Politica de asisten a Uniunii Europene.

Oportuniti pentru Republica Moldova

Victoria UMANE
Principiile de elaborare si gestionare a politicii de asisten a Uniunii Europene sunt
determinate de o serie intreaga de factori, printre care (i) eoluiile pe plan global ale politicii
de asisten, (ii) interesele politice ale statelor membre si (iii) capacitatea de absorbie a
regiunilor sau rilor i!ate"
Pornind de aici, pre!entul studiu urmare#te, drept prim obiecti, plasarea politicii de asisten
a Uniunii Europene pentru Europa post$socialist %ntr$un conte&t care ar e&plica, %n msura
%n care o permit sursele, modul de elaborare a programelor, stabilirea prioritilor #i
instrumentariilor acestora #i ar sc'ia c%tea lecii %nate de Uniunea European pe de o
parte #i de rile recipiente, pe de alt parte, %n gestionarea programelor de asisten"
Un al doilea obiecti al studiului i!ea! nemi(locit )epublica Moldoa, %ncerc*ndu$se
conturarea unei anumite po!iii a rii care i$ar permite s se plase!e pro$acti %n perioada
tran!itorie ctre noul instrument de ecintate a UE #i s adopte propria po!iie fa de acest
instrument de asisten"
+ei trei factori de ba! care determin principiile de elaborare #i gestionare a politicii de
asisten a UE se afl %ntr$o interaciune #i interdependen continua" ,in acest moti, %n cele
ce urmea! om %ncerca s eitm pre!entarea lor fragmentat, oferind iniial un e&curs %n
eoluiile politicii de asisten din -../ p%n %n pre!ent, urmat de pre!entarea metodic a
oportunitilor oferite de fiecare din cele trei tipuri de asisten ale UE (asisten pentru
transformare, asistena de pre$aderare #i asistena pentru de!oltare) pentru ca %n final s se
conture!e (i) eentualele oportuniti de co$optare a )epublicii Moldoa %n anumite programe
cu caracter eclectic
-
, precum #i a celor speciali!ate de asisten (pentru perioada de p%n %n
0//1) #i (ii) o imagine clar a premi!elor ce stau la ba!a elaborrii instrumentului de
ecintate"
+onclu!iile #i recomandrile formulate %n %nc'eierea pre!entului studiu sunt ba!ate pe anali!a
documentelor UE #i a statisticii releante %n acest domeniu" +u toate acestea, ele nu repre!int
dec*t unul din multiplele puncte de edere posibile %n acest domeniu"
2 2 2 2 2
-
Programe aflate la intersecia celor trei tipuri de asisten3 de de!oltare, de transformare #i de pre$aderare
-
I. Factori de baz privind elaborarea i gestionarea politicii de asisten a UE

I.1 Evoluiile globale ale politicii de asisten
Eoluiile pe plan global ale politiii de asisten sunt determinate, in cea mai mare msur, de
instituiile financiare internaionale #i de 4rgani!aia pentru +ooperare #i ,e!oltare
Economic" 5oate statele UE sunt membre ale acestor organi!aii, acest statut oblig*ndu$le sa
introduc modificrile de rigoare i!%nd anga(amentul, contribuia procentual in raport cu
P67 si prioritile de asisten at%t in cadrul programelor bilaterale, c%t #i a celor comunitare"
Politica de asisten a fost marcat, incep%nd cu anii 8/, de modelele economice neoliberale,
care spri(ineau retragerea statului din economie, precum si abolirea legilor care ar reglementa
actiitatea economic" 6n -.8. aceasta politic de a(ustare structural, numit consensul de la
9as'ington
0
, a deenit una de g'ida( %n elaborarea programelor de asisten"
Pe parcursul anilor ./ consensul de la 9as'ington s$a incetenit ca model economic de
succes" 56NA (There is no alternative) a deenit cu%ntul c'eie in limba(ul cercettorilor si a
actorilor implicai in procesele de transformare"
+onsensul de la 9as'ington a oferit soluii iabile pentru statele consolidate si cele iabile"
Pentru statele aflate %n proces de consolidare #i de constituire a naiunii, politica neoliberal a
dus la o periferi!are economic #i la fragili!area funciilor de ba! ale statului" Un alt impact
negati al :consensului de la 9as'ington; tine de caracterul te'nocratic al acestui tip de
asisten" 6n consecin, a crescut numrul statelor fragile #i s$au acuti!at efectele colaterale
ale procesului de globali!are"
Anul 0//0 marc'ea!a o sc'imbare de esen in principiile de elaborare ale politicii de
assiten" A#a numitul :+onsens de la Monterre<;
=
aduce in prim plan principiul de
condiionalitate, ba!at, pe de o parte, pe anga(amentul rilor in curs de de!oltare sau %n
proces de transformare pentru o buna guernare si, pe de alt parte, pe anga(amentul rilor
donatoare de a spori alocrile pentru a(utorul e&tern si de a elabora programe de parteneriat
pentru reducerea srciei si meninerea pcii" Principiile +onsensului de la Monterre< stau, la
momentul de fa, la ba!a elaborrii programelor de asisten ale Uniunii Europene"
>n anul 0//0, la Monterre<, rile donatoare s$au anga(at s aloce /,1? din P67 pentru
a(utorul e&tern" +ontribuia rilor UE in olumul total de asisten constituie mai mult de
@@?, UE fiind in acest fel cel mai important donator al comunitii internaionale" E&primat in
cifre absolute anga(amentul UE a cre#te de la 0@ mld" la momentul de fa p%n la =0 mld"
ctre anul 0//A"
+u toate acestea, inc nu este clar dac cre#terea alocrilor pentru spri(inirea rilor in curs de
de!oltare sau %n proces de transformare se a rsfr%nge %n proporii similare #i asupra
bugetului UE destinat asistenei
B
" +analul comunitar repre!int doar una din posibilele ci de
0
Noiunea de Consens de la Washington a fost introdus de economistul britanic Co'n 9illiamson" Ea
denume#te a#a numitul consens unidirecional (piaa !ut ca instrument regulatoriu al politicii unui stat #i ca
stimulator principal al proceselor de transformare %n societile post$socialiste) promoat de administraia de la
9as'ington, %nc din anii 1/, %n cadrul politicii de asisten a 7ncii Mondiale #i a Dondului Monetar
6nternaional"
=
5itlul documentului final a +onferinei 6nternaionale de Dinanare pentru ,e!oltare din -8$00 martie 0//0
B
+onform raportului pentru anul 0//= al +omisiei UE ctre +onsiliu #i Parlamentul European E4M (0//=) @01,
din = septembrie 0//=, %n anul 0//0 UE a acordat 08,1 Mrd" F, dintre care A,@ Mrd" F pe canalul comunitar"
0
acordare a a(utorului e&tern pentru rile membre ale UE, celelalte fiind asistena bilaterala,
4rgan!iaia de Asisten pentru ,e!oltare (4,A) a 4rgani!aiei pentru +ooperare #i
,e!oltare Economic (4+,E), instituiile financiare internaionale, etc""
,in toate aceste ci cea comunitar pare a fi cea mai puin eficient, rile membre
e&prim%ndu$#i de nenumarate ori nemulumirea fa de gestionarea banilor alocai in fondurile
comunitare de asisten" Printre problemele cele mai des menionate se numr lipsa de
identitate a a(utorului e&tern al UE, caracterul te'nocratic al acestuia, costurile administratie
e&cesi de inalte (p%n la 1@?), incongruena cu programele bilaterale, accentul prea mare pe
e&perti!a UE #i costurile pe care le implic aceasta, #i, %n consecin, eficiena mult mai
redus %n comparaie cu programele GUA, spre e&emplu, sau c'iar cu programele bilaterale
ale rilor membre"
I.2 Interesele statelor UE
Problema de ba! a a(utorului e&tern al UE const, %n i!iunea rilor membre, in caracterul
non-politic al acestui domeniu de actiitate a +omisiei" ,ate fiind interesele politice foarte
diferite ale statelor membre (Drana #i Marea 7ritanie H spri(inirea fostelor colonii, Iermania
H Europa de Est, etc"), Uniunea European, %n formatul ei actual, nu poate conferi politicii sale
de asisten o dimensiune politic clar, dup modelul GUA, spre e&emplu"
Ja moment politica de asisten a UE este considerat un element de politic e&tern #i,
concomitent, un domeniu autonom g'idat de principiile politicii globale de asisten" 6n ca!ul
%n care a(utorul e&tern este !ut ca un apendi& al diplomaiei, apare riscul de a estompa
scopul de ba! al politicii globale de asisten, ce ine, la momentul de fa, de reducerea
srciei" 6n ca!ul %n care UE %#i menine acest domeniu ca pe unul autonom, riscul este de a
pierde unul din cele mai puternice instrumente de influen %n sfera politicii e&terne #i, %n
acest fel, de a$#i minimi!a identitatea ca actor politic"
Ja momentul de fa e&ist o nemulumire puternic a statelor membre fa de aceasta politic
ad-hoc a a(utorului e&tern al UE" Marea 7ritanie #i, %ntr$o oarecare msur, #i Guedia #i
Eleia se pronun pentru o politic autonom de asisten" 4landa, 7elgia #i Gpania sunt
rile care d a(utorul e&tern ca pe un instrument strategic al politicii e&terne" )eformele
introduse in acest domeniu in Drana, ,anemarca #i Dinlanda demonstrea! ca acest al doilea
model tinde s se inceteneasc"
Po!iia noilor ri membre in UE la acest capitol nu a fost %nc e&primat, acestea afl*ndu$se,
p%n nu demult, %n categoria rilor recipiente" Cudec%nd %ns dup elanul acestora, se poate
presupune c a#a numita Noua Europ a tinde spre acest al doilea model"
)eformele instituionale la 7ru&elles sunt #i ele o doad a tendinei %n aceast direcie"
6ntegrarea +onsiliului pentru ,e!oltare in ,irectoratul pentru Afaceri Ienerale si Afaceri
E&terne a plasat domeniul a(utorului e&tern %n structurile politicii e&terne, unde statele
membre au un grad mai %nalt de influen" +u toate acestea mai rm*ne %nc mult spaiu
pentru tensiuni #i contradicii %ntre sfera politicii e&terne, ancorat puternic %n coloana
interguernamental a UE #i domeniul a(utorului e&tern, care ine de competena comunitar"
)eformarea domeniului de asisten este una din prioritile de prim rang ale +omisiei
Europene" Ultimele modificri introduse %n acest domeniu in de o stabilire mai e&act a
scopurilor #i prioritilor si de o programare corespun!toare, de o mai bun planificare a
resurselor, de reducerea %n timp a procedurii interne de prelucrare a proiectelor, de un grad
=
mai %nalt de transparen #i de o deconcentrare a responsabilitilor de la 7ru&elles la
repre!entanele locale"
Este important s se menione!e c nu toate programele de asisten ale UE sunt marcate de
caracterul te'nic #i de repercursiunile acestuia asupra eficienei a(utorului e&tern" Uniunea
face o distincie foarte clar %ntre programele de pre$aderare si cele de transformare, pe de o
parte, #i programele de asisten pentru de!oltare sau de asisten te'nic pe de alt parte" >n
timp ce primele repre!int o prioritate politic pentru UE, cu toate implicaiile
corespun!toare asupra olumului, instrumentelor, anga(amentului %n aspecte de securitate, a
tipului de condiionalitate etc", cele din a doua categorie reflect doar anga(amentul rilor UE
in politica global de asisten, i"e", la momentul de fa, %n conformitate cu consensul de la
Monterre< $ reducerea srciei #i minimi!area riscurilor de securitate"
>n pre!ent programele comunitare de a(utor e&tern sunt finanate din bugetul comunitar #i din
Dondul European de ,e!oltare" Ele acoper, alturi de statele ecine ale UE, rile Africii,
ale spaiului +aribic %n cadrul acordului de la +otonou, etc"" >n total, ra!a de aciune a
a(utorului e&tern al UE cuprinde peste -A/ ri, teritorii sau organi!aii din lumea %ntreag,
%ncep*nd cu rile ecine #i %nc'eind cu insulele 4ceanului Pacific"
+u referin la rile Europei se poate orbi de o anumit ierar'i!are a programelor de
asisten, %ncep*nd, %n ordinea prioritilor de ordin politic #i a deriatelor acestora in plan
economic #i social, cu fondurile europene (pentru spri(inirea anumitor domenii economice
#iKsau a regiunilor mai puin de!oltate ale statelor membre ale UE), urmate de asistena de
pre$aderare (pentru rile candidate) #i asistena de transformare (pentru rile Europei
+entrale #i de Est, recunoscute drept economii #i societi %n tran!iie), #i %nc'eind cu asistena
te'nic sau de de!oltare (pentru alte ri europene)"
>n principiu, %n interesul fiecrei ri post$socialiste din Europa ar fi s tind spre dep#irea
categoriei in care este plasat la moment" Ma(oritatea rilor +entral #i Est Europene au
parcurs de(a dou trepte (a(utorul pentru transformare #i cel de pre$aderare), fiind pe cale de a
fi integrate %n instrumentele UE pentru asisten structural"
I.3 Capacitatea de absorbie
+apacitatea de absorbie a unei ri este determinat at%t de indicatorii macroeconomici ai
acesteia, c*t #i de factori legai de resursele umane #i infrastructura necesar pentru
implementarea programelor" 6ndicatorii macroeconomici sunt, de regul, luai %n calcul, in
fa!a de alocare a resurselor (de regul, %n ba!a estimrilor instituiilor financiare
internaionale), %n timp ce potenialul uman #i infrastructura seresc drept indicatori %n
procesul de estimare a eficienei programelor (estimrile birourilor de gestionare a asistenei,
cum ar fi biroul de asisten comunitar 5A+6G #i birourile de gestionare a canalelor bilaterale
,D6,, I5L, etc")" Una din problemele de ba! este plecarea personalului instruit pentru
scrierea #i implementarea proiectelor %n sectorul priat"
Gporirea capacitii de absorbie este o sarcin comun a donatorilor #i a recipienilor"
Misiunea donatorilor este (i) de a a(usta coninutul proiectelor la msurile necesare pentru
stabilirea unui mediu optimal pentru absorbia de fonduri #i (ii) de a aloca resursele necesare
pentru aceste scopuri" 6niiatia urmea! s in %ns de la partea recipient, care trebuie (i) s
solicite, la fa!a de programare a proiectelor, resurse pentru ridicarea propriei capaciti de
absorbie #i (ii) s asigure continuitatea at*t %n ca!ul personalului instruit, c*t #i sub aspect de
infrastructur necesar pentru implementarea proiectelor pe iitor"
B
,onatorii consider capacitatea de absorbie drept o problem mai mare dec%t olumul
fondurilor alocate sau condiionali!area acestora" >n ca!ul %n care partea recipient nu
manifest iniiati sub acest aspect, fondurile sunt reduse"
II. Tipuri de asisten UE
II.1 ondurile europene sau asistena structural !pentru rile "e"bre ale UE#
E&ist patru tipuri de fonduri europene3
-" ondul european de de$voltare regional !E%E&#' cu programele sale 6N5E))EI,
destinat susineri regiunilor mai puin de!oltate, regiunilor aflate %n reconersiune
economic sau a celor cu dificulti structurale
0" ondul social european !(E# H un instrument menit sa spri(ine financiar Gtrategia
European de amplasare %n c%mpul muncii
=" ondul European de orientare )i de garanii *gricole !E+,*#, menit s spri(ine
de!oltarea #i reformele structurale %n !onele rurale
B" Instru"entul -inanciar pentru susinerea industriei piscicole, menit s spri(ine
reformele %n sectorul piscicol"
>n afar de acestea mai e&ist #i Dondul de +oe!iune , creat %n -..= #i menit s spri(ine rile
mai puin prospere ale Uniunii (Irecia, Portugalia, 6rlanda, Gpania, P67$ul crora este mai (os
de ./? din media pe UE) %n finanarea proiectelor de protecie a mediului #i a celor %n
domeniul transportului"
7ugetul pentru perioada 0///$0//A preede alocarea resurselor %n sum -80,B@ miliarde Euro
pentru finanarea celor patru tipuri de fonduri #i -8 miliarde Euro pentru Dondul de +oe!iune"
.ntre obiectivele -ondurilor europene )i a celor de pre-aderare e/ist o serie 0ntreag de -ore
concordante. 1roiectele -inanate de 12*&E sunt de acela)i tip ca )i proiectele E%E&'
(E )i I3TE&&E,' cele -inanate 0n cadrul (*1*&% sunt 0n concordan cu instru"entariile
E+,*' iar proiectele I(1* sunt -oarte aproape de cele -inanate din ondul de coe$iune.
II.2 *sistena de trans-or"are !pentru rile cu perspectiv de integrare european' 1454
-1446#
>n anul -.8. UE a lansat un program ambiios de asisten pentru rile Europei +entrale #i de
Est (prigramul PMA)E), comparat de muli, datoriii amplorii sale, cu planul Mars'all de dup
al doilea )!boi Mondial" 4biectiele, principiile #i procedurile UE difer %ns radical de cele
ale programului american"
PMA)E
Programul PMA)E a fost lansat in -.8., fiind iniial destinat Poloniei #i Ungariei" Un an mai
t%r!iu programul a fost e&tins asupra celorlalte ri candidate la aderare" rile 7altice au fost
integrate abia %n -..@" 4biectiul ma(or al acestui program de asisten multilateral a fost
spri(inirea rilor Europei +entrale #i de Est %n tran!iia acestora spre economia de pia"
Programul PMA)E a fost mult mai modest dec%t planul Mars'all" 5imp de 8 ani (-../$-..1)
+omisia a alocat resurse %n sum de 1,@. miliarde Euro, partea cea mai important fiind
%ndreptat spre sectorul public #i spre de!oltarea sectorului priat (B=,1? din suma total)"
@
Dinanarea fiecrui sector %n parte se produce prin intermediul sub$programelor specifice,
printre care3 7opp pentru de!oltarea sectorului priat, ,reen at East pentru protecia
mediului, *ce' Te"pus I #i Te"pus II pentru educaie #i #tiin, 8ien pentru domeniul social,
(ig"a pentru instruirea funcionarilor, %e"ocrac9 pentru formarea elitelor #i consolidarea
societii ciile"
Pe parcursul perioadei -../ H -..1, rile Europei +entrale #i de Est au primit, %n cadrul
programului PMA)E asisten %n sum de 1,B1 Euro pe cap de locuitor"
II.2.1 8i"itele asistenei de trans-or"are
>n pofida calitilor ei eidente, asistena de transformare a cunoscut #i anumite limite, ce pot
fi grupate dupa cum urmea!3 limitele inerente ale gestionrii #i cele legate de specificul
rilor Europei +entrale #i de Est aflate %n tran!iie"
>n primul ca!, cele mai mari probleme deria din caracterul e&cesi de centrali!at al
procedurii de luare a deci!iilor priind atribuirea de fonduri" ,urata medie de implementare a
proiectelor s$a prelungit %n perioada -../$-..." Mi(loacele anunate erau disbursate cu doi ani
int*r!iere %n -..-, cu trei ani %nt*r!iere %n -..@ pentru a a(unge la @ ani ctre -..." Pentru
anumite programe aceste tergiersri au a(uns #i p*n la 8,@ ani
@
"
4 alt consecin a caracterului centrali!at al procedurii de luare a deci!iilor este lipsa de
transparena %n gestionarea fondurilor" Gpre e&emplu, %n anul -..@, +urtea de conturi a UE a
repro#at programului PMA)E pierderea controlului asupra anumitor proiecte" Pe l*ng
aceasta, co$raportul de -3@ al onorarului pltit e&perilor UE fa de omologii lor locali i$a
conferit programului renumele de a fi destinat consultanei occidentale"
4 serie %ntreag de probleme sunt legate #i de olumul de mi(loace alocate #i de
condiionalitatea acestora" Nu toate rile Europei +entrale #i de Est au beneficiat de acelea#i
olume de asisten pentru transformare" >n aparen rile grupului V%#egrad (Polonia,
Ungari #i fosta +e'osloacie) au fot faoritele programelor de transformare UE, recepion*nd
=.? din olumul de asisten PMA)E" +u toate acestea, dac aplicm criteriul aid per capita,
constatm c rile cel mai masi spri(inite au fost cele din 7alcani #i rile 7altice, cu,
respecti .,-8 #i -/, =B euro per capita, fa de A,B/ euro per capita pentru rile Vi#egrad" >n
consecin, e&ist dispariti intraregionale destul de puternice, adesea incongruente cu
principiile generale de alocare #i gestionare a fondurilor UE" +um se poate e&plica, bunoar,
ca olumul de asisten UE pe cap de locuitor pentru 7ulgaria este cam de dou ori mai mare
dec%t cel alocat )om*nieiN

V!ut %n termeni absolui, asistena UE pentru transformarea rilor Europei +entrale #i de
Est este destul de redus (1,@.= miliarde Euro %ntre -../ #i -..1), cel puin %n comparaie cu
a(utorul de transformare acordat Iermaniei de Est %ntre -..- #i -..@ (11@,1 miliarde ,M sau
B-=,. miliarde Euro)
A
"
Volumul de asisten comunitar pentru aceste ri, raportat la P67, repre!int %n medie /,8?"
>n ce prie#te condiionalitatea, UE #i$a a(ustat politicile la criteriile DM6, g'idate, dup cum
s$a menionat mai sus, de consensul de la 9as'ington"
@
Ve!i :)Oforme de la gestion de lPaide e&tOrieure Q, Euro-Est' N 88, mai 0///, p"6V.
A
,eutsc'es 6nstitut fRr 9irtsca'ftsforsc'ung, Wochenbericht' -..B' B=K.B, p"1=0
A
%up Consiliul European de la 8u/e"bourg din 1446 a:utorul de trans-or"are a -ost 0nlocuit
de asistena de pre-aderare.
II.3 *sistena de pre-aderare !pentru rile candiate la aderare' 2;;;-2;;<#
>ncep*nd cu anul -..1 PMA)E a fost transformat %ntr$un instrument financiar de pre$aderare,
destinat susinerii reformelor instituionale" Gpre deosebire de perioada -.8.$-..1, pe
parcursul creia PMA)E a operat %n ba!a cererii procesului de tran!iie economic,
programele de ast!i se concentrea! %n e&clusiitate asupra prioritilor de aderare definite de
+onsiliu %n cadrul Parteneriatului de Aderare pentru fiecare ar candidat"
Aceasta sc'imbare a permis +omisiei s identifice anumite soluii pentru disfunciile
menionate mai sus" >ncep*nd cu anul 0/// programul PMA)E a fost completat cu doua
instrumente noi de pre$aderare3 6GPA #i GAPA),
6GPA
Programul 6GPA (6nstrumentul politicilor structurale de pre$aderare) a fost lansat %n -...,
a%nd, iniial, menirea de a spri(ini financiar implementarea proiectelor %n domenii prioritare
legate de protecia mediului #i infrastructur (transport %n mod special) din cele -/ ri
candidate la aderare, pentru perioada 0///$0//A"
Programul are un buget de -"- mld" Euro, dintre care B@0 mln" Euro sunt re!erate pentru
)omania #i 7ulgaria" Programul este complementar programului PMA)E, fiind inclus %n
aceea#i strategie de coe!iune economic #i social"
6GPA este gestionat de ,irectoratul Ieneral pentru Politic )egional" Acest fapt permite (i)
conectarea automat a rilor (la momentul aderrii la UE) la asistena structural pentru
regiunile mai slab de!oltate ale UE, inclusi preluarea finanrii pentru proiectelor %ncepute
%n cadrul 6GPA %n cadrul politicii regionale a UE"

GAPA),
GAPA), (Programul special de aderare pentru agricultur #i de!oltare rural) a fost lansat
%n -..., a%nd menirea de a a(uta rile candidate la aderare s dep#easc problemele legate
de a(ustarea structural %n domeniul agriculturii #i %n sectoarele rurale, precum #i %n
implementarea AcSuis$ului comunitar priind politica comun %n agricultur #i legislaia
corespun!toare"
Programul e pre!ut pentru perioada 0///$0//A #i a aut un buget anual de A@/ mln" Euro
pentru cele -/ ri candidate la aderare" 7ugetul pentru )omania #i 7ulgaria pentru anul 0//B
constituie 00@"0 mln" Euro"
Iestionarea programului a fost preluat de ,irectoratul Ieneral pentru Agricultur a UE, ceea
ce permite asigurarea continuitii proiectelor #i dup aderarea rilor la UE"
II.3.1 +biectivele asistenei de pre-aderare
Diecare fond de pre$aderare are unul sau mai multe obiectie proprii" Aceste obiectie sunt
legate de asistena de transformare, fiind, %n acela#i timp, puternic ancorate %n iitor" >ntr$o
anumit msur UE porne#te de la ideea c acest a(utor repre!int o a#a numita fa! de
conergen" >n acest fel PMA)E a %nceput a fi utili!at pentru :a a(uta rilor candidate s se
1
pregteasc s beneficie!e de Dondurile Gtructurale dup aderare";
1
Pornind de aici,
programul se concentrea! asupra a dou obiectie principale3 consolidarea instituiilor #i
inestiiile necesare pentru implementarea ac=uis co"unautaire (cooperarea transfrontalier,
coe!iunea economic #i social)" 6GPA are drept obiecti susinerea sectoarelor de protecie a
mediului #i a celui de transport %n conformitate cu legislaia comunitar" GAPA), urmre#te
scopul de a susine eforturile rilor candidate %n domeniul de!oltriii rurale #i
implementarea ac=uis-ului co"unautar %n domeniul agriculturii"
>n cadrul PMA)E alocrile naionale plurianuale sunt determinate de ctre +omisie %n funcie
de numrul populaiei, P67 pe cap de locuitor, :re!ultatele precedente;, :necesiti;,
:capacitatea de absorptie; #i progresele %n implementarea Parteneriatului de aderare" Pentru
6GPA +omisia utili!ea! acelea#i criterii ca #i pentru fondurile de coe!iune"
II.3.2 1rincipiile asistenei de pre-aderare
Asistena de pre$aderare este construit pe urmtoarele principii3 programare, decentrali!are,
co$finanare #i ealuarea automat a gestionrii programelor"
1rogra"area
Gpre deosebire de asistena pentru transformare, cea de pre$aderare este plasat %ntr$un cadru
unic de programare" Principiul de programare are drept ba! Parteneriatul de aderare (PA)
definit de ctre +onsiliul European de la Ju&embourg din decembrie -..1" Diecare PA
stabile#te o list de prioriti pe termeni scuri #i mi(locii pentru fiecare din rile candidate"
Prioritile sunt stabilite %n funcie de :domeniile ulnerabile ale fiecrei ri, unde se cer
eforturi suplimentare pentru alinierea le normele europene;"
PMA)E, 6GPA #i GAPA), sunt supuse principiului de programare" >n cadrul PMA)E fiecare
ar candidat %#i elaborea! propriul Program naional pentru adoptarea acSuis$ului (PNAA)"
PNAA nu influenea! PA, dar %l completea! cu un calendar e&act de reali!are a prioritilor
#i cu un inde& al resurselor umane #i financiare necesare pentru aceasta"
%escentrali$area
Principiul de descentrali!are a fost lansat %n -..8 #i ranforsat %n 0//-" Acest principiu implic
delegarea unor responsabiliti importante unei autoriti contractante a rii beneficiare"
+omisia practic dou tipuri de descentrali!are %n programarea instrumentelor de pre$aderare3
descentrali!area a priori #i descentrali!area a posteriori" >n primul ca! se produce un transfer
parial de responsabiliti unui :coordonator naional;
8
at%t la nielul de programare, c%t #i la
cel de ealuare a programelor" PMA)E #i 6GPA sunt supuse principiului de decentrali!are a
priori, iar GAPA), funcionea!a %n ba!a decentrali!rii a posteriori.
Co--inanarea
+o$finanarea este un principiu bine cunoscut statelor membre ale UE care beneficia! de
fonduri structurale" 6GPA #i GAPA), funcionea! dup acest principiu, %n timp ce PMA)E
repre!int o e&cepie" 6GPA poate finana p%n la 1@? dintr$un proiect" >n cadrul GAPA),
contribuia comunitar poate acoperi p%n la 1@? din c'eltuielile unui proiect, iar %n ca!ul %n
care inestiiile nu sunt generatoare de enituri substaniale H c'iar #i -//?" Gtatistic, %n cele
mai multe ca!uri, a(utoarele europene nu dep#esc @/? din bugetul total al proiectelor"
1
Paportul +omisiei3 raport anual 0//- asupra programului PMA)E , GE+ (0//=) 008, p"A
8
+oordonatorul naional este, de regul, un %nalt funionar desemnat de ctre guernul rii recipiente
8
II. > 1rogra"e eclectice de asisten !pentru rile 1rocesului de (tabili$are )i *sociere'
2;;;-2;;<#
A#a numitele programe eclectice de asisten (+A),G) se afl la intersecia celor trei tipuri
menionate anterior3 de de!oltare, de transformare #i de pre$aderare, insum*nd caracteristici
ale tuturor, sub aspect de principii, prioriti, resurse si metode de gestionare a acestora, etc""
+A),G
+'iar denumirea programului trdea! acest caracter eclectic3 +A),G H este asistena
comunitar pentru reconstrucie, de!oltare #i stabili!are" Gpre deosebire de 5A+6G sau
PMA)E denumirea programului nu face referin la un areal geografic, ci la un stadiu al
procesului de transformare" Programul a fost adoptat %n decembrie 0///, cu obiectiul de a
spri(ini participarea rilor din 7alcani la Procesul de Gtabili!are #i Asociere"
Procesul de Gtabili!are #i Asociere este piatra de temelie a politicii UE pentru aceast regiune"
El este menit s promoe!e stabilitate %n cadrul regiunii, facilit*nd %n acela#i timp apropierea
de UE" Elementul c'eie al Procesului de Gtabili!are #i Asociere este Acordul de Gtabili!are #i
Asociere care se %nc'eie cu rile care %nregistrea! un progres suficient la capitolul reforme
politice #i economice #i probea! capaciti administratie suficiente pentru aceasta"
Acest acord repre!int pentru rile regiunii, o prim forma de relaii contractuale cu UE" %e
notat' c relaiile &epublicii ?oldova cu UE au -ost -or"ali$ate 0nc 0n 144> )i ar putea -i
avansate' 0n ca$ul 0ntrunirii intereselor politice' 0n -or"a unui *cord de (tabili$are )i
*sociere' cu at@t "ai "ult cu c@t speci-icul procesului de trans-or"are al &epublicii ?oldova
la aceast etap probea$ o serie 0ntreag de si"ilitudini cu cel al rilor balcanice
!-ragilitatea statului' -rag"entari$are cu e-ectele i"plicite asupra econo"iei' e-ectele
e/tinderii UE spre Est' etc.#' necesit@nd toc"ai a:utor de reconstrucie' de$voltare )i
stabili$are.
Procesul de Gtabili!are #i Asociere este menit s spri(ine fiecare ar %n parte s ating
indiidual obiectiul de integrare european"
Pentru perioada 0///$ 0//A, prin intermediul acestui program regiunea a beneficia de B,A
miliarde Euro" 4biectiele programului in de3
-" reconstrucie, stabili!are democratic, reconciliere #i %ntoarcerea refugiailorT
0" de!oltarea instituional #i legsilati, inclusi armoni!area cu normele #i modelele
de abordare UE, %n ederea promorii democraiei #i a principiilor unui stat de drept,
a spri(inirii societii ciile #i a mediilor #i a unei economii libere de piaT
=" de!oltarea economic #i social durabil, inclusi reforme structuraleT
B" promoarea unor relaii mai str*nse cu #i %ntre rile regiunii, cu rile UE #i cu rile
Europei +entrale candidate la aderare"
+A),G 596NN6NI
+el mai important element al Procesului de Gtabili!are #i Asociere i$l repre!int perspectia
oferit rilor din 7alcani de a deeni ri candidate la aderare" Aceast desc'idere ctre rile
Procesului a fost reconfirmat la )euniunea +onsiliului European de la 5'essaloniUi din iunie
0//="
.
5ocmai aceste eoluii pe plan politic au determinat luarea anumitor deci!ii legate de
e&tinderea mai multor instrumente de asisten elaborate %n conte&tul procesului de integrare
european #i asupra rilor Procesului de Gtabili!are #i Asociere" Unul din aceste instrumente
este programul TAinning e&portat, %ntr$o form adaptat realitilor rilor acoperite de
+A),G"
+A),G 5Vinning spri(in #i finanea! %nrolarea funcionarilor publici din rile UE %n
calitate de consultani ai instituiilor beneficiare din rile respectie, pentru o perioad de cel
puin -0 luni" 4biectiul de ba! este implementarea programelor de institution building" Un
proiect tAinning implic, de regul, o serie de actiiti precum seminare, training, transfer de
e&perti!, consultan (uridic, etc""
Gpecificul programelor tAinning ine de o colaborare foarte str*ns %ntre parteneri" At*t statul
membru al UE, c%t #i administraia rii recipiente trebuie sa fie implicai pe tot parcursul
proiectului tAinning" >n cadrul acestui program partenerii se anga(ea! %n egal msur pentru
atingerea unor re!ultate bine conturate %nc de la momentul programrii proiectului" 5ocmai
acest aspect distinge calitati programele tAinning de alte programe comunitare, unde
e&perti!a UE nu$#i asum responsabiliti clare pentru re!ultatele concrete ale proiectelor #i
nu stimulea!, %n acest fel, crearea unor parteneriate durabile"
Pe parcursul anului 0//B instrumentul TAinning urmea! a fi e&tins asupra tuturor rilor din
7alcani" Acesta nu este un program regional per se, ci doar un instrument pus la dispo!iia
tuturor rilor din regiune, dar care urmea! a fi finanat prin intermediul alocrilor naionale
+A),G"
Proiecte TAinning sunt la moment %n plin desf#urare %n Albania #i +roaia" ,omeniile
acoperite de acestea sunt cele mai dierse3 statistic, !one de priare a libertii, audit intern,
a!il, ame, poliia de frontier, inspecia sanitar la frontier, etc"
5EMPUG
Un alt program european, e&tins recent #i asupra rilor acoperite de +A),G este 5EMPUG"
>n prima sa fa! 5EMPUG a fost lansat %n anul -../ %n ederea spri(inirii reformelor
educaionale %n rile Europei +entrale #i de Est" A#a numitul 5EMPUG 6 (-../$-..=) a aut
drept obiecti primar reformarea %nm*ntului superior dup cderea !idului de la 7erlin"
,e atunci programul a fost renoat de trei ori (5empus 66, 5empus 66 bis, #i 5empus 666 H
0///$0//A)"
Programul %ncura(ea! instituii din statele membre ale UE #i rile partenere s se anga(e!e
%ntr$un gen de cooperare structurat numit consortia" >n acest fel se crea! parteneriate
durabile %ntre instituii, cu un set clar de obiectie. Proiectele ce spri(in crearea acestor
parteneriate se numesc 1roiecte Europene Co"une (7oint European 1ro:ects KCEPsK) #i sunt,
de regul, spri(inite financiar pentru doi sau trei ani"
5empus ofer, de asemenea, a#a numitele Iranturi 6ndiiduale de Mobilitate (6ndiidual
Mobilit< Irants K6MIsK) persoanelor fi!ice anga(ate %n instituii superioare de %nm*nt care
lucrea! %n anumite domenii specifice %n alte ri"
5empus spri(in nu doar instituiile superioare de %nm*nt si anga(aii acestora, ci #i
instituii #i organi!aii non$academice, 4NI$uri, companii de business, autoriti publice, etc""
-/
Ja moment toate cele @ ri balcanice sunt eligibile pentru fondurile de cooperare tip
Consortia cu statele membre ale UE"
Programul 5EMPUG, este gestionat de ,irectoratul Ieneral pentru Educaie #i +ultur,
Unitate :5empus Programme H UGAK+anada agreements; #i finanat de Dundaia European
de 5raining"

G6IMA
G6IMA (Gupport for 6mproement in Ioernance and Management) este o iniiati comun
a +omisiei Europene #i a 4E+," Ja moment, programul este finanat de ctre +omisia
European #i gestionat de ctre 4E+,"
Programul a fost lansat %n -..0 cu scopul de a spri(ini reformele administratie %n rile aflate
%n tran!iie, %n special %n cele -/ ri candidate la aderare plus Albania, 7osnia$Meregoina #i
Macedonia"
6nteresant este c G6IMA gestionea! un program de pre$aderare (finanat prin PMA)E) #i
unul a#a numit balcanic (finanat prin +A),G) , folosind din ce %n ce mai multe sisteme de
mamagement #i resurse te'nice comune"
Prioritile G6IMA sunt3
$ Administraia public #i reforme administratie
$ +apaciti politice
$ Managementul resurselor publice
$ Audit e&tern
$ +ontrol financiar
G6IMA ofer spri(in pe urmtoarele trei ci3
$ ealuri generale ale reformei administraiei publice %n regiune
$ organi!area cursurilor pan$regionale de training %n domeniile prioritare ale
programului
$ aisten indiidual oferit administraiei unei ri pentru implementarea reformelor"
E)AGMUG MUN,UG
Programul E)AGMUG MUN,UG este un program european de cooperare de sc'imb
academic, desc'is pentru ri tere" Acest program ofer, %ncep*nd cu anul academic 0//B,
studenilor #i tinerilor cercettori din Ucraina, )epublica Moldoa #i 7elarus, posibilitate de a
obine burse de studiu #i de cercetare %n rile UE"
Programul are trei direcii" Prima direcie a finana ./ cursuri de masterat Erasmus Mundus"
>n acest fel or fi oferite granturi pentru @/// absoleni ai instituiilor superioare de
%nm%nt din rile tere %n rile UE #i pentru B/// absoleni din rile UE %n rile tere"
+ea de$a doua direcie a oferi c%te -/// de burse de cercetare pentru tineri din rile tere #i
din UE" ,irecia a treia a spri(ini -// parteneriate %ntre programele de masterat Erasmus
Mundus #i instituii superioare de %nm%nt din rile tere"
,urata programului este de @ ani (0//B $0//8), bugetul total constituind 0=/ mld" euro" ./?
din buget or fi alocate pentru burse"
--
II. B *sistena pentru de$voltare !pentru alte ri' inclusiv statele succesoare ale U&((' 1441
-2;;<#
Asistena pentru de!oltare sau asistena te'nic este gestionat la niel institiional de
,irectoratul pentru ,e!oltare al +omisiei Europene" Acest tip de asisten este alocat pentru
-A/ ri #i regiuni din Europa de Est #i Asia central, 4rientul apropiat #i Mi(lociu, rile
Africii #i ale spaiului +aribic, ale 4ceanului Pacific, America Jatin #i Asia" Gtatele
succesoare ale U)GG au fost plasate, spre deosebire de toate celelalte ri post$socialiste din
Europa, anume %n acest tip de asisten" ,eosebirile de esen constau %n aspectul non$politic
al programelor, lipsa de condiionalitate, abordarea nedifereniat, accentul asupra asistenei
te'nice (cu un pac'et de inestiii foarte redus), rigiditatea, nielul redus de coordonare a
programului de ba! (5A+6G) cu alte instrumente de asisten ale UE (asisten macro$
financiar, Programul de Gecuritate Alimentar, etc")"
5A+6G" Noul +oncept
Programul a fost lansat %n -..- pentru spri(inirea statelor sucesoare ale U)GG (cu e&cepia
statelor baltice) %n tran!iia spre economia de piat, ranforsarea democraiei #i a statului de
drept" Acest program a funciona p*n la finele anului 0//A, urm*nd s fie substitutit de
6nstrumentul de Vecintate al UE"
Noul concept 5A+6G a fost lansat in martie 0//B #i const din trei compartimente3
-" Gtrategia si abordarea general
0" Gtrategii regionale #i bilaterale (pe ri) #i Programe 6ndicatie
=" 6mplementarea #i a(ustarea instituional
(trategia )i abordarea general
Asistena 5A+6G p*n la finele lui 0//A a urmri doua obiectie3
-" reducerea srciei
0" cooperarea cu UE, %n domenii de interes strategic comun
Aceste dou obiectie or fi urmrite in implementarea Acordurilor de Parteneriat #i
+ooperare sau a noilor Planuri de Aciuni %n cadrul Politicii de Vecintate a UE"
Noul concept 5A+6G are o abordare mai difereniat, stabilind %n ca!ul fiecrei ri propria
bilana %ntre obiectiul de reducere a srciei #i cel de cooperare cu UE" >n ca!ul )epublicii
Moldoa abordarea este bifocal"
Gpectrul de instrumente ale noului concept 5A+6G este e&tins semnificati, inclu!%nd, pe l%ng
tradiionala asisten te'nic (inclusi consultan), #i tVinning, inestiii, spri(in pentru
buget, etc"" Pentru fiecare ar %n parte sunt selectate instrumentele de finanare apropriate" >n
ca!ul )epublicii Moldoa acestea urmea! s fie a(ustate obiectielor Planului de Aciuni"
(trategii regionale )i bilaterale !pe ri# )i 1rogra"e Indicative
Programele indicatie cuprind un set de obiectie, ce in de3
stabilitate regional H inclusi preenirea conflictelor, reabilitare #i reconstrucie,
securitate alimentar, etc""
democrati!are, drepturile omului (inclusi consolidarea societii ciile)
-0
securitate, (ustiie #i afaceri interne
protecia mediului
egalitatea se&elor
educaie, sntate #i protecie social
cre#tere economic #i de!oltarea sectorului priat
reele de infrastructur
securitate nuclear #i non$proliferarea
Diecare strategie pe ar cuprinde un numr redus de aspecte din aceast list" Acestea sunt
selectate %n ba!a (i) intereselor strategice de cooperare %ntre ara in cau! #i UE #i (ii) a tipului
de srcie"
Programul regional 5A+6G cuprinde aspectele menionate mai sus din perspectia cooperrii
transfrontaliere"
Noul concept 5A+6G presupune, de asemenea, o legtur mai strns %ntre asisten #i
dialogul politic cu UE %n cadrul AP+$urilor sau a Planurilor de Aciuni"
I"ple"entarea )i a:ustarea instituional
Noul concept 5A+6G se a&ea! pe dou tipuri de proiecte3
Proiecte mari, pe termen lung, fle&ibile la niel conceptual, ba!ate pe mai multe
instrumente #i orientate spre un anumit sector" Acest tip de proiecte a lua, %n mod
special, %n calcul capacitatea de absorpie a rilor %n cau!"
Proiecte mici #i consultan pentru spri(inirea actiitii 4NI$urilor, %n special %n
domeniul democraiei #i a drepturilor omului"
>n ederea accelerrii implementrii proiectelor sunt simplificate procedura #i mecanismele de
lirare" Un accent puternic se pune pe cooperarea cu ali donatori internaionali #i cu rile
partenere %n proiecte"
7ugetul UE pentru )epublica Moldoa pentru perioada 0//B$0//A preede fonduri %n sum
de apro&imati -/ mln" F anual" Pe l%ng aceasta a fi desc'is o linie de finanare in sum de
@// mln" F la 7anca European de 6nestiii pentru Ucraina, )usia, Moldoa #i 7elarus pentru
finanarea proiectelor %n urmtoarele domenii3 protecia mediului, transport, telecomunicaii,
infrastructur %n sectorul energetic, %n special coridoare trans$europene, cu aspect trans$
frontalier pentru un stat membru al UE)" Volumul de asisten ce a reeni )epublicii
Moldoa pe aceast cale nu este clar stabilit #i a ine de numrul #i calitatea proiectelor
propuse"
1rogra"e 0n curs de i"ple"entareC
5A+6G spri(in %n pre!ent mai multe programe %n )epublica Moldia, printre care3
$ Programul de infrastructur la posturile de frontier Jeu#eni$Ung'eni$Iiurgiule#ti
(%ncep*nd cu -..1)T
$ Programul de cooperare transfrontalier (de!oltarea sectorului priat in agricultur,
stimularea actiitii %ntreprinderilor mici #i mi(locii, stimularea #i %ncura(area
antreprenoriatului #i a sectorului informal) la Ung'eni (octombrie 0//0 H octombrie
0//B) T
-=
$ Programul de informare #i educaie %n domeniul proteciei mediului (elaborarea unui
pac'et informational pentru oficialiti, repre!entani ai 4NI$urilor, etc", instruirea
ec'ipelor naionale #i formarea formatorilor, proiecte pilot la niel naional #i
regional) (octombrie 0//0$decembrie 0//B)T
$ +onsolidarea managementului la frontier (actiiti menite s facilite!e traficul de
persoane #i de bunuri la frontier, precum #i s combat actiiti criminale, precum
traficul ilicit de persoane, etc") (decembrie 0//= H decembrie 0//B)
$ Programul de armoni!are a sistemului de standardi!are din )epublica Moldoa
(armoni!area legislaiei, de!oltarea resurselor umane, capaciti instituionale,
promoarea cooperrrii internaionale %n acest domeniu) (aprilie 0//= H aprilie 0//@)
$ Programul de consultan politic pentru oficiile Prim$ministrului #i al Ministrului
Economiei (elaborarea #i implementarea Programului de reforme al Iuernului
)epublicii Moldoa #i, %n particular, a Gtrategiei de +re#tere Economic #i )educere a
Grciei (-- martie 0//B H -- martie 0//@)
III. Instrumentul European de vecintate
6nstrumentul European de Vecintate (6EV) se afl %nc %n proces de elaborare, enind s
complete!e, %ncep*nd cu anul 0//1, sursele e&istente de asisten pentru rile i!ate %n
politica de ecintate UE"
>n +omunicarea sa din iulie 0//= +omisia propusese trei alternatie pentru elaborarea acestui
instrument3
-" E&tinderea unui instrument e&istent de cooperare asupra coninuturilor #i a arealului
geografic al politicii de ecinatateT
0" +rearea unui )egulament nou care ar gestiona 6nstrumentul de ecintate pentru
finanarea actiitilor %n cadrul #i in afara UET
=" +oncentrartea eforturilor asupra unei mai bune coordinri %ntre instrumentele
e&istente"
,up e&aminarea acestor opiuni po!iia +omisiei este c opiunea a doua rspunde cel mai
e&act naturii instrumentului propus #i ar permite, %n consecin, dep#irea problemelor actuale
de coordonare" +omisia s$a pronunat, de asemenea, pentru folosirea unui singur capitol de
buget at*t pentru aciunile interne, c%t #i pentru cele e&terne" 6nstrumentul a opera prin
intermediul unui mecanism de gestionare unic #i cu un set unic de proceduri"
>n propunerea sa priind perspectiele #i anga(amentele financiare pentru anii 0//1$0/-=
+omisia include noul 6EV %n setul celor #ase instrumente financiare care or spri(ini relaiile
e&terne ale UE dup anul 0//A"
>n ce prie#te ba!a (uridic, tocmai datorit naturii duale a instrumentului (care acoper
politica e&tern #i coe!iunea social #i economic %n cadrul UE #i care are ambiia de a opera
pe ambele pri ale frontierei UE) nu e&ist precedente releante %n scurta istorie a politicii de
asisten UE" >n acest domeniu se lucrea!, la moment #tiindu$se doar c instrumentul a fi
construit %n ba!a principiilor programelor transfrontaliere e&istente, cum ar parteneriatul,
programarea multianual #i co$finanarea"
>n conformitate cu +omunicarea +omisiei din iulie 0//=, 6EV a acoperi geografic %ntreaga
frontier dintre statele membre ale UE, pe de o parte, #i statele cuprinse %n politica de
ecintate a UE, pe de alt parte" 6EV a spri(ini cooperarea transfrontalier implic*nd
-B
beneficiari din cel puin un stat membru al UE #i un stat partener" 6nstrumentul a %nlocui
toate programele transfrontaliere interne #i e&terne e&istente din statele membre #i statele din
regiunile adiacente iitoarei frontiere UE"
6EV a fi conceput %n ba!a e&perienei acumulate pe parcursul stabilirii programelor de
ecintate pentru perioada 0//B$0//A" Punctele c'eie ale instrumentului ram*n identice cu
obiectiele identificate %n +omunicarea +omisiei din iulie 0//=3
$ Promoarea de!oltrii durabile %n regiuni pe ambele pri ale frontiereiT
$ >ntreprinderea aciunilor comune %ntru dep#irea sfidrilor comune %n domenii precum3
protecia mediului, ocrotirea sntii, preenirea #i combaterea crimei organi!ateT
$ Asigurarea, prin aciuni comune, a unor frontiere eficiente #i sigureT
$ Promoarea aciunilor transfrontaliere locale de tip :om$la$om;
6EV a finana proiectele comune ale statelor membre ale UE #i ale partenerilor acestora din
ecintatea UE" Gcopul urmrit ine de complementari!area instrumentelor de finanare
interne #i e&terne care, la moment, pot opera doar pe una din prile frontierei UE" +omisia
este de prere c noul 6nstrument de ecintate ar trebui s ofere spri(in rilor i!ate, %n
domeniul cooperrii transfrontaliere, %n c*tea sectoare specifice, adional celor acoperite de
programele e&istente %n pre!ent" >n acest fel programele de ecintate urmea! s aduc o
aloare adugat la cooperarea regional, transnaional #i transfrontalier, inclusi pentru
perioada 0//B$0//A"
,in punct de edere al structurii 6EV urmea! s opere!e pe dou ci de finanare3
1ri"a cale a spri(ini cooperarea transfrontalier" Programele or fi, %n cea mai mare parte,
bilaterale, de#i programele multilaterale, %n special %n ca!ul frontierelor maritime, nu sunt
e&cluse" At*t %n fa!a de selectare a programelor, c*r #i %n cea de implementare or fi implicai
repre!entani ai autoritilor naionale, regionale #i locale ale statelor membre ale UE #i ale
rilor partenere" +omisia nu a conenit %nc asupra tipului de organ managerial care a prelua
gestionarea acestor programe"
Calea a doua a oferi un spri(in mai fle&ibil pentru cooperarea larga transnaional,
implic*nd, iar#i, actori #i beneficiari at%t din statele membre ale UE, c*t #i din rile
partenere" ,omeniile prioritare de cooperare or fi3 protecia mediului, securitatea energetic,
telecomunicaii #i reele de transport, ocrotirea sntii, preenirea #i combaterea crimei
organi!ate" >n acest ca!, +omisia %#i re!er posibilitatea de a identifica, selecta #i a propune
spre finanare proiecte de o importan politic sau te'nic ma(or" Pentru aceste programe a
fi eligibil %ntregul teritoriu al statelor membre ale UE #i prile releante ale rilor partenere"
Iestionarea procesului de implementare a fi, de asemenea, preluat de +omisie" Ja cererea
rilor partenere, implementarea ar putea fi delegat unor agenii e&ecutie, %n acest fel
asigur*ndu$se un management indirect al programelor"
>n ce prie#te bugetul' +omisia a anunat deci!ia de a ma(ora olumul de fonduri alocate
anual pentru 6EV, %n comparaie cu programele de ecintate din anii 0//B$0//A" Aceast
ma(orare ine, %n primul r%nd, de anga(amentele asumate de rile UE la Monterre< %n 0//0, de
a ma(ora, p%n %n 0//1, alocrile pentru politica de asisten p%n la /,1? din P67" +u toate
acestea nu este clar, care a fi proporia resurselor alocate pentru programele #i proiectele
finanate pe prima cale #i pentru cele finanate pe calea a doua, dup cum nu e&ist claritate
nici asupra proporiei resurselor care or reeni rilor UE #i a#a numitelor ri partenere"
-@
Ja momentul actual rile i!ate, Moldoa inclusi, dispun de anumite posibiliti de a$#i
promoa interesele la capitolul asisten prin intermediul planurilor de aciuni, acestea
serind, %n conformitate cu +omunicarea +omisiei din -0 mai 0//B :European
Neig'bour'ood Polic<" Gtrateg< paper;, drept punct de referin pentru programarea
a(utoarelor UE"
>n conformitate cu comunicarea menionat, Programul de ecintate a fi elaborat %n ba!a
programelor e&istente" Ja ba!a 6EV or sta dou instrumente3 asistena te'nic #i tAinning"
Volumul de fonduri care a fi re!erat pentru 6nstrumentul de Vecintate nu se cunoa#te la
moment" Diindc politica de ecintate urmea! s dein o prioritate a UE, fondurile
programelor e&istente sau ale succesoarelor acestora urmea! s fie ma(orate substanial"
+omisia e&aminea!, de asemenea, posibilitatea desc'iderii anumitor programe comunitare cu
profil cultural, educaional, de protecie a mediului, te'nic, #tiinific #i pentru rile cuprinse %n
politica de ecintate"
Programul Eras"us "undus a fost de(a e&tins asupra )epublicii Moldoa, Ucrainei #i
)epublicii 7elarus" E&tinderea programului Te"pus (ersiunea Te"pus plus) asupra rilor
cuprinse %n politica de ecintate este, de asemenea, posibil" Planurile de aciuni urmea!
doar s fac referin la anumite domenii concrete care ar putea fi spri(inite prin intermediul
acestor programe"
)eformarea #i moderni!area sistemelor de %nm%nt fiind o condiie sine =ua non pentru
competitiitatea economic #i pentru stabilitatea politic #i social, accesarea acestor
programe este considerat a fi de o importan ma(or"
>n consecin se spoate spune c con(unctura actual se pre!int, %n pofida gradului redus de
fle&ibilitate al +omisiei la acest capitol, drept una mai mult sau mai puin faorabil pentru
e&punerea propriilor puncte de edere %n legtur cu conectarea la anumite programe sau
proiecte e&istente"
C o n c l u z i i :
-" Este prematur sa ne pronunm asupra olumului de asisten ce a fi acordat
)epublicii Moldoa %n cadrul instrumentului de ecintate %ncep%nd cu anul 0//1"
Cudec*nd dup principiile #i sc'emele elaborate p%n %n pre!ent pentru 6nstrumentul de
Vecintate, acesta pare a spri(ini %n egal msur rile membre ale UE #i a#a numitele
-A
ri partenere" Proporia anga(amentelor financiare nu este specificat, rile cuprinse
de politica de ecintate risc*nd s beneficie!e, %n pofida ma(orrii anunate a
fondurilor fa de programele e&istente la moment (%n ca!ul Moldoei 5A+6G) de mai
puine resurse %n termeni absolui"
0" G$ar putea %ncerca solicitarea unui model de descentrali!are a noului instrument de
ecintate similar cu cel aplicat %n asistena de pre$aderare" ,escentrali!area (prin
intermediul delegrii funciilor de la 7ru&elles la repre!entanele din rile respectie)
este un pas %nainte spre reducerea barierelor %n implementarea proiectelor" Modelele
descentrali!rii a priori #i a posteriori anga(ea! mai acti ara recipient #i
stimulea! funionarea eficient a principiului de condiionalitate"
B" 6nstrumentul European pentru Vecintate se afl la moment %n fa!a de elaborare #i a
eni s complete!e, %ncep*nd cu anul 0//1, sursele e&istente de asisten pentru rile
i!ate %n politica de ecintate UE" Ja momentul actual rile i!ate, )epublica
Moldoa inclusi, dispun de anumite posibiliti pentru a$#i promoa interesele la
capitolul asisten, deoarece punctul de referin pentru programarea a(utoarelor UE
or fi planurile de aciuni"
>n conformitate cu comunicarea +omisiei Europene din -0 mai 0//B :European
Neig'bour'ood Polic<" Gtrateg< paper;, Programul de ecintate a fi elaborat %n ba!a
programelor e&istente, a*nd la ba!a sa dou instrumente3 asistena te'nic #i
tAinning" Ja moment, +omisia lucrea! asupra unui studiu priind programele #i
ageniile, participarea %n cadrul crora a rilor ecine ar fi at*t %n interesul Uniunii
Europene e&tinse, c*t #i %n cel al rilor ecine"
=" Cudec*nd dupa eoluiile interne %n cadrul UE #i dup documentele interne elaborate
p%n %n pre!ent, este puin probabil c instrumentul de ecintate a fi elaborat %n mod
automat dup modelele PMA)E, 6GPA, GAPA), sau +A),G" Noul instrument de
ecintate a fi plasat %n conte&tul general al politicii de asisten #i nu a politicii
e&terne a UE, urmrind, prin urmare, scopuri de de!oltare #i nu de transformare"
B" Moldoa ar trebui s insiste in Planul ei de Aciuni cu UE ca instrumentul de
ecintate s poarte, cel puin, un caracter eclectic, conin%nd c%t mai multe elemente
ale unui program de asisten pentru transformare (de e&emplu, dupa modelul PMA)E
cu sub$programele acestuia3 7opp pentru de!oltarea sectorului priat, ,reen at East
pentru protecia mediului, *CE' TE?1U( plus pentru educaie #i #tiin, 8ien pentru
domeniul social, (I,?* pentru instruirea funcionarilor, %e"ocrac9 pentru formarea
elitelor #i consolidarea societii ciile, etc"
@" 6nstrumentul TAinning ar putea fi desc'is #i pentru )epublica Moldoa" +u at%t mai
mult cu c%t e&tinderea acestuia este o deci!ie politic care nu implic accesarea unor
fonduri noi" P%n %n 0//1 acest instrument ar putea fi finanat din fondurile ramase din
5A+6G, iar din 0//1 din instrumentul de ecintate al UE sau orice alt program
naional elaborat pentru )epublica Moldoa" Aanta(ele in at*t de calitatea
instrumentului, ba!at pe parteneriate durabile %ntre rile UE #i rile beneficiare, c*t #i
de aansarea pe calea integrrii europene"
A" P%n %n anul 0//A #i, cu o mare probabilitate, #i %n cadrul instrumentului de ecintate
%ncep%nd cu anul 0//1, se a pune un accent sporit pe proiectele cu caracter
transfrontalier cu )om*nia" 6nstrumentele de tAinning %n curs de elaborare #i
-1
capacitatea de absorbie a fondurilor tocmai %n acest domeniu a seri drept criteriu de
ba! pentru stabilirea mar(ei de fonduri %n cadrul 6nstrumentului de ecintate" >n
consecin, colaborarea cu )om*nia la acest capitol ar trebui s constituie o prioritate"
1" in%nd cont de anga(amentele rilor UE de a spori pn %n anul 0//A alocrile pentru
a(utorul e&tern p%n la /,1? din P67, precum #i de nemulumirea statelor membre
priind gestionarea fondurilor comunitare, se poate presupune c multe din aceste
fonduri or fi distribuite pe canale bilaterale" Prin urmare, tocmai %n anii %n care UE se
a ocupa de elaborarea instrumentului de ecintate, pun*nd la dispo!iia )epublicii
Moldoa doar anumite resurse proenite din programul 5A+6G (cca -/ mln" pe an),
canalele bilaterale ar putea s o-ere un potenial "ai "are pentru &epublica
?oldova.
8" +analele bilaterale urmea! s fie e&plorate %n conformitate cu modelele rilor
respectie" rile ce tind spre modelul politicii de asisten ca domeniu autonom,
urmea! a fi abordate pentru spri(inirea financiar a proiectelor #iKsau programelor pe
linia prioritilor stabilite la Monterre<, i"e" reducerea srciei #i diminuarea riscurilor
de securitate" rile ce optea! pentru politica de asisten !ut ca element de
politic e&tern ar putea fi sensibili!ate asupra obiectielor de interes strategic pentru
)epublica Moldoa" +oncret la capitolul asisten tocmai acestea sunt rile care ar
putea spri(ini desc'iderea unei linii de finanare pentru )epublica Moldoa (dup cum
s$a procedat %n ca!ul Ucrainei) la 7anca European de 6nestiii, precum #i conectarea
Moldoei la programul +A),G"
S u r s e (selectiv):
The (tabili$ation and *ssociation 1rocess -or (outn East Europe, Gecond Annual )eport,
+4M (0//=) -=. final, 7russels, 0A"/="0//=
European 3eighbourhood 1olic9. (trateg9 1aper' +ommunication from t'e +ommission,
+4M (0//B) =1= final, 7russels, -0"/@"0//B
7aresbericht 2;;3 der Do""ission an den &at und das EuropEische parla"ent. Fber die
EntAicGlungshil-e und die *ussenhil-e i" 7ahr 2;;2' E4M (0//=) @01 final, 7russels,
="/."0//=
European 3eighbourhood 1olic9. Countr9 report. ?oldova' +ommission Gtaff VorUing
paper, GE+(0//B) @A1, 7russels, -0"/@"0//B
9im an Meurs, Ale&andros Wannis, The European Union and the HalGans. ro"
(tabili$ation 1rocess to (outheastern Enlarge"ent' +entre for Applied Polic< )esearc',
7ertelsmann Gtiftung, /."0//0
-8
%er Westliche HalGan i" 7ahr 2;;>. UnterstIt$ung' DohEsion und die neuen ,ren$en
Europas' European Gtabilit< 6nitiatie" 7erlin$7russels$Gara(eo, --"0//0
Aude Mapiot, Aussen Glim, 8es *ides europJennes au/ 1EC+. Kers une "eilleure a--ectation
des -ondsL' Je courier des pa<s de lPEst, mai 0//=
&J-or"e de la gestion de lMaide e/tJrieure , Euro$Est' N 88, mai 0///, p"6V.
,eutsc'es 6nstitut fRr 9irtsc'aftsforsc'ung, Wochenbericht' -..B' B=K.B, p"1=0
in!"uri utile:
6nformaii generale priind actiitatea 7iroului 5A+6G %n )epublica Moldoa
'ttp3KKVVV"eumoldoa"orgK
6nformaii generale priind granturile UE
'ttp3KKeuropa"eu"intKcommKsecretariatXgeneralKsgcKaidesKinde&Xen"'tm
6nformaii priind granturile UE pentru 4NI$uri
'ttp3KKeuropa"eu"intKcommKeuropeaidKpro(ectsKongXcdKinde&Xen"'tm
6nformaii priind asistena umanitar a UE
'ttp3KKeuropa"eu"intKcommKec'oKenKpresentKabout0"'tm
6nformaii priind Q6niiatia european pentru democraie #i drepturile omului;
'ttp3KKVVV"eumoldoa"orgKeuXfundedXprogrammesKei'r"'tm
6nformaii priind programul Eras"us "undus
VVV"europa"eu"intKcommKeducationKprogrammesKmundusKinde&Xen"'tml
Pentru proiecte finanate din fondul MAE al Iermaniei pentru Pactul de Gtabilitate
'ttp3KKVVV"ausVaertiges$
amt"deKVVVKdeKinfosericeKdoVnloadKpdfKfriedenspolitiUKric'tlinien$d"pdf
Pentru programele de asisten britanice (,D6,)
'ttp3KKVVV"britis'embass<"go"uUKserletKDrontN
pagenameY4penMarUetKZcelerateKG'oVPage[cYPage[cidY-/B.88B@B/./A
Pentru programele france!e de asisten
'ttp3KKVVV"ambafrance"mdK)4MKfmXcoopcultXcocop"'tml
-.