UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN
INVATAMNT LA DISTANTA
PROGRAMA ANALITICA
Disciplina: Literatura latia!Ret"ri#a (curs optional)
Specializarea: R"$%&/Lati&
Anul III Semestrul I' II
Titularul disciplinei: le#t"r (r) Ale*a(ra I"r+ule,#u
I. OBIECTIVELE DISCIL!EI:
- apro"undarea notiunilor de retorica#
- e$olutia acestei discipline in timp# %eneza# istoric#
- trasaturile caracteristice ale retoricii#
- %enul oratoric in literatura rom&n' $ec(e.
II. TE)ATICA C*+S*+ILO+:
,. E(i-i#iul te"reti# al ret"ri#ii)
Orice intreprindere deose-ita in domeniul retoricii sta su- semnul pro$izoratului si al
unei minime incertitudini. De aceea. se impune realizarea de"inirii. precise si corecte.
a s"erei de cuprindere a acestui %en. retorica. a /su-%enurilor0 sale. trasarea %ranitelor
ce separa te1tele retorice de alte cate%orii de scrieri. Vom semnala aici /mutatiile0
petrecute inlauntrul ei prin asimilarea succesi$a a di$erselor particularitati stilistice.
"ara sa ne%li2am in"luenta pe care Barocul a e1ercitat3o de3a lun%ul istoriei.
4. E."lutia ret"ri#ii i ti$/. Gee0a) I,t"ri#)
Concluzia ce se desprinde din acest curs este ca nici Antic(itatea. nici E$ul )ediu si
nici +enasterea nu au putut impune o de"initie de"initi$a a retoricii. Cu o e$olutie
neunitara aparent. ea s3a adaptat ideal la spiritul si e1i%entele "iecarei n otiuni si epoci
in parte. tinand pasul cu istoria si raspunzand de "iecare data imparati$elor
prezentului.
5. Geul "rat"ri# i literatura r"$%& .e#1e)
In acest curs insistam oe a"irmarea oratoriei in literatura rom&n' $ec(e. accentuand
momentul renasterii retoricii sacre. care s3a petrecut in secolul al 6VII3lea in -iserica
+asaritului ortodo1. cu re$eniri spre "ilozo"ia antica. ce $a a$ea loc odata cu a"irmarea
$ocatiei lui Ilie )iniatis. El este cel care trans"orma predica in pane%iric. trans%res&nd
cura2os limitele canonice ale acestei analize psi(olo%ice e1(austi$e a unor sentimente
si resentimente umane.
7. I-lueta Bar"#ului a,u/ra ret"ri#ii)
8. Teatralitatea ret"ri#a)
Este des"asurata aici o intrea%a retorica a seductiei comportamentale si $er-ale. "iind
trecute in re$ista stiinta ostentatiei. a-ilitatea disimularii. proteismul. arta con$ersatiei
9 ca principale te(nici ale iluzionarii sociale.
:. Ra/"rturile (itre ret"ri#a ,i alte (i,#i/lie: /"eti#a ,i ,tili,ti#a)
entru o orientare cat mai e1acta a mentalitatii. se cu$ine a "i lamurite principalele
aspecte teoretice ale /retoricii literare0 din epoca $ec(e si relatiile ce s3au sta-ilit. in
di"erite momente. intre retorica. poetica si stilistica. Dupa o perioada de con"uzii.
tentati$e de delimitare si restr&n%ere a s"erei de mani"estare a celor trei discipline
o-osite parca de o prea indelun%ata %estatie teoretica. ele isi cauta cu in"ri%urare calea
spre te1tul literar artistic concret.
;. Tra,aturile #ara#teri,ti#e ale ret"ri#ii ,i /"eti#ii 2ar"#e)
- <enera orationis
- <enus demonstrati$um
- artes r(etoricae. In$entio.
- Elocutio. Ornatus.
- Acutum.
- Copiosum.
- Iucundum.
Incep&and cu E$ul )ediu. con2unctia dintre poetica si retorica are loc in conditiile
preeminentei a-solute a %enului epidictic. In limitele lui se estompeaza %ranitele
dintre oratorie si literatura. dintre poezie si proza. dintre stilurile retoricii clasice. mai
sus mentionate. despre care $om discuta separat. tras&nd %ranitele si in"luenta
"iecaruia.
=. A/tu$) Te"ria ,tiluril"r)
Aceasta teorie a stilurilor. numita si genera dicendi. continua sa se mentina. mai mult
"ormal si in $irtutea unei traditii retorice -ine consolidate. in man2oritatea tratatelor de
retorica sau poetica. p&na spre s"&rsitul secolului al 6VIII3lea. Vom insista pe
modi"icarile si deplasa"rile de accente. care re"lecta tendinta de ster%ere. in practica. a
%ranitelor dintre stiluri si c(iar dintre poezie si proza.
rin acest curs inlesnim cautarile studentilor. o"erindu3le accesul pe t'r&mul unei
discipline care. desi a oscilat intre c&mpul "ilozo"iei si cel al esteticii. intre oratorie si
stilistica. este prezenta si astazi ori ca teorie a ar%ument'rii. ori ca retorica lin%$istica.
pun&nd in e$identa $ariate demersuri "ormale.
I. EVAL*A+EA ST*DE!TILO+: e1amen scris sau oral
III. BIBLIO<+A>IE <E!E+ALA
ANG3ELESCU MIRCEA 3 Literatura romna si Orientul. Bucuresti. )iner$a.
,?;8# Scriitori si curente. Bucuresti. Eminescu. ,?=4.
ARISTOTEL 3 Rhtorique. I. aris. Ed. La%ran%e. ,=;@.
AVRAM. )ioara 3 Gramatica pentru toti. Bucuresti. Ed. Academiei. ,?=:.
BARILLI. +enato 3 oetica si retorica. Bucuresti. *ni$ers. ,?;8.
BERNEA. Aoria 3 BConsu-stantialitate0 Cn Dilema. nr. 4=8. ,??=# B+oma0 Cn
Dilema. nr. 4?5. ,??=.
BIBERI. Ion 3 Arta de a scrie si de a vorbi n public. Bucuresti. Ed. Enciclopedica
rom&na. ,?;?.
BOIA. Lucian 3 Jocul cu trecutul. Bucuresti. Aumanitas. ,??=.
BORELLA. Dean 3 Criza simbolismului religios. trad. de Diana )orarasu. Iasi.
Institutul European. ,??8.
CAMARINO!CIORAN. Adriana 3 Academiile domnesti din ucuresti si !asi.
Bucuresti. Ed. Academiei. ,?;,.
CARTO4AN. !icolae 3 !storia literaturii romne vechi. Bucuresti. Ed. >undatiilor.
,?74.
CALIN. Vera 3 "etamor#ozele mastilor comice. Bucuresti. EL. ,?::# Ale%oria si
esentele. Bucuresti. EL*. ,?:?.
CALINESCU. <eor%e 3 BClasicism. romantism. -aroc0 Cn rincipii de estetica.
Bucuresti. EL. ,?:=.
CARTARESCU. )ircea 3 $ostmodernismul romnesc. Bucuresti. Aumanitas. ,???.
CICERO 3 Opere alese. ed. En%ri2ita de <. <utu. $ol. I3II. Bucuresti. *ni$ers. ,?;5.
CIORANESCU. Ale1andru 3 arocul sau descoperirea dramei. trad. de <a-riela
Tureacu. Clu23!apoca. Dacia. ,?=@.
CURTICAPEANU. Doina 3 Orizonturile vietii n literatura veche romneasca.
Bucuresti. )iner$a. ,?;8.
CURTIUS. Ernst +o-ert 3 Literatura europeana si %vul mediu latin. trad. de Adol"
Arm-ruster. Bucuresti. *ni$ers. ,?;@# &ictionar general de stiinte' stiinte ale limbii.
Bucuresti. Ed. Stiinti"ica. ,??;.
CONSTANTINESCU. . ( )crieri alese. Bucuresti. ESLA. ,?8;.
DENSUSIANU. Aron 3 !storia limbei si literaturei romne. Iasi. Tipo%ra"ia
!ationala. ,==8.
DEACONESCU. Ion 3 Retorica. Craio$a. Europa. ,??:.
DRAGOMIRESCU. <(. !. 3 &ictionarul #igurilor de stil. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica.
,??8.
DUCROT. OsFald. SC3AFFER. Dean3)arie 3 *oul dictionar enciclopedic al
stiintelor limba+ului. Bucuresti. Ba-el. ,??:.
DUTU. Ale1andru 3 )inteza si originalitate n cultura romna. Bucuresti. Ed.
Enciclopedica rom&na. ,?;4.
ECCO. *m-erto 3 ,ratat de semiotica generala. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica si
Enciclopedica. ,?=4.
ELIADE. )ircea 3 ,ratat de istorie a religiilor. Bucuresti. Aumanitas. ,??4# Ima%ini
si sim-oluri. Bucuresti. Aumanitas. ,??7.
FLORESCU. Vasile ( Retorica si neoretorica. Bucuresti. Ed. Academiei. ,?;5.
FONTANIER. ierre 3 -igurile limba+ului. trad. de Antonia Constantinescu.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;;.
G3EORG3E. )i(ai 3 Retorica traditionala si retorici moderne. Bucuresti. ALL.
,??=.
GILSON. Etienne 3 -ilozo#ia n %vul "ediu. trad. de Ileana Stanescu. Bucuresti.
Aumanitas. ,??8.
GRACI5N. Baltasar 3 Criticonul. trad. de Sorin )arculescu. Bucuresti. *ni$ers.
,?=;# Cartile omului desavrsit. trad. de Sorin )arculescu. Bucuresti. Aumantias. ,??7#
Ascutimea si arta ingeniozitatii. trad. de Sorin )arculescu. Bucuresti. Aumanitas. ,??=.
GRIGORESCU!PANA. Irina 3 aroc si alchimie. Bucuresti. Ed. *ni$ersitatii. ,??:.
Gr"u/e 6 3 Retorica generala. trad. de Antonia Constantinescu si Ileana Littera.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;7.
GULER. <(. 3 Retorica si adevar. Bucuresti. Ed. BDus3+BA0. ,??8.
3AZARD. aul 3 Gndirea europeana n secolul al ./!!!(lea. Bucuresti. *ni$ers.
,?=,.
3ERSENI. Traian 3 Literatura si civilizatie. Bucuresti. *ni$ers. ,?;:.
3UIZINGA. Do(an 3 Amurgul %vului mediu. trad. de A. +. +adian. Bucuresti.
)eridiane. ,??5.
IORGA. !icolae 3 !storia literaturii romne n secolul al ./!!!(lea. $ol. I. Bucuresti.
Ed. Didactica si eda%o%ica. ,?:?# !storia literaturii romnesti. $ol. I. Bucuresti. Ed.
Li-rariei a$el Suru. ,?480 !storia literaturii romne ( !ntroducere sintetica. Bucuresti. Ed.
Li-rariei a$el Suru. ,?4?.
IORGULESCU. Ale1andra 9 "odele retorice in literatura romn1 veche. Craio$a.
Ed.*ni$ersitaria. 4@@4.
ISTRATE. Ion 3 arocul literar romnesc. Bucuresti. )iner$a. ,?=4.
IVASCU. <eor%e 3 !storia literaturii romne. $ol. I. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica. ,?:?.
7RIEGER. )urraG 3 ,eoria criticii. trad. de +adu Surdulescu. Bucuresti. *ni$ers.
,?=4.
LEMERLE. aul 3 BBizantul si ori%inile ci$ilizatiei noastre0. Cn Literatura
izantului. antolo%ie si trad. de !icolae3Ser-an Tanasoca. Bucuresti. *ni$ers. ,?;,.
MANOLESCU. !icolae 3 !storia critica a literaturii romne. $ol. I. Bucuresti.
)iner$a. ,??@.
MARINO. Adrian ( &ictionar de idei literare. $ol. I. Bucuresti. Eminescu. ,?;5.
MAZILU. Dan Aoria 3 arocul n literatura romna din secolul al ./!!(lea.
Bucuresti. )iner$a. ,?;:# $roza oratorica n literatura romna veche. $ol. 4. Bucuresti.
)iner$a. ,?=:3,?=;# Literatura romna baroca n conte2t european. Bucuresti. )iner$a.
,??:.
MARCULESCU. Sorin 3 )emne de carte. Bucuresti. Cartea +om&neasca. ,?==.
MUNTEANU. +omul 3 Clasicism si baroc n cultura europeana din secolul al ./!!(
lea. partea a doua. Bucuresti. *ni$ers. ,?=5# "etamor#ozele criticii europene. Bucuresti.
*ni$ers. ,?==.
MUT3U. )ircea 3 Literatura romna si spiritul sud(est european. Bucuresti.
)iner$a. ,?;:.
NASTA. )i(ail. ALE8ANDRESCU. Sorin 3 $oetica si stilistica. Bucuresti.
*ni$ers. ,?;4.
NEGULESCU. . . 3 -ilozo#ia Renasterii. Bucuresti. Eminescu. ,?=:.
NOICA. Constantin 3 "odelul cultural european. Bucuresti. Aumanitas. ,??5.
OLTEANU. Tudor 3 "or#ologia romanului european n secolul al ./!!!(lea.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;7.
PANAITESCU. V. (coord.) 3 ,erminologie poe(tica si retorica. Iasi. Ed. *ni$ersitatii
BA. I. Cuza0. ,??7.
PAPU. Ed%ar 3 arocul ca tip de e2istenta. 4 $ol.. Bucuresti. )iner$a. ,?;;0 &in
clasicii nostri. Bucuresti. Eminescu. ,?;;.
PERPESSICIUS 3 "entiuni de istoriogra#ie literara si #olclor. Bucuresti. ESLA.
,?8;.
PETRESCU. Ioana Em. 3 Con#iguratii. Clu23 !apoca. Dacia. ,?=,.
PROTOPOPESCU. Ale1andru 3 B*n protoroman rom&nesc0 Cn Volumul si esenta.
Bucuresti. Eminescu. ,?;4.
PUSCARIU. Se1til 3 !storia literaturii romne' %poca veche. Bucuresti. Eminescu.
,?=;.
9UINTILIAN 3 Arta oratorica. trad. de )aria Aetco. 5 $ol.. Bucuresti. )iner$a.
,?;7.
ROUSSET. Dean 3 Literatura arocului n -ranta. trad. de Constantin Teaca.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;:.
ROSETTI. Al.. CAZACU. Boris 3 !storia limbii romne literare. I. Bucuresti. Ed.
Stiinti"ica. ,?:,.
ROSETTI. Al. 3 Observatii asupra limbii lui "iron Costin. Bucuresti. Ed.
Academiei. ,?8@.
ROTARU. Ion 3 Analize literare si stilistice. Bucuresti. Crean%a. ,?;?.
SASU. Aurel 3 Retorica literara romneasca. Bucuresti. )iner$a. ,?;:.
SORO3AN. El$ira 3 !ntroducere n istoria literaturii romne. Iasi. Ed. *ni$ersitatii
BA. I. Cuza0. ,??;.
TODOROV. Tz$etan 3 ,eorii ale simbolului. trad. de )i(ai )ur%u. Bucuresti.
*ni$ers. ,?=5# $oetica' Gramatica &ecameronului. Bucuresti. *ni$ers. ,?;8.
VELCULESCU. Catalina 3 3ntre scriere si oralitate. Bucuresti. )iner$a. ,?==.
VIANU. Tudor 3 %stetica. Bucuresti. >undatia re%ele )i(ai I. ,?78# $roblemele
meta#orei si alte studii de stilistica. Bucuresti. ESLA. ,?8;# Arta prozatorilor rom&ni. $ol. I.
Bucuresti. EL. ,?::.
:ALD. AenrG 3 $uterea vorbirii. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica si Enciclopedica. ,?=,.
8ENOFON 3 Apologia lui )ocrate. Bucuresti. Ed. Culturii !ationale. ,?48.
8ENOPOL. A. D. 3 !storia romnilor. $ol. VII. Bucuresti. ,?4?.
ZAMFIR. )i(ai 3 BEn mar%e du -aroHue roumain0. Cn Ca(iers roumains dIJtudes li3
ttJraires. nr. 7. ,?=:.
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN
INATAMNT LA DISTANT
SUPORT DE CURS
DISCILI!A: Literatura latia ; Ret"ri#a (curs optional)
Anul III Semestrul I' II
TIT*LA+*L DISCILI!EI: Le#t"r (r) Ale*a(ra I"r+ule,#u

I. +EKE!TA+EA C*+S*L*I
Acest curs se adreseaza studentilor. $iitori pro"esori si tuturor celor implicati
in campul educational. interesati sa urmareasca /actiunea0 e1ercitata de retorica pe tot
parcursul istoriei culturii europene.
Orice intreprindere teoretica in domeniul retoricii sta su- semnul
pro$izoratului si a unei minime incertitudini. De aceea se impunea realizarea de"inirii
precise si corecte a s"erei de cuprindere a acestei discipline. dar si delimitarea
%ranitelor ce seapara te1tele oratorice de alte cate%orii de scrieri.
Acest lucru l3am realizat in cate$a teme ma2ore cu su-teme. ce au prezentat
amanuntit "iecare procedeu cu ar%umentari si e1emple cat mai eloc$ente. cu trimiteri
la te1tul literar artistic concret.
!ota: cursul se -azeaza pe $olumul M"(ele ret"ri#e i literatura r"$%& .e#1e'
Editura *ni$ersitaria. Craio$a. 4@@4. scris de Ale1andra Ior%ulescu.
II. C*+S*L
<) EDIFICIUL TEORETIC AL RETORICII
A) EVOLUTIA RETORICII =N TIMP) GENEZA) ISTORIC.
Entruc&t Cn domeniul retoricii s3au mani"estat tendinte di"erite. de"initiile ei apar destul
de $ariate.
En sensul sau primordial si cel mai lar% acceptat. retorica este arta. dar si stiinta
ela-orarii unui discurs persuasi$. o notiune de mare suplete. ceea ce a permis retorilor sa
participe la toate marile dez-ateri de idei. sa "ie Cn pas cu epocile. sa e$olueze cu secolele si
natiunile. sa "ie o e1istenta. cu alte cu$inte. o prezenta Cn si prin istorie.
Cu acest Cnteles de Bcreatoare de persuasiune/ Cm-in&nd armonios arta constructiei
discursurilor cu o teorie despre acestea. apare Cnca din secolul V C.e.n. la <or%ias. desi Cn
perioada lui Luintilian Cnca se mai credea ca aceasta sinta%ma Ci apartine lui Isocrate. )eritul
sicilianului <or%ias. care $ine Cn 74; ca am-asador la Atena. consta Cntr3o ino$atie -o%ata Cn
urmari: anume "olosirea constienta a consonantelor lin%$istice cu scopul o-tinerii unor e"ecte
poetico3muzicale. retorica de$enind ast"el o te(nica literara. o stilistica.
+etorica a e1istat deoarece a e1istat elocinta pu-lica. ceea ce ne determina sa pri$im
mai departe: mai Cnt&i a "ost o arma menita sa in"luenteze poporul. Cn "ata tri-unalului. Cn
adunarea pu-lica sau. destinata elo%iului si pane%iricului. cu alte cu$inte. un mi2loc menit sa
%aranteze succesul Cn luptele Cn care discursul este decisi$.
BElocinta este repu-licana/. spunea !ietzc(e. Cn timp ce $ec(ea de"initie mostenita de
la sicilieni 3 Bretorica este "auritoare de persuasiune/ 3 peit(ous demiour%os 3 ne aminteste ca
ea s3a alaturat ca Bte(nica/ elocintei naturale. dar ca aceasta te(nica Csi are ori%inea Cntr3o
demiur%ie spontana. En ma2oritatea tratatelor scrise Cn Sicilia. apoi Cn <recia. c&nd <or%ias s3a
sta-ilit la Atena. retorica a "ost acea teM(ne ce a "acut ca discursul sa de$ina constient de el
Cnsusi si pentru care persuasiunea a a2uns un scop distinct ce urma a "i atins prin mi2locirea
unei strate%ii speci"ice.
Isocrate a admirat tipul de retorica completa a1ata pe puterea de a con$in%e. Cn timp
ce Socrate si3a e1primat dorinta Bde a o $edea de$enind o slu2itoare consec$enta a
ade$arului/.
+ea-ilit&ndu3i dominatia c(iar asupra "ilozo"iei. primul. mai mult teoretician dec&t
orator. antiso"ist. a readus morala si disciplina Cn s"era retoricii. Iata un ar%ument important Cn
pledoaria pentru Cnsusirea retoricii de catre crestinism a lui Au%ustin. in"luentata de Isocrate.
care aminteste oamenilor ca datoreaza cu$&ntului e1istenta lor ca "iinte rationale. BSuntem
aici la ori%inea umanismului. caruia Isocrate Ci aduce un "undament antropolo%ic/. (O.
+e-oul. ,??,. p. ;;)
Aristotel a de"init3o ca Barta care are ca scop sa descopere Cn orice c(estiune ceea ce
aceasta contine ca element con$in%ator. Cn realitate sau Cn aparentaN !umai retorica tre-uie
sa poata descoperiN ceea ce e potri$it sa con$in%a asupra su-iectului dat. oricare ar "i el/
(,=;@. p. ,53,7). Empreuna cu dialectica. retorica alcatuieste. pentru Aristotel. un Cntre%:
am&ndoua constituie te(nici ale ar%umentatiei. dar Cn timp ce dialectica "oloseste silo%isme
propriu3zise. retorica recur%e la silo%isme Cntemeiate pe $erosimil. numite entimeme. carora
le lipseste uneori "ie o premisa. "ie concluzia. Tot el a insistat asupra "aptului ca Bade$arul/ si
Bdreptatea/. care nu coincid Cntotdeauna sunt mai usor de aparat. iar oratorul tre-uie sa "ie de
o moralitate e1emplara. deoarece 2uriul (sau auditoriul) este deose-it de sensi-il la o
asemenea calitate.
rudent. con$ins ca retorica se "olosea de dialectica ca de un instrument important.
Aristotel semnala. mai dur dec&t o "acuse laton. pericolul imoralitatii retorului. politic.
2udiciar sau de alta "actura. Sta-ilindu3i statutul si re%ulile. el a"irma ca Bretorica e o te(nica
utila. adesea indispensa-ila/. Si c(iar daca uneori aceasta te(nica e lipsita de onestitate. nu
ea tre-uie -lamata. ci Bte(nicianul/. adica retorul.
!e"iind Cntru totul ori%inal. el marturiseste ca s3a inspirat din lucrarile lui Cora1. pe
care3l include Cntre Cntemeietorii %reci ai artei de a $or-i "rumos si con$in%ator. +etorica lui
Aristotel acopera trei zone: o teorie a ar%umentatiei. care constituie a1ul ei principal. o"erind
totodata o articulare cu lo%ica demonstrati$a si cu "ilozo"ia# o teorie a elocutiei# o teorie
despre compunerea discursului.
Analiz&nd Tratatul despre arta oratorica a lui <or%ias. Aristotel o-ser$a ca acesta se
-aza pe o metoda mai de%ra-a mecanica si practica dec&t stiinti"ica si teoretica. Au loc
ine$ita-ile e1a%erari ale celor care con"unda Cnceputurile retoricii cu scoala siciliana al carei
principal B$iciu/ consta Cn sacri"icarea e1presiei. %&ndirii. "ondului. "ormei si. Cn "orma Cnsasi.
El $ede Cn retorica o arta a persuasiunii. o"erind celor care se ocupa azi de
re$alori"icarea retoricii antice o su%estie socanta prin actualitatea ei: Bde "apt. discursul 3
spune el. 3 Cn compozitia sa. Cnc(ide un element independent al artei/.
O deplasare sensi-ila de accent se produce odata cu Luintilian c&sti%at de ideea de
Bornare/ 3 ca nota esentiala a notiunii de act retoric.
Lu&nd ca punct de plecare o-ser$atia lui Luintilian con"orm careia aceeasi %&ndire
poate "i BCn$esm&ntata/ Cntr3un lim-a2 mai mult ori mai putin con$ena-il. calitatea de Ba
$or-i -ine/ a2un%e sa "ie ec(i$alenta. Cn timpul E$ului )ediu si al +enasterii. cu aceea de
ritmare si BCmpodo-ire/ a discursului (E. Auer-ac(. ,?:;. p. 8@. 5;5).
)ult timp s3a crezut ca retorica este o creatie e1clusi$ %receasca. miz&ndu3se mult pe
teoria BCnzestrarii naturale/ a %recilor pentru arta si "ilozo"ie si. implicit. pentru $or-irea
con$in%atoare si "rumoasa. <rais in%enium. %rais dedit ore rotundo loHui. scria Aoratiu
pun&nd -azele teoriei. sustinuta si azi. a Bmiracolului %rec/. Aceasta Cnzestrare naturala. pe
care o recunoaste si latinilor. este des amintita de E.+. Curtius care semnaleaza lipsa ei Cn
cazul popoarelor %ermanice. E1celent editor al retoricii lui Aristotel. O.D. +oss aplica di"erit
aceasta teorie. Din punctul sau de $edere. sursa retoricii n3ar sta Cn Cnzestrarea pentru
eloc$enta a %recilor. ci Cntr3un Bspirit politic si procesi$. care ar "i ade$arata caracteristica
nationala a acestui popor/ (+oss. ,?5@. p. 5;7).
Aparitia sa su- semnul am-i%uitatii persista Cnca: nascuta Cn Sicilia. "ara a "i o creatie
a %recilor. asa cum s3a presupus. retorica era cunoscuta Cn India si C(ina. Cn scolile $ec(i. a
caror traditie Cnsuma de2a c&te$a sute de ani. rin in$entarea te(nicii. %recii au ridicat3o la
statutul de arta Bcreatoare de con$in%eri/. De aceea. pentru multi a "ost surprinzatoare
a"irmatia unor cercetatori reprezentati$i Cn domeniul oratoriei. care sustineau Cntemeierea
acestei arte nu pe teritoriul <reciei. la Atena. ori Cn alte cetati din Atica. ci Cn Sicilia tiranilor.
Cncep&nd cu secolul al V3lea C.A. Dar. daca acceptam ideea ca retorica a luat nastere cam Cn
aceeasi perioada cu eloc$enta. Cn timp ce poezia si celelalte arte au asteptat mult timp p&na
c&nd re"le1ia si meditatia asupra lor sa "ie cuprinse BCn "ormule sintetizatoare/ 3 cum le
numea Aurel Sasu (,?;:. p. 45). concluzia este clara: aproprierea de <recia. su%erata si de ).
>orMe si datorata Cn$atam&ntului retoric care. Cn cultura c(ineza si indica cuprindea at&t
directia literara c&t si principiile ar%umentati$e.
A-ia c&nd Atena preia mostenirea ioniana si inau%ureaza epoca ei de Cn"lorire. Cncepe
si dominatia retoricii asupra spiritului %recesc. *n loc important Cn societate Cl $or ocupa
discursul si oratoria. "iecare cetatean "iind atras Cn $&ltoarea $ietii pu-lice. iar talentul oratoric
de$ine conditia preliminara a unei cariere stralucite.
+ecunoscuta ca Bcea de a doua dintre cele sapte arte li-erale/ (Curtius. ,?;@. p. ;=).
reto3rica a ocupat locul dominant Cn educatia antica o"erind. pentru prima data Cn istoria
culturii. posi-ilitatea sta-ilirii unor asa3zise Brelatii interdisciplinare/. deoarece cate%orii si
termeni ce3i apartineau au trecut Cn mai toate disciplinele. c(iar si Cn ar(itectura.
!umai cunosc&nd istoria si "orta de in"luentare a acestei arte sau Ba-ilitati/. cum o
numea Socrate. putem a$ea o e1plicatie asupra contro$ersatei ei e1istente.
Disciplina umanista prin e1celenta. reto3rica se mani"esta e"icace Cn <recia antica si
apoi Cn Imperiul roman. promo$&nd $irtuozitati de e1presie si misteriosul impact al
Cu$&ntului asupra auditoriului. indenti"ic&ndu3se cu domeniul practicii si al cunoasterii prin
intermediul re$elatiei ade$arului.
La Atena ori la +oma. de3a lun%ul timpurilor si3n circumstante at&t de di$erse. recur3
%erea la retorica. Cn situatii ma2ore ce $izeaza $iata sociala si politica. 2ustitia sau pro-lemele
omului de r&nd. are loc Cn conditiile Cntemeierii unei ars dicendi. -azata pe o sursa -o%ata de
ar%umente. pe "orta de coeziune a structurilor discursului.
Stiinta. dupa unii. arta ori $irtute dupa altii. pri$ile%iata. Cn comparatie cu alte
discipline umaniste. retorica poseda capacitatea sin%ulara de realizare a unei constructii
$er-ale deose-ite. capa-ila sa e1tra%a. din multitudinea de mani"estari ale oricarui spatiu al
co%nosci-ilului uman. acele note pe care auditoriul si le $a Cnsusi. prin adeziunea totala la
teza propusa de orator.
+etorica. cel putin Cn Cntelesul ei $ec(i. este o arta a cu$&ntului. dar Bnu Cn sens de
-elearte. ci de mestesu% sau maiestrie. pentru ca "unctia ei social3umana nu este estetica. ci
lo%ica/ (Aerseni. ,?;:. p. :4). C(iar daca <or%ias a Cncercat s3o puna Cn slu2-a "rumosului.
ceea ce o desparte de literatura este scopul.
Desi contestata. retorica clasica de p&na la E$ul mediu si +enastere. s3a Cn$ersunat sa
e1iste. "iind considerata una din c(eile culturii uni$ersale. Si asta pentru ca retorul. pe l&n%a
eloHuentia. tre-uia sa "ie Cnzestrat si cu cultura ca sa3si alea%a ar%umentele. pe c&t de solide.
pe at&t de con$in%atoare. din nenumarate domenii.
Encerc&nd sa3i sta-ileasca ori%inea. alti cercetatori au considerat ca punctul de plecare
al retoricii se a"la Cn poemele (omerice. mai e1act Cntr3un $ers din Iliada. ce a"irma ca Bputini
dintre tinerii sai to$arasi Cl Cntreceau c&nd. Cn reuniuni. Csi disputau %loria eloc$entei/.
Aceasta eloc$enta. de tipul B*lise/. sustinuta si de T(eodoros. <or%ias si Trasimacos
este Cntarita si de Socrate. care spune ca BAomer Cl numise pe *lise orator si%ur de sine.
pentru ca stia sa3si tra%a 2udecatile din ideile recunoscute de toti oamenii/ (6eno"on. ,?48. p.
,=,).
BEnca din epoca de constituire a retoricii se a2unsese la sta-ilirea a doua tipuri de
eloc$enta -azata pe arta lui *lise. care reusea sa con$in%a Cn special pe cei multi. si a lui
!estor. $ala-ila mai ales Cn "ata re%ilor. 6eno"on $a $or-i de eloc$enta lui Socrate ca de o
eloc$enta de tipul B*lise/. )ai t&rziu. Ap(tonios. Aermo%ene. Telep(os si alti autori din
antic(itatea t&rzie au pus Cn circulatie studii despre Bretorica (omerica/ caut&nd sa
do$edeasca "aptul ca Aomer n3a "ost un teoretician empiric al acestei discipline. ci unul
Bte(nicist/ (>lorescu. ,?;5. p. 45).
<(eor%(e <uler. Cntr3un interesant studiu despre retorica. cu re"erire la cea catalo%ata
drept B(omerica/. insista asupra "aptului ca Bla Aomer %asim pe (oeni1. d&nd precepte de
-una purtare# sunt amintiti mai multi oratori. se Cnt&lnesc toate %enurile de elocinta la cei trei
comandanti (!estor. )enelau si *lise) si %asim c(iar propuse Cntreceri de elocinta Cntre
tineri. -a mai mult. pe scutul lui Ac(ile sunt sculptate. printre altele. procese si pledanti/
(,??8. p. ,8). Apro1imati$ 2umatate din Iliada si peste doua treimi din Odiseea sunt alcatuite
din discursuri de lun%imi aprecia-ile ale persona2elor a"late Cn actiune.
O-ser$am ca a de$enit un ade$arat o-icei al istorio%ra"iei antice si c(iar moderne 3 de
a cauta Cn te1tele (omerice Cnceputurile oricarei stiinte. De aceea BCnsusi )elanc(t(on credea
ca -azele astronomiei si "ilozo"iei au "ost puse de Aomer Cn cele-ra descriere a scutului lui
Ac(ile. iar pe la ,;@@. Ant(onG Collins Cnca mai numea Iliada /t(e epitome o" all sciences
and arts/ (>lorescu. ,?;5. p. 45). )oti$ul Cl constituie succesul e1traordinar al epopeilor
(omerice. de$enite de timpuriu nu numai culmea de nedepasit a artei literare. dar si un tezaur
de cunostinte ce a determinat or%anizarea stiintelor propriu3zise.
Se $a produce acum o con"uzie Cntre elo$enta si te(nica ei care este retorica. De
aceea. Cn perioada constituirii retoricii ca disciplina. nu tre-uie uitat "aptul ca epopeile
(omerice au "ost "i1ate relati$ prin editii c$asio"iciale. Este e$ident ca nu putem Cntele%e asa3
zisa Bretorica (omerica/. care nu este dec&t un topos e1trem de seducator. "ara o raportare
stricta la istoria te1telor si la Bdemocratia militara/ care a caracterizat perioada respecti$a.
En constituirea retoricii ca disciplina. despre care am amintit. merita sa "ie e$identiata
o alta teorie care diminueaza atri-utia %recilor Cn acest caz. *n rol determinant aici l3a a$ut
Cicero care rezer$a %recilor numai retorica de scoala. rudimentara. -a c(iar daunatoare.
a"is&nd un dispret total "ata de pro"esionisti. pe care Ci numeste %raeculi. Desi dez$olta traditia
isocratica si presocratica. celeilalte retorici. "olositoare si no-ila "iindca se -ucura de spri2inul
"ilozo"iei. Ci re$ine meritul de a "i considerata drept o creatie latina.
Inteli%enta romana era mai putin speculati$a. o-iectul ei constituindu3l realitatile. mai
ales cele umane. "apt pentru care trium"ul retoricii este dreptul practic 3 ca o consecinta a unei
pro-leme de temperament.
Cunosc&nd %&ndirea aristotelica pri$itoare la retorica. Cicero o pune Cn practica
respin%&nd pretentia Bretorilor/ de a "ace din eloc$enta o disciplina specializata. pre$azuta cu
o arie proprie de aplicatie. El $a opera o prima modi"icare const&nd Cn anularea aproape totala
a spatiului $ast pe care Aristotel Cl rezer$a analiticii. ClarM $a remarca a$ersiunea lui Cicero
pentru "ormalismul lo%ic. pe care Cl i%nora cu desa$&rsire. <&ndirea ciceroniana e1clude o
s"era a Bdemonstratiei/. pentru o aplicare a criteriului ade$ar 3 neade$ar. in"luentata "iind de
pro-a-ilismul !oii Academii si al scepticismului. Acest lucru Cl determina pe +enato Barilli
sa a"irme ca Bne a"lam deci Cn prezenta unei ri%uroase reductii a oricarui principiu la ni$elul
opiniei# Cn uni$ersul ciceronian e1ista numai opinii. nu se i$esc niciodata acele insule de
se$era deducti-ilitate silo%istica. care. Cn sc(im-. la Aristotel. alcatuiau ar(ipela%ul ticsit al
stiintelor/ (,?;8. p. 84)
Impresionat de talentul desa$&rsit al unor retori. Cicero recunoaste ca BCntre oratori.
cel putin Cntre cei %reci. e uimitor c&t de mult Ci Cntrece unul pe toti ceilalti. si totusi. c(iar
c&nd traia Demostene. au "ost multi oratori mari si straluciti# "usesera si mai Cnainte si n3au
lipsit nici dupa aceea/ (,?;5. p. 54,). Opera sa de teoretician reprezinta ce$a mai mult dec&t
o tentati$a de rea-ilitare "ilozo"ica a retoricii. Cum o-ser$a +enato Barilli. el readuce. mai
e1act Bridica/ pro-lema ade$arului la cea a opina-ilului. depasind detasat e"ortul lui Aristotel
de a %asi un mic spatiu pentru retorica.
+e$enind la %eneza retoricii. o alta teorie. de mare circulatie Cn antic(itate. are la -aza
conceptiile socio%onice care lea%a aparitia disciplinei de aparitia lim-ii. A "ost sustinuta ideea
ca lim-a ar "i "ost in$entata de Keus la ru%amintile lui rometeu. iar eloc$enta. le%ata de
numele lui Aermes. ar constitui "actorul principal al iesirii din sal-aticie. En Cncercarea sa de a
corecta aceasta e1plicatie care trans"orma retorica Cntr3un dar di$in. Luintilian utilizeaza
teoria lui Epicur. re"eritoare la ori%inea lim-ii. !atura este creatoarea lim-ii si asa3numitei
eloHuentia naturalis. retorica "iind doar un "ruct al o-ser$atiei si al trudei de a codi"ica
rezultatele ei cu rolul de a ma2ora e"icienta eloc$entei naturale. Cu toate acestea. asa cum
remarca Vasile >lorescu Bideea ca retorica ar "i o creatie semispontana a unui om de %eniu.
deci i s3ar putea sta-ili Cnceputurile a-solute. este Cnt&lnita aproape Cn toate studiile pri$ind
istoria acestei discipline/ (,?;5. p. 47). >idel acestei conceptii. Luintilian considera omul
ideal Cn persoana oratorului. con$ins ca zeul suprem si creatorul uni$ersului nu a dat %rai
dec&t omului. Oratorul desa$&rsit tre-uie sa "ie si un om -un. ca $ir -onus dicendi peritus. asa
cum Cl de"inise si Cato. si un Cntelept $ere sapiens# nec mori-us modo per"ectus. sed etiam
scientia et omni "acultate dicendi. rin Luintilian. retorica Csi e1prima pretentia dar si "orta de
a satis"ace ea sin%ura toate imperati$ele la care raspundeau "ilozo"ia si cultura %enerala.
OsFald Ducrot si Dean3)arie Sc(ae""er remarcau ca BCncep&nd cu Luintilian. retorica
accede la ran%ul de disciplina ma2ora Cn educatia romana si $a reprezenta de aici Cnainte
norma pentru peda%o%ia culturii superioare clasice occidentale/ (,??:. p. ,,7).
En conte1tul unei situari teoretice atente nu poate "i omisa parerea unor reprezentanti
de seama ai patristicii care considerau retorica si dialectica drept creatii ale so"istilor
su-2u%ate Satanei deoarece primii crestini identi"icau pe zei cu dia$olul.
)ai t&rziu. ea $a "i prezentata drept creatie a lui Dumnezeu alaturi de celelalte arte
li-erale adoptate de crestini.
En rosopopeea lui >a-ricius. cea mai Bretorica/ dintre scrierile sale. +ousseau sustine
ca ori%inea retoricii tre-uie cautata Cn Bam-itie. ura. lin%useala si minciuna/. deoarece
Bstiintele si artele Csi datoreaza nasterea $iciilor noastre/. Encerc&nd sa e1plice ori%inea
retoricii. C(ateau-riand. pornind de la e1perienta dezolanta a anului ,;=? o numeste B"ruct al
re$olutiilor/. mai precis al Bcalamitatilor/ care distru% Cn mod "atal omenirea.
Despre Cnceputurile retoricii 3 ca disciplina ri%uroasa. antic(itatea ne3a lasat si date
ce$a mai e1acte. care se contrazic Cnsa. deoarece unele indica pe Cora1 si pe Tisias. ele$ul
sau. drept creatori ai retoricii. altii. ca de pilda Aristotel. Cl speci"ica Empedocle. Tot el este
cel care a"irma ca retorica ar "i e1istat si Cnainte de Cora1 si Tisias. ei sintetiz&nd. de "apt.
doar e1perienta Cnaintasilor. Se stie ca Empedocle l3a a$ut ca ele$ pe <or%ias. cel care si3a
adus o contri-utie deose-ita la dez$oltarea retoricii prearistotelice. Dar Cn spatele lui
Empedocle sta ita%ora. "apt ce a determinat pe cercetatorii mai recenti ai ori%inilor retoricii
sa $or-easca de doua orientari anta%onice. ce s3ar "i dez$oltat Cn paralel. Aceasta ar "i o
posi-ila e1plicatie care sa 2usti"ice ezitarea traditiei Cntre Cora1 3 drept Bcreator/ al retoricii.
si Empedocle. En Bre$e storia della retorica antica. Armando le-e de"ineste orientarea lui
Cora1 Bdemonstrati$a/ si Bstiinti"ica/. desi domeniul ei este $erosimilul. iar pe cea
pita%oreica. Birationalista/ (,?;,. p. ,:. ,;). Termenul "inal contrazice reprosurile pe care
ad$ersarii i le3au imputat Cn momentele ei de criza: si%uranta Cn descriere. ri%oarea e1cesi$a
cu care e1plica si clasi"ica totul. re%lementarile de3a dreptul tiranice.
erioada de constituire a retoricii ca disciplina ri%uroasa coincide cu trans"ormarea
structurala a polisurilor determinata de caderea aristocratiei %entilice. ceea ce a %enerat
conceptii noi despre lume. om si educatie. E1ponentii lor au "ost so"istii. a caror miscare este
imposi-il de separat de ascensiunea demosului pe plan cultural. Aceasta ascensiune modi"ica
complet conceptia ad&nc Cnradacinata potri$it careia ceea ce3l deose-ea pe om de animal era
munca manuala Cn care se Cntreceau eroii. dar si zeii. Enc(eierea epocii patriar(ale a
scla$a%ismului si trecerea la o "orma mai or%anizata este um-rita de acelasi dispret pentru
munca "izica. )ai t&rziu. stoicii $or pune accentul pe o alta deose-ire 3 temperantia 3 adica
acea "orta de Cn"r&nare ce sta la -aza ascensiunii la suprematia pro-lemei morale. Acest "apt
$a determina sinonimia "ilozo"iei antice cu Cntelepciunea.
O rasturnare totala Cn istoria "ilozo"iei culturii se produce odata cu recunoasterea
$or-irii 3 ca deose-ire esentiala Cntre om si animal. Isocrate sustine ca nici o Cnsusire "izica nu
aseaza pe om deasupra animalului. el "iindu3i c(iar in"erior Cn domeniul "ortei. a%ilitatii si
instinctelor situate mult su- per"ormantele lor. Dar. Cnzestrat cu darul $or-ii. ce i3a permis sa
e$adeze din sal-aticie. "orm&nd societati. sta-ilind le%i. in$ent&nd Barte/ care sa3i Cm-una3
tateasca $iata. omul si3a do-&ndit suprematia "ata de animal.
Aceasta conceptie noua despre om impune constituirea ur%enta a unei te(ne a $or-irii
ele%ante si concludente. Dar. pentru a di"erentia un %rec de un -ar-ar sau pe cetateanul li-er
de scla$. retorica Csi asuma rolul de instrument capa-il sa e"ectueze ascensiunea lui (omo
loHuens 3 pe o treapta superioara. aceea de (omo eloHuens. Asi%ur&nd li-ertatea. -unastarea
materiala dar si $ictoria Cn ciocnirea de interese dintre oameni. retorica asi%ura superioritatea
sociala Cn sens modern. %arant&nd celui care o domina posi-ilitatea de a3si Cmplini setea de
%lorie. Din mentalitatea europeana. ad&nc marcata de traditia %reco3latina. nu $a disparea
niciodata notiunea de Cntele%ere a lim-ii si ca "actor de distinctie sociala Cn sens monden.
Cu$intele. mai precis Bnumele/ au. pentru so"isti. un rol determinant Cn cunoastere.
BEnceputul educatiei este cercetarea numelor/. a"irma Epicur. Acest tip de conceptie sta la
-aza pro%ramelor scolare ale antic(itatii. care. "ara e1ceptie. acorda %ramaticii rolul de
rudimentum. iar pe cel de ars artium. retoricii. So"istilor li se datoreaza preocuparea pentru
corectitudinea denumirii. care $a %enera nasterea le1ico%ra"iei. dar si implicarea Cn
pro-lemele %ramaticii. ale psi(olo%iei si lin%$isticii.
Lucrarile de sinteza ale lui O. Dae%er si A. I. )arrou pun Cn lumina pro"undele
sc(im-ari prin care aparitia demosului Cn arena politica in"luenteaza educatia. Omul de$ine
acum B"iinta politica/. ceea ce $a duce la "i1area cetateanului 3 orator ca ideal "ormati$. Si. ca
urmare. -ene dicere de$ine tinta principala a oricarui cetatean Cnstarit. cu depline drepturi
politice. Ast"el. locul memorarii si reproducerii ad litteram a te1tului (omeric sau %nomic
este ocupat de metoda dialo%ala (-rac(ilo%ia). sustinuta cu con$in%ere de laton si Socrate.
Eristica este retorica acestei etape si ea corespunde unei "aze precise Cn dez$oltarea so"isticii.
Cu timpul Cncearca sa se impuna o noua metoda. macrolo%ia so"istica. pe -aza careia
se structureaza arta prozei si ri%uroasa te(nica a discursului. +emarcam o restr&n%ere a
materiilor de Cn$atam&nt (artele li-erale) la numai sapte. rolul principal re$enindu3i retoricii
alaturi de Institutio oratoria 3 cel mai semni"icati$ tratat peda%o%ic ramas de la cei $ec(i.
C(iar daca au disparut conditiile ce au determinat %eneza retoricii alaturi de
s"ar&marea idealului "ormati$ cetatean 3 orator. ea a continuat sa e1iste ca arta a $or-irii
ele%ante si con$in%atoare. care se adresa unui pu-lic lar%.
O Bactiune a retoricii/ se $a e1ercita pe tot parcursul istoriei culturii europene.
demonstr&ndu3ne ca. Cn ciuda contro$ersatei ei e1istente. ea a reusit sa s"ideze timpul a$&nd
propria3i istorie. care tre-uie scrisa. )area ei $italitate este con"irmata de multitudinea
"ormelor luate. Desi a oscilat Cntre c&mpul "ilozo"iei si cel al esteticii. Cntre oratorie si
stilistica. ea este prezenta si astazi ori ca teorie a ar%umentarii. ori ca retorica lin%$istica.
pun&nd Cn e$identa $ariate demersuri "ormale.
Dupa perioada antica si clasica. soarta retoricii s3a con"undat Cn mare parte cu cea a
unei discipline "ormati$e si de Cn$atam&nt. Cn timp ce le1icul si corpusul de precepte au
ramas sta-ile timp Cndelun%at.
Dominatia retoricii $a continua si Cn +enastere. c&nd Cn special poetica Csi $a Cnsusi
lectia despre $irtute. ade$ar. pasiune si ima%inatie. En secolele al IV36IV3lea arta retoricii a
e1ercitat o contri-utie importanta re"eritoare nu numai la procedeele de a $or-i si a scrie -ine.
de a compune petitii si scrisori. ru%aciuni si predici. rezumate si documente le%ale. proza si
poezie. dar si Cn pri$inta criteriilor de interpretare a le%ilor si scripturii. a "ormularii cercetarii
stiinti"ice de separare a "ilozo"iei de teolo%ie. Are loc o remarca-ila e1tensiune a retoricii care
se identi"ica acum. nu numai cu %ramatica. lo%ica si dialectica. dar si cu psi(olo%ia. dreptul.
literatura si "ilozo"ia. Studiul retoricii Cn perioada +enasterii a "ost pe drept Cnteles ca o
posi-ilitate de Cntre%ire a culturii "ilolo%ice. continu&ndu3se procesul literaturizarii. Cnceput
Cnca din epoca postciceroniana. Datorita Cn$atam&ntului. retorica de$ine. dintr3un ar%ument al
lucrurilor. un ar%ument al omului. Desi E$ul )ediu a pre"erat retorica "ara eloc$enta. "ara
podoa-e e1cesi$e. +enasterea. prin Erasmus. a repus Cn drepturi modelul antic si pe Cicero.
cel care B$or-ea o lim-a di$ina/.
Concluzia este ca nici Antic(itatea. nici E$ul )ediu si nici +enasterea nu au putut
impune o de"initie de"initi$a a retoricii. Cu o e$olutie neunitara aparent. ea s3a adaptat ideal
la spiritul si e1i%entele "iecarei natiuni si epoci Cn parte. tin&nd pasul cu istoria si raspunz&nd
de "iecare data imperati$elor prezentului.
En secolul al 6I63lea se a%ra$eaza con"lictul Cntre cei care apreciau Cntr3un discurs
(c(iar si poetic) Cn primul r&nd "ondul de idei si aceia care erau preocupati doar de tropi si
"i%uri. S"&rsitul acestui secol si prima 2umatate a secolului 66 s3au mani"estat. Cn ansam-lu.
ca antiretorice. poate si din cauza "aptului ca Cn unele cole%ii a continuat sa se perpetueze
rolul "ormati$. atri-uit Cntr3un mod arti"icial. Se ridica $oci a%resi$e care desconsidera
retorica. situ&nd3o mai pre2os dec&t %ramatica (V. Au%o). este Bpretinsa arta/ pentru E.
+enan. termen de insulta ce putea "i adresat oricarui "el de Bstil rau/. Cn $iziunea lui T.S.
Eliot. de$ine de netolerat pentru B. Croce. care nu accepta a-senta unor Bpodoa-e/ datorata
insepara-ilitatii dintre continut si "orma (. Di1on. ,?=@. p. 85).
rezenta pe scena culturii. Cn ciuda multiplelor atacuri. $a cunoaste Cn a doua 2umatate
a secolului 66 un impre$izi-il re$iriment Cn cele doua directii pe care le parcursese c&nd$a
retorica antica. prin culti$area aspectelor res si $er-a. *nii cercetatori sunt tentati sa aplice
termenul de Bneoretorica/ dat acestui re$iriment. Cndeose-i mani"estarilor de tip "ilozo"ic.
preocupate de structurile ar%umentati$e. A-ordata cu pasiune de C(aim erelman Bnoii
retorici/ i se re$endica pentru domeniul ar%umentatiei o -una parte din stiintele
antropolo%ice. BContrar opiniei lui laton. -a c(iar a lui Aristotel si a Luintilian. care se
straduiesc sa %aseasca Cn retorica rationamente de tipul celor ale le%ii. noi nu credem ca
retorica ar "i doar e1pedient mai putin si%ur. care sa se adreseze nai$ilor si i%norantilor.
E1ista domenii. cum e cel al ar%umentatiei reli%ioase. al educatiei morale si artistice. al
"ilozo"iei. al dreptului. Cn care ar%umentatia nu poate "i dec&t retorica/ (C(. erelman. ,?84.
p. 5?).
!oua retorica a lui C(aim erelman se de"ineste ca o teorie %enerala a ar%umentatiei
su- orice "orma: etica. politica. "ilozo"ica. estetica. le%ala 3 aplica-ila oricarui tip de audienta.
ce introduce calitatea auditoriului ca un element decisi$ pentru $aloarea ar%umentatiei.
*m-erto Eco Ci reproseaza "aptul ca Ba limitat de"initi$ discursurile apodictice doar la
sistemele a1iomatizate si a plasat su- denumirea de retorica toate celelalte tipuri de discurs.
de la cel "ilozo"ic la cel politic/ (,?=4. p. 58,). Dar C(. erelman si L. Ol-rec(ts 3 TGteca.
Cncerc&nd sa reCn$ie Bo traditie %lorioasa si seculara/ a retoricii. nu e1amineaza numai te(nica
discursului $or-it. ci si eruditia oratorului. De aceea. pentru 2usti"icarea moralitatii actului
oratoric. studiul "ilozo"iei. dreptului. le%ilor. istoriei. dialecticii. meta"izicii si moralei tre-uie
sa3l preceada pe cel al retoricii.
Cu Tratatul de ar%umentatie. cei doi autori depasesc limitele retoricii clasice "iindca
nu se rezuma numai la discursul $or-it si la cercetarea modului Cn care se e"ectueaza
comunicarea. ci pastreaza nealterata ideea de auditor. Din aceasta cauza. acel interior al
spatiului discursi$ de$ine. pentru $ec(iul orator. o meditatie asupra conditiei sale si a
ascultatorului. En concluzie. retorica nu tre-uie perceputa 3 asa cum ar "i a"irmat +enato
Barilli 3 Bca un -un pentru ocaziile de $ul%arizare marunta si de uz practic imediat. ci ca
unica aparatura rationala aplica-ila Cn domenii de cercetare care sunt totusi de mare
importanta/ (,?;8. p. 8=). Dictionarul de terminolo%ie poetica si retorica considera ca aceasta
noua retorica nu ne%li2eaza complet "unctia Bpoetica/ dar tinde s3o reuneasca cu cea
B"ilozo"ica/ pe care o considera preponderenta. at&ta timp c&t se re"era la comunicarea Cntre
un orator 3 autor si un auditor. !eoretorica se comporta. asa cum remarca Vasile >lorescu. ca
o lo%ica Ba $alorilor si a plauzi-ilului/. aproape identi"ic&ndu3se cu e1istenta. accept&nd
Bnepre$azutul/. Bimplicitul. nedeterminatul. necon$enientul/ (,?;5. p. ,=?).
Dar ramura Bliterara/ a noii retorici s3a dez$oltat Cndeose-i Cn >ranta. stimulii sai
apropiati a"l&ndu3se Cn lin%$istica structurala. Cn DacMo-son si Saussure. precum si Cn di$erse
idei su%erate de . ValerG sau D. aul(an. +oland Bart(es si discipolii sai apropiati <erard
<enette si Tz$etan Todoro$. reprezinta nucleul de -aza al noii miscari pro3retorice. +ele$area
"unctiei creatoare a lim-a2ului. rationalismul. analiza "ormala a di"eritelor %enuri de discurs.
placerea ta1onomica com-inata cu lipsa declarata a oricaror am-itii normati$e reprezinta
tendintele comune ale acestor noi retoricieni.
+etorica -art(iana se orienteaza semiotic. trec&nd de la o retorica a ima%inii la o
retorica a lecturii. Cnca din anul ,?:7. entru Bart(es. termenul Bneoretorica/ desemneaza
perioada rasp&ndirii retoricii Cn Orientul mi2lociu Cn secolele II3III ca "orma %enerala de
cultura. Desi crede ca studiul acestui su-iect impune si o Bindispensa-ila distanta critica/. el
intuieste Cn retorica un Bo-iect presti%ios de inteli%enta si de patrundere. sistem %randios. pe
care o Cntrea%a ci$ilizatieN l3a pus la punct. ca sa claseze. cu alte cu$inte. ca sa3si %&ndeasca
lim-a2ul/ (+. Bart(es. ,?;@. p. ,?8).
Tz$etan Todoro$. prelu&nd date ale retoricii clasice. s3a preocupat Cndeose-i de
clasi"icarea "i%urilor dar si de Bsplendoarea/. Bmizeria/ si Bs"&rsitul/ retoricii. careia i3a
dedicat ample studii. El Cntele%e istoria ei ca pe o continua Bdecadenta/ dintr3o arta a
persuasiunii Cntr3o simpla elocutie sau arta a stilului. ceea ce determina Balterarea conditiei
sale "ilozo"ice/.
BCa "orma de mani"estare a unei $aste permanente culturale a continentului nostru.
retorica 3 asa cum remarca El$ira Soro(an 3 a contri-uit la unitatea "ormala a literaturilor
%reco3latine Cn care se include si Cnt&rziata noastra literatura/ (,??;. p. ,,:).
>) GENUL ORATORIC =N LITERATURA ROMNA VEC3E
La s"&rsitul antic(itatii. crestinismul se arata (otar&t sa Cntre-uinteze acest Bnucleu
dur/ al culturii romane. arta oratoriei. de-aras&ndu3se de retorii pa%&ni. adorati si. Cn
consecinta. imorali. Cel care atra%e atentia asupra necesitatii de a3i deposeda. strate%ic. pe
ad$ersarii crestinismului de arma retoricii. a "ost S"&ntul Au%ustin Cn De doctrina c(ristiana la
s"&rsitul secolului al IV3lea. >ilozo" si teolo%. "i%ura de prim plan a patristicii Cn lumea
romana. admirator al lui Cicero. el a dat autoritate deplina predicii crestine. realiz&nd e"ecti$
Badaptarea retoricii la ne$oile eclesiei/ (El$ira Soro(an. ,??;. p. ,,7).
Datorita lui Ioan <ura3de3Aur (C(rGsostomos). ele$ al so"istilor. se impune acum. Cn
orientul patristic. o ars predicandi. inspirata de doctrina crestina.
+enasterea retoricii sacre Cn secolul al 6VII3lea Cn -iserica +asaritului ortodo1. cu
re$eniri spre "ilozo"ia antica. $a a$ea loc odata cu a"irmarea $ocatiei lui Ilie )iniatis Bacel
Demostene Cn anteriu/. cum Cl numea Ior%a. El trans"orma predica Cn pane%iric. trans%res&nd
cura2os limitele canonice ale acestei analize psi(olo%ice e1(austi$e a unor sentimente si
resentimente umane.
Aspectul determinant pentru Cntele%erea locului social al retoricii Cn secolul al 6VII3
lea Cl reprezinta sistemul de Cn$atam&nt. ale carui "undamente retorice sunt de necontestat.
Analiz&nd amanuntit educatia retorica Cn toate tipurile de scoli ale epocii. Oil"ried Barner
consacra mai mult de 2umatate din lucrarea sa. BarocMr(etoriM. acestei pro-leme. B+etorica
tre-uie Cnteleasa Cntr3un du-lu sens. ca desemnare a disciplinei speciale din cadrul traditional
al tri$ium3ului si ca principiu al Cntre%ului Cn$atam&nt $er-al inclusi$ al <ramaticii si oeziei
(e$entual al Lo%icii respecti$ al Dialecticii)/ (,?;@. p. 475). *nul dintre principiile de -aza
ale predarii sau Cn$atarii Cn cadrul scolilor protestante. Cn cole%iile iezuite sau uni$ersitati era
e1primarea orala: BTot timpul ele$ul tre-uie sa3si do$edeasca cunostintele. "ie Cn dialo%.
adica disputatio. "ie Cn "orma declamatiei. C(iar si ela-orarea Cn scris tre-uie sa tina seama de
posi-ilitatea prezentarii orale/ (idem. p. 475). Ele$ul tre-uia sa3si conceapa si sa3si e1erseze
Bstilul/ (elocutio) prin imitatio. interpretatio si aemulatio Cn lim-a $ul%ara. a$&nd ca modele
operele autorilor antici. dar si proza oratorica. istorica sau literara. Demonstratiile retorice
tinute. cu di"erite ocazii. erau incluse Cn pro%ramul tuturor scolilor. iar pu-licul. restr&ns sau
numeros. tre-uia sa dispuna de discernam&nt critic in r(etoricis. +eprezentatiile teatrale
or%anizate la s"&rsitul "iecarui an. Cncunun&nd o Cntrea%a acti$itate scolara orientata retoric.
constituiau un element caracteristic pentru %imnazii. Cn special pentru cele iezuite.
Desi nu era un pri$ile%iu al secolului al 6VIII3lea. oratoria. ca si Cn$atam&ntul
retoric. detinea la acea data o traditie respecta-ila Cn rincipatele rom&ne.
En anul ,:7@. Vasile Lupu Cntemeiaza la Iasi. Cn )oldo$a. pe l&n%a manastirea Trei
Ierar(i. un cole%iu. or%anizat dupa modelul Cole%iului )o$ilean si condus de pro"esorul de
retorica de la Pie$. ucraineanul So"ronie oceasMi. La r&ndul sau Cole%iul Pie$ean
Cmprumutase planul de Cn$atam&nt al scolilor iezuite ()azilu. ,?=:. p. ,:43,:5): B)odelul
Baroc latino3polon. QNR a dominat structurile manualelor Mie$ene (contur&nd un ideal retoric
si oratoric -ine de"init. $izi-il. sa zicem. Cn compozitiile oratorilor3predicatori) p&na Cn primul
deceniu al secolului al 6VIII3lea/ (idem. p. ,87).
Dupa cum arata Dan Aoria )azilu (,??7. p. 4=;). locul rezer$at ar%umentatiei si
persuasiunii Cn cadrul pro%ramelor de studii ale Academiei Br&nco$enesti este atestat de
mani"estarile %recesti. Bnote de curs/. pro$enite de la aceasta scoala. precum si de
Cnsemnarile pro"esorului )anasse Iliade pastrate de pe la 2umatatea secolului al 6VIII3lea.
B+etorica (studiata pre"erential dupa manualul neoaristotelianului Teo"il Coridaleu) s3a
numarat de la -un Cnceput printre disciplinele impuse studentilor Academiei Br&nco$enesti.
iar succesi$ele reor%anizari ale pro%ramelor didactice (,;@;. ,;,7) i3au consolidat pozitia Cn
r&ndul materiilor de pro"il umanist si "ilozo"ic/ (,??7. p. 4=;).
Consecinta "ireasca a acestei dominante a sistemului de Cn$atam&nt o reprezinta "aptul
ca Bliteratura. arta plastica. muzica. dar si metoda critica a stiintelor. scrierea istoriei si
Cultura de Curte sunt "undamentate retoric/ (*edin%. Stein-rinM. ,?=:. p. ;7). Entre%ul
spectru al comunicarii sociale tinde sa "ie acoperit de retorizare: con$ersatia. comportamentul
Cn societate. practica reli%ioasa. redactarea scrisorilor si a actelor o"iciale. ser-arile de la
Curte. Aceasta socialitate Bretorica/ se Cn"aptuieste ca element di"erentiator "ata de culturile
retorice anterioare (Antic(itatea. E$ul )ediu. +enasterea). Cntr3un conte1t social3istoric
determinant (statul a-solutist si con"lictele con"esionale).
En scolile din Transil$ania. tratatele si manualele de retorica concepute Cn Europa de
Apus au patruns "ara a su"eri trans"ormari radicale. "iind supuse a-ia aici unor prelucrari si
remodelari impuse de conditii speci"ice. Aurel Sasu este cel care solutioneaza Cn mod
con$in%ator de"inirea Bzonei de accesi-ilitate/ de care puteau dispune rom&nii transil$aneni
Cn ac(izitionarea retoricii si a elementelor ei adiacente. Encep&nd cu $eacul al 6VII3lea. Cn
Transil$ania circula o serie de retorici protestante si catolice cum ar "i: +udimenta ret(oricae
(,:78). +udimenta oratoriae (,:78). +(etorica contracta de Vossius Cn ,:?:. la Clu2 o
prelucrare dupa Comentariorum +(etoricorum si$e Oratiarum Institutionum li-ri se1. aparuta
la LeGden Cn secolul al 6VII3lea. Cele mai multe retorici iezuite din secolul al 6VI3lea au
a$ut ca model De arte r(etorica li-ri tres e1 Aristotele. Cicerone et Luintiliane depromti
(,8::) apartin&nd lui Soarez. Cea mai semni"icati$a prelucrare a acestui tratat o constituie
)anuductio ad eloHuentian. aparuta la Clu2 Cn ,;,=.
En plus. pe tot parcursul secolului al 6VIII3lea. circulau permanent Cn Transil$ania
autori antici ca Cicero. Isocrate. Aristotel. Luintilian. e1plicati dupa traduceri latine.
"ranceze. %ermane sau ma%(iare. *n numar relati$ mic din prelucrarile retoricilor $ec(i s3au
pastrat Cn %imnaziile rom&nesti p&na dupa anul ,?@@. Ca urmare rom&nii din scolile catolice
si re"ormate ale Transil$aniei au a$ut acces la tratatele de retorica apusene care patrundeau Cn
circuitul cultural ardelenesc. "iind asimilate si multiplicate. En timp ce Cn )untenia si
)oldo$a. la curtile princiare. se dez$olta %ustul pentru su-tilitati te(nice. Cn Transil$ania se
mani"esta de timpuriu si preocuparea de a disciplina %&ndirea celor ce Csi asumau 3 mai mult
dintr3un sentiment de datorie dec&t din $ocatie 3 responsa-ilitatea de a $or-i li-er Cn "ata unui
auditoriu.
Tara +om&neasca are si ea o traditie oratorica mai $ec(e de secolul al 6VIII3lea.
urm&nd modelul perioadei clasice "ranceze. care redusese o-iectul retoricii la o teorie a
elocutiei. Cunoscut si citit aici. Teo"il Coridaleu. propa%ator al ideilor luministe. lanseaza o
conceptie poziti$ista Cn esenta ei. potri$it careia cerul era Bo "orma a materiei/. El a 2ucat un
rol deose-it de important. nu numai Cn istoria Cn$atam&ntului rom&nesc. dar si al culturii
umaniste europene. Cn %eneral.
Dar primul tratat de teorie literara tiparit Cn lim-a rom&na Cl constituie +etorica lui
Ioan iuariu3)olnar. despre care Aurel Sasu a"irma ca Bapartine Cn aceeasi masura secolului
luminilor si noului spirit al $eacului. care punea de2a su- semnul Cntre-arii dominatia a-soluta
a ratiunii. Cn numele su-iecti$itatii si al particularului/ (,?;:. p. ,,;). Desi ma2oritatea care
au scris despre +etorica lui iuariu3)olnar au a"irmat ca este conceputa dupa modele straine.
ea a "ost o carte asteptata Cn epoca. deoarece $enea sa completeze o pozitie deose-ita Cn
sistemul de instruire si de luminare instituit. cu metoda si cu multa meticulozitate de
carturarii ardeleni din secolul al 6VIII3lea.
&na sa a2un%a la acest stadiu de ma1ima Cn"lorire din secolul al 6I63lea. retorica
rom&neasca a stra-atut o cale lun%a. desi discontinua si nu totdeauna lesne de urmarit. "iind
resimtita ca o necesitate a $ietii spirituale de %eneratii de carturari Cn stare sa traiasca de
"iecare data re$elatia unui mod de %&ndire. daca nu de $iata. di"erit de cel impus de canoanele
epocii.
INFLUENTA BAROCULUI
Secolul al 6VII3lea trans"orma retorica Cntr3un instrument al disputei con"esionale.
Discursul reli%ios se e1ercita Cn sensul de a con$erti. de a o-tine. uz&nd de orice mi2loace
discursi$e. adeziunea pu-licului la un Ade$ar al +e$elatiei pree1istent. >rancastel constata ca
Bscopul artei -aroce. precum cel al Contrare"ormei catolice. este nu de a distru%e. ci de a
orienta. de a trans"orma modurile de e1istenta nascute Cn societatea moderna. Ceea ce
constituie. poate. trasatura cea mai caracteristica a Barocului este aceea ca el tinde catre
actiune. prin opozitie cu Clasicismul care este mai mult orientat catre speculatie/ (,?88. p.
8;).
En epoca Barocului se ad&nceste tot mai mult ruptura dintre sentimentul
Transcendentei si constiinta li-ertatii indi$iduale. pe "ondul cresterii nelimitate a distantei
dintre Cer si pam&nt. dintre om si Dumnezeu. Dupa aul BScMmann. retorica 2oaca rolul unui
mi2locitor "ormal. Cntre polii acestei spiritualitati a"late Cn criza. E1istenta unei su-iecti$itati
dornice de a"irmare "ace ca Be1punerea sa se slu2easca Cn mult mai mare masura de "orme
intermediare si. prin aceasta. se dez$olta un lim-a2 retoric. care sa3si poata aser$i toate
traditiile "ormelor umaniste. pentru a3i con"eri sensul si $or-irea ei proprie/ (,?:,. p. 55?).
Asta pe de o parte. iar pe de alta parte. preeminenta atitudinii reli%ios3crestine Cn conceptia
%enerala asupra $ietii ce determina asimilarea *manismului numai Cn latura preocuparilor
pentru lim-a. de unde si o acuta "ormalizare a retoricii. adica Bo separare a ornamentului
$er-al de continutul sau/ (idem. p. 57;). prin care "ormele discursi$e mostenite Bsa poata
de$eni utile Cn e1primarea pat(osului Credintei/ (idem. p. 57;). Instrumentalizarea
ine$ita-ila a retoricii de$ine utila Cn actiunea de propa%anda reli%ioasa a iezuitilor: Binspiratia
di$ina directa a "ost pri$ile%iul apostolilor. ar(itecti ai Bisericii: aceasta odata edi"icata si
cons"intita ca depozitara a credintei. ram&ne Cn seama eloc$entei umane. sustinuta de
te(nicile retorice si de Cnaltimea su"letului. sa transmita. sa di"uzeze si sa determine trium"ul.
Cn limitele lumii. al credintei Cn acest sacru depozit/ (>umaroli. ,?=@. p. :=@).
S"&rsitul secolului al 6VII3lea surprinde cultura rom&neasca -o%ata Cn scrieri
polemice. reactii ortodo1e antire"ormate sau anticatolice. Se declanseaza o reala Blupta
ideolo%ica/. cu luari de pozitie "erme. ce $izeaza at&t Bpericolul direct al presiunilor de
con$ertire la cal$inism sustinute de catre autoritatile politice din Transil$ania/ ()azilu. ,??7.
p. 55,). c&t si Cmpotri$a propa%andei catolice insistent sustinuta prin nenumarati a%enti
iezuiti. Apar acum te1te de Cntarire a do%mei ortodo1e. semni"icati$a "iind )arturisirea
ortodo1a a lui etru )o$ila. cate(ismul de -aza al ortodo1iei. con"irmat Cn Sinodul de la Iasi.
tiparit la Pie$. Cn ,:78 (Cn talmacirea rom&neasca a lui +adu <receanu a aparut Cn ,?:,). rod
al "ram&ntarilor teolo%ice pro$ocate de concesiile Beretice/ din cate(ismul atri-uit
patriar(ului C(iril LuMaris. Ela-orari ori%inale ca +aspuns Cmpotri$a cate(ismului cal$inesc
(,:78). scriere polemica a mitropolitului Varlaam. pre"ete. traduceri rom&nesti sau tiparituri
Cn %reaca. $in sa completeze literatura con"esionala Bo"ensi$a/.
Tiparita si rasp&ndita Cn tot spatiul rom&nesc. Cazania lui Varlaam. prima proza
literara. de aspect moralizator. editata la noi. are o du-la importanta: morala si lin%$istica.
Amintindu3ne de discursul "ilozo"ant al lui Bossuet din Boraison "une-res/. predoslo$ia
Cazaniei e$identiaza %ustul su-til al mitropolitului pentru meditatia asupra conditiei umane.
Bo%ata Cn Bre$er-eratii -aroce/. epoca lui Constantin Br&nco$eanu si Ser-an Cantacuzino
este a1ata din punct de $edere cultural pe o campanie de Baparare polemica/ a do%melor
ortodo1e. Opere "undamentale de polemica reli%ioasa $or cunoaste acum lumina tiparului:
)a1im eloponezianul. )anual contra sc(ismei papistasilor. Bucuresti (editat de Antim la
Sna%o$ Cn ,:??)# )eletie SGri%os. Ent&mpinare la principiile catolice si la c(estiunile lui
C(iril LuMaris. Bucuresti. ,:?@# !ectarie al Ierusalimului. Ent&mpinare Cn contra primatului
papei. Iasi. ,:=4# Se$astos PGminitis. En$atatura do%matica a -isericii rasaritene. Bucuresti.
,;@5# Eut(imie Ki%a-enul. anoplia do%matica. T&r%o$iste. ,;,@. Entr3un climat cultural
rom&nesc. deloc strain de in"luentele Barocului apusean. conceptele teolo%ice $or -ene"icia
de o a-undenta instrumentare retorica acti$a. +az$an T(eodorescu. $or-ind despre o Bestetica
de compromis/ Cntre Orient si Occident. Cntre $ec(i si nou. identi"ica cinci surse de
patrundere a -arocului Cn )oldo$a si Tara +om&neasca: sursa poloneza. cea ucraineano3rusa.
sursa italiana. cea transil$aneana si cea constantinopolitana (un -arocc(us orientalis).
TEATRALITATEA RETORICA
Caracteristic acestui B-aroc ortodo1 post -izantin/ (cum Cl numeste +az$an
T(eodorescu) este un electism cultural e$identiat de Cnscenarile "astuoase. -uta"oria
complicata. sc(im-arile de decor prezente Cn cadrul marilor sc(im-ari aulice din Tara
+om&neasca sau )oldo$a. Indirect in"ormat despre ceremonia nuntii )ariei. "iica lui Vasile
Lupu. cu Danusz +adziFill. $iitorul (atman al Lituaniei. din ,:78. %ermanul E-er(ard Oerner
Aappel istoriseste despre sceno%ra"ii ce adaposteau lupte ale unor uriasi cu lei si cu ele"anti.
sau simulari de -atalii pentru care B"usesera construite anume di"erite imitatii de castele.
palate si cora-ii care erau luate cu asalt si cucerite/ (T(eodorescu. ,?=;. p. ,:7). )artor la
casatoria domnitei Ilinca. "iica lui Constantin Br&nco$eanu cu Scarlatac(e )a$rocordat.
sticlarul <eor% >ranz PreG-ic( relateaza: BA "ost $eselie si a$eai ce $edea. tot lucruri
$rednice de a "i $azute. caci dupa terminarea ospatului. Cn aceeasi sala Cn care se pr&nzise. a
"ost ridicata o cetate Cmpresurata de turci. iar Cn cetate erau nemti. Turcii -ateau cetatea cu
tunuri si -om-arde si3i sileau sa se predea si sa ceara pace. Si s3au "acut multe alte 2ocuri si
tot "elul de dansuri. turcesti. ara-esti. c(inezesti. tataresti. "rantuzesti. spaniole si lesesti si au
tinut toata noaptea p&na la ziua/ (T(eodorescu. ,?=;. p. ,7:3,7;). Atractia pentru spectacol.
Cn cazul special al lui Br&nco$eanu. nu se oprea aici. $iata de la Curtea sa "iind trepidanta
c(iar Britmata/. asa cum a"lam din pa%inile Cronicii anonime despre Br&nco$eanu. de
Bscenarii/ politice cinice. malitioase si a-ile. cu "inalitati moralizatoare si persuasi$e. *n
e1emplu Cl constituie episodul trimiterii la Bucuresti a capului lui Constantin Balaceanu. "ost
candidat la domnia Tarii +om&nesti. Bde l3au pus Cntr3o sulita Cn ziua de S"&nta )aria )are.
ca Cntru acea zi sa lauda Balaceanu ca $a sa "ie Cn Bucuresti/ (Velculescu. ,?==. p. 485).
Dispun&nd de o emotionanta putere de asimilare a realitatii Cn c&mpul iluziei
"astuoase. aceasta teatralitate retorica are ca ec(i$alent. Cn plan indi$idual3moral. tipul uman
caracteristic al epocii. numit el discreto Cn Spania. Acesta se Cnscrie Cn traditia asa numitului
comportament Bpolitic/ a carei principala caracteristica este Bautonomia ratiunii morale/
(Barner. ,?;@. p. ,58). !iccolo )ac(ia$elli initiase Cn cartea sa Il rincipe (,8,5)
consecintele practice ale noii %&ndiri politice. pe care le $om %asi si aici. S3a dez$oltat o
conceptie Bpolitica/ a comportamentului social iz$or&ta tocmai din principiul ma3c(ia$elic al
indi"erentei morale si al autonomiei lui ratio status. )oti$ul Cl constituie noua orientare
Bpolitica/ ce se a"la Cntr3o $adita opozitie sau cel mult Cntr3o relatie complementara cu etica
crestina. B>oloseste mi2loacele omenesti ca si cum n3ar e1ista si di$ine. iar pe cele di$ine ca
si cum n3ar e1ista si omenesti/ Cndeamna principalul teoretician al noului comportament.
iezuitul Baltasar <raciTn (,??7. p. 55@). En conceptia sa. $irtutea "undamentala a unui
discreto este Bprudenta/. adica luciditatea de"ensi$a care a %enerat si numele de Bmorala
prudentiala/. Acest comportament se -azeaza pe o duplicitate (istrionica care presupune un
Cntre% arsenal de a-ilitati retorice. )ultiplele $ariante %racianesti ale aceluiasi tip uman
(discreto U lat. discernere). Beroul/ (el (Jroe) sau (el politico) este cel care stie sa e$alueze. sa
cumpaneasca comportarea per"ecta Cntr3o Cmpre2urare data. una din calitatile sale "iind
adapta-ilitatea: BEn$ata sa te deprinzi cu toti. Dudicios roteu: cu doctul. doct si cu s"&ntul.
s"&nt/. (idem. p. 4::). entru a sti sa e$ite capcanele ama%irii. dar si pentru a pro"ita de ele Cn
"a$oarea propriului sau "olos. Beroul/ -aroc tre-uie sa dispuna de in%enio. de eruditie. de
Bprudenta/.
Sunt trecute Cn re$ista stiinta ostentatiei. a-ilitatea disimularii. proteismul. arta
con$ersatiei ca principale te(nici ale iluzionarii sociale. Este des"asurata aici o Cntrea%a
retorica a seductiei comportamentale si $er-ale. tratatele de morala practica ale lui <raciTn
teoretiz&nd un %en de corrupta eloHuentia a comportamentului: B>a si "a sa para. QNR ceea ce
nu se $ede e ca si cum n3ar "i/ (idem. p. 4=:)# BCea mai practica stiinta consta Cn disimulare#
cine 2oaca descoperit risca sa piarda/ (idem. p. 4;5)# B!atura de o-icei ne paraseste c&nd ne e
mai -ine# sa recur%em la arta/ (idem. p. 474). )ai Cnt&i tre-uie sa3ti Cnsusesti dezama%irea (el
desen%aVo). sa s"ar&mi. prin luciditatea cunoasterii. $alul iluziei ca sa poti dispune Cn mod
su$eran de resorturile ama%irii sociale: BDezama%irea a "ost Cnsa totdeauna (rana prudentei.
des"atarea inte%ritatii/ (idem. p. 4;7). En spiritul Barocului. retorica si cunoasterea. iluzia si
deziluzia. se e1clud. se conditioneaza si se potenteaza reciproc.
Locul central al retoricii Cn lumea "eudala a curtilor a-solutiste Csi %aseste e1plicatia
cea mai %enerala Cn de"initia retoricii ca practica sociala. pe care o da +oland Bart(es:
B+etorica este acea te(nica pri$ile%iata (pentru ca tre-uie sa platesti ca sa ti3o Cnsusesti) care
permite claselor conducatoare sa3si asi%ure proprietatea cu$&ntului. Lim-a2ul "iind o putere.
au "ost decretate re%uli selecti$e de acces la aceasta putere. care s3au constituit Cntr3o pseudo3
stiinta. Cnc(isa celor care nu stiu sa $or-easca. tri-utara unei initieri costisitoare/ (,?;@.
p. ,;5).
B) RETORICA' POETICA SI STILISTICA
<) SITUARE TEORETICA
Cercetarile din ultimele decenii au clari"icat cu e1actitate conceptele de retorica.
poetica si stilistica insist&nd Cndeose-i pe domeniile de mani"estare si cercetare ale acestora.
Boris Tomase$sMi restr&n%e serios s"era de mani"estare a retoricii si poeticii de"inind3o pe
prima drept Bdisciplina care studiaza constructia operelor neartistice/. iar pe cea de a doua ca
Bdisciplina care se ocupa cu constructia operelor de arta/ (,?;5. p. 47).
Encerc&nd sa contureze mai clar sarcinile acestor discipline. Tz$etan Todoro$ credea
ca Bnu opera literara Cnsasi este o-iectul poeticii: ea se preocupa de proprietatile acestui
discurs particular care este discursul literar. Orice opera este considerata Cn acest caz numai o
mani"estare a unei structuri a-stracte mult mai %enerale. ea "iind doar una din realizarile
posi-ile. Ast"el aceasta stiinta nu se mai ocupa de literatura reala. ci de literatura posi-ila. cu
alte cu$inte de proprietatea a-stracta care constituie sin%ularitatea "aptului literar.
literaritatea/ (,?;8. p. 7@). Ca urmare. retorica. $azuta ca Bstiinta %enerala a discursurilor/
(idem. p. 78). de$ine su-ordonata poeticii. Alt"el spus. Cntele%em prin poetica modelul.
in$arianta. iar prin retorica $arianta. concretizarea. >ormulare pe care Le %roupe m o
concepuse Cnca din ,?@;: Brin UUpoeticaWW Cntele%em cunoasterea e1(austi$a a principiilor
%enerale ale poeziei. Cntele%&nd poezia stricto sensu ca model al literaturii/. Cn timp ce
Bretorica este cunoasterea procedeelor de lim-a2 caracteristice literaturii/ (,?;7. p. 5@).
Dupa parerea lui aul +icoeur. Be1ista o dualitate Cntre retorica si poetica at&t Cn
"olosirea discursului c&t si Cn situatiile de discurs/ (,?=7. p. 48). +etorica. dupa cum s3a mai
spus a "ost mai Cnt&i o te(nica a elocintei. scopul ei "iind acela de a sti sa %enereze
con$in%erea. Aceasta "unctie Cnsa. oric&t de $asta ar "i. nu acopera toate modurile de
Cntre-uintare a discursului. oetica. arta de a compune poeme. Cn special tra%ice. nu depinde
de retorica. arta a apararii. a deli-erarii. a condamnarii si a elo%iului. nici Cn ceea ce pri$este
"unctia sa. nici Cn ceea ce pri$este situatia de discurs. Scopul sau nu este con$in%erea. ci
%enerarea puri"icarii pasiunilor. prin %roaza si compasiune. rin urmare. poezia si elocinta
contureaza doua uni$ersuri de discurs distincte (idem).
+e"eritor la stilistica. aceasta tre-uie ima%inata ca ocup&nd un loc intermediar Cntre
retorica si poetica. "iind mult mai aproape de lim-a Bdeoarece unul dintre principalele ei
o-iecti$e consta tocmai Cn a sta-ili deose-irile dintre sistemul lim-ii unei opere literare si
lim-a comuna a timpului/ (OelleM. Oarren. ,?:;. p. 4553457).
+etorica. urm&nd traditia umanista a +enasterii. continua sa reprezinte si Cn Baroc
teoria uni$ersala a te1tului. incluz&nd stilistica. teoria compozitiei. teoria %enurilor etc. Dar.
Cncep&nd cu secolul al 6II3lea. poetica Cncepe sa se delimiteze tot mai clar. ca disciplina. de
trunc(iul comun al retoricii din care se desprinsese odata cu descoperirea oeticii lui
Aristotel (,8@=) si. apoi. cu aparitia oeticii lui Scali%er (,8:,).
oeticile din epoca Barocului cuprind. de re%ula. doua parti: arta $ersi"icatiei
(+eimMunst) si arta compozitiei (Dic(tMunst) ($. DGcM. ,??,). artea Cnt&i contine o teorie
minutioasa a metricii si a rimei. rincipalul element di"erentiator al poeziei "ata de discursul
Cn proza. eloHuentia soluta. Cl reprezinta. Cnca din E$ul mediu. teoria $ersului. adica a
discursului Ble%at/ (eloHuentia li%ata). artea a doua (Dic(tMunst). urm&nd Cntru totul sc(ema
retorica tripartita: in$entio 3 dispositio 3 elocutio. se ocupa de res si de transpunerea lor Cn
$er-a. +ealizarea unei suprapuneri per"ecte Cntre retorica si poetica se produce mai ales pe
acea portiune a retoricii. care tinde sa se identi"ice cu Cnsasi retorica: elocutio. <Jrard
<enette. arata Cn La +(JtoriHue restreinte (,?;@). ca. Cncep&nd din E$ul )ediu. continu&nd
cu secolul al 6II3lea. si. mai ales. Cn secolul al 6III3lea. Cn special Cn >ranta. retorica se
restr&n%e tot mai mult la o teorie a elocutiei.
BEn"ratirea/ ($. >isc(er. ,?:=) dintre cele doua artes sau. mai e1act. su-ordonarea
poeticii "ata de retorica este con"irmata de marea ma2oritate a poeticienilor Barocului:
Boezia nu este altce$a dec&t o slu2itoare a eloc$entei/ (C(ristian Oeise. cit. de Barner. ,?;@.
p. ,:). !u este mai putin ade$arat ca poetul este la "el de dependent de Cnsusirea unei ars. ca
si retorul. Cn cazul Cn care. Cn de"inirea poetului. se acorda o importanta mai mare Bnaturii/.
adica talentului. inspiratiei di$ine. a celui ent(ousiasmos platonician. dec&t Cn cazul retorului.
En am-ele cazuri. premisa necesara pentru stap&nirea desa$&rsita a acestuia este eruditia
(poeta doctus). o"erind posi-ilitatea de a dispune li-er de Blocuri/ ale celor mai $ariate
materii cu putinta Cn des"asurarea c&t mai e"icienta a temei poetice alese. respecti$ a
ar%umentatiei.
Tipul de raporturi dintre cele trei discipline este de reciprocitate si inter"erenta.
Literatura. conceputa ca acti$itate artistica $er-ala. se situeaza la Cncrucisarea Cntre
"aptele discursi$e si "aptele artistice. *rmarea o constituie du-la sarcina ce3i re$ine poeticii:
Cncercarea de a identi"ica speci"icitatea "aptului literar printre celelalte practici discursi$e si.
Cn al doilea r&nd. descoperirea speci"icitatii artei $er-ale Cn raport cu celelalte acti$itati
artistice.
Ae%el considera oratorul mult mai aproape de poezie. deoarece tot ceea ce e1prima
acesta reprezinta propria3i 2udecata cu care se poate identi"ica trat&nd li-er ca si c&nd
discursul ne3ar Cn"atisa o creatie a-solut independenta a spiritului. entru a putea sa se
adreseze %&ndirii noastre. el are $oie sa actioneze direct asupra sentimentelor si conceptiilor
umane. Constient ca oratoria se supune le%ii "inalitatii practice. Ae%el considera li-ertatea
oratorului ca "iind aparenta pentru ca "orta discursului nu consta Cn scopul sau particular ci Cn
principiile uni$ersale la care se poate reduce cazul izolat. De aici intentia oratorului de a
contopi Cntr3o sin%ura unitate particularul cu %eneralul.
Tomase$sMi. Cn Teoria literaturii. $a pune semnul e%alitatii Cntre poetica si teoria
literara. tratament $ala-il si Cn cazul retoricii. !o$alis. ca si Aeilin% si Oorcester. $a accepta
con"uzia eloc$enta3poezie. ce se $a e1tinde treptat si asupra retoricii. %ramaticii si stilisticii.
Todoro$ are per"ecta dreptate atunci c&nd sustine ca mostenirea cea mai directa a retoricii ne3
a par$enit din doua directii: prima 3 re"eritoare la manualele si tratatele de retorica din secolul
al 6II3lea. ec(i$alente cu niste cule%eri de indicatii poetice despre mi2loacele de a scrie -ine
si cea de3a doua $iz&nd speci"icacitatea operei de arta.
Din Cnt&lnirea poeticii cu stilistica %enerala ia nastere stilistica literara. asta daca
acceptam ca o-iectul sau speci"ic consta Cn studiul proprietatilor discursi$e pertinente din
punct de $edere al "unctiei estetice sau. dupa DaMo-son. a "unctiei poetice. Ast"el. domeniul
$ec(ii elocutio este acoperit cu apro1imatie de stilistica %enerala. e1cept&nd pro-lemele
ridicate de aspectul tematic al discursurilor. +e"eritor la speci"icul stilisticii literare. acesta
consta Cn "aptul ca ea analizeaza "unctia lor persuasi$a. a"ecti$a sau de alta natura.
Dupa o perioada de con"uzii. tentati$e de delimitare si restr&n%ere a s"erei de
mani"estare a celor trei discipline o-osite parca de o prea Cndelun%ata %estatie teoretica.
retorica. poetica si stilistica Csi cauta cu Cn"ri%urare calea spre te1tul literar artistic concret.
)ultitudinea "ormelor pe care le3a luat retorica de3a lun%ul timpului atesta. de "apt.
marea ei "orta.
>) TRASATURI CARACTERISTICE ALE RETORICII SI POETICII BAROCE
>)<) Geera "rati"i, ) Geu, (e$",trati.u$)
BIstoria retoricii Cncep&nd din Antic(itate. cu Elenismul. este Cn -una masura istoria
e1pansiunii ramurii epidictice. Ea trium"a Cn aceeasi masura Cn care discursul 2uridic sau cel
de stat pierd din importanta./ (BrinMmann. cit. Cn *edin%. ,??7. p. ,4:5). Discursul epidictic
sau demonstrati$ este propriu )onar(iei. Cn timp ce dominatia deli-erati$ului corespunde
+epu-licii. En primul caz. discursul este doar ceremonial si lin%usire (*edin%. ,??7. p. ,48?).
Cn al doilea discursul consta din ar%umentatie si din asumarea unei decizii politice. De aceea.
%enul epidictic. la care se reduce practic retorica medie$ala. atin%e apo%eul Cn $remea curtilor
a-solutiste din epoca Barocului. La conte1tul politic tre-uie adau%at si cel reli%ios3crestin.
determinant Cn mare parte. deoarece Cncep&nd din E$ul )ediu. retorica si poezia au ca
principala "unctie elo%ierea puterii lui Dumnezeu. Consecinta stralucirii di$ine o reprezinta
lauda monar(ilor. a eroilor. a martirilor. a naturii. a istoriei etc. Cn timp ce -lamul
($irtuperatio). cealalta "orma de realizare a %enului demonstrati$. se aplica mani"estarilor
demonice. $iciilor. ereziilor. ispitelor lumesti. +etorica Bpicturala/. patetica. lu1urianta. se
slu2este din plin. Cn cazul iezuitilor. de Bo"erta/ spectacolului mundan. cu -o%atia. "renezia si
$anitatea lui. pentru a a2un%e pe o cale indirecta la lauda Cnclinata ad ma2orem Dei %loriam.
E$olutia retoricii dinspre %enul 2uridic Cnspre %enul demonstrati$ corespunde. dupa parerea
lui !. Caussin. trecerii de la Bprimiti$ism/ la stadiul Badult/ al ci$ilizatiei: BAcest %en al
eloc$entei (epidictul) se naste atunci c&nd ratiunea nu se mai a"la Cn etapa -&l-&ielilor
%rosolane. ci. -o%ata Cn e1perienta. a atins maturitatea si deplina stap&nire a puterilor sale
(N). Ast"el. necesitatea este cea care a rasp&ndit la Cnceput eloc$enta 2udiciara.
indispensa-ila pentru -unul mers al $ietii ci$ile# o-isnuinta a mentinut3o apoi. "ara s3o "aca.
cu toate acestea. sa a2un%a la desa$&rsirea %randorii si a "rumusetii celei despre care $or-im/
(!. Caussin. cit. de >umaroli. ,?=@. p. 4?5)
Encep&nd cu E$ul )ediu. con2unctia dintre poetica si retorica are loc Cn conditiile
preeminentei a-solute a %enului epidictic. En limitele lui se estompeaza %ranitele dintre
oratorie si literatura. dintre poezie si proza. dintre cele trei stiluri ale retoricii clasice: stilul
simplu este dispretuit. iar "uziunea stilului mediu cu cel Cnalt duce la crearea unui %enus
demonstrati$um proteic. B!e a"lam aici Cntr3o re%iune crepusculara Cn care se mani"esta toata
am-i%uitatea raporturilor Cntre elocinta si literatura. intre arta de a placea crestina si arta de a
placea pa%ana si unde nimic nu este inca. Cn mod clar. disociat/ (>umaroli. ,?=@. p. 4?,).
Despre %enus epideiMtiMXn. Aristotel constata ca este cel care permite. Cntr3o masura mai
mare. utilizarea "i%urilor si a tropilor pusi Cn slu2-a celei mai adec$ate te(nici epidictice:
ampli"icarea (>riedric(. ,?:7. p. :@=). Cea care pro$oaca Cn Baroc (ipertro"ia ornamentului
$er-al este dominatia demonstrati$ului. Tot Aristotel este cel care desc(ide calea si Cn
aceasta pri$inta. el consider&nd ca. Cn cazul %enului epidictic. 2udecata pu-licului nu se aplica
at&t la o-iectul discursului. c&t mai ales la a-ilitatea retorica a $or-itorului (*edin%. ,??7. p.
,4:@). Luintilian sustine ca. Cn acest %en este $or-a de punerea Cn $aloare a discursului Cnsusi.
si nu de prezentarea unui o-iect sau a unei persoane. lauda sau -lam. +etorica si literatura
Cntre%ii ci$ilizatii -aroce. cu $ocatia ei pentru teatru si spectacol. pot "i pri$ite din aceasta
perspecti$a: a ostentatiei retorice. a e1(i-arii epidictice.
>)>) Parte, r1et"ri#ae) I.eti")
rezent Cn tratatele secolului al 6VII3lea. sistemul retoric este. cu c&te$a e1ceptii
nota-ile. tri-utar di$iziunii antice Cn cinci part(es r(etoricae: in$entio. dispositio. elocutio.
memoria. actio sau pronuntiatio.
En r&ndul retoricilor. care continua traditia respectarii di$iziunii clasice se Cnscriu
tratatele si manualul de retorica Cn lim-a latina ale lui <. D. Vossius. dar si cel mai rasp&ndit
manual Cn cole%iile iezuite. cel al portu%(ezului C. Soarez. Vossius. Cn capitolul in$entio.
disociaza Bin$entia/ speci"ica persuasiunii retorice de semnul mai %eneral al termenului.
"olosit Cn dialectica. arat&nd Cn tratatul sau De +(etorices !aturae ac Constitutione. ca
dialectica se slu2este de loci ai cunoasterii si ai demonstratiei. Cn timp ce retorica se "oloseste
de acele Blocuri/ care se adreseaza a"ectelor "iind capa-ile sa pro$oace pat(os3ul sau et(os3ul.
Consecinta este ca topica dialecticii are drept scop cunoasterea (persuadere docendo). iar
topica retoricii urmareste trezirea a"ectelor (persuadere mo$endo). Autorul prezinta situatii
retorice concrete des"asur&nd o Cntrea%a cazuistica a a"ectelor corespunzatoare: nunta.
nastere. moarte. adunare "esti$a. "elicitare. multumire. pl&n%ere. despartire etc. (*edin%.
,??4. p. ,5@@). Ca urmare. importanta acordata psi(olo%iei de Vossius Csi are ec(i$alentul
Cntr3una dintre cele mai caracteristice modalitati de retorizare -aroca a e1presiei:
pro$ocarea pat(os3ului prin ampli"icare tropica si "i%urati$a.
Cunoscuta si su- numele de Bramism/. de la umanistul "rancez . +amus care a
in"luentat3o. o alta ramura importanta a teoriei retorice a Barocului se impune acum. En
Sc(olarum r(etoricarum li-ri 11 (,8;;). +amus separa momentele in$entio si dispositio. pe
care le re$endica pentru stiinta dialecticii. de elocutio si actio. care ram&n sa constituie arta
retoricii (idem). En conceptia lui +amus. dialectica este un "el de stiinta uni$ersala. de
disciplina metodica de -aza. din care se desprind apoi celelalte stiinte. inclusi$ retorica.
+edusa ast"el la elocutio si actio. "unctia retoricii ar consta Cn B$ariatia produsa de luminile
tropilor. Cmpodo-irea cu ornamentul "i%urilor. delectarea pro$ocata de modulatiile $ocale si
demnitatea %esturilor/. (. +amus. cit. de *edin%. ,??4. p. ,5@@). )ulti cercetatori considera
ca teoria ramista nu "ace dec&t sa con"irme o tendinta mai $ec(e din cadrul retoricii. aceea de
separare Cntre res si $er-a. Dupa parerea lor. Cntele%erea retoricii ca elocutio. ar rezulta din
speci"icul retoricii si poeticii -aroce. +enato Barilli. pe de alta parte. Cncearca sa demonstreze
ca in%eniozitatea ar%uta a concettismului -aroc se e1plica prin e1cesul de lo%icitate impus de
orientarea spre dialectica a ramismului: Bspeci"icul epocii -aroce (cel putin atunci c&nd
conceptismul. UU a%udezaWW. acel UUFitWW al meta"izicienilor sunt luate drept aspecte
principale ale sale) este o accentuare de spirit dialectic. o re$enire mai staruitoare la
UUin$entioWW. la topica. la cercetarea inspirata a tuturor UUlocurilorWW/ (,?;8. p. ,;4)
En secolul al 6VII3lea continuarea traditiei enciclopedismului renascentist "ace ca
eruditia sa reprezinte una dintre conditiile necesare unui -un poet sau orator. rezent Cn toate
poeticile si retoricile Barocului. idealul de poeta doctus este concis "ormulat de !. Caussin:
Bnutri1 in$entionis eruditio est/ (cit. de *edin%. ,??4. p. ,5@,3,5@4). Cunoasterea topicii ce
conditioneaza alcatuirile literare. Cn $ersuri sau Cn proza. demonstreaza at&t retorizarea
marcata a literaturii -aroce. c&t si asimilarea teoriei UUlocurilorWW Cn cadrul. tot mai e1tins. al
elocutiei.
>)?) El"#uti") Oratu,
Vossius distin%e Cntre patru posi-ilitati de realizare a lui elocutio: BElocutio alia
p(ilosop(ica est. alia oratoria. alia (istoria. alia poetica/ (cit. Cn *edin%. ,??4. p. ,5@5). Enca
un simptom caracteristic al epocii este prezent aici: retorica. Cnteleasa ca Bteorie %enerala a
te1tului/. Cncepe sa "ie concurata de di"erentierea tot mai accentuata a disciplinelor umaniste.
Dar. dintre toate componentele sistemului retoric. elocutio este cea mai apta sa se
constituie Cntr3un "el de numitor comun al tuturor artelor cu$&ntului.
*n rol co$&rsitor re$ine ornarii $er-ale (ornatus). "i%urilor si tropilor. BEn retoricile si
poeticile clasice era prezenta cerinta ca masura si adec$area la continut sa Cnsoteasca
caracterul neo-isnuit al mi2loacelor stilistice: un principiu atemporal al scrisului clasic. C&nd
aceste doua postulate sunt ne%li2ate. atunci drumul manierist este desc(is prin supralicitarea
"irescului si prin a%lomerarea de mi2loace stilistice Cntr3un spatiu restr&ns. ast"el Cnc&t o-iectul
(discursului) de$ine doar un prete1t pentru $anitatea declamatorica: un principiu. de
asemenea atemporal. al scrisului manierist/ (>riedric(. ,?:7. p. 87=)
Virtutea ornatus3ului poate "i Cnsotita. dupa Luintilian. de mai multe calitati stilistice.
care sunt conditionate de prezenta iudicium3ului. a 2ustei masuri. Stilul -aroc. prin ne%li2area
iudicium3ului si a aptum3ului. poate "i de"init prin supralicitarea a trei dintre calitatile numite
de Luintilian: acutum. copiosum si iucundum. BVirtuti/ ale stilului -aroc. ele se trans"orma la
Tesauro Cn trei B%enuri supreme/ ale "i%urilor retorice: BOrice placere consta Cn satis"acerea
uneia dintre cele trei "acultati omenesti. simturile. a"ectele. inteli%enta# c(iar si dintre "i%uri.
unele sunt Cndrumate sa ma%uleasca simtul auzului cu sua$itatea armonioasa a "razei. altele sa
miste a"ectul cu ener%ia "ormelor Cnsu"letite. iar altele sa multumeasca intelectul cu
semni"icatia lor in%enioasa. Si iata cele trei %enuri supreme si adec$ate Cn care se re$arsa
toate "i%urile retorice. si anume: armonicul. pateticul si in%eniosul/ (cit. de TatarMieFicz.
,?;=. p. ,;=).
4.5.,. Acutum (%enul in%enios la Tesauro) este. pentru cei mai de seama teoreticieni ai
Barocului. principala calitate a stilului: it. acutezza. sp. a%udeza (U lat. ar%utia). dar si
rezultatul unei Cnzestrari speciale a poetului (oratorului) care se numeste in%e%no (it.). in%enio
(sp.). (U lat. in%enium). nimeni alta dec&t B"acultatea care com-ina e1tremele. sta-ileste
relatiile. creeaza ima%inile si "i%urile de stil/ ()arino. ,?;5. p. 474). Aceasta "unctie a
intelectului presupune. la Tesauro. doua capacitati: perspicacitatea si mo-ilitatea. Ele
corespund momentului in$entio din retorica clasica. care se mani"esta Cnsa Cn "orma
in%eniozitatii asociati$e Cn scop pur elocutionar. >orma speci"ica de mani"estare a ar%utezzei
si produsul "inal al lui in%e%no este concetto (it.). concepto (sp.). o "i%ura a arti"iciului
intelectual. care Bconsta Cntr3o maiastra concordanta. Cntr3o corelatie armonioasa Cntre doua
sau trei co%nosci-ile e1treme. e1primata printr3un act al intelectului/ (<raciTn. cit. de
)arculescu. ,?==. p. 45;). entru <raciTn Btropii si "i%urile retorice sunt materia si. asa3
zic&nd. "undamentul. pe care ascutimea (a%udeza) sa3si Cnalte desa$&rsirea. iar ceea ce
retorica socoteste drept "orma. arta noastra drept materie pe care Csi arunca smaltul
arti"iciului/ (idem. p. 45?347@).
A%udeza este un "iltru stilistic prin care orice "i%ura sau trop al retoricii clasice poate
de$eni concepto. particip&nd la 2ocul de idei. contraste su-tile si incon%ruente semantice ce Cl
caracterizeaza. BAsa cum meta"ora este o concentrare a comparatiei. conceptul de$ine uneori
concentrarea unei serii mai mult sau mai putin lun%i de meta"ore Cnsiruite QNR Conceptul
a2un%e sa reprezinte ast"el o sinteza de silo%isme sau de comparatii. care duc la rezultatul cel
mai Cndepartat cu putinta/ (Cioranescu. ,?=@. p. 45?). Ast"el Cntelese. retorica si poezia au ca
scop des"atarea. delectarea pura. mi2locul cel mai cautat de o-tinere al acesteia "iind
pro$ocarea surprizei. a uluirii Cn "ata noutatii si a impre$izi-ilului.
4.5.4. Copiosum (%enul patetic dupa Tesauro) este de"init de Laus-er% drept Bpreaplinul care
se opune austeritatii "i%urati$e si e1cesului de -re$itas. El se realizeaza. Cn special. prin
urmatoarele "i%uri: perip(rasis. "i%urae per adiectionem. izocolon/ (,??@. p. 4;=).
+ezultat al unei suprao"erte de acutum. concettismul ilustreaza o anume tendinta a
teoriei si practicii retorico3poetice a Barocului Cnspre intelectualism. o-scuritate si
ori%inalitate. corelata. de multe ori. cu pre"erinta pentru stilul a"oristic si epi%ramatic.
A-undenta stilistica are Cn $edere at&t delectarea. c&t mai ales. acel persuadere
mo$endo al +etoricii lui Vossius. adica in"luentarea prin mi2locirea sentimentului. "i%urile si
tropii reprezent&nd. Cn acest caz. instrumente ale ampli"icarii patetice.
+etorica ampli"icarii patetice. spre deose-ire de literatura concettista care $izeaza un pu-lic
restr&ns. se adreseaza cu %enerozitate tuturor si Cn mod special maselor populare. BEloc$enta
este o c(estiune Cntru totul populara. tre-uie sa "ii Cn ser$iciul pu-licului. si al scenei. sau sa
taci/. (!. Caussin. cit. de >umaroli. ,?=@. p. 4=?). Din aceasta cauza. ea "ace apel la "orta de
su%estie si de seductie a ima%inilor $er-ale dez$oltate numite de retorica B"i%uri de %&ndire/
("i%urae sententiae).
Barocul este epoca romanului "lu$iu. intermina-il. caruia Ci este proprie tendinta
proli"erarii nesta$ilite. Cncorpor&nd Cn sine toate %enurile si "ormele de e1presie. En romanul
-aroc Bintri%a se di$ersi"ica. se suprapune. se Cncarca ornamental. asemenea unui altar de
C(urri%uerra QNR Descrierile. totdeauna Cn miscare. sunt complicate. conduse pe multe
planuri/ ()arino. ,?;5. p. 48,).
+e"eritor la poezie. mai tre-uie adau%at ca Bnu utilizarea meta"orei e manierista. ci
meta"orismul. adica Cnlantuirea e1cesi$a a meta"orelor/ (AocMe. ,?;;. p. ,@=).
4.5.5. Iucundum ( %enul armonic la Tesauro) este calitatea ornatus3ului ce raspunde
cerintei de or%anizare sonora a enuntului $er-al Cn scopul c&sti%arii pu-licului prin simpla
des"atare a auzului (Laus-er%. ,??@. p. 4;=). En acest sens. retorica antica continea capitole
speciale dedicate compozitiei (compositio). Cmpartirii discursului Cn perioade. cu respectarea
re%ulilor pri$itoare la iunctura si numerus. si Cnc(eiate Cn (omoeot(eleuton sau
(omoeoploton.
ro"it&nd din plin. retorica Barocului. ale carei strate%ii con$er% Cnspre delectare si
persuasiune pe cale emotionala. $a trans"orma aceasta resursa a retoricii clasice Cntr3unul din
principalele puncte ale pro%ramului sau. entru AarsdSr""er. Cn $&r"urile piramidei tropilor se
%aseste meta"ora. Bre%ina tropilor/. iar Cn "runtea "i%urilor se a"la mi2loacele stilistice
auditi$e: onomatopeea. paronomaza. poliptotonul (Oind"u(r. ,?::. p. 5=). B+etorica se
reduce la ima%ine si sunet. O asemenea restr&n%ere a eloc$entei nu a e1istat Cnainte de Baroc.
)i2loacele auditi$e tre-uie sa e1prime esenta lucrurilor. iar ima%inile -o%atia nes"&rsita a
relatiilor dintre lucruri/ (idem).
Tesauro este cel care nu pierde din $edere importanta instrumentului sonor Cn
pro$ocarea uluirii pu-licului. Sunt Cnscrise. ast"el. Cn %enul Barmonic/ toate e"ectele de sunet
care actioneaza asupra simturilor. el propun&nd c(iar o lista de ec(i$alente Cntre $ocalele
lim-ii si calitati muzicale speci"ice.
?) A/tu$) Te"ria ,tiluril"r
Aptum (sau decorum). una dintre cele patru $irtuti cardinale ale elocutiei clasice
(alaturi de latinitas. perspicuitas si ornatus) re%lementeaza raportul de corespondenta Cntre res
si $er-a. En "unctie de principiul aptum3ului. retorica clasica distin%e. Cncep&nd cu Cicero. trei
stiluri. adica trei moduri de realizare a elocutiei Cn "unctie de tema aleasa: stilul 2os. mediu si
Cnalt.
Dar. pentru o serie Cntrea%a de teoreticieni importanti ai Barocului. aptum3ul Cncepe
sa3si piarda din importanta sau sa i se acorde o alta semni"icatie dec&t cea clasica. Ele%antia
este ridicata. la )eG"art (Teutsc(e +(etorica. ,:57) la ran%ul de $irtute cardinala si asezata Cn
locul aptum3ului (>isc(er. ,?:=).
Daca <raciTn sau Tesauro nici macar nu amintesc de principiul aptum3ului. iar
"acultatea corespunzatoare acestuia. iudicium3ul este cu totul su-ordonata in%enium3ului a
carui putere nu tre-uie sta$ilita (AocMe. ,?;;. p. ,?:# c". si >reidric(. ,?:7. p. :54). pentru
AarsdSr""er sau Sc(ottel. Badec$area/ a2un%e sa traduca raportul de ec(i$alenta dintre
$aloarea acustica a cu$intelor si re"erinta acestora. En acest caz. principiul aptum3ului se
re"era la ale%erea. pentru poezie. a acelor cu$inte care sa asi%ure. Cn c(ip nemi2locit.
reprezentarea "onetica a realitatii (>isc(er. ,?:=. p. 445345,).
Aptum3ul intern (la care am "acut re"erire) era disociat de Cicero de unul e1tern (sau
social). care se re"era la adaptarea discursului Cn "unctie de pu-lic si de Cmpre2urari (timp. loc
etc.) (Barner. ,?;@. p. ,8,). Cea de a doua "orma se -ucura de o importanta deose-ita Cntr3o
epoca Cn care. cum am $azut. retorica re%la. Cntr3o masura considera-ila. raporturile de
comunicare sociala.
+e"eritor la teoria Bcelor trei stiluri/ sau %enera dicendi. ea continua sa se mentina.
mai mult "ormal. si Cn $irtutea unei traditii retorice -ine consolidate. Cn ma2oritatea tratatelor
de retorica sau poetica. p&na spre s"&rsitul secolului al 6VIII3lea. Apar Cnsa si aici modi"icari
si deplasari de accente. care re"lecta tendinta de ster%ere. Cn practica. a %ranitelor dintre stiluri
si c(iar dintre poezie si proza.
Caracteristica. Cn practica literara a epocii. este tocmai Cncalcarea %ranitelor dintre
stiluri si. mai ales dintre stilurile e1treme. %enus (umile si %enus %rande. din amestecul lor
rezult&nd una dintre modalitatile "a$orite de e1presie ale Barocului: -urlescul.
En Baroc. c(iar limitele dintre poezie si proza de$in $a%i. dupa cum atra%e atentia )an"red
Oind"u(r. Cn timp ce AarsdSr""er Csi recomanda Btezaurul/ de ornamente $er-ale si autorilor
de proza. !aratiunile sunt Cmp&nzite cu peri"raze lun%i. e1clamatii patetice. $ersuri si discutii
meditati$o3meta"orice (Oind"u(r. ,?::. p. ,7@).
Istorio%ra"ia noastra apare su- semnul retoricii care. aici ca si Cn Occident. nu a acti$at
doar interesul pentru "orma. dar si pentru caracterolo%ie si psi(olo%ie. ele alcatuind Bun
capitol important al e1ercitiilor de retorica/ (EcM(ardt. ,?74. p. 45@). utem $or-i acum de
ade$arate modele retorice ale medie$alitatii rom&nesti.
BIBLIOGRAFIA CURSULUI:
ANG3ELESCU MIRCEA 3 Literatura romna si Orientul. Bucuresti. )iner$a.
,?;8# Scriitori si curente. Bucuresti. Eminescu. ,?=4.
ARISTOTEL 3 Rhtorique. I. aris. Ed. La%ran%e. ,=;@.
AVRAM. )ioara 3 Gramatica pentru toti. Bucuresti. Ed. Academiei. ,?=:.
BARILLI. +enato 3 oetica si retorica. Bucuresti. *ni$ers. ,?;8.
BERNEA. Aoria 3 BConsu-stantialitate0 Cn Dilema. nr. 4=8. ,??=# B+oma0 Cn
Dilema. nr. 4?5. ,??=.
BIBERI. Ion 3 Arta de a scrie si de a vorbi n public. Bucuresti. Ed. Enciclopedica
rom&na. ,?;?.
BOIA. Lucian 3 Jocul cu trecutul. Bucuresti. Aumanitas. ,??=.
BORELLA. Dean 3 Criza simbolismului religios. trad. de Diana )orarasu. Iasi.
Institutul European. ,??8.
CAMARINO!CIORAN. Adriana 3 Academiile domnesti din ucuresti si !asi.
Bucuresti. Ed. Academiei. ,?;,.
CARTO4AN. !icolae 3 !storia literaturii romne vechi. Bucuresti. Ed. >undatiilor.
,?74.
CALIN. Vera 3 "etamor#ozele mastilor comice. Bucuresti. EL. ,?::# Ale%oria si
esentele. Bucuresti. EL*. ,?:?.
CALINESCU. <eor%e 3 BClasicism. romantism. -aroc0 Cn rincipii de estetica.
Bucuresti. EL. ,?:=.
CARTARESCU. )ircea 3 $ostmodernismul romnesc. Bucuresti. Aumanitas. ,???.
CICERO 3 Opere alese. ed. En%ri2ita de <. <utu. $ol. I3II. Bucuresti. *ni$ers. ,?;5.
CIORANESCU. Ale1andru 3 arocul sau descoperirea dramei. trad. de <a-riela
Tureacu. Clu23!apoca. Dacia. ,?=@.
CURTICAPEANU. Doina 3 Orizonturile vietii n literatura veche romneasca.
Bucuresti. )iner$a. ,?;8.
CURTIUS. Ernst +o-ert 3 Literatura europeana si %vul mediu latin. trad. de Adol"
Arm-ruster. Bucuresti. *ni$ers. ,?;@# &ictionar general de stiinte' stiinte ale limbii.
Bucuresti. Ed. Stiinti"ica. ,??;.
CONSTANTINESCU. . ( )crieri alese. Bucuresti. ESLA. ,?8;.
DENSUSIANU. Aron 3 !storia limbei si literaturei romne. Iasi. Tipo%ra"ia
!ationala. ,==8.
DEACONESCU. Ion 3 Retorica. Craio$a. Europa. ,??:.
DRAGOMIRESCU. <(. !. 3 &ictionarul #igurilor de stil. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica.
,??8.
DUCROT. OsFald. SC3AFFER. Dean3)arie 3 *oul dictionar enciclopedic al
stiintelor limba+ului. Bucuresti. Ba-el. ,??:.
DUTU. Ale1andru 3 )inteza si originalitate n cultura romna. Bucuresti. Ed.
Enciclopedica rom&na. ,?;4.
ECCO. *m-erto 3 ,ratat de semiotica generala. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica si
Enciclopedica. ,?=4.
ELIADE. )ircea 3 ,ratat de istorie a religiilor. Bucuresti. Aumanitas. ,??4# Ima%ini
si sim-oluri. Bucuresti. Aumanitas. ,??7.
FLORESCU. Vasile ( Retorica si neoretorica. Bucuresti. Ed. Academiei. ,?;5.
FONTANIER. ierre 3 -igurile limba+ului. trad. de Antonia Constantinescu.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;;.
G3EORG3E. )i(ai 3 Retorica traditionala si retorici moderne. Bucuresti. ALL.
,??=.
GILSON. Etienne 3 -ilozo#ia n %vul "ediu. trad. de Ileana Stanescu. Bucuresti.
Aumanitas. ,??8.
GRACI5N. Baltasar 3 Criticonul. trad. de Sorin )arculescu. Bucuresti. *ni$ers.
,?=;# Cartile omului desavrsit. trad. de Sorin )arculescu. Bucuresti. Aumantias. ,??7#
Ascutimea si arta ingeniozitatii. trad. de Sorin )arculescu. Bucuresti. Aumanitas. ,??=.
GRIGORESCU!PANA. Irina 3 aroc si alchimie. Bucuresti. Ed. *ni$ersitatii. ,??:.
Gr"u/e 6 3 Retorica generala. trad. de Antonia Constantinescu si Ileana Littera.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;7.
GULER. <(. 3 Retorica si adevar. Bucuresti. Ed. BDus3+BA0. ,??8.
3AZARD. aul 3 Gndirea europeana n secolul al ./!!!(lea. Bucuresti. *ni$ers.
,?=,.
3ERSENI. Traian 3 Literatura si civilizatie. Bucuresti. *ni$ers. ,?;:.
3UIZINGA. Do(an 3 Amurgul %vului mediu. trad. de A. +. +adian. Bucuresti.
)eridiane. ,??5.
IORGA. !icolae 3 !storia literaturii romne n secolul al ./!!!(lea. $ol. I. Bucuresti.
Ed. Didactica si eda%o%ica. ,?:?# !storia literaturii romnesti. $ol. I. Bucuresti. Ed.
Li-rariei a$el Suru. ,?480 !storia literaturii romne ( !ntroducere sintetica. Bucuresti. Ed.
Li-rariei a$el Suru. ,?4?.
IORGULESCU. Ale1andra 9 "odele retorice in literatura romn1 veche. Craio$a.
Ed.*ni$ersitaria. 4@@4.
ISTRATE. Ion 3 arocul literar romnesc. Bucuresti. )iner$a. ,?=4.
IVASCU. <eor%e 3 !storia literaturii romne. $ol. I. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica. ,?:?.
7RIEGER. )urraG 3 ,eoria criticii. trad. de +adu Surdulescu. Bucuresti. *ni$ers.
,?=4.
LEMERLE. aul 3 BBizantul si ori%inile ci$ilizatiei noastre0. Cn Literatura
izantului. antolo%ie si trad. de !icolae3Ser-an Tanasoca. Bucuresti. *ni$ers. ,?;,.
MANOLESCU. !icolae 3 !storia critica a literaturii romne. $ol. I. Bucuresti.
)iner$a. ,??@.
MARINO. Adrian ( &ictionar de idei literare. $ol. I. Bucuresti. Eminescu. ,?;5.
MAZILU. Dan Aoria 3 arocul n literatura romna din secolul al ./!!(lea.
Bucuresti. )iner$a. ,?;:# $roza oratorica n literatura romna veche. $ol. 4. Bucuresti.
)iner$a. ,?=:3,?=;# Literatura romna baroca n conte2t european. Bucuresti. )iner$a.
,??:.
MARCULESCU. Sorin 3 )emne de carte. Bucuresti. Cartea +om&neasca. ,?==.
MUNTEANU. +omul 3 Clasicism si baroc n cultura europeana din secolul al ./!!(
lea. partea a doua. Bucuresti. *ni$ers. ,?=5# "etamor#ozele criticii europene. Bucuresti.
*ni$ers. ,?==.
MUT3U. )ircea 3 Literatura romna si spiritul sud(est european. Bucuresti.
)iner$a. ,?;:.
NASTA. )i(ail. ALE8ANDRESCU. Sorin 3 $oetica si stilistica. Bucuresti.
*ni$ers. ,?;4.
NEGULESCU. . . 3 -ilozo#ia Renasterii. Bucuresti. Eminescu. ,?=:.
NOICA. Constantin 3 "odelul cultural european. Bucuresti. Aumanitas. ,??5.
OLTEANU. Tudor 3 "or#ologia romanului european n secolul al ./!!!(lea.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;7.
PANAITESCU. V. (coord.) 3 ,erminologie poe(tica si retorica. Iasi. Ed. *ni$ersitatii
BA. I. Cuza0. ,??7.
PAPU. Ed%ar 3 arocul ca tip de e2istenta. 4 $ol.. Bucuresti. )iner$a. ,?;;0 &in
clasicii nostri. Bucuresti. Eminescu. ,?;;.
PERPESSICIUS 3 "entiuni de istoriogra#ie literara si #olclor. Bucuresti. ESLA.
,?8;.
PETRESCU. Ioana Em. 3 Con#iguratii. Clu23 !apoca. Dacia. ,?=,.
PROTOPOPESCU. Ale1andru 3 B*n protoroman rom&nesc0 Cn Volumul si esenta.
Bucuresti. Eminescu. ,?;4.
PUSCARIU. Se1til 3 !storia literaturii romne' %poca veche. Bucuresti. Eminescu.
,?=;.
9UINTILIAN 3 Arta oratorica. trad. de )aria Aetco. 5 $ol.. Bucuresti. )iner$a.
,?;7.
ROUSSET. Dean 3 Literatura arocului n -ranta. trad. de Constantin Teaca.
Bucuresti. *ni$ers. ,?;:.
ROSETTI. Al.. CAZACU. Boris 3 !storia limbii romne literare. I. Bucuresti. Ed.
Stiinti"ica. ,?:,.
ROSETTI. Al. 3 Observatii asupra limbii lui "iron Costin. Bucuresti. Ed.
Academiei. ,?8@.
ROTARU. Ion 3 Analize literare si stilistice. Bucuresti. Crean%a. ,?;?.
SASU. Aurel 3 Retorica literara romneasca. Bucuresti. )iner$a. ,?;:.
SORO3AN. El$ira 3 !ntroducere n istoria literaturii romne. Iasi. Ed. *ni$ersitatii
BA. I. Cuza0. ,??;.
TODOROV. Tz$etan 3 ,eorii ale simbolului. trad. de )i(ai )ur%u. Bucuresti.
*ni$ers. ,?=5# $oetica' Gramatica &ecameronului. Bucuresti. *ni$ers. ,?;8.
VELCULESCU. Catalina 3 3ntre scriere si oralitate. Bucuresti. )iner$a. ,?==.
VIANU. Tudor 3 %stetica. Bucuresti. >undatia re%ele )i(ai I. ,?78# $roblemele
meta#orei si alte studii de stilistica. Bucuresti. ESLA. ,?8;# Arta prozatorilor rom&ni. $ol. I.
Bucuresti. EL. ,?::.
:ALD. AenrG 3 $uterea vorbirii. Bucuresti. Ed. Stiinti"ica si Enciclopedica. ,?=,.
8ENOFON 3 Apologia lui )ocrate. Bucuresti. Ed. Culturii !ationale. ,?48.
8ENOPOL. A. D. 3 !storia romnilor. $ol. VII. Bucuresti. ,?4?.
ZAMFIR. )i(ai 3 BEn mar%e du -aroHue roumain0. Cn Ca(iers roumains dIJtudes li3
ttJraires. nr. 7. ,?=:.
III. TESTE. <+ILE. E6E+CITII DE A*TOEVAL*A+E >I!ALA
Teme ce pot %enera lucrari pentru a-sol$enta de curs 9 seminar. cercetari de sinteza.
in$esti%atii analitice. su- "orma de re"erate care reprezinta 8@Y din nota "inala a
cursului optional:
- +etorica titlului. Aplicatii pe te1te literare si non literare.
- Stilul epistolar. Interdictii si permisi$itati in (te(no)redactarea corespondentei.
- rezentarea celor cinci parti caracteristice ale retoricii (in$entia. dispozitia.
elocutia. arta memoriei si actiunea).
- +etorica lui Cicero.
- )odele retorice ale literaturii rom&ne $ec(i ()iron Costin. Antim I$ireanu.
Dimitrie Cantemir)# prezentarea operelor si a procedeelor retorice "olosite de
"iecare autor.
- +etorica 9 arta de a $or-i con$in%ator.
- +etorica in $iziunea lui Luintilian.
- Antiretorica -ur%(eziei in ascensiune.
- Ade$arul 9 pro-a de "oc a pledoariei 2udiciare.
- Implicatiile estetice ale retoricii.
- Oratoria latina.
- +etorica si interdisciplinaritate.
- Ade$ar. pretentii de ade$ar. $erosimilitudine.
- Socrate. so"istii si conceptia lor despre retorica.
- +etorica poeziei.
- +etorica 9 arta con$in%erii in cultura antica.
- Implicatiile %noseolo%ice ale retoricii.