Potential Turistic

al
Judetului Maramures
Capitolul I - Consideratii generale
Asezare geografica si cai de acces

Judetul Maramures este situat n
extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu
Ucraina, ntre 47
0
2000 si 48
0
0015 latitudine
N si 22
0
5230 si 25
0
0730 longitudine E.
Maramuresul are o suprafat de 6 304 km
2
adic
2,37% din suprafata trii si se ntinde n partea
de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia
se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii
Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi
nume.
Din punct de vedere al culturii traditionale, actualul judet este alctuit din
patru zone (etno-folcorice) distincte: Tara Chioarului, Tara Lpuului, Tara
Maramureului (jumtatea de nord-est a Maramureului Istoric) i Tara
Codrului (partea de sud-vest), la care se adaug Zona Metropolitan Baia Mare.

Judetul Maramures are in componenta urmatoarele orase
Baia Mare
Sighetu Marmaiei
Bora
Vieu de Sus
Baia Sprie
Trgu Lpu
Seini
Cavnic
Ulmeni, Maramure
Slitea de Sus
Dragomireti
omcuta Mare
Tuii-Mgheru


Caile de comunicatie si transporturile
ara Maramuresului, aceast zon att de frumoas peisagistic, att de bogat n
traditii etnografice si folclorice, pmntul care a dat primii domni ai Moldovei si
bisericutele de lemn, a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc n srcie si izolare.
Totusi, conditiile geografice, istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei
la acelasi neam, au impus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte
tinuturi locuite de romni. Toponimia si traditiile, precum si atestrile documentare
din perioada medieval, confirm legtura permanent cu fratii lor de dincolo de
munti.
Reteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt
asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor
principale si secundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si
pitorescul lor.
Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbate
traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.

Cile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de
cale ferat s-a dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet.
ncepnd din 6 decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre
Ucraina.
Calea ferat nsuma 232 km lungime la sfrsitul anului 2000, cu o densitate de 40
km/1000 km, structurat pe dou directii:
1) Satu Mare Baia Mare Bucuresti, cu mai multe ramificatii;
2) Sighetu Marmatiei Viseul de Jos Salva Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus
Borsa.
Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din
comuna Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare

Relief

Este predominant muntos, in
general accidentat, inaltimile variind
intre 200 m in depresiuni si 2.300 m pe
culmile muntilor (care reprezinta prin
excelenta 3/4 din teritoriu). Are aspectul
unui larg amfiteatru natural.
Depresiunea Maramuresului este
inconjurata de munti in totalitate, la
sud-vestul ei aflandu-se muntii vulcanici
Oas, Gutai si Tibles, la est Muntii
Maramuresului si la sud-est Muntii
Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu
creste ascutite si prelungi, abrupturi
impunatoare si vai pitoresti. Mai
cuprinde parti din Subcarpatii
Transilvaniei, Podisul Somesan,
Dealurile vestice;
Clima este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief,
temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est; 275 de zile
dintr-un an au valori pozitive de temperatura; precipitatiile atmosferice sunt
printre cele mai ridicate din tara, circa 70% din zonele judetului primesc intre
900-1000 mm precipitatii pe an.
Hidrografia
Cursurile de apa: brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai:
Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie
depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu
afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa,
Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale
glaciare situate in muntii Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna
Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la Stramtori-Firiza, cu circa 18
milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de cele de la
Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de
aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei.








Solurile, flora si fauna
Solurile zonei cuprind grupa celor specifice
zonelor montane si depresionare, care determin
vegetatia si fauna caracteristic acestora. n general
vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor
Maramuresului este caracterizat de pduri de
conifere si pajisti alpine.
Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde
o flor bogat si cu multe raritti, rogozul,
urechelnita, azaleea pitic etc. Ierburile bogate sunt
favorabile pstoritului. Etajul subalpin se
ncadreaz n general ntre 1900 m si 1700 m
altitudine, cobornd uneori pn la 1400 m.
Coniferele, cu preponderent molidul, ocup zone
ntinse n Muntii Maramuresului, Guti si ibles.
Pentru foioase distingem rsinoase, fag,gorun, stejar.
Vegetatia variat si bogat a Maramuresului a
determinat si prezenta unei faune adecvate.
Pentru zonele alpine, capra neagr a fost una
din bogtiile si mndriile Maramuresului, cu mare
grij a fost repopulat ncepnd cu anul 1964. Se
mai gseste marmota, apreciat pentru blana si
pentru grsimea folosit n medicina popular.
Psrile alpine si subalpine sunt prezente ntr-
un mare numr, peste 30 de specii. Amintim acvila de
stnc, brumrita, rata, cocosul de munte,
vnturetul rosu.
n pdurile de rsinoase gsim specii de
animale si psri ntr-un mare numr, ursi, lupi,
ciocnitoarea cu trei degete, forfecuta galben,
pitigoiul de brdet. Pdurile de foioase adpostesc o
mare varietate de animale: cerbul carpatin, ursul
brun, rsul, cpriorul, mistretul, lupul, vulpea,
iepurele, jderul de pdure, jderul de piatr, veverita,
bursucul. Lumea psrilor n pdurile mixte este mai
variat, peste 60 de specii cuibresc aici.
Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si
Vaser) sunt bogate n pesti ca: lostrita, pstrvul
curcubeul, tiparul, stiuca, cleanul, mrana, scobarul
etc. care nsumeaz peste 23 de specii
Populatia. Asezari urbane . Cadrul economic
Conform ultimului recensmnt din 2011 Maramuresul avea 461,290
locuitori.Populatia urban reprezint 52,9%, cea rural 47,1% iar densitatea
populatiei este de 73.2 locuitori/km
2
.
Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4%
romni, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca limba materna n mediul
urban predomina limba idis (36,6%), urmata de limba romna (33,7%), maghiara
(25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s-au
declarat n majoritatea lor de religie mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici
(38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a.
Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n
tranzitie la economia de piat. Distributie procentual a salariatiilor pe
principalele ramuri de activitate se prezint astfel:

- agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier 5,8%
-industrie si constructii 46,2%
- servicii si alte activitti 48,0%



Capitolul II resurse turistice
Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic,
specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur,
multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer judetului
Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alctuite
dintr-o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea uman.
ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate n elemente
de interes turistic n care obiectivele naturale se mbin armonios cu cele social-istorice.

Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai nalt
masiv din Carpatii Orientali, jalonati de o serie de vi, cu un pitoresc aparte: Iza-
Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Mare, Spnta.

1. Resurse turistice naturale
Glaciatiunea cuaternar a lsat urme mai ales asupra crestei si a versantului
nordic, maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase znoage, praguri n spatele crora
s-au format lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vrfurile
Pietrosu. La picioarele prului Pietrosu, care coboar n cascade, este situat unul din
cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.
Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar, ele fiind acumulate din izvoarele
care apar la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de but. Cele 23 de
lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, n spatele unor depozite morenice
(Buhescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).
Pe lng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si
printr-o serie de forme carstice dezvoltate n calcare eocene, rspndite mai ales pe
versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul Tusoarelor, descoperit n
1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii n lungime de 9530 m. Ea face parte
din complexul carstic Tusoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte
pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor,
Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din
Dealul Popii.
n afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui
Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul
Albastru al Izei. O important rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa
- Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a vrfului gzduieste cea mai mare
parte a rezervatiei naturale din nordul trii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare
creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde golul de munte
din jurul Vrfului Pietrosu.
Culmea principal adposteste pe versantul nordic trei crri glaciare care, prin
peisajul lor slbatic, sunt unice n Carpatii Orientali. Prima este Znoaga Mic, cea
mai extins si a doua, cea mai adnc, cu pereti prpstiosi, este Znoaga Iezeru, care
adposteste lacul Iezeru si obrsia prului Pietrosu; versantul sudic al Vrfului
Pietrosu, adposteste cldarea Buhescu, n care sunt cantonate Rurile Buhescului
populate cu pstrv.
Vrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin, cu specii rare
printre care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu
jnepenisuri, iar la limita superioar a pdurii de molid apar exemplare de tis. n
cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun, cerbul, rsul, acvila de
munte, capra neagr, marmota.
O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan
comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se ntinde pe o
suprafat de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvolt ntre 240 si
700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta rului Sasr si pe prima treapt a
muntilor care sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost
creat n anul 1962 si este o specie de climat mediteranean, originar din Asia Mic.
Rezervatii de mlastin s-au format destul de trziu n timp, la nceputul
secolului XX, cnd s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si
n acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetri, trei dintre
mlatinile aflate n judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina
Vlasinescu este localizata pe platoul vulcanic Izvoare a masivului Ignis (1.307 m), la o
altitudine de 900m, pe versantul nordic, la confluenta paraului Ignis cu paraul
Vlasinescu, unde exista un complex mlastinos de 4,5 ha, format dintr-o mlastina
oligotrofa (turbarie), iar spre periferie se afla mlastini mezo si eutrofe. Mlastina
Vlasinescu este situata in comuna Desesti satul Mara si are o suprafata de 3 ha.
Mlastina Poiana Brazilor, situat n raza localittii Spnta, este considerat
unic n tar prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din
Carpatii Romnesti (970 m).
Lacul Morenilor din hotarul satului
Breb, s-a format n urma unei alunecri de
teren, avnd o form circular, cu un luciu
de ap de 4300 mp si o adncime de 20 m.
Este alimentat de un pru n Valea Mare,
afluent al rului Mara. Mai mult de
jumtate din suprafata lacului este
ocupat de trifoiul de balt. n jurul
lacului, pe o suprafat de 20 ha se
ntlneste o interesant asociatie vegetal,
care include specii de crin, alun, plop, specii
de alge de origine nordic. Aceast
rezervatie natural rmne un obiectiv
turistic pentru cel ce si propune o
ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii
Guti), avnd ca punct de plecare Ocna
sugatag, Breb.
Tul Chendroaiei numit i Tul de sub Guti reprezint lacurile nivale (unii l
consider lac periglaciar); este situat sub Creasta Cocoului, la 1043 m altitudine, pe
versantul nordic al Munilor Guti. Aici gsim dou ochiuri de ap de doar 5 pe 10
respectiv 5 pe 15 m, reminiscene ale unui fost lac care era mult mai mare, dar prin
colmatare, nmltinire, s-a transformat ntr-un tinov bombat, care are circa 2,7 hectare.
n preajma zonei lacustre cu ap liber, exist deci un tinov, o mlatin oligotrof,
grosimea turbei ajungnd la 8 metri.

Natura a format n Maramures cteva pesteri: Casa Pintii pe prul Mihai
Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate n apropiere de
Biut; Pestera de la Vlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase
contine resturi de fosile ale ursului de pester. Cadrul natural maramuresean
confer multor asezri, aspecte de statiuni balneare sau climaterice.
Borsa, situat n plin zon a molidului, la 800 m
altitudine, la poalele Pietrosului, are calitti terapeutice
de odihn si recreere. Izvoarele cu ape minerale
carbogazoase,magneziene, calcice, din mprejurimi sunt
utilizate n tratarea unor afectiuni ale rinichiului.
Prtiile usor accesibile fac din statiune un centru al
sporturilor de iarn.
Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m
altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic
nconjurat de brazi, sub Vrful Ignis (Guti). n S-V
Muntilor Guti se afl Creasta Cocosului si Cheile
Ttarului, cu patru cabane pentru cazare. n apropiere
de Cheile Ttarului se afl statiunea Runcu - Plesa (100
locuri de cazare).
Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100
de izvoare cu ape minerale, numite de
localnici "borcuturi", aflate la Spnta, Borsa (30),
Viseul de Sus (20), Valea Virului
(14), Stoiceni, Strmbu - Biut, Borcut - Breb, Ieud,
Slistea de Sus si altele.
Parcul Naional Munii Maramureului este cel mai mare parc
natural din Romnia, care cuprinde rezervaii naturale i zeci de obiective turistice...
Parcul Naional Munii Maramureului este situat n nordul Maramureului,
incluznd terenul intravilan al localitilor de pe raza lui: Bora, Moisei, Vieu de
Sus, Vieu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova i
Bistra.
Cu un relief att de divers, aici turitii pot admira de la culmi domoale, movile sau
curcuri glaciare, pn la defilee i versani puternic tiai de eroziune. n Parcul
Naional Munii Maramureului exist 32 de peteri.



Rezervatia cuprinde stncriile Slhoi si
dou staiuni cu populatie de lingurea -
Cochlearia pyrenaica var. borzaeana,
situate pe malul drept al Vii Mguriei
caracterizata prin bolovniuri de calcare
eocene provenite din stncile din amonte.


Stncriile Slhoi Zmbroslavele
Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu
A fost propus n anul 1994 ca rezervaie floristic-peisagistic (poian cu
narcise) administrarea se face de ctre Parcul Natural Munii Maramureului,
deoarece este instituit ca zon special de conservare.
Poiana Sehleanu se afl n partea sudic a Vf. Tomnatec care are nlimea de
1618 m, iar de sub acesta izvorte valea omonim. Vegetaia acestei zone este
tipic golului de munte, aici ntlnim o staiune compact de narcise - Narcius
radiiflorus (numite de localnici aiu de munte) in asociatie cu ghinura - Gentiana
clusii. si degetru - Soldanella hungarica.
Fauna reprezentativ este ursul brun - Ursus arctos, corbul - Corvus corax,
cerbul carpatin - Cervus elaphus i mistreul - Sus scrofa.
Rezervaia este o creast montan cu dou vrfuri
proeminente (Farcu, Mihailecu), cu relief glaciar n
versantul nordic (Farcu) i estic (Groapa Julii, Groapa
Bologhii, Groapa Lupilor). Lacul Vinderel este situat n
aua dintre Farcu i Mihailec, aceasta fiind o zon plat,
uor nclinat spre vest, ce gzduiete i alte foste lacuri.
Acesta are o lungime de 155 m, limea maxim de 85 m,
suprafa 0,90 ha, adncime maxim de 5,5 m.
Vegetaia acestei zone este reprezentat prin
urmtoarele specii: floarea de col - Leontopodium alpinum,
bumbcari -Eriophorum angustifolium, rogoz - Carex
pauciflora, Carex rostrata, Carex canescens, afin vnt -
Vaccinium uliginosum, vulturic - Hieracium alpinum,
brandue de primavara - Crocus heufellianus, ochiul boului
- Aster alpinus, barba ungurului -Dianthus
carthusianorum. In apa lacului se gsesc i alge din
specia Mallomonas actinoloma var. Maramuresensis si
tritoni -Triturus alpestris, Triturus montandoni.
Vf. Farcu - Lacul Vinderel - Vf. Mihailecu

Culmea montan a rezervaiei este
reprezentat printr-un substrat geologic variat
(roci cristaline, sedimentare i eruptive), cu
sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice -
zona Fntna Stanchii, abrupturi calcaroase
(Cearcnul, Stna Sasului, Podul Cearcnului),
cldri glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania).
Reeaua hidrografic este tributar celor trei
bazine hidrografice Tisa, Some, Prut i o
formeaz apele curgtoare la, Blsna,
esuri, Vlcnescu, Hamar. Vegetaia rezervaiei
este constituit 60% din puni de munte i 40%
pduri de conifere i jnepeniuri (Jupania, cel mai
extins din Carpai, Cornul Nedeii i Cearcnul
Mestecni). Jnepeniurile constituie habitatul
cocoului de mesteacn. Fauna reprezint un
motiv important pentru aceast arie natural
protejat. Fauna corespunztoare este constituit
din: coco de munte - Tetrao urogallus, coco de
mesteacn Lyrurus tetrix.
Cornu Nedeii Ciungii Blsinei

Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create
de-a lungul timpului de activitatea uman. Maramuresul istoric posed un potential
turistic antropic, complex si unitar, reprezentnd o zon renumit prin elemente de
etnografie si folclor, n care s-au pstrat aproape nealterate arta popualar de o
pregnant originalitate: case, porti, unelte, testuri, ceramic, biserici, datini si
folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desfsurare. Toate acestea sunt
ntlnite mai cu seam n asezrile de pe vile Marei, Cosului si Izei, dar prezente
si pe vile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevrate muzee n aer liber.
Municipiul Baia Mare este situat n partea vestic a judetului Maramures, n
depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al rului Sasr, la o altitudine medie de
228 m fat de nivelul mrii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din
Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan - ridicat n
secolul al XV-lea, este o constructie din piatr, n stil gotic, nalt de aproape 50 m; din
foisorul su se poate vedea o frumoas panoram asupra orasului; o replic a turnului
se afl ridicat lng prefectur; Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul
judetean - are mai multe sectii: istorie si arheologie, art, etnografie, mineralogie
Orasul Sighetu Marmatiei, asezat la
confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-
vest a trii, este vechea capital a rii
Maramuresului . Institutii de prestigiu din cldirile
trainice, vechi, dau o not specific orasului; centrul
vechi s-a pstrat n ntregime. Cldirea
actualei biserici reformate se pare c este cea mai
veche constructie din oras, secolul al XI-lea. Vis-a-vis
de biseric este cldirea monumental a
fostei prefecturi a judetului Maramures, care, pe
fronton, deasupra usii de la intrare pstreaz n
original sterna veche a Maramuresului. Din pcate,
n ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a acordat atentia
meritat pe msura prestigiului de veche capital a
unei provincii istorice romnesti de mare rezonant,
oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor, si o
fac si astzi, oamenii Maramuresului de pe toate
vile zonei.
n zona turistic Valea Cosului, de
la crucea drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5
km, urcnd panta dealului, pe un drum asfaltat
ajungem n statiunea balneoclimateric Ocna
sugatag.
Ocna sugatag, sau denumirile mai vechi Slatina
sau "La Sare", ne sugereaz
exploatarea srii aici din timpuri vechi. Prin
traditie se mai stie c aici erau bi
balneoclimaterice din vechime. Statiunea de
astzi are deja un renume pentru diverse
tratamente medicale.
Tot aici, n imediata apropiere a
Complexului, n deceniul trecut printele Mircea
Antal din Breb s-a ngrijit de construirea
unei biserici de lemn n stil maramuresean, o
adevrat capodoper a arhitecturii n lemn.

Satul Breb
Biserica satului, asezat n apropierea
ntlnirii prului Buboaia cu Valea Caselor, a
fost construit nainte de 1531, lrgit n 1643
si reparat n 1715. Arhitectura bisericii este
specific maramuresean pentru acest gen de
constructii. De remarcat faptul c acoperisul, cu
o pant abrupt, are o singur streasin.
Intrarea n biseric se face pe o
poart aflat pe peretele sudic. n cimitir se pot
vedea cteva troite cu coroane circulare,
neobisnuite n regiune.
Brebul pstreaz bine nc arhitectura
traditional, portul, obiceiurile, folclorul.
n zona turistic Valea Izei ntlnim satul Ieud.
Ieudul a pstrat traditii si legende care amintesc de eroii ntemeietori, de ctitori de
mnstiri si biserici, de dascli si preoti, de martiri, sacrificii, de bucurii si necazuri. n Ieud
se afl o biseric veche datnd din anul 1364, Biserica din Deal sau Biserica Balcului; n
biseric se pstreaz icoane vechi pictate pe lemn, o valoroas colectie de icoane pictate pe
sticl de Nicula, covoare si stergare cu motive geometrice, vopsite n coloranti vegetali si
minerali, mobilier specific si cteva crti de mare valoare, printre care se numr si
Tipriturile lui Coresi "ntrebare Crestineasc" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563).
Un alt monument de arhitectur n lemn, de mare frumusete si care pe drept
cuvnt este considerat "catedrala n lemn a Maramuresului", este Biserica din ses din
Ieud, greco-catolic. Biserica este edificat n anul 1718; n biseric se pstreaz o
colectie de icoane pe sticl, covoare maramuresene, mobilier specific si desigur carte veche
romneasc de mare valoare din principalele centre
Ieudul a pstrat si o serie de monumente de arhitectur trneasc laic: case si
anexe gospodresti, instalatii tehnice actionate de ap (mori, vltori) etc. din secolele XVII-
XVIII. Unele dintre acestea au intrat n patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din
Bucuresti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei).
Comuna Brsana conserv cteva
monumente de arhitectur de exceptie.
Astfel,"Bisericuta de pe Jbar", dup numele locului
unde este amplasat, a fost adus aici n1802 din
locul numit "Podurile Mnstirii".n anul 1881 este
edificat n centrul satului o nou biseric greco-
catolic (azi ortodox), din piatr. Aceasta este
pictat n fresc n stil neobizantin. Att biserica
veche din lemn, ct si cea din piatr, conserv n
interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate n
Maramures n tehnica "tempera pe lemn". Se
pstreaz si tablouri pe pnz de marev aloare,
precum si mult carte veche din tiparnitele de la
Iasi, Bucuresti, Blaj, Rmnic.
n ultimii ani, 1993-1994, s-a construit n centrul
satului o bisericut din lemn de stejar pentru cultul
greco-catolic si este n curs de finalizare o biseric
tot din lemn, pentru un viitor centru mnstiresc
ortodox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite,
inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene
din lemn.
De la intrarea n sat, de-a lungul soselei, dar si pe strzile laterale, pe dreapta si pe
stnga, aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi, constructii monumentale din
lemn destejar, sculptate cu miestrie n spiritul traditiei. Portile, adevrate arcuri
de triumf, suntmndria brsnestilor, constituind o marc de identitate cultural
inconfundabil.
Satul, n zilele de srbtoare devine atractiv prin prezenta
oamenilor costumati n portul traditional, grupati n centrul civic
pe grupuri de vrst, vecintti si neamuri, n fata portilor unde
stau la sfat. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului).
Comun autentic a Maramuresului Istoric, Brsana atrage prin
frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor
trnesti, prin pitoresc si originalitate.
n Brsana se afl una dintre cele mai frumoase mnstiri din
Maramures. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular
Toader Brsan, acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti
mesteri populari n lemn din tar.
n zona turistic Valea Marei ntlnim localitatea Desesti.
Satul pstreaz nc o bun parte din arhitectura traditional n
lemn: case si acareturi, porti monumentale, sopronuri pentru fn si biserica din
lemn, ca o chintesent a geniului creator trnesc. Constructiile contemporane
(majoritatea din crmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente
traditionale n arhitectura exterioar (pridvoare de lemn cu stlpi si arcade sculptate
n spiritul traditiei locale). Interiorul, n mod frecvent, are o ncpere aranjat cu
mobilier traditional si mpodobit cu textile (covoare, cergi, stergare) adecvate.
Satul Brebesti mentine frumoasele traditii
locale cu specificul lor inconfundabil.
Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie,
dar noile constructii au preluat, n special la
etaj, elemente din arhitectura veche din lemn.
De asemenea, s-au pstrat si portile (mult
mbogtite n prtile sculptate). n zilele de
srbtori oamenii se mbrac n portul
traditional. n partea de jos a satului, se
pstreaz cea mai veche troit de hotar,
cunoscut subnumele de "Troita Rednicenilor" si
datat n a doua parte a secolului al XVIII-lea.
n sat se pstreaz foarte bine portul, dansurile,
obiceiurile. Copiii si tinerii pe categorii de vrst
sunt constituiti n grupuri folclorice. Biserica
satului este construit la nceputul secolului al
XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea,
participant la Marea Unire.
Comuna Spnta este asezat pe malul de sud
al Tisei n dreptul Vii Tarasului, pe D.N., la
18 km distant de municipiul Sighetul
Marmatiei. Spnta este una din comunele
mari ale Maramuresului; hotarul comunei
atinge hotarul municipiului Baia Mare,
asezarea este dominat de Piatra Spntei, un
abrupt vulcanic de mare frumusete si
atractivitate turistic si desigur de rul
Spnta care izvorste de sub Vrful
Rotundu 1500 m altitudine si se vars n Tisa
228 m altitudine.
n Spnta s-au pstrat pn n zilele noastre
mai multe case monumentale din sec. XVII-
XVIII construite din lemn; una dintre acestea
este casa Stan, restaurat n
Muzeul Satului Maramuresean .
Ceea ce a dus faima Spntei este asa-zisul "Cimitir Vesel", creatie a renumitului
sculptor de cruci Stan Ioan Patras. Maniera proprie de realizare a acestor semne
demormnt, cruci, a fcut din cimitirul de la Spnta un adevarat mit. Arta lui Stan
IoanPatras const n faptul ca a reusit s sintetizeze viata celui disprut ntr-o
imagine plastic sculptat n tehnica basoreliefului, adugnd de cele mai multe ori si
cteva versuri care redau preocuprile celui disprut. Maniera naiv de tratare plastic
siv ersurile nsotitoare trdeaz un optimism robust si o anumit veselie care au
determinatpe unii cercettori s denumeasc cimitirul din Spnta "Cimitirul Vesel".
Stan IoanPatras, colora lemnul sculptat pentru cruce, folosind ca fond albastrul, iar
pentru sublinieri, galben, albastru si rosu. Stan Patras a sculptat si mobilier trnesc,
impunndun stil specific, anume, prelucrarea artistic a lemnului, prin vopsirea lui.
Nicieri n Maramures lemnul nu se vopseste, numai la Spnta se foloseste acest
procedeu Mesterul a avut mai multi ucenici care i urmeaz ndeletnicirile.
Structuri de primire

n judetul Maramures sunt ntlnite hoteluri ce se ncadreaza din punct de vedere al
clasificarii ntre 1 si 4 stele.n privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din
mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de
confort,forma de propietate,perioada de functionare, amplasarea n spatiu, importanta, etc.
Dasemene o serie de motelurile sunt construite lnga resursele antropice sau naturale deoarece
turisti sa beneficieze de ct mai mult de ele.
Cel mai important compex turistic din judetul
Maramures este Compexul turistic Suior (Baia Sprie),
acesta avnd categoria de 3 stele.Acesta este amplasat
la altitudinea de 688m la poalele Muntilor Gut si
dispune de multiple atractii turistice, sportive si de
agrement.El este compus din trei unitati hoteliere:

Iza cu doua camere single, opt camere duble si patru
cu pat matrimonial;
Mara cu doua camere single, opt camere duble si
patru pat matrimonial;
Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si
de sauna.
Datorita numeroaselor atractii
turistice, a celor peste 100 de izvoare
minerale,peste 60 de terenuri de vnatoare,
multitudinea de lacuri naturale si artificiale,
cultura si traditiile fac din Maramures un cautat
centru turistic si din acest motiv s-au nfiintat
foarte multe pensiuni urbane si rurale.
Pe teritoriul judetului Maramures sunt ntlnite peste 120 de
pensiuni agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai
numeroase unitati de cazare din judet,iar evolutia numarului
lor este ntr-o continua crestere. Agroturismul da posibilitatea
cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale
naturale, spirituale, si ocupationale, de catre populatia din
mediul urban.
Cea mai importanta zona de agrement a judetului
Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Situat la 12
km nord-est de centrul orasului Borsa, el este amplasat
la poalele Muntilor Rodna si Maramures, la 700-850
de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, n
apropiere de Pasul Prislop.
Aici exista variate posibilitati de practicare a
turismului montan si a sporturilor de iarna:
numeroase trasee marcate, prtii de schi cu diferite
grade de dificultate, trambulina olimpica naturala
(113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile,
linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri
diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga
Complexul Borsa cu vrful Runcu stiorului
(1611 metri).
n apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine)
unde exista un telescaun ce urca pna la vrful Mogosa (1346 metri altitudine).
De aici coboara o prtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenta de nivel de
500 metri, una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.
Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de
sport (tennis de cmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri,existente n
marile orase ale judetului.
Capitolul III Tipuri si forme de turism
Dezvoltarea turismului n Judetul Maramures este axata pe urmatoarele tipuri principale
de turism:
Turismul balnear
Apele din aceste locatii pot fi folosite n scopuri curative si de agrement. Minele de sare
nchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag, Costiui prezinta un potential excelent de
atragere a turistilor din Maramures.n profil teritorial se remarca statiunile
balneoturistice din Depresiunea Maramuresului, una binecunoscuta, cu potential de
dezvoltare: Ocna Sugatag.
Turismul montan
Practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita
potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu
caracteristicile si peisajele sale.n muntii Maramuresului, Rodnei si Tiblesului se pot
practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentnd oportunitati excelente
pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adauga potentialul cinegetic.
Principalele zone din Maramures unde se practica turismul montan n judetul Maramures
sunt M-tii Gutin: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut; Tibles: Trgul Lapus;
M-tii Rodnei: Dragomiresti, Moisei, Borsa; M-tii Maramuresului Viseul de Sus, Viseul de
Jos.
Turismul ecologic
n judetul Maramures exista:
-3 rezervatii stiintifice: Pietrosul Mare, Rezervatia fosilifera Razvan Givulescu
Chiuzbaia, Piatra Rea;
- un parc national: Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a biosferei;
-un parc natural: Parcul Natural Muntii Maramuresului;
-18 monumente ale naturii: Creasta Cocosului, Iezerul Mare, Rozeta de piatra
de la Ilba, Lacul Albastru - Baia Sprie, Turbaria Iezerul Mare Muntii Guti,
Cheile Tatarului, Pestera de la Valenii Somcutei, Pestera cu Oase, Stncariile
Slhoi Zmbroslavele, Mlastina Vlasinescu, Taul lui Dumitru, Cheile Babei,
Pestera Boiu Mare, Coloanele de la Limpedea, Pestera din dealul Solovan,
Mlastina Taul Negru, Pestera Ponorul Jitelor, Ponorul si Pestera Izei.
-13 rezervatii naturale: Padurea Craiasca, Padurea Bavna, Rezervatia Arcer-
Tibles, Cornu Nedeii-Ciungii Balasnii, Lacul Morarenilor, Mlastina Poiana
Brazilor, Padurea de larice de la Costiui, Arboretul de castan comestibil de la
Baia Mare, Defileul Lapusului, Padurea Comja, Farcau-Vinderel-Mihailescu,
Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu.
Turismul cultural
Cele mai importante atractii culturale sunt:
-Cetatile medievale: Baia Mare Turnul Macelarilor, transformat n timpul lui Iancu de
Hunedoara si cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfntului Stefan; Monetaria
Imperiului (actualmente Muzeul Judetean Maramures);
-Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie n aer liber - Sighetul Marmatiei si
Baia Mare;
-Monumente Unesco, biserici de lemn: Brsana 1720, Budesti-Josani, Desesti, Ieud,
Biserica din vale, Sisesti, Plopis;
- Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures);
-Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramures;
-Orasele- trg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetul Marmatiei;
-Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie si
arheologie Maramures, Muzeul Rezistentei Anticomuniste; Muzeul Memorial al
Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetul Marmatiei figureaza n agenda
majoritatii turistilor care se ndreapta spre Maramures- institutia a ajuns la fel de cautata
ca si Cimitirul Vesel din Sapnta, specialistii europeni au confirmat ca ocupa locul trei n
topul muzeelor de istorie recenta de pe continent;
-Atractii urbane: Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu si Centrul
istoric Sighetul Marmatiei;
-Zonele etnografice si mestesugaresti: centre mestesugaresti n domeniul
olaritului: Sacel, Baia Sprie; n domeniul textilelor de interior: Sapnta, Trgu
Lapus; portile maramuresene
Tara Maramuresului, vaile Cosau, Iza, Mara, Viseu; troite, artizanat;
- Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de
podoabe populare.
-dansuri, si alte manifestari culturale: Sarbatoarea Castanelor de la Baia Mare. n
judetul Maramures, manifestarile culturale traditionale, festivalurile folclorice si
trgurile se desfasoara pe tot parcursul anului dupa un calendar stabilit n fiecare an
si atrag o multitudine de turisti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul
Lenkerului Cavnic, Udatorul-Surdesti, Trgul Cepelelor Asuaju de Sus ,
Masurisul oilor Trgu Lapus, Snziene Borsa, Festivalul Nuntilor Vadu Izei si
Oncesti, Festivalul Stuparilor- Cernesti, Roza Rotalinda zilele culturii din
Rozavlea, Hora de la Prislop Borsa, Sarbatoarea castanelor Baia Mare,
Turism rural si agroturismul
Arealele cu turism rural semnificativ sunt zonele etnografice: Tara Maramuresului,
Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Codrului; aceste zone au ajuns sa se distinga,
treptat, prin specific folcloric, prin marturii, traditii, mestesuguri.Mestesugurile, n
trecut foarte bine reprezentate, se mai pastreaza nca mai ales n zona rurala a
judetului astfel: olarit (ceramica alba si rosie), ladarit, mobilier taranesc, tesaturi-
cusaturi-broderii populare, pictura de icoane pe sticla si lemn, rotarit, mpletituri din
papura si nuiele, cioplit n piatra si marmura, cojocarit, confectionat de obiecte de
podoaba, sculptura n lemn.
Turismul religios si monahal
Exista n regiune multe areale ncarcate de spritualitate si locuri de pelerinaj:
Zona Muntilor Maramuresului (mai ales biserici de lemn), Cimitirul vesel de la
Sapnta,
Zona depresiunii Maramuresului, cu manifestari religioase de traditie, Manastiri
zona Lapusului (Rohia, Rohiita, Habra)
- zona Maramures istoric (Brsana, Moisei, Peri-Sapnta).

Turismul de afaceri si evenimente
Turismul de afaceri este considerat principala
sursa de venituri pentru industria hoteliera
autohtona. Conditiile pentru organizarea de
congrese, simpozioane, ntlniri sunt asigurate n
prezent de hotelurile si institutiile din orasele
mari: Baia-Mare - Millennium Business Center
(peste 80 de evenimente organizate n primele 8
luni ale anului 2006), Centrul marketing si
expozitii al CCI Maramures, Biblioteca
Judeteana cu spatii generoase de conferinte,
dotate cu aparatura tehnica multimedia si cu
facilitati de nivel
Alte forme de turism
-Alpinism - trasee / Zone unde exista trasee cu
posibilitate de practicare a alpinismului n
Judetul Maramures, Creasta Muntilor Rodnei,
parcursa iarna, este un traseu alpin destul de
dificil, recomandat numai sportivilor avansati
sau Creasta Cocosului arie protejata din
Maramures, cariera Limpedea Baia Mare;-
Parapantism - se practica n zonele montane, mai
ales pe Creasta Cocosului si Ignis;- Vnatoare si
pescuit - datorita diversitatii si faunei cinegetice,
ntregul judet poate fi considerat un mare parc de
vnatoare ; Turismul de vnatoare poate fi
practicat n Muntii Oasului, Guti,
Se gasesc o multime de iazuri piscicole si helestee,
iar rurile nca nepoluate sunt bogate n peste
satisfacnd pofta de pescuit a sutelor de pescari
amatori din judet;- n Maramures exista mai
multe lacuri si ruri unde se poate practica
pescuitul : Arinis, Firiza, Sacalaseni, rurile
Lapus, Somes, Iza, Mara, Viseu, de asemenea o
salba de pastravarii pe cele mai importante ruri
din zona montana (Lostrita Firiza, Blidari-
Baia Mare);
- Fotosafari - observarea animalelor salbatice si a
plantelor, mai ales a raritatilor, monumente ale
naturii, si capturarea unor imagini inedite n
aparatul fotografic este o activitate turistica la
fel de palpitanta si pasionanta ca si vnatoarea.
-Rafting si canioning - debitele constant crescute de pe unele cursuri de
apa din zona montana, Somesul, Bistrita, Rebra, Salauta, ofera
conditii bune pentru plutire cu obstacole si turbulente. nca de la
nceput, acest sport cstiga tot mai multi adepti. n;
-Cicloturism - o retea vasta si densa de drumuri si poteci de munte
ofera variante infinite de parcurs pentru biciclistii dornici de aventura
si ncercarea virtuozitatii;
- Automobilism de teren si motociclism off road - pe un traseu din
Muntii Rodnei s-a organizat, n anul 2001, prima etapa a
Campionatului National de Motociclism Off Road. Numeroasele
drumuri forestiere si de caruta care strabat muntii nostrii ofera conditii
ideale pentru practicarea sporturilor cu motocicleta sau masina de
teren;
-Motocros - o Etapa din Campionatul national de automobilism
Raliul Gutin (Siromex) - se desfasoara n judetul Maramures si de
asemenea Raliul de teren Eurocarpatica - Baja pentru motociclete si
masini;Forme de turism nca neexploatate, dar cu potential de
dezvoltare sunt turismul de recreere,