SLIDE 2-7

CERCETAREA SOCIALA: DEFINITII, SCOP,

CARACTERISTICI SI TIPURI
Sursele cunoasterii si ale adevarului (Sarantakos, 2005):

- Simtul comun al realitatii: toate lumea stie ca este asa!
- Intuitie: stiu ca este adevarat, de ex. intuitia femeiasca, de
mama etc.
- Crezuri: bazat pe o convingere personala
- Tenacitate/continuitate: verificat o data cu anii, validitate oferita
de timp
- Traditie: practicat de-a lungul generatiilor, mereu s-a intamplat
astfel!
- Experienta personala: in cazul meu functioneaza!
- Autoritate: lumea expertilor, e adevarat, profesorul X afirma
acest lucru!
- Forte divine si supranaturale: revelatii ale lui Dumnezeu
- Ratiunea si logica: inteligenta poate captura adevarul si
cunostintele in mod direct
- Metoda stiintifica: cunoasterea deriva din proceduri empirice.
Definitii ale cercetarii
- studiu amanuntit efectuat in mod
sistematic cu scopul de a cunoaste ceva
(Dictionarul explicativ al limbii romane);
- investigatia sistematica si studiul
materialelor si a surselor, cu scopul
stabilirii unor fapte si a atingerii unor
concluzii noi (Sarantakos, 2005)
- un demers intreprins pentru a descoperi
ceva nou sau pentru a reordona niste fapte
printr-un studiu stiintific a unui subiect sau
prin investigare critica (Sarantakos, 2005)
Cercetarea stiintifica in viziunea studentilor
(Neuman, 1997 apud Comsa, 2013):
- Bazata doar pe fapte, fara teorie
- Consultata si folosita doar de experti sau profesori
- Realizata doar in universitati de catre oameni cu
doctorat
- A merge la biblioteca si a cauta articole pe o anumita
tema
- Postarea intr-un anumit loc si observarea a ceea ce
se intampla
- Conducerea unui experiment in care oamenii sunt
pacaliti sa faca ceva
- Realizarea unui esantion cu indivizi si aplicarea unor
chestionare acestora
- Analiza unor tabele din rapoarte sau carti
guvernamentale
- Folosirea computerelor, statisticilor si a graficelor

Scopurile cercetarii sociale (Sarantakos, 2005):
- Explorarea realitatii sociale
- Explicarea vietii sociale prin furnizarea unor informatii
de incredere, valide si bine documentate
- Evaluarea problemelor sociale si a efectelor acestora
asupra societatii
- Emiterea de predictii
- Dezvoltarea sau testarea unor teorii noi
- Intelegerea comportamentului si a actiunilor umane
- Ofera o baza pentru o critica la adresa realitatii
sociale
- Vizeaza emanciparea persoanelor
- Sugereaza posibile solutii pentru probleme sociale
- Imputerniceste si elibereaza indivizii
Caracteristicile cercetarii stiintifice (Comsa, 2013):
- Controlabil: trebuie sa ne asiguram ca X determina
pe Y si nu alti factori care trebuie controlati;
- Riguros: trebuie sa ne asiguram de relevanta,
justetea procedurilor;
- Sistematic: procedurile trebuie sa urmeze o secventa
logica
- Valid si verificabil: concluzia trebuie sa fie bazata pe
date si sa existe posibilitatea verificarii
- Empiric: concluziile trebuie sa se bazeze pe date
- Critic: trebuie sa existe posibilitatea ca demersul, in
totalitatea sa, sa se supuna si sa reziste atacului critic
Tipurile cercetarii stiintifice (Comsa, 2013):

- Exploratoriu studiu pilot, posibilitatea realizarii unui
studiu (Ce ar putea sa se intample, cine este implicat si in
ce fel?)
- Descriptiv cum, care sunt caracteristicile lui X (Ce se
intampla? Cine este implicat? In ce fel?)
- Corelational daca exista o relatie intre X si Y (Ce se
intampla? De ce se intampla?)
- Explicativ de ce si cum X influenteaza pe Y (De ce se
intampla?)
- Predictiv care va fi valoarea lui Y la momentul T (Ce este
probabil sa se intample?)
- Interventie cum se poate face ca Y sa fie altfel (Cum se
poate face se se intample altfel?)
- Evaluativ care este starea lui Y si de ce (Ce s-a
intamplat? De ce s-a intamplat?)
- Impact care sunt consecintele lui Y si de ce (Cum au
fost sau o sa fie consecintele? De ce aceste consecinte?)
SLIDE 8-12
TEORII, IPOTEZE, VARIABILE
Calitativ versus cantitativ:
Scopul studiului descrierea (calitativ) versus
explicare (cantitativ)
Modul de masurare al variabilelor nominal/ordinal
(calitativ) sau interval/rapoarte (cantitativ)
Modul de analiza al informatiei tratament statistic
(cantitativ) sau nu (calitativ) (Comsa, 2013)
_________
De asemenea, suport de curs p. 22 (Sandor, 2012)
Teorii:
- O speculatie rationala si precisa asupra raspunsului
la o problema de cercetare si care include motivele
pentru care raspunsul propus este corect.
- Presupune explicatii ale unor aspecte ale vietii
sociale ce formeaza parternuri ne-aleatorii.
- Exemple ale teoriilor din perspectiva teoreticienilor
si a cercetatorilor : istoria gandirii sociale, opera
marilor teoreticieni, scoli teoretice, strategii de
teoretizare etc.
Ipoteze:
Tentativele de raspuns la intrebarile de cercetare
se numesc ipoteze; reprezinta un raspuns
provizoriu la o intrebare si arata clar relatia dintre o
variabile dependenta si una independenta;
O ipoteza afirma ca un fenomem are loc datorita
altuia.
Ghicirea educata in sensul ca se bazeaza pe
cunoasterea fenomenului si pe intelegerea ideilor
relevanta din teoriile sociale, a ceea ce
investigatorul asteapta sa gaseasca intr-o anumita
situatie;

Variabilele in cadrul unei ipoteze: influenteaza,
prezic, afecteaza, determina, cresc o data cu...,
descresc o data cu ..., sunt o conditie necesara
si/suficienta etc.
Exemple ipoteze: Saracia duce la analfabetism
Femeile sunt platite mai putin.
- Care sunt variabilele din cele doua ipoteze?
- Care este unitatea de analiza: individ sau natiune?
- Cum anume masuram variabilele?
- Care este sensul relatiei: pozitiva sau negativa?
- Exista variabile ascunse?
- Alegerea formularii adecvate.
Variabile:

O variabila este reprezentata de orice situatie,
comportament sau caracteristica individuala ce
variaza, adica poate avea minim doua valori.
Exemple:
- Inaltimea
- Varsta
- Genul
- Nivelul de stres
- Nivelul de inteligenta
- Nivelul de despresie calculat in urma aplicarii unui
test
- Numarul de persoane care asista la un accident si
nu reactioneaza la acesta
- Nota obtinuta la un examen

SLIDE 14-20
CONCEPTUALIZARE SI OPERATIONALIZARE.
DEFINITII CONCEPTUALE SI DEFINITII
OPERATIONALE
N.B!
De regula, in stiintele sociale intalnim concepte largi,
abstracte si complexe.
Aceste concepte nu pot fi direct observate si sunt
alcatuite din mai multe parti componente/fatete. Din
cauza gradului de inalt de abstractizare, in stiintele
sociale nu exista un consens asupra modului in care
se masoara conceptele!
De ex.: agresiune, iubire, entuziasm, popularitate,
inteligenta, calitatea vietii, satisfactie in viata,
bunastare, fericire, incredere, eficienta, performanta,
succes, dezvoltare, democractie, birocratie, coruptie
etc.


Definitia conceptuala: atribuie un inteles unui anumit
concept intr-un mod abstract si in termeni teoretici
(raspunde la intrebarea ce inseamna, ce semnifica?).

Definire/conceptualizare: procesul de transformare,
traducere a conceptelor in ceva observabil, care
poate fi masurat, incepe cu definirea nominala a
conceptului, adica stabilirea unei liste de definitii,
alegerea unei definitii, stabilirea dimenisiunilor si a
sub-dimensiunilor (vezi articolul in limba engleza de
pe MOODLE cu privire la definirea termenului de
terorism)

Definitia operationala: defineste un concept prin
specificarea procedurii utilizate pentru masurarea
acelui concept (raspunde la intrebarea cum poate fi
masurat?).

Operationalizare: stabilirea observatiilor care vor
masura conceptul (indicatorii care vor fi utilizati),
crearea legaturii dintre variabile si date, trecerea de la
abstract la concret; atribuirea de numere, fapte unui
anumit concept. Consta in atribuirea unei definitii
clare si in determinarea unui instrument de masurare
pentru a reprezenta conceptul. (vezi articolul in limba
engleza de pe MOODLE cu privire la
operationalizarea democractiei)

Procesul de operationalizare:

Concept dimensiuni sub-dimensiuni alte sub-
dimensiuni indicatori (variabile)

N.B! Deoseori, definitiile operationale sunt prost
formulate si nu ilustreaza cu acuratete conceptul
studiat. De asemenea, modul in care un cercetator
decide sa masoare un concept, prin umare sa il
defineasca, reprezinta o definitie operationala.

N.B! Atunci cand operationalizam un concept, cream
o variabila.
Procesul de operationalizare:

1. Incepeti cu conceptul pe care il definiti.
2. Decideti asupra datelor care se vor colecta:
calitative sau cantitative.
3. Alegeti un instrument de cercetare.
4. Apreciatia nivelul de detaliere. Este suficient nivelul
de detaliere pentru a raspunde la intrebarea de
cercetare/ipoteza?
5. Scrieti itemii de masurare sau variabilele.
6. Verificati validitatea masurarii.
7. Repetati procesul pentru toate conceptele din
cercetare.
De exemplu: Inteligenta
Definitia conceptuala: capacitatea ce denota gandire
abstracta, intelegerea unui lucru, comunicare,
rationalizare, invatare, planificare si rezolvarea
problemelor.

Definitia operationala: scorul obtinut in urma aplicarii
unui anumit test de inteligenta

N.B! Alte exemple pe MOODLE!