prin reducerea
volumului activitii( vezi reprezentarea grafica din manual)
Inflaie prin credit, creterea substanial a creditului duce relativ
repede la dezechilibrul inflaionist, la excesul de cerere nominal
pentru bunurile de consum
Inflaie importat cu ct elasticitatea cererii n raport cu
preurile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de
import este mai mare, cu att incidena inflaiei importate va fi
mai mic.
Efectele (costurile) inflaiei
1. deprecierea inflaionist a banilor existeni la
populaie
2. necesitatea deselor calculri i recalculri de preuri,
de operaiunile de afiare a acestora
3. inflaia viciaz corelaiile istorice dintre preurile
relative ale diferitelor bunuri materiale i servicii
4.creterea incertitudinii i a riscului n economie
5. redistribuiri arbitrare ale avuiei i ale veniturilor
ntre gospodrii, firme i stat
6. costurile psihologice i costurile politice
(pentru mai multe detalii consultai manualul)
Pe cine avantajeaz i pe cine
dezavantajeaz inflaia?
Avantajeaz pe debitori (cei care iau credit) i
pe cei care i convertesc moneda depreciat
cu o moned liber convertibil.
Dezavantajeaz pe creditori i pe cei care au
venituri mici i fixe.
Politici de combatere a inflaiei
a) masuri de aparare sau protectie a agentilor economici precum
indexarea cresterea veniturilor unor categorii de persoane (in special a
celor cu venituri mici si fixe) pentru a acoperi total sau partial cresterea
preturilor, cresterea dobanzilor pentru economiile realizate; acordarea
de compensatii, subventionarea preturilor pentru anumite categorii
de bunuri etc. Ingeneral asemenea masuri sunt considerate pasive;

a) masuri active care privesc refacerea echilibrului economic deteriorat
prin inflatie actionand asupra masei monetare pentru a frana cresterea
sa si a o aduce la nivelul solicitat de mersul normal al economiei cat si
asupra volumului de bunuri si servicii pentru a-l ridica mai aproape de
nivelul masei monetare existente si a reface raportul cerere-oferta.
Asemenea masuri sunt: cresterea dobanzilor la credite; inghetarea
salariilor si a unor preturi; echilibrarea bugetului de stat si balantei
de plati externe; dezvoltarea activitatilor productive pentru cresterea
ofertei agregate; adaptarea structurii ofertei agregate la cea a cererii
agregate; acordarea de facilitati la export si import etc.
De regula, masurile antiinflationiste se promoveaza la pachet pentru a
fi mai eficiente.

Relaia dintre inflaie, omaj i oferta
agregat
A.W.Phillips a descoperit o relaie invers ntre
ritmul salariului nominal i rata omajului.
omajul a fost mai mare cnd ritmul de cretere a
salariului nominal a fost mai lent, i invers
Curba Phillips este un instrument de
fundamentare a politicilor economiei ofertei i
este o alternativ de reprezentare a ofertei
globale
la pagina 303 din manual avei efectele ocurilor
inflaioniste (ocul cererii i ocul ofertei) de
nvat


Intrebari?
Multumesc pentru atentie.