Ion Marius Alexandru

Grupa 1631 , EA
Interfete pentru achizitie de date
Generalitati
"Computer dictionary" editat de Microsoft Press defineste notiunea de "achizitie de
date" astfel: "Procesul de obtinere a datelor de la o alta sursa de obicei una exterioara a sistemului.
Ea se poate realiza prin detectare electronica - cum ar fi n reglarea proceselor sau n comunicatii sau
prin introducerea datelor de la terminale cum ar fi prelucrarea "batch" a bazelor de date". !a noi
"achizitia de date " se refera mai ales la domeniul tehnic: masurarea unor marimi si prelucrarea
rezultatelor acestor masuratori.
"chizitia de date este nt#lnita n foarte multe din domeniile de acti$itate din zilele
noastre: n industrie -n cadrul calculatoarelor de proces care supra$egheza si regleaza instalatii
tehnologice n cercetarea stintifica -pentru masurarea si prelucrarea unui spectru extrem de $ast de
marimi electrice si neelectrice n comunicatii -pentru supra$egherea si masurarea linilor de
comunicatie ba chiar si n $iata de toate zilele n calculatoare de bord ce echipeaza multe din
automobilele moderne.
Structura unui sistem de achizitii de date
%n sensul cel mai restr#ns un sistem de achizitie de date trebuie sa poata executa trei functii
fundamentale:
-con$ertirea fenomenului fizic ntr-un semnal care poate fi masurat&
-masurarea semnalelor generate de senzori sau traductori n scopul extragerii
informatiei&
-analizarea datelor si prezentarea lor ntr-o forma utilizabila&
Cele mai multe dintre sistemele moderne de achizitie de date utilizeaza un calculator
personal pe post de controler. 'eci tin#nd cont si de cele enuntate mai sus structura tipica a
unui sistem de achizitie de date ce are la baza un PC este urmatoarea:
-senzorii au traductori care con$ertesc fenomenul fizic ntr-un semnal electric ce poate
fi masurat&
-circuite de adaptare a semnalului pentru izolarea con$ertirea si(sau amplificarea
semnalului pro$enit de la traductor&
-un subsistem de achizitie de date )care poate include multiplexoare si con$ertoare
analog - digitale*&
-un sistem de calcul&
-soft pentru achizitia de date.
+istemul de calcul
Ca regula generala se poate spune ca nu este necesar ca sistemul de calcul pentru
achizitia de date sa fie extrem de puternic. ,otusi daca aplicatia implica o combinare a
achizitiei de date cu analiza datelor si reprezentarea lor grafica este posibil ca in$estitia ntr-o
platforma puternica sa fie -ustificata. Cele mai uzuale sisteme pentru achizitia de date sunt PC-urile
./0 si cu magistrala 1+" )care permite transferuri pe 20 biti cu $iteze p#na la 344 5bytes(sec&
utiliz#nd memorie 6167 o logica specializata si o interfata 1EEE-.//.8 se pot realiza $iteze de
transport de p#na la 2.3 Mbytes(sec * sau cu magistrala de E1+" )care extinde liniile de date si
adrese p#na la 98 byte si adauga semnale suplimentare de control permit#nd realizarea unor $iteze
mai mari de transfer*. 'e asemenea multe produse sunt realizate pentru magistrala "pple
Macintoch 11 :u;us care ofera multe caracteristici ce le lipsesc PC-urilor ca pe 98 byte pentru
date si adrese $iteze de transport mari arbitrarea
magistralei si stabilirea automata a configuratiei sistemului.
%n ultima $reme un numar din ce n ce mai mare de utilizatori ai sistemelor de
achizitie de date ridica problema portabilitatii. P#na nu de mult printr-un asemenea sistem
portabil se ntelegea un calculator laptop cu stocuri pentru expandare n care se conecteaza
interfete pentru achizitie.
'ar dimensiunile si consumul lor de energie electrica ridicau probleme n numeroase
aplicatii. "stazi tot mai multi specialisti sunt de parere ca solutia o constituie calculatorul
noteboo5. "ceste calculatoare nu dispun de achizitia de date trebuie sa fie cutii externe ce folosesc
porturile seriale sau paralele ale computerului. :oteboocurile din ziua de azi )ale caror preturi
scad * se apropie tot mai mult de PC-urile des5top n ceea ce pri$este puterea de comunicatie acoperind
circa <4= din necesitatiile celor care fac achizitie de date "portabila".
>estul l pot face cutiile externe .
Traductoare si circuite de adaptare a
semnalului.
Pentru a putea detecta si masura marimile fizice $ariabile )cum ar fi temperatura
presiunea deplasarea debitul etc* se folosesc traductoare care con$ertesc marimea fizica ntr-un
semnal electric pe care l transmit fie unui circuit de adaptare fie direct placii de achizitie de
date. 'in nefericire marea ma-oritate a semnalelor electrice pro$enite de la traductoare nu au
caracteristicile necesare pentru a fi conectate direct la con$ertoarele analogdigitale. 'ispoziti$ele de
adaptare a semnalului amplifica si filtreaza semnalul pro$enit de la traductoare astfel nc#t el sa poata
fi utilizat de placa de achizitie. Pentru a se obtine cele mai bune rezultate este necesar ca inter$alul n
care poate sa $arieze amplitudinea senmalului de intrare sa fie identic cu inter$alul de intrare al placii
de achizitie.
Multe tipuri de traductoare au ne$oie de circuite speciale de adaptare. 'e exemplu
termocuplele cer compensarea -onctiunii reci iar marcile tensometrice au ne$oie de surse speciale
de excitatie. ,oate aceste conditii trebuie sa fie satisfacute de sistemul de achizitie de date.
7 alta forma de adaptare a semnalului care ofera importante a$ante-e fiind nt#lnita n
foarte multe aplicatii este izolarea intrarii. %n primul r#nd se asigura prote-area calculatorului fata de
efectele de$astatoare ale tensiunilor ridicate ce ar putea aparea accidental pe intrarile de masura. "poi
se realizeaza prote-area obiectului masurat de e$entualele tensiuni periculoase ce ar putea fi
produse de catre defectarea computerului sau a sistemului de achizitie. %n al treilea r#nd
izolarea intrarilor este o metoda foarte buna de eliminare a
buclelor de masa.
7 alta functiie foarte importanta a circuitelor de adaptare este filtrarea. +copul unui
filtru este acela de a ndrepta semnalele nedorite )zgomotul* din semnalul pe care dorim sa-l
masuram.
Conertoare analo!"
di!itale
Placa de con$ersie analog-digitala )"('* are functia de a transforma semnalul primit
de la traductor - $ia-circuitul de adaptare ntr-o forma numerica ce poate fi procesata de PC-ul nostru. 7
interfata analog digitala trebuie sa poata sa ofere utilizatorului c#te$a functii
importante pentru aplicatiile de achizitii de date:
- transferarea datelor spre PC pe canal 'M" cu $iteza mare&
- buffer de memorie 6167&
- filtrarea zgomotelor&
- amplificator cu c#stig programabil&
- electronica pentru deplasare hard si soft&
?n semnal analogic este o functie continua n timp. "cest semnal este con$ertit ntr-
un semnal discret astfel nc#t sa poata fi prelucrat de catre un calculator. Con$ersia analog-
digitala este o operatie de comparare n care semnalul este comparat cu o $aloare de referinta si este
con$ertit ntr-o fractie care apoi reprezentata sub forma unui numar codificat digital. Pentru a
optimiza acuratetea masuratorilor exista un numar minim si un numar maxim de
esantionare care trebuie achizitionate.
Pentru a putea proiecta )sau analiza* un sistem de achizitie de date trebuie sa acordam
putina atentie c#tor$a aspecte legate de con$ersia analog numerica.
@om detaila putin pe cele mai importante:
1# $ezolutia
>ezolutia de intrare defineste cea mai mica $ariatie a semnalului de intrare ce poate fi
detectata de catre sistem. >ezolutia poate fi exprimata sub forma de procente dar cel mai adesea ea
se exprima n biti. "dica un sistem pe / biti are 8
/
de stari posibile la iesire deci poate sa deceleze o
parte din 830. 'e exemplu daca $rem sa masuram un semnal 4? 24@ si a$em o interfata "(' pe /
biti rezolutia cu care putem masura semnalul de intrare este de 24(830 ? 4.49<@. %n general
con$ertoarele analog - digitale cu rezolutii ridicate sunt mai scumpe si mai lente dec#t cele
corespunzatoare dar cu rezolutie mai mica.
%# $ata de esantionare
>ata )$iteza * de esantionare reprezinta o masura a $itezei cu care placa "(' poate sa
scaneze canalul de intrare si sa identifice $aloarea discreta a semnalului fata de $aloarea de referinta.
>ata de esantionare se exprima uzual n esantioane (secunda )mai rar n Az * si ea este unul din
parametri cei mai importanti ai unei interfete analog - digitale. Conform teoriei un sistem de achizitie
de date trebuie sa esantioneze cu o $iteza cel putin de doua ori mai mare dec#t cea mai mare
frec$enta ce poate exista n semnalul de intrare dar specialistii cu
experienta n proiectare recomanda un raport egal cu trei.
'aca $iteza de esantionare este prea mica din datele achizitionate se $a obtine o
forma de unda complet diferita si de frec$enta mai mica. "cest efect este denumit aliasing. 'aca
semnalul masurat contine componente cu frec$enta mai mare dec#t -umatate din rata de
esantionare se recomanda utilizarea unui filtru anti-aliasing.
Multe interfete analog-digitale cu mai multe canele folosesc un con$ertor "(' si un
multiplexor de intrari. Multiplexorul actioneaza ca un comutator care permite esantionare
independenta a fiecarui canal. 'e aceea rata maxima de esantionare a con$ertorului "(' este mpartita
la numarul de canale de esantionat. "desea rata de esantionare este data consider#nd ca toate
canalele au acelasi c#stig. Modificarea c#stigului de la un canal la altul
poate sa reduca rata globala de esantionare.
@itezele mari de esantionare ocupa rapid memoria calculatorului. "ceasta nseamna
ca timpul c#t poate sa esantioneze sistemul de date este la fel de important ca si $iteza lui de
esantionare.
Pentru a asigura suficient timp de esantionare poate aparea necesitatea de a instala
memorie >"M suplimentara pe calculator ori de a scrie sau cumpara soft de acces foarte
rapid la disc.
3# Modul de conersie
?nul din cele mai importante aspecte care trebuie a$ute n $edere la proiectarea si
analiza unui sistem de achizitie de date este tipul con$ertorului analog-digital folosit. Cele
mai nt#lnite tipuri de con$ertoare "(' sunt :
- con$ersie tensiune (frec$enta si numarare )@(6 counting*&
- cu integrare )integrating*&
- cu aproximari sucesi$e )succesi$e aproximation*&
- instantanee )flasb*&
- etc.
&# Modul de declansare
Modul de declansare )triggering* a con$ertorului "(' este si el un factor important. %n
aplicatiile de analiza a frec$entei analiza cu 66, )6ast 6ourier ,ransform ? ,ransformata 6ourier
>apida* orice abatere n timpul dintre esantionari $a produce erori considerabile. 'e asemenea
"+arirea" sau pierderea unui esantion poate usor sa faca datele inutilizabile. Con$ersia "(' trebuie
sa fie initiata direct de ceasul din hard sau de catre un ceas extern. +istemele care folosesc rutine soft
pentru startarea con$ersiei sunt pasibile de erori. Portile si declansarile hard permit un control mai bun
al datelor si reduc consumul de memorie.
'e asemenea prezinta importanta si nodurile de esantionare. ?nele produse pot sa nceapa
achizitia datelor atunci c#nd primesc un semnal de declansare sau sa achizitioneze date nainte si
dupa o declansare. "ceste doua si ultime moduri pre-triger si post-triger sunt utile atunci c#nd datele
ce prezinta interes cuprind si starea experimentului nainte sau dupa producerea unui e$eniment.
'# Confi!uratia intrarilor
Pentru conectarea semnalelor de intrare exista doua configuratii principale: intrari
simple si intrari diferentiale 1ntrarile simple se utilizeaza atunci c#nd masuratorile analogice trebuie
sa fie facute fata de masa comuna externa si nu exista posibilitatea de a aduce la sistemul nostru de
achizitie de date at#t masa de la distanta c#t si masa analogica.
Configuratia diferentiala este indicata n urmatoarele situatii:
- atunci c#nd se masoara semnale care au tensiuni de mod comun ridicate )ca n cazul marcilor
tensometrice*. 1ntrarea diferentiala reduce eroarea produsa de tensiune de mod comun cu o
$aloare egala cu re-ectia de mod comun a amplificatorului de intrare )uzual /4d; sau mai mare*&
- atunci c#nd trebuie efectuate masuratori de la mai multe traductoare care nu au o masa
comuna. Prin conectarea tuturor terminalelor !7B ale traductoarelor la un punct comun se pot
produce curenti de masa care pot genera erori offset si zgomote:
"tunci c#nd traductorul este amplasat fizic la distanta mare de sistemul de achizitie de
date. >e-ectia de mod comun asigurata de o intrare diferentiala ofera o buna protectie fata de
zgomotele induse n cablul de masura sau n linia de transmitere a semnalului.
'esi intrarile diferentiale sunt ce$a mai complicat de utilizat si mai scumpe dec#t
intrarile cu masa comuna ele asigura - n mod obisnuit o imunitate la zgomot mai buna.
6# Modul de transmitere a datelor
Cea mai mare parte a interfetelor pentru achizitia de date transfera informatia fie folosind
ntreruperile fie folosind accesul direct la memorie )'M" 'irect Memory "ccess *. %n cazul
transferurilor initiale de ntreruperi aparitia unei ntreruperi determina oprirea programului ce rula
n acel moment pe sistem si saltul la o rutina de tratare a ntreruperii. %n mod obisnuit aceasta din urma
rutina preia datele de la interfetele de achizitie le depune n memorie si executa alte e$entuale procesari
nainte de a reda controlul programului ntrerupt.
Pe alta parte un transfer 'M" preia datele de la interfetele de achizitie si le pune
direct n memoria calculatorului. 'upa transferarea a 005; de date este necesara
reprogramarea controlerului 'M". Pentru a se e$ita pierderea de date se poate folosi un tampon
de memorie 6167 care fiind amplasat chiar pe placa de achizitie poate memora datele de citire pe
durata programarii. 7 alta solutie poate fi si instalarea unui al doilea canal 'M" ceea ce permite ca
un canal sa transfere date n timpul reprogramarii celuilalt. "$#nd n $edere faptul ca transferurile
'M" sunt controlate complet prin hard si ca se desfasoara n bac5ground ele sunt extrem de
rapide. 'ar pentru aplicatiile mai lente poate fi adec$at transferul initiat de ntreruperi. 'e
asemenea exista si produse foarte rapide care utilizeaza memorie amplasata direct pe placa de
achizitie ceea ce face ca ele sa nu fie limitate de $iteza magistralei calculatorului.
(# Multiplexarea intrarilor
Pentru a realiza cresterea numarului de intrari pe care le poate masura o interfata
analog numerica se poate folosi un multiplexor. Multiplexorul este un dispoziti$ care dispune
de mai multe canale de intrare un canal de iesire si de intrari digitale de control. Cu a-utorul intrarilor
de control se poate selecta canalul de intrare ce este conectat la canalul de iesire. %n cazul folosirii unui
multiplexor rata de esantionare globala se obtine mpartind rata de esantionare a con$ertorului "(' la
numarul de canale de intrare .
)# Circuit de esantionare si retinere#
Circuitele de esantionare si retinere )sample and bold* sunt circuite care esantioneaza
marimea de intrare la un moment de timp si o mentin apoi la iesire
- indiferent de e$olutia ulterioara a marimi de intrare - p#na c#nd sunt comandate sa faca o noua
esantionare. Circuitele sample C hold permit interfetei "(' sa citeasca mai multe canale
de intrare n acelasi moment de timp.
Interfete numerice
"laturi de posibilitatea de a citi marimi analogice cele mai multe sisteme de achizitie de
date mai dispun de felurite combinatii de intrari si iesiri numerice numaratoare
temporizatoare controlere pentru motoare si altele. "ceste functii sunt foarte importante mai ales daca
sistemul nu numai ca preia date ci sa si le controleze o testare sau un proces.
Modulele nt#lnite cel mai adesea sunt cele de intrare(iesire )digital 1(7*. 1ntrarile digitale
monitorizeaza nchiderea unor contacte detecteaza stari pornit (oprit si citesc date de la o mare
$arietate de echipamente )motoare electrice ncalzitoare electrice etc. * pot sa comande relee sau
pot sa scrie date catre echipamente care dispun de intrare digitala. 'e asemenea exista si interfete
numerice pentru comunicatii cu mare $iteza.
Convertoare digital analogice
Con$ertoarele digital analogice )'("* utilizeaza n general o procedura in$ersa fata de cea
folosita de con$ertoarele "('. Ele se folosesc n mod uzual pentru generarea unor tensiuni pentru
atacul intrarilor unor echipamente electronice pentru controlul unor ehipamente de reglare cu
regla- continuu )$ane regulatoare* sau pentru simularea unor iesiri.
?nul din parametri importanti ai unui con$ertor "(' este timpul de stabilire )settling time *.
"ceasta reprezinta timpul necesar pentru stabilirea $alorii de iesire si el trebuie sa aiba o $aloare cu at#t
mai mica cu c#t aplicatia este mai rapida.
?n alt parametru important este rata de crestere )sleD rate* care caracterizeaza $iteza maxima de
reglare a marimii de iesire.
?n exemplu de aplicatie n care este necesar ca acesti parametri sa se ncadreze n limite de
performante maxime este cel al generarii de semnale de audio frec$enta. !a polul opus al pretentiilor
de $iteza pot mentiona controlul tensiunii unei rezistente de ncalzire.
Softul pentru achizitia de date
Aardul pentru achizitia de date este complet inutil fara soft - iar hardul pentru
achizitie spri-init de soft slab este c$asi-inutil. 'e aceea n ultima $reme s-a produs o
$eritabila explozie de produse de soft destinate acestui domeniu. "laturi de perfectionarea continua
a $itezei si rezolutiei pe care o doresc utilizatorii echipamentelor de masura si testare
programarea aplicatiilor destinate achizitiei de date a fost mult usurata de aparitia pachetelor de soft
ce ruleaza sub BindoDs le ofera pe l#nga o interfata usor de utilizat - care este familiara multor
ingineri o posibilitate de standardizare care faciliteaza schimburile de date.
%n consecinta softul de$ine adesea un factor esential )uneori chiar determinant* n
proiectarea unor sisteme de achizitie de date. Moris +amit presedintele firmei americane '+P
'e$elopment Corp spune :"'ati-mi $oie sa gasesc softul de care am ne$oie fiindca odata ce l-am
gasit exista o multime de hard pe piata". 'esi producatorii de hard nu agreeaza aceasta mentalitate.
"de$arul este ca trebuie sa alegem mai nt#i softul. Este o alta chestiune
daca l $om rula pe un PC pe un APE44 sau pe un 'EC cu "lpha.
'esi BindoDs scade putin $iteza de achizitie de date si a analizarii lor a$anta-ele pe
care le ofera surclaseaza acest aspect. Cererea de aplicatii BindoDs pentru achizitia de date
este tot mai mare. E$ident producatorii au raspuns poziti$.
?n alt a$anta- oferit de BindoDs este faptul ca permite aplicatiilor sa fie conduse de
e$enimente elimin#nd necesitatea de a efectua operatiuni de interogare ciclica )polling*. "ceasta
creste eficienta programarii si asigura programatorului mai multa flexibilitate n ceea ce pri$este
exploatarea posibilitatilor de multitas5ing din BindoDs. +a presupunem ca ntr- un sistem cu
polling trebuie sa preluam 2444 de esantioane. +oftul ar trebui sa porneasca aparitia si apoi sa
interogheze sistemul dupa fiecare esantionare ntreb#nd daca s-a achizitionat esantionul cu
numarul 2444. ?n sistem condus de e$enimente porneste operatiunea numara esantioanele si
trimite un mesa- dupa achizitionarea ultimului esantion. %n sistemele cu polling operatia este
controlata de aplicatie ntr-un sistem condus de
e$enimente controlul este pastrat de sistemul de operare.
Echipamentele hard pentru achizitia de date tind sa de$ina din ce n ce mai mult un fel
de bunuri de larg consum. "ceasta tendinta determina transformarea softului ma-or de
diferentiere a sistemelor de achizitie de date. %n destul de multe cazuri softul poate fi cea mai
scumpa componenta a unui asemenea sistem.
Driverele
Marea ma-oritate a aplicatiilor pentru achizitia de date utilizeaza dri$er-e soft. "cestea
constituie ni$elul soft care programeaza direct registri hardului de achizitie i administreaza
functionarea si i asigura integrarea cu resursele calculatorului )ntreruperi 'M" si memorie*. 'ri$er-
ele soft ascund detaliile complicate ale programarii hardului asigur#nd utilizatorului o interfata usor
de nteles. Compatibilitatea soft si con$ersia datelor n $ederea schimbului de informatie cad n
sarcina producatorului de hard care furnizeaza dri$er-ele.
Cresterea continua n complexitate a hardului de achizitie a calculatoarelor si a
softului accentueaza importanta si $aloarea unor dri$ere soft bune. ?n dri$er ales corect poate sa
asigure o combinatie optima ntre flexibilitate si $iteza permit#nd n acelasi timp
reducerea substantiala a timpului necesar dez$oltarii unui sistem de achizitie de date.
"tunci c#nd e$aluam un astfel de soft trebuie sa tinem cont de anumiti factori printre
care unii au mare importanta n usurarea muncii proiectantului.
1.Functii oferite
6unctiile pentru controlarea hardului de achizitie pot fi grupate n functii pentru
intrare(iesire analogica functii pentru intrare(iesire numerica si functii pentru intrare(iesire
temporizare. 'esi ma-oritatea dri$ere-lor dispun de functii de baza este bine sa $erificam daca
dri$er-ul n discutie poate face ce$a mai mult dec#t sa preia sau sa trimita date. Ele ar
trebui sa poata sa asigure:
- achizitionarea datelor cu rate de esantionare specificate de utilizator&
- achizitionarea datelor n bac5ground si procesarea lor n foreground&
- transferarea datelor la momente de timp specificate prin ntreruperi sau prin 'M"&
- executarea mai multor functii simultan&
- integrarea completa cu echipamentele de adaptare a semnalului&
2.Sistemele de operare cu care se poate lucra
'ri$erul trebuie sa fie compatibil cu sistemul de operare pe care l folosim dar si cu
cel pe care intentionam sa le folosim n $iitor. 'e asemenea el trebuie sa fie proiectat astfel nc#t sa
beneficieze c#t mai eficient de facilitatile oferite de sistemul de operare. 'e exemplu chiar daca este
posibil ca dri$er-ele scrise pentru BindoDs 9.F sa functioneze si sub BindoDs <3 )cod pe
98 de biti* pot sa profite de $iteza si stabilitatea pe care le ofera BindoDs <3. 'ri$er-ele pentru
BindoDs <3 ar trebui sa poata folosi si facilitatile Plug and Plag pentru a permite configurarea mai
usoara a sistemului de asemenea poate fi extrem de interesanta si posibilitatea de portare a codului ntre
diferitele platforme.
3. Limbae de programare cu care poate fi folosit.
'ri$erul trebuie sa poata fi apelat de limba-ul de programare preferat si trebuie sa
functioneze n cadrul acelui mediu de dez$oltare.
!. "osibilitatea de a avea acces din soft lafunctiile hard
"deseori atunci c#nd hardul si softul pentru achizitii de date pro$in de la firme
diferite poate sa apara un mic necaz: unele functii ale hardului nu pot fi exploatate de catre dri$er. 'e
aceea este indicat sa se acorde atentie sporita acestui aspect pentru a se e$ita
cautarea unei functii care nu exista.
#. $iteza
%n mod e$ident dri$erul reprezinta un ni$el suplimentar introdus n soft. %n anumite
situatii el poate induce limitari n ceea ce pri$este $iteza primului sistem. %n plus sisteme ca
BindoDs <3 pot sa aiba nt#rzieri semnificati$e la tratarea intemperiilor.
?nii producatori de hard li$reaza dri$er-e pentru BindoDs sub forma de biblioteci
'!!)'inamyc !in5 !ibraries*. ?tilizatorul nu mai are altce$a de facut dec#t sa scrie un
program care apeleaza dri$erul iar acesta se $a ocupa de comunicatia cu placa de achizitie.
+crierea programelor de achizitii de date sub BindoDs a fost simplificata si mai mult
prin introducerea de catre unii producatori a unor controale diferite de utilizatori)custom
controls* pentru @isual ;asic. ?tilizatorul nu are de facut ce$a mai complicat dec#t sa
instaleze controale n cutia cu unelte a lui @isual ;asic& la acti$area unui asemenea control se afiseaza
lista de prioritati ale unei anumite functii. "poi utilizatorul completeaza informatiile necesare cum ar
fi modul de achizitie frec$enta ceasului si canale care trebuie sa fie scanate. Pentru nceperea achizitiei
se pot adauga butoane sau parametri de control. Controale definite de utilizator l apara pe
programator de complexitatea dri$erelor permit#ndu-i sa-si
concentreze atentia asupra aplicatiei nu asupra amanuntelor de programare.
!a polul opus se situeaza pachetele soft integrate ce pot fi utilizate imediat scurt#nd
sensibil timpul necesar punerii n functiune. "ceste pachete de soft sunt foarte apreciate de
cei care nu dispun de de timpul experienta sau dorinta de a-si scrie propriile programe.
Pachetele integrate acopera aproape toate aspectele unei aplicatii permit#nd
utilizatorului sa achizitioneze date sa controleze instrumente de masura sau placi de
interfatare si sa afiseze sau sa analizeze rezultatele - toate sub un singur mediu. ?nele pachete
permit chiar automatizarea unor operatii care se repeta definirea unor meniuri conform
dorintelor utilizatorului si panouri frontale $irtuale care usureaza mult utilizarea aplicatiei. ,otusi
trebuie sa a$em n $edere faptul ca cu c#t un pachet soft este mai usor de folosit cu at#t
este mai putin flexibil si adaptabil.
Este e$ident ca alegerea softului nu este n mod necesar o problema cu solutia de tipul
"ori-ori". %n multe cazuri se pot obtine a$anta-e mari realiz#nd o combinatie ntre elementele unui pachet
integrat cu un limba- de programare. Putem sa lasam pe seama softului de firma $erificarea regla-elor
si testarea fluxului algoritmilor. Programele scrise de noi pot sa extinda
functiile de prelucrare si analiza datelor adapt#ndu-le cerintelor specifice.
"chizitia de date este o acti$itate care tinde tot mai mult sa treaca din lumea
informaticii n laboratoarele de cercetare si testarea n introducerea si reglarea proceselor
industriale.
Cercetatorii au la ndem#na "scule" de masura din ce n ce mai inteligente mai
performante si mai usor de utilizat. Posibil ca n urmatorii ani muntii de aparate de masura cele
ticsesc laboratoarele $or fi nlocuite de un elegant computer des5top si c#te$a cutii
pentru interfatare.