MOTIVATIE

Dupa mai bine de 30 de ani de la prima descriere a bolii, problema rahitismului

este departe de a fi epuizata. Descoperirea itaminei D a dus la desfiintarea
rahitismului carential in re!iunile ciilizate ale !lobului. Este posibil ca cele mai multe
cazuri semnalate astazi in aceste re!iuni sa fie forme mai mult sau mai putin
itamino rezistente, desi nu se cunoaste e"act natura acestei rezistente itaminice.
#roblema cea mai dezbatuta in interpretarea rahitismului se refera la
tulburarile metabolice. De interpretarea acestora depinde direct orientarea
profilactico$curatia.
%ea mai frecenta carenta itaminica intalnita inca la copilul mic, dar mai ales
la su!ar, este carenta itaminei D, ale carei manifestari se include intr$o entitate
clinica bine conturata, denumita rahitism carential sau nutritional, sau hipoitaminoza
D.
Deficitul de aport al itaminei D se rasfran!e cu predominanta asupra
metabolismului fosfo$calcic, determinand in acelasi timp si tulburari importante
priind cresterea si dezoltarea tesutului osos.
%auza bolii este hipoitaminoza D, corelata cu un aport inadecat de calciu si
fosfor din alimentatie. In &omania, frecenta bolii continua sa fie crescuta,
reprezentand un factor de risc important in morbiditatea si mortalitatea su!arului.
'oala este frecenta in prima copilarie, mai ales intre 3$() luni* se intalneste mai rar
sub 3 luni +cu e"ceptia prematurilor la care rahitismul este mai frecent si mai seer,
si dupa arsta de 3 ani.
Descris in urma cu 300 de ani, de catre Ambroise #are, rahitismul a fost
denumit -norbus an!licus., tratamentul corect cu itamina D fiind infiintat in urma cu
/0 de ani.
0istemul osos1 Anatomie si 2iziolo!ie
Sistemul osos este alcatuit din 304 oase, conectate intre ele prin articulatii.
&olul principal al acestuia este de a suporta !reutatea corpului, de a permite
mobilitatea acestuia si de a prote5a or!anele interne.
0istemul osos este impartit in1 scheletul cefalic, scheletul a"ial +caitate
toracica, stern si coloana ertebrala, si scheletul apendicular +membrele,.
Tesutul osos1 oasele sunt alcatuite din tesut osos, acesta fiind alcatuit din
matrice ososasa si osteocite, osteoblaste si osteoclaste +tipuri celulare,. Tesutul osos
este bo!at ascularizat si are o actiitate metabolica intense. Este un rezeror de
calciu fosfat si multi alti ioni.
Exista doua tipuri de tesut osos:
(.Tesut osos primar6imatur1 acest tip de tesut este inlocuit cu tesut osos
matur, insa sunt anumite re!iuni unde nu se produce schimbarea 7 in
ecinatatea suturilor oaselor late ale craniului, la nielul aleolelor dentare.
Acesta este caracterizat de un numar scazut de elemente minerale si un
numar crescut de osteocite.
3.Tesut osos secundar6matur1 este characteristic adultului si este bo!at
in fibre de colla!en.
Tesutul osos se produce prin procesul numit osteogeneza. Aceasta se
produce prin osificare de membrana +endocon5unctia, prin care se formeaza
ma5oritatea oaselor late si osificare encondrala +endocartila!inoasa, prin care se
formeaza ma5oritatea oaselor lun!i6scurte.
%resterea osoasa este asociata cu resorbtia partiala a tesutului de5a format,
an acest fel facilitandu$se mentinerea morfolo!iei osului in timpul cresterii.
&emodelarea osoasa este mult mai intensa la copiii mici.
Componentele sistemului osos:
1. Craniul: este compus din opt oase +frontal, etmoid, sfenoid, occipital si oasele
parietal si temporal 7 oase pereche.
2. Coloana vertebrala: reprezinta scheletul a"ial al trunchiului, aand o
localizare posterioara si mediana. Este formata din 33$38 de ertebre1
cericale 7 9* toracice 7 (3* lombare 7 /* sacrale 7 /* cocci!iene 7 8,/.
3. Toracele: este alcatuit din stern, coaste si ertebre toracice. 0ternul este
localizat in partea anterioara si mediana a toracelui* este impartit in manubriu
sternal, corp sternal, "ifoid. %oastele sunt in numar de (3 perechi care fac
le!atura intre coloana ertebrala si stern* sunt formate din os costal si cartila5
costal*
4. Pelvis: pelisul osos6centura pelina 7 forma acestuia este de trunchi de con
cu diametrul transersal mai mare, ca o consecinta a ortostatismului. &olurile
pelisului sunt de sustinere si transmitere a !reutatii trunchiului in statica si
locomotia bipeda, protectia or!anelor peline, implicat in sarcina si nastere.
5. Oasele membrelor: superioare +humerus, radius, ulna, oasele carpiene,
metacarpiene, falan!ele,* oasele inferioare +femur, rotula, tibie, fibula, oase
tarsiene, metatarsiene, falan!e,. 0tructura e"terna a oaselor este alcatuita din
diafiza +tesut osos compact,, epifizele +lame dense de os compact care
inelesc osul spon!ios ce contine madua rosie,, metafizele. 0tructura
interna este alcatuita din periost, os compact, os spon!ios, cartila5 hialin,
madua rosie, madua !albena.
i!iolo"ia sistemului osos 7 functii, rol, mecanisme1
0cheletul contine cea mai mare concentratie de calciu din or!anism, acesta
realizand schimburi cu san!ele. In acest fel, concentratia san!uina si tisulara a
calciului este foarte stabila. Acest transfer al calciului din oase in san!e se realizeaza
pe doua cai1 una rapida si una lenta +controlata de parathmormon,. Oasele au rol
de suport 7 sustin !reutatea corpului, de protectie 7 craniul prote5eaza encefalul, de
formare a !lobulelor rosii si albe in madua rosie si rol de depozitare a calciului.
Patolo"ie asociata:
(. 2racturi osoase1 produse cel mai adesea de accidentari dar uneori apar si ca
urmare a unor tumori mali!ne
3. Osteopetroza1 cresterea e"cesia si ri!idizarea oaselor, caitatea medulara a
oaselor deenind inchisa, ducand la anemie si infecii frecente.
3. #a$itism: apare la copiii cu carenta de calciu sau itamina D
8. Osteomalacie1 carenta de calciu la adulti
/. Osteoporoza1 resorbtia depaseste rata de de formare a tesutului osos* apare
cu precadere la femeile la care s$a instalat menopauza.
4. Tumori beni!ne1 osteoblastom, osteoclastom +tumoare de culoare rosie6bruna
ce poate aparea la nielul ma"ilarului,
9. Tumoru mali!ne1 osteosarcom +poate aparea oriunde pe os, de obicei la
e"tremitatile oaselor lun!i,
Examinare:
(. E"amen obiecti1 anamneza
3. Inesti!atii de laborator
3. Inesti!atii paraclinice1 radio!rafie, %T, &M:, osteodensimetrie DE;A
Particularitati mor%o%unctionale ale su"arului:
0istemul osos1
In luna a /$a intrauterina incepe osificarea la nielul claiculelor, oaselor craniene,
ertebrelor, oaselor lun!i. <a nastere, toate diafizele sunt osificate iar la nielul
epifizelor, femurului si tibiei, astra!alusului, cuboidului si calcaneului e"ista nuclei de
osificare.
Oasele su!arului sunt putin rezistente la traumatisme deoarece e"ista un
decala5 important intre aportul de calciu si osificare. Oasele sunt mai elastice, mai
fle"ibile cu fra!ilitate mai mare la presiune, de aceea, la su!ar si la copilul mic, ca
urmare a unui traumatism, se produc fracturi in -lemn erde., osul fracturat nu este
complet detasat.
<a nastere, coloana ertebrala este aproape rectilinie, la 3 luni apare lordoza
cericala, cand su!arul isi ridica capul. <a 4 luni, cand sta in sezut, apare cifoza
dorsala, iar la =$(3 luni, cand se ridica in picioare si incepe sa mear!a, apare lordoza
lombara.
#a$itismul.&e%initie.Semne si Simptome.Cau!e
Rahitismul carential este o boala metabolica !enerala, proprie copilariei, ce
apare in perioadele de crestere rapida, determinata de hipoitaminoza D, care
modifica metabolismul fosfo$calcic, aand ca rezultat afectarea mineralizarii
normale a osului.
Etiologie:
Vitamina D +calciferolul, e"ista sub doua forme principale1
(. Vitamina D3 +er!ocalciferolul, care se produce in piele sub actiunea
razelor ultraiolete din spectrul solar. Acestea transforma er!osterolul
din piele in mai multi produsi succesii +lumisterol, tahisterol, pana se
a5un!e la er!ocalciferol.
3. Vitamina D3 +colecalciferolul, care se !aseste in produse alimentare.
%ele mai bo!ate alimente bo!ate in itamina D sunt ficatul unor specii de
pesti, untul, !albenusul de ou.
Cauzele determinante ale rahitismului carential sunt:
%arenta e"o!ena, alimentara in itamina D
%arenta de natura endo!ena, prin lipsa sintezei itaminei in piele
Cauzele favorizante sunt:
Exogene1 alimentatia artificiala fara adaos de itamine* alimentatia
neechilibrata cu e"ces de fainoase in ratie* lipsa diersificarii alimentatiei la
timpul necesar* sezonul rece* clima rece prin situatia !eo!rafica a re!iunii*
microclimatul +spatiul unde creste copilul, locuinta, intunecos, lipsit de soare*
Endogene1 prematuritatea* arsta mica +boala apare in perioada de
su!ar, cand cresterea este cea mai intense,* diareea repetata si prelun!ita
care impiedica absorbtia intestinala a itaminei D si a calciului.

Simptomatologie:
#rimele semen apar la craniu.
Debutul bolii se situeaza la 3,3 luni, cand se constata o inmuiere a oaselor
calotei craniene, pe o portiune de 3$3 centimetri in re!iunea parieto$occipitala, dand
senzatia unei min!i de celuloid care se infunda la apasare cu de!etul. 0e numeste
craniotabes si persista pana la arsta de 4 luni. 0e obsera apoi bombari simetrice
la mar!inile osului frontal si la cele doua oase parietale1 bose frontale si bose
parietale. Impreuna formeaza aspectul azut de sus de -cap patrat..
Mai pot e"ista brahicefalie +craniu lar!it, latit, sau plagiocefalie +craniu
asimetric prin turtire laterala,. Aceste modificari nu sunt definitie* craniului su!arului
aand o mare plasticitate, ele se corecteaza prin tratament si odata cu arsta.
De la patru luni apar si semnele toracice1
Mataniile costale sunt in!rosari ale e"tremitatilor anterioare ale coastelor care
uneori sunt izibile ca doua sira!uri simetrice de matanii de o parte si de alta a
sternului, alteori sunt doar palpabile ca doua siruri de nodozitati.
Santul submamar este bilateral, sub mameloane si usor sesizabil.
Mar!inile inferioare ale cutiei toracice sunt in!rosate si reliefate1 torace evazat la
baze.
0ternul poate fi infundat in 5umatatea sa inferioara, realizand un -torace in
palniesau, dimpotria, poate fi bombat -in carena..
>lterior, apar si semne din partea coloanei ertebrale1
Incurbare e"a!erata a coloanei inspre spate1 cifoza rahitica.
Incurbare e"a!erata a coloanei intr$o directie laterala: scolioza.
Daca aceste doua modificari sunt combinate se produce cifoscolioza.
0emnele la membre apar dupa arsta de 4 luni1
<atirea e"tremitatilor distale ale antebratului si ale !ambelor realizeaza bratari
rahitice.
Dupa ce incepe sa mear!a, la membrele inferioare pot apare deformari importante1
membre inferioare in paranteza +!enu orum,* membre inferioare in forma de " +!enu
al!um,* membre inferioare arcuite inspre partea posterioara +!enu recurbatum,.
In afara semnelor osoase, in rahitismul carential e"ista si semne !enerale1
0tare de nerozitate si irascibilitate a su!arului.
Transpiratii abundente, in special in re!iunea cefei.
?ipotonie musculara si la"itate li!amentara, permitand flectarea si e"tinderea
e"a!erata a membrelor.
?epatosplenome!alie moderata.
nvestigatii de laborator:
De re!ula nu sunt necesare, aspectul copilului fiind concludent prin semnele
descrise. >neori, se fac totusi1
&adio!rafia de schelet care arata modificari in zonele de osificare*
E"amene biochimice ale san!elui, care arata, din acest punct de edere, patru
stadii in eolutia rahitismului1
(. 0cade concentratia fosforului in plasma
3. 0cade si concentratia calciului in plasma
3. 2osfatemia se normalizeaza dar calcemia ramane inca scazuta. Este faza
in care apar fenomenele de tetanie rahiti!ena
8. 0e normalizeaza si calcemia restabilindu$se echilibrul fosfo$calcic, dar
persista inca modificarile osoase instalate
Complicatiile rahitismului:
Tetania rahiti!ena si spasmofilia*
0caderea rezistentei la infectii*
>nele tulburari in mecanica respiratorie in cazul deformarilor importante ale custii
toracice sau ale coloanei ertebrale.
!rofilaxia rahitismului carential:
:ecesarul de itamina D la su!ar este de /00$(000 unitati6zi. Acest necesar
nu poate fi asi!urat in primele luni de iata numai prin alimentatie, din acest moti
este necesara si o profila"ie medicamentoasa, care incepe chiar din timpul sarcinii,
itamina D fiind administrata mamei.
Dupa nastere, profila"ia rahitismului se face incepand de la arsta de o
saptamana, pe cale orala, cu cate /00$(000 unitati6zi care se administreaza fara
intrerupere, e"ceptand perioadele cand are diaree. Aceasta schema nu se aplica
insa in perioadele de ara cand su!arul poare beneficia de bai de soare, facute cu
prudenta si cu durata pro!resia, in urma carora realizeaza productia endo!ena de
itamina D. Orice tulburare, ascensiune febrila sau modificare in comportamentul
su!arului impune intreruperea bailor de soare. Aceste bai de soare nu se fac sub
forma de cura heliomarina pe litoral decat dupa arsta de = luni, pana la aceasta
arsta facandu$se in zona unde copilul isi are domiciliul.
"ratamentul rahitismului carential:
Este indicat in cazul rahitismului florid, cu modificari osoase importante si izibile si
cu modificari radiolo!ice ale zonelor de crestere osoasa.
(. Vitamina D se administreaza in doze mai mari*
3. %oncomitent se a administra calciu pe cale orala*
3. Alimentatia a fi corespunzatoare arstei, echilibrata, cu toate principiile
nutritie asi!urate*
8. Desi in perioada administrarii itaminei D nu sunt indicate baile de soare,
su!arul a fi scos zilnic la aer*