1

VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Zborul de curtire
n familiile puternice , cu suficiente rezerve de miere si pstur , la sfrsitul lunii ianuarie se
declanseaz nlocuirea albinelor de iernare prin nceputul pontei mtcii ( 20 -100 ou / zi ) . nlocuire
care se va desvrsi la sfrsitul lunii aprilie .
Zborul de curtire reprezint iesirea n mas a albinelor pe o raz de 60 - 80 m , cnd temperatura
depseste + 8C , pentru eliminarea resturilor alimentare acumulate n punga rectal n timpul iernii .
Eliberarea de aceste reziduri are ca efect mrirea capacittii de prelucrare a hranei ceea ce duce la
mrirea capacittii de hrnire a puietului si implicit la cresterea pontei mtcii ( 300 - 800 ou / zi ) .
Cnd temperatura aerului urca la +12C acest zbor va fi stimulat prin ridicarea blocurilor de urdinis
si a capacelor stupilor . Dup terminarea zborului urdinisurile vor fi reduse la 5 mm / interval de
albine .
n apropierea stupilor se instaleaz adptoare cu ap n care se poate aduga sare 1 g / l ( 1
lingurit NaCl = 5 - 8 g ) sau acid citric ( sare de lmie ) 1 g / l .

Revizia sumar
Revizia sumar este controlul fcut familiei de albine cnd temperatura trece de +13C , vremea
este nsorit si fr vnt . Se verific numrul intervalelor ocupate de albine , prezenta mierii n faguri
ocupati , prezenta mtcii care rezult din starea albinelor si prezenta puietului si cantitatea de
umiditate din stup .
Verificnd prima ram din marginea cuibului se aprecieaz rezerva de hran . Distantnd la 2 cm
dou rame din centrul cuibului si introducnd dalta ntre ele ndeprtm albinele prin lipirea daltei cu
blndete de fagure putem observa puietul de pe portiunea respectiv .
Dac este necesar centrm cuibul astfel nct s acoperim puietul din ambele prti ale cuibului cu
faguri cu hran . De altfel reorganizarea si strmtorarea cuibului asigur regimul termic optim pentru
stimularea cresterii puietului la familiile slabe si mijlocii . Fagurii cu puiet se grupeaz n mijloc si se
ncadreaz cu rame cu 1 - 1,5 kg ( 1/3 - 1/2 sau 6 - 9 dm ) miere si pstur . n total 4 - 6 faguri iar
restul se trece dup diafragm . Se lucreaz repede si cu grij pentru a evita rcirea excesiv a
cuibului ( sunt necesare 3 zile pentru restabilizarea temperaturii ) , pierderea mtcii ( care n aceast
perioada este stresat de iluminarea stupului ) sau iscarea furtisagului .
Se usuc saltelutele de mpachetaj iar dac este nevoie se administreaz turte de zahr si miere si
turte cu polen .

Revizia de fond
Revizia de fond este prima interventie strict necesar care se face dup iesirea din iarn cnd
temperatura depseste +15C . Se face clasificarea familiilor dup putere : familiile bune ocup 6 - 7
intervale iar familiile mijlocii si slabe ocup mai putin de 6 - 4 intervale - fiecare interval reprezentnd
300 g albine . Familiile slabe se unific cte 2 sau cte 3 ( pentru fiecare 2 intervale n minus fat de o
familie cu 6 intervale se nregistreaz o ntrziere n dezvoltare de 3 sptmni ) .
Se verific calitatea mtcii prin : cantitatea puietului prezent pe cel putin 2 - 3 faguri din cei 5 - 6
ocupati ( 1 dm = 10 x 10 cm = 400 celule ; o fat a fagurelui ~ 10 dm ) ; aspectul puietului : compact ,
uniform n spiral ( o matc tnr are ponta cu 20 % mai mare ca matc de 2 ani ) , dac puietul este
dispersat si neuniform cu cpcire bombat nseamn c matca este prea btrn sau este matc
trntorit si trebuie nlocuit . Lipsa puietului poate fi cauzat de ntrzierea nceperii ouatului mtcii
ntr-o familie slab , de insuficienta hranei sau de pierderea mtcii ( n care caz apar botci la
introducerea unui fagure cu puiet tnr ) ; dac pe fagure se gseste un numr mare trntori atunci
2

reiese c familia este bezmetic nc din toamn si e irecuperabil . Mai multe ou ntr-o celul pot fi
depuse de o matc de calitate superioar ntr-o familie slab care nu poate asigura suficient spatiu
nclzit ; n cazul supraextinderii pontei albinele vor ndeprta ori mnca surplusul de ou .
n cuibul fiecrei familii trebuie s se afle 6 - 8 kg ( 35 - 45 dm ) miere si 1,5 kg ( 25 dm ) pstur .
Fagurii defecti si cei cu prea multe celule de trntor se elimin ( dac nu au fost nlturati nc
toamn ) .
Fundul stupilor se curt de albine moarte si resturi sau si mai bine odat cu examinarea familia se
trece ntr-un stup dezinfectat .

Ajutarea familiei slabe - este rentabil cnd familia are o matc tnr de calitate .
n zile nsorite , cnd majoritatea culegtoarelor sunt plecate la cules , se ia cte o ram cu puiet si
albin acoperitoare din familii puternice si se introduce pentru 1 - 2 ore dup diafragm la familia
slab . O introducem n cuib dup uniformizarea mirosului prin pulverizarea ramei si familiei cu sirop
cu extract de ment sau anason , suc de ceap sau tuic diluat . Se administreaz hrniri de
ntretinere .

Recuperarea familiei orfane
n familia orfan se las 2 - 3 rame ( de pe care au fost nlturate eventuale botci ) distantate ntre
ele si ntre peretii stupului . Dup ncetarea zborului se deschide larg urdinisul si se rresc
scndurelele podisorului producndu-se astfel un curent de aer care va determina concentrarea
albinelor pe ramele rmase . Dimineata , nainte de nceperea zborurilor , se face uniformizarea
mirosurilor familiei orfane si al unei familii cu matc prin asezarea deasupra ramelor ambelor familii a
unei bucti de vat mbibat cu esent de roinit ori parfum de lmit sau a unei jumtti de ceap
decojit . Dup 20 - 30 minute albinele orfane vor fi mutate n spatiul pregtit din ajun n stupul
primitor , intercalnd ntre cele 2 familii o ram cu miere cpcit . Peste 2 - 3 zile se reorganizeaz
cuibul .

Unirea a dou familii din acelasi stup
Unificarea se face la temperaturi mai mari de +12C treptat prin schimb de feromoni . ntre cele 2
familii se introduce n locul diafragmei "oarbe" o diafragm separatoare cu fereastr ( 50 x 200 mm )
acoperit pe ambele prti cu plas de srm ( orificii 2 - 3 mm ) sau cu gratie Hanemann .
Unificarea se mai realizeaz si acoperind cuibul familiei mai puternice pe spetezele superioare si
dup o diafragm reductoare cu un ziar gurit cu acul . Unirea este facil n timpul unui cules intens
cnd mtcile pot chiar coexista oarecare timp .

Dezvoltarea familiei de albine
Pregtirea pentru cules
Odat cu nflorirea vegetatiei datorit culesului de polen si nectar ponta mtcii si puterea familiei
creste vertiginos . La 10 - 15 zile dup revizia de fond se face un nou control si dac toti fagurii sunt
ocupati cu puiet se introduce un fagure bine cldit ntre fagurele de acoperire si ultimul fagure cu
puiet. Pulveriznd fagurele introdus cu sirop de zahr sau de miere acesta va fi mai repede pregtit
de albine pentru depunerea oulelor - n consecint ponta mtcii crescnd cu 30 - 60 % . Pe msur
ce fagurele va fi "nsmntat" lrgim cuibul cu alti faguri ( 1 / sptmn ) .
3

Cnd ncep s nfloreasc pomii fructiferi se descpcesc fagurii lsnd o coroan de miere de 5
cm . Dac ramele din cuib sunt bine "nsmntate" se "sparge" cuibul introducnd n mijlocul lui un
fagure cldit cu celule de lucrtoare de culoare ( asemntoare celorlalti din cuib ) maro deschis ,
preferabil cu coroan de miere si stropit cu sirop . Este necesar ca familia s aib capacitatea de a
acoperi aceast ram altfel ea devine ram-depozit diviznd cuibul precum un fagure nou ( deschis la
culoare ) care este ignorat de matc ( desi pn la culesul de la floarea-soarelui albinele previn
spargerea cuibului dirijnd matca s " nsmnteze" mai nti fagurele introdus n mijlocul cuibului ) .
Familiei care nu se dezvolt i se nlocuieste matca ; dac dup aceasta nu se amelioreaz se uneste
( dup verificarea strii de sntate ) cu o familie asemntoare si se nlocuieste din nou matca .

nnoirea cuibului cu faguri clditi este cea de-a doua interventie strict necesar n familia de albine .
ncepnd cu nflorirea pomilor fructiferi ( cnd se observa alungirea si albirea prtii superioare a
celulelor fagurilor ) si continund pe parcursul culesurilor principale n familiile care au mai mult de 7
intervale de albin putem introduce faguri artificiali la cldit .
Dup nflorirea pomilor fructiferi la marginea cuibului se introduce o ram cu fagure artificial apoi
la 3 - 4 zile se adaug nc una . n acest ritm faguri incomplet clditi se nlocuiesc cu altii noi pn la
obtinerea a 6 - 12 faguri care se vor introduce n stup la nceputul culesurilor principale .
O familie normal poate cldi anual 11 - 17 faguri artificiali . Fagurii artificiali sunt clditi corect
dac sunt intercalati cu faguri bine clditi . Primvara se vor introduce ntre ultima ram cu puiet si
rama de acoperire , niciodat n centrul cuibului cci ar provoca rcirea puietului . n
schimb vara dac sunt introdusi la marginea cuibului vor fi clditi cu celule de trntor .
Roiurile si nucleele au tendinta de a cldi faguri cu celule de lucrtoare iar familiile puternice
faguri cu multe celule de trntor . n ondulatiile fagurilor artificiali se construiesc celule de trntor .
Prezenta ramei clditoare amelioreaz cldirea corect a fagurilor artificiali . ncetarea cldirii
fagurilor indic lipsa culesului sau pregtirea pentru roire (n timpul existentei evidente a culesului ) .
Albinele unei familii orfane nu cldesc faguri .
nlocuirea fagurilor mai vechi de 3 ani ( de culoare cafenie ) este obligatorie ntruct nltimea si
diametrul celulelor se reduc prin cptusirea lor cu cmsi nimfale si resturi alimentare ducnd la
degenerarea albinelor si la mbolnvirea familiei .
nsrmarea ramelor se face cu srm galvanizat 0,3 - 0,4 mm , prima srm ntinzndu-se la 10
- 20 mm de leatul superior . Fixarea fagurilor artificiali la 3 - 4 mm de leatul superior , 5 mm de
spetezele laterale si 0 - 10 mm de leatul inferior se poate face cu pintenul apicol nclzit la circa
+70C.

Adugarea corpului suplimentar la stupii verticali se face la familiile ce ocup 12 ( 10 ) rame dintre
care 8 ( 6 ) cu puiet , cu 30 - 50 de zile naintea culesului principal ( dup nflorirea ppdiei ) .
n acest corp se amplaseaz 2 rame cu miere si pstur , 3 faguri cu puiet cpcit si o ram cu
puiet de toate vrstele , luate din corpul de baz , un fagure cldit , o ram cu fagure artificial si o
diafragm . n spatiul creat n corpul de baz se introduc rame cu faguri artificiali iar corpul secundar
se completeaz dup 7 - 10 zile cu nc 3 rame cu faguri clditi si 3 rame cu faguri artificiali puse
intercalat .
n lipsa culesului se fac hrniri de ntretinere iar n prezenta culesului hrniri stimulente ( ambele
se fac cu sirop de zahr cu sau fr nlocuitori de polen ) care se ntrerup cu 10 zile naintea culesului
principal .


4

Culesul de polen se constat n starea populatiei de trntori a familiei :
1) exist trntori adulti , nimfe , larve si ou de trntor = culesul de polen este abundent ;
2) exist trntori , nimfe si ou = n ultimele 2 zile culesul a sczut ;
3) exist numai trntori adulti = de 7 zile nu exist cules de polen ;
4) absenta trntorilor = deficient de polen de 14 - 18 zile .
Matca va urca n cel de-al doilea corp doar dac spatiul dintre corpuri este ocupat de un strat
compact de albine ( si distanta ntre faguri n corp se mentine la 12 - 13 mm ) .
Pn cnd temperaturile nocturne nu depsesc +12C se mentine mpachetajul stupului . Urdinisul
se mreste treptat pe msura dezvoltrii familiei asigurnd ptrunderea aerului proaspt la toti
fagurii cu puiet .

Frigurile roitului
Prevenirea frigurilor roitului este cea de-a treia interventie strict necesar n familia de albine .
Frigurile roitului se manifest la nceputul verii cnd familia depseste 2,5 kg de albine ( 1 interval =
150 - 200 g albine ) crora le lipseste un cules suficient de puternic sau o cantitate suficient de puiet
pentru crestere ( numr mic de puiet necpcit , cantitate mare de puiet cpcit si un numr mare de
doici -mai mult de 1300 pe rama de puiet ) .
Conditii care favorizeaz intrarea n frigurile roitului : matca mai vrstnic de 1 - 2 ani ,
predispozitia ereditar , cldura si lipsa de spatiu din cuib , blocarea fagurilor din cuib cu miere si
polen , cules ndelungat de intensitate mic , cules ntrerupt frecvent de ploi , ...

Prevenirea :
1) nlocuirea fagurilor cu puiet cpcit cu faguri cu puiet necpcit din familii mai slabe sau cu rame
cu faguri clditi ;
2) Transportarea familiilor la un cules puternic ;
3) ntretinerea familiilor n stupi de capacitate mare ;
4) Lrgirea cuibului si folosirea ramelor clditoare ;
5) Umbrirea stupilor si ndreptarea urdinisului spre nord ;
6) Intensificarea ventilatiei stupului prin nlocuirea a 1 - 2 scndurele din podisor cu plas de srm si
deschiderea la maxim a urdinisului ;
7) Divizarea temporar a familiei : se ridic din cuib fagurele pe care se afl matca , o ram de puiet
necpcit cu albina acoperitoare si 2 faguri cu provizii si cu acestea se formeaz o familie nou n
care se introduc si 4 - 5 rame cu faguri artificiali . Stupul familiei noi se aseaz pe locul familiei n
"friguri" primind ntregul efectiv de culegtoare . Stupul cu restul familiei se aseaz alturi , cu
urdinisul ndreptat lateral , lsnd acestei familii 1 - 2 botci mature dintre cele mai mari si apoi se va
urmri eclozionarea si mperecherea tinerei mtci . Dup trecerea perioadei roitului cele 2 familii se
unesc fr a ne preocupa de matc ntruct de obicei rmne cea tnr ( mai vioaie ) ;
8) Schimbarea locului familiei n "friguri" cu o familie mai slab ;
9) nlocuirea mtcii : se nltur botcile si matca familiei apoi dup 10 zile se distrug noile botci si se
introduce o matc tnr mperecheat . Numai distrugerea botcilor este eficace pentru prevenirea
roirii doar cu 1 - 2 zile naintea culesului principal iar distrugerea repetat a botcilor duce la
nfometarea sau la lichidarea mtcii , familia rmne n expectativ - divizarea fiind deja acceptat de
albine . Dac se gsesc 3 - 6 botci amplasate n mijlocul marginii inferioare a ramei acestea
sunt botci de nlocuire si nu trebuie "atinse" ;
10) Formarea familiei ajuttoare : 1 -2 rame cu puiet cpcit la eclozionare , 1 ram cu puiet de toate
vrstele , 1 ram cu hran si 1 matc se aseaz ntr-un stup separat , n "buzunarul" stupului orizontal
sau ntr-un corp de stup vertical deasupra familiei de baz separate cu o diafragm sau un podisor cu
5

"fereastr" ( 60 x 140 mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de srm . Se fac doar hrniri
incipiente si apoi de ntretinere n lipsa culesului , familia ajuttoare dezvoltndu-se prin activitatea
propriei mtci . Familiile ajuttoare pot fi utilizate pentru schimbarea mtcii si ntrirea familiilor de
albine naintea culesului si iernrii .

Roirea natural
Roirea este modul natural de nmultire a familiilor de albine dar si de asigurare a supravietuirii lor.
Astfel se distinge "roirea de foamete" din cauza lipsei culesului si a rezervelor de hran si
"roirea de mizerie" din cauza unui cuib alctuit din faguri vechi sau a supraproliferrii bolilor n
familie : intoxicatii chimice , suprainfestare cu varroa , ...
Pregtirile pentru roire ncep cu cldirea a 15 - 45 botci n marginea de jos si laterala a fagurilor .
Albinele care vor alctui roiul devin indiferente fat de activittile familiei , culesul se demobilizeaz
cci culegtoarele gsesc cu greu prelucrtoare crora s le predea nectarul - afluxul de hran
scznd , o mare parte din doici se ocup cu hrnirea larvelor din botci iar matca , aproape fr suit,
nu mai este hrnit adecvat - greutatea corpului si ponta ei se reduc . Un numr mare de albine
"vegeteaz" stnd ciorchine sub scndurica de zbor .
Roirea se produce dup culesul de salcm sau dup cel de fneat ntre orele 11 si 16 , la 1 - 3 zile
dup cpcirea primei botci , dansul n zigzag al cercetaselor indic pozitia unui nou adpost , roirea
ncepnd prin dansuri de desprindere - miscri si zumzete particulare ale albinelor . Aproape
jumtate din albinele familei , cu gusile pline cu miere , ies n siruri pe urdinis . Dac matca este apt
de zbor ajunge n vrtejul roiului si mpreun cu acesta se aseaz pe creanga unui copac ; dac matca
nu poate s zboare cade lng stup si albinele roiului se strng n jurul ei .
Particular pentru albinele din roi este c le lipseste agresivitatea , nu nteap .
n familia din care a plecat roiul , dup ~ 7 zile , eclozioneaz primele mtci . Dac familia este nc
n "friguri" mtcile nu pot iesi din botci cci albinele refac cpcelul pe msur ce matca il roade ,
lsnd doar un orificiu pentru hrnire ; seara din stupi se aude " cntecul mtcilor " ( un sunet
nfundat " cvua - cvua " sau " tua - tua " ) ;datorit acestei retineri fortate mtcile sunt capabile s
zboare cu roiul imediat dup "eliberarea" din botci . Matcaeclozionat are o singur
preocupare: distrugerea rivalelorprezente sau potentiale ; ns aceasta este posibil doar dac albinele
o permit - dac "doresc" s pstreze mtcile pentru un roi secundar aceast actiune este mpiedicat.
Cnd albinele scap de sub supraveghere mtcile din botci acestea pleac toate cu roiul secundar - n
cuibul familiei nu rmne nici o matc si familia va pieri .
La ~ 8 zile dup roiul primar poate pleca al doilea roi cu una sau mai multe mtci nemperecheate
( care va zbura mult mai departe de familia-mam ) apoi dup una sau dou zile si al treilea roi . De
altfel roiul primar poate produce si el un roi ( denumit paroi ) . Starea de roire repetat nceteaz la
15 - 17 zile dup iesirea primului roi .
Uneori cnd n timpul pregtirilor de roire matca este omort sau cnd conditiile meteorologice
sunt nefavorabile iesirea primului roi ntrzie pn la eclozionarea mtcilor - roiul plecnd cu o matc
tnr .
Familia nu se las s roiasc necontrolat , pn la epuizare , dup cel mult dou roiuri se va
suprima posibilitatea de roire lsnd familiei doar o matc sau o botc si se verific ulterior
mperecherea si ponta mtcii .
Un roi aflat n zbor poate fi determinat s se aseze prin pulverizarea lui cu ap sau prin proiectarea
asupra lui a unui spot luminos cu ajutorul unei oglinzi .
Dup asezare roiul va fi recoltat folosind roinita . Se stropeste roiul cu putin ap , ceea ce va
determina albinele s se strng n jurul mtcii . Cu o lovitur puternic n ramura pe care este fixat
se scutur si apoi se periaz albinele n roinit care va fi asezat la umbr n apropiere pn cnd
majoritatea albinelor se adun n ea . Dup linistirea albinelor roinita se duce ntr-o ncpere
rcoroas pn seara ( timp n care , dac roiul a plecat cu mai multe mtci , rmne doar o singur
matc ) cnd roiul se instaleaz ntr-un stup n care s-au introdus 1 fagure cldit , 6 - 8 rame cu faguri
6

artificiali si n lipsa culesului un fagure cu miere . Nu se recomand folosirea fagurilor clditi la
roiurile naturale ntruct acestea au o energie mare de lucru .
Roiul prins poate prsi stupul deoarece instalarea lui a fost direct , fortat . Pentru a evita
aceasta roiul se scutur pe o bucat de 1 - 2 m de pnz sau plastic la marginea creia se se aseaz
stupul iar albinele se "ademenesc" ( melisa , propolis , ram cu puiet necpcit ) si ndrum ( cu
afumtorul ) spre noul adpost . Acceptarea stupului va fi semnalat de albine care ventileaz la
urdinis expunndu-si glanda Nasonov .
Un roi se poate colecta si cu ajutorul unei rame cu puiet necpcit fixate pe o prjin .

Exist si metode "neortodoxe" de prevenire a pierderii roiurilor :
1) scurtarea ltimii aripilor mtcii care neputnd s mai zboare va cdea n apropierea stupului . Dar
exist riscul ca albinele s "considere" matca infirm si s-o nlture ;
2) montarea unei gratii Hanemann la urdinis care ns are ca efecte adverse mprstierea albinelor ce
vor roi la alte familii sau rentoarcerea lor si lichidarea mtcii deoarece albinele percep neparticiparea
mtcii la roire ca invaliditate - incapacitate de zbor .
Perioada de criz a roiului primar se situeaz la 3 sptmni de la instalare ca urmare a mortii unei
prti din albinele roite si a lipsei de albine tinere . Roiul secundar fiind dezavantajat ( de ntrzierea
de 7 - 8 zile fat de roiul primar si cea de 10 - 15 zile necesare pentru mperecherea si nceperea
ouatului mtcii ) are nevoie de ajutorarea cu 1,5 kg de albin . Este necesar si controlul la fiecare 2 - 3
zile pentru a urmri mperecherea mtcii ( eventuale pierderi n timpul zborului de mperechere ) si
nceputul ouatului apoi dup 10 - 12 zile verificarea calittii mperecherii prin observarea modului de
cpcire a puietului .

Criterii de selectie a albinelor
1) Productivitatea de miere : 1 dm = 175 g miere cpcit ; 1dm = 100 g miere necpcit .
2) Productivitate de cear : la un fagure artificial albinele adaug ~ 70 g de cear .
3) Harnicia albinelor pe timp nefavorabil sau normal .
4) Dezvoltarea timpurie n primvar a familiei .
5) Depozitarea mierii n "coroan" si acumularea rezervelor de hran n luna august fr blocarea
cuibului .
6) Cresterea intens de puiet toamna .
7) Rezistenta la iernare , consumul de hran si mortalitatea n timpul iernii .
8) Rezistenta la mbolnviri .
9) Blndetea albinelor - comportamentul lor n timpul interventiei n familie .
10) Predispozitia la roire :
La familiile roitoare roirea artificial este foarte dificil din cauza revenirii albinelor din roiul artificial
la familia-mam sau dispersrii lor la familiile cu matc . Si nlocuirea mtcii ( acceptarea unei mtci
noi ) este dificil . Albinele sunt mai irascibile si mai agresive .
11) Calitatea mtcii si calitatea mperecherii ei : Mtcile transmit trntorilor genomul lor
[ caracteristici genetice ( = mostenite ) ] . Mtcile de alt calitate mperecheate cu acesti trntori vor
da albine ( si mtci ) hibride . Datorit poliandriei mtcii ( mperecherii cu mai multi trntori a cror
spermatozoizi sunt "pstrati" n pachete n spermatec ) rezult deosebiri prin ereditate ca :
indicatori ai productivittii , vitalittii si rezistentei la boli , predispozitia la roire , ... Oul detine
propriettile ereditare ale mtcii si ale unuia din trntori .
Ovulul - oul nefecundat - prin ( partenogeneza facultativ ) hemizigotia genelor sexuale detine o
singura alel : xa , xb sau xcsi devine un trntor haploid ( obisnuit ) . Oul fecundat , prin heterozigotie:
xa - xb sau xa - xc va deveni o matca sau o albinlucrtoare . Dar cnd , n
urma mperecherilor consangvine , apare alela homozigot : xa - xa pe gena sexual oul fecundat
7

devine trntor diploid . n urma ncrucisrii artificiale a unei mtci cu un trntor - fiu din 50 % din
oule depuse de matc n celulele de lucrtoare s-au dezvoltat larve de trntori diploizi care sunt
distinse si distruse de albine nc din stadiul incipient de dezvoltare . Astfel apare puietul dispersat ,
din procentajul cruia se deduce gradul de nrudire . Pentru a preveni consangvinitatea din 3 n 3 ani
se aduc mtci de la stupine deprtate cel putin 15 km .
O caracteristic foarte valoroas a unor familii de albine este anecbalia -
schimbarea linistit a mtcii . Cresterea a 3 - 6 botci de nlocuire n mijlocul marginii de jos a
fagurelui se produce ca urmare a epuizrii capacittii de ovulatie a mtcii - mbtrnire , mperechere
deficitar sau ponta intens conditionat de un cules continuu . Mtcile eclozionate din botcile de
nlocuire se "suport" pn la mperechere iar n unele familii matca tnr si cea veche pot coexista
si activa n familie pn n primvar .
Schimbarea linistit a mtcii se poate provoca prin mutilarea ei intentionat amputndu-i una din
aripile anterioare sau un picior anterior . Matca va continua ouatul dar deteriorarea integrittii
corporale a mtcii poate fi perceput de albine ca infirmitate si acestea vor ncepe cldirea a 2 - 3
botci de nlocuire .

Orfanizarea este consecinta pierderii mtcii n timpul zborului de remperechere , a cderii sau
zborului ei de pe ram n timpul controlului sau a mortii ei . La 20 - 40 minute dup disparitia ei din
stup lucrtoarele devin nelinistite , cuprinse de panic ( sufer un dezechilibru biologic) iar dup 10
ore cldesc 8 -20 botci de salvare n centrul fagurelui transformnd unele celule de lucrtoare n care
se afl ou sau larve tinere n celule cilindroide verticale . ns se poate ntmpla ca larvele s fie
dizlocate si plasate n botci . Organismul larvelor femele odat cu naintarea n vrst sufer
modificri ireversibile . Astfel dintr-o larva de 1 zi eclozioneaz o matc de calitate bun dar din
larvele de 2 si 3 zile vor ecloziona mtci cu greutatea corporal redus cu 10 % respectiv 20 % si cu
numrul de ovariole redus . n plus cpcirea botcilor si eclozionarea mtcilor din larve de 2 sau 3 zile
se petrece cu 1 zi respectiv cu 2zile mai devreme iar prima actiune le va fi lichidareamtcilor
neeclozionate - probabil mtci de calitate mai bun .

Cresterea mtcilor
A patra interventie strict necesar o reprezint asigurarea familiilor cu mtci de calitate . Numrul
mtcilor necesare ,utilizate pentru nlocuirea mtcilor mai vrstnice de 2 ani ori a celor neproductive,
pentru formarea roiurilor artificiale - adugnd pierderile din timpul zborului de mperechere si
cazurile de neacceptare a mtcilor introduse , este direct proportional cu 80 % din efectivul familiilor
de albine .
Cresterea primei serii de mtci se face la nceputul lunii mai , cu 15 zile mai trziu dect cresterea
trntorilor . Cea de-a doua serie poate fi crescut la nceputul lunii iunie , dup culesul de la salcm .

Conditiile esentiale pentru obtinerea mtcilor de calitate superioar : familie cresctoare puternic
si productiv - numr mare de doici si 6 - 8 rame cu puiet , cu mai mult de 7 -9 kg ( 40 - 50 dm )
miere si 2 kg ( 35 dm ) pstur , existenta unui cules ( sau hrniri stimulente ) , tratamente
antivarroa si folosirea larvelor n vrst de 1 zi .

1) Folosirea botcilor de schimbare linistit : 2 - 3 rame cu puiet cpcit la eclozionare , 1 ram cu 2 - 3
botci de nlocuire si 2 rame acoperitoare cu rezerve de hran . Se pot lua botci de schimbare linistit
chiar de dou ori de la aceeasi familie .
2) Folosirea botcilor crescute ntr-o familie fortat s intren frigurile roitului . Pentru aceasta dup
nflorirea pomilor fructiferi n cuibul familiei de prsil se introduc 2 rame cu cpcit si albina
8

acoperitoare iar apoi la fiecare 7 zile pn la aparitia botcilor de roire se introduc 1 - 2 rame cu puiet
cpcit fr albina acoperitoare . Se utilizeaz n acelasi mod ca botcile de schimbare linistit .
3) " Metoda Miller "
Din familia de prsil se ridic ramele cu puiet lsnd albina acoperitoare , matca , 2 rame cu puiet
cpcit la eclozionare si 2 rame acoperitoare cu hran . Se strmtoreaz cuibul cu diafragma si se fac
hrniri stimulente . ntre ramele cu puiet introducem o ram pe care s-au lipit 3 bucti de fagure
artificial ( cu form "pentagonal" cu nltimea de 120 mm si ltimea de 60 mm ) . Cnd aceste fasii
de fagure sunt cldite si ouate se ridic si se introduc n mijlocul unei familii din care cu 3 - 6 ore
nainte s-a ndeprtat matca si fagurii cu puiet si n care au fost adugate 4 rame cu hran . Dup 48
de ore se distrug botcile de pe suprafata "fagurelui" lsnd cte 1 din 3 dintre cele de pe margini .
Dup 9 - 10 zile botcile se recolteaz sau se izoleaz .
4) " Tietura n arc "
O familie se orfanizeaz si i se las doar albina acoperitoare de pe 4 rame , 2 rame cu puiet cpcit la
eclozionare si 2 rame cu hran . Dup 6 ore n mijlocul cuibului se introduce un fagure deschis la
culoare dintr-o familie bun ( prima generatie de puiet ) tiat n arc ( de cerc ) de-a lungul zonei cu
larve foarte tinere . Dup 2 zile se rresc botcile lsnd numai 1 din 3 dintre cele de pe marginea
fagurelui .
5) Pregtirea larvelor
Introducem n mijlocul cuibului familiei de prsil un fagure bine cldit n care au crescut 1 - 2
generatii de albine pulverizndu-l cu sirop de zahr sau de miere , Pentru a mri eficienta izolm
matca cu gratie Hanemann pe aceast ram . ntr-a 4-a zi de la nceputul ouatului ( cnd cele mai
vrstnice larve nu au mai mult de o zi ) rama se poate folosi pentru formarea botcilor sau pentru
transvazarea larvelor (transferul lor n botci artificiale ) . Cel mai simplu procedeu const n
introducerea acestei rame direct n mijlocul unei famili orfanizate sau n folosirea " tieturii n arc " .
Pentru cellalte procedee rama , acoperit cu o pnza umed , se duce ntr-o ncpere unde se
execut restul operatiunilor la temperatura de 20 - 25C si lumina nu foarte puternic .
a) Cu un cutit nclzit se taie o fsie de fagure cu larve foarte tinere , se ndeprteaz celulele de pe o
fat a fsiei de fagure , celulele rmase se scurteaz la o treime si se nltur 2 larve din 3 rmnnd
maxim 14 . Aceast fsie cu celule se lipeste cu cear pe unul din cele dou leaturi ale ramei port-
botci . Fiecare celul poate fi lrgit , fr a atinge larva , la 6 mm cu ajutorul creionului apicol .
b) Transvazarea larvelor n botci artificiale
Ustensile :
Rama port-botci cuprinde 2 sipci paralele cu leatul superior late de 25 mm , groase de 5 - 10 mm , cu
13 - 15 orificii 15 mm n care se introduc dopuri 14 mm care au o mic cavitate pentru cear pe
care se prinde botca artificial si un guler 18 mm si nltime 2 mm .
Sablonul pentru botci artificiale este confectionat dintr-o bucat de lemn de tei lung de 10 cm care
are un capt 8 - 8.8 mm cu vrful rotunjit si putin conic . Sablonul tinut n prealabil n ap se sterge
si se introduce 8 - 10 mm n cear nclzit ntr-un vas emailat n baie de ap ; se scoate si dup
solidificarea cerii pe sablon se reintroduce de 3 - 4 ori n cear micsornd de fiecare dat nltimea cu
1 mm . Dup ce se tine n ap rece botca artificial se scoate printr-o usoar rsucire de pe sablon .
Lanteta pentru transvazare este realizat din srm de inox 2 mm , lungimea 150 - 200 mm , un
capt cu form de crlig folosit la nlturarea larvelor iar cellalt capt este aplatizat si subtiat ,
ngustat pn la ltimea de 1 mm usor rotunjit si curbat cu ~ 75 la 2 - 2,5 mm de vrf . Se coboar
spatula sprijinind-o pe unul din peretii celulei si se plaseaz vrful acesteia urmrind fundul celulei
pn sub larva ...
6) Familia cresctoare poate fi creat izolnd o parte a doicilor de matc - simularea orfanizrii - cu
ajutorul diafragmei separatoare ( sau podisorului ) cu fereastr 50 x 300 mm acoperit cu gratie
Hanemann , n " buzunarul stupului orizontal ( sau ntr-un corp deasupra corpului de baz al stupului
vertical ) . n acest compartiment ( corp ) se pun 2 rame acoperitoare cu miere si pstur , 1 fagure cu
puiet cpcit , 1 ram port-botci si 1 fagure cu puiet tnr - care va atrage albinele-doici . n stupul
orizontal separarea se poate face prin interpunerea a 3 - 5 faguri plini cu miere .
9

Familia starter ( pornitoare ) se formeaz din 1,2 - 1,5 kg albine tinere luate de pe faguri cu puiet
necpcit si 2 rame cu miere si pstur . Li se d un hrnitor cu ap si se tin ntr-o ncpere rcoroas.
Dup 12 ore se introduce rama cu botci artificiale cu larve iar dup 24 ore aceste larve se nlocuiesc
cu larve de 12 ore si albinele se retrocedeaz familiei . A doua transvazare a larvelor - pe lptisorul
acumulat - asigur ca ele s nu sufere datorit ntreruperii hrnirii ca primele larve .
Deoarece larvele au fost " luate n crestere " se introduc ntr-o familie cu matc unde , fr
dificultti , vor fi ngrijite n continuare . Pn la cpcire aceste botci sunt ignorate de matca familiei
cresctoare . Rama port-botci va fi distantat de cele vecine , spatiul astfel creat va fi aglomerat de
albine care vor acoperi botcile si le vor lua n crestere mai repede . Familiile de albine nu accept ou
strine , acestea sunt nlturate de albine . Se pot utiliza doar ou din care vor ecloziona larve pn la
1 - 2 ore dup introducere . n primele 5 zile se fac hrniri suplimentare .
Dup 1 zi se verifica acceptarea botcilor ( luarea n crestere = 80% ) ; dup 2 zile de la introducere
se mentin n crestere numai botcile corespunztoare ca mrime , form , dezvoltare si hran a
larvelor iar dup 4 zile de la introducere se izoleaz botcile de matca familiei si ntre ele cu gratie
Hanemann sau n colivii de eclozionare . La 9 - 10 zile de la introducerea botcilor acestea se
recolteaz si se introduc n nuclee de mperechere , n roiuri artificiale , n familii orfane sau se
folosesc pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare .
Matca = Ou : 1 ... a 3-a zi
Larv : a 4-a ... a 10-a zi
Cpcirea botcii : a 8,5-a zi
Nimf : a 11-a ... a 16-a zi
Eclozionare : a 16-a zi ( dac larva a avut vrsta de 1 zi - matca eclozioneaz peste 13 zile ; dac
larva a fost mai vrstnic de 2- zile - matca eclozioneaz peste 11 zile , cu 2- zile mai devreme ,
lichidnd mtci neeclozionate de calitate bun )
Maturare sexual : a 17-a ... a 20-a zi
Zboruri de orientare : a 20-a ... a 22-a zi
Zboruri de mperechere : a 22-a ... a 25-a zi
Pregtire pentru ouat : a 25-a ... a 28-a zi
Ponta : a 28-a ... a 30-a zi

mperecherea mtcilor
La 6 - 9 zile dup eclozionare , cnd se matureaz sexual si face zborurile de orientare , matca
efectueaz 1 sau 2- zboruri de mperechere . Dac nu se va mperechea n 20 - 30 zile - va deveni
matc arenotoc ( trntorit ) depunnd numai ou nefecundate ( de trntori ) .
Pn la mperechere matca este " tratat " de albine destul de brutal ; cu ct ntrzie mai mult
mperecherea - cu att creste probabilitatea ca matca s fie molestat .
Zborul de mperechere dureaz 15 - 30 minute si este fcut n zile senine , ntre orele 13 - 16 , la
temperaturi de 20 - 25C cnd viteza vntului nu depseste 30 km/h . mperecherea mtcii cu 5 - 8
trntori are loc n " hore " de 100 - 300 trntori la 12 - 18 m nltime si la distanta de pn la 2 km de
stup ( n locuri prestabilite particulare prin intensitatea cmpului geomagnetic ) .
Dup ntoarcerea n stup , ngrijit si hrnit cu lptisor , matca si pregteste ovulatia ncepnd
depunerea oulelor la 2 - 3 zile de la mperechere .

Nucleele de mperechere se formeaz cu 1 ram cu hran , 1 - 2 faguri cu puiet cpcit si albine
tinere , acoperitoare , luate din familii puternice n orele cnd majoritatea culegtoarelor sunt
plecate la cules . Spre sear , la 3 - 6 ore dup formare , se introduce o botc sau o matc
nemperecheat iar a doua zi se verific acceptarea ei constatnd integritatea botcii ( dac nu este
roas ) si comportamentul albinelor ( dac nu au o atitudine dusmnoas , agresiv ) fat de matc .
10

Din cauza lipsei albinelor orientate ( culegtoare ) este necesar aprovizionarea nucleului cu ap n
primele zile dup formare .
mperecherea este confirmat de nceputul ouatului n cel mult 15 zile pentru matca
nemperecheat sau n cel mult 25 zile pentru botca cpcit . Lipsa oulelor poate indica pierderea
mtcii n timpul zborului de mperechere si implicit iminenta aparitiei albinelor outoare . Mtcile
mperecheate la nceputul toamnei ncep ouatul dar albinele nu mai cresc acest puiet - oule sunt
ndeprtate sau consumate de albine - prioritare fiind acumularea rezervelor de miere n cuib si
formarea corpului gras .

Marcarea mtcilor
Culori : 2003 = rosu , 2004 = verde , 2005 = albastru , 2006 = alb , 2007 galben , 2008 = rosu , ...
Se pot folosi plcute de opalit ( sau foite de staniol ) si lacuri realizate din solutie 20% serlac n
alcool sau solutie de 20 % celuloid n acetona la care se adaug vopsele ( se pot folosi si Duco sau
lacul de unghii ) . Pentru marcare matca se imobilizeaz sub un cadru - capac 30 - 40 mm acoperit
cu tul la nltimea de 4,5 - 4,9 mm . Apoi matca se izoleaz 2 - 3 ore sub o colivie pentru evaporarea
diluantului ( mirosul "strin" poate provoca agresarea ei de albine ) . Mtcile nu se prind cu degetele
de abdomen cci intr n stare de soc sau lezate chiar mor - n plus li se transfer mirosul de pe
degete ...

Introducerea mtcilor
Factorii favorizanti pentru acceptarea mtcii
1) Conditii de mediu : timp frumos , cald si fr vnt ; existenta culesului ( sau interventia cu hrniri
stimulente 2 - 3 zile naintea introducerii ) ; la nceputul lui aprilie si sfrsitul lui septembrie ; seara
dup terminarea zborurilor .
2) Starea mtcii : matca de bun calitate , bine ntretinut , linistit , cu integritate corporal intact ;
matca mperecheat care ncepe sau continu ouatul ( mtcile nemperecheate sunt agitate ceea ce
irit albinele ; matca nemperecheat poate fi acceptat dar prezenta sau introducerea oulelor si
larvelor tinere va duce la nlturarea ei si cresterea botcilor proprii ) .
3) Starea familiei de albine : familia n timpul unui cules puternic sau n timpul frigurilor roitului
( matca si cresterea puietului sunt neglijate ) ; starea de agitatie si panic aprut la 40 - 50 minute
de la disparitia mtcii din stup care continu timp de 4 -5 ore ( dup aceast perioad acceptarea
este mai dificil devenind aproape imposibil odat cu cresterea botcilor de salvare sau odat cu
aparitia albinelor outoare ) ; lipsa oulelor si larvelor ( puiet necpcit ) ; preponderenta n familie a
albinelor tinere ; hrnirea cu sirop , hrana lichid devenind pentru albine obiect de atractie si
aproape c nu sesizeaz schimbarea mtcii .
Pn dup a 21-a zi de la introducere ( eclozionarea propriei progenituri ) acceptarea mtcii nu
este sigur , familia se deranjeaz ct mai putin .

Metode de introducere a mtcii
Se acord familiei timp ( ntre 40 minute si 5 ore ) s perceap situatia de a fi orfan naintea
introducerii mtcii .
11

1) Folosirea botcii cpcite : la 9 - 10 zile de la orfanizare , cnd albinele pierd instinctul cresterii
propriilor botci , se nltur toate botcile de salvare si se " implanteaz " cea dorit . Botca este
acceptat usor de familie dar matca va ncepe ouatul abia peste 13 - 18 zile .
2) Introducere mtcii libere : [ majoritatea procedeelor se bazeaz pe utilizarea unor substante care
dizolv ( alcool etilic ) , absorb ( extracte de plante aromate ) sau deformeaz ( extracte apoase ale
mtcii schimbate sau ale trntorilor ) feromonul mtcii ]
a) " anestezierea " albinelor prin evaporarea a 8 ml ( / corp de stup vertical ) alcool etilic cu 30
minute nainte de amplasarea mtcii pe un fagure din centrul cuibului ; vaporii de alcool se combin
cu componentele feromonului mtcii nlocuite iar albinele ventilnd cuibul vor elimina o parte din
vechiul miros .
b) pulverizarea fagurilor , albinelor si mtcii introduse cu sirop din miere si extract de plante
aromatice .
c) nclirea mtcii n lptisor de matc sau n miere .
d) " anestezierea " albinelor prin fumigatia cu 4 - 5 rafale de fum cu ( 2- linguri ) azotat ( nitrat )
de amoniu .
e) fumigatia cu fumigene apicole = 10 -12 fumuri date pe urdinis care apoi se nchide si dup 15
minute se introduce matca pe urdinis dnd din nou 10 - 12 fumuri .
f) matca se oboseste fiind lsat s se miste ntr-un pahar apoi se pune pe un fagure .
g) introducerea n mijlocul familiei orfanizate a nucleului de mperechere ( + uniformizarea
mirosului ) , matca fiind protejat de suita sa .
3) Introducerea cu ajutorul coliviilor :
a) colivia Miller : plas de srm cu orificii 2 - 3 mm60x20x15 mm , la un capt un orificiu 11x11
mm placat cu 2 plcute cositorite 20x20 mm formnd compartimentul pentru serbet , cellalt capt
este nchis cu o sipc de lemn50x20x15 mm care culiseaz .
b) colivia din testur de srm ( ochiuri 2 - 3 mm ) : cilindric 20 mm , h 60 mm nchis cu un
dop de lemn .
c) colivia Titov : plas de srm ncadrat de tabl 60x32x18 mm , fund de lemn 32x18x9
mm rabatabil si cu o cavitate pentru miere , capac de tabl 36x26 mm - cu dou orificii = unul 15
mm , altul 14x4,2 mm - acoperit cu un subr metalic 26x26 mm .
a) , b) si c) se fixeaz n pozitie oblic cu dopul de lemn n jos n mijlocul cuibului pe o portiune a
fagurelui cu miere descpcit , fr a ncli matca ; dac albinele sunt linistite , hrnesc matca si nu
ncearc s-o atace , atunci dup 24 - 48 ore se nlocuieste dopul de lemn cu o bucat de fagure
artificial perforat cu un ac ; dup alte 48 - 72 ore se ndeprteaz colivia si se verific ponta mtcii .
Colivia Titov se poate utiliza si pentru eclozionarea mtcilor : botca se fixeaz n orificiul cu 15 mm ,
dup 48 ore se deschide orificiul 14x4,2 mm .
d) colivia capac : cadru circular sau ptrat de tabl , cu nltimea 15 mm , acoperit cu 100 cm
plas de srm , 4 - 6 " picioare " de 10 mm , un orificiu lateral 9 mm prevzut cu un tub lung de 30
mm care va fi umplut cu past de miere si zahr ( consumat de albinele din interiorul si exteriorul
coliviei asigurnd eliberarea mtcii n 3 - 4 zile ) ; colivia se aplic mpreun cu matca pe o portiune cu
puiet cpcit la eclozionare si miere ; matca este protejat din lateral de cadrul de tabl , se gseste
n conditii naturale - pe fagure , are posibilitatea de a-si continua ouatul , si formeaz suita-
obisnuindu-se cu atingerea albinelor nu intr n panic la eliberare .
e) colivia Zander : cadru de lemn , metal sau plastic50x30x20 mm , cu 1 - 2 pereti din gratie
Hanemann ( orificii 26x4,2 mm ) , un spatiu pentru cteva picturi de miere si un orificiu 15 mm
pentru dopul cu botc ; se foloseste pentru izolarea botcii si eclozionarea mtcii .
f) colivia Benthon : corp de lemn 120x40x20 mm cu 3 compartimente excavate ( 30 mm ,
adncime 9 - 15 mm ) unite si acoperite cu plas de srm ; se utilizeaz pentru transportarea mtcii
( nsotit de 15 - 20 albine , se aprovizioneaz cu o pictur de ap la fiecare 6 ore ) dar poate fi
folosit si pentru introducerea mtcii prin realizarea unui orificiu 9 mm n partea compartimentului
cu hran , colivia fixndu-se cu acesta nspre jos ; eliberarea mtcii se produce dup ~ 8 zile .
g) pentru introducerea mtcii se poate utiliza si o bucat 80x80 mm de fagure artificial care se
ruleaz n jurul unui sablon 18 mm cu un capt rotunjit , apoi cu un ac se perforeaz de 5 - 6 ori
12

captul rotunjit al " botcii " , se introduce matca si se comprim captul " deschis " iar " botca "
obtinut se suspend cu un bt de chibrit pe un fagure din mijlocul cuibului .
" Mascarea " mtcii noi cu nirosul mtcii btrne prin introducerea mtcii tinere cu colivia n care a
fost tinut o vreme matca btrn are un efect limitat ntruct nu contribuie la "instaurarea" noului
miros .
Izolarea mtcii n colivie mai mult de 2 - 3 zile , fr suit ( = fr hrnirea cu lptisor ) , duce
la involutia ei reducndu-i capacitatea de ouat .

Roirea artificial
Minim necesar pentru formarea roiului artificial :
* 1 botc sau 1 matc de calitate
* 2 - 3 faguri cu puiet cpcit
* albine tinere de pe 2 - 3 rame
* 1 ram cu miere si pstur
* 1 hrnitor cu ap
* se ajut periodic cu hran
* se ntresc de cel putin 3 ori , la fiecare 7 zile cu cte 1 fagure cu puiet cpcit la eclozionare .
Pentru a preveni ca albinele orientate s declanseze prdarea roiului , care nu are nc definit
cuibul si teritoriul familiei , dup 2 ore de la formare se schimb pozitia stupului si orientarea
urdinisului .
1) Divizarea
Dup culesul de salcm - lng familia de prsil se aduce un stup n care se trece jumtate din
fagurii cu puiet si rezerve de hran . Se completeaz ambii stupi cu faguri artificiali si se aseaz astfel
nct urdinisurile s fie n pozitia n care a fost urdinisul familiei de prsil ; pentru divizarea egal a
culegtoarelor stupul familiei cu matc va fi asezat cu 0,5 m mai departe . Dup 2 - 5 ore de la
formare diviziunii orfane i se d o matc sau o botc .
2) Fortarea roitului
Dup ce familia de prsil a fost fortat s intre n frigurile roitului si au aprut botcile - cu matca
familiei , 2 - 3 rame cu puiet si albine acoperitoare si 1 - 2 rame cu hran se formeaz primul roi .
Odat cu cpcirea botcilor familia orfanizat se divide n 2 roiuri , n fiecare lsnd doar 2 - 3 botci
dintre cele mai mari si " frumoase " ( din mijlocul prtii inferioare a ramei ) .
3) Stolonarea ( roirea colectiv )
Ridicnd din 3 - 4 familii puternice cte 1 - 2 ( deci 3 -8 ) faguri cu puiet si albine tinere acoperitoare si
2 -3 rame cu hran ( n total ) se formeaz un roi care primeste spre sear ( dup 2 - 5 ore ) o matc .
4) Dezvoltarea nucleului
Dup mperecherea mtcii - la fiecare 5 - 6 zile se adaug nucleului cte 1 - 2 rame cu puiet cpcit
transformndu-l n roi .
5) Familiile pereche
naintea culesului principal se altur 2 familii de prsil iar cnd ncepe culesul se mut n alte locuri
din stupin si n locul lor se amplaseaz un stup n care se trece jumtate din fagurii cu puiet , provizii
si albina acoperitoare de la fiecare familie-mam . Primind ntreaga populatie de culegtoare roiului i
se va asigur spatiul necesar pentru colectarea nectarului si n cel mult 10 ore i se d o botc matur .
13

6) Mutarea familiei
n locul familiei-mam se pune un stup cu faguri clditi si faguri artificiali n care se trece matca si 2 -
3 faguri cu puiet cpcit . Culegtoarele populeaz acest stup folosind ntreaga energie pentru
valorificarea culesului . Familia mutat rmnnd cu puietul de toate vrstele si albina tnr
primeste o matc si se va reface n cel mai scurt timp . ( Necesar aprovizionarea cu ap !) ... ! Pentru
valorificarea activittii culegtoarelor este necesar un numr corespunztor de albine receptoare si
prelucrtoare( o familie cu albine de toate vrstele realizeaz o productie mai mare cu 50% dect o
familie cu albine majoritar culegatoare ) .
Roiurile marf se compun din 3 - 10 rame , fiecare ram avnd 200 g albin , 3 - 4 dm puiet si 10
dm miere .
Roiurile pachet se compun din 1 matc mperecheat si 1,2 - 1,5 kg albin .
ntotdeauna stii ce vinzi dar niciodat nu stii ce cumperi !
Dac roiul este adus dintr-un loc mai apropiat de 3 km - va fi tinut 1 - 2 zile ntr-o ncpere
rcoroas ; dup asezarea pe vatr pentru 2 - 3 ore se pun peste urdinis crengute nfrunzite sau fire
de iarb . Iesirea fiindu-le ngreunat albinele vor iesi mai lent la zbor si nu se rtcesc .

Amplasarea stupilor
Stupul sau nucleul se aseaz ntr-un loc protejat de vnt si umiditate , ndreptat spre sud sau sud-
vest , cu sol neted si uscat ( pnza freatic la minim 2 m adncime ) . Stupul se nclin nainte cu 6 -
8 ceea ce usureaz albinelor ndeprtarea cadavrelor si resturilor si mbuntteste ventilatia
cuibului .
Urdinisul se va afla la 20 - 30 cm de sol si se va orienta iarna , primvara si toamna spre sud-est sau
sud iar vara spre nord dar astfel ca razele soarelui s nu cad niciodat frontal pe urdinis . Albinele
tolereaz o deplasare a urdinisului ( punctul lor de reper ) de 25 cm pe zi n stnga sau dreapta , de
50 cm / zi nainte sau napoi si o rotire a lui mai mic de 45 .
Distanta ntre stupi va fi de 0,5 - 2 m iar ntre rndurile de stupi 1 - 8 m . Spatiul mai mare ntre
stupi si diferentiereastupilor si nucleelor prin culoarea scndurelelor de zbor si fetei lor ( sau prin
diverse repere ) reducnd rtcirea albinelor sau a mtcilor previne mrirea agresivittii ,
aparitia furtisagului si pierderea mtcilor iesite la mperechere .
Cnd timpul este ploios majoritatea culegtoarelor care se ntorc de la cules intr n primii stupi
ntlniti n cale .
Dac sursa de cules se afl peste o suprafata de ap - un numr mare de culegtoare , ngreunate
de nectar , cade n ap cnd bate vntul .
Dac ntoarcerea de la cules se face peste sau de-a lungul cii ferate - multe culegtoare vor fi
distruse de suflul provocat de miscarea trenului .
Albinele care zboar pe sub liniile de nalt tensiune sunt cuprinse de panic , se atac reciproc
fr motiv si uneori si ucid matca ; modificri majore de comportament apar dac stupul este expus
direct radiatiilor electromagnetice fiind amplasat sub liniile de nalt tensiune . De altfel un cmp
magnetic de 5 gauss ( de 10 ori superior celui natural , terestru ) induce modificarea orientrii
celulelor fagurilor construiti si deregleaz perceptia temporal a albinelor ( magnet de difuzor 57
mm = 9500 gauss ) .

Culesul
" Mella fluant " - S curg miere ! ( latin )
Pentru perioada culesului se asigur spatiul necesar cldirii fagurilor si depozitrii nectarului si se
intensific ventilatia stupului deschiznd urdinisul la maxim - de suprafata fagurilor pe care este
depus nectarul si de ventilatie depinde viteza evaporrii apei din nectar si transformrii acestuia n
14

miere . Acumularea dioxidului de carbon , cldura si lipsa apei duc la aparitia " puietului oprit " , la
nnegrirea si asfixierea albinelor .
Cnd fagurii au cpcit cel putin o treime din suprafat , maturarea mierii fiind acceptabil , se
face extractia mierii cu conditia ca n cuibul familiei s rmn cel putin 1 kg ( 6 dm ) miere
pentru fiecare interval cu albin . De asemenea se aleg si se opresc ramele de rezerv cu pstur si
miere cpcit . Dup recoltarea mierii fagurii se restituie familiilor pulverizndu-i cu ap pentru a
usura albinelor curtarea lor .
Un cules bogat determin la familiile slabe intensificarea cresterii puietului , majoritatea albinelor
particip la hrnirea si ngrijirea puietului - recolta de miere fiind neglijabil . La familiile puternice
culesul bogat determin reducerea cresterii puietului , majoritatea albinelor sunt ocupate cu
recoltarea si prelucrarea nectarului - instinctul de acumulare a rezervelor de hran devine prevalent .
Pe tot parcursul sezonului activ trebuie asigurate mtciiconditiile si spatiul pentru ouat . Dac
matca si nceteaz ouatul este foarte greu s fie determinat toamna s-si reia ouatul . Diminuarea
pontei mtcii n luna iulie este un fenomen natural datorat ritmului de viat a familiei de albinedar
poate fi provocat si de lipsa culesului sau de canicul . Ca atare mentinerea puterii familiei se
realizeaz prin interventia cu hrniri suplimentare n perioadele lipsite de cules , prin intensificarea
aerisirii si prin umbrirea stupilor expusi n plin soare . Alt conditie pentru ca matca s-si continue
ouatul este mentinerea distantei dintre fagurii cuibului la 12 - 13 mm . Pentru ramele-depozit
distanta se mreste la 18 mm , albinele vor nlta celulele fagurilor , matca nu " nsmnteaz " celule
mai adnci de 11 - 13 mm .
Cnd culesul s-a sfrsit pentru prevenirea furtisagului se micsoreaz urdinisul ( n functie de
densitatea "circulatiei" albinelor si numrul de ventilatoare ) si se restrnge cuibul lsnd numai
ramele acoperite de albine pe care acestea le vor "controla" si apra .

Furtisagul
Furtisagul este o manifestare molipsitoare a albinelor decurs din instinctul de colectare a
rezervelor de hran care apare n perioadele lipsite de cules . De asemenea familiile spoliate
de rezervele de miere si neglijate sau familiile cu albine subdezvoltate ( crescute
n faguri foartevechi , neputnd colecta si prelucra nectarul datorit atrofieriiaparatului bucal si
sistemului digestiv ) se vor deprinde s realizeze provizii prin jefuirea altor familii .
"Familiile-pirat" se recunosc prin activitatea intens desfasurat pn seara trziu si prin numrul
mic de albine care aduc polen .
Albinele hoate se identific dup zborul lor n jurul stupului cutnd s ptrund prin orice
crptur sau pe sub capacul stupului ; cnd nu reusesc ncearc s intre pe urdinis atacnd
paznicele; hoatele si iau zborul de pe fata stupului lsndu-se mai nti n jos ngreunate de miere si
apoi se ridic n aer .
Cel mai frecvent furtisagul este initiat de culegtore uzate (nnegrite , cu dimensiuni corporale
mici ) care vor mobiliza alte "profitoare" , actiunea relativ linistit si izolat degenernd ntr-un atac
masiv , violent ( n timpul cruia poate fi omortmatca ) . Familia prdat va face apoi un zbor intens
pentru eliminarea resturilor de cpceal si faguri distrusi .

Prevenirea :
1) extractia mierii se face cu cteva zile naintea sfrsitului culesului sau se amn pn la aparitia
unui cules de ntretinere ;
2) fagurii cu miere se ridic din stup spre sear urmrind ca pe capacele stupilor sau pe jos s nu
rmn nici o urm de miere ;
3) n preajma stupilor nu se vor lsa faguri (goi) , hrnitoare sau vase care au miros de miere si cear ;
15

4) hrnirile cu sirop se fac numai seara - dup linistirea zborurilor albinelor - n cantitti care s fie
consumate pn dimineata ;
5) stupii nu se vor deshide la rnd ci alternativ n prti diferite ale stupinei ( rndurilor de stupi )
ntruct albinele hoate urmresc apicultorul ( identificndu-l dup culoarea mbrcmintei ) ;
6) n perioadele lipsite de cules urdinisurile se reduc ( ntre 5 mm / interval de albin si necesarul
apreciat observnd activitatea la urdinis ) ;
7) fundul , peretii si capacul stupului nu trebuie s lase locuri de trecere ( mai mari de 3 mm ) ;
8) n stupin nu se tin familii slabe sau familii fr matc care sunt primele atacate ;
9) tratamentul cu Varachet se face seara pentru ca pn dimineata s se anuleze uniformizarea
mirosului .

Combaterea :
1) protejarea urdinisului familiei atacate cu iarb sau pelin strivit pn cnd hoatele renunt la atac ;
2) pulverizarea cu ap a albinelor hoate ;
3) ungerea fetei stupului atacat cu petrol , motorin sau cu alte substante repulsive albinelor ca :
acidul fenic , creolina , fenolul , benzaldehida , anhidrida propionic ...
4) asezarea unei oglinzi la urdinis ;
5) acoperirea stupului cu un cearsaf ;
6) presrarea scndurei de zbor cu cenus , sare ... sau udarea ei cu ap ;
7) mutarea stupului , dar hoatele rmase n interiorul stupului mutat se pot orienta asupra noii pozitii
si continu furtisagul ;
8) fumigatie intens n fata stupului atacat , dar familia poate intra n panic din cauza fumului ;
9) se introduce un creion pe urdinis peste care se aseaz un bulgre de lut moale obturnd urdinisul
apoi creionul se extrage - rmne un "tunel" lung de 5 - 6 cm prin care albinele stupului si " dau
rnd" la intrare si iesire dar hoatele se "simt" claustrate si ies afar , altele nu mai intr desi persist
n jurul stupului nc 20 - 30 minute - este necesar suplimentarea aerisirii prin podisor ;
10) instalarea unei sicane la urdinis care combate furtisagul , atacul viespiilor si atenueaz curentul
de aer format ntre urdinis si podisor ;
sectiune 25 mm
| | |
| | |
| | |
8 mm | urdinis
11) nchiderea urdinisului inferior si deschiderea urdinisului superior ( la tipurile de stupii care-l au )
care fiind situat n dreptul puietului este mai bine pzit ;
12) familia atacat se duce cu urdinisul nchis ntr-o ncpere ntunecoas pentru 2 - 3 zile
aprovizionnd-o cu ap si asigurndu-i aerisirea prin podisor , n locul stupului ridicat se aseaz un
stup n care se introduc crpe mbibate cu substante repulsive pentru albine ( petrol , acid fenic ... )
sau cu apifuge ( ftalat de metil ) .

Albinele outoare - familia bezmetic
n urma strivirii mtcii ntre rame ( cnd substanta de matc este dispersat n familie nc cteva
zile ) sau pierderii ei n timpul zborului de mperechere devine imposibil cresterea botcilor de
salvare . Lipsa substantei de matc si absenta larvelor tinere determin dezvoltarea ovarelor la
lucrtoare si hrnirea albinelor tinere cu lptisor de matc , 60 - 80 % din albinele familiei
devenind albine outoare ( "surogate" prezentnd elemente de comportament specifice
mtcii ) . Oule acestora sunt depuse la ntmplare , mai multe ntr-o celul , pe peretii celulelor si n
celule cu pstur . Din aceste ou eclozioneaz trntori subdezvoltati dar apti pentru mperechere .
16

Redresarea familiei bezmetice se poate realiza prin nfometarea albinelor ( ceea ce le
provoac resorbtia ovarelor ) . Albinele se scutur de pe rame si se tin nchise 24 de ore la umbr sau
ntr-o ncpere rcoroas . Apoi li se dau 1 - 2 faguri goi , 1 rama cu puiet cpcit , 1 fagure cu miere
si 1 botc la eclozionare - conditia pentru acceptarea unei mtci este ca vrst ei s nu depseasc 30
minute .
Deoarece si dup acceptarea mtcii albinele outoare continu s depun ou este indicat doar
recuperarea culegtoarelor . Pentru aceasta familia bezmetic cu urdinisul nchis se duce seara la 100
- 200 m de stupin se afum intens si timp de cteva minute se ciocneste n peretii stupului pentru a
determina albinele s se "ndoape" cu miere . Albinele se scutur pe pmnt de unde negsindu-si
stupul la vechiul loc se vor mprstia la alte familii n care fiind ncrcate cu miere vor fi primite .
Nu se vor scutura albinele familiei bezmetice n incintastupinei ntruct vor "nvli" n cellalte
familii si le vorataca mtcile . Este preferabil scuturarea albinelor de pe rame n stup lsndu-le s se
mprstie lent la alte familii si apoi , pentru c albinele outoare nu-si prsesc stupul , s moar .
Se poate ncerca recuperarea familiei puternice care s-a bezmeticit prin introducerea unei mtci
cu ajutorul coliviei pulveriznd peretii stupului si fiecare ram cu 25 - 30 ml solutie apoas cu 0,3%
suspensie de valerian .


Pregtirea pentru iernare
La sfrsitul lunii iulie puterea familiilor este diminuat la jumtate fat de puterea avut n luna
iunie , mortalitatea albinelor ajungnd la 500 - 1000 / zi datorit uzurii din timpul culesului iar ponta
mtcii scznd la 600 - 800 ou / zi .
n cursul lunii august se mreste ouatul mtcii ncepnd cresterea albinelor de iernare . O matc
tnr si prelungeste ouatul cu 10 zile fat de matca de 2 ani depunnd cu 30 % mai multe ou .
Mortalitatea n iarn este de 12 - 18 % pentru albinele eclozionate n august si la nceputul lunii
septembrie si de 60 % pentru cele eclozionate pn la 20 iulie , longevitatea albinelor depinznd de
numrul de puiet crescut si de hrnirea cu polen . Prin consumul de polen se acumuleaz rezerve de
proteine si lipide n corpii grasi ai albinelor necesare pentru ntretinerea functiilor vitale , hrnirea
mtcii si cresterea puietului n primvar .
Initierea pregtirilor pentru iernare este indicat de izgonirea trntorilor , de propolizarea
crpturilor stupului si de acumularea mierii n fagurii cuibului .
La +18...+13C se formeaz grupri de 20 - 100 albine , albinele efectueaz zboruri n timpul crora
elimin resturile alimentare din intestine .
La +13...+10C se unesc grupurile de albine ncepnd constituirea ghemului de iernare ; la +12,8C
matca si nceteaz ouatul .
La +8...+6C albinele se adun strns n jurul mtcii formnd ghemul de iernare . Ghemul are
form de sfer sau de elipsoid ( 150 - 300 mm ) si 75% din el se formeaz n si pe celulele din care a
eclozionat ultimul puiet . Cnd ghemul se formeaz numai pe miere - i se mreste volumul si se
divizeaz - pierderile de cldur sunt de 3 ori mai mari , albinele irosindu-si energia pentru nclzirea
straturilor de miere . n general "familiile" cu 2 - 3 intervale de albine nu pot forma un ghem unitar .
Ghemul de iernare este un sistem cu surs intern de cldur ( asemenea cpitelor de fn sau
grmezilor de cereale ) - n orice loc din ghem corpul albinei cedeaz cldur care se produce prin
microvibratiile muschilor toracici .
Coaja ghemului este alctuit dintr-un strat de 25 - 70 mm de albine care la +13,9... +8C stau
linistite deplasndu-se temporar n miez pentru a se hrni . n miezul ghemului temperatura este
mentinut ntre +13,9C si +20C cnd temperatura exterioar depseste 0C si ntre +13,9C si +27C
cnd temperatura exterioar coboar sub 0C ; cnd ncepe cresterea puietului temperatura n miez
este mentinut la +34...+36C . La -3,5C volumul ghemului se reduce la maxim ( cldura mentinndu-
se exclusiv pe seama consumului de miere ) iar la +8C ghemul se afneaz .
17

Deoarece temperatura n interiorul stupului este mai mare doar cu 1 - 2 C fat de temperatura
exterioar se acord mai mult important puterii familiei si asigurrii ei cu hran suficient de bun
calitate dect mpachetajului cuibului si grosimii peretilor stupului . O familie cu 8 - 10 intervale de
albine consum cu 50% mai putin miere dect o familie cu 4 - 5 intervale de albin .
Dac n perioadele cu temperaturi mai mici de +14C albinele termin rezervele de miere de pe
fagurii ( n " pat rece " ) ocupati de ghem - nu pot trece lateral pe fagurii cu miere nvecinati , ghemul
putndu-se deplasa doar de jos n sus si din fat n spate ; pentru desfacerea si mutarea ghemului
sunt necesare temperaturi mai mari de +14C .
Strnse n ghem albinele nu ventileaz cuibul fiind necesar asigurarea aerisirii corespunztoare
pentru ca umiditatea s se mentin la 65% , acumularea dioxidului de carbon s fie sub 10% si
aportul de oxigen s fie peste 7% .

Asigurarea rezervelor de hran
Colectarea rezervelor de miere si pstur pentru iernare va ncepe din luna mai sau iunie
nsumnd cel putin 12 kg miere si 1,5 kg pstur pentru fiecare familie bun . Se aleg fagurii bine
clditi de culoare brun care au cel putin 1,5 kg - o coroan de 8 cm - de miere cpcit . Se evit
fagurii cu multe celule de trntor ( ignorati toamna si primvara de matc sau "nsmntati"
determin reducerea numrului de puiet de lucrtoare si uzura inutil a doicilor ) , fagurii proaspt
clditi (de culoare alb care pstreaz mai ru cldura ) si fagurii vechi ( de culoare cafenie care pot
declansa mbolnvirea familiei n timpul iernii ) .
Se exclude mierea de man , mierea din suc de struguri , mierea de crucifere ( varza , mustar ,
ridichi ) si altele care cristalizeaz rapid ( si se fac hrniri de nlocuire ) . Cnd n cuib sau la rezerva
stupinei nu exista suficienti faguri cu 1/2 - 1/3 miere cpcit , cel mai trziu pn la mijlocul lunii
august , se fac hrniri de completare a rezervelor (folosind siropul de zahr 2:1 sau 3:2 cte 1l/zi ) . Se
impune ca rezervele de hran ale familiei s nu contin mai mult de jumtate de miere din zahr .
Familiilor slabe li se reduce portia de sirop de zahr fiind recomandabil folosirea siropului de miere
4:1 pentru hrnirile de completare .
Mierea de man este o miere vscoas , de culoare nchis ( verzuie sau brun ) , mai putin dulce ,
de obicei necpcitsi care cristalizeaz greu . Se identific cu ajutorul reactiei cu alcool ( miere si ap
distilat n prti egale se amestec cu 8 - 10 prti alcool etilic 96 ) cnd solutia obtinut este tulbure
sau cu ajutorul apei de var [ miere si ap distilat n prti egale se amestec cu 2- prti ap de var (
lichid rezultat n urma dizolvrii a 100 g var nestins in 0,5 l ap ) si se nclzeste pn la fierbere ]
cnd n solutia obtinut apar flocoane brune . n zonele de munte iernarea decurge n conditii bune
cu 20 - 30 % miere de man n rezervele de hran dar n zonele de deal si de cmpie prezenta a 10 -
20 % miere de man n rezervele de hran produce intoxicatie , diaree si moarte . Mierea de man
blocnd eliminarea apei din resturile alimentare provoac suprancrcarea intestinului posterior al
albinelor si n consecint diareea .

ntrirea familiei de albine
Practic cu luna august ncepe sezonul apicol ntruct de puterea familiei si de cantitatea si calitatea
rezervelor de hran din toamn depind iesirea din iarn si dezvoltarea familiei n primvar . Este
necesar nlocuirea mtcilor necorespunztoare si stimularea cresterii de albine tinere , familiile
bune avnd pn la 20 august cel putin 4 rame cu puiet si 7 - 10 intervale de albin .
Pentru a stimula cresterea puietului se deblocheaz cuibul introducnd n mijlocul lui o dat la 6
zile un fagure "brun" , cu o mic coroan de miere , care va fi pulverizat cu sirop de zahr . n acelasi
timp seara se fac hrniri stimulente cu cte 500 - 800 ml sirop de zahr 1:1 sau se descpcesc cte 3
dm faguri cu miere dup diafragm la fiecare 3 zile . Eficienta acestor hrniri este conditionat de
existenta n cuib ( 7 - 10 rame ) a cel putin 12 kg miere si de existenta culesului de polen ( necesar
18

cresterii puietului , prelucrrii siropului si formrii corpului gras ) - n lips se fac hrniri cu polen sau
cu nlocuitori de polen .
Hrnirile se pot face si cu ajutorul unei pungi de plastic care se umple cu sirop , se nchide fr a
lsa aer n interiorul ei , se aseaz pe spetezele superioare si se perforeaz de 5 - 6 ori cu un ac partea
ei superioar .
Continuarea hrnirilor stimulente dup 20 septembrie , mai ales cnd matca familiei este tnr ,
provoac prelungirea pontei mtcii - albinele eclozionate risc s nu aib timp s-si formeze corpul
gras si s beneficieze de un zbor de curtire ( ceea ce n primvar va cauza n rndul lor o
mortalitate masiv ) .
Stimularea cresterii puietului impune si asigurarea regimului termic optim prin restrngerea si
mpachetarea cuibului cnd temperaturile nocturne coboar sub +14C .
La sfrsitul lunii septembrie ntrirea familiei se mai poate face prin unirea cu 0,6 - 0,8 kg albine
ale familiei ajutatoare .

Revizia general
Revizia general este ultima interventie strict necesar n cuibul unei familii normale .

Ornduirea cuibului pentru iernare
Stabilirea numrului de faguri lsati n cuib se face constatnd , ntr-o dimineat rcoroas
( +12C ) , numrul de intervale ocupate de albine . Pentru un ghem de 8 ( 4... 11 ) intervale se las 9
( 5... 12 ) rame cci fagurii neocupati de albine mucegiesc putnd declansa ascosferoza .
Fagurii lsati vor avea cel putin ntre 1,5 si 2,5 kg miere cpcit si se amplaseaz n 3 moduri :
1) bilateral ( modul natural ) - fagurii cu cele mai mari cantitti de miere se aseaz la cele 2- margini
ale cuibului urmati , pn la centru , de faguri cu cantitti descrescnde de miere ;
2) unilateral ( modul folosit la stupii cu ramele asezate paralel cu urdinisul , n " pat cald " sau pentru
iernarea n acelasi stup a 2- familii mai slabe care separate de diafragm vor forma un singur
ghem) - fagurii cu cantittile cele mai mari de miere se aseaz la o margine a ghemului urmati , pn
la diafragm , de faguri cu cantitti descrescnde de miere .
3) central ( modul folosit pentru familii slabe sau pentru familii cu rezerve mici de hran ) - fagurii cu
cea mai mare cantitate de miere se aseaz n mijlocul cuibului urmati pn la margini de faguri cu
cantitti descrescnde de miere .
Fagurele cu pstur se amplaseaz la mijloc ntre fagurele din centrul cuibului si fagurele
mrginas.
Nu se las miere necpcit n cuib pentru iarn cci va fermenta din cauza umidittii din stup .
Mierea necpcit poate fi lsat strmtornd cuibul pentru a fi acoperit deghem numai dac
proviziile de hran sunt insuficiente si exist certitudinea c aceasta nu este miere de man .
Realizarea unui orificiu 12 mm n mijlocul fagurilor la 60 - 70 mm de speteaza superioar asigur
o oarecare circulatie a albinelor n ghem pentru hrnire si rspndirea substantei de matc
mbunttind iernarea .

mpachetajul se face cu saltelute umplute cu paie sau talas , cu plci de poliester expandat , cu
psla de 10 - 20 mm grosime sau cu saci de iut . Acestea se pun deasupra podisorului si dup
diafragme si protejeaz cuibul de schimbri bruste ale temperaturii cnd ghemul nu este complet
format sau este afnat . Acoperirea podisorului cu 2 - 3 foi de hrtie este valabil numai primvara si
toamna dar iarna acestea absorb si pstreaz umiditatea mpiedicnd evacuarea vaporilor de ap din
stup .

19


Ventilatia cuibului
Ventilatia trebuie sa asigure aportul de oxigen ( necesitate care se mreste odat cu nceputul
cresterii puietului ) , evacuarea dioxidului de carbon si eliminarea surplusului de umiditate rezultat n
urma digestiei mierii . Surplusul de umiditate provoac dezvoltarea populatiei de varroa ,
fermentarea mierii , mucegirea psturei , aparitia si proliferarea ascosferozei ( " puiet vros " ) ,
nmultirea aspergilelor ( " puiet pietrificat " ) n pstur si mucegirea ( pericistimicoza ) fagurilor
neocupati de albine .
Ventilatia se asigur ndeprtnd cu 2 - 3 mm scndurelele de podisor de la marginea cuibului ,
ridicnd ( scndurelele ) podisorul cu 5 mm n partea frontal sau nlturnd cpcelul de la orificiul
de hrnire . Orificiile astfel create se acoper cu salteluta de mpachetaj . Urdinisul se reduce
rmnnd 4 - 6 mm ( 36 - 54 mm ) pentru fiecare interval de albine ( 215 - 540 mm ) .
Cuiburile umede sunt reci , iernarea familiei de albine decurge mai bine cnd urdinisul este mai
mare de 5 mm / interval albin sau este deschis fanta de aerisire din spatele podisorului .
Urdinisurile mici las sa treac aerul rece ca si cele mari cu deosebirea c aerul din stup se rceste
mai lent ( dar si se inclzeste mai lent odat cu nclzirea vremii ) . Deschiderea urdinisului superior si
reducerea urdinisului inferior la 90 mm prezint avantajul c ntre ele nu se formeaz curent .
Ct timp zpada de la urdinis este afnat si nu este acoperit de o crust nghetat - ea permite
circulatia aerului .
Picturile de ap de la zpada topit care cad de pe capacul stupului pe scndura de zbor ntretin
umiditatea la urdinis . Stupul se nclin cu 6 - 8 n fat pentru scurgerea apei de pe fundul stupului .

Zborul de curtire
La sfrsitul toamnei si oricnd n cursul iernii n zilele calde ( +14..+12C ) si senine se deschid
complet urdinisurile si se ridic capacele stupilor si saltelutele de mpachetaj expunnd podisoarele
razelor solare .
n final trebuie verificat pozitionarea ghemulului .

Iernarea in adpost
n adpostul pentru iernarea familiilor de albine se mentine ntunericul , temperatura constant
ntre 0C si +2C , +4C maxim si se asigur o aerisire corespunztoare astfel nct umiditatea s nu
depseasc 75% .
Familiile iernate in adposturi consum cu 37% mai putin miere dect familiile iernate n aer liber
dar efectueaz zborul de curtire cu 2 sptmni mai trziu , au n primvar cu 50% mai putin puiet
si realizeaz o productie de miere si cear cu 50% mai mic .

Iernarea nucleelor cu mtci de rezerv
1) Nucleului i se asigur 3 - 4 faguri , 400 - 700 g albin si 4 - 7 kg miere si se amplaseaz , separat cu
o diafragm oarb , alturi de o familie puternic .
Mortalitatea albinelor n cursul iernii este de 5 - 25 % . Iernarea intr-un stup a 2- familii are ca
rezultat un consum de hran cu 18% mai mic si , n primvar , mrirea cu 10% a cantittii de puiet
fat de o familie iernat aparte .
2) Nucleul cu 2 - 3 faguri care contin 0,4 - 0,7 kg albin si 3 - 6 kg miere se aseaz , izolat cu diafragme
sepatatoare , ntre 2- familii puternice n acelasi stup .
20

3) Nuclee cu 1 - 2 faguri cu 0,2 - 0,3 kg albin si 1,5 - 3 kg miere se introduc , desprtitii de
diafragme cu ferestre 50x60 mm acoperite pe ambele prti cu plas de srm cu orificii 2 - 3 mm si
cu urdinisuri propri , n acelasi stup pentru a forma un singur ghem de iernare .
4) Mtcile de rezerv pot fi iernate n baterii de custi ntr-o singur familie . n primvar trebuie s
fie "distribuite" cci dup zborul de curtire n familie va supravietui o singur matc .

Supravegherea iernrii
n cursul iernii stupii se protejeaz de vnturi si se expun n plin soare , se previne nelinistirea
albinelor de psri , zgomote ... Dup o tulburare puternic familia se linisteste abia peste 20 - 30
ore. Zumzetul familiei nelinistite poate nelinisti familiile din imediata vecintate .
Pentru a preveni sufocarea familiei de albine si a asigura necesarul de aer cnd ncepe cresterea
puietului se nltur zpada si gheata depus la urdinis si la fiecare 40 zile din spatele urdinisului se
ndeprteaz albinele moarte pe o adncime de 10 cm cu ajutorul unei srme cu 5 mm care are o
portiune de 3,5 cm ndoit la 90 .
Pe fundul stupului se aseaz " foaia de control " pentru a putea cerceta mai bine resturile care cad
din ghemul de iernare .
Cnd temperatura o permite se efectueaz un controlsumar al iernrii - ridicnd putin podisorul se
observ forma si asezarea ghemului .

Controlul auditiv
Ascultarea familiilor de albine se face o dat la 3 - 4 sptmni n novembrie si decembrie apoi o
dat la 2 - 3 sptmni n ianuarie si februarie .
1) zumzet moderat si continuu = familia este in stare bun ;
2) bzit puternic , prelung si cu ntreruperi ( plngtor ) =familia si-a pierdut matca ;
3) zumzet slab si fosnet asemntor celui al frunzelor sau hrtiei = familia este nfometat ;
4) bzit puternic fr ntreruperi = familia este bolnav sau are mult umiditate n cuib ;
* cnd nu se aude nimic se loveste usor peretele din fat al stupului si dac familia nu a murit - va
produce pentru 15 - 20 secunde un zumzet uniform descresctor .

Examinarea resturilor din stup
1) mortalitate exagerat ( dup o singur lun se gseste o cantitate de albine moarte care ar umple
un pahar de 250 ml , att ct moare ntr-o familie n timpul ntregii iernrii ) = uzura organismului
albinelor din cauza conditiilor de iernare nefavorabile , bolilor sau intrrii n ghem a multor albine
btrne ;
2) albine moarte si rosturi de cear umede sau mucegite= umezeal , ventilatie deficitar a
stupului ;
3) abundenta rosturilor de cear = prezenta puietului sau nelinistirea albinelor ;
4) albine moarte cu trompa intins = lipsa hranei ;
5) albine cu abdomenul negru si umflat , pete castanii =diaree , mbolnvirea familiei ;
6) albine moarte fr capete , albine roase = prezenta soarecilor n stup ;
7) aglomerarea albinelor ntre leaturile superioare ale ramelor si podisor ( sub +8C ) = epuizarea
rezervelor de hran ;
8) afnarea excesiv a ghemului = prezenta varroa n cuib ;
9) podisor cald = orfanizare , agitatia albinelor .

21

Redresarea familiilor cu probleme
Iarna interventiile n cuibul familiilor de albine se pot face cnd temperaturile exterioare depsesc
+10C sau ntr-o ncpere care se nclzeste treptat , nti pn la +16C apoi la +26C . Interventiile
sunt necesare n cazul orfanizrii - unirea cu un nucleu sau cu alt familie , aparitiei diareei -
efectuarea unui zbor de curtire si nlocuirea fagurilor si epuizrii proviziilor de hran :
1) dup ce se nclzesc faguri cu miere se introduc lng ghem realiznd n centrul lor un orificiu
de 12 mm ;
2) n fagurii goi ai cuibului se toarn miere nclzit ;
3) pe leaturile superioare ale ramelor , deasupra ghemului , intercalnd sipci de 5 - 10 mm grosime se
aseaz turte de miere cristalizat sau de zahr si miere nvelite n tifon umezit ori n hrtie perforat .
Iarna hrnirile cu sirop de zahr uzeaz prematur albinele si mresc umiditatea n stup .
Desi absenta psturei din cuib nelinisteste albinele - polenul introdus n turte naintea zborului de
curtire provoac diaree producnd suprancrcarea pungii rectale .