UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA AUDITULUI ENTITATILOR
PUBLICE SI PRIVATE
PROGRAMUL DE MASTER - ANUL I
Semestrul I, Forma de inv. - ZI





















Prof. univ. dr.
Mihaela Horga



Masterand:
Florea(Apostolache) Maria Magdalena









Page 2 of 38






CUPRINS





Scurt Istoric pg.3
Componenta Hardware pg.6
Componenta Software pg.12
Retele de calculatoare pg. 35



























Page 3 of 38
Scurt istoric

In secolul 20 calculatoarele au fost intr-o continua evolutie, specialistii in domeniu
impartind aceasta perioada in 5 etape, denumite generatii de calculatoare. Criteriile care
au stat la baza acestei clasificari sunt :arhitectura sistemelor, tehnologia de constructie a
componentelor, modalitatile de procesare a programelor, caracteristicile sistemelor de
operare, limbajele de programare folosite.
Prima generatie in dezvoltarea calculatoarelor a avut loc intre anii 1938-1953 si a
fost caracterizata de utilizarea tuburilor electronice iar calculatoarele erau destinate
calculelor stiintifice si comerciale. In aceasta perioada se incadreaza calculatoarele
Harvard Mark 1 si ENIAC
Generatia a doua (1954 - 1963) a fost caracterizata de folosirea tranzistorului
pentru realizarea circuitelor logice. Calculatoarele din cea de-a doua generatie aveau in jur
de 100 de instructiuni complexe, memorie de tip magnetic si dispozitive periferice.
Limbajul de programare Fortan a aparut in anul 1956 iar limbajele Algol si Cobol
(Common Business Oriented Language - limbaj orientat spre aplicatiile de afaceri) au
aparut dupa anul 1960. In anul 1955 a devenit operational primul calculator cu tranzistori,
denumit TRADIC (Transistor Digital Computer).
Generatia a treia de calculatoare (1964 - 1980) se caracterizeaza prin utilizarea
circuitelor integrate pe scara mica (SSI - Small ScaleIntegration) si medie (MSI - Medium
Scale Integration).
Generatia a patra de calculatoare (1981 - prezent) se caracterizeaza prin
constructia de calculatoare ce utilizeaza circuite integrate pe scara mare(LSI -Large Scale
Integration) si foarte mare (VLSI - Very Large Scale Integration).
Folosirea microprocesorului si a microprogramarii a oferit calculatoarelor
posibilitatea utilizarii unui set complex de instructiuni si asigura un grad sporit de
flexibilitate. In aceasta perioada a fost scos pe piata primul calculator personal (PC-
Personal Computer) de catre firma IBM in anul 1981. Toate calculatoarele personale ce au
fost construite ulterior au pastrat arhitectura originala IBM si au fost denumite calculatoare
compatibile IBM-PC.
Primul IBM-PC avea urmatoarele caracteristici: Microprocesor pe 16-biti 8088,
Memorie ROM BASIC; Floppy-disc de 360KB; Sistem de operare DOS 1.0. In 1985 Intel
Introduce microprocesorul 80386 (primul membru pe 32-biti din familia 80x86). In 1986
firma Compaq introduce primul sistem bazat pe 80386. In 1989 Intel introduce
microprocesorul 80486, ce includea coprocesor matematic. In 1992 apar procesoarele Intel
Pentium (cu 64-biti pentru magistrala de memorie), AMD si Cyrix (procesoare compatibile
clone) In 1996 apare Intel Pentium Pro. In 1998 apare Intel Pentium II. In 2000 apare
Intel Pentium IV la 1.5 GHz. In 2003 este depasita granita de 3 Ghz de functionare a
procesoarelor comerciale.
Calculatoarele din cea de-a cincea generatie (prezent - viitorii ani), sunt inca in
faza de dezvoltare. Ele se bazeaza pe utilizarea inteligentei artificiale, a circuitelor
integrate specializate si a procesarii paralele. Exista unele aplicatii ale celei de-a cincea
generatii de calculatoare care sunt deja utilizate astazi, cum ar fi recunoasterea vorbirii.
Utilizarea procesarii paralele si a superconductorilor face viabila inteligenta artificiala.
Scopul principal al celei de-a cincea generatii de calculatoare este acela de a dezvolta

Page 4 of 38
echipamente capabile sa raspunda limbajului natural uman si sa fie capabile de invatare si
organizare proprie.



Ce este un Personal Computers(PC)?

Calculatorul este un echipament electronic ce peremite preluctarea automata a
informatiilor sau realizarea unor sarcini cum ar fi calculul matematic,ori comunicatii
electronice , pe baza unor seturi de instructiuni numite programe
Este de remarcat faptul ca din ce in ce tot mai multe elemente importante din
arhitectura unui calculator au capatat individualitate, pastrandu-si bineinteles integrarea in
sistem, prin acest lucru urmarindu-se posibilitatea upgrade-urilor fara a se inlocui intregul
calculator. Astfel acestuia i se poate conferi titulatura de sistem de calcul ( SC, System
Computer), adica un ansamblu de doua componente: hardware si software. Partea
hardware cuprinde memoria care stocheaza datele si instructiunile ce permit calculatorului
sa functioneze, unitatea centrala de procesare (CPU) care duce la indeplinire acele
instructiuni, unitatea BUS care conecteaza partile componente ale computerului, unitatile
de intrare, ca de exemplu tastatura si mouse-ul, care permit user-ului sa comunice cu
computerul, unitatile de iesire, ca de exemplu imprimanta si monitorul, care permit
computerului sa afiseze informatiile cerute de user, si altele. Partea de software este in
general compusa din sistemul de operare si din programe utilitare care permit computerului
managmentul fisierelor sau al unor periferice.


Conform DEX (Dictionarului Explicativ al limbii romane), arhitectura
calculatoarelor se refera la asamblarea subsistemelor functionale intr-un calculator
numeric, pentru a obtine performantele impuse in conditii de cost /avantajoase.



Concret PC-ul este format din: resurse fizice , resurse logice si resurse informtionale,
adica:
1. Hardware (hard) = componentele fizice ale unui calculator; componenta grea,
care se poate pipai, adica aparatura propriu-zisa.
Aici intra: - 3 componente principale: Unitatea Centrala (UC), monitorul (display),
tastatura (keyboard);
- coponente auxiliare:
echipamente periferice: mouse-ul, imprimanta (printer);
echipamente periferice speciale: Scanner, microfon pentru
comunicarea comenzilor, difuzoare, Modem, Plotter, Digitizor,
dispozitiv Trackball, Joystik, unitati de FAX, unitati CD-ROM, etc.
Aceste dispozitive, in functie de rolul pe care il au, se impart in:

Page 5 of 38
dispozitive de intrare a datelor: tastatura, mouse-ul, scanner-ul,
digitizorul, dispozitivul trackball;
dispozitive de iesire a datelor: monitorul, imprimanta, plotterul.
2. software = resurse logice . Resursele logice se impart in software pentru system
(system software) si software pentru aplicatii (applications software). Soft-ul pentru
sistem consta in aplicatiile sistem care ofera servicii pentru uz comun. Din aceasta
categorie fac parte: sistemul de operare, compilatoarele, asambloarele, s.a. Soft-ul
pentru aplicatii consta in aplicatiile propriu-zise, adica: programe utilitare, medii de
programare, programele utilizatorilor. Aplicatiile sistem sunt la granita dintre
hardware si aplicatiile propriu-zise.
3. resurse informationale = suporturi de memorie externa pentru organizarea si
stocarea datelor.

Principalele componente ale unui calculator pot fi sistematizate astfel:




















Page 6 of 38
1. Componenta Hardware(HARD)



a. Placa de baza
Este componenta hardware care asigura interconectarea functionala (impreuna cu
sistemul de operare) si fizica dintre toate componentele unui calculator.

Structura:
-microprocesorul = un cip de dimensiuni ceva mai mari care contine un circuit integrat
complex care ii permite sa prelucreze informatia prin executarea unor operatii logice.
Caracteristicile microprocesorului isi pun amprenta pe intreaga organizare si putere a
calculatorului (viteza de lucru si volumul de informatii pe care-l schimba cu celelalte
componente ala calculatorului)
Adevarul este ca progresele facute de tehnologia calculatoarelor sunt absolut
uluitoare,ajunge sa iti cumperi un calculator nou dupa doi ani ca sa fii impresionat de
castigul de performanta inregistrat. Sporul de performanta se datoreaza unor procesoare
din ce in ce mai sofisticate si mai rapide, si unor memorii de capacitati din ce in ce mai
mari.
Raspunzatoare pentru cresterea exponentiala a performantei sunt insa in cea mai
mare masura microprocesoarele.
-memoria interna = componenta cea mai intima cu care colaboreaza
microprocesorul, e realizata din cipuri : aici sunt instructiunile (programul) pe care le
primeste calculatorul si pe care le executa microprocesorul. La decuplarea de la curent,
circuitele integrate nu mai sunt alimentate cu curent si atunci informatia existenta in

Page 7 of 38
memoria interna se pierde iremediabil, de aceea spunem ca aceasta memorie este de tip
volatil (are rol de depozit temporar).
Memoria RAM este alcatuita din circuite integrate montate pe niste placute. Cele
mai vechi erau de tip SIMM si nu puteau functiona decat in perechi. Se gaseau in
calculatoarele 486, si primele Pentiumuri. Memoriile noi sunt montate pe placute de tip
DIMM, nemaitrebuind sa fie montate in perechi. Cu cat are mai multa memorie, cu atat un
calculator se misca mai repede. Capacitatea memoriei se masoara in MB(megabytesi).
Sistemele moderne de operare, cum ar fi WINDOWS 2000 sau WINDOWS XP au cerinte
destul de mari de memorie . Astfel, WINDOWS 2000 cere cel putin 64 Mb iar WINDOWS
XP cel putin 128 Mb. Daca vrem ca sistemul nostru sa se miste repede, aceasta cantitate
trebuie suplimentata. Daca la un moment dat pentru prelucrarea datelor este necesara mai
multa memorie decat cat are RAM-ul calculatorului, se va folosi memoria virtuala ( realizata
pe hard-disk-ul calculatorului, asa numita memorie swap, care este insa mult mai lenta
decat memoria RAM).
Dar nu toate cipurile din memoria interna sunt la fel:
-avem cipuri goale de tip RAM (Random Acces Memory) asteapta ca utilizatorul sa le
umple, fiind memoria disponibila utilizatorului sau memoria de lucru a calculatorului este
volatila.

Sfat:inaite de a deconecta calculatorul trebuie salvate informatiile pe hard disk
sau pe un suport extern!

-celelalte sun pline de tip ROM (Read Only Memory) aici sunt programele care fac sa
mearga de la inceput calculatorul (S.O.),pot fi numai citite si nu se poate scrie in ele, se
face de fabricant,este nevolatila.


b. Hard disk-ul (discul dur)
Hard-disk-ul serveste drept memorie non-volatila, este mediu de stocare pentru
documentele ,fisierele sau aplicatiile utilizatorului.
In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate, extraordinara pentru acea
perioada , de 5MB impartita pe 24 de platane.
Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe
piata primul HDD pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze 40 MB,
ajungand la rate de transfer de 625KBps folosind modul de codare MFM (Modified
Frequency Modulation).
Acest mod de codare era folosit de vechile FDD-uri (floppy disk drive) sau sisteme
de inmagazinare de date .Este destul de greu de crezut ca daca in anul 1980, spatiul de
100 MB pe hard-disk era considerat foarte generos in timp ce in zilele noastre ar fi cu totul
nefolositor chiar si numai pentru sistemul de operare.
Constructia HDD-ului
Denumirea hard-disk(disc rigid) arata de fapt proprietatea fizica a discurilor din
interiorul carcasei.
Aceste discuri se numesc platane si sunt compuse dintr-un substrat si un mediu
magnetic . Substratul sau materialul de baza din care este facut platanul trebuie, prin

Page 8 of 38
natura lui sa fie un material non-magnetic capabil sa fie prelucrat in forme foarte subtiri
(grosimea acestor platane este de ordinul milimetrilor sau chiar mai mici).
Astfel, materialele alese pentru realizarea platanelor sunt aluminiul sau o mixtura
intre sticla si un material ceramic .
Pentru a permite stocarea datelor, ambele parti ale platanului sunt acoperite cu un
strat foarte subtire de material cu proprietati magnetice foarte bune (o pelicula de oxid
magnetic) sau, mai recent, cu un strat metalizat foarte subtire.
Performante
Un hard-disk-ul lent influenteaza cel mai mult, fata de orice alt dispozitiv,
performantele unui calculator. Un hard lent este in stare sa umbreasca un procesor
puternic in timp ce viteza efectiva a hard-disk-ului este dictata de un numar de factori.
Viteza de rotatie
Dintre caracteristicile principale pe care le are HDD-ul cea mai importanta este
viteza de rotatie(RPM).
Viteza de rotatie este foarte importanta pentru ca de ea depinde viteza de acces la
datele de pe platane si tot de ea depinde si rata de transfer a informatiei.Asa dar cu cat
viteza de rotatie este mai mare cu atat capul de citire/scriere se deplaseaza mai repede.
Tipul interfatei
La alegerea unei unitati hard avem in vedere doua variante: IDE sau SCSI (dupa
tipul interfatei folosite).
IDE (Integrate Drive Electronics) este interfata cea mai utilizata la ora actuala si
totodata si cea mai ieftina.Controller-ul pentru astfel de unitati este integrat pe placa de
baza, ceea ce nu necesita achizitionarea unei placi suplimentare.Dezavantajul major al
acestui tip de interfata consta in faptul este foarte lenta si incarca procesorul.
O varianta imbunatatita a IDE este EIDE(Enhanced IDE) care utilizeaza magistrala
pe 32 biti, ofera rate mai bune de transfer si DMA(Direct Memory Access) in unele unitati.O
magistrala IDE suporta doar doua unitati-un master si un slave.
Cache
Memoria tampon (cache) detinuta de fiecare unitate permite o viteza de acces, mai
mare la date.Datele care au mai fost accesate sunt depuse in memoria tampon, iar in
momentul in care se incearca un nou acces,ele sunt obtinute direct din cache, cu cat mai
mare este memoria cache, cu atat mai buna este performanta.Pentru o unitate cu
capacitate sub 1 GB, un tampon de 128 KB ar trebui sa fie destul, in timp ce pentru hard-
disk-uri mai mari dimensiunea memoriei tampon ar trebui sa fie 512 si chiar 1.024 KB.
Latenta(Timpul de acces)
Latenta totala include timpul de acces si latenta de rotatie.Timpul de acces
reprezinta timpul mediu exprimat in milisecunde in care capul de citire/scriere ajunge la
sectorul pe care trebuie sa il scrie/citeasca, acesta fiind calculat din momentul in care
sistemul a emis cererea.
Latenta reprezinta timpul mediu in care sectorul vizat spre citire ajunge sub capul de
citire/scriere.





Page 9 of 38
Rata de transfer
Rata de trasfer a hdd-ului reprezinta viteza la care datele sunt transferate catre sau
dinspre suportul media(ne referim aici la platan).
In general aceasta este calculata in MegaBytes pe secunda(MBps).Hard-disk-urile
moderne au rate de trasfer ce cresc o data cu departarea de axul platanului.
In zilele noastre hdd-urile cele mai performante au ajuns la un timp de acces de
7ms si o latenta medie de 3ms, in timp ce rata de transfer se apropie foarte mult de
20MB/sec.

c. Discurile flexibile (floppy disk)
Un disc flexibil este format dintr-o folie magnetizabila pe ambele fete, imbracata
complet in material plastic nedeformabil (la discurile de 3.5"). Principial, imbracamintea are
prevazute patru obturatii: una centrala pentru antrenare, una radiala pentru selectarea
pistelor si un orificiu in apropierea celui de antrenare, destinat pozitionarii capetelor de
scriere - citire.
Al patrulea orificiu este in partea dreapta jos: dischetele de 3.5" dispun (in vederea
protectiei la scriere) de un comutator cu doua pozitii: protejat la scriere, respectiv
neprotejat. Astfel, daca orificiul este inchis atunci este permisa scrierea pe discheta, iar
daca orificiul este deschis, se interzice scrierea.

d. Compact disk-urile
Pentru gestionarea unor baze de date mari, casele de software utilizeaza din ce in
ce mai mult discuri compacte, numite CD-ROM, ale caror capacitati depasesc 1000 MO. In
general, informatiile de pe CD-ROM-uri sunt de tip read-only si contin de regula baze mari
de date cu caracter de consultare publica. Pe langa CD-urile read-only, incep sa se
raspandeasca pe piata si CD-urile reinscriptibile. Primele astfel de discuri contineau baze
de date documentare pe diverse domenii stiintifice: informatica, electronica, matematica,
enciclopedii, etc.

e. Placa video
Placa video asigura prelucrarea datelor destinate vizualizarii astfel incat acestea sa
poata fi afisate pe monitor ( Display). Poate fi integrata pe placa de baza sau poate exista
separate, introdusa intr-un conector ISA ( la calculatoarele vehi) , PCI sau AGP. Placile
video moderne au capacitati de afisare a imaginilor 3D,necesare mai ales pentru jocuri .
Performantele lor depind de procesoarele cu care sunt echipate si de memoria pe care o
au. Pentru a juca cele mai noi jocuri este necesara o placa video performanta, cu minimum
64 Mb memorie. Performantele placii video pot fi puse in evidenta doar folosind si un
monitor de calitate.Unele placi video au posibilitatea generari si de semnal video ce va
putea fi afisat pe un televizor.

f. Placa de retea
Placa de retea este componenta fizica a unui sistem de calcul prin care acesta se
poate conecta la o retea de calculatoare. O placa de retea functioneaza ca interfata fizica
intre calculator si cablul de retea. Fiecare calculator din retea (statie) si server-ul retelei vor
avea instalata cate o placa de retea (fizic, intr-un slot pe placa de baza sau incorporata

Page 10 of 38
direct in placa de baza). Legatura fizica intre calculator si restul retelei se stabileste dupa
ce cablul de retea se conecteaza la portul placii de retea.

g. Monitorul
Orice calculator are un monitor (ecran) prin care comunica cu utilizatorii.
Functionarea monitorului se bazeaza pe tehnologia de realizare a televizoarelor, adica
este folosit un tub catodic (CRT - cathode ray tube). Indiferent de tipul de monitor,
componenta hardware pentru grafica contine mai multe buffere de imagine (raster refresh
buffer sau frame buffer) pentru a memora imaginea sub forma de bit map. Imaginea de
reprezentat pe ecran este memorata in frame buffer si, conform cu rata de actualizare a
imaginii (refresh rate), fiecare bit al fiecarui pixel este citit, interpretat si reafisat pe ecran
conform cu noile caracteristici (valori). Scopul realizarii unui bit map este de a reprezenta
fidel imaginea.





Competitia intre sistemele grafice se da pentru ca ochiul uman detecteaza foarte
bine fiecare schimbare de pe ecran. De exemplu, este neplacut sa se observe diferenta
dintre portiunea de ecran pe care imaginea a fost actualizata, fata de cea neactualizata.

h. Modemul
Modem-urile reprezinta un segment foarte prezent in casele multora dintre noi,
ideea de conectare la internet cand vrei si fara abonament, pe linia telefonica, fiind des
agreata de cei care nu stau zilnic pe internet, ci intra ocazional pentru diferite probleme.
Modelul de fata se conecteaza la calculator prin intermediul unei prize USB si se
alimenteaza tot prin intermediul acesteia nemaifiind nevoie de prezenta pe birou si a unui
alimentator extern. In afara de functiile clasice de modem se poate trimite si fax, optiune ce
uneori se dovedeste foarte folositoare, multi dintre utilizatori utilizand aceasta functie cu rol
primar. Echipamentul este compatibil cu sistemele de operare MS Windows 98SE/ Me/
2000/XP.
Conectarea la Internet pare de multe ori o treaba usoara. Nu trebuie decat sa ai un
calculator, sa fii conectat la o retea telefonica si, poate cel mai important lucru, sa ai un
modem. De multe ori insa, alegerea modemului nu este o treaba tocmai usoara.

Page 11 of 38
Modemurile sunt clasificate in functie de tipul de conexiune al acestora: modemuri
telefonice, de cablu TV si modemuri radio (legatura wireless). Modemurile telefonice (prin
dial-up) sunt externe sau interne. Modemurile externe se conecteaza pe unul din porturile
seriale, iar cele interne sunt introduse in unul din sloturile calculatorului (PCI sau, mai rar -
ISA). Din punct de vedere al componentelor aflate pe placa de modem, modemurile pot fi
hardware (executa toate operatiile de modulatie, demodulatie si compresie) sau software,
caz in care majoritatea operatiilor cad in sarcina microprocesorului computerului.

i. Tastatura
Este unitatea destinata introducerii datelor.
Este caracterizata de fiabilitate; se spune ca este calcaiul lui Ahile deoarece
cedeaza prima datorita modului de functionara prin excelenta mecanic.
Sunt mai multe variante de constructie: - contact mecanic
- contact bazat pe senzori (magnetici, optici)

Este impartita in mai multe zone distincte:



























Taste functionale Esc

Bloc alfanumeric

Taste de
pozitio-
nare si
editare
leduri de
control

Bloc
numeric

Page 12 of 38
2. Componenta Software
a.Sistemul de operare reprezinta un pachet de programe de baza, necesare pentru
functionarea calculatorului, pachet care formeaza interfata intre calculator si utilizator,
respectiv intre computer si aplicatiile folosite. Fara un sistem de operare, calculatorul este
practic inutilizabil - ca atare, pentru a putea folosi calculatorul, trebuie pornit intai sistemul
de operare - pornirea acestuia facandu-se in general automat de catre calculator. Scopul
principal al Sistemelor de Operare este de a facilita utilizarea calculatorului si de a asigura
utilizarea eficienta a resurselor acestuia. Sistemul de operare indeplineste mai multe roluri:
ofera o interfata intre utilizator si calculator, respectiv intre diversele aplicatii si
calculator;
coordoneaza programele folosite;
administreaza alocarea resurselor calculatorului intre diversele aplicatii.
Componentele sistemului de operare:
nucleul (kernel);
interfata (shell).
Nucleul sistemului de operare contine programele care gestioneaza resursele
calculatorului, controleaza activitatea echipamentelor si a programelor
Interfata sistemului de operare asigura comunicarea intre utilizator si calculator. Prin
intermediul tastaturii sau al mouse-ului, utilizatorul transmite comenzi sau raspunsuri la
solicitarile calculatorului, iar prin intermediul monitorului, calculatorul transmite utilizatorului
mesaje sau intrebari. Principalele sisteme de operare folosite in prezent sunt:
Windows (cu versiunile Windows 3.1, Windows 95, Windows 98, Windows ME
Windows NT, Windows 2000,Windows XP, Windows Vista
Linux (cu versiunile Mandrake Linux, RedHat Linux, SuSE Linux, Salckware Linux,
Caldera Linux, Corel Linux, Debian Linux)
Apple Macintosh - pentru computere Apple (cu versiunile Mac OS 8, Mac OS 9, Mac
OS 10)
Unix - folosit mai ales pentru servere si retele de calculatoare.
Cateva notiuni despre sistemul de operare (Windows)
Sistemul de operare este componenta soft care asigura functionarea calculatorului.
Este cel care face legatura (interfata) intre utilizator, hard si programele din calculator
Windows este un sistem de operare foarte intuitiv, oferind o interfata grafica placuta.
Posibilitatea de a lansa programele prin click sau dublu click cu mouse-ul ofera, de
asemenea, posibilitatea de a lucra simultan cu mai multa programe, etc.

Page 13 of 38




Desktop-ul




Observam ca pe desktop se afla aplicatii, fiecare aplicatie avand asociat cate un
desen numit pictograma (icoana). Aceste aplicatii se pot deschide cu dublu click pe
pictograma.











Desktop
(ecranul
calculatorulu
i)
Taskbar
(bara de aplicatii)
Pictograme
Pictograma unui
dosar
Butonul
Start

Page 14 of 38
Ferestre
Fiecare aplicatie ruleaza intr-o zona dreptunghiulara numita fereastra de aici si
numele sistemului de operare WINDOWS = FERESTRE. Iata o fereastra:








Bara de titlu =aici este afisat numele aplicatiei sau al documentului deschis in
fereastra; in fereastra activa bara de titlu este afisata in alta culoare decat la ferestrele
inactive;
Titlul ferestrei =este afisat in bara de titlu; in functie de tipul ferestrei, poate fi
numele unei aplicatii, al unui dosar, al unui fisier , etc.
Bara de meniuri =lista cu titluri de meniuri disponibile; meniurile sunt liste de
comenzi care actioneaza in aplicatia sau documentul deschis in fereastra;
Bare de unelte (toolbar) =o bara cu butoane, sub bara de de meniuri; butoanele
contin scurtaturi ale unor comenzi care pot fi executate si din meniuri; pot fi actionate
numai cu mouse-ul; pot fi activate/dezactivate din meniul VIEW cu comanda
TOOLBAR;
Bara de stare (Status Bar) =este afisata in partea inferioara a ferestrelor de
aplicatii si contine mesaje scurte referitoare la actiunile din aplicatie (de exemplu, o
explicatie cu privire la comanda de meniu selectata);
Bara de titlu
Bara de meniuri
Butonul meniului de
control
Minimizare
Restaurare
Inchidere (Alt+F4)
Bare de
unelte
(Toolbars)
Bara de stare
Bare de navigatie
(Scroll bar)
Frontiera ferestrei

Page 15 of 38
Butonul meniului de control =este in extremitatea stanga a barei de titlu a
ferestrei; deschide Meniul de Control, in care sunt comenzi pentru manipularea
ferestrei;
Butonul de minimizare ( ) =redimensioneaza fereastra prin micsorarea ei pana la
nivel de pictograma; poate fi actionat numai cu mouse-ul;
Butonul de maximizare ( ) = redimensioneaza fereastra prin marirea ei pana la
ocuparea intregului spatiu disponibil: fereastra aplicatiei va ocupa tot eccranul, iar
fereastra documentului toata fereastra aplicatiei; poate fi actionat numai cu mouse-ul;
Butonul de restaurare ( ) = apare in locul butonului de maximizare dupa
operatia de maximizare; restaureaza fereastra la dimensiunile anterioare maximizar;
poate fi actionat numai cu mouse-ul;
Butonul de inchidere ( X ) = inchide fereastra; daca in fereastra este in executie o
aplicatie, aplicatia va fi terminata, iar daca este un document, documentul va fi inchis;
Barele de navigatie =apar automat atunci cand continutul ferestrei depaseste
dimensiunile acesteia; pot fi orizontale sau verticale.


b.Procesoarele de texte

Calculatorul personal poate fi transformat intr-o veritabila masina de scris, chiar intr-
o mini-tipografie cu ajutorul unei clase de programe specializate, numite EDITOARE sau
PROCESOARE DE TEXTE.
Primul program de acest gen care s-a impus utilizatorilor, a fost programul Wordstar
al firmei Wordstar - MicroPro. In scurt timp pe piata au aparut si alte programe care s-au
bucurat de un mare succes, ca de exemplu programele: Wordperfect, News, Harward -
Graphics,
Ventura publisher, etc. Aparitia si dezvoltarea noului sistem de operare Windows a
insemnat un salt calitativ si pentru noile versiuni ale editoarelor de texte. In competitie se
afla acum Wordperfect for Windows, Word si Writer din suita Open Office. Principala
sarcina a editoarelor de texte o constituie preluarea unui text introdus de la tastatura,
supunerea acestuia unui sir de operatii de prelucrare si apoi tiparirea lui la imprimanta.
Crearea, salvarea, regasirea si tiparirea reprezinta ciclul de viata al unui document.
Editoarele de texte ofera numeroase facilitati de tehnoredactare cum sunt: posibilitatea
utilizarii unei game variate de tipuri de caractere, de dimensionare si formatare a pagini, de
generare de tabele, ecuatii, grafice, desene, corectii imediate etc. Un text introdus se poate
corecta pe loc (fie prin aplicarea automata a unor reguli, fie la initiativa utilizatorului), se pot
aplica automat regulile de despartire in silabe hyphening si de corectare a greselilor de
ortografie, sau se poate corecta intr-o fraza distincta ulterioara. Editoarelor de texte
destinate publicului larg, li s-au adaugat o categorie noua de programe, destinate cu
precadere activitatii editurilor si tipografiilor. Aceste programe sunt cunoscute ca aplicatii
DTP - Desktop Publishing. Dintre cele mai cunoscute aplicatii DTP amintim: QuarkX
Press, Adobe PageMaker, Frame Maker, Corel Ventura Publisher. Programele DTP ofera
profesionistilor, pe langa tot ceea ce face un editor de texte, noi functii cum sunt: definirea
si corectarea graficii unei pagini, controlul coordonatelor obiectelor unei pagini,
manipularea imaginilor, importul si modificarea proportiilor acestor imagini, lucrul cu o mare

Page 16 of 38
varietate de corpuri si stiluri de litera, italizarea inclinarea literelor la un anumit grad,
rotirea si scalarea textului si imaginilor, separatia culorilor, luminozitatea imaginii, controlul
distantei dintre caractere prin kerning si tracking, etc.
Alegerea unui editor de texte, sau a unui program DTP, depinde de puterea
calculatorului de care dispunem, de natura specifica a
textelor cu care se opereaza curent, de performantele proprii ale fiecarui program, si nu in
ultimul rand de pregatirea profesionala a personalului operator. Ramanem la parerea ca
cel mai bun program este cel pe care-l stii cel mai bine.

Functiile unui editor de texte
Editoarele de texte, indiferent de denumire sau de producator, constituie o categorie
distincta de programe cu functii si facilitati
comune. Functiile unui editor de texte se concretizeaza in ansamblul de comenzi grupate
pe submeniuri ale meniului principal. In consecinta
putem spune ca principalele functii ale unui editor de texte sunt:
- crearea de documente;
- editarea documentelor;
- gestiunea documentelor pe floppy sau hard disc;
- analiza lexicala a documentelor;
- formatarea paginii textului;
- scrierea stilizata;
- crearea si procesarea desenelor si imaginilor;
- generarea si prelucrarea tabelelor si graficelor;
- procesarea ecuatiilor;
- tiparirea documentelor;
- help.

WORD XP

Editorul de texte Word XP face parte din performanta suita de programe pentru aplicatii de
birotica MS - Office alaturi de Excel
programul de calcul tabelar, PowerPoint programul de prezentari si Access sistemul pentru
gestiunea bazelor de date.
Sesiunea de lucru. Apelarea programului
Sistemul de operare Windows pune la dispozitia utilizatorului posibilitati multiple de lansare
in executie a programului Word, dintre
care mentionam:
1 prin selectarea din lista de programe astfel:
a activam meniul Start cu un clic de mouse pe icon-ul acestui meniu;
b - deplasam mouse-ul in fereastra asociata acestui meniu, pe optiunea Program;
c - ne deplasam cu cursorul pe icon-ul programului Microsoft Office afisat in fereastra din
dreapta;
d alegem cu un clic iconul programului Microsoft WORD care va fie lansat in executie.
2 daca pe ecran exista pictograma atasata programului Word, atunci executam dublu clic
pe aceasta;

Page 17 of 38
3 se activeaza utilitarul Windows Explorer cu ajutorul caruia se cauta programul Word in
folderul Program Files, subfolderul
Microsoft Office.
Una din marile facilitati Windows este aceea ca un document creat anterior cu Word-ul se
deschide automat printr-un dublu clic pe
denumirea documentului pe care o putem regasi in lista de documente afisata de meniul
Documents al butonului Start. Dupa lansarea in
executie Word isi afiseaza pe monitor fereastra de aplicatie. In fereastra de aplicatie putem
deschide unu sau mai multe documente noi, pentru a introduce text, sau unu sau mai
multe documente deja create pentru diverse prelucrari. Fiecare va avea propria fereastra
document. Lista lor si selectarea altei ferestre document in locul celei curente se realizeaza
apeland la meniul Window din meniul principal.
Incheierea sesiuni
Incheierea sesiunii de lucru are doua momente:
- inchiderea documentului;
- inchiderea programului.
Inchiderea documentului se face activand meniul File si selectand comanda Close,
parcurgand urmatoarea procedura:
1 - deplasam cursorul pe meniul File si-l activam cu un clic;
2 - selectam cu un clic optiunea Close;
3 - din caseta de dialog alegem una din cele trei optiuni afisate:
- Yes, pentru salvarea documentului inaintea incheierii sesiunii de lucru;
- No, pentru abandonarea documentului si incheierea sesiunii de lucru;
- Cancel, pentru anularea comenzii de incheiere a sesiunii de lucru si continuarea lucrului
cu Word.
Daca dorim salvarea documentului sub forma unui fisier,optiunea YES va trebui sa
precizam in continuare discul, folderol si numele fisierului ce va pastra acest document.
Inchiderea programului si revenirea in Windows se face apeland din meniul File comanda
Exit sau rapid executand clic pe butonul de inchidere din bara de titlu a ferestrei de
aplicatie. Daca din graba nu am salvat sau nu am inchis inainte de aceasta comanda
ferestrele document, atunci, grijuliu, programul Word ne va intreba daca salvam sau nu
documentul inainte de inchiderea sesiuni.
Ecranul editorului WORD
Dupa lansarea in executie a programului WORD, pe monitor se afiseaza un ecran de lucru
similar celui prezentat in figura 5.1. Impartirea ecranului se poate modifica prin intermediul
comenzilor din meniul View sau meniul Tools, adaugand, eliminand linii, sau
modificand ordinea si continutul acestora. Ecranul de lucru, afisat initial, poate avea
urmatoarea structura:

Page 18 of 38



Linia 1 este bara de titlu a ferestrei de aplicatie pe care este scris numele documentului si
al programului, Microsoft Word. In coltul din dreapta al barei sunt cele trei butoane
specifice ferestrelor Windows:
pentru minimizarea ferestrei;
pentru maximizarea/restaurarea ferestrei;
pentru inchiderea ferestrei si deci a sesiunii Word.
Linia 2 este linia meniului principal WORD. Ea contine meniurile: FILE, EDIT, VIEW,
INSERT, FORMAT, TOOLS, TABLE, WINDOW si HELP. In partea dreapta a acestei linii
este plasat butonul pentru inchiderea ferestrei documentului. Acest buton se foloseste
atunci cand dorim sa inchidem documentul curent, fara a inchide sesiunea WORD.
Linia 3 contine icon-urile standard, pentru activarea celor mai frecvente operatii, ca de
exemplu: salvarea unui document, tiparire, vizualizare, inserare de tabele, help. Aceasta
linie se numeste Standard ToolBar, adica bara cu instrumentele de lucru standard. Icon-
urile sunt grupate aici dupa natura operatiilor. Mai importante sunt urmatoarele icon-uri:
Open-deschiderea unui document existent;
Save - salvarea documentului;
New - deschiderea unui document nou;
Print- imprimare;

Page 19 of 38
Preview- previzualizarea paginii;
Cut- decuparea unei secvente de text sau figurii selectate si plasearea in clipboard;
Copy-copierea in clipboard a textului sau figurii selectate;
Paste-inserarea in text a figurilor, textului, etc., plasat in clipboard;
Undo-anuleaza ultima operatie revenindu-se la forma anterioara a textului;
Redo-renuntarea la comanda de anulare anterioara; permite prestabilirea numarului de
coloane si de linii la un tabel initial; permite apelarea unui tabel Excel;permite desenarea
de tabele si chenare.
Linia 4 este o noua bara cu instrumente de lucru din numeroasele Toolbars-uri disponibile.
De exemplu, poate fi Formating Toolbar cu icon-urile pentru formatarea textului, anume
pentru selectarea corpului de litera (font), a marimii caracterelor (size), de evidentiere a
textului: bold , italic , underline ; de aliniere a textului in pagina:
.
Barele cu lucru pot fi plasate si in alte pozitii pe ecran, bara Drawing de multe ori se afla in
partea de jos a ecranului.
Linia 5 este rigleta cu "stopurile de tabulare", care serveste pentru a stabili marginile
textului si pozitiile in care se va opri cursorul
la apasarea tastei TAB. Reamintim ca numarul si ordinea Toolbars-urilor este optional
selectarea lor se face din meniul View optiunile Toolbars. Continutul unei bare se modifica
prin optiunea Customize din acelasi meniu View.
Aria de lucru reprezinta o zona de 20 de linii si 80 de coloane din documentul pe care-l
redactam. Aceasta zona poate fi marita la dimensiunea intregului ecran cu optiunea Full
Screen din meniul View.
Linia 6 este linia cu butoanele pentru "defilarea" pe orizontala a textului cu care deplasam
textul la stanga sau la dreapta. Pe marginea dreapta a ecranului se afla bara cu butoane
de defilare pe verticala care ne permite deplasarea in sus sau in jos a textului in aria de
lucru.
Linia 7 este linia de stare pe care sunt afisate informatii despre comanda curenta ce se
executa. Tot aici sunt afisate diverse mesaje si
comenzi care constituie elementele dialogului program-utilizator. Un element important pe
ecranul monitorului este cursorul care are mai multe forme, in functie de actiunea ce
urmeaza a fi executata. Principalele simboluri asociate cursorului sunt prezentate in table.

Meniul principal
Meniul principal al procesorului de texte WORD este un meniu de tip pulldown. El este
alcatuit din urmatoarele submeniuri optiuni pe
care le vom numi in continuare, pentru simplitate, tot meniuri:
FILE, contine in principal optiuni de activare a comenzilor pentru prelucrari la nivel de
fisier/document: salvarea documentului, deschiderea unui document salvat anterior,
inchiderea documentului, tiparirea, setarea paginii de lucru, setarea imprimantei,
vizualizarea documentului inaintea imprimarii sale, trimiterea prin fax sau e-mail a
documentului, inchiderea sesiunii de lucru;
EDIT, contine optiuni de activare a comenzilor pentru corectarea textului: copieri,
mutari, stergeri de cuvinte, fraze, cautarea si inlocuirea unor cuvinte cu altele;

Page 20 of 38
VIEW, contine optiuni pentru selectarea modului de vizualizare a textului: normal
pagina logica, macheta paginii fizice layout cu vizualizarea marginilor, a antetului de
pagina, a notelor de subsol, etc.;
INSERT, contine optiuni pentru includerea in text a notelor de subsol, a numarului
paginii, a datei calendaristice, a orei, a unor simboluri speciale, a ecuatiilor, a unor imagini
sau fisiere;
FORMAT, contine optiuni pentru comenzile de formatare a textului: alegerea tipului si
dimensiunii caracterelor, scrierea pe coloane, trasarea de chenare, umbre, redactarea
listelor, etc.;
TOOLS, contine optiuni pentru comenzi de interclasare a documentelor, despartirea in
silabe, corectarea textului pe baza unui tezaur de cuvinte (dictionar) si a unor reguli
gramaticale, gestiunea paginilor cu optiuni ale meniurilor si ale barelor cu instrumente de
lucru.
TABLE, contine optiuni pentru crearea/redimensionarea, formatarea unui tabel,
includerea formulelor de calcul intr-un tabel, linierea tabelului, adaugarea sau stergerea de
linii si coloane etc.;
WINDOW, contine optiuni pentru selectarea ferestrei curente dintr-o lista de ferestre
active asociate documentelor deschise simultan;
HELP, contine optiuni pentru apelarea si afisarea unor explicatii ajutatoare privind
modul de operare si modul de invocare a comenzilor Word.Ca in orice meniu standard MS
Office comenzile se pot selecta din meniul principal cu un clic sau cu o combinatie a
tastelor Alt, Ctrl
sau Shift si o alta tasta, de regula litera. Combinatiile tastei Alt cu literele pentru
activarea meniului principal se vad usor chiar pe meniu.
Un inventar al celorlalte combinatii de taste pentru comenzi rapide este realizat in tabelul
urmator.


Setari implicite
De fiecare data procesorul Word isi incepe sesiunea de lucru folosind o serie de parametrii
ce au valori stabilite in mod implicit, sau
cum se mai spune: setari implicite. Cateva dintre cele mai semnificative setari implicite se
refera la dimensiunea pagini, a marginilor, tipul si marimea fontului, modul de vizualizare a
zonei de lucru pe ecran, tipul de imprimanta, etc.
Setarea paginii se realizeaza cu parametri ce se pot vizualiza si schimba folosind
comanda Page Setup din meniul File. Legat de
pagina trebuie sa punctam doua concepte

Page 21 of 38
- pagina fizica;
- pagina logica.
Pagina fizica este pagina asa cum se va tipari la imprimanta.
Afisarea ei pe ecran ne ingaduie sa vedem marginile, antetul de pagina, notele de picior,
numarul de pagina, etc.
Fig. 5.2. Fereastra comenzii Page Setup
Pagina fizica se vizualizeaza apeland la optiunea Print Layout din meniul View.
Pentru ca aceste elemente nu ne sunt necesare tot
timpul pe ecran in timpul redactarii textului, putem opta mai bine pentru vizualizarea paginii
logice, in care elementele mai sus mentionate sunt ascunse, simplificandu-se ecranul de
lucru. Pagina logica se vizualizeaza apeland la optiunea Normal din acelasi meniu View,
Setarea paginii fizice vizeaza urmatoarele elemente:
- dimensiunea paginii - page size;
- dimensiunea marginilor - margins;
- modul de alimentare cu hartie - paper source;
- macheta paginii layout;
Aceste setari pot fi stabilite pentru intregul document sau numai pentru o anumita sectiune
a sa.
Caracterele dactilografiate pot fi micsorate sau marite prin scalare de la 10% la 500% fata
de dimensiunea la care in mod normal sunt redate pe ecran 100%.

Page 22 of 38
.
Fereastra pentru setarea fontului

Setarile implicite, atat ca numar cat si ca tip, sunt foarte numeroase, incepand cu
directorul curent in care sunt salvate documentele si terminand cu liniatura tabelelor. Nu le
putem epuiza in acest paragraf.

Crearea si gestiunea documentelor
Introducerea textului punctul de insertie
Primul exercitiu de lucru cu programul Word, trebuie sa fie introducerea unui text simplu
pentru a ne obisnui cu modul de operare.
Cum procedam :
1 - lansam in executie programul si asteptam afisarea pe ecran a primei pagini din
document;
2 - introducem de la tastatura urmatorul text:
Programul de functionare al bibliotecii:
LUNI - VINERI : 8 - 20
SAMBATA : 8 - 14
DUMINICA : inchis
Cateva indicatii de operare:
a) pentru a lasa 2-3 randuri libere la inceput, sau oriunde in text, e suficient sa apasam
tasta Enter pentru fiecare rand liber;
b) pentru a incepe textul mai din interior, un paragraf nou, vom apasa tasta Tab;
c) pentru a lasa spatii libere intre cuvinte vom apasa bara despatiu;

Page 23 of 38
d) trecerea cursorului pe linia urmatoare la sfarsitul unui paragraf pentru a incepe textul de
la capat se face apasand tasta Enter.
Pe masura ce tastam textul se observa o liniuta clipitoare verticala care se numeste
punctul de insertie. El arata pozitia cursorului in text locul unde va apare litera tastata.
Diacriticele romanesti si despartirea in silabe
Word XP ne permite scrierea caligrafica corecta a textelor in limba romana. Selectarea
limbii romane si a optiunii de despartire in silabe se face din meniul Tools optiunea
Language. Acest lucru are ca efect modificarea tastaturii PC-ului. Cateva dintre aceste
modificari sunt prezentate in tabelul urmator.

Tas
ta
Liter
a
Tast
a
Liter
a
\ a | A
[ a { A
] i } I
; s : S
Verificare gramaticala si auto corectii
De aceste facilitati beneficiem in Word XP daca selectam din meniul Tools optiunea
Spelling and Grammar. Firma MicroSoft a
realizat si un dictionar romanesc care trebuie activat pentru buna functionare a verificarilor
gramaticale si ortografice.
Foarte util este iconul optiunii Spelling and Grammar plasat pe linia de stare a ecranului de
lucru, prin care se poate selecta vizualizarea
sau ascunderea erorilor de sintaxa depistate.
Simboluri speciale
O gama impresionanta de simboluri din matematica, fizica, litere grecesti, arabe, chirilice,
simboluri monetare, sageti, mici iconuri si
multe altele ne sunt puse la dispozitie pentru a fi introduse in text prin meniul Insert
optiunea Symbol. Caseta de dialog ne ofera o lista cu clase de simboluri. Fiecare clasa are
o paleta de simboluri din care vom selecta unul un clic pe butonul Insert dupa care
inchidem caseta cu un alt clic pe butonul Close.
Salvarea documentului
Daca dorim unor prelucrari ulterioare orice document trebuie salvat, memorat, intr-un fisier.
Pentru prima data salvarea unui document se face cu comanda Save As respectand
urmatoarea procedura
1 - activam cu un clic meniul File;
2 - fiind prima salvare vom selecta comanda Save As, prin care suntem invitati sa
precizam folder-ul, numele si eventual extensia noului fisier. Aceste informatii se introduc
prin intermediul casetei de dialog afisata peste imaginea textului nostru;
3 - actionam butonul Save cu un clic sau apasam simplu Enter si o copie a documentului
nostru va fi depusa pe hard-disc.
Textul documentului se va afla in continuare pe ecran, deci putem sa mai introducem text
in continuare. Dupa ce am mai introdus inca o portiune de text, putem repeta actiunea de
salvare pentru a preveni pierderea accidentala a textului introdus. De aceasta data, pentru
salvari intermediare vom alege din meniul File comanda Save simpla. Este o salvare

Page 24 of 38
rapida. Tocmai de aceea avem la dispozitie si un icon, sub forma unei diskete, in linia
Toolbar.
Inchiderea documentului
La terminarea definitiva a textului este cazul sa inchidem documentul pentru a incepe
eventual procesarea unui alt document. Comanda de inchidere este Close din meniul File,
sau actionarea directa a butonului de inchidere a documentului. Prin caseta de dialog a
acestei comenzi suntem invitati sa optam pentru includerea sau nu, eventual a ultimelor
modificari in copia documentului deja memorata pe hard-disc prin comenzile anterioare
Save si Save As.
Daca vom opta pentru salvarea ultimelor modificari sau adaugiri pe text, atunci vom fi
invitati sa confirmam sau sa indicam eventual un
nou "specificator de fisier" pentru salvarea documentului. Dupa inchiderea unui document,
ecranul este pregatit pentru deschiderea unui
document nou.
Meniul contextual
Word XP are acum posibilitatea sa foloseasca pentru gestiunea documentelor memorate in
fisiere ASCII, meniul contextual Windows obtinut prin clic dreapta executat intr-o caseta
a comenzilor Open sau Save As. Gratie acestui meniu vom putea opera, dupa cum se stie,
cu comenzile Cut, Copy, Paste, Delete, Rename, Send To, si Properties.
Editarea documentelor
Termenul de editare, asa cum am precizat, desemneaza un ansamblu de operatii de
prelucrare a unui text existent. Meniul Edit
care include aceste operatii, este prezent in meniurile tuturor procesoarelor de texte. In
principal, operatiile ce reprezinta continutul
editarii se refera la:
- modificarea textului (inserari, stergeri, inlocuiri);
- copieri si mutari;
- refacerea textului sters.
.
Copierea, mutarea textului
Putem copia caractere cuvinte, propozitii, fraze, dintr-un loc in altul al textului. Prin copiere
se creeaza un duplicat al frazei originale care ramane la locul ei in text. Mutarea inseamna
dislocarea frazei originale si plasarea ei, inserarea ei, intr-o alta parte a textului. Atat pentru
copierea cat si pentru mutarea unui text, avem la dispozitie mai multe proceduri de
operare.
Salvarea versiunilor
Word XP ne permite sa salvam distinct versiunile succesive ale aceluiasi document. Pentru
aceasta trebuie sa apelam la optiunea Version a meniului File. Caseta de dialog a acestei
optiuni ne solicita uncomentariu care ne va permite diferentierea dintre versiuni. Selectarea
uneia dintre versiuni dupa deschiderea documentului original se face apeland tot la
optiunea Version.
Tiparirea unui document
Inaintea tiparirii documentului trebuie sa verificam de fiecare data ca setarile sunt corecte.
Este vorba de driverul de imprimanta in primul rand. Setarile sunt vizibile in caseta de

Page 25 of 38
dialog afisata de comanda Print din meniul File. Schimbarea driverului se face direct in
rubrica in caseta Printer name care afiseaza lista driverelor instalate in sistem.


Imprimanta cu care se tipareste textul este una din imprimantele vizibile si prin
intermediul ferestrei My Computer. Prin intermediul acestei ferestre, din care selectam
icon-ul Printers, ne fixam asupra unei imprimante pe care o definim ca imprimanta implicita
si astfel suntem scutiti de erori de setare a imprimantei.
Previzualizarea textului
Din pacate procesorul Word nu este un procesor de tip Wysiwyg. Pe ecranul Word
nu avem imaginea reala a paginii de text ce va aparea pe hartia tiparita la imprimanta. De
aceea este necesara previzualizarea paginii Preview inaintea tiparirii. Previzualizarea
textului se face selectand din meniul File comanda Print Preview. Imaginea paginii reale
apare intr-un dreptunghi alb, dimensiunea textului o putem modifica marind-o sau
micsorand-o procentual. O mica bara cu instrumente de lucru ne sta la dispozitie in loc de
meniul de lucru. Utilizand aceste icon-uri putem trece direct la tiparire sau putem inchide
operatia de previzualizare cu comanda Close.

Programe de calcul tabelar

Utilizarea programelor de calcul tabelar prezinta urmatoarele avantaje:
Manipularea usoara a datelor (introducerea, stergerea, mutarea sau copierea)
Calcularea automata a unor rezultate pe baza datelor introduse (sume, procente,
medii etc.)
Actualizarea automata a rezultatelor atunci cand se modifica datele;
Modificarea modului de prezentare (ex: numar de zecimale), fara a fi necesara
reintroducerea informatiei;
Preluarea simpla a datelor in si din alte documente;
Alinierea si asezarea tabelelor;
Crearea si actualizarea automata a graficelor/diagramelor;

Page 26 of 38

Principalul program de calcul tabelar folosit in prezent este Microsoft Excel.
Caracteristicile procesoarelor de calcul tabelar sunt:


exista
una din entitatile: numere, text, formule, macroinstructiuni. Ea este referita prin
numele ei;
se poate lucra cu mai multe tabele simultan (mod de lucru multitabel);
au integrate functii de editare si formatare a textelor, functii grafice si de tiparire.
Avantajele folosirii procesoarelor de calcul tabelar sunt:
stocarea organizata a datelor cu posibilitati de prelucrare individuala, in grup sau
globala a lor

calcule imediate
calitate grafica a rezultatelor si altele.
Procesoarele de calcul tabelar inlocuiesc astfel rutina zilnica a unui functionar si ofera
flexibilitate activitatii acestuia.
Elementele ferestrei Excel
bara de titlu, in care este afisat titlul ferestrei (documentului curent) si cu care se
poate
muta fereastra pe ecran. Pe ea se mai afla urmatoarele elemente:
butonul de meniu de control al ferestrei, cu optiuni de mutare, redimensionare,
maximizare, minimizare, inchidere a ferestrei;
butonul minimizare/restaurare a ferestri;
butonul de maximizare/restaurare a ferestrei;
butonul de inchidere a ferestrei.
bara de meniu principal care cuprinde ca optiuni obiectele principale asupra
carora
sunt implementate operatii si pentru care sunt implementate meniuri;
bara de instrumente standard care cuprinde optiuni grafice pentru operatiile mai
uzuale;

Page 27 of 38
bara de formatare care cuprinde optiuni grafice pentru formatarea celulelor, ariilor
si textului;
bara celulei care contine o fereastra cu numele celulei sau cu adresa activa si o
fereastra in care se editeaza formula pentru celula activa;
zona de lucru care reprezinta foile de calcul;
butoanele si barele de defilare orizontala si verticala apar in dreapta si partea de
jos a zonei de lucru si sunt folosite pentru realizarea scrolului;
bara de stare care ofera informatii despre obiectul curent prelucrat.
Managementul fisierelor
Fisierele manipulate de Excel se gasesc pe disc cu extensia xls (numele fisierelor
fiind *.xls).Excel organizeaza informatia din ele sub forma unei carti sau agende de lucru
care contine mai multe foi (sheets), de aceea si numele implicit al fisierului este Book n,
unde n reprezinta numarul cartii. Numele poate fi schimbat de catre utilizator prin optiunea
Save as din meniul File. Pot fi deschise simultan mai multe carti.
Optiunea File a meniului principal deschide un meniu pentru lucrul cu fisierele Excel
si cuprinde:
New pentru a crea o noua agenda de lucru;
Open pentru deschiderea unei agende salvate anterior pe disc;
Close pentru inchiderea agendei curente;
Save pentru a salva agenda curenta de lucru;
Save as pentru a salva agenda curenta cu alt nume;
Save workspace pentru a salva intreg contextul existent la momentul respectiv pe
disc
(mai multe agende) pentru a fi ulterior folosit.
Foaia de calcul (sheet)
Fiecare foaie a cartii este denumita Sheet n.Sunt implementate operatii generale cu
foile calcul: se poate trece de la o foaie la alta, se pot elimina foi sau adauga altele noi, se
pot redenumi foile.Foile de calcul sunt alcatuite din linii si coloane. Coloanele sunt
identificate prin litere (A,B,...), iar liniile sunt identificate prin numere (1, 2,...). La intersectia
dintre o linie si o coloanase afla o celula, iar adresa ei este data de litera coloanei si
numarul liniei (A1, B1,..). O singura celula este activa (se poate modifica) la un moment
dat, iar numele ei este afisat in coltul stanga sus al ecranului._n celule se pot introduce
numere, text si formule ce incep cu semnul =.Pentru celule exista facilitatea AutoFill cu
care se pot face copieri multiple. Deasemenea cu AutoFill se pot genera automat liste, in
serie ca cele numerice, luni si date calendaristice, s.a. in celule succesive. Butonul de

Page 28 of 38
AutoFill se gaseste in coltul dreapta jos al dreptunghiului de marcaj. Cand acesta este tras
prin apasarea clapetei mouse-ului, zona marcata este automat completata cu elementele
corespunzatoare. Exista si posibilitatea de a extinde listele existente prin selectia optiunii
Tools/Options/CustomList.

Formatarea documentelor
Formatul documentului se refera la aspectul lui. Obiectele care pot fi formatate sunt
celula, tabelul sauarii din tabel si textul din celule. Se poate seta dimensiunea acestora,
fondul si conturul (tip si culoare) prin selectia optiunii Format a meniului principal. Excel
dispune de o colectie de formate predefinite(font, culoare, bordare) selectabile prin
optiunea Format/Autoformat. Pentru copierea formatului existent intr-o zona marcata se
poate folosi optiunea grafica (pensula) din bara de format, FormatPainter.
Un al doilea aspect al formatarii, la Excel, este cel al validarii valorilor introduse in
celule. Acest lucru se face prin selectia optiunii Conditional formating putandu-se introduce
aici conditii pentru acceptarea valorilor introduse in celule (intrea doua valori, mai mic, mai
mare, egal, mai mic sau egal,etc.).
Al treilea aspect al fortmatarii il constituie protejarea. Protectia se realizeaza prin
introducerea unei parole sau prin ascunderea obiectelor. Se pot astfel proteja celule, foi de
calcul sau agende de lucru. Pentru introducerea parolei se foloseste optiunea
Tools/Protection, iar pentru a ascunde obiectele Format/Cells.../Hide.

Formule
Formulele se refera la modul in care sunt prezentate datele in foaia de calcul. Formula,
care cuprinde operanzi si operatori, se introduce in celula corespunzatoare precedata de
semnul =.

Functii
O alta clasa de formule o constituie functiile. Excel dispune de o biblioteca foarte
bogata defunctii din toate domeniile. Cea mai utilizata functie este cea de suma, numita
AutoSum cu bara de meniu. Pentru utilizarea ei se urmeaza urmatorul
algoritm:
se selecteaza celula in care se va trece suma

se selecteaza celulele ce se vor insuma prin dreptunghiul punctat sau prin
introducerea
domeniului dorit in formula (<Ctrl>, <Shift>, <*> selecteaza intreg tabelul)


Page 29 of 38
Unele functii necesita mai multe argumente, iar acestea trebuie sa fie de un anumit tip si
introduse conform unei sintaxe prestabilite. Pentru acestea exista butonul Function Wizard.
Cele mai cunoscute functii sunt: AVERAGE (media aritmetica), MEDIAN Intoarce termenul
din mijloc al unei serii), STDEV (abaterea standard pentru un esantion de date), STDEVP
(abaterea standard pentru toata seria de date), IF (testeaza continutul unei celule si
intoarce o valoare logica), AND, OR, COUNT (numara elementele domeniului selectat),
SUM, RAND(returneaza un numar aleator), DATE (data curenta), DAYS360 (numarul de
zile dintre doua date), NOW (ora si data curenta), PV (valoarea prezenta), NPV (valoarea
neta prezenta).

Tiparirea
Pentru tiparire se seteaza pagina prin selectia optiunii File/Page Setup cu
dimensiunea paginii, asezarea ei (portrait= vertical sau landscape=orizontal), marginile
netiparite s.a. Daca nu se doreste tiparirea intregului document se selecteaza zona si
optiunea File/PrintArea. Previzualizarea se face prin selectia optiunii File/Print Preview.
Trimiterea la imprimanta a documentului pentru tiparire cu optiunea File/Print.


Microsoft Access 2000
Microsoft Access este un program pentru crearea si administrarea bazelor de date si
beneficiaza de toate facilitatile Microsoft Windows. Este integrat in Microsoft Office permitand
schimbul de informatii cu alte aplicatii din Office.
De asemenea, permite folosirea datelor memorate in diferite baze de date sau create cu alte
sisteme de gestionare a datelor.
Access prezinta si un mod de lucru asistat, cu multe ferestre de dialog ce usureaza mult munca
utilizatorului.
Lansarea in executie a programului Microsoft Access se poate face:



Page 30 of 38


1. Prin succesiunea: clic pe butonul Start -> Programs-> Microsoft Access
2. Dublu clic pe pictograma de pe Desktop, asociata programului Ms. Access.
3. Start -> Run -> msaccess.exe, urmat de activarea butonului OK



4. My Computer-> C:-> Program Files-> Microsoft Office-> Office-> Msaccess.exe
La rularea programului Microsoft Access, va aparea pe ecran fereastra din figura de mai
jos
care pune la dispozitie urmatoarele optiuni:
1. Crearea unei baze de date fara continut;
2. Crearea unei baze de date cu ajutorul aplicatiei Database Wizard;
3. Deschiderea unei baze de date existente. Casuta din partea de jos a ferestrei indica
cele mai recent utilizate baze de date. Daca baza dorita nu se afla printre acestea,
executand clic pe More Files se poate naviga prin structura de directoare in cautarea
fisierului dorit.

Fereastra Microsoft Access.

Page 31 of 38

Fereastra de baza a aplicatiei Access are acelasi aspect general folosit in celelalte
aplicatii
Office si contine urmatoarele elemente:
Bara de titlu (Title bar): contine numele aplicatiei cu care se lucreaza (Microsoft
Access) precum si cele trei butoane "soft" descrise mai jos:
Minimize (minimizare) transforma fereastra intr-un obiect pe bara de task-uri
Restore (revenire) permite revenirea ferestrei la dimensiunea initiala
Close (inchidere) inchide fereastra (inchide folderul, respectiv aplicatia)
Bara de meniuri (Menu bar): contine urmatoarele meniuri - File (fisier), Edit
(editare), View (vizualizare), Insert (inserare), Tools (instrumente), Window
(fereastra) si Help (ajutor); modul de lucru a optiunilor din meniuri se invata cu
ajutorul exercitiilor aplicative!
Bara (trusa) cu instrumente Database (Database Tool bar): cuprinde butoane
pentru executia rapida a unor actiuni: crearea si deschiderea bazelor de
date, salvarea , tiparirea , previzualizarea obiectelor din baza de
date. De asemenea, asa cum eram obisnuiti din aplicatiile Microsoft, avem
butoane pentru lucrul cu text: Spelling face verificarea gramaticala , Cut
(taie ), Copy (copiaza ), Paste (lipeste ), Undo (anulare ).
Tot pe bara Database avem butoane specifice aplicatiei care realizeaza sarcini imediate
pentru utilizatorii care doresc sa realizeze la repezeala componentele unei aplicatii:
adaugarea unui nou obiect( ), crearea rapida a unui formular .Invatarea folosirii
instrumentelor necesita exercitii aplicative!

Fereastra Database: contine, la randui ei, urmatoarele elemente:
- Bara de titlu: contine numele bazei de date deschise precum si cele trei
butoane "soft": Minimize, Restore si Close;
- Bara de obiecte: este situata in partea stanga a ferestrei si are doua butoane:
Objects si Groups. Pentru a actualiza continutul ferestrei Database, puteti
executa clic pe orice obiect din bara. Pentru a vedea toate tabelele din baza de
date, executati clic pe butonul Objects, situat in partea de sus a barei de
obiecte, apoi executati clic pe Tables; pentru a vedea toate formularele trebuie
sa executati clic pe Forms, si asa mai departe. Daca executati clic pe butonul
Groups, Access va afisa o lista cu grupurile definite de utilizator.


Page 32 of 38

Bara de meniu a ferestrei Database are urmatoarele optiuni:
Open ( ) deschide un obiect in mod de afisare curent;
Design ( ) deschide un obiect in mod de afisare design;
New ( ) creeaza un nou obiect;
Delete ( ) sterge un obiect;
Large Icons ( ) afiseaza obiectele sub forma unor pictograme mari;
Small Icons ( ) afiseaza obiectele sub forma unor pictograme mai mici;
List ( ) reprezinta modul de afisare prestabilit, afiseaza o lista cu obiectele;
Details ( ) listeaza pentru fiecare obiect mai multe informatii: descriere,
data la care a fost creat, data ultimei modificari si tipul obiectului.
Bara de stare (Status bar): asa cum spune si numele sau, ea indica starea in care
ne gasim la un moment dat. De exemplu, daca deschidem un tabel in mod
proiectare ( ) in partea stanga apare textul Design View. F6=Switch panes.
F1=Help.



Diferene de calcul intre formulele Microsoft Excel i Lotus 1-2-3
Lista urmatoare compara operatorii matematici utilizai de Microsoft Excel i Lotus 1-2-3.
DESCRIERE OPERATOR LOTUS 1-2-3 OPERATOR
MICROSOFT EXCEL
Exponeniere ^ ^
Pozitiv i negativ + i (este considerat pozitiv
in Microsoft Excel)
Inmulire i imparire * i / * i /
Adunare i scadere + i + i
Comparaie = < > <= >= <> = < > <= >= <>
Logice #not#, #and#, i #or# funciile foii de lucru
NOT, AND, i OR
Conectarea a doua iruri
de text (concatenare)
& (numai pentru versiunea
2.0 sau versiuni ulterioare)
&

Ordinea de evaluare Ordinea in care Lotus 1-2-3 efectueaza operaii in formule este
urmatoarea: exponeniere, pozitiv i negativ, inmulire i imparire, adunare i scadere,

Page 33 of 38
comparare (= < > <= >= <>, #not#, #and# i #or#), apoi concatenare. Lotus 1-2-3
evalueaza operatorul putere (^) inainte de operatorul negaie (); Excel evalueaza mai intai
negaia. De exemplu, formula =2^4 are ca rezultat 16 in Lotus 1-2-3, insa are ca rezultat
16 in Excel. Pentru a corecta aceasta diferena, utilizai parantezele pentru a modifica
ordinea de evaluare, spre exemplu =(2^4) are ca rezultat 16. Lotus 1-2-3 evalueaza
operatorii de comparare (= < > <= >= <>) i operatorii logici (#not#, #and#, and #or#)
inaintea operatorului de concatenare (&); Excel evalueaza concatenarea inaintea
comparaiei. Pentru corectarea acestei diferene, utilizai parantezele pentru modificarea
ordinei de evaluare.In Lotus 1-2-3 i in Excel, operatorii cu aceeai precedena, cum ar fi
AND sau OR, se evalueaza de la stanga la dreapta.
Reguli de calculExcel calculeaza formulele i criteriile pentru bazele de date intr-un mod
diferit faa de Lotus 1-2-3. Pentru a calcula potrivit regulilor Lotus 1-2-3, selectai
opiunea Evaluare formula de tranziie de pe fila Tranziie(meniul Instrumente,
comanda Opiuni).
Text in calcule In Lotus 1-2-3, celulele care conin text se considera ca au valoarea 0
(zero) atunci cand celula este utilizata intr-o formula. In Excel, nu este posibila combinarea
intr-o expresie matematica a intrarilor de text cu cele numerice, cum ar fi expresiile cu
operaii de adunare sau scadere. Totui, funciile foii de lucru din Excel utilizeaza valoarea
0 pentru celulele care conin text. De exemplu, daca celula A10 conine text i celula B10
conine valoarea 100, formula =A10+B10 intoarce valoarea de eroare #VALUE! daca este
golita caseta de selectare Evaluare formula de tranziie. In schimb, formula
=SUM(A10;B10) intoarce valoarea 100.
Valorile booleene TRUE i FALSE Expresiile booleene din Lotus 1-2-3 se evalueaza la 0
(zero) sau 1 i in celula se afieaza 0 sau 1. Excel permite calcule cu valorile Lotus 1-2-3,
dar afieaza valori logice de genul TRUE sau FALSE (TRUE este egal cu 1 i FALSE este
egal cu 0). De exemplu, in Lotus 1-2-3, expresia 2<3 afieaza 1 in celula pentru a
reprezenta TRUE; Excel afieaza in celula valoarea logica TRUE. Daca este selctata
opiunea Evaluare formula de tranziie, Excel afieaza 0 pentru FALSE i 1 pentru TRUE.
Criterii pentru baze de date Zonele de criterii ale bazelor de date sunt evaluate diferit
atunci cand extragei date, gasii date i utilizai funciile bazelor de date. De exemplu,
criteriul Ion va gasi numai acele randuri in care valoarea Ion apare in interiorul celulei.
Daca golii caseta de selectare Evaluare formula de tranziie, criteriul Ion gasete orice
rand in care valoarea din celula incepe cu Ion Ion, Ionica i Ionel.
Funcii care se evalueaza diferit Unele funcii incluzand @MOD, @VLOOKUP i
@HLOOKUP sunt evaluate in mod diferit. De exemplu, func ia @VLOOKUP din Lotus
1-2-3 cauta o potrivire exacta in prima coloana; func ia foii de lucru VLOOKUP din Excel

Page 34 of 38
presupune ca prima coloana este sortata i gase te cea mai apropiata valoare din prima
coloana fara a depa i valoarea cautata.
Functiile VLOOKUP Si HLOOKUP din foaia de lucru din Excel includ un al patrulea
argument, range_lookup (cautare interval), care se poate utiliza pentru ca Excel sa
gaseasca o valoare exacta. Daca ati stabilit acest argument la FALSE, atunci Excel va
cauta o valoare exacta.
Functii compatibile Excel 2000 i versiunile ulterioare con in func ii pentru
compatibilitate cu Lotus 1-2-3 edi ia 4.0 i cu versiunile sale ulterioare. Func iile A
AVERAGEA, MAXA, MINA, STDEVA, STDEVPA, VARA i VARPA calculeaza
rezultatele utilizand toate celulele dintr-o zona (inclusiv celulele necompletate), celulele
care con in text i celulele care con in valorile logice TRUE sau FALSE.
3. RETELE DE CALCULATOARE
In termeni foarte simpli, reteaua reprezinta un sistem de oameni si obiecte
conectate intre ele. Oriunde privim in jurul nostru putem observa un anumit tip de retea
(sistemul nervos, sistemul cardiovascular etc. Retelele de comunicatii sunt proiectate astfel
incat doua calculatoare, localizate oriunde in lume, sa fie capabile sa comunice intre ele,
indiferent de tipul acestora (PC,
Mac, mainframe etc). Acest lucru este posibil prin intermediul unei limbi comune, numita
protocol.
Protocolul este definit ca un set formal de reguli si conventii cu ajutorul carora
este guvernat schimbul de informatii intre echipamentele unei retele.
Majoritatea retelelor sunt clasificate in LAN (localizate de obicei intr-o cladire,
campus) sau WAN (acopera o arie geografica mai mare). Ele sunt rezultatul dezvoltarii
aplicatiilor pentru mediul afacerilor. Dar fiecare din aceste aplicatii aveau o maniera proprie
de operare, independenta de calculator. Eficienta disparea in acest caz.
Organizatiile aveau nevoie de o solutie care sa rezolve urmatoarele probleme:
- cum sa fie evitata duplicarea echipamentelor?
- cum se poate comunica eficient?
- cum se poate gestiona o retea?
O prima solutie la problemele organizatiei a fost realizarea retelelor locale (LAN).
Deoarece puteau conecta toate statiile de lucru si perifericele dintr-o cladire, LAN-urile au
facut posibila utilizarea eficienta a tehnologiilor informationale. Insa pe masura ce
calculatoarele au inceput sa fie folosite pe scara tot mai larga in domeniul economic, LAN-
urile nu mai erau suficiente. A aparut necesitatea schimbului de informatii intre organizatii,
iar solutia a reprezentat-o aparitia WAN La inceput, dezvoltarea LAN si WAN a fost
haotica. Anii 80 pot fi caracterizati printr-o expansiune extraordinara a retelelor.
Companiile au inceput sa fie constiente de economiile rezultate in urma folosirii tehnologiei
retelelor.
Dar la mijlocul anilor 80, aceasta crestere s-a oprit brusc. Multe din tehnologiile
folosite in retele foloseau solutii hard si soft diferite, fapt care a dus la incompatibilitatea

Page 35 of 38
dintre acestea. Devenea din ce in ce mai dificila comunicarea intre retele care foloseau
specificatii diferite.
LAN
Local area network (LAN) reprezinta o colectie de calculatoare, cartele de retea,
medii de transmisie, echipamente de control al traficului si periferice. Intr-o intreprindere,
ele fac posibila partajarea eficienta a fisierelor, imprimantelor precum si comunicarea. LAN
sunt proiectate sa realizeze urmatoarele sarcini:
- operare intr-o arie geografica limitata;
- permite accesul utilizatorilor la medii de transmisie cu latime de banda mare;
- ofera conectivitate continua pentru serviciile locale;
- conecteaza fizic echipamente adiacente.
WAN
Pe masura ce utilizarea calculatoarelor in domeniul economic a devenit
omniprezenta, s-a ajuns la concluzia ca LAN-urile nu mai corespundeau nevoilor firmelor.
Intr-o retea LAN, fiecare departament era privit ca o insula electronica. A aparut insa
necesitatea schimbului de informatii intre aceste insule. Solutia a reprezentato crearea
WAN urilor: retele care interconecteaza LAN-uri, furnizand acces la calculatoare din alte
locatii geografice.
INTERNET
Internet-ul reprezinta mai mult decat o retea uriasa de calculatoare. El constituie o
retea de retele (comerciale, militare, academice, universitare, educationale etc. ), fiind, in
plus, un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse baze
de date, biblioteci - dar si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii
ale vietii economico-sociale. O definitie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel: un
numar foarte mare de calculatoare raspandite in toata lumea, legate intre ele pentru
stocarea, partajarea si directionarea diverselor tipuri de informatii.
La inceput reteaua avea scopul de a servi programele de cercetare si de a rezolva
orice problema legata de calculatoare. Usurinta cu care se pot distribui informatii dar mai
ales usurinta cu care orice utilizator poate avea acces la informati, a facut din Internet un
mediu de nelipsit. Sunt distribuite informatii de orice tip, incepand cu programe de invatare
a utilizarii microcalculatoarelor, continuand cu lectii de insusire a cunostinteleor din cele
mai diverse domenii, stiri , baze de date imense, cotatii la bursa, oferte de locuri de munca,
legislatie, retete medicale, muzee virtuale si chiar rete culinare.
Internet-ul este in acelasi timp o uriasa biblioteca, un instrument de corespondenta
rapida, un nou mediu de publicare si un mijoc de difuzare mondial al informaticii. Modul de
acces este simplu interactiv si inlatura discriminarea geografica. Revenind la definitia o
retea de retele trebuie spus ca toate retelele LAN, MAN si WAN pot fi conectate intre ele
prin legaturi rapide si performante. Legatura poate fi stabilita prin satelit, prin linii analogice
dedicate, circuite de comnunicatii digitale, unde radiofonice etc.

Furnizori de servicii Internet
Furnizorul de servicii este cel ce intrerupe hardware-ul si software-ul de conectare
la Internet. In plus, adevaratii furnizori de servicii Internet ofera pe langa legatura fizica si
servicii suplimentare. Gama acestor servicii este foarte larga; de la simple meniuri Help, la
suprafete grafice pentru utilizatori sau aplicatii complexe care conduc nu numai la crestrea

Page 36 of 38
accesibilitatii, dar si a pretului de conectare. Astfel, utilizatorii pot beneficia de: posta
electronica, transfer de fisiere, emularea de terminal, servere de informatii, videoconferinte
etc. Ele pot fi grupate in urmatoarele categorii :
Servicii de comunicare ;
Servicii de informare ;
Servicii comerciale ;
Cultura si turism virtual ;
Invatamant- cercetare ;
Servicii de recreere;
Transfer de fisiere .

Internet Explorer
In momentul de fata Internet Explorer este cel mai cunoscut sic el mai folosit
browser, deoarece vine inclus in suita de programe a sistemului de operare Windows. Desi
este folosit de majoritatea utilizatorilor Windows, multi dintre ei se orienteaza spre
browsere mult mai puternice si mai sigure. Odata cu aparitia noilor amenintari ce vin de pe
internet (virusi, explit-uri s.a.) au aparut pe piata soft-ului noi browsere ce se lupta pentru
suprematie.
Opera
Opera este unul dintre cei mai mari rivali ai Internet Explorerului deoarece ofera
viteze net superioare fata de acesta prin faptul ca, spre deosebire de Internet Explorer
unde pagina este luata pe un singur thread (o singura conexiune), Opera realizeaza mai
multe conexiune la pagina accesata.
Probelemele acestor browser-e sunt multe, de la faptul ca acestea costa, pana la
probleme de securitate ce apar foarte des datorita altor factori externi. Desi multi oameni
gasesc vulnerabilitati in aceste doua browser-e, mai ales in Internet Explorer, raspunsul cu
un leac din partea producatorului este intarziat. Ultimile versiuni de Internet Explorer si
Opera au un utilitar pentru oprierea ferestrelor pop-up (acestea sunt reclame pe care
alte firme la raspandesc pe tot internetul, chiar daca utilizatorul nu este interesat de
continutul reclamei). Pe lannga utilitarul de anti-pop-up, Opera mai are inclus si un utilitar
de e-mail.
Mozilla FireFox
La ora actuala FireFox este un proiect sub deviza take back the internet, proiect ce
vine in ajutorul utilizatorului ce sta pe internet si doreste securitate in navigare. Desi este
un proiect nu de mult lansat, FireFox a castigat un numar mare de admiratori prin simplul
fapt ca este gratis, dar si functii pe care Internet Explorer sau Opera le ofera, cum ar fi
pop-up blocker. Spre deosebire de concurenta FireFox este adus la zi, fiindu-i corectate
sau rezolvate pobeleme, fie de afisare a paginilor, fie vulnerabilitati.
Odata cu lansarea noului serviciu de e-mail pe internet de catre Google (G-Mail),
Mozilla FireFox a fost configurat pentru a suporta o navigare mai usoara pe G-Mail. De
exemplu, pentru a compune un e-mail, din fereastra browserului se apasa CTRL+C,
functie pe care alte browser-e nu le au.
Antivirusi
Programele antivirus sunt programe create special pentru a efectua urmtoarele
operaiuni:

Page 37 of 38
- sa detecteze virusii prin verificarea coninutului fisierelor si semnalarea prezentei
semnturii unui virus cunoscut sau a unor secvene suspecte in interiorul lor
- sa dezinfecteze sau sa stearga fisierele infestate de virusi cunoscui
- sa previn infectarea prin supravegherea aciunilor din memorie si semnalarea intalnirii
unor anumite aciuni ca ar putea fi generate de existenta in memorie a unui virus
Exista doua feluri de antivirusi dup modul in care actioneaza:
1. Programe care dup ce au fost lansate ce raman in memoria calculatorului si
supravegheaz fiecare aplicaie lansata in executie.
2. Programe care sunt lansate de ctre utilizator numai atunci cand el doreste sa verifice
calculatorul
In urmtoarele condiii are loc devirusarea:
-Scanarea = citirea fisierelor si a memoriei si identificarea virusilor cunoscuti de programul
antivirus respectiv
-Devirusare = extragerea virusului sau stergerea fisierului infectat
-Monitorizare = este operaia prin care un antivirus existent in memorie verifica si
semnaleaz sistematic eventuala aparitie a unui virus






























Page 38 of 38


Bibliografie

Curs de informatica aplicata - Universitatea din bucuresti ,
facultatea de matematica si informatica
Arhitectura calculatoarelor- Anca Vasilescu
Introducere in utilizarea calculatorului personal Alexandru
Tiberius Butoi & Gabriela Raluca Ionica
Wikipedia
Site oficial Microsoft
Suport de curs-informatica