Curs 1 (04.10.

2013):
Examen: 20 de grile, 10 obligatorii pt 5.
Procedura penala este codificata insemna ca marea majoritate a normelor legale care
alcatuiesc brosura penala se gasesc adunate intr-o singura lege si anume codul de procedura penala
(CPP intrat in vig in 1969 cu numeroase mdificari.). NCPP - data de intrare in vigoare este de 1 feb
2014 si legea de aplicare a NCPP care are ca obiectiv punerea in aplicare a CPP, modificarea si
completarea unor dispoziti din CPP si legi speciale si reglementarea situatiilor tranzitori dintre noul si
vechiul CPP.
Procedura penala in lumina CPP actual nu are o definitie legala, ea este definita de doctina. Ea
poate fi definita ca fiind o parte a dreptului public intern care reglementeaza procesul penal.
Procesul penal, nu doar cel desfasurat in fata unei instante de judecata, ci in intreaga sa desfasurare,
incepand din momentul constatarii unor fapte, continund cu descoperirea faptuitorilor, cercetarea
faptelor, urmarirea, judecata si finalizarea procesului penal. De asemenea, procedura penala mai
reglementeaza si proceduri judiciare ce au legatura cu procesul penal (ex.: procesurile prinvind
masurile civile care au legatura cu procesul penal). Spre deosebire de CPP, NCPP contine in art 1 alin
1 o definitie a procedurii penale normele de procedura penala reglementeaza desfasurarea
procesului penal, precum si a altor proceduri judiciare care au legatura cu o cauza penala (sintagma
este neadecvata, corect ar fi proces penal si nu cauza).
Totodata, spre deosebire de CPP actual care nu contine nicio prevedere in acest sens NCPP
stabileste in alin 2 al art 1 care este scopul procedurii penale. Astfel, se prevede ca procedura penala
urmareste asigurarea exercitarii eficiente a atributiilor organelor judiciare penale cu respectarea
garantiilor si a drepturilor persoanelor in procesul penal in conformitate cu prevederile Constitutiei,
ale Tratelor de constituire a Uniunii Europene, precum si a pactelor si tratatelor internationale privind
drepturile omului. Procedura penala are ca obiectiv asigurarea unui echilibru intre 2 categorii de
interese care sunt puse in joc in cursul unui proces penal si anume: intereseul public/al justitiei care
trebuie urmarit permanent si de la care nu se poate renunta sub nicio forma si interesele private ale
persoanelor care sunt implicate intr-un proces penal (ale partilor si ale ).
Dincolo de aceste prevederi trebuie facuta distinctia intre notiunea de proces penal si notiunea
de procedura penala. Procesul penal este obiectul procedurii penale, fiind o activitate judiciara
concreta in timp ce procedura penala este indrumatorul legal al acestei activitati. In raport cu
dreptul material (=dr penal) procedura penala are un caracter derivat in sensul ca ea este precedata
de dreptul penal si nu poate exista inafara unui drept penal, material. Ea cuprinde regulile de aplicare
a dreptului penal material la spete, adica la cazurile penale concrete. Aceasta demonstreaza
importanta procedurii penale si caracterul ei indispensabil pentru infaptuirea justitiei in materia
penala deoarece in absenta unei proceduri penale nu se paote realiza aplicarea normelor de drept
penal material. Normele de procedura penala care alcatuiesc procedura penala sunt de 2 feluri:


1. Norme procesuale acele norme de procedura penala care reglementeaza actele si masurile
cu caracter procesual, cele care conduc la dinamizarea procesului penal, adica cele care
privesc declansarea, inceperea, desfasurarea si finalizarea procesului penal. Reglemenetaza
actele de dispozitie.
2. Norme procedurale acele norme de procedura penala care reglementeaza actele si
masurile cu caracter procedural, adica cele care realizeaza indeplinirea actelor si masurilor
procesuale. Reglementeaza acte si masuri de executare (ex.: mandatul de arestare
preventiva).
Normele de procedura penala sunt norme juridice de ordine publica (norme imperative si de
stricta interpretare). Sanctiune normei nu este inclusa in strctura normei juridice, ci este supusa unei
reglementari speciale. Ramura de drept public - statul nu paote lipsi sub nicio forma din cadrul unui
proces penal (statul este pricipalul actor al procesului penal). Normele de procedura pun probleme in
legatura cu aplicarea in spatiu si in timp.
Aplicarea in spatiu
Este guvernata de principiul teritorialitatii. Acest principiu nu este consacrat in mod expres
in CPP actual, el este prevazut insa in NCPP in art 13 alin 2 in care se arata ca normele de procedura
penala se aplica in privinta actelor care se efectueaza si a masurilor care se dispun pe teritoriul
Romaniei cu exceptiile prevazute de lege. Teritorialitatea decurge din principiul suveranitatii statului
care este prevazut in Constitutite. Din continutul principiului suveranitatii decurg 2 consecinte in
ceea ce priveste reglementarea de principiu a teritorialitatii normelor de procedura penala:
Normele de procedura penala romane se aplica doar pe teritoriul Romaniei, neputandu-si
gasi aplicarea infara frontierelor de stat a Romaniei, adica pe teritoriul unui stat strain.
Nu isi gases aplicarea pe teritoriul Romaniei normele procedurale straine.
Exceptii de la principiul teritorialitatii
Acestea sunt de natura politica, decurgand din formele de cooperare judiciara penala
internationala dintre statul nostru si alte state in cadrul luptei comune a tutror statelor impotriva
infractiunilor. In aceasta privinta NCPP pastreaza viziunea CPP in sensul ca exista o dispozitie legala
de principiu in care se prevede care este cadrul legal al cooperarii judiciare penale internationale.
Astfel, ea se realizeaza pe baza acordurilor si tratelor internationale, iar in absenta acestora pe baza
legii speciale, adica pe baza legi care este in viagoare (legea 302/2004 privind cooperarea penala
internationala cu numeroase modificari si completari). Forme care prezinta forme de cooperare
internatioanla, exceptii de la principiul teritorialitatii: extradarea, mandatul european de arestare,
comisiile rogatori internationale, transferurile de proceduri in materie penala, transferul persoanelor
condamnate cu indeplinirea actelor de procedura cum sunt comunicarea si citarea, recunoasterea
procedurilor penale straine si adminisrarea unor tehnici speciale de investigare (interogarea prin
sisteme video, organizarea de echipe comune de cercetare, efectuarea de anchete sub acoperire)
Aplicarea in timp a normelor de procedura penala
Este guvernata astfel cum exista in toate ramurile de drept de principiul activitatii care permite
ca legea penala sa se aplice tuturor actelor si actiunilor care se efectueaza sau se dispun din
momentul intratrii in vigoare pana in momentul iesirii din vigoare a legi de procedura penala cu
exceptiile specifice. Aceast principiu al legii de procedura nu este prevazut in CPP actul, acest neajuns
fiind inlaturat prin NCPP care reglementeaza principiul activitatii normelor de procedura penala la
alin 1 al art 13. In materie procesual penala, legea de procedura penala este de imediata aplicare.
Aceast caracter al legii decurge din principiul activitatii legi de procedura penala. Din continutul sau
decurg 3 consecintesi anume:
Legea de procedura se aplica doar din momentul in care intra in vigoare pentru toate actele
care se efectueaza sau masurile ce se dispun cat timp este in vigoare aplicarea imediata a
legii noi;
Actele de procedura care au fost efectuate inainte de intrarea in vigoare a noi legi de
procedura raman valabile;
Legea de procedura nu se aplica actelor care se efectueaza sau masurilor care se dispun dupa
iesirea sa din vigoare chiar daca procesul penal a fost pornit anteroir, adica in timpul cat
legea era in vigoare.
Probleme ridica asa numitele situatii tranzitorii care reprezinta situatii in care in timpul unui
proces penal in curs de desfasurare intervin legi noi de procedura care poarta denumirea de legi
succesive sau intermediare ce pun problema trecerii de la aplicarea unei legi la aplicarea unei alte
legi. Reglementarea situatiilor tranzitori se realizeaza prin dispozitiile tranzitorii. Cele mai
importante dispozitii tranzitorii sunt cele prevazute in legile de punere in aplicarea a codurilor (legea
31/1968 legea de punere in aplicare a CPP actual si care este in vigoare pe toata durata in care este
in vigaore CPP si legea 255/2013 care are ca obiectiv punerea in aplicare a NCPP si care contine
dispozitii tranzitori determinate de intrarea in vigoare a NCPP; nu exista diferente mari intre cele 2
legi de punere in aplicare). Ele privesc exceptiile de la aceste dispozitii tranzitori de la principiul
activitatii. Ele sunt de 2 feluri:
1. Retroactivitatea legi de procedura este posibila in principiu, intr-o singura situatie si anume
atunci cand legea noua nu mai contine conditia sau formalitatea pe care o prevede legea
veche cu privire la efectuarea unui act de procedura, situatie in care daca actul de procedura
nu a respectat dispozitia legala prevazuta in legea veche desi el este nul potrivit legii vechi
devine valabil in temeiul legii noi. Cu alte cuvinte, nulitatea actului va putea fi invocata numai
daca legea noua o prevede. In acelasi sens, legea nr 255/2013 prevede ca nulitatea unui act
de procedura care a fost efectuat in cursul urmaririi penale in temeiul legii vechi poate fi
invocat in fata instantei dupa intrare in vigoare a NCPP doar in conditiile acesteia (adica doar
in conditiile NCPP). In mod exceptional legea de procedura penala va putea retroactiva si in
alte cazuri daca acestea sunt prevazute in mod expres de lege.
2. Ultraactivitatea insemna aplicarea legii de procedura efectuate dupa iesirea sa din vigoare,
adica pentru viitor este posibila in 3 situatii:
1.1. Competentei daca dupa pronuntarea unei hotarari in prima instanta intervine o lege
de procedura noua care modifica competenta, apelul si dupa caz recursul se vor judeca
de instantele prevazute de legea in vigoare din momentul pronuntarii hotarari
instantei. Legea nr 255/2013 precizeaza alte metode de stabilre a competentei tinand
cont de momentele: sesizarii organului de urmarire penala si inceperii urmaririi penale.
Astfel organul de urmarire penala care este sesizat inainte de intrarea in vigoare a legi
de procedura penala ramane competent sa cerceteze cazul. In faza de judecata, daca
la momentul in care a intrat in vigoare NCPP nu a inceput cercetarea judecatoreasca,
instanta are obligatia de a-si declina compenta determinata dupa legea noua. Daca
legea noua nu modifica competenta prima instantei, ea este obligata sa trimita cauza
judecatorului de camera competenta. Daca la momentul intrarii in vigoare a NCPP a
inceput cercetarea judecatoreasca instanta va ramane competenta sa judece cauza
penala dupa legea in vigoare din mom sesizarii. Este momentul in care a fost
pronuntata hotararea atacata.
1.2. Cai de atac caile de atac sunt cele prevazute de legea in vigoare la momentul
pronuntarii hotararii. In aceasta privinta legea nr 255/2013 contine dispozitii
particulare in sesul ca, atunci cand in mometul intrarii in vigoare a noii legi de
procedura exista pe rolul instantei o cerere, ele vor fi considerate apel si se vor finaliza
cu hotarari penale definitive. Aceasta reglemenatare reprezinta o consecinta a aplicarii
imediate al legii noi.
1.3. Termene in privinta termenelor,reperul folosit este cel al momentului de la care
termenele au iceput sa curga. In acest sens, termenele sunt cele prevazute de lege din
momentul in care termenele au inceput sa curga.
Procesul penal este o activitate judicara concreta, realizata de organe judicare penale. NCPP a
renuntat la formularea actuala care, fara a definii procesul penal, stabileste care sunt scopurile
acestuia, respectiv scopul mediat care este de natura social politica si consta in apararea societatii
impotriva infractiunilor, apararea ordinii de drept, apararea drepturilor si intereselor persoanelor,
precum si educarea acestora in sensul respectarii legii. Scopul imediat al procesului penal consta in
constatarea la timp si in mod concret a faptelor care constituie infractiuni astfel incat orice persoana
care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu
fie trasa la raspundere penala. Daca renuntarea la scopul social politic al procesului penal in NCPP
reprezinta un fapt pozitiv pentru ca intr-adevar el nu isi gaseste locul intr-un CPP si nu este adaptat
noilor reaitati. Renuntarea dintr-o data la aratarea in CPP a scopului pt care se organizeaza un proces
penal nu reprezinta un fapt potrivit. Cu atat mai mult cu cat, in realitate el a fost preluat de NCPP si
introdus in cadrul unui principiu nou si anume, in art 8, care reglementeaza principiul dreptului la un
proces echitabil si al solutionarii intr-un termen rezonabil. Aici se prevede ca organele judicaire
penale au obligtia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale
si a drepturilor partilor si a subiectilor procesuali in scopul constatarii la timp si in concret a faptelor
care constituie infractiunii astefel incat, orice persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere
penala, iar persoana vinovata de savarsirea unei infractiuni sa fie pedepsita potrivit legi intr-un
termen rezonabil.
Ceea ce este pozitiv in NCPP fata de vechiul cod este ca principiile directoare ale procesului penal
au fost introduse intr-un titlu distinct, in titlul I, separat de actiuni. In CPP actual titlu I este alcatuit
din principii, regulile de baza ale procesului penal si actiuni. In absenta unei definitii legale procesul
penal care isi pastreaza actualitatea si in NCPP sub aspectul continutului si al modelului este o
activitate complexa si progresiva care este realizata in conformitate cu legea de organele judiciare
penale cu participarea activa a partilor si a altor subiecti procesuali si cu respectarea garantiilor
procesuale si a drepturilor in scopul constatarii la timp si concret a faptelor care constituie infractiuni
astfel incat orice persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar persoana gasita
vinovata sa fie pedepsita potrivit legii intr-un termen rezonabil. La fel ca in CPP si in NCPP procesul
penal se realizeaza in trepte, fiind o activitate progresiva, fiind impartit in diviziuni ce poarta
denumirea de faze:
1. Urmarirea penala;
2. Judecata;
3. Executarea hotararilor penale.
In lumina ambelor coduri, procesul penal este realizat de organe judiciare penale, in general
aceleasi, existand organe de urmarire penala (de 2 feluri: procurori si ), instante de judecata care
realizeaza judecata (judecatori, tribunale, curti de apel, ICCJ, instante militare doar 2 in NCPP, adica
tribunale militare si curtea militara de apel). In NCPP spre deosebire ce CPP exista 2 organe judiciare
noi care au fost create ca urmare a introducerii a doua noi functii: judecatorul de drepturi si libertati
(funct. de dispozitie asupra dr si libertatilor in faza de urmarire penala) si judecatorul de camera
preliminara (funct. de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata).
Procesul penal este o activitate care se realizeaza cu participarea activa a partilor. Prin parti
intelegand persoane care au dobandit drepturi si obligati din actiunile exercitate in cadrul procesului
penal. Sunt insa unele diferente: in CPP avem inculpatul, partea vatamata, partea rapsonsabila
civilmente, in NCPP parte vatamata este eliminata fiind preluate de partea civila. In NCPP suspect si
in CP invinuit. NCPP a elmitat prevederea din CP referitoare la scopurile procesului penal, desi au fost
eliminate formal scopul procesului penal, acesta este identic cu cel care era reglementat si in CPP, cel
al constatarii la timp (consecinta operativitatii) si in complet a faptelor (conseicnta a principiului
aflarii adevarului) cu privire la care exista suspiciuni. In NCPP se pune pe prim plan obiectivul ca o
persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, fiind o consecinta a recunoastere
garantiilor procesuale a personei si a accentului care se pune pe asigurarea respactarii dreptului
partilor. Persoana gasita vinovata dupa cercetarea completa a probelor sa fie pedepsita, iar
pedepsirea acesteia sa se faca potrivit legii (se are in vedere si legea de procedura si cea penala),
pedepsirea trebuie sa se realizeze intr-un timp rezonabil (in NCPP, fiind o importanta garantie a
dreptului la un proces echitabil, dar si a obtinerii unei bune justitii in materie penala).
Principiile
Nu au o valoare formala, ci ele apartin praticii decugand chiar din scopul procesului penal.
In CPP acestea sunt:
1. Legalitatea art 2 alin 1. Organele judicare penale sunt obligate in ambele faze ale procesuui
penal sa respecte dispozitiile legale. Reglementarea nesatifacatoare pentru ca priveste doar 2
faze, nu si faza executarii. In NCPP se mentine acest principiu si nu face distinctie in fazele
procesului penal, trebuind a fi respectate dispozitiile penale pe toata durata procesului penal. Pe
CPP avem stricta legalitate a procesului penal, pe NCPP avem doar legalitate pentru ca NCPP
prevede si oportunitatea urmaririi penale ca exceptie de la legalitatea urmariri penale. In NCPP
procurorul este liber sa urmareasca, sa efectueze urmarirlea daca sunt indeplinite conditiile prev
de lege. Pe CPP este obligat.
2. Obligativitatii si exercitarii urmaririi penale art 7 procurorul este obligat sa puna in miscare si
sa exercite actiune penala in toate cazurile in care constata sa exista probe din care rezulta
presupunerea ca o persoana a savarsit o infractiune si daca nu exista cuauza legala de
impedicare. Cu exceptia a doua situatii: procurorul apreciaza ca interesul public nu cere
realizeazrea obiectului actiunii penale procurorul poate cere renuntarea la urmarire penala; a
doua situatie in cazul infractiunilor pt care legea penala prevede conditia plangerii prealabile a
persoanei vatamate sesizarea sau autorizarea organului competent sau alta conditie prevazuta
de legepentru punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, procurorul este obligat sa puna
in miscare, sa exercite actiunea penala doar atunci cand este indeplinita conditia prevazuta de
lege.
3. In CPP este prevazuta oficialitatea cu titlu de principiu al procesului penal. Stabilindu-se ca toate
actele de procedura se indeplinesc din oficiu cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
NCPP preia acest principiu doar in cadrul unui alt principiu si anume cel al separatiei functiei
judiciare (art 3) in care se prevede ca functiile judiciare se exercita din oficiu. Aceasta prevedere
este o eroare din partea legiuitorului pt ca nu toate functiile judiciare se execita din oficiu, ci doar
toate actele se exercita din oficiu. Ex: functia de judecata nu se poate exercita din oficiu sub nicio
forma, instanta judeca doar la sesizarea procurorului (prin rechizitoriu) si nu din oficiu,
judecatorul de drepturi si libertati nu dispunde din oficiu arestarea suspectului, ci la cererea
procurorului. Princip separatiei functiilor judicare este o noutate, fiind impus de legislatiile
statelor membre ale UE.
In NCPP au fost introduse 2 functii judiciare noi. Functia de dispozitie asupra drrpturilor si
libertatilor in faza de urmarire penale si functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii
in judecata. NCPP functi judicare: functia de urmarire penala (realizata de org anul de urmarire
penala), functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor persoanelor (judecatorul de
drepturi si libertati, cenzurarea actlor din cursul urmarii penale prin care s-a adus atingere
drepturilor si libertatilor persoanei urmarite), Functia de verificare a legalitatii trimiterii sau
netrimiterii in judecata (judecatorul de camera preliminara, intre finalizarea urmaririi penale si
sesizares instantei de judecata), functia de judecata (instanta de judecata). Functiile judiciare
sunt exercitate cu respectarea principiului separatiei din care decurge regula potrivit caruia in
principiu ele sunt incompatibile in cadrul exercitiului cu o singura exceptie care a fost corectata
de legea 255/2013. Exceptia : functiei de verificare a trimiterii sau netrimiterii in judecata care
este compatibla cu functia de judecata.
4. In CPP si NCPP principiul prezumtiei de nevinovatie orice persoan trebuie trata ca fiind
nevinovata pana la momentul finalizarii procesului penal (nu e corect persoana, ci persoana
invinuita sau incuplatului sau pe NCPP pers. suspectului). Toate probele treubie administrate atat
in favoarea cat si in defavoare, iar daca exista o indoiala aceasta trebuie sa profite inculpatului si
nu acuzatorului. Aceasta regula poarta denumirea de in dubio pro reo fiind prev in mod expres in
NCPP in cadrul acestui principiu. Prezumtia de nevinovatie nu poate fi limitata la materia
probelor, ea existand pe parcursul intregului procesul penal
5. Principiul repesctarii demnitatii umane (art 5 CPP). Este prev si in NCPP. Este interzis sa supui
persoana oricarei forme de constrangere, torturii, tratament inuman, degradant sau
cruzimi(implica viata privata, resp domiciliului si coresp). Completat in NCPP, unde avem si
exceptia de la principiu: se paote aduce atingere demintatii umane se poate realiza numai in
cazurile si conditiile prev de lege si numai daca resptrangerea este necerasa intr-o societate
democaratica.