SUDAREA

Prin sudare se nelege unirea, mpreunarea a dou obiecte, din materiale de

obicei metalice sau termoplastice, utiliznd cldura sau presiunea - cu sau fr ajutorul
unor materiale de adaos.
Atunci cand mbinarea este realizat n urma schimbrii de faz (topirii) a
materialului, procesul se numete sudare prin topire. Sudrii prin topire i este specifica
apariia unei zone denumite zona influenat termic (ZIT), n care pot aprea modificri
microstructurale ce conduc la reducerea rezistenei produsului metalic sudat. Se
recomand ca aceast zon sa fie ct mai mic pentru a nu afecta proprietile
mecanice ale celor doua materiale ce trebuie mbinate prin sudare. mbinarea este
asigurat de cordonul de sudur, care este un volum de material solidificat care
realizeaz continuitatea structurii cristaline a celor dou materiale.

Materiale utilizate la sudare
Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de baz (MB) i material
de adaos (MA), care este opional. De obicei materialul de adaos este prezent n
operaia de sudare doar atunci cnd rostul (spaiul dintre componente) care trebuie
umplut este mare sau cnd materialele ce trebuie mbinate nu sunt compatibile
metalurgic. Trebuie astfel ales un material care s interacioneze (formeze soluii solide
sau constitueni nefragili) att cu un material, ct i cu cellalt material, astfel nct
materialul de adaos s realizeze puntea de legtur ntre cele dou materiale.
Materialul din care se confecioneaz electrodul (ME) este un alt factor important
care afecteaza operaia de sudare. Alegerea acestui material depinde de natura
materialelor utilizate n proces i de caracteristicile pe care trebuie sa le aib cordonul
sudat. Aceste caracteristici pot privi duritatea, tenacitatea, rezistena la coroziune amd.

Procedee de sudare
Sudarea cu plasm - este o dezvoltare a procedeului WIG, destinat sudrii
mecanizate a materialelor extrem de subiri (topire progresiv) sau groase, pn la 8
mm (tehnica n gaur de cheie)
In industrie sunt folosite o serie de metode de sudare cu plasma, respectand
configuratia duzei si a caii de descarcare (arc transferat/arc netransferat).
Sudarea cu plasma cu arc transferat este predominanta in sudarea metalelor si
poate fi descrisa ca fiind un procedeu WIG avansat. Principala diferenta consta in calea
de descarcare dantelata, rezultand de aici o puternica focalizare a arcului. Arcul este
focalizat printr-un orificiu special al duzei si un invelis aditional de gaz. Gazul
plasmogen devine ionizat in duza si asigura o cale de descarcare stabila catre piesa
chiar si la o putere mica. Ca urmare sudarea cu plasma poate fi folosita in microaplicatii,
spre deosebire de WIG. Pentru grosimi de material de pana la 3 mm, procedeele de
sudare cu plasma sau WIG sunt comparabile, dar cand se sudeaza materiale mai
groase, se formeaza o gaura la sudarea cu plasma datorita energiei mai mari
concentrate in arcul plasmogen. Gaura duce la patrunderi ale arcului si viteze de sudare
mai mari, si de aici o deformatie mai mica a materialelor decat la sudarea WIG.

Gazele sunt folosite pentru trei scopuri in sudarea cu plasma:
Gazul plasmogen este mediul care formeaza plasma dintre electrod si piesa.
Argonul sau amestecul argon-hidrogen este deseori folosit ca gaz plasmogen
pentru otelurile inoxidabile, iar amestecurile argon-heliu pentru metalele
neferoase.
Un gaz de protectie separat este necesar pentru protejarea baii de sudura si a
materialului afectat termic. Gazul de protectie este introdus in niste orificii
exterioare care inconjoara gazul plasmogen ca o panglica. In functie de tipul
gazului, concentratia arcului poate fi marita prin intermediul gazului de protectie.
Cu toate acestea, de multe ori acelasi gaz este folosit si ca gaz plasmogen si ca
gaz de protectie.
Un gaz de suport la radacina este aplicat pe partea radacinii prin dispozitive de
protectie a acesteia, avand in vedere ca metalul topit si materialul afectat termic
al radacinii trebuie de asemenea protejate. Gazul de protectie la radacina este
de obicei argonul, sau amestecurile de argon-hidrogen (sau azotul !)
Avantajele sudrii cu plasm, fa de procedeul WIG
stabilitatea arcului, fa de variaia curentului de sudare sau a distanei
electrod-pies;
amorsarea arcului se face fr atingerea electrodului, a piesei sau a
cordonului de sudur;
stabilitatea arcului, la cureni foarte mici de sudare;
nceputul sudurii are o calitate superioar;
concentrarea energiei n seciuni foarte mici ale arcului electric;
piesa se nclzete extrem de puin;
reducerea deformaiilor i a tensiunilor;
mrirea vitezei de sudare.
Plasma nu se folosete pentru sudarea: fontelor; plumbului; magneziului.
La sudarea cu plasm, pot aprea diferite defecte:
mucturi laterale, iar cordonul de sudur va fi denivelat, dac intensitatea
curentului este mare i viteza de sudare este mic;
cordon de sudur ngust, neregulat i cu ptrundere mic, dac
intensitatea curentului este mic, viteza de sudare este mare i debitul de gaz
plasmagen este insuficient;
cordoane de sudur cu margini neregulate i mucturi adnci, dac
debitul de gaz plasmagen este foarte mare.


Tabelul privind alegerea procedeelor de taiere




Graficul privind precizia de taiere

Graficul de costuri




RECOMANDARI PRIVIND SUDAREA
Amorsarea arcului electric se face prin apropierea electrodului de piesa. La
instalatiile de sudare care au generatoare de impulsuri de nalta frecventa (HF),
amorsarea arcului se poate realiza prin apropierea electrodului de piesa , fara contact .
Dupa ce arcul electric a fost amorsat, pistoletul se mentine fix deasupra unui
punct al mbinarii pna cnd metalul piesei atinge temperatura de topire. Apoi prin
descrierea unor cercuri mici, zona topita se va mari si ncepe deplasarea pistoletului cu
o viteza de avans convenabila

Metalul de adaos sub forma de vergele se introduce n arc, pentru a asigura
umplerea rostului. Este necesar ca miscarea de introducere a srmei sa se faca tinnd
permanent capatul acesteia n interiorul jetului de argon (fara sa atinga electrodul de
wolfram), pentru a se evita oxidarea srmei si aparitia porilor n cusatura. Se va
insista cu arcul electric asupra punctelor de pridere pentru topirea si inglobarea
acestora n baia de sudura si realizarea unei radacini corespunzatoare.Pentru
asigurarea unei bune stabilitati, arcul electric se va mentine ct mai scurt posibil si cu o
lungime constanta.
La ncetarea sudarii, dupa stingerea arcului electric, este necesara mentinerea jetului
de argon cca. 10 secunde pna la solidificarea metalului topit pentru a evita oxidarea
baii. Formarea craterelor la sfrsitul cusaturii poate fi evitata prin reducerea automata a
curentului de sudare, realizata de instalatia de sudare. Daca instalatia de sudare nu
permite acest lucru, la sfrsitul cusaturii sudate se executa o ntoarcere napoi pe o
lungime de 15mm , dupa care arcul se stinge. Sudarea WIG a tevilor se poate executa
n toate pozitiile de sudare.
n timpul sudarii conducerea (mnuirea) pistoletului si a srmei pe mbinare se
face astfel nct fata de tangenta la teava, electrodul de wolfram sa fie nclinat la un
unghi de 75 -80 iar srma de sudura sa fie nclinata la un unghi de 20 - 30.

TEHNICI PRINCIPALE LA SUDAREA CU PLASMA
Sunt dou tehnici operatorii principale la sudarea cu plasm (sau microplasm)
i anume:
- tehnica sudrii MELTIN (metalului topit) i tehnica sudrii KEYHOLE
(gurii de cheie). Tehnica MELTIN se aplic materialelor subiri la care cu ajutorul jetului
de plasm se formeaz o baie de metal topit, care n cazul folosirii i a materialului de
adaos, asigur custura ntre elementele de mbinat.
- Tehnica KEYHOLE folosete o intensitate mai mare a curentului de
sudare i datorit vitezei jetului de plasm se asigur strpungerea metalului pe
ntreaga lui grosime.
Pe partea opus mbinrii exist un sistem pentru reinerea bii de metal topit,
astfel c acest crater format de jetul de plasm este apoi umplut de materialul de adaos
sau materialul de baza care sub aciunea tensiunii superficiale readuce metalul topit n
gaur formnd custura. Ca atare, tehnica KEYH0LE se aplic la materiale de grosime
nu prea mare n cazul rosturilor n form de I,sau la materiale de grosime mare, pentru
stratul de rdcin, la care ptrunderea poate fi asigurat pe ntreaga grosime a
materialului rdcinii. Dup cum s-a mai artat, sudarea cu plasm se poate realiza n
funcie de echipamentul de sudare existent n varianta cu arc pilot i cu arc transferat. n
figura 7.12 se prezint schema principial a variantei de sudare cu arc pilot.