Platform de e-learning i curricul e-content

pentru nvmntul superior tehnic

Elemente de Electronic Analogic
29. Circuite de multiplicare analogic
Amplificatoare operationale cu transconductanta (AOT)
Unul dintre amplificatoarele cu transconductanta este circuitul integrat
CA3080 produs de firma RCA. Schema interna a circuitului este prezentata in
figura 9.1

Figura 9.1 (Catalog RCA)
Analiza pe care o vom face se bazeaza pe schema de principiu prezentata in
figura 9.2


Figura 9.2
Amplificatorul propriu-zis este format de etajul diferential format de
tranzistoarele T
1
si T
2
, perechile de tranzistoare (T
3
,T
4
) si (T
5
,T
6
) formand
doua oglinzi de curent . Tinand cont de curentii de colector prin tranzistoarele T
1

si T
2
se pot scrie relatiile :

=
=
) exp(
) exp(
2
1
2
1
T
BE
S
T
BE
S
U
U
I I
U
U
I I
(9.1)
Pe de alta parte :
2 1 0
I I I + = (9.2)
Vom nota :
2 1
2 1 BE BE B B
U U U U U = = si utilizand relatiile (9.1) se deduce :

T
U
U
e I I
2 1
= (9.3)
Rezolvand sistemul de ecuatii format din relatiile 9.2 si 9.3 obtinem solutiile
prezentate cu relatiile 9.4

T
T
U U
U U
e
I I
e
I I
/
0 1
/
0 2
/ 1 1
1
1
1
+
=
+
=
(9.4)
Expresia curentului de iesire devine :

|
|
.
|

\
|
=
+

= =
T
U
U
U
U
OUT
U
U
I
e
e
I I I I
T
T
2
tangh
1
1
0 0 2 1

Functia tangenta hiperbolica poate fi aproximata :
T
OUT
U
U
I I
2
0
~ obtinandu-se:
GU I
OUT
= unde
T
U
I
G
2
0
= si reprezinta transconductanta AO
Caracteristica reala a acestui amplificator este prezentata in figura 9.3.


I
out
+I
0
-I
0
V

Figura 9.3
Amplificatoarele cu transconductanta sunt utilizate in foarte multe aplicatii :
- amplificatoare controlate in tensiune
- filtre controlate
- oscilatoare controlate
- rezistente controlate
- comparatoare
- multiplicatoare in patru cadrane
- circuite de esantionare si memorare
Exemple :
Rezistenta controlata prin curent

Figura 9.4

Primul amplificator operational (in montaj de repetor), are etajul de intrare
realizat cu tranzistoare FET pentru a avea o impedanta de intrare foarte mare.
01 . 0
100
= =
r
r
K
K I
U
GK K Gu
u
i
u
R
T
i
i
i
i
echiv
0
2 1
) (
= =

= =
Cu acest montaj, pentru valori ale curentului A) mA....1 1 (
0
e I se obtine o valoare de
rezistenta in domeniul ) 5 .... 5 ( R
echiv
O O e M k .

Multiplicator/divizor

Figura 9.5
Se pot scrie relatiile :

X i
RI u = unde
T
X
X
U
U
I I
2
h tan
1
=

R
u
I
I
I
I
I
U
U
I I
i X
T
X
OUT
1
2
1
2 2
2
h tan = = =
Pentru generarea curentilor I
1
si I
2
se utilizeaza generatoare de current
comandate in tensiune, obtinande-se functia:

1
2
1
2
u
u u
R G
G
I
i
OUT
=

Circuite integrate liniare pentru realizarea functiei de multiplicare
Multiplicatorul analogic este un circuit electronic care furnizeaza la iesire o
tensiune(curent) proportionala cu produsul valorilor a doua tensiuni (curenti) de
intrare:

K
u u
u
y X
=
0
; [K]=volt
Erori statice si dinamice. Dintre erorile care se pot defini pentru multiplicatoare
analogice putem mentiona :
Eroarea toatala
( )
y x
y X
u u
K
u u
u ,
0
+ =
Aceasta eroare este mult mai dificil de evaluat decat eroarea circuitelor cu o
intrare (ex : AO). In cataloage se specifica (prin caracteristici) valorile erorii la :
( ) ( ) o U u u
y x
, ,
max
=
Tensiunea de decalaj la iesire : tensiunea masurata la iesire cand ambele
intrari sunt la potential zero
|
0 0
U
Y X
U U = =

Tensiunea de decalaj datorata cuplajului parazit
Se defineste ca tensiunea masurata la iesire cand una din intrari este la potential
de referinta (0V), iar cealalta iesire este la valoarea maxima de intrare
max Y y
U u =
respectiv
max X x
U u =
Eroarea de neliniaritate se defineste ca variatia procentuala maxima fata de
cea mai buna aproximatie liniara a caracteristicii :
( )
Y
U f u =
0
cand
max X X
U u =
(in mod similar se defineste si pt u
x
)
Eroarea factorului de scala se defineste ca abaterea procentuala a factorului
de scala K. De cele mai multe ori acest factor poate fi reglat extern.

Metode de multiplicare analogica
Dintre metodele de realizare a multiplicatoarelor analogice putem
mentiona :
Multiplicatoare cu lege patratica - realizeaza produsul prin calculul
expresiei :
( ) ( )
4
2 2
Y X Y X
XY
+
=
Suma si diferenta se pot obtine cu AO iar legea patratica se aproximeaza pe
portiuni cu o retea de diode si rezistente, prin care se modifica aplificarea unui AO.
(figura 9.6). Diodele functioneaza pe post de comutatoare. Aceasta tehnica ofera o
banda larga de semnal, cca. 1MHz, si in functie de numarul de segmente de
aproximare a functiei, o precizie de pana la 0,25%
Exemplu de schema de aproximare a legii patratice :

Figura 9.6
Diodele sunt astfel polarizate incat pentru ui=0 toate diodele sunt in conductie
Multiplicarea prim modularea in tensiune si durata a unui tren de
impulsuri dreptunghiulare se bazeaza pe calculul ariei impulsurilor obtinute.
Metoda ofera o precizie mare, cca. 0,1%, dar banda de trecere este limitata (<zeci
de KHz)
Multiplicarea prin modularea in amplitudine si durata a unui tren de
impulsuri triunghiulare aceasta metoda este similara metodei anterioare dar
asigura o precizie mai scazuta, cca. 0,5%
Multiplicare cu sumare logaritmica realizeaza produsul a doua marimi
dupa legea : ( ) Y X XY log log antilog + = Pentru realizarea acestei functii se utilizeaza
amplificatoare neliniare logaritmice si antilogaritmice (exponentiale).
Multiplicatoare cu transconductanta variabila - Aceste multiplicatoare se
pot realiza in tehnica hibrida (utilizand AOT) sau in tehnica monolitica.


Multiplicatoare analogice integrate
Simbolul si structura circuitului integrat MPY100 produs de firma Burr-
Brown sunt prezentate in figurile 9.7 respectiv 9.8



Figura 9.7 (Catalog Burr Brown)

Figura 9.8 (Catalog Burr Brown)

Functia implementata are expresia :
(

= ) (
10
) )( (
2 1
2 1 2 1
0
z z
y y x x
A u
unde x,y,z e[-10,10]V iar constanta 10 este o marime exprimata in Volt

Aplicatii :
Montaj multiplicator (figura 9.9)

Figura 9.9
(

+
=
0
2 1
2 1 1
0
10
u
R R
R y x
A u Cand A tinde catre infinit
(

+ = ) 1 (
10
2
1 1 1
0
R
R y x
u
Montaj divizor (figura 9.10)

Figura 9.10
(
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+

=
Z
X
u
R R
R
u u
A u
10
2 1
2
0
0
Cand A tinde catre infinit
|
|
.
|

\
|
+ =
2
1
0
1 10
R
R
u
u
u
X
Z

Montaj pentru ridicare la patrat (figura 9.11)

Figura 9.11
10
1
2
0 i
u u =
Montaj pentru realizarea functiei radical (figura 9.12)

Figura 9.12
Z Z
Z
S
U u U
u u
A u
V U V
M Z K
) 10 (
10
) (
10 2 , 0
1 10
0
0 0
0
=
(

=
> >
O s s

Pentru V U V
Z
10 2 , 0 > > , dioda D se inverseaza in schema iar expresia tensiunii de
iesire este:
Z
U u 10
0
=
Convertor tensiune current (figura 9.13)

Figura 9.13

+ =
(

=
) (
10
0
0
S S
S
Y X
Z R I u
R I
u u
A u

R
u u
I A
Y X
S
10
=

Detector de faza (figura 9.14)

Figura 9.14
( ) ( ) ( ) | | u + + u = u + = = t t t t
AB
t t
AB u u
u
Y X
cos cos
2
1
10
) sin( sin
10 10
0

acest ultim termen
este
rejectat de FTJ
in consecinta : u = cos
20
0
AB
u
Detector de faza care realizeaza multiplicarea prin modulare cu impulsuri
dreptunghiulare

Figura 9.15
Comutatorul K este comandat cu impulsuri dreptunghulare avand frecventa /2
K inchis (U
Cda
=- E) si e e
R
R
u = =
1
2
0

K inchis (U
Cda
=+E) si e e
R
R
e
R
R
u + =
|
|
.
|

\
|
+ + =
1
2
1
2
0
1
E
e U
u
Cda
=
0
(realizeaza produsul!)
Descompunem in serie Fourier semnalul U
Cda

(

+ + + = ......... .......... 5 sin

5
1
3 sin
3
1
sin
4
t t t
E
U
Cda

In aceste conditii
| | | |
)
`

+ u + u + + u + u =
(

+ u + + u + + u + =
u +
=
..... ) 4 cos( ) 2 cos(
3
1
) 2 cos( cos
4
2
1
...... 5 sin ) sin(
5
1
3 sin ) sin(
3
1
) sin( sin
4 ) sin(
0
t t t
A
t t t t t t A
E
t A U
u
Cda

Filtrul trece jos rejecteaza semnalele de frecventa mare:

u = cos
2
0

A
u
Dublor de frecventa Cu multiplicatoare de semnal daca semnalele de intrare sunt
in faza (i.e. t A u u
y x
sin = = ) si daca se utilizeaza un FTB corespunzator frecventei

se obtine o schema de dublare a frecventei.

Figura 9.16
t
A
u 2 cos
20
2
0
=
Filtre
FTJ

Figura 9.17
10 10
01
0
E u
u u
u
y x
= =
Kirchoff I in punctul A rezulta :
0
/ 1
2
0 01
1
= + +
R
u
sC
u
R
u
i

j
s
E
RC
s u
s u
s H
i
1
10
10
10
1
) (
) (
) (
0
+
=
+
= =
FTJ de ordinul I

V RC
E
f
1 2
0

= V
E
RC
1 =

FTS

Figura 9.18
K
E
u
K
Y
X
u
i
= =
0 0
/ 1
2
0
1
'
0
= + +
R
u
R
u
sC
u
i

|
.
|

\
|
+ =

+
= = R
E
K
sC
R
E
K
sC
R
s u
s u
s H
i
1
1
1
) (
) (
) (
2
1 0

Deci: ( ) j j H 1 ) ( + = unde RC
E
K
=

FTB

Figura 9.19
0
) ( ) (
/ 1
/ 1
) (
4
01
1
2
2
0
= + +
+
R
s u
R
s u
sC R
sC R
s u
i
O
RCsR
E s u
R
s u
R
sC R
s u
i
= +
+

4
0
1 2
2
0
10
) ( ) ( 1
) (
0
10
) (
10
) (
10
10 1
) (
2
0
0
= +
+

Cs R
E s u
R
s u
R
RCs
s u
i

E RCs RCs
RCs
RCs
E RCs
s u
s u
s H
i
+
=

+
= =
2
0
1
) ( 10
10 10
10 1
10
1
) (
) (
) (
Calculam iesirea u
01

E RCs RCs
E
RCs
E
E RCs RCs
RCs
s u
u
s H
s u
u
s H
i
+
= |
.
|

\
|

+
= = =
2 2
0
01
1
01
2
) ( 10
10
1
10 ) ( 10 ) (
) (
) (
) (
FTJ de ordinul II
Oscilatoare comandate
O alta implementare a oscilatorului cu iesire in impulsuri dreptunghiulare (AO cu
histerezis figura 9.20- vezi demonstratie in cursul 10) este prezentata in figura
9.21


Figura 9.20
Tensiunea pe condensator are o variatie liniara. Schema se realizeaza cu doua AO
prin implementarea separata a integratorului si a AO cu histerezis.

Figura 9.21

Calcului timpilor t
1
si t
2
se realizeaza tinand cont de urmatoarele observatii :
- pentru AO1 legea de variatie a lui u
01
este liniara :
dt
du
C
R
u
01 0
=
) 0 ( ) (
01
0
01
u t
RC
u
t u + =
(pt u
0
constant)

- pentru AO2 avem relatiile :

2
1
max
2
1
max
R
R
u U
R
R
u U
o pL
o pH
=
=

- la multiplicator penru calculul timpilor t1 si t2 avem relatiile :
10
10
max 0
``
0 2
max 0
`
0 1
u u
u t
u u
u t
i
i
=
=

In aceste conditii t
1
si t
2
se deduc din ecuatiile :

+ =
+ =
pH pL
pL pH
U t
RC
u
U
U t
RC
u
U
2
``
0
1
`
0

+ =
+ =

2
1
max 0 2
max 0
2
1
max 0
2
1
max 0 1
max 0
2
1
max 0
10
10
R
R
u t
RC
u u
R
R
u
R
R
u t
RC
u u
R
R
u
i
i


i
u RC
R
R
t t ) (
20
2
1
2 1
= =
Observatie : Uomax nu mai are nici o influenta asupra frecventei
oscilatorului
Liniarizarea caracteristicii unei punti de masura


Figura 9.22
Pentru amplificator avem relatiile :
R R
ER
R R R
R
E V
E
R R
R
E V
A +
=
A + +
=
=
+
=

+
2
2

R R
R EK
R R
R
EK V V K V
A +
A +
= |
.
|

\
|
+
A +
= + =
+
2 2 2
1
2
) (
Pentru multiplicator avem relatiile :
(
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+

= V
u
R R
R
V E
A u
10
) (
0
2 1
2
0

( )
1 2
1 2 1 2 1 2
0
2 2 2
2
10
( )10 10
2
5
2
2
A
R
R R E
R R R R RE R R V R
R R
u
E R R E V R RE R R
R E
R R

+A
+
+ + A + A
+ A
= = = =
A (

(
+ A


Observatie : Tensiunea de iesire este direct proportionala cu variatia rezistentei si
nu depinde de E. Relatia este corecta dimensional valoarea marimii 5 avand unitate
de masura exprimata in Volt (Vezi definitia multiplicatorului BB).