Studii despre protosubiectivitate si intersubiectivitate Risc si rezilienta

Mazilu (Coman) Teodora-Magdalena, AnIII, Seria, gr! "

Nasterea implic ajustri speciale care vor fi realizate pe baz reflex. Separarea de
mam este o fereastra spre lume, plin de non-securitate. Freud a intuit corect dificultile
acestei etape care tin de emoii, pulsiuni i afecte ale acestei etape, fr ca din aceast cauz s
se alature teoriilor lui Otto an!, din al carui punct de vedere nasterea reprezinta prin ea
"nsi un traumatism purttor al an#oasei fundamentale, ce se re#aseste apoi de-a lun#ul
"ntre#ii existene.
$%a natere, copilul este neputincios i lipsit de ajutor& el nu se poate bizui dec"t pe un
numr redus de reflexe si de mecanisme pentru a proceda la adaptarea sa la un mediu nou.
'ceast situaie "n sine se reproduce de nenumrate ori "n cursul existenei, atunci c"nd
individul trebuie s fac fa situaiilor care cer noi ajustri i care, din acest motiv, s"nt
#eneratoare de anxietate. (ac, evident, situaiile nu sunt comparabile, am putea totui s ne
"nc)ipuim c anxietatea care deriv din aceast #oliciune de la natere servete drept prototip
pentru strile de anxietate ulterioare* (Collette, 1963, p. 88+.
'doptia simbolica a embrionului de care vorbeste S. ,issonnier se refera la variabila
anticipatorie a parintilor care este cruciala pentru ca, atunci cand este adaptata situatiei, este
cea care permite conferirea unei suplete relative pe de o parte conflictualitatii inerente
dorintelor parintilor, in#rijitorilor si pe de alta parte confruntarii cu capriciile principiului
relitatii biolo#ice.
-onform lui ,issonnier la acesta stadiu embrionar relatia mama-embrion este din
punct de vedere psi)analitic vazuta ca o relatie de obiect virtuala. Specifica acestei relatii de
obiect virtuale este caracterul de reciprocitate .foetus / mediu+, este traiectoria sa de
transformare intra si inter .proto+subiectiva, este caracterul virtual al obiectului sau si in filiatia
relatiilor de obiect orale, anale, #enitale, mai este si specificitatea locului sau utero-placentar.
.,isonier, 0112, p. 34+
O dovada a acestor explicatii conceptualizate, este unul dintre cazurile lui S.
,issonnier sale ale lui 'u#ust, $baiatului cu nevastuica5. ,icul pacient nu putea sa doarma
fiindca in fiecare noapte se trezea plan#and din cauza ca $venea5 sa-l muste de picioare o
nevastuica. 6arintii si copilul aflati in cabinetul psi)analistului povestesc pe rand povestile lor
de viata. ,ama povesteste pentru prima data in fata copilului ca din cauza unei boli venerice
dinainte de casatorie se aflase in pericol de a nu mai putea avea copii. 7ncercand o metoda de a
ramane insarcinata, rauseste dar este anuntata ca va avea 4 #emeni. Speriati parintii se decid la
a face reductie embrionara pentru a naste numai 8 #emeni. 'nalistul lanseaza in sedinta ipoteza
ca nevastuica poate fi fratele mort pentru care nu facusera un doliu si care )artuia mintea
copilului. -opilul prezent cand se face acesta afirmatie isi sc)imba jocul si la urmatoarele
sedinte afirma ca nevastuica este acum mai dra#uta acum si nu a mai venit sa-l deranjeze
noaptea si doarme foarte bine.
Sarcina este o perioada in care embrionul din non-uman devine, pentru #enitori, treptat
uman, iar femeia devine parinte. 7n acest proces spre exemplu, inca inainte de nastere,
contribuie in#rijirile medicale care $transforma5 putin cate putin foetusul intr-un membru al
familiei cu $acte59 pozele de la eco#raf, :;<-urile, radio#rafii, eventualele tratamente pe care
le ia mama pentru buna desfasurare a lucrurilor, re#imul indicat, toate concura la a umaniza
celulele or#anizate sub forma de embrion si la a-l face mai $elaborabil5 in mintea parintilor. %a
acest proces este insa prezent si copilul-embrion, iar felul in care este fantasmat contribuie la
consituirea sa somatopsi)ica.
:ste important sa se sublinieze pentru scopurile acestei lucrari faptul ca nu numai
propriile stadii primare au efect in viata unui subiect, dar si acesta dialectica copil-parinte,
continut-continator, are importanta pentru subiectul nostru la momentul cand el insusui va
deveni parinte si propriul copil va trece prin stadiile de dezvoltare cu profunde implicatii
asupra parintelui insusi. 6arintele va re#resa in mod natural la propriile stadii de la inceputul
propriei vieti, fiind astfel capabil sa intre intr-o comunicare profunda de la inconstinet la
inconstient cu propriul copil. (e aceea subliniem importanta dezvoltarii optime pana la stadiul
adult, fiindca ceea ce e comunicat din inconstientul adultului trebuie sa se ridice la nivelul
nevoilor de dezvoltare sanatoasa bebelusului, in caz contrar an#oasele si situatiile fara solutie
$trec5 in inconstientul micii fiinte asa cum sunt ele, neelaborate si conflictuale, producand
traume.
'tat Freud cat si =innicott tin seama de aceasta distanta intre ce are nevoie si creeaza
si ce i se ofera in realitate bebelusului. 'ceasta distanta nu trebuie sa depasasca capacitatile de
adaptare ale bebelusului, insa de asemenea acesta distanta este esentiala pentru nasterea
subiectivitatii, a #andirii, a functionarii psi)ice in #eneral. >ineinteles pe masura ce copilul
creste si capacitatile de adaptare se dezvolta distanta este din ce in ce mai mare pana in cele
din urma fiinta umana devine independenta.
?n studiu de caz al lui S.,issonnier releva le#atura intersubiectiva, de inconstient la
inconstient intre mama si bebelus. -azurile de reflux #astro-esofa#ian, cand bebelusul
re#ur#iteaza mancarea de la ultima masa, o opreste in cavitatea bucala si o mesteca, nu sunt
deloc rare si este un simptom somatopatolo#ica ce indica pentru stadiul adult o inclinatie
psi)otica. -omunicarea dinspre bebelus catre mama nu se poate efectua verbal, iar atunci cand
exista o tensiune prea mare pentru psi)icul copilului, comunicarea se poate manifesta prin
acest simptom somatoform, care exprima incapaciatatea psi)ica de a solutiona stimularea
foarte slaba sau din contra stimularea excesiva provenita de la mama sau mediu. :ste forma in
care copilul comunica mamei starile care debordeaza capacitatile bebelusului de inte#rare a
evenimentelor traite.
7sla) este un bebelus, o fetita, de o luna si jumatate care a fost dia#nosticata printre
altele cu reflux #astro-esofa#ian. -azul este foarte detaliat insa extra#and esentialul din cele
declarate de catre parinti .de ori#ine din 'frica+, #asim o mama care nu este capabila sa faca
fata situatiilor conflictuale, un tata care lucreaza in Franta si al carui pro#ram este imprevizibil,
o casnicie care este supusa presiunilor si exilului de catre familiile de ori#ine ale celor doi soti
si ri#orilor traditiilor africane, impre#nate de superstitii, o conflictualitate intre mama si tata. 7n
dra#ostea ei pentru copil, mama a refuzat alaptarea pentru ca presimte cu teama9 $sa nu
transmita prin lapte lucrurile rele din viata ei, copilului5. 7sla) este un nume predestinat care
inseamna econciliere. -opilul insusi nu este acceptat de familiile parintilor si deci intrea#a sa
identitate si existenta sunt in pericol.
7n acest context analistii intel# boala bebelusului ca pe o metafora 9 este ca un exil, ca
ceva care pune lucrurile care se intampla afara inlauntrul copilului. 7ntra-devar 7sla) exprima
in simptomele sale tumultul din afara ei, pe care il resimte in adancurile sale. 7sla) este
$terenul5 pe care se joaca miza unei reconcilieri conju#ale si cu familiile de ori#ine, care se
exprima prin acesta manifestare reconciliatoare. .,issonnier, 0110+ -)emat si tatal din Franta,
la spitalul unde mama si fiica sunt internate, familia isi discuta in sedinta psi)analitica situatia
de familie, iar intalnirea terapeutica rezolva starea de sanatate a fetitei odata cu interpretarea
acestei metafore.
>iblio#rafie9
,issonnier, S., .0112+, %e premier c)apitre de la vie. Nidification parentale. Nidation foetale.
La psychiatrie de lenfant, %, @, 3@-A1.
,issonnier, S., ;elalfa-Foucaud, F., >oi#e, N. .0110+. %e reflux #astro-oesop)a#ien du
nourrisson 9 un avatar de la transmission orale. Champ Psychosomatiue, nB0C, 2C-D8.