Psihicul nu este omogen, uniform, nedifereniat, liniar.

Uneori el este mai clar,

mai lucid, alteori mai tulbure i mai obscur. n anumite situaii, ne dm seama de
noi nine, de tririle noastre, n altele nu. Diverse aciuni sau gnduri care ne-au
catat cndva atenia i efortul nce, odata cu trecerea timului, s se reali!e!e
aroae de la sine, fr a mai fi necesar controlarea lor. "unt i ca!uri cnd
#ceva$ din interiorul nostru, e care nici nu bnuiam, iese la surafa, ne
acaarea!a i ne chinuie e%istena. &u alte cuvinte, sihicul cunoate o mare
difereniere i neuniformitare e%istenial i funcional. 'l e%ista i se manifest
n trei iosta!e( sihic contient, sihic subcontient i sihic incontient.
&oniina este o form surema de sihic, acea forma rin care se reali!ea!
integrarea subiectiv-activ a tuturor fenomeenlor vieii sihice i care ermite
raortarea continua la mediu.
)ncontientul este nivelul rimar, ba!al, de rofun!ime a organi!rii sihicului
care, dei acontient, influenea! sihismul.
*elaia dintre contient i incontient a fost cel mai adesea abordat rin oo!iia
metafi!ica a celor doua niveluri de organi!are structural-funcionala a sihicului,
v!ute ca doua sfere imenetrabile i cu o natura total diferit, rin reducia
simlist-mecanic a unuia la celelalt. n felul acesta nu numai ca roblema nu era
soluionat, dar nu se creau nici macar remisele soluionarii ei.
&ontientul i incontientul sunt momente funcionale insearabile ale sihicului
uman. &a urmare, n funcie de diversele iosta!e ale manifestilor
comortamentale care aarin individului, contientul i incontientul vor fi
coordonate i alternate rin raguri mobile. +ceasta nseamna ca ceea ce la un
moment dat este contient la un alt moment oate deveni incontient. De regul,
contient este ceea ce se acord cu e%eriena individului i l folosete n lanul
activitii, e cnd incontient este acel coninut sihic care contra!ice e%eriena
individului, n virtutea acelui fat el fiind resins. &oninuturile sihice
contiente se stochea! n incontient. 'le nu sunt nsa inactive, ci le nsotesc
e cele contiente, le tensionea! n funcie de imre,urari. '- afirm( #
)ncontientul face arte din fiina noastra contient, este corul ei.$
ntre contient i incontient e%ista trei tiuri de relaii( relaii circulare, relaii de
subordonare si relaii de echilibrare.
*elaiile circurale constau n fatul c oricare dintre coninuturile constientului
trece n inconntient, entru ca n urma germinaiei s treac din nou, n contient.
*elaiile de subordnare integrativ resuun subordonarea i dominare unuia de
celellt. "ensul acestei subordonari se reercutea! asura valorii
comortamentului( dac e%ist o sureamaie a contientului asistm la o
#nlare$ a omului, iar dac domin incontientul avem arte de o #degradare$ a
omului.
*elaiile de echilibrare dintre incontient resuun reali!area unui uor balans
ntre strile contiente i cele incontiente.
)nconstientul e indisolubil legat de constient si il influentea!a in orice moment.
in acest sens, este interesanta concetia lui *. .ucchielli. Dua el, toata e%erienta
noastra, influentata de tendintele innascute /utine0, de mediu, de educatie se
structurea!a, tretat, intr-un vast sistem, in care am utea distinge subsisteme /ale
fenomenelor reonderent cognitive sau motorii ori afective0. 1ot acest sistem,
aceasta structura a ersonalitatii influentea!a in ermanenta fenomenele sihice
actuale( ercetiile, gandirea, sentimentele, actele de vointa. 'l tinde sa le dea o
forma coresun!atoare, i!omorfa tendintelor formate, structurii dobandite a
ersonalitatii, in lumina acestor concetii, inconstientul ar fi o forma, tocmai
structura ersonalitatii ce influentea!a constiinta, dar care tretat se amlifica, se
modifica in functie de noile e%eriente. Deci, dua .ucchielli ca si dua 2. '-, nu
utem seara inconstientul de constient, sinele de 3eu4, ele fiind intr-o ermanenta
interactiune.
"re deosebire de ". 5reud, care vedea in inconstient doar imulsuri negative,
otrivnice moralitatii, P. *icoeur, filosof france! contemoran, sublinia!a rolul
o!itiv al inconstientului.
. . 'l intervine in actiune si mai ales in creatie. in rocesul creator, fa!a de
insiratie, de iluminare, rolul intuitiei sunt cert de origine inconstienta. Dar intuitia
/definita ca un rationament cu remise inconstiente0 e re!enta si in ercetia de
satiu, in desfasurarea gandirii, unde influenta sa e, nu rareori, hotaratoare.
)nconstientul recetea!a informatiile, le relucrea!a, stabileste relatii e care le
ofera romt constientului, a,utandu-6 la discriminarea si la solutionarea de
robleme.
&onstiinta deune un imens efort de triere, comarare. 'a creea!a cai noi entru ca
imulsurile, sentimentele sa se oata manifesta, sa se de!volte. &onstientul si
inconstientul formea!a o unitate, oarecum contradictorie, dar totusi unitate.
&onstientul si inconstientul sunt forme comlementare ale vietii sihice.
)nconstientul e mult mai vast decat ceea ce este constient la un moment dat.+sta nu
inseamna ca ar avea un rol mai imortant, ca ar fi hotarator. &onstiinta nu e inutila,
nu e un 3eifenomen4. 'a intervine cand automa-tismele inconstiente nu mai ot
face fata, cand aar dificultati ori survin multile variatii, modificari sau noi
obiective. &onstiinta controlea!a efortul de comarare, de relucrare a datelor, in
vederea gasim unor solutii otime. in acest roces sunt esentiale sesi!area erorilor
si a valorii remiselor. &onstiinta de!valuie o!itia e%acta a omului in natura si
comanda reactia adecvata in situatii neobisnuite. &onstiinta refle%iva constituie
remisa fundamentala a rogresului uman.
)n dinamica vitala a constientului si inconstientului rinialul sistem de referinta
ramane constiinta, deoarece rin intermediul ei omul reroduce in mod adecvat
realitatea, asa cum este ea, si numai in virtutea acestui fat el isi oate conduce si
regla coersun!ator conduita. #'ste necesar sa consemnam subordonarea organica
a inconstientului fata de constient deoarece numai infelul acesta vom a,unge in
osesia constiintei morale si vom evita ierderea libertatii adusa de de!organi!area
fiintei constiente o data cu maladiile mintale. &onstiinta se imlica in insasi
reali!area destinului uman, aceasta din urma nefiind altceva decat #constiinta
astiunii si a scourilor$ /Pavelcu, 67890. &onstiinta suerioara a conduitei sale ii
ofera omlui osibilitatea de a se conduce in viata.