Frumosul - categorie estetica

04 februarie 2008
!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa
butonul de 'download' !!!
ume! empiristul sceptic prin excelenta! nu e"ita deloc sa afirme ca frumosul nu este o
proprietate a lucrurilor insele. #upa el! frumosul exista in $mintea care observa obiectele! iar
fiecare minte obsevra o frumusete diferita%. &ricum! '. (ant este cel care va aduce clarificarile
cele mai importante in privinta definirii naturii frumosului. #oua asemenea clarificari sunt mai
mult decat importante! sunt esentiale)
*toate criteriile despre frumos sunt individuale+
*frumosul este confirmat de fiecare obiect luat in parte si el nu poate fi inc,egat in confimari
generale.
-aracterele frumosului dupa (ant sunt)
. ceea ce place in mod universal fara concept+
. ceea ce place in mod de"interesat+
. ceea ce repre"inta o finalitate fara scop.
'nainte c,iar de afirmarea deplina a axiologiei la inceput de secol // s.a produs o glisare a
interesului de la cercetarea caracteristicilor frumosului la anali"a amanuntita a trairii estetice.
-onceptul de empatie prin continutul sau spune mai mult despre natura trairii estetice decat
despre esenta unei notiuni traditionale de frumos.
'n ceea ce.l priveste pe 0icolai artmann! acesta sustine ca frumosul este $obiectul universal al
esteticii% si.n acest sens! el raspunde obiectiilor aduse acestei afirmatii de principiu. 1ceste
obiectii erau)
2.ceea ce se atinge in reali"arile artistice nu este intotdeauna frumosul+
2.ca ar exista genuri intregi ale valabilitatii estetice care nu se reduc la frumos+
3.ca estetica are de.a face si cu uratul.
'n fond! arata artmann! sunt si argumente tari pentru ca $sa ne mentinem la frumos ca valoare
estetica fundamentala si sa ii subsumam tot ce e reusit si plin de efect in arta%.
1laturi de frumos! dupa artmann! sta sublimul 4o prelungire augmentative a frumosului5!
precum si alte calitati estetice! precum gratiosul! emotionantul! fermecatorul! comical! tragicul si
altele. #aca se patrunde in domeniile particulare ale artelor! se va gasi o bogatie si mai
speciali"ata de calitati ale valorilor artistice. &ricum! arata artmann! daca se lasa la o parte
vocabularul extraestetic! raman doua semnificatii ale frumosului! una in sens larg si alta in sens
restrans.
'n sens larg! frumosul! inteles ca ceea ca are in genere valabilitate estetica! este sinonim cu o
categorie universala a valorii estetice! sau altfel spus! frumosul in aceasta acceptie strict estetica!
trebuie inteles ca un concept suprem al tuturor valorilor estetice.
'n sens ingust! frumosul sta in opo"itie cu sublimul! tragicul! gratiosul! comical etc. -ele doua
sensuri nu trebuie amestecate si principala grija ar trebui sa fie de a le mentine separate odata ce
sunt intrebuintate. artmann ia drept ba"a a conceptiei sale in estetica! sensul larg. 1cesta!
afirma el! fara a se lasa loc niciunui dubiu $urmea"a sa fie mentinut c,iar si acolo unde genurile
speciale ajung pe primul loc. 1cestea apar atunci ca specii ale frumosului. 6ai mult! exista in
acest ca" si avantajul deloc de neglijat! si deloc fara importanta practica! $ca cel mai current
concept estetic este ridicat pe treaba de concept fundamental%! iar grija de a elabora un concept
suprem in mod artificial! depinde de prisos.
'n gandirea estetica auto,tona! 'on 'onasi pastrea"a pe de o parte! indicatia metodologica a lui
7iviu 8usu 9 frumosul trebuie si poate fi inteles ca sinonim cu valorea estetica. 'ntr.o atare
vi"iune larga! cuprin"atoare! acesta este definit drept $cea mai generala valoare speciala%! in
seunsul ca! tot ceea ce interesea"a simturile $inferioare% 4teoretice5 si cele superioare! $teoretice%
4va"ul si au"ul5 poate deveni! in principiu! estetic 4frumos5. 1ceasta! pe de o parte. Pe de alta
parte! in iposta"a deplinei sinonimii dintre frumos si valoare estetica! se poate accepta
urmatoarea definitie) frumosul este $concretul semnificativ! cu conditia ca maximala
semnificatie sa fie perfect contopita! cu si topita in maxima concretete%.
'n fapt! remarca 'on 'onasi! frumosul sinonim cu valoarea estetica pre"inta o deosebire calitativa
fata de toate celelalte clase si tipuri de valori+ numai frumosul trimite obligatoriu la
fenomenalitate! la aparitie si aparenta! la raporturi de aparitie. $Toate celelalte valori sunt!
dimpotriva! substantiale! numai trecator si incidental $exemplificate% prin si pe fenomen. 1ctul
esential al cunoasterii lor se reduce la cunoasterea esentei lor. :sentiale in ca"ul valorii estetice 9
de aceea! si in ca"ul artei . sunt insa tocmai aparenta si aparitia! independent de care esenta nu
exista si nu poate fi gandita. ;andim! propriu."is! toate celelalte valori! cu sprijinul facultatilor
noastre intelectual.teoretice+ singura pe care o gandim simtind.o! o intelegem traind.o! a carei
adancime o surprindem la suprafata ei concret desfasurata si concret dimensionata! singura pe
care o gandim vi"ual! auditiv! tactil! gustativ! sensibil 9 este valoarea estetica%! este frumosul.
<rumosul consta in natura divina a acestei lumi precum sublimul si perfectiunea. 'n toate acestea
se afla atat binele cat si raul. 0u putem vorbi de sublim sau perfectiune de divin ! fara a sti ce
este raul care se raportea"a binelui acestui sublim! divin si perfectiune. =orin -erin
<rumusetea scapa cuvintelor care vor s.o cuprinda. >ulien ;reen
1devarata frumusete i"voraste din sublim si simplitate.?oltaire
<rumusetea este doar imaginea sensibila a infinitului.;eorge @ancroft
<rumusetea este darul lui #umne"eu. 1ristotel
Personal beautA is a greater recommendation t,an anA letter of reference.
1ristotle
@eautA of w,atever Bind! in its supreme development! invariablA excites t,e sensitive soul to
tears.
:dgar 1llan Poe
@eautA is not caused. 't is.
:milA #icBinson
7ove is t,e beautA of t,e soul.
=aint 1ugustine
T,e soul t,at sees beautA maA sometimes walB alone.
>o,ann Colfgang von ;oet,e
To love beautA is to see lig,t.
?ictor ugo
1nAone w,o Beeps t,e abilitA to see beautA never grows old.
<ran" (afBa
''m not uglA! but mA beautA is a total creation.
;eorg Cil,elm <riedric, egel
7ove built on beautA! soon as beautA! dies.
>o,n #onne
' can barelA conceive of a tApe of beautA in w,ic, t,ere is no 6elanc,olA.
-,arles @audelaire
What is beauty?
A: (ant divides beauty into two categories:
1) free beauty..t,at w,ic, presupposes no concept of w,at t,e object oug,t to be+
2) dependent beauty..t,at w,ic, does presuppose a concept of w,at t,e object oug,t to be and
judges t,e perfection or imperfection of t,e object in accordance t,erewit,.
&nlA in t,e judging of a free beautA is t,e judgement purelA one of taste. Free beauty is
that which has "purposieness without purpose!" "he beautiful pleases without concepts of
utility or morality: Dno subjective purpose can lie at t,e basis of t,e judgement of taste.D
rumosul este simbolul binelui moral.
definiEie de 'mmanuel (ant