Emisferele Cerebrale

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos

Central. Acestea sunt separate prin fisura interemisferica si sunt legate in partea bazala
prin formatiuni de substanta alba. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete: convexa sau
externa, mediana sau interna si bazala. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de
numeroase santuri. Unele mai adanci delimiteaza lobi, iar altele superficiale delimiteaza
girusuri sau circumvolutii cerebrale.
Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la
suprafata, formand scoarta cerebrala, si substanta alba la interior.
Scoarta cerebrala reprezinta procesorul. Este segmentul cel mai dezvotat al
Sistemului Nervos Central, la nivelul acesteia aung toate informatiile si de aici pornesc
toate comenzile pentru activitaea motorie. !eci, la acest nivel sunt cei mai importanti
centri nervosi, responsabili de procesarea datelor si generarea comenzilor.
"a nivelul cortexului au loc cele mai complexe procese de gandire si rationare, de
memorare, visare, etc.
#iata psi$ica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente, strans legate
intre ele: compartimentul de cunoastere %gandirea, atentia, orientarea, invatarea,
memoria, etc& cu autorul caruia omul cunoaste realitatea si patrunde in descifrarea
legilor ei, compartimentul afectiv %trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care
omul le incearca in viata& si compartimentul volitional , constand din totalitatea deciziilor,
$otararilor si din perseverenta indeplinirii lor. "a baza activitatii corticale stau reflexele
conditionate, datorita carora organismul se adapteaza permanent si adecvat la conditiile
in contiunua sc$imbare ale mediilor extern si intern.
Procesul de invatare are loc la nivel cortical. Substratul morfologic al acestuia nu este
inca precizat. Se presupune ca invatarea implica formarea unor conexiuni sinaptice
intre neuroni. ' alta ipoteza ar fi ca impulsul nervos ar activa anumite sisteme
enzimatice in neuronii prin care trece, producand sinteza unor proteine care ar constitui
suportul invatarii si al memoriei.
Memoria sta la baza procesului invatarii, care este o activitate complexa ce implica, in
afara memoriei, si alte procese cerebrale.
%UN A!E#A(A) C*+N ,EN)(U NEU('N+ +N )+-,U" SES+UN++. #a dati seama ce se
intampla cand invatam..+ncepe neuronul saracu/ sa produca proteine, consuma
glucoza din corp, si toate astea pentru niste cursuri pe care dupa ce ai luat examenul,
intervine un alt proces, mai complex: U+)A(EA000&
Cercetarile efectuate la om au aratat ca nu exista o localizare stricta a memoriei %adica
nu se gaseste ca la calcularoare toata gramada pe niste sloturi&, desi anumite zone
corticale para detine o importanta mai mare, in special lobii frontali si temporali %ma
intrebam de ce ma durea fruntea si tamplele cand invatam la )eoria Sistemelor000&.
+nformatiile care aung la cortex sunt receptionate de analizatori, care au rolul de a
receptiona, conduce si transforma in senzatii specifice, excitatiile adecvate primite din
mediul extern sau intern, adica niste senzori care informeaza permanent cortexul
despre mediul intern si extern. acestia se gasesc peste tot in corpul omului. +nformatiile
pe care acestia le obtin sunt transportate pe linii de transmisie speciale numite nervi.
Acesti nervi se strang in maduva si aung pana la destinatie %cortex&.