Sunteți pe pagina 1din 2

Fidel Castro (1926)

1926. La 13 august, in Mayari, Cuba, s-a nascut Fidel Alejandro Castro Ruz. Este un
revolutionar cubanez care a articiat la rasturnarea dictaturii lui Fulgencio !atista si
trans"or#area Cubei in ri#ul stat co#unist din e#is"era de vest. A crescut e lantatia de
trestie de za$ar a "a#iliei sale, o #osie de aroae zece #ii de $ectare situata langa !iran, in
rovincia cubaneza %riente. &atal sau era un i#igrant si venise aici sa #unceasca din 'alicia,
(ania. )n tinerete, Castro a lucrat e ca#urile de trestie de za$ar, dar de la varsta de sase
ani s-a inscris la cursurile scolii iezuite, #ai intai la (antiago si #ai aoi, la Colegiul !elen
din *avana, unde s-a dovedit a "i sortiv de "runte.
1945. Absolveste Colegiul !elen, *avana.
1945-1950. )ntre acesti ani, studiaza dretul la +niversitatea din *avana absolvind-o in 1,-.,
luandu-si si doctoratul. % #are arte din studentie si-a etrecut-o activist olitic, dezvoltand
o inclinatie deosebita sre actiunile directe. A luat arte la organizarea unui co#lot
i#otriva dictatorului care conducea Re /o#inicana, generalul &ru"illo, si a articiat la
revoltele de strada ale studentilor din caitala Colu#biei, !ogota.
1953. La 01 iulie, Castro a condus 1-. de oa#eni intr-un atac i#otriva garnizoanei
Moncada din (antiago de Cuba, a doua baza #ilitara ca #ari#e din Cuba, in seranta ca
ast"el va arinde scanteia unei revolte oulare. % ju#atate dintre atacatori au "ast ucisi sau
caturati, iar Castro si "ratele lui Raul au "ost luati rizonieri. La rocesul care a ur#at,
Castro si-a construit aararea e rinciii olitice, sunand s"idator ca 2istoria #a va ac$ita3.
Au "ost a#andoi conda#nati la cincisrezece ani de inc$isoare, dar au "ost eliberati doi ani
#ai tarzi ur#are a unei a#nistii olitice. Castro a lecat in Me4ic, de unde si-a recrutat
lutatori.
1956. (e intoarce in Cuba si incee revolta ar#ata. La 0 dece#brie, un gru de 50 de oa#eni
au debarcat e tar#ul nord-estic al roviciei, insa doar 10 au suravietuit. Acestia, rintre
care se nu#ara Castro si "ratele sau, s-au retras in #untii (ierra Maestra entru a duce un
razboi de g$erila i#otriva unei ar#ate din ce in ce #ai de#oralizate. )n #ai utin de doi
ani, g$erilele lui care nu#arau in jur de 5.. de oa#eni, au invins o ar#ata "or#ata din
3..... de ro"esionisti.
1959. !atista a "ugit din tara in ri#a zi a anului, era se"ul "ortelor ar#ate si ri#-#inistru6
liderul de necontestat al Cubei. )nitial, (tatele +nite au recunascut noul guvern la 7 ianuarie
1,-,, dar relatiile dintre cele doua state s-au deteriorat raid, e #asura ce noul regi#
cubanez a e4roriat rorietatile detinute de a#ericani.
1959-1976. )n aceasta erioda a detinut titlul de re#ier ana cand a devenit resedintele
Consiliului (tatului si Consiliului Ministrilor.
1960. )n "ebrarie, Cuba a anuntat inc$eierea unui tratat co#ercial cu +niunea sovietica, rin
care cubanezi ri#eau etrol sovietic in sc$i#bul za$arului. /e "at, Cuba a devenit un
satelit sovietic si acest lucru a deter#int (tatele +nite, in conte4tul razboiului rece care era in
lina des"asurare in anii 1,1., sa intrerua relatiile dilo#atice si sa i#una un e#bargo
econo#ic Cubei. )ntre cele doua state are loc de atunci incoace un con"lict #ocnit, con"lict ce
a "ost de #ai #ulte ori e cale sa escaladeze.
1961. A avut loc invazia din 'ol"ul 8orcilor, invazie srijinita de C)A, in asa-nu#ita criza a
rac$etelor cubaneze.
1962. 9as$igtonul a in"runtat e "ata Mascova si i-a "ortat e rusi sa-si retraga rac$etele
nucleare din insula. )n ulti#ii ani tensiunea #asiva dintre Cuba si (tatele +nite a rerezentat
cauza unor noi resiuni intre cele doua state.
1976. Castro a venit la utere cu srijinul #ajoritatii cubanezilor, ro#itand sa reuna in
dreturi constitutia din 1,:.. %data ajuns la utere, s-a trans"or#at intr-un #ar4ist-leninist
convins; a nationalizat co#ertul rivat si industria, a con"iscat rorietatile detinute de
ersoanele care nu aveau nationalitate cubaneza, a colectivizat agricultura, a initiat #asuri de
rotectie sociala e ter#en lung si a re"or#at siste#ul educational in bene"iciul saracilor. A
trans"or#at Cuba intr-un stat co#unist, cu un singur artid si a eli#inat "ara #ila toti
dizidentii olitici si toti oozantii. Multi din clasa de #ijloc au "ugit din tara, o arte dintre
acestia in"iintand o "oarte activa co#unitate i#otriva lui Castro, in Mia#i, Florida. Ar#ata
cubaneza a lutat alaturi de cea sovietica in #ai #ulte con"licte din lu#ea a treia, cu
recadere in razboiul civil din Angola. /esi educatia si siste#ul de sanatate au "acut rogrese
re#arcabile, co#unis#ul nu a reusit sa aduca roseritatea in Cuba si insula a devenit din ce
in ce #ai deendenta de +niunea (ovietica. 8rabusirea colosului co#unist, in 1,,., a dus la
inrautatirea starii econo#ice si a rovocat un nou val de e#igratie si, desi Castro a "ost "ortat
de necesitatile econo#ice sa er#ita o reintoarcere artiala la econo#ia de iata, Cuba lui
Castro a ra#as ulti#a tara co#unista din e#is"era occidentala.
2006. )n august, in ur#a unei interventii c$irurgicale, cedeaza neo"icial, cu titlu interi#ar,
atributiile sale "ralelui sau, Raul.
2008. 8e 1, "ebruarie, Fidel Castro a dedarat o"icial ca renunta la utere.

S-ar putea să vă placă și