ARHITECTURA PE TERITORIUL ROMNIEI

1.Arhitectura popular
1.1. Casa tradiional
ntr-un capitol anterior ne-am reerit la ca!a tra"i#ional$ pri%it$ !u& a!pectul ei
unc#ional' acela "e locuin#$. n ace!t capitol a&or"$m ca!a "in punct "e %e"ere
ar(itectural) materiale *i te(nici "e con!truc#ie' elemente componente *i mo"alit$#i
"e e+primare arti!tic$' tipuri "e ca!e potri%it celor "ou$ criterii "e &a,$) ele%a#ia *i
planul.
1.1.1.Tipuri de case
-up$ elevaie "ieren#iem "ou$ tipuri "e ca!e) a.case pe un nivel *i b.case pe
dou nivele. Cea mai %ec(e *i mai r$!p.n"it$ /n toate re0iunile #$rii noa!tre e!te ca!a
pe un !in0ur ni%el.
Potri%it planului, cel "e al "oilea criteriu "e cla!iicare' casa pe un singur
nivel !-a "e,%oltat pe ori,ontal$' "in ca!a cu o !in0ur$ /nc$pere p.n$ la ca!a cu patru
/nc$peri /n!cri!e /ntr-un plan "reptun0(iular.
Casa cu o singur ncpere 1monocelular2 a o!t tipul cel mai %ec(i care a
e%oluat rapi" !pre casa cu dou ncperi. Tipul "a ca!$ cu "ou$ /nc$peri cunoa*te
%ariantele)
a.casa cu tind
b. casa cu cmar
Casa cu dou ncperi e!te tipul ar(aic al ca!ei pe o arie /ntin!$ a Europei. O
/nt.lnim la al&ane,i' &ul0ari' un0uri' ucraineni' polone,i' !lo%aci' ce(i' con!tituin"'
a!tel' un enomen cultural comun "ieritelor etnii.
A"$u0area la planul ca!ei cu tin"$ a /nc$ unei /nc$peri /n partea opu!$ camerei
"e locuit' numit$ camera dinainte' a "at na*tere casei cu trei ncperi ( casa
(camera de locuit), tinda ,casa dinainte), care %a "e%eni tipul "e locuin#$ "ominant
/ncep.n" "in a "oua 3um$tate a !ecolului al 4I4-lea' /n %arianta ca!ei a%.n" tin"a pe
mi3loc.
Prin /nc(i"erea unei p$r#i "in tin"$' orm.n" o /nc$pere numit$ celar' a luat
na*tere casa cu patru ncpei (camera de locuit, tinda, camera dinainte, celarul2
Ace!t tip "e ca!$ cunoa*te o lar0$ r$!p.n"ire /n 5ara 6.r!ei' Mun#ii Apu!eni' re0iunea
Hune"oarei' ,ona L$pu*ului *i par#ial /n 7.lcea.
Casa pe dou nivele apare /n ,ona !u&carpatic$ *i e!te ate!tat$ mai /nt.i /n
8or3 /nc$ "in !ecolu al 47III-lea' iar /n Tran!il%ania /n prima 3um$tate a !ecolului al
4I4-lea' la /nceput /n M$r0inimea 9i&iului. Ca!a pe "ou$ ni%ele e!te mai r$!p.n"it$
/n ,onele %iticole *i pomicole "in !u"ul Carpa#ilor Meri"ionali un"e era ne%oie "e
amena3area unui !pa#iu "e!tinat "epo,it$rii %inului *i ructelor. Unele au la ni%elul
!uperior un oi*or la care !e acce"e printr-o !car$ e+terioar$ "e lemn. La /nceputul
!ecolului al 44-lea !e r$!p.n"e*te *i /n !u"ul Tran!il%aniei *i /n nor"ul Mol"o%ei.
1.1.:. Materiale i tehnici de construcie
Materialele olo!ite la con!truirea ca!elor *i ane+elor 0o!po"$re*ti tra"i#ionale
au o!t lemnul' p$m.ntul *i piatra. n ,onele "e munte lemnul "e moli" a o!t
principalul material "e con!truc#ie /n timp ce /n ,onele "eluroa!e materialul "e &a,$ a
o!t !te3arul. n ,onele "e c.mpie pere#ii ca!elor !-au con!truit "in /n0r$"ituri "e
nuiele lipite cu lut' mai t.r,iu "in lut ame!tecat cu plea%$' iar la con!truirea
!c(eletului acoperi*urilor !-a olo!it lemnul.
Pentru /n%elitoarea acoperi*urilor /n ,onele /nalte !-a olo!it *in"rila "in lemn'
/n ,onele colinare *i "e *e! paiele *i !tuul' /n timp ce /n -o&ro0ea !-au olo!it
rec%ent olanele ceramice.
nc$ "in prima 3um$tatea a !ecolului al 4I4-lea' !u& inluen#a ar(itecturii
ur&ane' /n unele ,one' printre care *i 5ara 6.r!ei' !-a intro"u! c$r$mi"a pentru
con!truirea pere#ilor *i #i0la pentrru /n%elitoarea acoperi*urilui.
a.Temelia ca!elor a con!tat /n a,a ar(aic$ /n a*e,area pe &olo%ani mari la
col#uri a patru temeie' ni*te &.rne 0roa!e !u& care !e umplea cu &olo%ani "e r.u.. Cu
timpul' printre pietre !-a pu! ar0il$' mai t.r,iu mortar "e %ar cu ni!ip.
n unele ,one ,i"$ria "in a#$ !-a l$r0it o"at$ cu !trea*ina *i a "at na*tere
t.rna#ului "in lemn' numit *i pri!p$' !al$ !au oi*or.
O alt$ a,$ /n e%olu#ia ca!ei' care coinci"e cu trecerea la ca!a cu trei /nc$peri o
con!tituie /n$l#area unor temelii "in piatr$' care a $cut po!i&il$ apari#ia pi%ni#ei /n
temelie' !u& ca!$.
b.!ereii ca!elor. La casele cu pereii din lemn !e olo!eau &.rne lun0i'
rotun"e' a*e,ate /n cununi ori,ontale *i /m&inate la capete /n ;c(eotoare<' numit$ *i
;c(eie &$tr.nea!c$<.Cu timpul' locul &.rnelor rotun"e a o!t luat "e &.rnele cioplite /n
;patru e#e<' /m&inate la capete prin c(eotori "repte ;/n coa"$ "e r.n"unic$<' numite
*i ;c(eie nem#ea!c$<.
-intre !i!temele con!tructi%e' tehnica cununilor ori"ontale' numit$' /n
literatura "e !pecialitate *i !i!temul bloc#bau, e!te cea mai %ec(e *i o /nt.lnim /n
re0iunea carpatic$' /n !u"-e!tul european *i /n ,ona Alpilor -inarici p.n$ /n ,ilele
noa!tre.
n unele ,one /nt.lnim !i!temul nimit $ach%er#' al con!truc#iilor /n paiant$.
Casele cu pereii de lut, potri%it te(nicilor "e con!truc#ie cuno!c mai multe
%ariante)
a.ca!e cu pere#ii "in lut aplicat pe /n0r$"ituri "e nuiele
&. ca!e cu pere#ii "in lut intro"u! /ntre lea#uri
c. ca!e cu pere#ii con!trui#i numai "in lut ame!tecat cu paie *i plea%$
c. ca!e "in c(irpici'%$l$tuci
Casele cu pereii din piatr !unt mai rec%ente /n !u"ul -o&ro0ei' /n !u"ul
Mun#ilor Apu!eni *i /n !u"ul 6anatului. n unele a*e,$ri "in ime"iata %ecin$tate a
centrelor "acice "in Mun#ii Or$*tiei *i acoperi*urile ca!elor erau con!truite tot "in
piatr$.
Intro"u!$ /nc$ "in !ecolul al 4I4-lea ca material "e con!truc#ie' crmida
/ncepe !$ /nlocuia!c$ celelalte materiale "e con!truc#ie /n a*e,$rile ur&ane *i treptat /n
!atele apropiate.
c. Acoperiul ca!ei *i al ane+elor 0o!po"$re*ti tra"i#ionale !-a con!truit "in
materiale *i /n te(nici "ierite' a"aptate /ntot"eauna con"i#iilor climaterice.A*a !e
e+plic$ /n$l#imea mare pe care o cap$t$ acoperi*ul /n ,onele cu precipita#ii a&un"ente
!au acoperi*ul cu pante re"u!e /n ,onele cu %.nturi puternice.
=ormele tra"i#ionale ale acoperi*urilor !unt)
a..n patru ape
b.n dou ape
-up$ materialele "in care au o!t con!truite "i!tin0em)
a.acoperiuri din paie i trestie
b. acoperiuri din indril, i i drani
c. acoperiuri din igle i olane
d. acoperiuri din tabl
Acoperi*urile "in #i0le *i olane au ap$rut /n ora*e "e un"e !-au r$!p.n"it la
!ate> /n Tran!il%ania !unt renumite #i0lele' /n timp ce /n -o&ro0ea pre"omin$
acoperi*urile "e olane' $cute "e me*teri locali
Materialele *i te(nicile tra"i#ionale !unt treptat p$r$!ite' o "at$ cu e%olu#ia
ca!ei !pre planuri "e,%oltate care p$r$!e!c ' la r.n"ul lor' planurile tra"i#ionale *i
caut$ !$ a!i0ure un 0ra" mai !porit "e conort' "ar care !e a&at "e la ormele
ar(itecturale ce au "einit un anumit *i inconun"a&il !til ar(itectural rom.ne!c
d. !rispa casei e!te un !pa#iu unc#ional con!truit /n primul r.n" "in ne%oia
ocrotirii pere#ilor ca!ei "e intemperii' "ar toto"at$ locul preerat pentru "e!$*urarea
ima0ina#iei ornamentale a #$ranului *i !pa#iu "e trecere unc#ional$ *i pla!tic$ /ntre
me"iul /ncon3ur$tor *i interiorul /nc$perilor.
1.1.?. Modaliti de e&primare artistic
O&#inerea rumo!ului /n ar(itectura popular$ a o!t mai cur.n" re,ultatul intuirii
"e c$tre me*trul-#$ran a anumitor le0i matematice "ec.t aplicare unor principii "e
compo,i#ie.
Mo"alit$#ile "e e+primare arti!tic$ !unt le0ate "e)
-a*e,area ca!ei *i a celorlate componente ale 0o!po"$riei /n an!am&lu *i
/nca"rarea /ntre0ului an!am&lu /n pei!a3ul /ncon3ur$tor
- !ta&ilirea unor raporturi "e m$rime "intre "ieritele p$r#i componente ale
cl$"irii
- "ecorul ar(itectural' remarca&il /n ar(itectura lemnului
O caracteri!tic$ "e &a,$ a ar(itecturii populare e!te preerin#a pentru orme
a!imetrice' e+primat$ /n "imen!ionarea "ierit$ a /nc$perilor' /n pre,en#a unui oi*or
ampla!at l$turalnic la ca!ele %ec(i /n timp ce la cele mai noi !e manie!t$ ten"in#a
c$tre !imetrie' e%i"ent$ /n ampla!area oi*orului /n mi3locul a#a"ei.
Ar(itectura popular$ !e remarc$ *i printr-o &un$ propor#ionare a /ntre0ului
cl$"irilor' "atorit$ !ta&ilirii unor raporturi armonioa!e /ntre "ieritele p$r#i
componente at.t /n plan ori,ontal ' c.t *i /n ele%a#ie )
-raportul "intre l$#ime *i lun0ime la ca!ele %ec(i e!te rec%ent "e :@? !i ?@A
-raportul "intre /n$l#imea a#a"ei p.n$ la !trea*in$ *i /n$l#imea acoperi*ului
e!te /n re0iunea muntoa!$ "e 1@:' la cele "in re0iunea "eluroa!$ "e :@?' pentru ca /n
re0iunea "e c.mpie !$ a3un0$ la 1@1
-ecorul ca!ei a3un0e la orme e%oluate /n ar(itectura lemnului pentru c$ lemnul
a oerit "e!$*urarea unui &o0at repertoriu "ecorati% ar(itectural' Elementele
ornamentale !unt ampla!ate pe componentele ar(itecturale unc#ionale ale ca!ei)
0rin"a' !t.lpii' pri!pa' contrai*ele' /n acele locuri /n care pot !$ pun$ mai &ine /n
%aloare rumu!e#ea con!truc#iei. 8rin,ile ca!ei mari "in interior poart$ "ecor cre!tat'
0eometric' al$turi "e con!emnarea anului con!truc#iei *i "e numele me*terului. Cele
mai reu*ite reali,$ri ale "ecorului ar(itectural le /nt.lnim /n Maramure* *i /n 8or3)
!t.lpii /n tor!a"$' unia ca element tipic pe care /l /nt.lnim *i la &i!ericile "e lemn'
"ecorul 0eometric alc$tuit "in cercuri *i ro,ete care acoper$ a#a inerioar$ a
runtarului ca!ei' "ecorul 0eometric al !t.lpilor' "ecorul traorat al &alu!tra"ei
pri!pelor. n partea "e nor" a Mol"o%ei ' !t.lpii pri!pelor !unt /n /ntre0ime acoperi#i
cu moti%e 0eometrice' prin cre!tare' /n alte ,one un eect "ecorati% !e o&#ine prin
"i!punerea /n rom&uri a !c.n"urilor "in care e!te $cut$ u*a "e la intrare' /n "ecorul
traorat al cer"acului.
Remarca&il$ reali,are a ar(itecturii populare rom.ne*ti e!te casa cu $oior "in
7.lcea' cu "ecor reali,at at.t prin cre!tare' c.t *i prin traorarea p$limarului 1pri!pei2
ncep.n" "in a "oua 3um$tate a !ecolului al 4I4-lea' o "at$ cu trecerea la te(nica
mai e%oluat$ "e /n&inare a &.rnelor cioplite pe patru muc(ii /n ;coa"$ "e r.n"unic$<
*i !u& inluen#a ar(itecturii ur&ane !e r$!p.n"e*te "ecorul /n tencuial$ !au /n !tucatur$
la anca"ramentele ere!trelor ale u*ilor' la col#urile pere#ilor' la /nceput cu moti%e
0eometrice' iar /n ultimele "ecenii cu elemente lorale a!ociate *i cu alte materiale
intro"u!e /n tencuial$' !tr$ine culturii populare tra"i#ionale.
1.:. 'isericile de lemn
Ca reali,$ri te(nice *i arti!tice ' &i!ericile "e lemn !e !ituea,$ printre cele mai
i,&utite /n "omeniul ar(itecturii "e lemn.
Con!truite "e c$tre me*teri populari' prin contri&u#ia comunit$#ii !$te*ti ace!te
monumente "e cult pleac$ "e la orma !impl$ a ca!ei #$r$ne*ti' cu care !e /nru"e*te
at.t ca materiale *i te(nici "e con!truc#ie' c.t *i ca orm$ *i "ecora#ie.
n e%olu#ia !a' &i!erica "e lemn /mprumut$' /ncep.n" "in !ecolul al 4I7-lea' *i
unele elemente "e plan *i !tructur$ "in ar(itectura e"iiciilor reli0ioa!e "e ,i".
Cea mai %ec(e orm$ "e plan e!te "reptun0(iular-alun0it$' /n care !unt ampla!ate
cele trei /nc$peri cerute "e r.n"uielile &i!ericii 0reco-orientale 1orto"o+e2) altarul cu
ma!a cultic$' naosul' partea central$' re,er%at$ &$r&a#ilor *i pronaosul, "e!tinat
emeilor> altarul e!te "e!p$r#it "e nao! printr-un iconostas' nao!ul "e pronao! printr-
un perete !tr$pun! "e trei 0oluri' *i pronao!ul "e e+terior printr-un ,i" cu u*$ /n a+ !au
pe l$turi.
n 5ara Rom.nea!c$ &i!ericile !unt oarte !imple' au /n$#i*area unei ca!e
prece"at$ la apu! "e un pri"%or' ca o pri!p$ "e ca!$' altarul are o orm$
"reptun0(iular$ la cele mai %ec(i.
n Mol"o%a' planul &i!ericilor "e lemn interpretea,$ caracteri!ticile ar(itecturii "e
,i" la &i!erica "in R$pciuni-Neam#' cu un oi*or "e plan p$trat !upra/n$l#at "e un turn
clopotni#$' acoperi* /n patru ape *i !trea*in$ proeminent$.
Cele mai "e!$%.r*ite &i!erici apar#in.n" ar(itecturii "e lemn !unt cele "in
Tran!il%ania' la care' "ea!upra pronao!ului' !e /nal#$ turnul-clopotni#$. Terminat la
partea !uperioar$ cu un &alcon /ncoronat "e un coi pirami"al cu !$0eat$' a%.n" ca
ori0ine un mo"el 0otic' a"aptat ne%oii ca !unetulu clopotului !$ ie au,it "e "eparte.
Un e+emplar "e mare %aloare arti!tic$ at.t prin reali,area con!tructi%-ar(itectural$'
c.t *i prin /n!crierea /n pei!a3' e!te &i!erica "in Bur"e*ti-Maramure*' con!truit$ /n anul
1CDD' al c$rui turn are o /n$l#ime "e EAm' iin" printre cele mai /nalte con!truc#ii
reli0ioa!e "in lume.. n anul 1FFF' &i!erica "in Bur"e*ti a o!t inclu!$ /n li!ta
patrimoniului cultural mon"ial UNE9CO.
Pri"%oarele &i!ericilor' ca *i cele ale ca!elor' au o!t locul "e "e!$*urare a crea#iei
arti!tice> pere#ii e+teriori au o!t "e cele mai multe ori /mp$r#i#i /n "ou$ re0i!tre "e un
&r.u /n tor!a"$ 1unie2' !tr$%ec(i element "ecorati% ar(itectural' /n timp ce la
anca"ramentele u*ilor /nt.lnim elemente ale ar(itecturii /n piatr$' romanice *i 0otice.
:.Arhitectura n statul dac
n !tatul "ac apar !emnele unei %ie#i c%a!ior$*ene*ti a!em$n$tor a*e,$rilor "e tip
celtic' acele oppi"um' pa care 0eto-"acii le numeau dave.
n perioa"a "e /nlorire a !atatului "ac!-au ri"icat la 9armi,e0etu!a cel mai
important centru !trate0ic al "acilor) cet$#ile Co!te*ti' 6li"aru' Piatra Ro*ie' 8r$"i*tea
Muncelului' cet$#i cu caracter militar /n interiorul c$rora erau !anctuare *i mici
locuin#e. n aceea*i perioa"a' n Mol"o%a a o!t con!truit$ cetatea "e la 6.tca
-oamnei' "e l.n"$ Piatra Neam#.
?. (n perioada stp)nirii romane n *acia a o!t con!truit$ una "in marileminuni ale
te(nicii acelei %remi' po"ul pe!te -un$re "e la -ro&eta' cu o lun0ime "e 1.1?E m.'
opera ar(itectului Apolo"or "in -ama!c. -in or"inul /mp$ratului Traian e!te con!truit
ora*ul Ulpia Traiana 9armi!e0etu,a' capitala -aciei romane..n -o&ro0ea !e p$!trea,$
"in epoca !t$p.nirii romane cuno!cutul monument comemorati% Tropaem Traiani' cu
!culpturi cu caracter narati% pri%in" r$,&oaiele "acilor cu romanii.
A. Arhitectura medieval cu caracter monumental+sec.1,+1-
+ n timp ce ar(itetura popular$ olo!e*te ca materiale "e con!truc#ie e+clu!i%
lemnul' piatra *i p$m.ntul' ar(itectura "e caracter monumental-cet$#i' &i!erici'
m.n$!tiri' ca!e &oiere*ti' palate-olo!e*te piatra "e r.u'piatra "e carier$ !part$ !u&
orm$ "e cioplitur$ !au $#uit$' c$r$mi"a' lemnul' teracota *i ca material "e le0$tur$
mortarul "e %ar al& ame!tecat cu pietricele ine
-up$ retra0erea !t$p.nirii romane "in -acia' /n perioa"a "e "e!$%.r*ire a
proce!ului "e etno0ene,$ a poporului rom.n' popula#ia a continuat !$ tr$ia!c$ /n o&*ti
!$te*ti. -e!ele incur!iuni ale popula#iilor mi0ratoare' (uni' pecene0i' cumani au $cut
nece!ar$ con!tituirea unor uniuni "e o&*ti care au !tat la &a,a primelor orma#iuni "e
tip eu"al' cne,atele *i %oie%o"atele' nuclee ale %iitoarelor orma#iuni !tatale.
In ace!te con"i#ii ar(itectura /n lemn nu mai putea !ati!ace ne%oile "e ap$rare *i
nici e+i0en#ele cla!ei eu"ale /n ormare. Ca urmare' apar noi pro0rame ar(itecturale'
mai /nt.i /n "omeniul ortiica#iilor. n Tran!il%ania' /n !ecolele 1G-1: au o!t
con!truite cet$#i cu %aluri "e p$m.nt *i pali!a"e la More*ti-Mure*' 6i(aria' Cena".
-in aceea*i perioa"$ a%em "o%e,i ale proce!ului "e cri!tali,are a unei ar(itecturi
reli0ioa!e /n -o&ro0ea 'an!am&lul "e &i!ericu#e rupe!tre "e la 6a!ara&i' ruinele
&i!ericii "e la Niculi#el-!ec.11' ruinele &i!ericu#ei "e la 8ar%$n--ino0e#ia-!ec.1G-1:'
iar /n Tran!il%ania "ocumentele men#ionea,$ e+i!ten#a M.n$!tirii 9.Ioan 6ote,$torul
la Cena" cea mai %ec(e a*e,are mona!tic$ cuno!cut$ /n 6anat.
-atorit$ con"i#iilor i!torice care au $cut ca teritoriul #$rii noa!tre !$ ie "i%i,at /n
trei !tate !eparate' e%olu#ia ar(itecturii pre,int$ a!pecte "ieren#iate pentru iecare
pro%incie /n parte. A!tel' /n Tran!il%ania' o"at$ cu cucerirea "e c$tre Re0atul ma0(iar
p$trun" 0rupurile entice 0ermane *i' o"at$ cu ele' *i cele "int.i elemente ale
ar(itecturii romanice' caracteri!tice Occi"entului. Cea mai important$ con!truc#ie "e
!til romanic ri"icat$ /n Tran!il%ania /n !ecolul al 1?-lea e!te cate"rala romano-catolic$
9.Mi(ail "in Al&a Iulia. Al$turi "e ar(itectura rom.nea!c$ "e lemn' "ominant$ /n
Tran!il%ania !-a "e,%oltat /n partea "e !u" *i /n %e!t-Ha#e0' Haran"' 6i(or' Maramure*
*i o ar(itectur$ "e ,i" promo%at$ "e c$tre cne,ii rom.ni' ctitori "e numeroa!e &i!erici
a*a cum e!te C.n"ea' care ri"ic$ &i!erica "e piatr$ "in 9.nt$m$ria Orlea. n !e.1? pe
ruinele unei con!truc#ii "in Antic(itate a o!t ri"icat$ &i!erica "in -en!u*' una "in cele
mai %ec(i &i!erici rom.ne*ti "in #ar$.
n 5ara Rom.nea!c$' /nceputurile ar(itecturii me"i%ale !e caracteri,ea,$ prin
a"optarea unor te(nici *i tipuri "e plan "e ori0ine &i,antin$' le0$turile cu 6i,an#ul
iin" a%ori,ate "e e+i!ten#a unor cet$#i &i,antine /n -o&ro0ea *i la -un$rea "e Io!-
P$cuiul lui 9oare' 8ar%$n -ino0e#ia-"ar *i "e aptul c$ reli0ia orto"o+$ a poporului
rom.n "e aici era le0at$ "e Con!tantinopol' capitala Imperiului 6i,antin.
n Mol"o%a !unt puternice /nr.uririle artei occi"entale' un"e /nt.lnim orme ale
romanicului *i 0oticului. Cea mai %ec(e &i!eric$ "e ,i" p$!trat$ /n Mol"o%a e!te
Cate"rala 9.Nicolae "in R$"$u#i' o &a,ilic$ romanic$ cu trei /nc$peri a"aptat$
cultului 0reco-oriental.
n !ec.1A iau na*tere noi orme "e art$ care au !tat !u& inluen#a a "ou$ curente
%enite "in aar$' care-*i "i!putau trecerea la cur#ile "omne*ti.
1-curentul occi"ental romano-0otic' r$!p.n"it /n Tran!il%ania
:-curentul oriental "e ori0ine &i,antin$' %enit prin interme"iul #$rilor !la%e
6ul0aria *i' mai ale!' 9er&ia' care' /n !ecolul 1A a "e#inut primatul /n a!imilarea *i
prelucrarea artei &i,antine "in epoca Paleolo0ilor.
Inluen#ele occi"entale !-au $cut !im#ite' /n primul r.n"' /n "omeniul ar(itecturii
militare la cet$#ile care ap$rau 0rani#a "e nor" a 5$rii Rom.ne*ti' Cetatea Poienari *i
Cetatea Po"ul -.m&o%i#ei' iar /n Mol"o%a la Cetatea Nem#ului' con!truit$ /n timpul
lui Petru I Mu*at' primul "omnitor care a or0ani,at !i!temul "een!i% al
Mol"o%ei'Cetatea "e 9caun a 9uce%ei' cet$#ile 5e#ina' Hotinul *i' cea mai
impre!ionant$' Cetatea Al&$.
Curentul oriental "e ori0ine &i,antin$ e!te "ominant /n 5ara Rom.nea!c$ "e un"e
p$trun"e /n Mol"o%a *i !e caracteri,ea,$ prin a"optarea unor ten(ici *i tipuri "e plan
&i,antine ' pre"ominante /n ar(itectura reli0ioa!$' %enit$ /n contact *i cu inluen#ele
curentului occi"ental romano-0otic.
n a "oua 3um$tate a !ecolului 1A !e /nc(eie or0ani,area %ie#ii reli0ioa!e prin
/niin#area mitropoliilor 5$rii Rom.ne*ti *i Mol"o%ei !u& autoritatea Patriar(iei "e la
Con!tantinopol. Ca urmare' ar(itectura reli0ioa!$ !e /n"reapt$ cu preerin#$ c$tre
ormele &i,antine. La Curtea "e Ar0e*'/n timpul lui 6a!ara& I *i a urma*ului !$u
Nicolae Ale+an"ru e!te ,i"it$ 6i!erica -omnea!c$ 9.Nicolae' un monument
conceput "up$ mo"elul cla!ic al &i!ericii "e tip cruce greac nscris' o crea#ie a
me*terilor ar(itecturii &i,antine. 6i!erica -omnea!c$ 9. Nicolae e!te primul
monument reli0io! "e mare amploare ri"icat /n 5ara Rom.nea!c$' p$!trat /n &un$
!tare.
Paralel cu or0ani,area *i con!truirea &i!ericilor' at.t /n 5ara Rom.nea!c$ c.t *i /n
Mol"o%a !e or0ani,ea,$ m.n$!tirile' care' a%.n" !ate *i mo*ii /n proprietate au
contri&uit la "e,%oltarea culturii *i a me*te*u0urilor arti!tice.
n 5ara Rom.nea!c$' c$lu0$rul !.r& Nico"im con!truie*te m.n$!tirile7o"i#a *i
Ti!mana' iar /n ultimul !ert "e %eac 1A !e ri"ic$ m.n$!tirea Co,ia' ctitorie a lui
Mircea cel 6$tr.n. =olo!irea e+perien#ei ar(itecturii !.r&e*ti "in acea!t$ perioa"$ a
prile3uit "e,%oltarea me*te*u0urilor le0ate "e arta "e a con!trui *i' ca urmare' pe
*antierele "e la 7o"i#a' Ti!mana *i Co,ia !e ormea,$ ec(ipe "e me*teri locali'
!peciali,a#i /n arta "e a con!trui' ia na*tere o coal rom)neasc de arhitectur.
La !.r*itul !ecolului 1A !e con!truie*te &i!erica m.n$!tirii Cotmeana' iar la
/nceputul !ecolului 1E !e ri"ic$ la T.r0o%i*te &i!erica ce %a "e%eni Mitropolia T$rii
Rom.ne*ti.' "$r.mat$ la 1JFG *i /nlocuit$ cu alt$ &i!eric$. Tot /n !ecolul 1E a o!t
con!truit$ la T.r0o%i*te o nou$ curte "omnea!c$ *i mai multe &i!erici *i m.n$!tiri
"intre care !-a p$!trat "oar &i!erica 9.7ineri.
n %reme urma*ilor lui Mircea cel 6$tr.n ar(itectura /nre0i!trea,$ o !ta0nare
"atorit$ r$,&oaielor continui *i a luptelor interne pentru "omnie.
9ecolul 1D "e&utea,$ /n 5ara Rom.nea!c$ cu con!truirea a "ou$ monumente "e
mare %aloare arti!tic$' 6i!erica M.n$!tirii -ealu "e l.n0$ T.r0o%i*te ri"icat$ "e
"omnitorul Ra"u cel Mare *i 6i!erica M.n$!tirii Ar0e*ului' pe care Nea0oe 6a!ara&
o ri"ic$ cu piatr$ "in carierele "e la Al&e*ti "e l.n0$ C.mpulun0 *i cu marmur$ *i
mo,aic "e la Con!tantinopol' "e un"e a a"u! *i pe me*terul Manoli'%e!tit cioplitor /n
piatr$. ntre anii 1E1C-1E1F Nea0oe 6a!ara& reace *i %ec(ea mitropolie a 5$rii
Rom.ne*ti.
6i!erica "e la -ealu *i cea "e la Curtea "e Ar0e* pre,int$ analo0ii' /n ceea ce
pri%e*te "ecorul ar(itectural e+terior' &o0at /n !culpturi *i relieuri /ntin!e pe toat$
!upraa#a pere#ilor' cu arta "ecorati%$ caracteri!tic$ ar(itecturii Armeniei *i 8eor0iei.
Cele "ou$ monumente au "e%enit mo"ele pentru principalele e"iicii "e cult ri"icate
/n Tara Rom.nea!c$ /n !ecolele 1D-1C contri&uin" la cri!tali,area unui stil
arhitectonic muntenesc.
n !ecolul1C' perioa"a "omniei lui Matei 6a!ara& -1D?:-1DEA Ka o!t marcat$ "e
con!truirea mai multor re*e"in#e "omne*ti *i &oiere*ti-ca!ele "omne*ti "e la
C.mpulun0 *i 6re&u'curtea "e la 8ole*ti-precum *i "e ri"icarea unui mare num$r "e
&i!erici la T.r0o%i*te' Craio%a' 6ucure*ti *i m.n$!tiri' "intre care amintim M.n$!tirea
Arnota. n acea!t$ %reme' /n Oltenia !e conturea,$ ten"in#a "e ortiicare a &i!ericilor'
turnul clopotni#$ iin" tratat ca un turn "e reu0iu.
9.r*itul !ecolului 1C e!te marcat "e /nmul#irea cur#ilor "omne*ti *i &oiere*ti'
remarca&ile calit$#i ar(itectonice a%.n" cur#ile *i palatele ri"icate "e c$tre "omnitorul
Con!tantin 6r.nco%eanu-1DJJ-1C1A-la Potlo0i *i Mo0o*oaia' "otate cu a"uc#iuni "e
ap$' cu &$i *i 0rupuri !anitare're*e"in#e ce oereau un conort mult !uperior celor "in
palatele contemporane "in Occi"ent. n timpul lui Con!tantin 6r.nco%eanu au o!t
con!truite mai multe an!am&luri m.n$!tire*ti-Hure,' 9inaia' R.mnicu 9$rat' Antim-*i
oarte multe &i!erici "intre care amintim 9.8(eor0(e Nou ' Col#ea' =un"enii
-oamnei. Prin ori0inalitatea re,ol%$rilor compo,i#iilor ar(itectonice *i a "ecorului
monumental' ar(itectura "in timpul lui Con!tantin 6r.nco%eanu a "o&.n"it o e+pre!ie
!tili!tic$ unitar$ /n ca"rul a*a-numitului stil br)ncovenesc' a c$rui autoritate !-a
manie!tat /n tot cur!ul !ecolului 1J.
Ultimul mare an!am&lu m.n$!tire!c a o!t cel "a la 7$c$re*ti'un a"e%$rat
te!tament al artei me"ie%ale "in 5ara Rom.nea!c$' con!truit /ntre anii 1C1D-1C:: "e
c$tre "omnitorul Nicolae Ma%rocor"at' "up$ care ini#iati%a con!truirii unor &i!erici
paro(iale or$*ene*ti *i !$te*ti e!te preluat$ "e c$tre cate0oriile !ociale /n cur! "e
"e,%oltare 'me!eria*i *i ne0u!tori 'iar la !ate "e c$tre o&*tile !$te*ti.
n Mol"o%a' /n timpul lui Petru Mu*at-1?CA-1?F1-!unt pu!e &a,ele unui !i!tem
"een!i% &ine or0ani,at cu puternice cet$#i ,i"ite "in piatr$ la 9ucea%a' Neam#' 5e#ina'
iar rontiera "e r$!$rit' amenin#at$ "e t$tari a o!t /nt$rit$ cu cet$#ile "e la Cetatea
Al&$' 9oroca' Hotin. n interiorul #$rii au o!t con!truite cur#i ortiicate la Roman'
Cotnari' 6ac$u' H.rl$u' Ia*i' Piatra Neam#. Paralel cu ar(itectura militar$ *i ci%il$ !e
con!truie!c *i primele &i!erici "e ,i"' 9. Nicolae "in R$"$u#i *i 9. Treime "in 9iret.
n timpul lui Ale+an"ru cel 6un-1AGG-1A?:-!e con!truie!c comple+ele m.n$!tire*ti
6i!tri#a' Humorul *i Mol"o%i#a "in care au r$ma! numai re!turi "e un"a#ii.
9in0ura cl$"ire care ni !-a p$!trat "in acea!t$ perioa"$ e!te &i!erica 9. Treime "in
9iret' "e orm$ trilo&at$ !impl$ care !-a impu! ca prototip al celor mai numeroa!e
&i!erici "in timpul lui Btean cel Mare.
Ac#iunile or"inelor c$lu0$re*ti ale ranci!canilor *i "ominicanilor /n Mol"o%a au
prile3uit ,i"irea /n ora*ele 9iret *i 6aia a c.tor%a &i!erici 0otice "e propor#ii
impun$toare' !imilare celor "in Tran!il%ania' al c$ror %oca&ular "ecorati% a o!t
/n!u*it /n parte "e c$tre me*terii mol"o%eni care l-au inte0rat /n ar(itectura epocii lui
Btean cel Mare.
A "oua 3um$tate a !ecolului 1E *i !ecolul 1D au con!tituit pentru #$rile rom.ne o
epoc$ "e /nlorire arti!tic$ "atorit$ "e,%olt$rii economice. Acum !e ri"ic$ un mare
num$r "e cet$#i' ca!e "omne*ti *i &oiere*ti'm.n$!tiri *i &i!erici. Cre*te num$rul
t.r0urilor ca centre me*te*u0$re*ti *i comerciale e%olu.n" ca a*e,$ri ur&ane'
"epen"ente "e "omnie. -e,%oltarea me*te*u0urilor a contri&uit la /nlorirea arti!tic$
"in acea!t$ %reme c.n" !e ri"ic$ monumente repre,entati%e "e ar(itectur$ me"ie%al$.
n acea!t$ perioa"$' cu prec$"ere /n timpul "omniei lui Btean cel Mare !e
"e!$%.r*e*ete /n ar(itectur$ un stil moldovenesc "e mare ori0inalitate.
Primele trei "ecenii "in "omnia lui Btean cel Mare !unt marcate "e eortul !pre
con!truc#iile militare' cerute "e ne%oile "e ap$rare a #$rii)reormea,$ !i!temul "e
ap$rare a #$rii' re!tructurea,$ %ec(ile cet$#i "e la Neam# *i 9ucea%a *i ri"ic$ altele
noi'cet$#ile "e lemn "e la 6.rla" *i Cr$ciuna *i cele "e ,i" "e la Or(ei *i C(ilia "e la
0urile -un$rii.
-up$ anul 1AJC'c.n" /nc(eie pace cu turcii' 9tean cel Mare !e /n"reapt$ !pre
con!truc#ii apar#in.n" ar(itecturii reli0ioa!e *i ci%ile. E!te epoca ce a%ea !$ "ea
Mol"o%ei cele mai rumoa!e *i mai repre,entati%e monumente "e ar(itectur$
me"ie%al$. Au o!t con!truite cur#i "omne*ti /n mai toate ora*ele "e !eam$ *i un
num$r "e :A "e &i!erici'p$!trate /ntre0i.Acea!ta ne /n"rept$#e*te !$ cre"em c$ /n
timpul lui 9tean cel Mare e+i!ta o *coal$ "e ar(itectur$ /n Mol"o%a *i o a"e%$rat$
armat$ "e me*teri ,i"ari *i lucr$tori pro%eni#i "in me"iul auto(ton.
n !ecolul 1D /n "ecora#ia a#a"elor &i!ericilor m.n$!tire*ti rolul principal re%ine
picturilor murale-Humor' Mol"o%i#a. n apropiere "e 8ura Humorului' Btean cel
Mare a con!truit /n anul 1AJJ 9c(itul 7orone# pentru -aniil 9i(a!trul. 6i!erica ace!tui
!c(it' cu (ramul 9. 8(eor0(e' caracteri!tic$ !tilului mol"o%ene!c' ini#ial "ecorat$ cu
"i!curi "e ceramic$ !m$l#uit$ a o!t /mpo"o&it$ la 1EAC cu picturi murale pe toate
a#a"ele' pe un on" "e al&a!tru inten!' renumitul al&a!tru "e 7orone#' care ace
cele&ritatea ace!tui monument. Cea mai "e!$%.r*it$ !cen$ pictat$ e!te ;Iu"ecata "e
Apoi<. n aceea*i perioa"$' m.n$!tirile /ncep !$ ie ortiicate prin curtine /nalte'
pre%$,ute cu "rumuri "e !tra3$ *i turnuri a*a cum !unt cele "e la Pro&ota *i 9uce%i#a.
n !ecolul 1C /nt.lnim o mare %arietate tipolo0ic$ *i ornamental$' apar inluen#ele
cauca,iene' pre,ente /n "ecora#ia /n piatr$ a a#a"elor a*a cum /nt.lnim la Trei Ierar(i'
precum *i inluen#ele con!tantinopolitane-9. 9a%a-Ia*i- *i cele &aroce' pre0nante la
8olia-Ia*i. n timpul lui 7a!ile Lupu-1D?A-1DE?-!unt m$rite *i /nrumu!e#ate cur#ile
"omne*ti "e la Ia*i *i conacele Pri&e*ti' Ber&e*ti *i Pa*cani' care e%i"en#ia,$
pro0re!ele ar(itecturii ci%ile' cu !porite po!i&ilit$#i "e conort' cu e%i"ente le0$turi cu
ar(itectura &r.nco%enea!c$.
n !ecolul 1J !e accentuea,$ inluen#ele &aroce trecute prin iliere orientale'
manie!tate' mai ale!' /n "ecora#ia a#a"elor-9. 8(eor0(e-Ia*i.
C$tre !.r*itul !ecolului 1J *i /nceputul !ecolului 1F ar(itectura "e !til neocla!ic
"e%ine pre"ominant$ at.t pentru reali,area cur#ilor *i ca!elor &oiere*ti' a*a cum e!te
palatul "e la M.n$!tirea =rumoa!a "in Ia*i' c.t *i pentru con!truirea "e &i!erici-
7$ratec-1JGJ.
n Tran!il%ania *i 6anat "atorit$ p$trun"erii ormelor arti!tice occi"entale'care !e
/nt.lne!c cu tra"i#ia auto(ton$ *i cu inluen#ele &i,antine e%olu#ia ar(itecturii pre,int$
o coni0ura#ie oarte comple+$. Cele mai %ec(i &i!erici rom.ne*ti "in piatr$ care !-au
p$!trat--en!u*' 9trei 9.n0eor0iu' 9.nt$ M$ria Orlea' 9trei ' 8ura!a"a' pre,int$
conluen#e cu ar(itectura &alcanic$ *i cu ar(itectura romano-0otic$.
n !ecolul 1? !e r$!p.n"e*te '"atorit$ ca%alerilor teutoni *i a or"inelor c$lu0$re*ti *i
mai ale! a coloni*tilor !a*i' !tilul romanic *i apoi cel 0otic. Ca%alerii teutoni
con!truie!c cet$#ile =el"ioara *i Co"lea' -up$ marea in%a,ie t$tar$ "in 1:A1-1:A: au
o!t con!truite numeroa!e cet$#i *i ca!tele-Hune"oara ' -e%a' C.lnic. n ar(itectura
reli0ioa!$' p.n$ la !.r*itul !ecolului 1? ' pre"ominant e!te !tilul romanic /n %arianta
tipului &a,ilical cu trei na%e.
-in a "oua 3um$tate a !ecolului 1? p$trun"e !tilul 0otic o"at$ cu con!truirea
&i!ericii ci!terciene "e la C.r#a mai apoi &i!erica "in 6artolomeu-6ra*o% *i cea "in
Pre3mer. n !ecolul 1A &i!erica e%oluea,$ "e la orma &a,ilical$ la &i!erica /n
"i!po,i#ie "e (al$'a*a cum e!te 6i!erica Nea0r$ "in 6ra*o%.
ntre a "oua 3um$tate a !ecolului 1A *i !.r*itul !ecolului 1E /n toate centrele
importante ale Tran!il%aniei !e con!truie!c &i!erici 0otice )la Clu3 6i!erica 9.Mi(ail'
la 9i&iu 6i!erica /nc(inat$ 9.Marii' la 9i0(i*oara 6i!erica 9. Nicolae "in -eal' la
6ra*o%'6i!erica Nea0r$'ar!$ la 1DJF.
Ar(itectura rom.nea!c$ "in Tran!il%ania e!te repre,entat$ "e &i!ericile "e lemn
e+i!tente /n iecare !at *i "e cele "e ,i" ri"icate "e c$tre cne,i /n 5ara Ha#e0ului' 5ara
Haran"ului'Mun#ii Apu!eni' care p$!trea,$ ormele tra"i#ionale ale cl$"irilor "e cult
orto"o+' "ar care au a"optat *i unele elemente 0otice'&ol#i pe o0i%e' portaluri'
contraor#i' precum *i planul cruciorm "in ar(itectura 5$rii Rom.ne*ti a*a cum !unt
&i!ericile "in R.u "e Mori-Hune"oara ' 6.r!$u KHune"oara' Alma*u Mare-Al&a'
repre,entati%e pentru ar(itectura rom.nea!c$ "in Tran!il%ania.
-e mare %aloare e!te *i ar(itectura ci%il$ *i militar$' /n"eo!e&i cet$#ile "e ap$rare
'con!truite atunci c.n" turcii amenin#au Tran!il%ania )Cetatea 6ran ' Ca!telul
Cor%ine*tilor "e la Hune"oara'Ca!telul C.n"e*tilor "e la R.u "e Mori' o !erie "e
cet$#i !$te*ti "e reu0iu' a*a cum !unt cele "e la R.*no%' Rupea' 6iertan *i ortiicarea
ora*elor'pre%$,ute cu ,i"uri "e ap$rare *i &a!tioane a*a cum !unt 6ra*o%ul *i Co"lea.
ncep.n" cu !ecolul 1E un enomen repre,entati% pentru Tran!il%ania /l con!tituie
o !u!#inut$ campanie "e ortiicare'"atorat$' /n !pecial pericolului pe care /l pre,enta
mperiul Otoman pentru /ntrea0a Europ$. Prin contri&u#ia &re!lelor "e me*te*u0ari'
ora*ele !e /ncon3oar$ cu centuri "e ,i"uri' /nt$rite cu turnuri-6ra*o%' 9i&iu'
9i0(i*oara' 6i!tri#a' Clu3' Me"ia*. n !atele "e coloni,are' &i!ericile !unt ortiicate *i
"e%in nucleele unor puternice cet$#i #$r$ne*ti-Pre3mer' H$rman' 6iertan.
Prin cele circa :GG "e &i!erici ortiicate' prin in0enio,itatea amena3$rilor
"een!i%e' Tran!il%ania e!te un reper important "e %aloare european$ /n i!toria
ar(itecturii.
La /nceputul !ecolului 1D apar primele !emne ale Rena*terii-lo00ia ca!telului "e la
Hune"oara-pentru ca /n !ecolele 1D-1C !tilul Rena*terii !$ !e airme mai puternic at.t
/n ar(itectura ca!telelor-=$0$ra*' L$,area' Iernut-c.t *i /n numeroa!ele locuin#e ale
patriciatului or$*ene!c' cu prec$"ere /n pietr$ria anca"ramentelor.
n !ecolul 1J !tilul 6aroc "omin$ ar(itectura Tran!il%aniei' a%ori,at "e autorit$#ile
(a&!&ur0ice' pentru care &arocul era un !til oicial-palatul 6ruLent(al "in 9i&iu'
palatul epi!copal "in Ora"ea.
O alt$ ten"in#$ /n ar(itectura !ecolului 1J "in Tran!il%ania a o!t aceea "e
a!imilare a ormelor "e !til "in 5ara Rom.nea!c$' /n primul r.n" cele &r.nco%ene*ti-
&i!erica "in 9.m&$ta "e 9u!' =$0$ra*' Cop$cel' 8eoa0iu "e 9u!. n ace!t timp /n
ar(itectura Tran!il%aniei apar cet$#ile "e tip 7au&an' con!truite "e autorit$#ile
au!triece-Ara"' Ora"ea' =$0$ra*.
9$r*itul !ecolului 1J *i /nceputul !ecolului 1F marc(ea,$ trecerea !pre
ar(itectura neocla!ic$' repre,entat$' la /nceput' prin palatul TeleLi "in Clu3-Napoca.
Arhitectura de lemn e!te !ituat$ /n ,ona "e contact *i "e intereren#$ acti%$
"intre arta cult$ *i arta popular$. Nu numai ca!ele' "ar *i cele mai %ec(i &i!erici'la
rom.ni' au o!t "e lemn. P.n$ /n !ecolul 1J *i /n ora*ele cu !tructur$ mai la+$
'ma3oritatea ca!elor erau "e lemn' a!em$n$toare cu cele "e la !ate. n !ecolele 1F *i :G
are loc o ra"ical$ recon!truc#ie a ora*elor un"e !e con!truie!c ca!e "e ,i".
9in0ura cate0orie "e monumente "in lemn p$!trate /n num$r oarte mare o
ormea,$ &i!ericile. n a "oua 3um$tate a !ecolului :G !e p$!trau /n Rom.nia CD:
&i!erici "e lemn cla!ate ca monumente-:1? /n Tran!il%ania' 1GF /n Cri*ana' :1 /n
6anat' EA /n Maramure*' 1A: /n Oltenia' DG /n Muntenia *i 1D? /n Mol"o%a.
Te(nica "e con!truc#ie a &i!ericilor "e lemn e!te ca *i la ca!a #$r$nea!c$'"in &.rne
"i!pu!e /n cununi ori,ontale. Tipul "e plan' acela*i /n toat$ #ara' e!te cel "e nav cu
compartimentare ritual$ orto"o+$ /n pronao!' nao! *i a&!i"a altarului'"e o&icei
"ecro*at$ *i cu orm$ poli0onal$. Pe latura !u"ic$ are un pri"%or cu a!pect "e pri!p$'
nao!ul are o &olt$ /n !emicilin"ru' pronao!ul e!te t$%$nit'iar "ea!upra are' "e o&icei'
un turn-clopotni#$.
Ca urmare a "i!tru0erilor pro%ocate "e in%a,ia t$tar$ "in anul 1C1C' cele mai
multe &i!erici "in 5ara L$pu*ului *i Maramure* au o!t re$cute inte0ral. Con!tructorii
noilor &i!erici "e lemn au ri"icat monumente "e e+cep#ional$ rumu!e#e' cu turn
clopotni#$ /ncununat cu un coi prelun0 *i cu o &o0at$ "ecora#ie !culptat$ ) Bur"e*ti '
Cu(ea' Ro,a%lea' 9$c$l$*eni' Ro0o,' Ieu"' a*a cum !unt *i &i!ericile "in 6i(or *i "in
9$la3.
6I6LIO8RA=IE
1. 8ri0ore Ione!cu' Arhitectura pe teritoriul .om)niei de+a lungul
veacurilor,E"itura Aca"emiei'6ucure*ti' 1FJ1
:. Ioan 8o"ea' 'iserici de lemn din .om)nia+nord+vestul Transilvaniei,
6ucure*ti 1FFD
?. 8(eo0(e =oc*a' Ioan 8o"ea' Arhitectura /or0ului, E"itura "e 7e!t'
Timi*oara' :GG: