Terorismul

Principala caracteristic a terorismului este intimidarea prin violen, mijloacele folosite fiind extrem de variate,
incluznd rpirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, execuiile sumare, producerea de explozii,
distrugerea unor edificii publice, sabotarea cilor ferate sau a unor instalaii industriale ori a mijloacelor de
telecomunicaii, ruperea unor diguri, otrvirea apei potabile (a rurilor, fntnilor sau rezervoarelor de ap),
producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc.
Terorismul
a metodele !tradiionale" s#au mai adugat $i noi forme, cum ar fi atentatele contra $efilor de state, atacurile
misiunilor diplomatice $i a diplomailor, atentate %mpotriva personalitilor politice sau a unor persoane particulare
cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor instituii publice sau %ntreprinderi comerciale, a avioanelor, a forelor de
ordine $.a.
&n raport cu scopurile pe care $i le propun autorii actelor de terorism, precum $i de obiectul sau urmrile unor
asemenea acte, terorismul poate s constituie o infraciune de drept comun cnd prin aceasta se urmre$te
realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fi executarea de fonduri sau rzbunarea, dar poate lua
$i forma unei crime politice, cnd urmre$te s complice sau s determine ruperea relaiilor dintre state, s %nlture
anumii lideri politici, inclusiv $efi de state, devenii indezirabili unor cercuri politice, s influeneze prin intimidare
politica general a unor state sau poziia pe care acestea urmeaz s o adopte %n soluionarea unor probleme
concrete, s impun o doctrin politic ori o anumit form de organizare a statului, %n aceast ultim categorie
%ncadrndu#se $i terorismul de stat, constnd %n acte de violen $i agresiune exercitat de un guvern sau de o
for politic conductoare %ntr#un stat %mpotriva membrilor propriei societi, dar $i, %n anumite cazuri, %mpotriva
mi$crilor de eliberare naional a unor popoare subjugate.
Terorismul
'ecesitatea elaborrii unei (onvenii internaionale pentru universalizarea reprimrii terorismului a fost abordat,
%n )*+,, la iniiativa -omniei %n cadrul .ocietii 'aiunilor. /ar un proiect al (onveniei pentru instituirea unei (uri
penale internaionale %mpotriva terorismului a fost elaborat de eminentul jurist romn 0espasian 0. Pella %n )*12 $i
prezentat .ocietii 'aiunilor.
.tatele pri la (onvenia pentru prevenirea $i reprimarea terorismului din )*13 se angajau s previn $i s
reprime activitile de acest gen, s#$i dea reciproc concursul %n acest sens, astfel, se !reafirm principiul de drept
internaional dup care este de datoria oricrui stat s se abin el %nsu$i de la orice fapt destinat a favoriza
activitile teroriste %ndreptate %mpotriva altui stat $i s %mpiedice actele prin care acesta se manifest".
Terorismul a fost una din problemele aflate frecvent pe ordinea de zi a 4dunrii 5enerale a 6'7 care a adoptat %n
acest sens -ezoluia 181 (990//) din ): decembrie )*3+ prin care se recomand adoptarea de urgen a unor
msuri de combatere a terorismului, intensificarea cooperrii internaionale %n acest domeniu. (u regret, pn %n
prezent, nu s#a reu$it s se realizeze o reglementare internaional multilateral care s se refere $i s incrimineze
%n mod expres actele de terorism.
Rezumat referat Terorismul
Terorismul
Notiunea de terrorism este cunoscuta omenirii de la inceputul istoriei, dar in istorie acest
termen a aparut dupa revolutia franceza din 1789. In secolul XX terorismul international
savarsit in timp de pace a luat o amploare deosebita. Principala caracteristica a
terorismului este intimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind etrem de variate,
incluzand rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, eecutiile sumare,
producerea de eplozii, distru!erea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a
unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor di!uri,
otravirea apei potabile "a raurilor, fantanilor sau rezervoarelor de apa#, producerea unor
boli conta!inoase, eecutarea de bombardamente etc. $a metodele %traditionale% s&au mai
adau!at si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state, atacurile misiunilor
diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice sau a unor
persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sau
intreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine s.a.
In raport cu scopurile pe care si le propun autorii actelor de terorism, precum si de
obiectul sau urmarile unor asemenea acte, terorismul poate sa constituie o infractiune de
drept comun cand prin aceasta se urmareste realizarea unui avantaj material ori cu titlu
personal, cum ar fi eecutarea de fonduri sau razbunarea, dar poate lua si forma unei
crime politice, cand urmareste sa complice sau sa determine ruperea relatiilor dintre state,
sa inlature anumiti lideri politici, inclusiv sefi de state, deveniti indezirabili unor cercuri
politice, sa influenteze prin intimidare politica !enerala a unor state sau pozitia pe care
acestea urmeaza sa o adopte in solutionarea unor probleme concrete, sa impuna o
doctrina politica ori o anumita forma de or!anizare a statului, in aceasta ultima cate!orie
incadrandu&se si terorismul de stat, constand in acte de violenta si a!resiune eercitata de
un !uvern sau de o forta politica conducatoare intr&un stat impotriva membrilor propriei
societati, dar si, in anumite cazuri, impotriva miscarilor de eliberare nationala a unor
popoare subju!ate. Necesitatea elaborarii unei 'onventii internationale pentru
universalizarea reprimarii terorismului a fost abordata, in 19(), la initiativa *omaniei in
cadrul +ocietatii Natiunilor.
INTRODUCERE(DESPRE TERORISM IN GENERAL) Notiunea de terrorism este cunoscuta omenirii de la
inceutul istoriei! dar in istorie acest termen a aarut dua re"olutia #rance$a din %&'() In secolul **
terorismul international sa"arsit in tim de ace a luat o amloare deose+ita) Princiala caracteristica a
terorismului este intimidarea rin "iolenta! mi,loacele #olosite #iind e-trem de "ariate! inclu$and rairea
de ersoane! luarea de ostatici! asasinatul! e-ecutiile sumare! roducerea de e-lo$ii! distru.erea unor
edi#icii u+lice! sa+otarea cailor #erate sau a unor instalatii industriale ori a mi,loacelor de
telecomunicatii! ruerea unor di.uri! otra"irea aei ota+ile (a raurilor! #antanilor sau re$er"oarelor de
aa)! roducerea unor +oli conta.inoase! e-ecutarea de +om+ardamente etc) La metodele /traditionale0
s1au mai adau.at si noi #orme! cum ar #i atentatele contra se#ilor de state! atacurile misiunilor
dilomatice si a dilomatilor! atentate imotri"a ersonalitatilor olitice sau a unor ersoane articulare
cunoscute entru oiniile lor! atacarea unor institutii u+lice sau intrerinderi comerciale! a a"ioanelor! a
#ortelor de ordine s)a) In raort cu scourile e care si le roun autorii actelor de terorism! recum si de
o+iectul sau urmarile unor asemenea acte! terorismul oate sa constituie o in#ractiune de dret comun
cand rin aceasta se urmareste reali$area unui a"anta, material ori cu titlu ersonal! cum ar #i
e-ecutarea de #onduri sau ra$+unarea! dar oate lua si #orma unei crime olitice! cand urmareste sa
comlice sau sa determine ruerea relatiilor dintre state! sa inlature anumiti lideri olitici! inclusi" se#i
de state! de"eniti inde$ira+ili unor cercuri olitice! sa in#luente$e rin intimidare olitica .enerala a unor
state sau o$itia e care acestea urmea$a sa o adote in solutionarea unor ro+leme concrete! sa imuna
o doctrina olitica ori o anumita #orma de or.ani$are a statului! in aceasta ultima cate.orie incadrandu1se
si terorismul de stat! constand in acte de "iolenta si a.resiune e-ercitata de un .u"ern sau de o #orta
olitica conducatoare intr1un stat imotri"a mem+rilor roriei societati! dar si! in anumite ca$uri!
imotri"a miscarilor de eli+erare nationala a unor ooare su+,u.ate) Necesitatea ela+orarii unei
Con"entii internationale entru uni"ersali$area rerimarii terorismului a #ost a+ordata! in %(23! la
initiati"a Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor) Iar un roiect al Con"entiei entru instituirea unei Curti
enale internationale imotri"a terorismului a #ost ela+orat de eminentul ,urist roman 4esasian 4) Pella
in %(56 si re$entat Societatii Natiunilor) Statele arti la Con"entia entru re"enirea si rerimarea
terorismului din %(5& se an.a,au sa re"ina si sa rerime acti"itatile de acest .en! sa1si dea reciroc
concursul in acest sens! ast#el! se /rea#irma rinciiul de dret international dua care este de datoria
oricarui stat sa se a+tina el insusi de la orice #at destinat a #a"ori$a acti"itatile teroriste indretate
imotri"a altui stat si sa imiedice actele rin care acesta se mani#esta0) Terorismul a #ost una din
ro+lemele a#late #rec"ent e ordinea de $i a Adunarii Generale a ONU care a adotat in acest sens
Re$olutia 575 (**4II) din %' decem+rie %(&2 rin care se recomanda adotarea de ur.enta a unor masuri
de com+atere a terorismului! intensi#icarea cooerarii internationale in acest domeniu) Cu re.ret! ana in
re$ent! nu s1a reusit sa se reali$e$e o re.lementare internationala multilaterala care sa se re#ere si sa
incrimine$e in mod e-res actele de terorism) E de mentionat totusi succesele o+tinute in lan re.ional!
in acest domeniu! adotarea in cadrul Or.ani$atiei Statelor Americane! la 2 #e+ruarie %(&%!la
8asc9in.ton! a/Con"entiei entru re"enirea sau rerimarea actelor de terorism care iau #orma
delictelor contra ersoanelor ca si a e-torcarilor cone-e acestor delicte! daca asemenea acte au
reercusiuni internationale0! intrata in "i.oare in %(&& si adotarea /Con"entiei euroene asura
terorismului0 la %7 noiem+rie in cadrul Consiliului Euroei) In le.atura cu com+aterea si incriminarea
terorismului! la momentul dat! ot #i in"ocate de asemenea urmatoarele con"entii internationale:
Con"entia cu ri"ire la re"enirea si rerimarea in#ractiunilor comise contra ersoanelor ce se +ucura de
rotectie internationala! inclusi" a.entii dilomatici! adotata de Adunarea Generala rin Re$olutia 5%33
(**4III) din %; decem+rie %(&5! Con"entia internationala imotri"a luarii de ostateci! adotata la %&
decem+rie %(&( de Adunarea Generala la <a.a din %7 decem+rie %(&7! ri"ind rerimarea caturarii
ilicite de aerona"e si rin Con"entia ri"ind rerimarea actelor ilicite indretate imotri"a securitatii
a"iatiei ci"ile semnata la 25 setem+rie %(&%! la Montreal)Actele de terorism sa"arsite imotri"a lui Aldo
Moro in Italia! sau cele sa"arsite de =ri.a$ile Rosii! Ma#ia! sau cel imotri"a lui Ola# Palme in Suedia s)a)
au #ost cali#icate ca in#ractiuni de dret comun) Pe cand actele de terorism comise la >ocurile Olimice
din %(&;! des#asurate in R)?)Germana! sau atacurile de la Ne@ AorcB si 8ac9in.ton din %% setem+rie
277% sunt cali#icate ca in#ractiuni internationale) Cali#icare unui act de terorism international are loc
numai atunci! cand! /autorul sau "ictima sa nu #ie cetateni ai statului e teritoriul caruia s1a comis
actul!sau ca autorul sa #i re#u.iat dua comiterea actului e teritoriul altui stat si! ca rin actul comis! sa
se a#ecte$e interesele mai multor state0) Una din #ormele de terorism care se detasea$a rin #rec"enta sa
si mai cu seama rin consecintele sale asura raorturilor interstatale este terorismul olitic )In $iarul
/Iuridicescaia .a$eta0 nr)( din %((% se scria! ca in re$ent in lume actionea$a este 677 de or.ani$atii si
.ruari teroriste de di#erite orientari) In ultimii %7 ani de ele au #ost sa"arsite 3677 de acte de terorism
international! in urma carora au ca$ut "ictime este 6777 de ersoane! iar numarul ranitilor #iind de
este %2777 de ersoane) In re$ent! rasunderea internationala este o institutie unanim recunoscuta
#iind an.a,ata nu numai in ca$ul declansarii unui ra$+oi de a.resiune ci si in situatiile de recur.ere la
reresalii! inter"entie militara) Cu rile,ul de$+aterilor asura /rinciiilor de la Nurn+er.0! cat si in
timul ela+orarii con"entiei cu ri"ire la re"enirea si rerimarea crimei de .enocid s1a discutat ro+lema
crearii unei instante enale internationale cu caracter ermanent) Prin Re$olutia 237 ACIII din (
decem+rie %(;' Adunarea Generala a ONU a cerut Comisiei de dret international sa1si dea a"i$ul asura
oortunitatii si osi+ilitatii crearii unui or.an ,udiciar international care sa ,udece ersoanele "ino"ate de
comiterea crimei de .enocid sau de alte crime! care ar intra in cometenta sa otri"it con"entiilor
internationale) In cea de1a doua sesiune a sa din %(67 Comisia de dret international si1a dat a"i$ul
#a"ora+il! considerand ca este oortun si osi+il crearea unui asemenea or.an) In decem+rie %(67!
Adunarea Generala a ONU a creat rin Re$olutia ;'(C4! un comitet secial! denumit DComitetul de la
Gene"aD alcatuit din rere$entanti a %& state mem+re cu misiunea de a ela+ora rouneri! re#eritoare la
crearea unei Curti enale internationale ermanente! recum si statutul ei) In iunie %((2 la cea de1a 4II
sesiune a Adunarii Generale a ONU a de$+atut roiectul de statut al Curtii) Con#orm re$olutiei 3'&C4II a
Adunarii Generale a ONU din %(65 a #ost creat un nou Comitet!DComitetul %(65D! care a re$entat un
roiect de statut al Curtii re"i$uit ce re"edea: crearea unei Curti enale internationale e +a$a unei
Con"entiiE Curtea urma sa ai+a un caracter ermanent si autonom si o cometenta materiala (de a ,udeca
crime internationale) si ersonala (,urisdictia se alica ersoanelor #i$ice din di#erite state! deci Curtea
nu se utea sesi$a e-1o##icia)E Curtea era in"estita cu uterea de a alica edeseE #unctia de a"i$are era
incredintata unei comisii desemnata ad19oc entru #iecare ca$ in arte! care era comusa din %6 mem+ri
re$enti din statele arti la statutE e lan.a Curte era re"a$ut si un DComitet de .ratiereD alcatuit din
cinci mem+ri)Proiectul de statut mai re"ede si crearea de #iecare stat a unor tri+unale seciale entru
,udecarea crimelor internationale)Mai aoi! ideea crearii Curtii internationale enale a #ost a+andonata!
deoarece o serie de state i1au adus critici serioase! considerand statutul Comisiei de dret international
dret un as inaoi #ata de tri+unalul de la Nurn+er.! iar e de alta arte! entru ca din unct de "edere
rocedural! ro+lema a #ost cone-ata cu cea a roiectului de Cod a crimelor contra acii si omenirii si cu
de#initia a.resiunii) Pana la %('( aceasta ro+lema nu a mai #i.urat e ordinea de rioritati a Natiunilor
Unite)In urma actelor de cru$ime si +estialitatile sa"arsite de toate artile com+atante in con#lictul care
l1au ous sar+ii! croatii si musulmanii de e teritoriul #ostei Iu.osla"ii dua %((% a determinat Consiliul de
Securitate a ONU sa cree$e DUn tri+unal international entru a ,udeca ersoanele re$umate resonsa+ile
de "iolarile .ra"e ale dretului international umanitar comise e teritoriul #ostei Iu.osla"ii dua %((%D!
Re$olutia '2& din 26 mai %((5(Crearea tri+unalului international secial entru #osta Iu.osla"ie in <a.a))
Un an! mai tar$iu la %((6! Consiliul de Securitate a e-tins ,urisdictia Tri+unalului ast#el incat sa acoere si
.enocidul din R@anda (Crearea tri+unalului international secial entru R@anda in Arusa)) Acest tri+unal
este rimul or.anism ,udiciar international de acest #el! creat dua in#iintarea! la inc9eierea celui de1al
doilea ra$+oi mondial! a tri+unalelor de la Nurn+er. si ToBio! entru crime de ra$+oi) In %((3 a #ost
instituita comisia entru #ondarea Tri+unalului Penal International) Intre %6 iunie si %& iulie %((' a a"ut
loc Con#erinta de la Roma a Statelor! rin care a #ost adotat Statutul de la Roma a Curtii Penale
Internationale) Prin semnarea Statutului de la Roma comunitatea mondiala a luat deci$ia ri"ind crearea
Curtii Penale Internationale ermanente ! care are ca sco 1 anc9eta! retinerea!in"inuirea si daca e
do"edita "ina! edesirea criminalilor de ra$+oi! "ino"ati de comiterea crimelor .ra"e imotri"a
dreturilor omului! 1 cu a,utorul acestui instrument "a #i us caat needesirii crimelor de ra$+oi)
Secretarul General al Or.ani$atiei Natiunilor Unite Co#i Anan a numit semnarea Statutului de la Roma
/Dar al serantei entru .eneratiile "iitoare si un enorm ro.res in calea uni"ersali$arii dreturilor omului
si a sistemului de dret! Posi+ilitatea! e care a a"ut1o cand"a umanitatea! de a termina cu /cultura
needesirii0 a de"enit reala ca niciodata) Nu a"em dretul sa nu ne #olosim de ea0)Pream+ulul
Statutului de la Roma aminteste! ca /in ultimii o suta de ani milioane de coii! #emei si +ar+ati au de"enit
"ictimele unor atrocitati incredi+ile! care au $.uduit constiinta umanitatii) Aceste .ra"e crime re$inta
un ericol entru acea! securitatea si +unastarea .enerala0 si ca /cele mai serioase crime! ce tre$esc
in.ri,orarea intre.ii comunitati! nu tre+uie sa ramana needesite0) De cometenta Curtii Penale
Internationale tin urmatoarele crime: .enocidul (art)3 al Statutului de la Roma) 1 actiunile sa"arsite cu
intentia de nimicire artiala sau comleta a unui oarecare .ru national! etnic! rasial sau reli.ios ca
atareE Crimele contra umanitatii (art)&) 1 actiunile sa"arsite in cadrul atacurilor in masa sau sistematice
asura oricaror ersoane ci"ile! daca asemenea atacuri se sa"arsesc in mod intentionatE Crime de ra$+oi
(art)') 1 incalcarea .ra"a a Con"entiilor de la Gene"a de la %2 au.ust %(;( atat in con#lictele interne! cat
si cele e-terneE a.resiunea )>udecatii i1a #ost atri+uit un or.an de in"inuire! care e in dret sa initie$e
anc9eta si sa e#ectue$e rocedura e dosar! #ara sanctiunile unui stat sau altui stat sau ale Consiliului
Securitatii ONU 1 in ca$urile! cand crima este sa"arsita e teritoriul statului ce a rati#icat Statutul de la
Roma
4ctele de terorism reprezinta diferite actiuni de violenta, prin care persoane sau grupuri de persoane;
atenteaza la viata si la integntatea corporala sau bunurile unor demnitari, personalitati politice, a membrilor
de familie ai acestora< savarsesc asemenea acte, impotriva unor grupari politice, organizatii sociale, institutii,
grupuri de persoane reunite, in mod organizat sau aflate, in mod intamplator, in locuri sau localuri publice
sau private. =aca asemenea acte sunt indreptate contra ordinii internationale, atunci ele pun in pericol
relatiile internationale, constituie o amenintare directa impotriva pacii, pot crea tensiuni si inrautati relatiile
dintre state, produc instabilitate intr#o anumita zona geografica ori situatii de confruntari si#n orice caz,
prejudiciaza climatul international. .copul urmarit, prin aceste acte, este sa atraga atentia lumii asupra
existentei teroristilor si )>3 obiectivelor lor ori sa traga foloase materiale (asasinate si rapiri de persoane in
vederea rascumpararii, incendieri si distrugeri etc.). /n perioada care a trecut, au fost comise actiuni
teroriste, indreptate impotriva sefilor de stat, de guvern sau a altor oameni politici, institutii ori impotriva unor
grupuri de persoane refugiate pe teritoriul unor state straine< daca asemenea actiuni sunt savarsite cu
ajutorul, incuviintarea sau stiinta altor state, aceste acte constituie terorism de stat. (onducerile statelor care
practica terorismul, poarta o grava raspundere, nu numai pentru victimele pe care le fac si pentru
consecintele care se pot declansa, dar se fac vinovate si de violarea dreptului intemational. ?uristii considera
ca actiunile teroriste sunt indreptate impotriva ordinii juridice interne din statele respective, dar ele constituie,
in ace#lasi timp, si o infractiune internationala. /n fata unui asemenea pericol care, in secolul nostru a devenit
un adevarat flagel, statele au luat o atitudine neta de respingere si @otararea de a#) reprima, colaborand
intre ele in acest scop. Aijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului il constituie
numeroasele conventii inc@eiate si documente adoptate in acest scop. Prin (onventia pentru prevenirea si
reprimarea terorismului (5eneva, )*13, adoptata in urma atentatului ucigas de la, Aarsilia), statele s#au
angajat sa pedepseasca persoanele vinovate pentru; atentatele impotriva sefilor de stat si a altor persoane
care ocupa functii in stat< faptele care pun in pericol mai multe vieti omenesti< acte diversioniste asupra
bunurilor private si de stat< pastrarea sau aprovizionarea cu arme si alte mijloace teroriste< falsificarea si
introducerea de pasapoarte si alte documente false< pregatirea de acte teroriste s.a. =upa cel de al doilea
razboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere si o agravare, mai ales, din cauza tentei politice care i s#a
dat si a implicarii unor state in asemenea actiuni. =rept urmare, au fost adoptate un numar de conventii,
dintre care unele se refera la combaterea terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor persoane
oficiale, altele pentru a asigura securitatea in domeniul navigatiei aeriene si a navigatiei maritime. /n acest
sens; #(onventia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor impotriva persoanelor protejate pe plan
international, inclusiv agentii diplomatici (adoptata de 4dunarea generala 6.'.7., in )*31). .tatele#parti sunt
tinute sa incrimineze, in dreptul lor intern, comiterea, cu intentie, a urmatoarelor fapte; uciderea, rapirea sau
alt act asupra persoanei sau libertatii unei persoane protejate pe plan international< un atac violent asupra
sediului oficial, locuintei private sau mijloacelor de transport ale unei persoane protejate pe plan
international, de natura sa puna in pericol persoana sau libertatea sa s.a+. #(onventia impotriva luarii de
ostatici (adoptata la 6.'.7. in )*3*) prevede ca, cel care sec@estreaza o persoana sau o retine si o
ameninta sa o omoare, o va rani sau continua sa o retina pentru a constrange un stat, o organizatie
internationala, o persoana fizica sau morala, sa indeplineasca un act ori sa se abtina de la acesta, ca o
conditie a punerii in libertate a ostaticului, comite infractiunea de luare de ostatici (art. )). .tatele sunt
obligate sa pedepseasca asemenea infractiuni, corespunzator gravitatii lor. .tatul, pe teritoriul caruia, se afla
prezumtivul infractor, il va retine si va lua masuri pentru urmarirea si finalizarea procedurilor penale
impotriva lui< daca nu#) extradeaza, este obligat sa#) supuna urmaririi penale si sa#) judece, ca pentru o
infractiune cu caracter grav (art. :). # (onventia internationala impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si
instruirii de mercenari (adoptata in cadrul 6.'.7., in )*:*) defineste infractiunea ca, fiind fapta de a recruta,
folosi, finanta sau instrui mercenari care participa direct la ostilitati sau la acte planuite de violenta. .tatele
vor sanctiona asemenea infractiuni si vor coopera intre ele, pentru prevenirea si pedepsirea lor. # (onventia
privind securitatea personalului 'atiunilor 7nite si a celui asociat ('eB CorD, )**>) a fost adoptata din
cauza atacurilor deliberate impotriva personalului si din preocuparea statelor de a asigura securitatea
personalului 'atiunilor 7nite si a celui asociat. /n conformitate cu prevederile acestei conventii, statele parti
vor lua toate masurile necesare, pentru a asigura securitatea personalului 'atiunilor 7nite si a celui asociat,
vor adopta masurile necesare pentru a#l proteja, in cazul in care acesta se va afla desfasurat pe teritoriul lor,
impotriva urmatoarelor infractiuni, comise in mod intentionat; crima, rapire sau orice atac asupra persoanei
sau libertatii vreunui membru al personalului 'atiunilor 7nite sau al personalului asociat< atac violent asupra
localurilor oficiale, resedintei personale sau mijloacelor de transport ale unui membru al acestora, de natura
a#i periclita persoana, sau libertatea sa< amenintarea cu efectuarea unui astfel de atac, pentru a constrange
o persoana fizica sau juridica de a realiza,sau de a se abtine de la realizarea unui act oarecare< incercarea
de a comite un astfel de atac, precum si participarea in calitate de complice, organizarea sau ordonarea
comiterii unui asemenea atac. 4semenea actiune este considerata, de catre fiecare stat parte, ca o
infractiune in raport cu propria sa legislatie interna, fiecare stat pedepsind, in mod adecvat, aceste
infractiuni, cu luarea in considerare a gravitatii lor (art. *). .unt prevazute si regulile, dupa care fiecare isi
determina competentele sale asupra acestor infractiuni (art. )8), precum si masuri pentru asigurarea
urmaririi penale sau a extradarii autorilor prezumtivi (art. )1#)2) Pentru asigurarea securitatii in domeniul
aviatiei civile, au fost adoptate; # (onventia referitoare la infractiuni si la anumite alte acte savarsite la bordul
aeronavelor (ToDio, )*,1), prin care se prevede obligatia statelor de a pedepsi infractiunile, precum si alte
acte care pun in pericol securitatea aeronavelor sau a persoanelor si bunurilor aflate la bord, ordinea si
disciplina pe o nava, aflata in zbor sau pe suprafata marii libere sau altei zone care nu face parte din
teritoriul unui stat< competent sa sanctioneze asemenea fapte este statul de inmatriculare a navei.
5lobalizarea # terorismul
trimis la data; +8)8#)8#+>
de catre; Gorgoi Ramona Nicoleta
-aporteaza o eroare
4m ales sa abordez aceasta tema in urma sesizarii situatiei in care , cu predominanta, ne sunt prezentate
efectele pozitive ale termenului. (onceptul de globalizare presupune diverse si complexe procese de
raportare la spatiul geografic, la dezvoltarea economica etc.Practic, globalizarea inseamna dominatie,
libertate si dependenta, uniformitate si miscari libere de bunuri materiale, oameni si idei la scara mondiala,
americanizare sau , de ce nu , occidentalizare. Toate acestea derulandu# se in acelasi timp implica automat
o reordonare a timpului si a distantei.
Referate similare:
Terorismul
Terorismul international
'arcoterorismul
/storia terorismului

'ota; 5.85
'ivel; Eacultate
=imensiune; )3 Db
=oBnloads; )2:
Preview referat Globalizarea - terorismul
5lobalizarea totala, daca pot exagera dimensiunea fenomenului, ar insemna ca trasaturile locale se
confunda cu cele mondiale< lumea intreaga s#ar regasi in fiecare localitate si, concomitent, fiecare localitate,
regiune sau natiune se va regasi pe intreg globul.
=upa fraza enuntata mai sus, deducem ca beneficiile sunt strans legate de dezavantajele globalizarii. Pe cale de
consecinta, o crestere in diversitate duce la un nou tip de conflicte; cele de nivel local nu se mai leaga de probleme
locale, ci privesc din ce in ce mai mult problemele sociale din lumea intreaga.
Aai exact; populatia locala si guvernele nu mai detin controlul asupra deciziilor c@eie care le vor modela vietile.
4stfel suntem dintr#o data expusi unor amenintari ce provin din mediul exterior, totodata avand datoria si
responsabilitatea de a eradica eventualele amenintari globale.
=esi termenul de globalizare se refera, mai concret, la imbunatatirea relatiilor globale, integrare si interdependenta
in aria economica, sociala, te@nologica, culturala, politica, informatica si nu in ultimul rand ecologica, nimeni nu
trateaza cu raspundere corespunzatoare procesele conexe precum globalizarea crimei organizate sau a
terorismului.
Proiectul are scopul de a evidentia necesitatea unui plan de securitate care sa se poate ridica la nivelul
amenintarilor ve@iculate in acest spatiu fara bariere care ingaduie , uneori c@iar incurajand, propagarea unei stari
de nesiguranta la nivel mondial.
Aotivatia mea rezida in c@iar perceperea gresita sau partial corecta a opiniei publice in ceea ce priveste
uniformizarea la scara mondiala, mai exact la partea cu realizarea integrarii internationale pe palierul militar sau de
securitate.
/ndraznesc sa introduc o digresiune pentru a contura o reactie vizavi de riscurile complexului proces aflat in
desfasurare. .ecretarul general al 6'7, Fofi 4nnan, sublinia faptul ca globalizarea reprezinta o sursa de provocari
pentru umanitate, sugerand o organizare mondiala capabila sa faca fata provocarilor.
-evenind acum sa punctez citeva caracteristici esentiale ce fac referire cu precadere la subiectul proiectului. /n
primul rand trebuie retinut faptul ca fluxul rapid, care uneori genereaza discrepante, de bunuri, servicii, persoane,
idei, informatii, te@nologie, armament si actiuni criminale, constituie un palier al globalizarii.
Preview referat Terorismul
a conferinta de presa de la ondra, din +8 noiembrie +881, presedintete 4mericii si primul ministru englez s#au
aratat mai @otarati ca oricand sa lupte impotriva terorismului international, !oriunde este nevoie, pentru eradicarea
lui." .
!/nca o data afirmam ca, in confruntarea cu aceasta amenintare, nu exista cale de intoarcere, compromis sau
ezitare", declara TonG Hlair, adaugand; !0om raspunde la teroare cu o si mai mare sete de a invinge teroarea, iar
la discordie, cu toleranta si libertate."
(oncluzia apartinea presedintelui 5.I. Hus@; !Teroristii vor sa intimideze si sa demoralizeze natiunile libere, dar
nu vor avea succes."
Jste, poate, destul de greu de inteles care sunt pornirile unui atac terorist. =e ce sa vrei sa omoriK =e ce sa vrei
sa distrugi ceea ce omenirea a creatK =e ce sa vrei sa distrugi o civilizatie, o lume, poate c@iat intreaga planetaK
/ata intrebari pe care, dupa septembrie +88), si le pun tot mai des analistii politici, medicii psi@iatri, psi@ologii si #
de ce nuK L c@iar simplii oameni care nu pot sa inteleaga care sunt adevaratele porniri ale tuturor actelor de
terorism la care asista, neputinciosi. .e pare ca ar fi vorba de actiunea unei gene inca destul de putin studiate,
inca destul de putin cunoscute, asa numita gena a agresivitatiiM .
)) septembrie, +88) L zi de doliu international
=upa cum toata lumea stie, pe )) septembrie +88), o mare nenorocire a lovit exact in mijlocul inimii .tatelor 7nite
ale 4mericii. 6are, putea cineva sa prevada asa cevaK
4tunci, intr#o zi care a intrat in istoria moderna a 4mericii, s#a prabusit simbolul orasului 'eB CorD< este vorba
despre Turnurile 5emene care s#au prabusit, facand zeci de mii de victime. 4 fost daramat un simbol care trebuia
maculat, in numele unui crez, invocat de o mana de fanatici si de cei interesati sa profite de gesturile lor
sinucigase.
Pentru nemuritorii din turnurile devenite amintire, sensul libertatii n#a fost incrancenarea.
'ici actul scelerat datorat unei minti bolnave. .tenogramele ultimelor convorbiri telefonice probeaza luciditatea
victimelor. =orinta lor de a trai si uimirea in fata impacabilei sorti. 4poi T4(J-J4. 4merica si#a plans compatriotii.
.i nu s#a resemnat. 4cesta este adevaratul sens al ibertatii.
(ateva catrene de#ale lui 'ostradamus, fac referire la !(el de#al treilea razboi" sau la !Aulte nenorociri asupra
Aarelui 6ras". /ata un exemplu al modului in care 'ostradamus obisnuia sa ascunda ceea ce avea de spus in
spatele unor cuvinte caudate;
!(and armele si documentele vor fi inc@ise intr#un peste,
7n barbat va iesi din el
(are va porni razboi. Elota sa va veni
=e departe, de pe cealalta parte a marii,(M)"
Traficul ilicit de droguri si terorismul
/n ultimii ani, flagelul drogurilor reprezint fenomenul cel mai complex, profund $i tragic al lumii
contemporane, %n condiiile %n care, anual, miliarde de dolari $i sute de mii de oameni sunt angrenai %n acest
mariaj al morii numit NTraficul $i consumul ilicit de droguri". &n perspectiva anilor viitori, amploarea acestui
fenomen este deosebit de %ngrijortoare $i datorit faptului c nu exist o statistic clar $i precis a
produciei, traficului, consumului $i numrului celor decedai din cauza drogurilor.
Traficul ilicit de droguri si terorismul
Referate similare:
Terorismul
/nfluenta drogurilor asupra adolescentilor
=roguri
=rogurile
=espre =roguri

'ota; 8.61
'ivel; Eacultate
=imensiune; ,1: Db
=oBnloads; )*
Referat Premium
Preview referat Traficul ilicit e roguri si terorismul
Traficul ilicit de droguri si terorismul
(riminalitatea creat de droguri, prin consecinele sale de ordin social, economic, medical, cultural $i politic
cauzeaz prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar $i celor ale societii, ale multor persoane
particulare, atenteaz la viaa $i sntatea cetenilor, influeneaz %n mod demoralizator asupra con$tiinei $i
comportamentului oamenilor.
&ngrijorarea speciali$tilor %n materie (medici, psi@ologi, sociologi, profesori, ziari$ti, funcionari din diferite organisme
statale, speciali$ti cooptai %n organizaii neguvernamentale) este alimentat, %n primul rnd, de mondializarea
crescnd a acestei problematici $i de $tergerea, tot mai rapid, a distinciei, existente %ntr#o recent anterioritate,
%ntre rile productoare, consumatoare $i de tranzit.
7n exemplu elocvent, din acest punct de vedere, %l constituie escaladarea problematicii %n -omnia %ncepnd cu
anul )**8, cnd traficul ilicit $i abuzul de droguri au surclasat toate pronosticurile speciali$tilor, astfel c dintr#o ar
de Ntranzit" a devenit una Nconsumatoare de droguri".
Traficul ilicit de droguri si terorismul
4larma social nscut din proliferarea, fr precedent, a drogurilor conduce la ideea, deloc mulumitoare, c
strategiile de lupt adoptate %mpotriva acestui fenomen, %n general vorbind, de ctre comunitatea mondial $i de
5uvernul -omniei, %n special, s#au dovedit a fi ineficiente.
&n prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminal foarte lucrativ, cu caracter supranaional, care
acioneaz %n conformitate cu legile economiei de pia, avnd drept scop imediat alimentarea centrelor de
consum $i, ca finalitate, obinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune,%n mod justificat, interesul statului de
a#$i orienta, %n mod ct mai eficient, propria politic %n lupta antidrog, pentru aprarea sntii propriilor ceteni $i
salvarea valorilor socio#morale.
Traficul ilicit de droguri si terorismul
&ns, fiecare stat (ba c@iar colectivitile sociale din interiorul unei ri) are anumite Nparticulariti", create de
a$ezarea geografic, de tradiii, religie, cultur $i nu %n ultimul rnd, de diversitatea $i disponibilitatea drogurilor, la
un anumit moment dat.
4ceste specificiti trebuie corelate cu calitatea msurilor preventive $i punitive luate de organele statale cu
asemenea atribuiuni. /at de ce la orientarea politicii noastre, trebuie s se ia %n consideraie Nprofilul"traficului ilicit
de droguri existent pe teritoriul -omniei %n raport cu numero$i ali factori. 6r, acest lucru presupune, %n primul
rnd, o atent $i complex analiz $i concretizare a celor trei vectori care constituie structura fenomenului aflat %n
discuie $i anume; drogul L individul L societatea
Traficul ilicit de droguri si terorismul
(apitolul +. =-657-/J # TJ-AJ'/, '6T/7'/ O/ (-/TJ-// =J (4./E/(4-J
-igurozitatea $tiintific $i dorina de evitare a unor inadvertene ne impun ca, in debutul prezentei lucrari, sa facem
o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care vom opera $i sa explicitam notiunile folosite %n legatur
cu ace$tia, in conditiile in care, cu referire la @eroina, cocaina, JcstasG $i alii compu$i cu efecte asemanatoare
asupra organismului uman, utilizarea unor termeni precum droguri, stupefiante, substante psi@otrope $i substane
narcotice poate sa genereze confuzii in anumite situatii.
(onform =ictionarului Jxplicativ al imbii -omane, (ed. )**,), prin termenul PdrogP se intelege o Psubstanta de
origine vegetala, animal a sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente $i ca stupefiantP,
termenul PstupefiantP define$te o Psubstan medicamentoasa care in@iba centrii nervo$i, provocand o stare de
inertie fizica $i psi@ica $i care, folosita mult timp, duce la obi$nuinta $i la necesitatea unor doze crescande<
substana care, prin folosire repetata, da na$tere fenomenului de obi$nuinP, termenul Ppsi@otrop, #P se refera la
un Pmedicament cu actiune asupra psi@iculuiP, iar termenul Pnarcotic, #P se refera la o Psubstan, medicament,
care provoac narcoza # stare caracterizat prin pierderea cuno$tintei, relaxare muscular, diminuarea sensibilitii
$i a reflexelor, provocat artificial prin aciunea substantelor narcotice asupra centrilor nervo$i, %n special in
interveniile c@irurgicaleP.
=efiniiile acestor termeni, care %n majoritatea situatiilor sunt folosii ca fiind sinonimi, au un caracter general, dar
nu cuprinzator pentru clasa de compu$i c@imici ce face obiectul acestei lucrari, cum de altfel, se va constata din
cele ce urmeaz.
Primele incercari de abordare unitara la nivel international a domeniului traficului $i consumului de droguri # atat in
ceea ce prive$te tenninologia, ct $i politica fa de aceste fenomene # dateaza de la inceputul secolului al 99#lea.
4stfel, (onferinta de la .@ang@ai, din )*8*, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari implicate activ in
comertul cu opiu (!"#, (@ina, Aarea Hritanie, Eranta, 5ennania, /talia, 6landa, Portugalia, 4ustro#7ngaria, -usia,
?aponia, .iam $i Persia) $i a vizat stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. 7lterior, in cadrul (onferintei de
la Qaga din )*)+, au fost stabilite noi reguli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina $i codeina, fiind acreditata $i
acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor sub stante in scop medical.
a initiativa .ocietatii 'atiunilor (predecesoarea 6rganizatiei 'atiunilor 7nite), in anul )*+2, are loc (onferinta de
la 5eneva, in cadrul careia se stabilesc noi reguli privind comeul $i utilizarea opiului $i a substantelor anterior
amintite (printre care, pentru prima data, au fost incluse cannabisul $i @eroina) $i se pun bazele unui P(omitet
central permanentP ce urma sa se ocupe cu supraveg@erea punerii in practica a noilor reguli stabilite.
7lterior, in perioada )*1) # )*21, au avut loc, la nivel international, $ase conferine ce au vizat traficul $i consumul
de droguri, in cadrul acestora incercandu#se abordarea unitara a controlului $i a eradicarii fenomenului.
-ezultatele acestor demersuri au constituit baza (onventiei 7nice 4supra .tupefiantelor, adoptata in data de 18
martie )*,) la 'eB CorD $i modificat prin Protocolul din )*3+, care constituie temelia sistemului de control $i
pro@ibitie a stupefiantelor. /n acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni unanimi acceptati
referitori la domeniul vizat. (onventia 'atiunilor 7nite 4supra .ubstantelor Psi@otrope de la 0iena din ailul )*3),
large$te cadrul institutional privind domeniul $i impune o serie de constrangeri administrative legate de comerul $i
traficul ilicit cu substantele vizate.
(onventia (ontra Traficului /licit de .tupefiante $i .ubstante Psi@otrope din )*::, desfa$urata sub egida 'atiunilor
7nite, vine sa intareasca cadrul institutional in domeniu, adaptandu#l la mutatiile survenite. Tot pe aceasta linie a
fast adoptat $i -egulamentul 'r. 1,33 al (onsiliului 7niunii Juropene din )**8, cu privire la masurile ce vor fi luate
pentru impiedicarea deturnarii anumitor substante (precursori c@imici) pentru fRabricarea ilicita a stupefiantelor $i
substantelor psi@otrope.
/n fapt, acestea sunt doar cateva dintre cele mai importante momente ale evolutiilor inregistrate la nivel
international pe linia stabilirii unui limbaj comun, mai ales in plan juridic, cu privire la fenomenul traficului $i
consumului de droguri, deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislativ $i administrativ de majoritatea
tarilor, in conformitate cu specificul $i interesele locale $i regionale.
(u toate acestea nu se poate vorbi de o terminologie unanim acceptata privind substantele supuse controlului
international ce au legatura cu traficul $i consumul de droguri, motiv pentru care, in prezenta lucrare, tinand cont $i
de notiunile %ncetenite in limba romana de#a lungul timpului, vom opera cu urmatorii termeni;
# drogul # substanta supusa controlului international, sintetizata sau extras prin diverse procedee din produse
naturale, cu scopul de a fi utilizat, in afara cadrului medical, in vederea determinarii, in mod voluntar $i con$tient,
a unor stri temporare de placere ce au la baza mutatii produse la nivelul functiilor organismului uman< termenul
include, practic, toate stupefiantele $i substantele psi@otrope definite conform (onventiei 7nice 4supra
.tupefiantelor, adoptat %n anul)*,) $i modificata prin Protocolul din )*3+ $i (onventia 'atiunilor 7nite 4supra
.ubstantelor Psi@otrope din anu))*3)<
# precursorii c@imici # sub stante c@imice supuse controlului international, utilizate in mod frecvent in ...
Terorismul
Principala caracteristic a terorismului este intimidarea prin violen, mijloacele folosite fiind extrem de variate,
incluznd rpirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, execuiile sumare, producerea de explozii,
distrugerea unor edificii publice, sabotarea cilor ferate sau a unor instalaii industriale ori a mijloacelor de
telecomunicaii, ruperea unor diguri, otrvirea apei potabile (a rurilor, fntnilor sau rezervoarelor de ap),
producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc.
Terorismul
a metodele !tradiionale" s#au mai adugat $i noi forme, cum ar fi atentatele contra $efilor de state, atacurile
misiunilor diplomatice $i a diplomailor, atentate %mpotriva personalitilor politice sau a unor persoane particulare
cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor instituii publice sau %ntreprinderi comerciale, a avioanelor, a forelor de
ordine $.a.
&n raport cu scopurile pe care $i le propun autorii actelor de terorism, precum $i de obiectul sau urmrile unor
asemenea acte, terorismul poate s constituie o infraciune de drept comun cnd prin aceasta se urmre$te
realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fi executarea de fonduri sau rzbunarea, dar poate lua
$i forma unei crime politice, cnd urmre$te s complice sau s determine ruperea relaiilor dintre state, s %nlture
anumii lideri politici, inclusiv $efi de state, devenii indezirabili unor cercuri politice, s influeneze prin intimidare
politica general a unor state sau poziia pe care acestea urmeaz s o adopte %n soluionarea unor probleme
concrete, s impun o doctrin politic ori o anumit form de organizare a statului, %n aceast ultim categorie
%ncadrndu#se $i terorismul de stat, constnd %n acte de violen $i agresiune exercitat de un guvern sau de o
for politic conductoare %ntr#un stat %mpotriva membrilor propriei societi, dar $i, %n anumite cazuri, %mpotriva
mi$crilor de eliberare naional a unor popoare subjugate.
Terorismul
'ecesitatea elaborrii unei (onvenii internaionale pentru universalizarea reprimrii terorismului a fost abordat,
%n )*+,, la iniiativa -omniei %n cadrul .ocietii 'aiunilor. /ar un proiect al (onveniei pentru instituirea unei (uri
penale internaionale %mpotriva terorismului a fost elaborat de eminentul jurist romn 0espasian 0. Pella %n )*12 $i
prezentat .ocietii 'aiunilor.
.tatele pri la (onvenia pentru prevenirea $i reprimarea terorismului din )*13 se angajau s previn $i s
reprime activitile de acest gen, s#$i dea reciproc concursul %n acest sens, astfel, se !reafirm principiul de drept
internaional dup care este de datoria oricrui stat s se abin el %nsu$i de la orice fapt destinat a favoriza
activitile teroriste %ndreptate %mpotriva altui stat $i s %mpiedice actele prin care acesta se manifest".
Terorismul a fost una din problemele aflate frecvent pe ordinea de zi a 4dunrii 5enerale a 6'7 care a adoptat %n
acest sens -ezoluia 181 (990//) din ): decembrie )*3+ prin care se recomand adoptarea de urgen a unor
msuri de combatere a terorismului, intensificarea cooperrii internaionale %n acest domeniu. (u regret, pn %n
prezent, nu s#a reu$it s se realizeze o reglementare internaional multilateral care s se refere $i s incrimineze
%n mod expres actele de terorism.
Terorismul este ,n mod esen-ial o tactic., o form. de lupt. destinat.
atin!erii unor scopuri politice. Terorismul poate fi ,nscris ,n cate!oria
conflictelor de mic. intensitate /i descris ca un r.zboi purtat la limita
minim. a spectrului violen-ei, r.zboi ,n care conota-iile politice, economice
/i sociale joac. un rol mai important dec0t ,n cazul celui clasic, purtat de
puterea militar. conven-ional..
defini-ie de Frank Carluci "(111#
2d.u!at de +imona 3nac4e
Omul se distinge de celelalte vieti deoarece utilizeaz el teroarea nu doar
pentru a slbi sau distruge moralul adversarului, ci pentru a submina ordinea
social i a obine, astfel, atingerea unor obiective cu caracter politic.
[ Bodunescu-Flagelul terorismului internaional, Ed. Militar, Bucureti, 1978,
pag 19!
"ei societatea se a#l la momentul actual $ntr-un proces de tran%iie, sunt lucruri
care &or rm'ne pro(a(il $ntotdeauna nesc)im(ate. *t't crima c't i pedeapsa cu
moartea sau pedeapsa capital, cum mai este numit, au e+istat $nc din cele mai
&ec)i timpuri.
,erorismul este ast%i o gra& ameninare a pcii i $nelegerii $ntre popoare- Este
una dintre cele mai gra&e in#raciuni ce pune $n pericol sigurana i &iaa
cetenilor #olosind &iolena ilegal $mpotri&a ordinii de drept.
.re%enta lucrare &a $ncerca s rspund la urmtoarele $ntre(ri/ $ncalc
#enomenul terorist , prin natura sa criminal, drepturile omului0 1e ar putea #ace
statul pentru a $nltura acest #enomen i implicit riscurile la care sunt supui
cetenii0 .entru a a#la rspunsul, &oi anali%a #enomenul terorist, &%ut ca un
important #actor desta(ili%ator al societii.
Dac delictele luate n considerare de dreptul penal reprezint o parte dintre
violrile normelor de connduit, alte infraciuni a cror repartiie nu se
stabilete n faa tribunalului pun n discuie ordinea public i coeziunea
social ntr-un mod la fel de amenintor !cesta este motivul pentru care
crima poate fi inclus ntr-un concept care o nglobeaz i o depete"
deviana [*l(ert 2gien, 3443, 5ociologia de&ianei, 6ai/ .olirom, pag 37!
E. "ur8)eim este cel care pune (a%ele sociologiei de&ianei, i aduce argumente
#oarte (une din mai multe lucrri etnogra#ice, constat'nd pre%ena crimei $n toate
societile. El consider crima ca #iind ce&a normal deoarece este imposi(il o
societate $n care ar lipsi. *ceast teorie este contra%is de ,arde, care nu
consider crima un #enomen normal al &ieii sociale.
1riminalul este indi&idul care s&'rete in#raciunea cu un grad ridicat de
pericol social, $n special omorul, considerat de ,arde un para%it $n cadrul
societii, i un inadaptat.
9n ca%ul criminalului $n serie, crimele se repet cu o #rec&en mai mare sau mai
mic, i continu, p'n c'nd asasinul este prins, sau p'n la moarte acestuia, i
de aceea multe ri pre#er s aplice pedepseasc capital. *ceast pedeaps a
e+istat $nc din cele mai &ec)i timpuri, dar $n epoca modern, este cosiderat a #i
speci#ic doar rilor nedemocratice, deoarece Bisrica se opune aplicrii acesteia.
9n Europa nu mai e+ist ri $n care s opere%e pedeapsa capital legal i acest
lucru se datorea% legislaiei :niunii Europene. 5pre e+emplu, ,urcia a #ost
o(ligat s renune la acest tip de pedeaps, lucru necesar pentru aderarea la
:niunea Europeana. .edeapsa cu moartea a #ost legal $n Europa doar $n statele
totalitare. "e aceea, dupa trecerea la statele de tip democratic, acestea au )otr't
a(olirea pedepsei capitale, ultima ar comunist care a renunat la ea #iind
.olonia $n 1999, care poate oric'nd sa o reintroduc, deoarece nu are speci#icat
aa ce&a $n 1onstituie.
9n ara noastr, pedeapsa cu moartea are o istorie $ndelungat. Este consemnat
doar inter%icerea pedepsei cu moartea nu i prima pedeaps cu moartea, de aceea
putem deduce c a e+istat i la noi $n ar, $nc din E&ul Mediu. .rima dat a #ost
inter%is $n 1onstituia din 18;;, interdicia #iind meninut p'n $n 1978, c'nd a
#ost reintrodus. <egea Fundamental din 1978, de natura dictatorial, a #ost
mi=locul prin care a #ost introdus "ictatura >egal a lui 1arol al 66-lea.
"up instaurarea regimului comunist la putere, acetia a(olesc aceast
constituie, considerat a #i de natur #ascist, dar menin pedeapsa capital
printr-o lege special. :n alt #apt interesant este c $n 197 a #ost introdus
pedeapsa capital pentru o pagu( economic mai mare de 144.444 de lei.
2 alt parte deoes(it de interesant este c regimul comunist nu a&ea stipulat $n
mod e+plicit $n legislatie pedeapsa cu moartea pentru in#raciunile politice.
.rin "ecretul <ege nr. ; din 7 ianuarie 1994, pedeapsa capital a #ost a(olita,
atunci c'nd s-a )otr't aplicarea sanciunii de $nc)isoare pe &ia. "in acest
moti&, s-a considerat c >om'nia a mai #acut un pas spre democraie.
1riminalii $n serie sunt considerai incapa(ili de a mai #i rea(ilitai, lucru care ar
tre(ui $n mod normal s o(lige statul la aplicarea pedeapsei capitale. 9ns, de cele
mai multe ori acetia a=ung $n inc)isoare, dup ce au #ost descoperii i =udecai,
dar muli rman a#ar pe str%i continu'nd s omoare oameni ne&ino&ai.
9n primul r'nd, din punct de &edere economic, este mult mai e#icient eliminarea
unui in#ractor periculos din societate dec't $ncarcerarea acestuia. 9n $nc)isoare,
acel in#ractor consum #oarte muli (ani c't i )ran. *st#el, pe l'ng #aptul c
acel om a #cut un ru societii, pro&oac $n continuare ru, aceasta tre(uind s
c)eltuie cu el (ani, (ani pe care societatea nu i-i &a recupera niciodat ?$n ca%ul
celor care sunt $nc)ii pe &iat, acetia sunt inutili, ei #iind p'n la s#'ritul &ieii
$n gri=a societii@.
"in punct de &edere psi)ologic, pedeapsa cu moartea ar tre(ui s descura=e%e
comiterea in#raciunilor. 2 pedeaps capital este mult mai $n#ricotoare dec't o
pedeaps cu $nc)isoarea ?#ie i pe &ia@.
"in pcate $ns, e+ist nenumrate ca%uri de e&adri ?$n ca%ul pedepsei cu
$nc)isoarea pe &ia@, iar $n ast#el de ca%uri e&adatul tie c oricum o pedeaps
mai mare de at't nu e+ist. "e asemenea, acetia, dac nu sunt (ine-
supra&eg)eai, pot comite crime $mpotri&a altor deinui $n $nc)isori.
1ei care susin pedeapa capital consider c in#ractorii deose(it de periculoi
tre(uie eliminai de#initi& din societate, ei #c'nd ru c)iar i $n $nc)isoare.
6ndi#erent de moti&aie, #orme sau mani#estri, actele de terorism sunt
considerate ca #iind de natur criminal. Ai mai mult dec't at't, teroritii sunt
etic)etai drept criminali $n serie. 1a realitate social, #enomenul terorist #ace
parte din Bacea categorie de criminalitate ce cuprinde fapte const#nd n
sv#rirea unor acte de violen sau de ameninare cu violena, menite s
induc o stare de panic n r#ndul opiniei publice, n scopul satisfacerii unor
revendicri etnice, politice, ideologice, sociale, religioase ori de alt natur
[Calerian 1ioclei, 3447, Manual de criminologie, Bucureti-1.D. Bec8, pag. 191!
.re%ena unor scopuri politice este cea care di#erenia% terorismul de celelalte
acte criminale ast#el, grupurile sau indi&i%ii ce comit aceste acte teroriste
urmresc rsturnarea regimurilor politice $n cele mai multe ca%uri pentru a
distruge ordinea pu(lic, pentru a de%organi%a societatea. ,erorismul este un
#enomen negati&, o aciune inuman premeditat, deseori sinuciga, ce
contri(uie $ntotdeauna la ampli#icarea nelinitii i durerii comunitilor.
Fenomenul terorist contemporan poate #i anali%at din mai multe puncte de
&edere. Muli specialiti consider c dimensiunile regionale i glo(ale ale
terorismului internaional $mpreun cu instrumentele te)nice a&ansate sunt
corelate cu procesele comple+e de glo(ali%are. .e plan internaional, dinamica
sc)im(rilor politice, economice i militare este rapid i impre&i%i(il.
"e-a lungul istoriei, nici poporul rom'n nu a scpat de actele teroriste $ndreptate
$mpotri&a unor personaliti precum Mi)ai Citeaa%ul, ,udor Cladimirescu,
*rmand 1linescu sau Eicolae 6orga.
1)iar dac actele teroriste sunt $ndreptate ctre un anumit stat, cetenii de
pretutindeni au de su#erit-
,erorismul are caracter transnaional dac &i%ea% marile orae ale lumii unde se
a#l $ntr-un procent ridicat oameni de di#erite naionaliti deoarece de&ine $n
mod indirect o lo&itur glo(al i implicit presupune i o rspundere glo(al. 9n
mod clar, prin aceste acte teroriste sunt gra& a#ectate drepturile omului. *st#el,
eforturile naionale i internaionale de combatere a terorismului trebuie s
respecte drepturile omului i libertile fundamentale, dispoziiile legii i, unde
este cazul, dreptul umanitar $iolena nu trebuie s fie ndreptat niciodat
mpotriva civililor, sub prete%tul combaterii terorismului !ctelor teroriste nu
trebuie s li se rspund prin nclcarea drepturilor omului, iar lupta
mpotriva terorismului trebuie s se desfaoare n conformitate cu dreptul
internaional
privind drepturile omului aa cum este acesta stabilit de instrumentele
internaionale relevante Drepturile omului, aa cum sunt ele definite in aceste
instrumente internaionale, se aplica tuturor persoanelor, inclusiv celor care au
comis sau sunt suspectate ca au comis acte teroriste [F)idul pri&ind a(ordarea
comun $mpotri&a terorismului, pag 1!
6ndi#erent de moti&aie sau scopuri, sunt drepturi care niciodat nu pot #i
$nclcate/ dreptul la &ia, dreptul la li(ertatea de g'ndire, dreptul de a nu #i
supus torturii sau pedepselor crude etc. 1eteanul tre(uie s se simt
$ntotdeauna aprat de instituiile statului, care sunt o(ligate s inter&in $n
situaia $nclcrii drepturilor sale. .entru ca acest lucru s se concreti%e%e,
ceteanul tre(uie s #ie in#ormat cu pri&ire la mi=loacele pe care le are la
dispo%iie pentru $nlturarea cau%elor i e#ectelor nerespectrii dispo%iiilor
legale.
"eoarece $n perioada modern #enomenul terorist a suportat o cretere
constant, nu este e+clus ca i $n statul rom'n s ai( loc acest #enomen terorist.
"e aceea tre(uie luate $n considerare msurile de com(atere i pre&enire a
terorismului i in#ormarea corect a cetenilor pri&ind drepturile omului. Ai
pentru acest lucru, din anul 3444, >om'nia este parte la acorduri i con&enii cu
pri&ire la cooperarea $n lupta $mpotri&a terorismului i a altor in#raciuni gra&e.
1on#orm &urobarometrului '' &alorile considerate de rom'ni ca #iind cele mai
importante sunt drepturile omului, pacea i respectarea &ieii umane.
Valorile importante pentru viaa personal a romnilor
"ac cetenii rom'ni ar #i inta actelor teroriste le-ar #i $nclcate drepturile iar
statul ar
tre(ui s ia msuri $n aceast pri&in0 Este $nc)isoarea pe &ia su#icient pentru
pedepsirea teroritilor0
<a aceste $ntre(ri rom'nii sunt de prere c in#racionalitatea ar tre(ui
pedepsit mai se&er. 89G dintre rom'ni consider c Be%ist prea mult
toleran astzi, infractorii ar trebui pedepsii mai drastic ,otodat sunt de
prere c statul ar tre(ui s preuiasc &iaa cetenilor si i s pedepseasc orice
$nclcare a acestui drept de o manier #erm si pe msur. "oar ast#el, statul ar
arta c ar respecta cel mai de pre lucru al cetenilor acestuia/ &iaa.
Biserica este cea care s-a opus constant pedepsei capitale, deoarece consider c
&iaa a #ost dat omului de "umne%eu, si doar "umne%eu poate s ia &iaa cui&a.
*st#el, $n ca%ul $n care un stat ar a&ea $n legislaie pedeapsa capital, acesta ar #i
"umne%eul acelei regiuni de pe .m'nt, at't timp c't are drept de &ia asupra
oamenilor care-l locuiesc. "e asemenea, se consider c acel om, $n $nc)isoare,
poate regreta, e+ist'nd destule ca%uri $n care criminali periculoi-au gsit calea
credinei $n $nc)isoare. <ucrul acesta este pri&it $ns cu scepticism de susintorii
pedepsei capitale, acetia susin'nd c Biserica, mai ales cea 1atolic, n-ar a&ea
dreptul s se pronune $n aceast pri&in at't timp c't ar a&ea pe contiin
at'ia BereticiH ai E&ului Mediu.
Marele de%a&anta= al pedepsei cu moartea $l constituie riscul condamnrii unor
persoane ne&ino&ate. <a momentul actual aproape nicio ar european nu mai
are $n legislaie acest tip de pedeaps. 9ntr-ade&r statul nu are dreptul s ia &iaa
unui indi&id, $ns teroritii au dreptul s ia &iaa mai multor indi&i%i0
"in punctul meu de &edere, indi#erent de pedeapsa aplicat teroritilor,
indi#erent de statul &ictim, pentru a reui $n com(aterea terorismului, pentru a
o#eri cetenilor dreptul natural la &ia, la siguran, pentru a putea tri $n pace,
e+ist o singur soluie/ eliminarea cau%elor ce generea% acest puternic i
periculos #enomen.
Dreptul la viata al oricarei persoane este prote(at prin lege [1onstituia
>om'niei, art. 7! i nimeni nu poate sc)im(a acest lucru-
INTRODUCERE(DESPRE TERORISM IN GENERAL) Notiunea de terrorism este cunoscuta omenirii de la
inceutul istoriei! dar in istorie acest termen a aarut dua re"olutia #rance$a din %&'() In secolul **
terorismul international sa"arsit in tim de ace a luat o amloare deose+ita) Princiala caracteristica a
terorismului este intimidarea rin "iolenta! mi,loacele #olosite #iind e-trem de "ariate! inclu$and rairea
de ersoane! luarea de ostatici! asasinatul! e-ecutiile sumare! roducerea de e-lo$ii! distru.erea unor
edi#icii u+lice! sa+otarea cailor #erate sau a unor instalatii industriale ori a mi,loacelor de
telecomunicatii! ruerea unor di.uri! otra"irea aei ota+ile (a raurilor! #antanilor sau re$er"oarelor de
aa)! roducerea unor +oli conta.inoase! e-ecutarea de +om+ardamente etc) La metodele /traditionale0
s1au mai adau.at si noi #orme! cum ar #i atentatele contra se#ilor de state! atacurile misiunilor
dilomatice si a dilomatilor! atentate imotri"a ersonalitatilor olitice sau a unor ersoane articulare
cunoscute entru oiniile lor! atacarea unor institutii u+lice sau intrerinderi comerciale! a a"ioanelor! a
#ortelor de ordine s)a) In raort cu scourile e care si le roun autorii actelor de terorism! recum si de
o+iectul sau urmarile unor asemenea acte! terorismul oate sa constituie o in#ractiune de dret comun
cand rin aceasta se urmareste reali$area unui a"anta, material ori cu titlu ersonal! cum ar #i
e-ecutarea de #onduri sau ra$+unarea! dar oate lua si #orma unei crime olitice! cand urmareste sa
comlice sau sa determine ruerea relatiilor dintre state! sa inlature anumiti lideri olitici! inclusi" se#i
de state! de"eniti inde$ira+ili unor cercuri olitice! sa in#luente$e rin intimidare olitica .enerala a unor
state sau o$itia e care acestea urmea$a sa o adote in solutionarea unor ro+leme concrete! sa imuna
o doctrina olitica ori o anumita #orma de or.ani$are a statului! in aceasta ultima cate.orie incadrandu1se
si terorismul de stat! constand in acte de "iolenta si a.resiune e-ercitata de un .u"ern sau de o #orta
olitica conducatoare intr1un stat imotri"a mem+rilor roriei societati! dar si! in anumite ca$uri!
imotri"a miscarilor de eli+erare nationala a unor ooare su+,u.ate) Necesitatea ela+orarii unei
Con"entii internationale entru uni"ersali$area rerimarii terorismului a #ost a+ordata! in %(23! la
initiati"a Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor) Iar un roiect al Con"entiei entru instituirea unei Curti
enale internationale imotri"a terorismului a #ost ela+orat de eminentul ,urist roman 4esasian 4) Pella
in %(56 si re$entat Societatii Natiunilor) Statele arti la Con"entia entru re"enirea si rerimarea
terorismului din %(5& se an.a,au sa re"ina si sa rerime acti"itatile de acest .en! sa1si dea reciroc
concursul in acest sens! ast#el! se /rea#irma rinciiul de dret international dua care este de datoria
oricarui stat sa se a+tina el insusi de la orice #at destinat a #a"ori$a acti"itatile teroriste indretate
imotri"a altui stat si sa imiedice actele rin care acesta se mani#esta0) Terorismul a #ost una din
ro+lemele a#late #rec"ent e ordinea de $i a Adunarii Generale a ONU care a adotat in acest sens
Re$olutia 575 (**4II) din %' decem+rie %(&2 rin care se recomanda adotarea de ur.enta a unor masuri
de com+atere a terorismului! intensi#icarea cooerarii internationale in acest domeniu) Cu re.ret! ana in
re$ent! nu s1a reusit sa se reali$e$e o re.lementare internationala multilaterala care sa se re#ere si sa
incrimine$e in mod e-res actele de terorism) E de mentionat totusi succesele o+tinute in lan re.ional!
in acest domeniu! adotarea in cadrul Or.ani$atiei Statelor Americane! la 2 #e+ruarie %(&%!la
8asc9in.ton! a/Con"entiei entru re"enirea sau rerimarea actelor de terorism care iau #orma
delictelor contra ersoanelor ca si a e-torcarilor cone-e acestor delicte! daca asemenea acte au
reercusiuni internationale0! intrata in "i.oare in %(&& si adotarea /Con"entiei euroene asura
terorismului0 la %7 noiem+rie in cadrul Consiliului Euroei) In le.atura cu com+aterea si incriminarea
terorismului! la momentul dat! ot #i in"ocate de asemenea urmatoarele con"entii internationale:
Con"entia cu ri"ire la re"enirea si rerimarea in#ractiunilor comise contra ersoanelor ce se +ucura de
rotectie internationala! inclusi" a.entii dilomatici! adotata de Adunarea Generala rin Re$olutia 5%33
(**4III) din %; decem+rie %(&5! Con"entia internationala imotri"a luarii de ostateci! adotata la %&
decem+rie %(&( de Adunarea Generala la <a.a din %7 decem+rie %(&7! ri"ind rerimarea caturarii
ilicite de aerona"e si rin Con"entia ri"ind rerimarea actelor ilicite indretate imotri"a securitatii
a"iatiei ci"ile semnata la 25 setem+rie %(&%! la Montreal)Actele de terorism sa"arsite imotri"a lui Aldo
Moro in Italia! sau cele sa"arsite de =ri.a$ile Rosii! Ma#ia! sau cel imotri"a lui Ola# Palme in Suedia s)a)
au #ost cali#icate ca in#ractiuni de dret comun) Pe cand actele de terorism comise la >ocurile Olimice
din %(&;! des#asurate in R)?)Germana! sau atacurile de la Ne@ AorcB si 8ac9in.ton din %% setem+rie
277% sunt cali#icate ca in#ractiuni internationale) Cali#icare unui act de terorism international are loc
numai atunci! cand! /autorul sau "ictima sa nu #ie cetateni ai statului e teritoriul caruia s1a comis
actul!sau ca autorul sa #i re#u.iat dua comiterea actului e teritoriul altui stat si! ca rin actul comis! sa
se a#ecte$e interesele mai multor state0) Una din #ormele de terorism care se detasea$a rin #rec"enta sa
si mai cu seama rin consecintele sale asura raorturilor interstatale este terorismul olitic )In $iarul
/Iuridicescaia .a$eta0 nr)( din %((% se scria! ca in re$ent in lume actionea$a este 677 de or.ani$atii si
.ruari teroriste de di#erite orientari) In ultimii %7 ani de ele au #ost sa"arsite 3677 de acte de terorism
international! in urma carora au ca$ut "ictime este 6777 de ersoane! iar numarul ranitilor #iind de
este %2777 de ersoane) In re$ent! rasunderea internationala este o institutie unanim recunoscuta
#iind an.a,ata nu numai in ca$ul declansarii unui ra$+oi de a.resiune ci si in situatiile de recur.ere la
reresalii! inter"entie militara) Cu rile,ul de$+aterilor asura /rinciiilor de la Nurn+er.0! cat si in
timul ela+orarii con"entiei cu ri"ire la re"enirea si rerimarea crimei de .enocid s1a discutat ro+lema
crearii unei instante enale internationale cu caracter ermanent) Prin Re$olutia 237 ACIII din (
decem+rie %(;' Adunarea Generala a ONU a cerut Comisiei de dret international sa1si dea a"i$ul asura
oortunitatii si osi+ilitatii crearii unui or.an ,udiciar international care sa ,udece ersoanele "ino"ate de
comiterea crimei de .enocid sau de alte crime! care ar intra in cometenta sa otri"it con"entiilor
internationale) In cea de1a doua sesiune a sa din %(67 Comisia de dret international si1a dat a"i$ul
#a"ora+il! considerand ca este oortun si osi+il crearea unui asemenea or.an) In decem+rie %(67!
Adunarea Generala a ONU a creat rin Re$olutia ;'(C4! un comitet secial! denumit DComitetul de la
Gene"aD alcatuit din rere$entanti a %& state mem+re cu misiunea de a ela+ora rouneri! re#eritoare la
crearea unei Curti enale internationale ermanente! recum si statutul ei) In iunie %((2 la cea de1a 4II
sesiune a Adunarii Generale a ONU a de$+atut roiectul de statut al Curtii) Con#orm re$olutiei 3'&C4II a
Adunarii Generale a ONU din %(65 a #ost creat un nou Comitet!DComitetul %(65D! care a re$entat un
roiect de statut al Curtii re"i$uit ce re"edea: crearea unei Curti enale internationale e +a$a unei
Con"entiiE Curtea urma sa ai+a un caracter ermanent si autonom si o cometenta materiala (de a ,udeca
crime internationale) si ersonala (,urisdictia se alica ersoanelor #i$ice din di#erite state! deci Curtea
nu se utea sesi$a e-1o##icia)E Curtea era in"estita cu uterea de a alica edeseE #unctia de a"i$are era
incredintata unei comisii desemnata ad19oc entru #iecare ca$ in arte! care era comusa din %6 mem+ri
re$enti din statele arti la statutE e lan.a Curte era re"a$ut si un DComitet de .ratiereD alcatuit din
cinci mem+ri)Proiectul de statut mai re"ede si crearea de #iecare stat a unor tri+unale seciale entru
,udecarea crimelor internationale)Mai aoi! ideea crearii Curtii internationale enale a #ost a+andonata!
deoarece o serie de state i1au adus critici serioase! considerand statutul Comisiei de dret international
dret un as inaoi #ata de tri+unalul de la Nurn+er.! iar e de alta arte! entru ca din unct de "edere
rocedural! ro+lema a #ost cone-ata cu cea a roiectului de Cod a crimelor contra acii si omenirii si cu
de#initia a.resiunii) Pana la %('( aceasta ro+lema nu a mai #i.urat e ordinea de rioritati a Natiunilor
Unite)In urma actelor de cru$ime si +estialitatile sa"arsite de toate artile com+atante in con#lictul care
l1au ous sar+ii! croatii si musulmanii de e teritoriul #ostei Iu.osla"ii dua %((% a determinat Consiliul de
Securitate a ONU sa cree$e DUn tri+unal international entru a ,udeca ersoanele re$umate resonsa+ile
de "iolarile .ra"e ale dretului international umanitar comise e teritoriul #ostei Iu.osla"ii dua %((%D!
Re$olutia '2& din 26 mai %((5(Crearea tri+unalului international secial entru #osta Iu.osla"ie in <a.a))
Un an! mai tar$iu la %((6! Consiliul de Securitate a e-tins ,urisdictia Tri+unalului ast#el incat sa acoere si
.enocidul din R@anda (Crearea tri+unalului international secial entru R@anda in Arusa)) Acest tri+unal
este rimul or.anism ,udiciar international de acest #el! creat dua in#iintarea! la inc9eierea celui de1al
doilea ra$+oi mondial! a tri+unalelor de la Nurn+er. si ToBio! entru crime de ra$+oi) In %((3 a #ost
instituita comisia entru #ondarea Tri+unalului Penal International) Intre %6 iunie si %& iulie %((' a a"ut
loc Con#erinta de la Roma a Statelor! rin care a #ost adotat Statutul de la Roma a Curtii Penale
Internationale) Prin semnarea Statutului de la Roma comunitatea mondiala a luat deci$ia ri"ind crearea
Curtii Penale Internationale ermanente ! care are ca sco 1 anc9eta! retinerea!in"inuirea si daca e
do"edita "ina! edesirea criminalilor de ra$+oi! "ino"ati de comiterea crimelor .ra"e imotri"a
dreturilor omului! 1 cu a,utorul acestui instrument "a #i us caat needesirii crimelor de ra$+oi)
Secretarul General al Or.ani$atiei Natiunilor Unite Co#i Anan a numit semnarea Statutului de la Roma
/Dar al serantei entru .eneratiile "iitoare si un enorm ro.res in calea uni"ersali$arii dreturilor omului
si a sistemului de dret! Posi+ilitatea! e care a a"ut1o cand"a umanitatea! de a termina cu /cultura
needesirii0 a de"enit reala ca niciodata) Nu a"em dretul sa nu ne #olosim de ea0)Pream+ulul
Statutului de la Roma aminteste! ca /in ultimii o suta de ani milioane de coii! #emei si +ar+ati au de"enit
"ictimele unor atrocitati incredi+ile! care au $.uduit constiinta umanitatii) Aceste .ra"e crime re$inta
un ericol entru acea! securitatea si +unastarea .enerala0 si ca /cele mai serioase crime! ce tre$esc
in.ri,orarea intre.ii comunitati! nu tre+uie sa ramana needesite0) De cometenta Curtii Penale
Internationale tin urmatoarele crime: .enocidul (art)3 al Statutului de la Roma) 1 actiunile sa"arsite cu
intentia de nimicire artiala sau comleta a unui oarecare .ru national! etnic! rasial sau reli.ios ca
atareE Crimele contra umanitatii (art)&) 1 actiunile sa"arsite in cadrul atacurilor in masa sau sistematice
asura oricaror ersoane ci"ile! daca asemenea atacuri se sa"arsesc in mod intentionatE Crime de ra$+oi
(art)') 1 incalcarea .ra"a a Con"entiilor de la Gene"a de la %2 au.ust %(;( atat in con#lictele interne! cat
si cele e-terneE a.resiunea )>udecatii i1a #ost atri+uit un or.an de in"inuire! care e in dret sa initie$e
anc9eta si sa e#ectue$e rocedura e dosar! #ara sanctiunile unui stat sau altui stat sau ale Consiliului
Securitatii ONU 1 in ca$urile! cand crima este sa"arsita e teritoriul statului ce a rati#icat Statutul de la
Roma
Terorismul ca ameninare mereu actual
dr.Nicolae DOLGHIN
5ltimele luni au fost dominate de ac-iunile coali-iei ,mpotriva re!imului de la 6a!dad
/i de evolu-iile politice interna-ionale din jurul Ira7ului. Pe bun. dreptate, deoarece o astfel de
criz. nu credem c. a mai eistat ,n istoria 8N5 /i N2T8. +&a creat astfel impresia c.
opera-iile antiteroriste la nivel !lobal nu mai constituie o prioritate a comunit.-ii mondiale
deoarece nici noua coali-ie n&a mai avut reprezentativitatea celei antiteroriste /i nici nu s&a
c.utat o le!.tur. convin!.toare ,ntre terorism /i fostul re!im +addam.
9in fericire, dezbaterile le!ate de interven-ia americano&en!lez. nu au afectat p0n.
acum eficien-a opera-iilor antiteroriste /i nici coeziunea coali-iei constituite dup. 11
septembrie (111. Probabil c. cel mai bun ar!ument ,l constituie succesele ,mpotriva
terorismului, ob-inute ,n 2f!4anistan /i ,n alte zone ale lumii, aproimativ ,n aceea/i
perioad.
,n care se derulau evenimentele le!ate de Ira7.
3ste un lucru care inspir. ,ncredere pentru viitor deoarece terorismul va r.m0ne una
din principalele amenin-.ri pentru stabilitatea lumii, iar lupta ,mpotriva sa nu va avea succes
dec0t prin eforturi comune, multidimensionale, ale tuturor statelor lumii. 3ste !reu de crezut
c. fenomenul va putea fi stins vreodat. definitiv, precum un r.zboi obi/nuit, ori o epidemie
!rav.. *aporturile ,nvin!.tor&,nvins vor avea alt. natur., iar spa-iul /i timpul ,n care ele se
manifest. se vor eprima ,n indicatori mult mai relativi /i delica-i. :nvin!.torul va avea statut
de ,nvin!.tor pentru o situa-ie concret., cu instrumente adecvate pentru ea /i se va afla ,n
aceast. pozi-ie p0n. la apari-ia altei situa-ii ,n care posibilii terori/ti vor folosi mijloace /i
procedee inedite, imposibil de supus controlului interna-ional, precum mijloacele de sus-inere
a violen-ei armate, de eemplu.
;ai mult, istoria recent. ne ofer. /i !eneroase eemple de filosofii /i atitudini teroriste
care au avut finalit.-ile ori consecin-ele politice urm.rite de atentatori, c4iar dac. lumea
democratic. refuz. dialo!ul cu ei. Nu trebuie s. facem eforturi de memorie pentru a ne
reaminti c., nu cu prea mult timp ,n urm., 83P era asociat. cu terorismul de c.tre actori
politici care ast.zi poart. cu ea dialo!uri c0t se poate de consistente. Tot manevr0nd ,ntre
suspiciunea de terorism /i dialo!ul politic, 83P se afl. acum mai aproape dec0t oric0nd de
obiectivul s.u strate!ic & crearea unui stat palestinian. 9e asemenea, este !reu de crezut c.
or!anizatorii atentatelor de la 11 septembrie /i&au ,nc4ipuit c. vor reu/i s. distru!. +52 ori
s.
le provoace o criz. major., cel pu-in. Nu&i putem b.nui c. au fost at0t de rup-i de realitate. :n
afar. de uciderea unor oameni nevinova-i /i de c0teva disfunc-ionalit.-i economice /i
financiare nu au reu/it altceva. Totu/i, la nivel !lobal au provocat accelerarea unor procese
ale
c.ror prime victime par a fi acelea/i 8N5 /i N2T8. 'e ne face s. credem c. nu acestea au
fost obiectivele politice urm.rite de or!aniza-ia 2l&<aeda care, pe&acolo pe unde este
ascuns.,
,/i freac. satisf.cut. m0inile=
Intransi!en-a comunit.-ii interna-ionale fa-. de re-elele teroriste /i infrastructura lor,
m.surile adoptate la nivel !lobal, spectrul impunerii unor sanc-iuni !rave, inclusiv de natur.
militar., ,mpotriva statelor b.nuite c. ar ,ncuraja terorismul ,/i vor etala rezultatele imediate
,n diminuarea pe termen scurt a frecven-ei, ariei de r.sp0ndire a ac-iunilor teroriste /i
consecin-elor acestora. Pe termen lun!, ,ns., amenin-area r.m0ne, cu forme de manifestare
mult mai perfide, dar /i cu consecin-e !reu de b.nuit pentru c. ,ns./i societatea ,n care tr.im
ofer. oportunit.-i multiple.
>lobalizarea este una dintre ele. 3ste un proces ,n care circula-ia oamenilor, ideilor,
informa-iilor, serviciilor, bunurilor /i finan-elor se produce cu viteze nemai,nt0lnite,
contribuind 4ot.r0tor la inte!rarea economic. /i r.sp0ndirea prosperit.-ii. 2 favorizat
ridicarea calit.-ii vie-ii, diseminarea ,naltelor te4nolo!ii /i promovarea libert.-ilor omului,
f.c0nd accesibile alternative optimiste la realit.-i eistente. >lobalizarea dispune de
poten-ialul necesar unei lumi mai bune /i f.r. ,ndoial. inte!rarea ,ntr&o economie mondial. /i
desc4iderea c.tre alte culturi asi!ur. cele mai directe c.i spre securitate !lobal. /i pace
mondial.. 3ste suficient s. analiz.m contribu-ia altor valuri din istorie ale !lobaliz.rii la
pro!resul omenirii. 3ist. istorici care afirm. c., probabil, secolul al XIX&lea a fost unul
mult
mai !lobalizat pentru simplul motiv c. nu eistau pa/apoarte. :n mod si!ur ,ns. secolul al
XIX&lea a fost unul care a revolu-ionat terorismul.
Totu/i, ,n lumea real. de ast.zi continu. s. eiste destule bariere ,n circula-ia for-ei de
munc. /i capitalului, ,n desf./urarea comer-ului liber, suficiente ine!alit.-i ,n standardele de
via-. /i accesul la realiz.rile /tiin-ei. 9ar mai ales eist. peste 1,( miliarde oameni care
tr.iesc
cu mai pu-in de 1 5+9 pe zi. +unt realit.-i care demonstreaz. c. !lobalizarea are /i aspecte
ne!ative, c. eist. state /i comunit.-i sociale asupra c.rora se r.sfr0n! /i alte efecte? costuri
ridicate ale transform.rilor economice rapide, pierderea controlului local asupra politicilor
economice, dispari-ia unor ,ntre!i sisteme industriale, dezec4ilibr.ri ale unor comunit.-i
tradi-ionale /.a.
9esi!ur, nici p.r-ile luminate nici cele ,ntunecate ale !lobaliz.rii nu !enereaz. ,n mod
inevitabil terorism, ,ns. cu certitudine creeaz. /i men-in condi-ii favorabile nu doar pentru
ac-iuni teroriste individuale, ci c4iar pentru elaborarea /i sus-inerea unor strate!ii pentru
opera-ii teroriste destabilizatoare. 8portunit.-ile oferite de !lobalizare permit proiec-ia
acestor
strate!ii oriunde ,n lume, asi!urarea resurselor, lo!isticii /i conducerii f.r. eforturi deosebite.
Nu mai este cazul s. amintim c. pe Internet se poate afla aproape totul despre aproape orice
/i
acest lucru a fost eploatat de terori/ti, dar Internet&ul nu mai poate fi scos din via-a noastr.,
deoarece ar ,nsemna un uria/ pas ,napoi. Pe site&ul unei or!aniza-ii teroriste modul ,n care a
fost prezentat unul din membrii s.i marcan-i eprim. su!estiv rolul !lobaliz.rii pentru
terorism? %N.scut ,n @ran-a, a ,nv.-at ,n 2n!lia, a fost ,nmorm0ntat ,n 'ecenia%.
3fectele nedorite nu fac dec0t s. scoat. ,n eviden-. inepuizabilele surse pentru
securitate ale !lobaliz.rii. 8rice ,ncercare de limitare a lor nu ar ,nsemna dec0t un triumf al
terorismului. 9ar /i a&i i!nora realit.-ile p.r-ii mai pu-in luminoase, a nu identifica /i aplica
solu-iile eficiente pentru ,n!r.direa folosirii avantajelor !lobaliz.rii ,n scopuri teroriste nu ar
reprezenta altceva dec0t o perpetuare a acestei amenin-.ri.
Aulnerabilitatea societ.-ii moderne la atacuri este un parado al zilelor noastre, lesne
transformabil ,n oportunit.-i pentru ac-iuni teroriste neanticipate. 'ombinarea capacit.-ii ,n
cre/tere a !rupurilor mici de oameni de a distru!e cu accentuarea inevitabil. a sensibilit.-ilor
sistemelor economice /i te4nolo!ice poate avea efecte devastatoare mai ales pentru statele cu
un ,nalt nivel al dezvolt.rii.
'apacitatea ,n cre/tere a !rupurilor mici de a distru!e este !enerat. de pro!resul ,n
cascad. ,n domeniul comunica-iilor /i proces.rii informa-iilor, de posibilit.-ile cvasiinfinite
de
folosire a te4nolo!iilor /i materialelor pe care le consider.m %pa/nice% ,n scopuri distructive,
de cre/terea preciziei /i for-ei distructive a armelor, dar mai ales de spiritul de autosacrificiu
al
membrilor micilor !rupuri. Practic, ac-iunile teroriste de la 11 septembrie au reprezentat o
finalitate ,nsumat. a acestor factori.
+istemelor economice /i te4nolo!ice ale societ.-ii moderne le sunt specifice multe
puncte sensibile care le sporesc vulnerabilitatea. 'u c0t sistemele sunt mai avansate, cu at0t
num.rul acestora tinde s. devin. e!al cu cel al componentelor sistemelor. *ealitatea lor este
completat. de accentuarea compleit.-ii interconeiunilor dintre sisteme /i de intensificarea
concentr.rii doar ,n anumite zone !eo!rafice a bo!.-iei, elitei /tiin-ifice, infrastructurii,
B
informa-iilor etc., percepute tot mai evident ca zone de prosperitate. 2cest lucru face ca
eventuale ac-iuni teroriste ,n asemenea zone s. produc. efecte mult mai profunde dec0t cele
vizibile imediat. Ne putem ,nc4ipui ce ar ,nsemna pentru o societate ,nalt te4nolo!izat.
efectele distructive asupra unor obiective informa-ionale ori ener!etice, de a c.ror stare
depind at0tea altele. 2semenea puncte nodale sunt numeroase /i nu sunt !reu de identificat.
;area provocare r.m0ne, totu/i, r.spunsul la ,ntrebarea cum vor putea fi ele protejate f.r. a
afecta dezvoltarea economic. /i te4nolo!ic. /i f.r. a duce c.tre izola-ionism.
:n sf0r/it, neadaptarea le!isla-iilor na-ionale /i interna-ionale la natura ,n sc4imbare a
amenin-.rii teroriste constituie o alt. circumstan-. care favorizeaz. perpetuarea terorismului.
+emnificativ este faptul c. nu eist. ,nc. o defini-ie !eneral acceptat. a terorismului, care s.
poat. fi folosit. ca baz. juridic. pentru dezvolt.ri ulterioare /i re!lement.ri interna-ionale.
:ncurajator r.m0ne ,ns. faptul c. dup. 11 septembrie, c0nd comunitatea interna-ional. a
realizat cu uluire c0t este de vulnerabil. la amenin-area terorist., s&a reu/it dep./irea rapid. a
tuturor petelor albe din le!isla-ia interna-ional. f.r. complica-iile birocratice obi/nuite.
Practic, +52 au constituit ,n doar c0teva zile coali-ia !lobal. ,mpotriva terorismului, lumea
,n-ele!0nd c. se afl. ,n fa-a unei lupte ,ndelun!ate /i cu multe necunoscute.
3ste dificil de ,ntocmit un inventar al tuturor problemelor ce ar urma s. fie rezolvate
prin norme de drept interna-ional, dar desi!ur, nu ar putea fi evitate cele le!ate de circula-ia
oamenilor /i banilor, raporturile dintre securitate /i democra-ie, accesul la informa-ii /i
te4nolo!ii, re!lement.rile juridice referitoare la folosirea for-ei ,mpotriva terorismului, natura
/i le!ile r.zboiului antiterorist, cule!erea informa-iilor despre terorism, institu-iile abilitate /i
competen-ele lor /.a. Pu-ine vor fi domeniile neatinse /i nu trebuie s. ne facem iluzii c.
re!lement.rile vor fi operate cur0nd /i cu u/urin-.. ;ai ales acum c0nd se vorbe/te at0t
despre
viitorul 8N5 care, cel pu-in prin 'arta sa, asi!ura principiile pentru re!lement.ri
interna-ionale. 'u toate acestea, ,n fa-a unei amenin-.ri at0t de perfide, abordarea colectiv.
pra!matic. a tuturor problemelor terorismului, altfel spus, cooperarea, r.m0ne sin!ura cale de
-inere a sa sub control.
5n asemenea model de abordare a fost oferit lumii imediat dup. 11 septembrie. :n
baza 2rticolului C1 al 'artei 8N5 care re!lementeaz. dreptul la autoap.rare, 'onsiliul
2tlanticului de Nord a invocat 2rticolul C al Tratatului de la Das4in!ton deoarece unul din
membrii alian-ei a fost victima unui atac armat din eterior. 8r!aniza-ia +tatelor 2mericane a
invocat un articol asem.n.tor al Tratatului de la *io, 2ustralia altul din Tratatul 2NE5+.
*usia, '4ina, India /i&au oferit sprijinul invoc0nd aceea/i 'art. 8N5. *om0nia, asum0ndu&/i
obli!a-iile ce&i revin din parteneriatul cu +52, a pus imediat la dispozi-ia coali-iei for-e
militare, infrastructur. /i dreptul de survol afirm0ndu&/i totodat. deplinul sprijin politic. 9in
p.cate, aceast. mobilizare eemplar., ,n care prin consens s&au !.sit solu-ii la probleme
inedite, a reu/it dup. ce r.ul fusese f.cut, a fost o reac-ie. 9ar terorismul constituie acel tip de
amenin-are ,n care eforturile comunit.-ii interna-ionale trebuie ,ndreptate ,n primul r0nd
asupra descuraj.rii /i, ,n acest scop, orice contribu-ie este important., orice stat poate juca rol
decisiv. 9oar astfel se va putea diminua considerabil probabilitatea s.v0r/irii ac-iunilor
teroriste, ori reduce consecin-ele lor. Probabil, mecanismele de realizare a securit.-ii prin
cooperare vor avea un rol decisiv ,n descurajarea ac-iunilor teroriste.
2/a cum securitatea prin cooperare este un proces la nivel mondial ale c.rui obiective
pot fi atinse numai cu condi-ia ca state ori !rupuri de state s. nu se simt. amenin-ate, tot a/a
succesul cooper.rii antiteroriste este posibil dac. popoare, ori comunit.-i etnice, sociale,
reli!ioase nu o simt ,ndreptat. ,mpotriva lor. @.r. prea multe eforturi ne putem ima!ina cum
ar fi fost interpretate ,ntr&o bun. parte a lumii ac-iunile coali-iei antiteroriste dac. statele
musulmane ar fi refuzat s. participe la ea /i c0t. destabilizare ar fi putut provoca o asemenea
atitudine.
F
'ooperarea r.m0ne sin!urul instrument care face posibil. dep./irea rapid. a unor
momente delicate cum ar fi cele referitoare la folosirea for-ei ,n ac-iunile antiteroriste /i care
,ntotdeauna va na/te dezbateri politice. 8 rapid. analiz. a ac-iunilor teroriste de anver!ur. va
releva c. rareori s&a recurs de dou. ori la acela/i plan de ac-iune. Putem presupune c., ,n
viitor, terorismul, caracterizat ,ndeosebi prin neanticipare, nu va mai oferi ar!umente tot at0t
de convin!.toare pentru a justifica recur!erea la for-. cum a fost cazul la 11 septembrie. :ntro
asemenea situa-ie doar prin eforturi colective direc-ionate se va putea r.spunde imediat, f.r.
riscul de a am0na la nesf0r/it aflarea r.spunsurilor la ,ntreb.ri de !enul? :n ce condi-ii un stat
poate reac-iona cu for-a armat. la terorism= :mpotriva cui= 'um= '0nd= 'are va fi
intensitatea reac-iei= 9ac. atunci c0nd este vorba despre terorismul intern r.spunsurile la
aceste ,ntreb.ri se !.sesc lesne ,n le!isla-ia fiec.rui stat, ,n cazul terorismului interna-ional
lucrurile sunt mai complicate, r.spunsurile fiind mai cur0nd ne!ociate.
Tot ,n acest mod se vor putea oferi r.spunsuri la ,ntreb.rile le!ate de participarea
armatelor la opera-iile antiteroriste. 9e re!ul., competen-ele le!ate de acest domeniu sunt
atribuite ,n toate statele democratice poli-iei /i serviciilor speciale. 2u intrat deja ,n discursul
obi/nuit afirma-iile c. armatele vor fi implicate numai atunci c0nd institu-iile amintite sunt
dep./ite. Numai c. toate problemele le!ate de participarea armatelor la opera-iile antiteroriste
trebuie bine normate ,n le!ile na-ionale /i re!lement.rile interna-ionale. Nu /tim dac. o
eventual. ac-iune terorist. din viitor va ,ntruni ,n mod convin!.tor caracteristicile unei
a!resiuni, a/a cum s&a ,nt0mplat la 11 septembrie. 3viden-a a!resiunii ,n acel caz, le!.turile
nedisimulate dintre terorism /i re!imul taliban aflat la conducerea unui stat au facilitat
dep./irea rapid., f.r. complica-ii procedurale, a detaliilor le!ate de folosirea portavioanelor,
avia-iei strate!ice, artileriei /i tancurilor.
'e se va ,nt0mpla dac. din punctul de vedere al le!ilor na-ionale /i dreptului
interna-ional lucrurile nu vor fi at0t de clare= 2rmatele se adapteaz. la evolu-iile mediului de
securitate, ,/i creeaz. cele mai potrivite structuri pentru a reac-iona adecvat la noile riscuri /i
amenin-.ri, inclusiv la terorism. 9ar eist. ,nc. multe probleme care din punct de vedere
juridic nu sunt l.murite, ,n special cele le!ate de intensitatea ripostei. 'larific.rile vor fi
posibile tot prin cooperare /i se impun din cel pu-in dou. motive. Primul? cvasitotalitatea
armatelor lumii se afl. ,n profunde procese de transformare /i de pre!.tire pentru ,ndeplinirea
de misiuni noi, inclusiv ,mpotriva terorismului, dar opera-ionalizarea structurilor armatelor
pentru a le ,ndeplini trebuie corect motivat. /i re!lementat. juridic. 2l doilea? prezen-a unor
armate ,n anumite zone ale lumii nu trebuie s. creeze sentimentul amenin-.rii ,n statele
limitrofe, iar ,n cazul ac-iunilor interne, folosirea armatei s. nu fie perceput. ca o limitare a
practicilor democratice. @or-0nd pu-in lucrurile, am putea considera c. terori/tii vor interpreta
drept victorie a lor implicarea armatelor ,n ac-iunile antiteroriste, c4iar dac. le vom numi
r.zboaie antiteroriste. 2cest lucru ar putea s.&i ,ncurajeze. Iat. de ce, pentru a nu le oferi
asemenea satisfac-ii, momentul, re!ulile de ac-iune, durata /i intensitatea folosirii structurilor
armatelor ,n asemenea cazuri trebuie s. fie clare /i s. nu ofere posibilitatea altor interpret.ri.
:n sf0r/it, doar cooperarea real. asi!ur. succesul ac-iunilor de combatere a cauzelor
care !enereaz. terorismul, a surselor /i resurselor acestuia, a mecanismelor societ.-ii
moderne
care permit or!anizarea ac-iunilor teroriste. :n lumea real. a diversit.-ilor, cum a fost ea
,ntotdeauna, /i nu avem motive s. credem c. va fi vreodat. altfel, este relativ u/or s.
motivezi
folosirea violen-ei accentu0nd diferen-ele. 3ist. totu/i ,n toate civiliza-iile valori comune.
5na dintre acestea ar fi dorin-a individului de a tr.i ,n securitate, oriunde s&ar afla. 2cesta ar
putea constitui premisa pentru coa!ularea cooper.rii !lobale ,mpotriva terorismului.
A. mul-umesc.