"Enigma Otiliei" - 1938 - roman realist de factura balzaciana, are un caracter polemic, este

o replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei proustiene. Este un roman

traditional, amestec de elemente clasice, romantice, realiste si moderne.
TITLUL - initial, "Parintii Otiliei" reflecta ideea balzaciana a paternitatii, pentru ca fiecare
personaj determina cumva soarta orfanei Otilia, ca niste "parinti". in motive editoriale,
!alinescu a ales un titlu sonor, "Enigma Otiliei", care evidentiaza povestea de dra"oste, in
care Otilia ramane pentru #eli$ o eni"ma. %criitorul insusi spune despre titlu& "Nu Otilia are
vreo enigma, ci Felix crede ca are. Pentru orice tanar de douazeci de ani, enigmatica va fi in
veci fata care il respinge, dandu-i totusi dovezi de afectiune."
#'E%!(a societatii bur")eze bucurestene de la inceputul secolului al **-lea, romanul
dezvolta doua teme& istoria unei mosteniri si iubirea adolescentina.
'O+(,-. are structura circulara, debuteaza balzacian cu precizarea timpului si a locului
actiunii& intr-o zi de iulie a anului 19/9, tanarul #eli$ %ima, fiul unui medic militar din 0asi,
vine la 1ucuresti, la unc)iul si tutorele sau, !ostac)e 2iur"iuveanu, ca sa urmeze medicina.
3enirea lui #eli$ in strada (ntim, in casa lui !ostac)e 2iur"iuveanu, este simetrica cu
finalul, cand #eli$, revenind in acest loc, isi reaminteste cuvintele cu care il intampinase
odinioara unc)iul sau& "Aici nu sta nimeni".
'O+(,-. - 4/ de capitole - construit pe doua planuri narative care urmaresc destinele unor
personaje, prin acumularea detaliilor 5destinul Otiliei, al lui #eli$6. Primul plan - al membrilor
clanului 7ulea pentru obtinerea mostenirii lui !osta)e 2iur"iuveanu si inlaturarea Otiliei
+arculescu, al doilea plan prezinta destinul tanarului #eli$ %ima care, ramas orfan, vine la
1ucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele lui si traieste iubirea adolescentina
pentru Otilia. (utorul acorda atentie si planurilor secundare, pentru sustinerea ima"inii ample
a societatii citadine.
CONFLICTUL romanului - se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite, care
su"ereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui !ostac)e
2iur"iuveanu, posesorul averii, si Otilia +arculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua
sotii decedate. (ici patrunde #eli$ %ima, fiul surorii batranului, care vine la 1ucuresti pentru a
studia medicina. -n alt intrus este .eonida Pascalopol, prieten al batranului, pe care il aduce
in familia 2iur"iuveanu afectiunea pentru Otilia, pe care o cunoaste de mica. ( doua familie,
vecina si inrudita, care aspira la mostenirea averii batranului, este familia surorii lui, ("lae.
!lanul 7ulea este alcatuit din sotul %imion 7ulea, cei trei copii ai lor& Olimpia, (urica si 7iti.
0n aceasta familie patrunde %tanica 'atiu pentru a obtine zestrea ca sot al Olimpiei. 0storia
unei mosteniri include doua conflicte succesorale& primul este iscat in jurul averii lui mos
!ostac)e 5adversitatea manifestata de ("lae impotriva orfanei Otilia6, al doilea destrama
familia 7ulea 5interesul lui %tanica pentru averea batranului6. Conflictul erotic priveste
rivalitatea adolescentului #eli$ si a maturului Pascalopol pentru mana Otiliei. Pornind de la
teza "obiectul romanului este omul ca fiinta morala", 2eor"e !alinescu distin"e doua feluri de
indivizi, in functie de capacitatea de adaptare la lume& cei care se adapteaza moral 5au o
conceptie morala asupra vietii, sunt capabili de motivatia actelor proprii& Pascalopol si #eli$6
si cei care se adapteaza automatic8 instinctual 5or"anizati aproape sc)ematic si ilustrand cate
un c)ip uman& coc)eta, fata batrana, avarul, "baba absoluta", dementul senil6.
0,0%!-7(10., relatia cea mai interesanta intre personajele romanului e constituita de
povestea de dra"oste dintre #eli$ si Otilia.
'E-%07( e$emplara a cartii si una din eroinele comple$e ale romanului romanesc interbelic,
alaturi de +aitre9i a lui +ircea Eliade, ramane Otilia, personaj realizat prin te)nica moderna
a oglinzilor paralele. 'elativizarea ima"inii prin reflectarea in mai multe o"linzi alcatuieste
un portret comple$ si contradictoriu& "fe-fetita" cuminte si iubitoare pentru mos !ostac)e, fata
e$uberanta, "admirabila, superioara" pentru #eli$, femeia capricioasa, "cu un temperament de
artista" pentru Pascalopol, "o dezmatata, o stricata" pentru ("lae, "o fata desteapta", cu spirit
practic, pentru %tanica 'atiu, o rivala in casatorie pentru (urica. 0nsa niciuna din aceste
ipostaze nu cuprind, nici separat, nici cumulate, comple$itatea acestui personaj feminin.
Portretul ei fizic su"ereaza tineretea si distinctia& "18-1 ani, fata maslinie, cu nasul mic si
oc!ii foarte al"astrii".
E'O0,(acumuleaza o serie de trasaturi contradictorii& copilaroasa si matura, e$pansiva si
interiorizata, rationala si impulsiva. !omportamentul ei este derutant atat pentru #eli$, tanarul
in formare, cat si pentru Pascalopol, batranul blazat. Ea nu are nicio eni"ma, cum su"ereaza
titlul romanului. 'ostul substantivulul "enigma", urmat de atributul substantival "enitival, este
de a infatisa eni"ma eterna a feminitatii, receptata din perspectiva tanarului #eli$..
#0'E comple$a, plina de neprevazut, libera in atitudini si capricioasa, ea are o influenta
ma"ica asupra celorlalti. (re puterea de a se autoanaliza, "asindu-se "mediocra" si e
constienta de relativitatea frumusetii& "noi nu traim decat cinci-sase ani#Pe urma am sa capat
cearcane la oc!i, z"arcituri pe o"raz," ii spune ea lui #eli$.
(+102-07(7E( Otiliei este determinata in primul rand de comportament.. +ulta vreme,
fata oscileaza, apro$imativ e"al, cu ar"umente lo"ice adesea, cu altele subintelese uneori,
intre #eli$ si Pascalopol, doua ipostaze masculine, optand in cele din urma, pentru mosier,
ima"ine a paternitatii re"asite, care ii putea asi"ura protectie si o e$istenta linistita. 0n urma
unei discutii cu Otilia, #eli$ ramane cu senzatia ca sufletul fetei era de nepatruns. %-ar parea
ca ambi"uitatea evolueaza spre rezolvare indata dupa imbolnavirea lui !ostac)e
2iur"iuveanu. Eventuala pierdere a tatalui vitre" trezeste, prin revers, dorinta de ocrotire.
#eli$ ii este devotat, dar inevitabil lipsit de practica vietii. (mbi"uitatea se adanceste, Otilia
doarme o noapte in camera tanarului, iar dimineata urmatoare paraseste impreuna cu
Pascalopol tara.
PO(7Eca cel mai aproape de esenta sufleteasca a Otiliei este #eli$, pentru ca sin"ura cale de
cunoastere, fie e relativa, a celuilalt, e raportul sentimental profund. Pentru acesta Otilia e o
intruc)ipare a misterului feminitatii. esi are o minte lucida, #eli$ e intri"at de reactiile
derutante ale fetei, trecerea cu rapiditate de la o stare afectiva la alta. 7anarul se intreaba de ce
il prefera pe maturul Pascalopol, desi ii poarta o incontestabila afectiune, de ce il paraseste
apoi si pe acesta pentru o alta relatie. ,u intele"e inepuizabila mobilitate sufleteasca a eroinei.
2aseste in camea verisoarei sale un volum de versuri scrise de poetul francez (lbert %amain
si, indata, prin analo"ie, Otilia ii aparu ca "o fiinta tragica, suferind de o muzica prea tare, ca
o floare respirand in intuneric umiditatea". ,umai in fata lui #eli$, fata isi dezvaluie temerile
cele mai ascunse, "andul inspaimantator al imbatranirii& "noi nu traim decat cinci-sase ani#"
0ntre Otilia, pe care o vede #eli$ la inceput plina de farmec si de candoare, si femeia din
foto"rafia din final 5"o doamna foarte picanta, gen actrita intretinuta, dar care nu mai era
Otilia, nu era fata ne"unatica.un aer de platitudine stingea totul"6, pe care i-o arata
Pascalopol, este viata unei eroine moderne.
FELIX este tipul intelectualului in formare. Portretul lui fizic este prezentat in prima pa"ina a
romanului& "un tanar de vreo optsprezece ani, cu fata $uvenila si prelunga, aproape
feminina", cu o culoare "maslinie" a obrazului si o taietura "elinica" a nasului.
#ire rationala, cu un spirit de observatie foarte dezvoltat, #eli$ este cel care observa si
analizeaza, perspectiva lui fiind cea dominanta.
0,7E.E2(, ca studiul este pentru el unica sansa, el mer"e la universitate, publica articole
in reviste de specialitate si ajun"e medic apreciat si profesor universitar.
#eli$ reprezinta omul superior care-si canalizeaza intrea"a activitate cu o incordare tipic
balzaciana a vointei spre realizarea unui tel anume. 3iitorul il vede sub semnul unei activitati
stiintifice neintrerupte.
%0+P(70( lui pentru Otilia devine, in timp, dra"oste. Purtarea contradictorie a fetei,
familiaritatea dintre ea si Pascalopol, precum si plecarea lor, neasteptata, la Paris sunt
manifestari care-l surprind, facandu-l banuitor si "elos. Otilia revine, si prietenia lor se reia.
upa moartea lui mos !ostac)e, ea se casatoreste insa cu mosierul, iar in sufletul lui #eli$ va
ramane amintirea unei iubiri romantice si eni"matice.
O70.0( nu e iubita lui #eli$, ci reprezentarea lui, ideea lui de feminitate. 3orbind cu
partenera lui sentimentala, tanarul se adreseaza de fapt ima"inii ei idealizate. %tanjenit in
re"istrul realului, dialo"ul e firesc in planul ima"inarului. #eli$ se simte mai aproape de Otilia
in odaia ei, decat in prezenta acesteia. #oto"rafia Otiliei dezlantuie ener"ii in)ibate& declara
acestei ima"ini ireale, toate framantarile interioare, nu si in realitate. El prefera sa nu compare
ima"inea ideala a Otiliei cu cea reala, nu vrea sa fie deceptionat.