INSTRUCTIUNI PROPRII DE APARARE

IMPOTRIVA INCENDIILOR SI
PROTECTIE CIVILA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL
Reglementarea fumatului este !ligatrie "n #a$rul fie#%rui agent e#nmi# sau al fie#%rei
institu&ii 'u!li#e (i) #*n$ este #a+ul) la ni,elul unit%&ii a$ministrati, - teritriale (i se fa#e 'rin $is'+i&ie s#ris%
$at% $e 'ersana fi+i#% #u atri!u&ii $e #n$u#ere.
Pentru situa&iile "n #are #nstru#&ie sau amena/are este flsit% $e mai mul&i utili+atri)
reglementarea fumatului se fa#e 'rin $is'+i&ie emis% $e 'r'rietarul #nstru#&iei sau al amena/%rii res'e#ti,e)
"nsu(it% $e utili+atrii "n #au+%.
0n $is'+i&ie se ,r men&ina1
a. l#urile 2+nele3 #u 'eri#l $e in#en$iu sau $e e4'l+ie "n #are este inter+is fumatul sau) $u'%
#a+) a##esul #u &ig%ri) #5i!rituri sau !ri#5ete6
!. l#urile amena/ate 'entru fumat6
#. 'ersanele $esemnate s% r%s'un$% $e su'ra,eg5erea res'e#t%rii reglement%rii 'e l#uri (i se#tare
$e a#ti,itate6
$. alte $ate (i infrma&ii ne#esare s% fie 're#i+ate 'entru a $iminua 'eri#lul $e in#en$iu.
Fumatul este inter+is) $e regul%) "n tate l#urile "n #are nu se a$mite flsirea f#ului $es#5is)
're,%+ute $e 're+entele $is'+i&ii generale) 're#um (i "n1
a. s'a&iile $e #a+are #mun%6
!. "n#%'erile #u e#5i'ament ele#trni# $e #al#ul) m%sur%) #ntrl (i autmati+are6
#. "n#%'erile #entralelr termi#e6
$) l#urile #u s#5ele) #fra/e (i e(af$a/e) reali+ate $in materiale #m!usti!ile6
e. lanurile $e #ereale "n fa+a $e #a#ere (i +nele "m'%$urite.
0n tate +nele 2l#urile3 "n #are este inter+is fumatul se ,r instala in$i#atare $e se#uritate
s'e#ifi#e) 're,%+ute $e reglement%rile "n ,igare.
L#urile 'entru fumat sta!ilite "n e4terirul #l%$irilr nu ,r fi am'lasate la $istan&% mai mi#% $e
78 m fa&% $e l#urile "n #are e4ist% 'eri#l $e e4'l+ie 2ga+e (i li#5i$e #m!usti!ile) e4'l+i,i) ,a'ri
inflama!ili et#.3) 18 m fa&% $e l#urile "n #are e4ist% materiale sli$e #m!usti!ile 2lemn) te4tile) 5*rtie) #artn
asfaltat) !itum3 (i 98 m fa&% $e #ulturile $e #ereale '%iase "n 'eria$a #a#erii (i re#lt%rii sau $e +nele
"m'%$urite.
La l#urile sta!ilite 'entru fumat se ,r 're,e$ea s#rumiere) ,ase #u a'%) nisi' sau '%m*nt) gr'i (i
se ,r instala ins#ri'&ii :LOC PENTRU FUMAT:.
S#rumierele (i ,asele $in interirul #l%$irilr 2#ri$are) 5luri et#.3 se am'lasea+% astfel "n#*t s% nu
fie 'si!il% a'rin$erea materialelr #m!usti!ile $in a'r'iere 2$ra'erii) 'er$ele) /alu+ele et#.3.
0n l#urile $e mun#% un$e este 'ermis fumatul se ,r asigura s#rumiere. A#estea se am'lasea+% astfel
"n#*t s% nu fa#% 'si!il% a'rin$erea materialelr #m!usti!ile $in a'r'iere) #um sunt #ele $e !irti#% (i
altele.
De'unerea "n s#rumiere) ,ase sau gr'i a altr $e(euri $e materiale #m!usti!ile 25*rtie) #artn)
te4tile et#.3 este inter+is%.
Glirea s#rumierelr (i a ,aselr "n #(urile $e 5*rtie sau "n alte l#uri "n #are e4ist% materiale
#m!usti!ile este inter+is%.
Arun#area la "nt*m'lare a resturilr $e &ig%ri sau #5i!rituri a'rinse este inter+is%.
Se re#man$% s% se e,ite fumatul) "n 'eria$ele $e rela4are sau $e $i5n%) "n 'aturi) 'e #ana'ele)
ftlii et#.
;
STINGATOARE
STAS <<=9-<>
1.GENERALITATI
Stan$ar$ul sta!ileste #lasifi#area a'aratelr $e stins in#en$ii $enumite stingatare) 'rin#i'alele
#ategrii si ti'uri ale a#estra 're#um si alte in$i#atii asu'ra $meniului $e utili+are.
2. CLASIFICARE
;.1. Clasifi#area stingatarelr se fa#e $u'a 1
su!stanta stingatare 'e #are #ntine6
m$alitatea $e trans'rt6
;.1.1.Du'a su!stanta 'e #are #ntine 1
stingatare #u a'a6
stingatare #u s'uma #5imi#a6
stingatare #u s'uma me#ani#a6
stingatare #u ga+ inert6
stingatare #u 'raf si !i4i$ $e #ar!n6
stingatare #u su!stante #5imi#e li#5i$e6
;.1.;.Du'a m$alitatea $e trans'rt stingatarele sunt 1
'rtati,e6
trans'rta!ile6
3.SIMBOLIZARE
>.1.Sim!li+area unui stingatr #u'rin$e sim!lul su!stantei stingatare si
#a'a#itatea stingatrului.
>.;.Sim!lul su!stantelr stingatare 1
A'a???????????..A
S'uma #5imi#a???????C
S'uma me#ani#a??????.M
Ga+ inert?????????..G
Praf si !i4i$ $e #ar!n???...P
Su!stante #5imi#e li#5i$e???L
>.>.Ca'a#itatea stingatrului 1
Cantitatea $e su!stanta stingatare 'e #are #ntine este re're+entata 'rintr- #ifra #are este e4'rimata in litri
'entru li#5i$e si in @g. 'entru 'raf si ga+e.
4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE
7.1.Stingatarele #u a'a flses# #a su!stanta stingatare a'a im!unatatita #5imi# 'rin a$augarea unr
$etergenti.
7.;.Stingatrul #u s'uma #5imi#a flseste #a su!stanta stingatare s'uma #5imi#a re+ultata 'rin ameste#ul a
$ua slutii 1 una a#i$a 2A3 si una !a+i#a 2A3.
7.>.Stingatrul #u s'uma me#ani#a flsste #a su!stanta $e stingere s'uma me#ani#a frmata $in a'a si
s'umgen su! a#tiunea 'resiunii $e aer sau $e !i4i$ $e #ar!n.
7.7.Stingatrul #u ga+ inert flseste #a su!stanta stingatare !i4i$ul $e #ar!n su! 'resiune.
7.9.Stingatrul #u 'raf si !i4i$ $e #ar!n flseste #a agent stingatr un ameste# $e su!stante sli$e su!
frma $e 'ul!ere.E,a#uarea su!stantei stingatare se fa#e #u a/utrul !i4i$ului $e #ar!n su! 'resiune)
a#esta la ran$ul lui a,an$ efe#t $e stingere.
7.<.Stingatrul #u su!stanta #5imi#a li#5i$a flseste #a agent stingatr tetra#lrura $e #ar!n) #are se gaseste
su! 'resiune in re#i'ientul stingatrului.
STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
1.1.La a#est stingatr e,a#uarea su!stantei se fa#e #u a/utrul !i4i$ului $e #ar!n su! 'resiune.
1.;.Stingatarele 'rtati,e #u 'raf si !i4i$ $e #ar!n se e4e#uta in trei marimi) #nfrm ta!elului 1
>
Cara#teristi#i fun#tinale Marimea
P3 P9 PB
Masa in#ar#aturii $e 'raf) @g. > 9 B
Ca'a#itatea !uteliei $e CO;) l 8)177 8);>< 8)>;9
Masa in#ar#aturii $e CO;) g 188 1B9 ;78
Tim'ul $e e,a#uare a in#ar#aturii) s C 18 1>
Distanta $e 'rie#tare a /etului) m >)9 >)9 >)9
Masa ma4ima fara in#ar#atura) @g 7 9);9 <);9
#u in#ar#atura) @g B 18);9 1>);9
Tem'eratura am!ianta #res'un+atare fun#t. nrmale - >8?. D78
METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE
.Verifi#area #alitatii materialului se fa#e 'rin #ertifi#atul $e #alitate eli!erat $e 'r$u#atrul materialului.In
#a+ $e $u!iu se e4e#uta in#er#arile si anali+ele ne#esare.
.Verifi#area as'e#tului se fa#e #u #5iul li!er.
.Verifi#area $imensiunilr se e4e#uta #u instrumente $e masurat !isnuite.
.In#er#area $e re+istenta la 'resiunea 5i$rauli#a a !uteliei se e4e#uta 'e un !an# $e 'r!a 5i$rauli#a) tim' $e
9 min.Presiunea se ri$i#a tre'tat 'ana la <8$aNE#m; 2@gfE#m;3) se #i#aneste #u un #i#an $e lemn $u'a #are
se ri$i#a 'resiunea 'ana la ;98$aNE#m;.
In tim'ul in#er#arii si $u'a in#er#are) !utelia si #r'ul r!inetului tre!uie sa ramana etanse1 ele nu
tre!uie sa 're+inte s#urgeri) fisuri) in#e'uturi $e ru'turi) 'r+itati sau $efrmari.
.In#er#area la 'resiune 5i$rauli#a a re#i'ientului se fa#e su'unan$u-l la 'resiune 5i$rauli#a $e 1C$aNE#m;
tim' $e > min.In tim'ul in#er#arii si $u'a in#er#are 'iesele re#i'ientului nu tre!uie sa 're+inte $efrmatii
,i+i!ile si 'ier$eri $e li#5i$.
7.<.In#er#area $e etanseitate a r!inetului se fa#e in $ua eta'e 1
r!inetul #m'let mntat se su'une la 'resiune $e aer $e 1C8$aNE#m; tim' $e > min.Nu se a$mite
frmarea $e !ule $e aer in e4terirul r!inetului) in '+itie in#5is) ,erifi#area se ,a fa#e #u a'a si sa'un6
r!inetul fara r+eta $e mane,rare si a,an$ un #a'a# mntat la ra#r$ul $e iesire) ,a fi su'us la
'resiune $e aer $e 1C8$aNE#m; tim' $e > min.In#er#area se ,a fa#e mane,ran$ #u #5eie ti/a in mai
multe '+itii) $inte #are una $es#5is.In tim'ul in#er#arii si $u'a in#er#are 'iesle r!inetului nu tre!uie sa
're+inte $efrmatii ,i+i!ile si 'ier$eri $e li#5i$.
.In#er#area $e re+istenta la u+ura a 'astilei ,entilului se fa#e in#5i+an$ si $es#5i+an$ r!inetul $e 188 ri
CE ESTE UN INCENDIU F
FOCUL este fenmenul #are a'are atun#i #in$) in a#elasi tim' si s'atiu) se afla simultan #antitate
sufi#ienta $e material #m!usti!il) 4igen 2aer3 si sursa $e a'rin$ere. Cin$ f#ul nu mai 'ate fi #ntrlat) este
,r!a $es're un INCENDIU. Atun#i este ne#esara inter,entia frtelr si mi/la#elr $e stingere 'entru li#5i$area
a#esuia.
Retine N! "#i$e %"$ e&te !n in$en'i!
E(e)*+! F"$!+ 'e t,-,#,, %+,$,#, 'e +, ,#,.,/ &,! %+,$,#, 'in &e)ine! n! &!nt in$en'ii

M,te#i,+e+e $")-!&ti-i+e 't fi $e natura1
sli$a1 lemn) 5irtie) te4tile) #ar!une
li#5i$a1 ulei) !en+ina) mtrina
ga+asa1 ga+ metan) 'r'an) !utan
Ae#!+ este un ameste# $e ga+e 2'rintre #are a+t G BC)8=H) 4igen G ;8)=9H) argn - 8)=>H) !i4i$ $e
#ar!n - 8)8>3. O4igenul este un ga+ #are intretine ar$erea) $a#% este in 'r#ent $e 'este 1<H.
S!#&e+e 'e ,*#in'e#e sunt fa#tri generatri $e energie #are #ntri!uie la 'r$u#erea f#ului. Ele se
#lasifi#a in urmatarele #ategrii1
7
#u fla#ara
E(e)*+e %"$!#i in ,e# +i-e#, %+,$,#, 'e +, $0i-#it, +!)in,#e &,! ,#,.,/
$e natura termi#a
E(e)*+e "-ie$te in$,n'e&$ente 1ti.,#,, -e$!+, *#"ie$t"#e e+e$t#i$e, $en!&,2, $,+'!#,
'e.,3,t, 'e ,*,#,te $,&ni$e
$e natura ele#tri#a
E(e)*+e &$intei e+e$t#i$e, &$!#t$i#$!it
$e natura me#ani#a
E(e)*+e &$intei, %#e$,#e
naturale
E(e)*+e $+,'!#, &"+,#,, t#,&net
e4'l+i,i si materiale in#en$iare
E(e)*+! ,#ti%i$ii
in$ire#te
E(e)*+! #,'i,ti, !n!i %"$,# 'e in$en'i!
PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR
FOCUL este fenmenul #are a'are atun#i #in$) in a#elasi tim' si s'atiu) se afla simultan #antitate
sufi#ienta $e material #m!usti!il) 4igen 2aer3 si sursa $e a'rin$ere. In 'ra#ti#a) se s'une #a se 'r$u#e f#
atun#i #in$ se frmea+a asa numitul TRIUNG4I AL FOCULUI) ale #arui laturi egale sunt $enumite1 material
#m!usti!il) aer si sursa $e a'rin$ere.

M,te#i,+ Ae#
$")-!&ti-i+

S!#&, 'e ,*#in'e#e
Da#a una $in laturile triung5iului f#ului nu e4ista) nu a'are f#ul.
C'a# Aer


Cin$ f#ul nu mai 'ate fi #ntrlat) este ,r!a $es're un INCENDIU. Atun#i este ne#esara inter,entia
frtelr si mi/la#elr $e stingere 'entru li#5i$area a#esuia.
Pr#e$eele utili+ate $e 'm'ieri 'entru stingerea in#en$iilr se !a+ea+% 'e teria triung5iului f#ului.
Cele mai $es "nt*lnite *#"$e'ee 'e &tin.e#e , in$en'ii+"# sunt1
9
1.5R6$i#e, /"nei 'e ,#'e#e
Met$a se !a+ea+% 'e flsirea unei su!stan&e #u tem'eratur% mai /as% (i #u #%l$ur% s'e#ifi#% mai mare
'entru a 'relua #%l$ura ne#esar% #ntinu%rii 'r#esului $e ar$ere (i 'e reali+area #nta#tului $ire#t al agentului $e
r%#ire #u stratul $e la su'rafa&% al materialului sau su!stan&ei #m!usti!ile.
Se ,$7i"ne,/6 ,&!*#, ),te#i,+e+"# $")-!&ti-i+e &"+i'e 8i +i$0i'e.
S!-&t,n7e 'e &tin.e#e utili+ate1 a'a) +%'a$a
2.5I/"+,#e, ),te#i,+e+"# 8i &!-&t,n7e+"# $")-!&ti-i+e %,76 'e ,e#!+ ,t)"&%e#i$
Met$a se !a+ea+% 'e i+larea materialului #are ar$e $e aerul atmsferi# sau #rearea unui strat i+lant 'e su'rafa&a
materialului #m!usti!il.
Se ,$7i"ne,/6 ,&!*#, +i$0i'e+"# $")-!&ti-i+e 8i , !n"# ),te#i,+e &"+i'e.
S!-&t,n7e 'e &tin.e#e utili+ate1 s'um%) 'ul!eri) 'relate) '%turi) nisi') '%m*nt
3.5Re'!$e#e, $"n7in!t!+!i )ini) 'e "(i.en
Met$a se !a+ea+% 'e intr$u#erea $e su!stan&e #are nu "ntre&in ar$erea. La reali+area unui #n&inut $e 19H O; "n
aer) ar$erea "n#etea+%.
Se ,$7i"ne,/6 ,&!*#, ),te#i,+e+"# $")-!&ti-i+e 9n &*,7i! 9n$0i&.
S!-&t,n7e 'e &tin.e#e utili+ate1 CO;) a!ur) a+t) a'% 'ul,eri+at%
4.5In'e*6#t,#e, &!-&t,n7e+"# $")-!&ti-i+e 'in /"n, 'e ,#'e#e
Met$a se !a+ea+% 'e "n$e'%rtarea su!stan&elr #m!usti!ile #are ,in "n #nta#t #u +na $e ar$ere) 'ut*n$u-se
'ri astfel 'r'agarea in#en$iului.
EVACUAREA PERSOANELOR ) A DEPOIITELOR DE MATERIALE. ALARMARE SI ALERTARE.
INSTALATII DE SEMNALIIARE A INCENDIILOR
Pe tat% $urata tim'ului $e e4'latare a #nstru#&iilr #%ile $e e,a#uare a utili+atrilr (i $e a##es a
fr&elr $e inter,en&ie ,r fi men&inute li!ere (i "ntre&inute #res'un+%tr) astfel "n#*t 'rin a#estea) "n #a+ $e
in#en$iu 'ersanele s% 'at% a/unge la ni,elul terenului sau al #arsa!ilului "n tim'ul #el mai s#urt (i "n #n$i&ii
$e siguran&%) $ire#t "n e4terir sau 'rin s#%ri $e e,a#uare.
C%ile $e a##es) e,a#uare (i inter,en&ie se men&in "n stare $e utili+are 'e tat% $urata +ilei (i "n ri#e
antim' la 'arametrii la #are au fst 'rie#tate (i reali+ate6 #una(terea 'erati,% a ri#%rr situa&ii #e 't
"m'ie$i#a $in mti,e !ie#ti,e flsirea a#estra "n #n$i&ii $e siguran&%) re're+int% #erin&a fun$amental%
referitare la a#este #%i.
Traseele #%ilr $e e,a#uare 2tre#erile 'rin u(i) #ri$are) $ega/amente) 5luri) ,esti!uluri) "n#%'eri
tem'n) s#%ri) atriumuri et#.3 ,r fi mar#ate #u in$i#atare stan$ar$i+ate) astfel "n#*t s% asigure at*t 'si!ilitatea
re#un(terii #u u(urin&% a traseului $e urmat s're e4terir) #*t si #ir#ula&ia lesni#ias%) at*t +iua #*t (i na'tea) a
'ersanelr #are le utili+ea+a "n #a+ $e in#en$iu.
C*n$ este #a+ul) ,r fi mar#ate (i #%ile $e #ir#ula&ie #are $u# 'e terase) "n refugii sau "n alte l#uri s'e#ial
amena/ate 'entru e,a#uare.
Se ,r mnta in$i#atare #res'un+atare la ram'ele s#%rilr #are $u# la $emisl sau su!sl) ri la u(ile
$e a##es #%tre alte s'a&ii (i "n#%'eri $in #are e,a#uarea nu 'ate fi #ntinuat%.
Sistemele $e aut"n#5i$ere sau "n#5i$ere autmat% a u(ilr $e a##es "n #asele $e s#%ri "n#5ise se ,r
men&ine "n !un% stare $e fun#&inare.
Se inter+i#e !l#area "n '+i&ie $es#5is% a u(ilr #aselr $e s#%ri) $e 'e #ri$are) a #elr #u $is'+iti,e
$e aut"n#5i$ere sau a altr u(i #are) "n #a+ $e in#en$iu au rlul $e a 'ri '%trun$erea fumului) ga+elr fier!in&i
(i 'r'agarea in#en$iilr 'e ,erti#al% sau ri+ntal%.
Dis'+iti,ele #are asigur% aut"n#5i$erea sau "n#5i$erea autmat% a u(ilr ,r fi ,erifi#ate 'eri$i# (i
intre&inute "n stare $e fun#&inare.
0n #a+ul $efe#t%rii lr) "nl#uirea sau re'ararea se ,r fa#e "n #el mai s#urt tim' (i "n #n$i&ii $e #alitate
#res'un+%tare) nea$mi&*n$u-se im'r,i+a&iile.
Sistemul $e "n#5i$ere a u(ilr $e 'e traseele $e e,a#uare tre!uie s% 'ermit% $es#5i$erea u(ar% a a#estra
"n #a+ $e in#en$iu.
Este inter+is% utili+area) la u(ile $e 'e #%ile $e e,a#uare) a unr me#anisme #are se 't !l#a "n tim'ul
fun#&in%rii.
De regul%) $es#5i$erea u(ilr $e 'e traseul $e e,a#uare a mai mult $e >8 $e 'ersane ,ali$e tre!uie s% se
fa#% "n sensul $e'las%rii amenilr s're e4terir.
<
0n #asele s#%rilr) 'e #ri$are sau 'e alte #%i $e e,a#uare ale #l%$irilr nu se a$mite amena/area $e
"n#%'eri ri l#uri $e lu#ru) $e'+itare et#. #are ar 'utea "m'ie$i#a e,a#uarea 'ersanelr (i !unurilr) 're#um
(i a##esul 'ersnalului $e inte,en&ie.
U(ile $e e,a#uare 're#um (i #elelalte $is'+iti,e $estinate e,a#u%rii 'ersanelr tre!uie s% fie 're,%+ute
#u in$i#atare si ins#ri'&ii #res'un+%tare) men&in*n$u-se $es#uiate 'e tat% $urata 'rgramului $e a#ti,itate.
C5eile u(ilr $e a##es "n #l%$iri (i #ele ale "n#%'erilr "n#uiate se '%strea+% "n l#uri sau $e 'ersane
$esemnate) astfel "n#*t a#este #5ei s% 'at% fi i$entifi#ate (i flsite "n #a+ $e ne#esitate 2inter,en&ie) #ntrl)
,erifi#%ri et#.3.
La "n#etarea 'rgramului $e a#ti,itate tate #5eile in#%'erilr se 're$au la 'art% sau la l#ul $e a##es "n
#l%$ire) un$e se $e'un "n r$ine 'e 'anul 're,%+ut "n a#est s#'.
C5eile ,r fi 're,%+ute #u mar#% $e re#una(tere u(ar%.
Panurile $e geam se#uri+at 're,%+ute 'entru asigurarea e,a#u%rii "n #a+ $e in#en$iu 2neutili+ate "n
#ir#ula&ia fun#&inal% #urent%3 ,r a,ea 'lasate "n a'r'iere $is'+iti,e $e s'argere a geamului.
Sunt inter+ise "n e4'latare1
J "nl#uiri ale finisa/elr in#m!usti!ile $e 'e traseele #%ilr $e e,a#uare #u unele $in materiale #m!usti!ile #e
se a'rin$ u(r) 'r'ag% ra'i$ fla#%ra sau eman% mult fum ri ga+e (i #are nu sunt a$mise 'rin reglement%rile
te5ni#e6
J 're,e$erea 'e #%ile $e e,a#uare a glin+ilr) 'ragurilr sau a altr elemente 2#,are) m#5ete et#.3 #are 't
#rea $ifi#ult%&i "n tim'ul e,a#u%rii 2"m'ie$i#are) alune#are) #nta#tul sau #li+iunea #u $i,erse !ie#te)
!us#ula$%) 'ani#% et#.36
J amena/area unr l#uri $e mun#% sau a#ti,it%&i 'e #%ile $e e,a#uare6
J $e'+itarea $e materiale sau !ie#te 'e #ri$are) '$estele sau ram'ele s#%rilr6
J a(e+area 'e #%ile ri+ntale $e e,a#uare 2#ri$are3 a $ula'urilr) fi(etelr) m!ilierului et#.) $a#% se re$u#e
l%&imea a#estra su! $imensiunile minime $e tre#ere ne#esare #nfrm reglement%rilr te5ni#e6
J !l#area sau re$u#erea "n ri#e fel a ga!aritelr #%ilr $e e,a#uare6
J "n#uierea sau !l#area u(ilr sau a altr $is'+iti,e $estinate e,a#u%rii 'ersanelr6
J s#aterea $in fun#&iune a iluminatului $e siguran&% 'entru e,a#uare.
Iluminatului $e siguran&% 'entru e,a#uare #u #are este e#5i'at% #nstru#&ia) ,a fi ,erifi#at) "ntre&inut (i
men&inut 'ermanent "n !un% stare $e fun#&inare.
Pentru asigurarea e,a#u%rii ra'i$e (i sigure a 'ersanelr (i a !unurilr $in #l%$ire se "nt#mes# 'lanuri
(iEsau s#5i&e $e e,a#uare "n #a+ $e in#en$iu.
A#estea se a'r!% $e #n$u#erea unit%&ii (i se afi(ea+% "n l#uri ,i+i!ile "n s'a&iile 'entru #are au fst
"nt#mite.
Planurile $e e,a#uare "n #a+ $e in#en$iu tre!uie s% #u'rin$%1
J mi/la#ele 'rin #are se reali+ea+% anun&area 2alertarea3 'ersanelr #e r%s'un$ $e e4e#utarea (i $iri/area
e,a#u%rii in #a+ $e in#en$iu6
J numele (i 'renumele) 're#um (i l#ul $e a#ti,itate al 'ersanelr #are r%s'un$ $e e,a#uare6
J r$inea "n #are urmea+% s% se fa#% e,a#uarea 'ersanelr (i a !unurilr) fun#&ie $e ,alarea lr (i $e
,ulnera!ilitatea la in#en$iu6
J traseele 'e #are se fa#e e,a#uarea 'ersanelr) 'e #*t 'si!il) urm%rin$u-se #a a#easta s% se fa#% 'e alte #%i
$e#*t #ele $estinate e,a#u%rii materialelr (i astfel sta!ilite "n#*t s% nu "ngreune+e inter,en&ia 'm'ierilr la
stingere6
J l#urile "n #are urmea+% s% fie e,a#uate 'ersanele (i a$%'stite !unurile) 're#um (i 'ersanele "ns%r#inate #u
'a+a a#estra6
J m%surile $e siguran&% #are tre!uie luate la efe#tuarea e,a#u%rii 'ersanelr (i a materialelr #are 're+int%
'eri#l $ese!it 2e4'l+i,i) re#i'iente 'entru ga+e sau li#5i$e su! 'resiune3) ri a materialelr #u $ese!it%
,alare sau #are se $eterirea+% u(r su! efe#tele tem'eraturii 2a'arate $e 're#i+ie et#.36
J num%rul (i l#ul "n #are se afl% mi/la#ele $e iluminat m!ile) $e trans'rt) 're#um (i alte materiale au4iliare
ne#esare 'entru efe#tuarea e,a#u%rii.
Planurile 2s#5i&ele3 $e e,a#uare ,r fi "nsu(ite $e 'ersanele sta!ilite) 'rin gri/a (efilr res'e#ti,i) iar
#n$u#%trii unit%&ilr (i #a$rele te5ni#e ,r #ntrla m$ul "n #are 'lanul $e e,a#uare este "nsu(it (i #uns#ut
$e #%tre #ei res'nsa!ili #u e,a#uarea 'ersanelr (i a !unurilr.
Peri$i# se efe#tuea+% e4er#i&ii 'ra#ti#e) astfel "n#*t "n 'ermanen&% s% fie asigurat su##esul 'era&iilr $e
e,a#uare.
A+,#),#e, 8i ,+e#t,#e, 9n $,/ 'e in$en'i!
Pentru alarmarea "n #a+ $e in#en$iu se ,r asigura mi/la#e #res'un+%tare $e semnali+are 2 a#usti#e (i
'ti#e3 #are s% asigure anun&area 2alarmarea3 'ersnalului (i alertarea ser,i#iului $e 'm'ieri #i,ili 2atun#i #*n$
e4ist%3.
B
Tt$at%) se ,a asigura 'si!ilitatea $e alertare "n #el mai s#urt tim' (i a fr&elr $e inter,en&ie 're,%+ute
"n 'lanurile $e inter,en&ie 2'rin telefn) ra$itelefn) #urier et#.3.
Persnalul ,a fi instruit 'entru a #una(te mi/la#ele $e alarmare (i alertare "n #a+ $e in#en$iu) 're#um (i
#$ul $e semnale sta!ilit.
Unit%&ile im'rtante (i ,ulnera!ile la in#en$iu ,r a,ea men&inut% leg%tura $ire#t% #u su!unitatea $e
'm'ieri militari #ea mai a'r'iat%) sistemul $e alertare res'e#ti, sta!ilin$u-se $e #mun a#r$ 2telefn)
ra$itelefn) alertare autmat% $e la instala&ia $e semnali+are a in#en$iilr et#.3.
0n "n#%'erile ser,i#iilr $e 'm'ieri #i,ili) "n #entralele (i 'sturile telefni#e ale unit%&ilr se ,a afi(a) la
l# ,i+i!il) num%rul $e telefn al su!unit%&ii $e 'm'ieri militari) 're#um (i numerele $e telefn ale
'ersnalului $e #n$u#ere $in unitatea res'e#ti,%.
Se ,a asigura alertarea "n 'rima urgen&% a ser,i#iului $e 'm'ieri #i,ili) a #n$u#erii unit%&ii (i a
su!unit%&ii $e 'm'ieri militari #are are "n rainul $e inter,en&ie !ie#ti,ul res'e#ti,.
Se inter+i#e #a 'sturile telefni#e $e la #are se alarmea+% 'm'ierii "n #a+ $e in#en$iu s% fie "n#5ise sau
"n#uiate) astfel "n#*t s% nu se 'at% reali+a leg%tura #u a#e(tia.
In&t,+,7ii 'e &e)n,+i/,#e , in$en'ii+"#
Instala&iile $e semnali+are a in#en$iilr se ,r men&ine "n 'ermanen&% "n stare $e fun#&inare. E4'latarea)
"ntre&inerea) re,i+ia (i re'ararea a#estra se asigur% $e #%tre 'ersnal atestat) res'e#t*n$u-se 're,e$erile
'rie#telr $e e4e#u&ie) instru#&iunilr te5ni#e ale 'r$u#%trului (i reglement%rilr $e 're,enire (i stingere a
in#en$iilr.
La fie#are #entral% $e semnali+are a in#en$iilr se ,a afi(a s#5ema #ir#uitelr $ete#tarelr autmate (i a
!utanelr manuale) 're#um (i instru#&iunile $e flsire.
Centralele $e semnali+are a in#en$iilr ,r fi "n 'ermanen&% su'ra,eg5eate $ire#t 2l#al3 sau in$ire#t 2$e
la $istan&%3 $e #%tre 'ersnal #m'etent) #a'a!il s% ia m%surile ne#esare "n #a+ $e in#en$iu. La #entral% se ,a
asigura 'si!ilitatea $e alertare a 'm'ierilr.
Pentru fie#are ti' $e instala&ie $e semnali+are este !ligatrie asigurarea) $u'% #a+) a !utanelr (i a
$ete#tarelr $e re+er,%) #nfrm nrmei.
Este inter+is% !l#area a##esului la !utanele $e a#&inare a semnali+%rii "n #a+ $e in#en$iu) 're#um (i a
+nelr $e a#&iune a $ete#tarelr.
0n #a+ul unr $efe#&iuni 2semnali+%ri intem'esti,e) a##i$entale) s#urt#ir#uite) li's% $e alimentare #u
energie et#.3 se iau ime$iat m%suri 'entru "nl%turarea urgent% a a#estra (i a #au+elr #are le-au generat. Pe
tim'ul #*t $in #au+a unr $efe#&iuni instala&ia este s#as% 'ar&ial $in fun#&iune) se ,r lua m%suri #m'ensatrii
$e siguran&% 2su'ra,eg5ere) rn$uri) 'sturi fi4e et#.3.
Tate instala&iile $e semnali+are a in#en$iilr ,r fi luate "n 'rimire $e #a$re te5ni#e $e s'e#ialitate
2 energeti#ieni) autmati(ti et#.3 #are ,r e4e#uta ,erifi#%rile) "ntre&inerile) re,i+iile (i re'ara&iile 'e !a+a unui
grafi# "nt#mit (i a'r!at) sau se "n#5eie #ntra#te #u s#iet%&i $e s'e#ialitate atestate.
Tate #nstat%rile (i m%surile luate se men&inea+% "n registrul instala&iei $e semnali+are a in#en$iilr)
#are se numertea+% (i "nregistrea+%) '%str*n$u-se 'ermanent la l#ul $e am'lasare al #entralei $e semnali+are.
Pun#tele $e #n#entrare a #ir#uitelr 2 firi$e) #utii terminale et#.3) ,r fi mar#ate #res'un+%tr) asigurate
"m'tri,a a##esului 'ersanelr neautri+ate (i u(r a##esi!ile 'ersnalului $e "ntre&inere.
Ca!lurile) #ne#tarele) !rnele et#. tre!uie mar#ate astfel "n#*t s% 'at% fi u(r i$entifi#ate.
COLECTAREA DEKEURILOR) REIIDUURILOR COMAUSTIAILE KI A AMAALALELOR KI DISTRUGEREA
LOR.
De(eurile (i re+i$uurile #m!usti!ile) utili+ate ri re+ultate $in 'r#esul te5nlgi#) se #le#tea+% ritmi#)
$ar !ligatriu la terminarea s#5im!ului (i se $e'un "n l#urile $estinate $e'+it%rii sau $istrugerii lr) astfel "n#*t
la l#urile $e mun#% s% fie "n 'ermanen&% #ur%&enie. )
Se #le#tea+%1
a. 'ul!erile) rumegu(ul (i tala(ul) s#amele sau resturile te4tile (i alte $e(euri #m!usti!ile $e'use
2a#umulate3 'e 'ar$seli) 'ere&i) instala&ii) ma(ini) utila/e) a'aratur%) #anale sau alte l#uri) 're#um (i ma#ulatur%
$e !irti#%6
!. s#urgerile $e li#5i$e #m!usti!ile $e 'e sl) 'ar$seli) instala&ii) ma(ini (i utila/e) $in #anale sau $in
alte l#uri6
#. am!ala/ele #are 're+int% 'eri#l $e in#en$iu sau $e e4'l+ie 2lemn) #artn) metali#e 'entru 'r$use
inflama!ile) #ar!i$ et#.36
$. $e'unerile $e gr%simi) ,'sele) la#uri et#. $e 'e elementele instala2iilr $e e,a#uare.
Pentru ri#e ti' $e a#ti,itate se sta!ile(te m$ul $e gestinare a $e(eurilr) re+i$uurilr (i a am!ala/elr.
Gestinarea a#estra 'resu'une1
a. nminali+area) $u'% #a+) a $e(eurilr) re+i$uurilr (i a am!ala/elr s'e#ifi#e a#ti,it%&ii6
C
!. in$i#area regimului $e #le#tare (i #ur%&are6
#. l#urile $e $e'+itare (i m$ul $e $istrugere sau $e ,alrifi#are6
$. $esemnarea 'ersnalului res'nsa!il #u gestinarea lr6
e. #m'letarea $atelr ni la a'ari&ia ri#%rr m$ifi#%ri $e situa&ii.
De(eurile (i re+i$uurile $e li#5i$e #m!usti!ile sau #ele $in materiale sli$e 2#*r'e) #*l&i) !um!a#)
rumegu( et#.3) #are #n&in astfel $e 'r$use) se #le#tea+% "n #utii sau "n ,ase metali#e ri #u #%'tu(eal% metali#%
interiar%) 're,%+ute #u #a'a#) am'lasate "n l#uri f%r% ris# $e in#en$iu (i mar#ate.
De(eurile) re+i$uurile (i am!ala/ele #m!usti!ile) #are se reutili+ea+%) se ,r $e'+ita) #u asigurarea
$istan&elr $e siguran&% f%r% $e #l%$iri) instala&ii) #ulturi agri#le) su'rafe&e "m'%$urite (i alte materiale
#m!usti!ile) "n ra'rt $e natura (i $e 'r'riet%&ile fi+i# - #5imi#e ale a#estra.
Am!ala/ele metali#e) $in material 'lasti# sau $in sti#l% reutili+a!ile se #ur%&%) se s'al%) sau se
neutrali+ea+% $e restul #n&inutului #u materiale a$e#,ate (i se $e'+itea+% "n l#uri s'e#ial $estinate.
De(eurile) re+i$uurile (i am!ala/ele #m!usti!ile) #are nu se mai reutili+ea+%) se ,r $istruge 'rin ar$ere
"n #rematrii amena/ate (i am'lasate astfel "n#*t s% nu 'un% "n 'eri#l ,ia&a amenilr) #l%$irile) instala&iile)
#ulturile agri#le) su'rafe&ele "m'%$urite) (i alte materiale #m!usti!ile. A#este #rematrii tre!uie s% 'se$e
autri+a&iile 're,%+ute $e lege.
De(eurile) re+i$uurile (i am!ala/ele #m!usti!ile) #are $ega/% 'rin ar$ere su!stan&e sau #m'u(i
'eri#ul(i 'entru ,ia&% sau 'entru me$ia) 't fi $istruse 'rin f# $es#5is su! su'ra,eg5ere) #u res'e#tarea
're,e$erilr "n ,igare (i ale 're+entelr $is'+i&ii generale.
ALUNECMRILE DE TEREN
1. GENERALIT:;I.
A+!ne$6#i+e 'e te#en #e*#e/int6 'e*+,&6#i ,+e #"$i+"# $,#e %"#)e,/6 <e#&,n7ii !n"# )!n7i, 'e,+!#i, +!$#6#i 'e
0i'#",)e+i"#,7ii &,! ,+te #,)-+e!#i $"n&t#!ite 'e ",)eni.
De*+,&6#i+e #"$i+"# &e *"t *#"'!$e 'e5, +!n.!+ *,ntei &,! +,te#,+, $, !#),#e , !n"# %en")ene n,t!#,+e &,!
$0i,# $, !#),#e , !n"# ,$ti<it67i !),ne.
Alune#%rile $e teren nu 'r$u# 'ier$eri (i $istrugeri la fel $e mari #a alte $e+astre) ele sunt "ns%
'eri#ulase 'ut*n$ #n$u#e la $istrugerea unr #nstru#&ii 'rin $e'lasarea stratului $e r#i sau 'rin a#'erire. De
asemenea) alune#%rile $e teren 't !ara #ursul unr a'e #urg%tare) #re*n$ la#uri $e a#umulare tem'rare sau
'ermanente) 't 'r$u#e #5iar $istrugerea unr !ara/e 'rin frmarea unui ,al 'uterni#) la '%trun$erea "n la#) "n
m$ !rus# a unui ,lum mare $e r#%.
0n tara nastr%) alune#%rile $e teren sunt $estul $e r%s'*n$ite. Su'rafa&a ttal% su'us% alune#%rilr $e
teren este a're#iat% la =88.888 5e#tare. 0n tara nastr% #ea mai im'rtan&% (i #uns#ut% alune#are $e teren a
#nstituit- $e'lasarea V*rfului Su5ar$elului #are a $us la !ararea r*ului Ai#a+ (i frmarea La#ului R(u.
Alune#%ri $e teren $e am'lare s-au 'r$us la Malul #u Flri "n iunie 1=B= (i V*rfuri "n fe!ruarie 1=C8
G am!ele "n /u$e&ul D*m!,i&a6 Iame( 2"n 1==;3 "n /u$e&ul Aa#%u (i I+,arele 2august 1==>3 "n /u$e&ul Gala&i.
Primele > #a+uri au fst $e#lan(ate $e 're#i'ita&ii 'uterni#e. Da#% alune#%rile $e teren $e la Malul #u
Flri nu au 'r$us 'ier$eri mari) $e'lasarea terenului $e la V*rfuri a afe#tat #entrul #i,i# al l#alit%&ii. Au fst
$istruse 118 #ase) ;1 au fst gra, a,ariate) iar ;9 5e#tare $e teren (i unele $rumuri au fst 'uterni# $egra$ate.
2. CLASIFICAREA ALUNEC:RILOR DE TEREN.
Se 'ate fa#e1
a3 $u'% a$*n#imea su'rafe&ei $e alune#are1
$e su'rafa&% N 1 m
$e mi#% a$*n#ime O 1-9 m
a$*n#i O 9-;8 m
farte a$*n#i P ;8 m
!3 $u'% ,ite+a $e manifestare a fenmenului1 2 ,ite+a $e alune#are 3
e4trem $e ra'i$% 2 !ru(te 3 P > mEs
farte ra'i$% O > mEs-8)> mEmin
ra'i$% O 8)>m Emin G 1)9mE+i
m$erat% O 1)9mE+i G 1)9mElun%
lent% O 1)9mElun% G 1)9mEan
farte lent% O 1)9mEan G8)8<mEan
e4trem $e lent% N 8)8<mEan
=
#3 $u'% $istan&a $e $e'lasare1
alune#%ri 'r'riu-+ise6
alune#%ri ti' #urgeri $e teren6
$3 $u'% $ire#&ia $e e,lu&ie a alune#%rii 'e ,ersant1
alune#%ri $e'lasi,e $e la !a+a ,ersantului "n $ire#&ia 'us% $e'las%rii a#umulatului)- $e#i #ara#ter
regresi,.
Alune#%ri $etrusi,e G e,lu&ie "n $ire#&ia a#umulatului $e alune#are G #ara#ter 'rgresi,. 2 $etritus O
material re+ultat $in f%r*mi&area r#ilr 'rin a#&iunea agen&ilr e4terni 3
e3 $u'% #au+a #are le generea+%1
naturale1 'r$use $e 'li tren&iale) mi(#%ri te#tni#e) er+iuni 'uterni#e) 'r%!u(iri ale unr grte) et#.
artifi#iale1 generate $e a#&iunea mului) e4#a,a&ii) e4'l+ii) lu#r%ri 5i$rte5ni#e sau $e 5i$ramelira&ii)
reali+area unr #nstru#&ii "n ,e#in%tatea unr ,ersan&i.
f3 $u'% m$ul $e manifestare1
f%r% semne e4teriare $e manifestare G #ara#ter !rus#)
#u semne e4teriare $e manifestare G #u ,ite+e me$ii sau lente (i se #ara#teri+ea+% 'rin1
#%$eri $e st*n#i)
#r%'%turi (i fisuri)
e/e#t%ri $e a'% (i nisi')
tas%ri $e #nstru#&ii $e $iferite feluri.
3. CAUZELE ALUNEC:RILOR DE TEREN.
Cau+ele alune#%rile $e teren 't fi1
a3 naturale1
m$ifi#area ni,elului a'elr su!terane)
'li tren&iale. A#este fenmene a#&inea+% asu'ra #e+iunii manifestate "ntre 'arti#ule) mi#(r*n$- astfel
"n#*t a#easta nu se mai 'ate 'une a#&iunii greut%&ii ,ersantului (i a #elrlalte "n#%r#%ri ,erti#ale) $u#*n$ la
'r%!u(irea 2alune#area3 ,ersantului.
Mi(#area seismi#%. A#easta generea+% 'e l*ng% fenmenul $es#ris mai sus (i un alt fenmen numit li#5efierea
nisi'urilr saturate. A#est fenmen are 'arti#ularitatea $e a 'r$u#e alune#%ri #5iar "n terenuri ri+ntale)
atun#i #*n$ straturi $e '%m*nt #u are#are #e+iune sunt a(e+ate 'e r#i mi #are-(i 'ier$ mare 'arte $in
re+isten&% "n tim'ul #utremurului) $atrit% li#5efierii.
Er+iunea se $atrea+% a#&iunii a'ei su! $iferite frme 2infiltra&ie) fenmen #austi#3.
!3 generate $e a#ti,itatea mului1
reali+area unr lu#r%ri $e in,esti&ii "n a'r'ierea ,ersan&ilr. Alune#area $e teren $in a#east% #au+% se
$atrea+% fa'tului #% "n#%r#area terenului #re(te semnifi#ati, #u reali+area unr #nstru#&ii) m$ifi#*n$
e#5ili!rul $e mment al ,ersantului.
Des'%$uriri (i $e#'ert%ri ale ,egeta&iei. A#este a#ti,it%&i $u# la #re(terea umi$it%&ii ,ersantului (i 'r%!u(irea
a#estuia 'rin sl%!irea fr&elr $e #e+iune $intre 'arti#ule.
4. EFECTELE ALUNEC:RILOR.
Efe#tele manifestate ale alune#%rilr $e teren sunt1
Distrugerea 'ar&ial% sau ttal% a #nstru#&iilr $e ri#e fel 2ti'3)
Al#area 'ar&ial% sau ttal% a al!iei unui r*u (i frmarea unr a#umul%ri $e a'% #u 'eri#l $e inun$a&ii)
Distrugerea 'ar&ial% sau ttal% a re&elelr $e e$ilitare 2a'%) ga+e) #anali+are) et#.3.
Al#area unr #%i $e #muni#a&ii 2fer,iare) rutiere) flu,iale) et#.3.
9. MMSURI DE PREVENIRE) PROTECQIE KI INTERVENQIE 0N CAIUL ALUNECMRILOR DE TEREN.
M%surile 'lanifi#ate 'entru 're,enire) 'rte#&ie (i inter,en&ie "n #a+ul alune#%rilr $e teren sunt similare
#elr a'li#ate "n #a+ $e #utremur. O 'arti#ularitate #nstituie fa'tul #% e,enimentul nu se $esf%(ar% #5iar 'rin
sur'rin$ere.
Alune#%rile $e teren se 't $esf%(ura #u ,ite+e farte ,ariate "ntre > mEs (i 8)< mEan.
Pate fi 'resu'us% $e'lasarea unr straturi $e r#i) "n +nele $e ris#) #re*n$u-se "n a#est fel 'si!ilitatea
reali+%rii m%surilr $e 'rte#&ie.
De#i) un rl "nsemnat re,ine a#&iunilr $e !ser,are a #n$i&iilr $e fa,ri+are a alune#%rilr $e teren (i
alarmarea 2a,erti+area3 ''ula&iei "n tim' util reali+%rii 'rte#&iei.
Pentru 're,enirea (i 'rte#&ia urm%rilr $e+astruase ale alune#%rilr $e teren sunt ne#esare
urm%tarele m%suri1
reali+area $in tim' a inter,en&iilr ne#esare sta!ilirii #n$i&iilr $e a'ari&ie (i $e+,ltare a lr)
a'li#area 'r#e$eelr a$e#,ate $e &inere su! #ntrl)
're#ni+area (i 'lanifi#area $in tim' a m%surilr #res'un+%tare $e 'rte#&ie1
18
asigurarea unui sistem $e $renare a a'ei $in masi,ul ,ersantului 'rintr-un sistem $e $renuri)
"m'%$urirea (i "nier!area ,ersan&ilr 2se 't flsi (i 'lase gete4tile sau gesinteti#e3.
e,itarea am'las%rii unr !ie#ti,e in$ustriale sau a altr #nstru#&ii "n +nele "n #are asigurarea sta!ilit%&ii
stratului nu se mai 'ate reali+a sau este farte #stisitare.
Infrmarea #urent% a ''ula&iei $in +na $e ris#.
0n a#&iunile $e inter,en&ie "n afara #a+urilr 'arti#ulare se ,a urm%ri re#u'erarea !unurilr materiale (i
refa#erea a,ariilr.
Sal,area su'ra,ie&uitrilr $in #l%$irile a#'erite se reali+ea+% "n #n$i&ii similare a#&iunilr
're#ni+ate inter,en&iei "n #a+ul #utremurelr $e '%m*nt.
<. ORGANIIAREA KI CONDUCEREA PREVENIRII) PROTECQIEI KI INTERVENQIEI 0N CAI DE
ALUNECMRI DE TEREN.
A#ti,itatea $e 're,enire) 'rte#&ie (i inter,en&ie "n #a+ul alune#%rilr $e teren #u'rin$e > fa+e1
a3 fa+a 're$e+astru1 #u urm%tarele a#ti,it%&i 'rin#i'ale1
#nstituirea #misiei $e a'%rare "m'tri,a $e+astrelr (i instruirea 'e a#east% linie a 'ersnalului 'r'eiu)
in,entarierea (i su'ra,eg5erea surselr 'ten&iale $e 'r$u#ere a alune#%rilr $e teren)
sta!ilirea (i asigurarea fun#&in%rii sistemului infrma&inal 'e 'lan l#al 'entru alarmare "n #a+ $e $e+astre)
'reg%tirea ''ula&iei) a fr&elr (i mi/la#elr $e inter,en&ie #nfrm 'lanului $e 'rte#&ie (i inter,en&ie)
e4e#utarea lu#r%rilr $e "m'%$urire (i "nier!are "n +nele 'ten&iale $e ris# sau a altr lu#r%ri $e a#est ti'.
!3 fa+a $e $e#lan(are a $e+astrului #u urm%tarele a#ti,it%&i1
alarmarea ''ula&iei $in +na $e $e+astru)
rgani+area (i #n$u#erea e,a#u%rii ''ula&iei (i a !unurilr materiale afe#tate $in +na $e $e+astru)
rgani+area 5r%nirii) #a+%rii (i asigur%rii asisten&ei me$i#ale a sinistra&ilr.
#3 fa+a 'st$e+astru #u urm%tarele a#ti,it%&i1
in,entarierea (i e,aluarea efe#telr (i 'agu!elr 'r$use)
#ntinuarea a#ti,it%&ii $e a/utrare a sinistra&ilr)
infrmarea ''ula&iei asu'ra situa&iei e4istente)
'lanifi#area (i #r$narea a#&iunilr $e refa#ere a infrastru#turii e#nmi#e (i s#iale afe#tate.
Pn$erea fie#%rei fa+e $e'in$e "n 'rin#i'al $e ,ite+a $e manifestare a alune#%rilr $e teren.
Astfel) $a#% ,ite+a $e alune#are este mi#% ,r 're,ala a#ti,it%&ile $in fa+a 're$e+astru) iar "n #a+ul
,ite+ei $e alune#are mare) ,r 're,ala a#ti,it%&ile $in fa+a 'st$e+astru.
EVACUAREA FUMULUI IN CAI DE INCENDIU
RPERICOLE PENTRU OAMENIS
Pr$usele $e ar$ere si $e $es#m'unere #are re+ulta in tim'ul in#en$iului sunt ) in general ) 'arti
#m'nente ale fumului ) fla#arii si serie $e ga+e #a 'r$use $e ar$ere .
Fumul #a 'r$us ,i+i!il al ma/ritatii 'r$uselr este frmat $in 'arti#ule nearse ale materialului #e
ar$e ) $in ,a'ri si ga+e #are $au un #lrit #ara#teristi# ) mirs si gust .
De !i#ei in #m'+itia fumului intra a+tul ) 4igenul ) 4i$ul $e #ar!n ) $i4i$ul $e #ar!n ) ,a'ri
$e a'a si #ar!n li!er su! frma $e 'arti#ule sli$e ) e4trem $e fine . Da#a in #m'unerea su!stantelr si
materialelr #m!usti!ile intra a+tul ) sulful ) magne+iu ) fsfrul ) #lrul ) flrul si sili#iu ) in #m'+itia
fumului ,r e4ista 'r$use ale ar$erii si ale $es#m'unerii termi#e su! frma $e 4i+i $e a+t ) !i4i$ $e sulf )
4i$ $e magne+iu ) an5i$ri$a frmi#a ) a#i$ #ian5i$ri# ) 5i$rgen sulfura et#.
Fumul $ega/at la in#en$ii $ifera in mare masura in #eea #e 'ri,este #n#entratia ) as'e#tul si natura
#m'nentilr . Se 'ate 're+enta #a emanatie sla! #lrata #are #ntine 'r$use $e $es#m'unere sau $e
#n$ensare ) sau su! frma unr nri negri in#ar#ati #u funingine .Cantitatea $e funingine #are se frmea+a in
tim'ul ar$erii in#m'lete este ,aria!ila si $e'in$e $e natura #m!usti!ilului ) $e marimea f#arului si $e
#n$itiile $e ,entilatie .
In ra'rt $e #ularea fumului ) $e mirs si $e gust se 'ate sta!ili natura materialului #are ar$e . Astfel
$a#a fumul este al! inseamna #a el #ntine ,a'ri $e a'a . Fumul #enusiu #atre negru 'r,ine $in ar$erea
lemnului . Fumul gal!en G al! este emanat 'e tim'ul ar$erii 5artiei ) 'aielr si fanului . Fumul negru se $ega/a
'e tim'ul ar$erii gu$rnului ) asfaltului ) 'etrlului ) !en+inei si a altr 'r$use 'etrliere . Fumul #enusiu #u
mirs inte'atr ne'la#ut 'r,ine $in ar$erea tesaturilr . Fumul gal!en !run se $ega/a 'e tim'ul ar$erii
#m!inatiilr $e a+t si este farte t4i# . Un gust astringent ) $ul#e sau amar ) #u mirs $e usturi ) $e !auturi
al#li#e ) inte'atr $e mig$ale ) #ulare al!astra ) al!a ) gal!ena sau $e alt fel ) in$i#a 're+enta in fum a unr
su!stante t4i#e .
11
De'lasarea fumului 'e ,erti#ala sau 'e ri+ntala intr- #la$ire se 'ate $atra 1
tira/ului #are se #rea+a in #a+ $e in#en$iu
fun#tinarii instalatiei me#ani#e $e ,entilatie sau #n$itinare
'resiunii #urentilr $e aer
Pr'agarea ra'i$a a ar$erii 'ate fi aste'tata in a#ele $ire#tii in #are fumul se $e'lasea+a #u ,ite+e
mari Asa$ar ) una $in $ire#tiile $e 'r'agare a in#en$iului este $ire#tia in #are se in$rea'ta fumul .
Prin $esfumare 2 e,a#uare fum 3 se urmareste e4tragerea $in s'atiile in#en$iate a unei 'arti $in fumul
si ga+ele $e ar$ere in s#'ul asigurarii #n$itiilr $e e,a#uare a utili+atrilr si a flsirii mi/la#elr $e
inter,entie la stingere ) 're#um si $e limitare a 'r'agarii in#en$iilr .
In 'rin#i'iu $esfumarea se asigura 'rin tira/ natural ) rgani+at sau me#ani# ) reali+an$ #ir#ulatia
aerului in s'atiul #nsi$erat si e,a#uarea fumului in ra'rt #u aerul intr$us sau 'rin $iferenta $e 'resiune intre
s'atiul 'rte/at si #el in#en$iat 'us in $e'resiune ) ri 'rintr- #m!inatie a #elr $ua met$e .
E,a#uarea fumului se reali+ea+a 'rin #anale 2 g5ene 3 #le#tare .
Intr$u#erea aerului se 'ate asigura 'rin 1
gluri 'ra#ti#ate in fata$e
usile in#a'erilr #u a##es s're e4terirul #nstru#tiei
gluri 2 guri 3 $e intr$u#ere ) ra#r$ate sau nu la #anale si g5ene .
Dis'+iti,ele $e #a'tare si e,a#uare a fumului in #a+ $e in#en$iu ,r res'e#ta 'res#ri'tiile 'ri,in$
a$an#imea $e as'irare si su'rafata li!era nrmata .
Desfumarea 'rin tira/ me#ani# se asigura 'rin e,a#uarea me#ani#a a fumului si intr$u#erea naturala
sau me#ani#a a aerului ) astfel in#at sa asigure #ir#ulatia aerului in s'atiul 'rte/at si e,a#uarea fumului .
Desfunmrea me#ani#a 'ate fi asigurata si 'rin reali+area su'ra'resiunii in s'atiul 'rte/at $e fum .
Desfumarea 'rin tira/ natural a #asei $e s#ari in#5ise se reali+ea+a 'rin $es#5i$erea autmata sau
manuala a $is'+iti,ului $e e,a#uare a fumului si a gurii $e intr$u#ere a aerului .
In #nstru#tii 're,a+ute #u instalatii autmate $e stingere ) a#tinarea autmata a $is'+iti,elr $e
e,a#uare a fumului si ga+elr fier!inti tre!uie sa se fa#a $u'a $e#lansarea instalatiilr $e stingere .
In #nstru#tii 're,a+ute #u luminatare ) e,a#uarea ga+elr fier!inti se ,a asigura !ligatriu 'rin
#5iurile m!ile ale a#estra ) #are in$e'lines# #n$itiile $is'+iti,elr $e e,a#uare .
In general s'atiile a##esi!ile 'u!li#ului ,r fi astfel reali+ate si 'rte/ate in#at sa fie ferite $e fum in
#a+ $e in#en$iu .
In#a'erile $e $e'+itare a materialelr si su!stantelr #m!usti!ile sli$e #u aria mai mare $e >< mT
're#um si #asele $e s#ari $e e,a#uare si in#a'erile tam'n fara lumina naturala se 're,a$ #u $is'+iti,e $e
e,a#uare a fumului re're+entan$ min 1H $in aria $is'+iti,ului ) res'e#ti, 9H $in aria #nstruita a #asei $e
s#ari ) sau #u sisteme me#ani#e $e e,a#uare a fumului .
REGULI PENTRU SEIONUL RECE
0nainte $e "n#e'erea se+nului re#e se ,r #ntrla (i se ,r "nl%tura $efe#&iunile #nstatate) asigur*n$u-
se !una fun#&inare a1
a. instala&iilr (i a sistemelr $e "n#%l+ire e4istente la agen&i e#nmi#i) institu&ii 'u!li#e (i la gs'$%riile
''ula&iei 2surse $e #%l$ur%) #n$u#te) #r'uri (i elemente $e "n#%l+ire) s!e) #(uri (i #anale $e fum et#.36
!. instala&iilr $e "n#%l+ire $in "n#%'eri "n #are sunt mntate instala&iile $e stingere #u a'%) 're#um (i #ele
$e $e'+itare a su!stan&elr #5imi#e $e stingere (i $in s'a&iile $e garare a auts'e#ialelr6
#. ser'entinelr $e "n#%l+ire #u a!uri sau a'% #al$% a #%minelr) re+er,arelr $e $e'+itare a li#5i$elr
#m!usti!ile) a ga+elr sau a'ei 'entru stingerea in#en$iilr6
$. $is'+iti,elr $e "n#%l+ire a arm%turilr $e siguran&% $e la re+er,arele $e li#5i$e #m!usti!ile sau
ga+e li#5efiate6
e. #n$u#telr (i furtunurilr $e a!uri $e la instala&iile $e stingere) 're#um (i a #elr $in $i,erse instala&ii
$e 'r$u#&ie (i au4iliare.
Cm'nentele instala&iilr $e stingere #u a'%) #are sunt e4'use "ng5e&ului "n tim'ul iernii (i nu sunt
're,%+ute #u $is'+iti,e fi4e $e "n#%l+ire) ,r fi 'rte/ate "m'tri,a "ng5e&ului.
Se ,r asigura uneltele (i a##esriile 'entru $es+%'e+irea $rumurilr (i a #%ilr $e a##es) $e e,a#uare (i
$e inter,en&ie.
C%ile $e a##es (i a##esul la sursele $e a'% sau la $is'+iti,ele $e 'unere "n fun#&iune a instala&iilr $e
stingere se ,r #ur%&a $e +%'a$% (i g5ea&%) asigur*n$u-se men&inerea 'ermanent li!er% a a#estra.
Persnalul $estinat s% r%s'un$% $e a'rin$erea (i $e stingerea f#urilr ,a fi instruit asu'ra regulilr #e
tre!uie res'e#tate (i) res'e#ti,) luate 'e tim'ul se+nului re#e
1;
PRINCIPALELE TIPURI DE DEIASTRE
KI CARACTERISTICILE ACESTORA
Gene#,+it67i
Prin $e+astre se "n&elege1
a3 fenmene naturale $istru#ti,e $e rigine gelgi#% sau meterlgi#%) ri "m!ln%,irea
unui num%r mare $e 'ersane sau animale) 'r$use "n m$ !rus#) #a fenmene $e mas%.
0n a#east% #ategrie sunt #u'rinse1 #utremurele) alune#%rile (i 'r%!u(irile $e teren) inun$a&iile (i fenmenele
meterlgi#e 'eri#ulase) e'i$emiile (i e'i+tiile6
!3 e,enimente #u urm%ri $ese!it $e gra,e) asu'ra me$iului "n#n/ur%tr) 'r,#ate $e
a##i$ente.
0n a#est% #ategrie sunt #u'rinse1 a###i$entele #5imi#e) !ilgi#e) nu#leare) "n su!teran) a,arii la #nstru&iile
5i$rte5ni#e sau #n$u#te magistrale) in#en$iile $e mas% (i e4'l+iilr) a##i$entele ma/re la utila/e (i
instala&ii te5nlgi#e 'eri#ulase) #%$erile $e !ie#te #smi#e) a##i$ente ma/re (i a,arii mari la re&elele $e
instala&ii (i tele#muni#a&ii.
Cnfrm terminlgiei a$'tate $e OCUAEONU 2InternatinallV agree$ glssarV f !asi# terms relate$ t
$isaster management) UN) IDNDR) Gene,a) 1==;3) 'rin $e+astru 2similar #atastrf%3 se "n&elege1
- gra,% "ntreru'ere a fun#&in%rii unei s#iet%&i) gener*n$ 'ier$eri umane) materiale sau
m$ifi#%ri nefaste ale me$iului) #are nu 'ate fi ref%#ut% 'rin resursele a#esteia.
De+astrele se 't #lasifi#a fie $u'% m$ul $e manifestare 2lente sau ra'i$e3) fie $u'% #au+% 2naturale sau
antr'i#e3.
O alt% frm% $e a $efini $e+astrele este frmula urm%tare1
De+astreleOVulnera!ilit%&iDUa+ar$
Termenii frmulei au urm%tarele semnifi#a&ii1
- Vulnera!ilit%&i O ur!ani+are) $egra$area me$iului) li'sa $e e$u#a&ie) #re(terea ''ula&iei)
fragilitatea e#nmiei) s%r%#ie) stru#turi $e urgen&% !ir#rati#e et#.
- Ua+ar$ O fenmen rar sau e4trem $e natur% uman% sau natural% #are afe#tea+% ,ia&a)
'r'riet%&ile (i a#ti,itatea uman% iar a #%rui e4tin$ere 'ate $u#e la $e+astre6
- 5a+ar$ O
gelgi#e 2#utremure) eru'&ii ,ul#ani#e) alune#%ri $e teren36
#limati#e 2#i#lane) inun$a&ii) se#et%36 $e me$iu 2'luarea me$iului) e'i+tii) $e(ertifi#are) efri(are
'%$uri36
e'i$emii (i a##i$ente in$ustriale6 r%+!iul 2in#lusi, terrismul3.
Cnfrm a#estei terminlgii) se mai $efines#1
- #ri+a O situa&ie intern% sau e4tern% a #%rei e,lu&ie 'ate genera amenin&are asu'ra
,alrilr) intereselr (i s#'urilr 'riritare ale '%r&ilr im'li#ate 2se'arat sau "m'reun%36
- a##i$ent O "nt*m'lare ne're,%+ut% ,enit% 'e nea(te'tate) #urm*n$ situa&ie nrmal%)
a,*n$ $re't #au+% a#ti,itatea uman%6
- a##i$ent #m'lementarO a##i$ent #are are l# 'e tim'ul sau $u'% $esf%(urarea unui
$e+astru naturale) $atrat a#estuia.
2. De%ini7ii *ent#! %en")ene n,t!#,+e 'i&t#!$ti<e 'e "#i.ine -i"+".i$6 &,! )ete"#"+".i$6, "#i
9)-"+n6<i#e, !n!i n!)6# ),#e 'e *e#&",ne &,! ,ni),+e, *#"'!&e 9n )"' -#!&$, $, %en")ene 'e ),&6
- ,+!ne$,#e 'e te#en O $e'lasare a r#ilr #are frmea+% ,ersan&ii unr mun&i sau $ealuri) 'antele unr
lu#r%ri $e 5i$ramelira&ii sau a altr lu#r%ri $e "m!un%t%&iri fun#iare6
- $!t#e)!r O ru'tur% !rutal% a r#ilr $in s#ar&a terestr%) $atrit% mi(#%rii 'l%#ilr te#tni#e) #are
generea+% mi(#are ,i!ratrie a slului #e 'ate $u#e la ,i#time umane (i $istrugeri materiale6
- e*i'e)ii O r%s'*n$irea "n 'r'r&ii $e mas% a unei !li transmisi!ile la animale6
- %en")ene )ete"#"+".i$e *e#i$!+",&e O fenmene meterlgi#e #are afe#tea+% ,ilent +ne relati, mari
$e teren 'e termen lung) 'r,#*n$ 'ier$eri $e ,ie&i mene(ti) 'agu!e materiale (i $egra$area me$iului
am!iant6
- in!n',7ii O a#'erirea terenului #u un strat $e a'% "n stagnare sau mi(#are) #are 'rin m%rimea (i $urata sa
'r,a#% ,i#time umane (i $istrugeri materiale #e $ereglea+% !una $esf%(urare a a#ti,it%&ilr s#ial-e#nmi#e
$in +na afe#tat%.
3. De%ini7ii *ent#! e<eni)ente $! !#)6#i 'e"&e-it 'e .#,<e ,&!*#, )e'i!+!i 9n$"n3!#6t"# *#"<"$,te 'e
,$$i'ente
1>
- ,$$i'ent $0i)i$ O eli!erarea ne#ntrlat% "n me$iul "n#n/ur%tr a unei su!stan&e t4i#e 'e tim'ul
'r$u#erii) st#%rii sau trans'rtului a#esteia6
- ,$$i'ent -i"+".i$ O eli!erarea ne#ntrlat% "n me$iul "n#n/ur%tr a unui agent 'atgen 'e tim'ul
'r$u#erii) st#%rii) mani'ul%rii sau trans'rtului a#estuia6
- ,$$i'ent n!$+e,# O e,eniment #are afe#tea+% instala&ia nu#lear% (i 'ate 'r,#a ira$ierea (i #ntaminarea
'ersnalului a#esteia) ''ula&iei sau a me$iului "n#n/ur%tr) 'este limitele a$mise6
- ,$$i'ent 0i'#"te0ni$ O fun#&inare $efe#tuas% a unei #nstru#&ii 5i$rte5ni#e #e $u#e la 'ier$eri $e ,ie&i
umane (i $istrugeri materiale) "n a,al $e l#a&ia a#esteia6
- ,$$i'ente ),3"#e +, !ti+,3e+e te0n"+".i$e *e#i$!+",&e O $istrugerea sau a,arierea unr utila/e te5nlgi#e)
$atrit% negli/en&ei umane) $u#*n$ la numerase ,i#time (i mari 'ier$eri materiale6
- ,$$i'ente ),3"#e *e $6i+e 'e $")!ni$,7ii O "ntreru'erea tem'rar% a #ir#ula&iei) #are generea+%
$istrugerea a#estr #%i $e #muni#a&ii) ,i#time umane) animale) #*t (i 'agu!e materiale6
- ,<,#ii ),3"#e +, #e7e+e+e 'e in&t,+,7ii 8i te+e$")!ni$,7ii O $istrugerea 'ar&ial% a re&elelr $e instala&ii (i
tele#muni#a&ii $atrit% a#&iunii umane sau naturale6
- $6'e#i 'e "-ie$te $"&)i$e O 'ier$eri umane sau $istrugeri materiale generate $e im'a#tul 'r$us asu'ra
'%m*ntului $e 'r%!u(ire a unr sateli&i) meteri&i sau #mete6
- in$en'ii 'e ),&6 O ar$ere $e#lan(at% natural sau artifi#ial) "n urma #%reia se 'r$u# "nsemnate 'ier$eri $e
,ie&i umane) animale) 're#um (i 'agu!e materiale.
A*6#,#e, 9)*"t#i<, 'e/,&t#e+"# $")*"#t61
- m%suri $e 're,enire (i $e 'reg%tire 'entru inter,en&ie6
- m%suri 'erati,e urgente $e inter,en&ie $u'% $e#lan(area fenmenelr 'eri#ulase #u urm%ri $ese!it $e
gra,e6
- m%suri $e inter,en&ie ulteriar% 'entru re#u'erare (i rea!ilitare.
S$"*!#i+e ,*6#6#ii 9)*"t#i<, 'e/,&t#e+"#1
- re$u#erea 2'e #*t 'si!il e,itarea3 'ier$erilr 'si!ile generate $e $iferitele $e+astre6
- asigurarea unei asisten&e 'rm'te (i #alifi#ate a ,i#timelr6
- reali+area unei refa#eri e#nmi#-s#iale #*t mai ra'i$e (i $ura!ile.
Et,*e+e ,*6#6#ii 9)*"t#i<, 'e/,&t#e+"#1
- 'reg%tire 'entru limitarea efe#telr $e+astrelr6
- $e#lan(area $e+astrelr6
- alarmare6
- inter,en&ia6
- rea!ilitarea fa#ilit%&ilr e#nmi# s#iale afe#tate6
- $e+,ltarea s#iet%&ii6
- #ntinuarea 'reg%tirii.
,2 P#in$i*,+e+e )6&!#i 'e *#e<eni#e , 'e/,&t#e+"#
- in#lu$erea 'r!lemati#ii 'ri,in$ a'%rarea "m'tri,a $e+astrelr "n strategiile $e $e+,ltare ale s#iet%&ii) la
ni,el #entral (i l#al6
- reali+area lu#r%rilr $e a'%rare s'e#ifi#e fie#%rui ti' $e 5a+ar$6
- 'timi+area a#ti,it%&ii stru#turilr #are asigur% #r$narea (i #n$u#erea a#&iunilr $e 're,enire6
- $e+,ltarea #er#et%rii (tiin&ifi#e "n $meniu.
!3 P#in$i*,+e+e )6&!#i 'e *#"te$7ie 9)*"t#i<, 'e/,&t#e+"#1
- instruirea ''ula&iei 'ri,in$ nrmele $e #m'rtament "n #a+ $e $e+astru6
- e4er#i&ii (i a'li#a&ii #u fr&ele (i mi/la#ele $estinate inter,en&iei6
- 'reg%tirea 'erati,% a fa#trilr #u $re't $e $e#i+ie6
- reali+area unr a#r$uri interna&inale 'ri,in$ asisten&a umanitar% "n #a+ $e $e+astre.
$2 P#in$i*,+e+e )6&!#i 'e inte#<en7ie 9n $,/ 'e 'e/,&t#e
- #er#etare +nei afe#tate6
- #r$nare a#&iunilr $e #%utare-sal,are 2$e!l#are-sal,are "n #a+ $e r%+!i3) a#r$area asisten&ei
me$i#ale $e urgen&%) et#.
- e,a#uarea ''ula&iei (i a ,alrilr $e 'atrimniu6
- #rearea (i a$ministrarea ta!erelr $e sinistra&i6
- $istri!uirea a/utarelr umanitare.
4. Fi8e+e $,#,$te#i&ti$e ,+e *#in$i*,+e+"# ti*!#i 'e 'e/,&t#e
A#est ti' $e fi(e au fst ela!rate $e #%tre s'e#iali(tii OCUAEONU. Mai /s sunt $etaliate #m'nentele
'rin#i'ale ale a#estr fi(e 'entru $e+astrele #ara#teristi#e &%rii nastre.
C!t#e)!#
17
- #ara#teristi#i generale1 mi(#are ,i!ratrie generat% $e un$ele seismi#e #are 'ate genera 'r%!u(iri $e teren)
re'li#i seismi#e) tsunami) li#5efieri ale terenului (i alune#%ri $e teren.
- 're$i#ti!ilitate1 se 't reali+a 'rgn+e 'e termen lung (i me$iu #u mare 'r!a!ilitate $e reu(it%. Pe
termen s#urt 'rgn+ele au 'r!a!ilitate $e reu(it% re$us%. Pre$i#ti!ilitatea se !a+ea+% 'e mnitri+area
a#ti,it%&ii seismi#e) istri#ul a#esteia (i !ser,a&ii "n teren.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 #nstruirea $e l#alit%&i "n +ne #u ris# seismi# ri$i#at6 #l%$iri #u stru#turi $e
re+isten&% antiseismi#% nea$e#,ate 2$efe#te $e 'rie#tare sau e4e#utare36 $ensitate mare $e l#uin&e (i ''ula&ie
'e su'rafe&e re$use6 infrmarea re$us% 2"n s'e#ial a ''ula&iei3 $es're #utremure.
- efe#te1 $istrugeri materiale 2$istrugerea sau a,arierea unr #l%$iri sau a altr ti'uri $e infrastru#tur%)
in#en$ii) a##i$ente 5i$rte5ni#e) alune#%ri $e teren et#.36 'ier$eri umane 2 'r#ent ri$i#at mai ales "n +nele
$es ''ulate sau 'entru #l%$irile 'rst #nfrmate antiseismi#36 s%n%tate 'u!li#% 2num%r ri$i#at $e 'ersane #e
ne#esit% inter,en&ii #5irurgi#ale) #ntaminarea a'ei 'ta!ile (i 'r!leme $e asigurare a #n$i&iilr sanitare
minime $e su'ra,ie&uire3.
- m%suri $e re$u#ere a ris#ului1 'rie#tarea lu#r%rilr $e in,esti&ii #nfrm nrmelr $e +nare seismi#e6
infrmarea) 'reg%tirea (i antrenarea ''ula&iei 'ri,in$ nrmele $e #m'rtament "n #a+ $e #utremur.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 "n(tiin&area ''ula&iei) "nt#mirea (i e4ersarea m%surilr #u'rinse "n
'lanurile $e 'rte#&ie (i inter,en&ie.
- m%suri 'st-$e+astru1 e,aluarea $istrugerilr (i 'ier$erilr) #%utare-sal,are) asisten&% me$i#al% $e
urgen&%) rea!ilitarea fa#ilit%&ilr e#nmi# s#iale. afe#tate) $istri!uirea $e a/utare.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 s#%rile $e e,aluare a efe#telr generate $e #utremur 2Mer#alli)
MSW) /a'ne+%) et#.3.
A+!ne$,#e 'e te#en
- #ara#teristi#i generale1 're+int% mai multe frme $e manifestare sau 't a'are #a efe#te se#un$are ale altr
ti'uri $e $e+astre 2#utremur) fenmene meterlgi#e 'eri#ulase) eru'&ii ,ul#ani#e) et#.3) fiin$ #nsi$erat #el
mai r%s'*n$it fenmen gelgi#.
- 're$i#ti!ilitate1 $u'% fre#,en&a $e a'ari&ie) e4tin$erea fenmenului (i #nse#in&ele generate $e a#esta) 't
fi estimate +nele $e ris#) 'rin stu$iul +nei gegrafi#e.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 #l%$iri #nstruite 'e ,ersan&ii $ealurilr (i mun&ilr) $rumuri (i linii $e
#muni#a&ii "n +ne muntase) #l%$iri #u fun$a&ii sla!e) #n$u#te aeriene sau "ngr'ate.
- efe#te1 $istrugeri materiale) !l#area $rumurilr) $istrugerea liniilr $e #muni#a&ie sau a #ursurilr $e
a'%) re$u#erea 'r$u#&iei agri#le sau frestiere6 'ier$eri umane.
- m%suri $e re$u#ere a ris#ului1 reali+area 5%r&ilr #u +ne $e ris#) reali+area unei legisla&ii "n $meniu)
asigurarea !unurilr (i 'ersanelr.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 e$u#area #munit%&ii 'si!il a fi efe#tuat%) reali+area unui sistem $e
mnitri+are) "n(tiin&are (i e,a#uare.
- m%suri 'st-$e+astru1 #%utare-sal,are) asisten&% me$i#al%) a$%'stirea $e urgen&% a 'ersanelr sinistrat.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 e#5i'e $e e4'er&ii.
In!n',7ii
- #ara#teristi#i generale1 ,ite+a $e $e'lasare a ,iiturii) "n%l&imea ,iiturii) $urata (i fre#,en&a a#esteia.
- 're$i#ti!ilitate1 'rgn+e mete 'e termen lung) me$iu (i s#urt) "n fun#&ie $e ni,elul te5ni# al sistemului
$e mnitri+are al ,remii (i al #ursurilr $e a'%.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 #l%$iri #nstruite "n +na inun$a!il%) li'sa sistemului $e a,erti+are a ''ula&iei)
#a'a#itate re$us% $e a!sr!&ie a slului) #l%$iri (i fun$a&ii #u #a'a#itate $e re+isten&% sla!%) st#uri $e alimente
ne'rte/ate.
- efe#te1 $istrugeri materiale) 'ier$eri umane (i #ntaminarea surselr $e a'%.
- m%suri $e re$u#ere a ris#ului1 lu#r%ri $e a'%rare (i amena/are a $igurilr.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 sisteme $e $ete#&ie (i alarmare) e$u#area (i 'arti#i'area #munit%&ii)
'lanifi#area e4e#ut%rii lu#r%rilr $e a'%rare.
- m%suri 'st-$e+astru1 e,aluarea efe#telr $e+astrului) #%utare-sal,are) asisten&% me$i#al%) a'r,i+inarea
'e termen s#urt #u a'% (i alimente) 'urifi#area a'ei (i a$%'stire tem'rar%.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 mnitri+area efe#telr.
Se$et6
- #au+a fenmenului1 $efi#it flu,imetri#) $egra$area slului) #re(terea tem'eraturii a'ei #eanelr)
#re(terea #n#entra&iei $e $i4i$ $e #ar!n "n atmsfer%.
- #ara#teristi#i generale1 $e+astru #u efe#t tem'rar) mai ales asu'ra agri#ulturii) a #%rr frme $e
manifestare $e'in$e $e serie $e fa#tri 2e4isten&a sistemului $e iriga&ii) et#.3.
19
- 're$i#ti!ilitate1 'eria$ele $e 're#i'ita&ii re$use sunt nrmale 'entru tate sistemele #limati#e. Prgn+ele
meterlgi#e fa# 'si!il% a,erti+area tim'urie asu'ra 'si!ilit%&ii $e 'r$u#erea a fenmenului.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 sta!ilirea $e 5a!itate "n +ne ari$e) terenuri agri#le i+late) li'sa unr resurse
$e alimentare #u a'%) li'sa unei 'lanifi#%ri 'ri,in$ al#area resurselr "n +nele $e ris#) et#.
- efe#te1 s#%$erea 'r$u#&iei agri#le) ,iti#le (i +te5ni#e) #re(terea 're&urilr) #re(terea ratei infla&iei)
re$u#erea st%rii nutri&inale a ''ula&iei) "m!ln%,iri) #ri+a energeti#%) et#.
- m%suri $e re$u#ere a ris#ului1 sistem $e mnitri+are (i "n(tiin&are ime$iat%.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 $e+,ltarea unui 'lan inter$e'artamental $e a'%rare "m'tri,a efe#telr
$e+astrului6
- m%suri 'st-$e+astru1 men&inerea sta!ilit%&ii 're&urilr) $istri!uirea #entrali+at% a 5ranei) asigurarea
re+er,elr $e alimente la ni,el #urent) asigurarea #u a'%) et#.
- instrumente $e ,alare a im'a#tului1 mnitri+area situa&iei meterlgi#e (i 5i$rlgi#e) nutri&inale (i
e#nmi#-s#iale.
P"+!,#e, )e'i!+!i
- #au+a fenmenului1 'luarea aerului) 'luare marin%) 'luarea a'ei 'ta!ile) #re(terea gl!ale a
tem'eratirii) $istrugerea stratului $e +n.
- 're$i#ti!ilitate1 'luarea este #nsi$erat% (i ra'rtat% la #nsumul 'e #a' $e l#uitr) astfel #% "n &%rile "n
#urs $e $e+,ltare ea este "n #re(tere.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 in$ustriali+area (i li'sa legilr "n $meniu) li'sa resurselr 'entru #ntra#ararea
fenmenului.
- efe#te1 $istrugerea re#ltelr agri#le) '%$urilr (i sistemului a#,ifer) $istrugeri materiale) "nr%ut%&irea
st%rii $e s%n%tate a ''ula&iei) #re(terea tem'eraturii et#.
- m%suri $e re$u#ere a ris#ului1 sta!ilirea unr stan$ar$e $e #alitate a me$iului) 'rm,area $e 'liti#i
'entru 'rm,area (i 'rte#&ia surselr $e a'%) #ntrlul 'r$u#erii $e aersl (i 'r$uselr $e fren) et#.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 ela!rarea unui 'lan $e 'rte#&ie (i siguran&% a me$iului la ni,el na&inal)
in#lu$erea 'r!lemelr $e me$iu "n 'rgramele gu,ernamentale $e $e+,ltare et#.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 sisteme $e su'ra,eg5ere terestr% (i aerian% a slului (i a'ei) e,lu&ia
#limei) et#.
De%#i8,#e *6'!#i
- #au+a fenmenului1 in#en$iile $e mas%) !li ale masei lemnase) e4'latare nera&inal%.
- #ara#teristi#e generale1 $e#lan(area altr 5a+ar$e 'rin sl%!irea sta!ilit%&ii slului) masa lemnas% mart%.
- 're$i#ti!ilitate1 $e'in$e $e 'liti#a &%rii res'e#ti,e "n $meniul (i e4isten&a unei !a+e $e $ate 'ri,in$
m$ul $e manifestare al fenmenului.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 su!$e+,ltare) $e'en$en&a $e lemn #a surs% $e energie) li'sa unei 'liti#i $e
e4'latare) #re(terea ra'i$% a ''ula&iei et#.
- efe#te1 $istrugerea #ulturilr tra$i&inale (i #re(terea ne#esit%&ilr $e im'rt) inun$a&ii) se#et%) famete et#.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 e$u#area #munit%&ii) 'rm,area unr alternati,e la flsirea lemnului #a
#m!usti!il.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 #artgrafierea '%$urilr (i su'ra,eg5erea a#estra) mnitri+area
'rgramelr $e re"m'%$uriri.
E*i/""tii+e
- #ara#teristi#i generale1 se $atrea+% unei #m!ina&ii $e mai mul&i fa#tri #um ar fi tem'eratura)
intr$u#erea $e ni siuri $e animale) flsirea $e 'esti#i$e) #alitatea a'ei (i migrarea animalelr.
- 're$i#ti!ilitatea1 sisteme $e e4aminare a sta$iului $e $e+,ltare a animalelr.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 num%rul mare (i ,ariat $e animale) li'sa $e #ntrl asu'ra im'rturilr et#.
- efe#te1 "m!ln%,irea "n 'r'r&ii $e mas% la ni,elul #munit%&ii) fametea et#.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 ela!rarea unui 'lan na&inal $e a'%rare) 'rgrame $e 'reg%tire a
res'nsa!ililr gu,ernamentali (i a fermierilr) et#.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 e,aluarea 'rin testare a in#i$en&ei (i se,erit%&ii infe#&iei.
E*i'e)ii
- #au+a fenmenului1 #n$i&ii sanitare 're#are) s%r%#ie) #ntaminarea a'ei (i alimentelr et#.
- #ara#teristi#i generale1 'si!ilitate ri$i#at% $e r%s'*n$ire) e4isten&a unr $e+e#5ili!re e#nmi#e (i s#iale)
li'sa 'ersnalului s'e#iali+at) et#.
- 're$i#ti!ilitatea1 stu$iile (i ra'artele e'i$emilgi#e 't #re(te #a'a#itatea $e $iagn+% (i 'rgn+%)
in#lusi, la !lile #u 'eria$e mari $e in#u!a&ie) et#.
1<
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 sar#ina) li'sa $e imuni+are la !li) nutri&ie $efi#itar%) a'% 'ta!il% $e sla!%
#alitate et#.
- efe#te1 !lna,i (i mr&i) 'ier$eri e#nmi#e) 'ani#% et#.
- m%suri $e re$u#ere a ris#ului1 mnitri+area e,lu&iei fa#trului $e ris# me$i#al $e urgen&%) ela!rarea unui
'lan $e 'rte#&ie #u al#area resurselr ne#esare.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 ,erifi#are (i #nfirmare $iagnsti#e) i$entifi#area #a+urilr) g%sirea surselr
e'i$emi#e) #ntrlul e,lu&iei #a+urilr) et#.
- m%suri 'st-$e+astru1 e4isten&a unui ser,i#iu me$i#al $e urgen&%) a/utr me$i#al.
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 su'ra,eg5ere e'i$emilgi#%) e,aluarea 'eri$i#% a efi#ien&ei
ser,i#iului me$i#al $e urgen&%.
A$$i'ent $0i)i$ 8i in'!&t#i,+
- #au+a fenmenului1 gre(eli $e e4'latare a instala&iilr) neres'e#tarea regulilr $e $e'+itare) mani'ulare (i
trans'rt) a##i$ente 'e #%ile $e #muni#a&ii) et#.
- 're$i#ti!ilitatea1 sisteme $e mnitri+are) $eare#e in$ustriali+area ,a #re(te in#i$en&a a#estra.
- fa#tri $e ,ulnera!ilitate1 li'sa sistemului $e a,erti+are (i alarmare) neinstruirea ''ula&iei 'si!il a fi
afe#tat%) ne#una(terea (i neres'e#tarea legisla&iei "n $meniu.
- efe#te1 $istrugeri ale instala&iilr (i stru#turilr in$ustriale) generarea unr in#en$ii $e mas%) #ntaminarea
a'ei) terenului (i aerului) mr&i) r%ni&i) et#.
- m%suri $e re$u#erea a ris#ului1 $e+,ltarea unr 'lanuri $e 'reg%tire (i inter,en&ie la ni,el l#al.
- m%suri $e 'reg%tire s'e#ifi#e1 i$entifi#area materialelr 'eri#ulase) sta!ilirea +nelr $e ris#) ela!rarea (i
testarea 'lanurilr $e 'rte#&ie (i inter,en&ie) et#.
- m%suri 'st-$e+astru1 e,a#uarea $in +na $e ris#) #%utare-sal,are) $e#ntaminare +nei afe#tate (i a
'ersnalului) m%suri $e 'rim a/utr) et#.6
- instrumente $e e,aluare a im'a#tului1 sistem $e mnitri+are.
CAUIE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA
In#en$iile 'r,#ate $e instala&iile ele#tri#e au 'n$ere ri$i#at% "n ttalul in#en$iilr #u 'ier$eri $e
,ie&i mene(ti (i 'agu!e materiale im'rtante.
INSTALATIA ELECTRICA este ansam!lul $e e#5i'amente inter#ne#tate "ntr-un s'a&iu $at
EC4IPAMENTUL ELECTRIC este ri#e $is'+iti, flsit 'entru 'r$u#erea) trans'rtul) $istri!uirea sau
utili+area energiei ele#tri#e.
In instala&ia ele#tri#% se utili+ea+% un num%r mare $e a'arate ele#tri#e #are $in 'un#t $e ,e$ere al fun#&iunilr
'e #are le "n$e'lines# se #lasifi#% "n1
a'arate $e #ne#tare 2"ntreru'%tare) #mutatare) et#.3
a'arate 'entru 'rnirea mtarelr 2restate) auttransfrmatare $e 'rnire) et#.3
a'arate $e semnali+are 2relee) l%m'i) et#.3
a'arate $e m%sur% 2am'ermetre) ,ltmetre) et#.3
a'arate $e 'rte#&ie 2relee) siguran&e) et#.3
O aten&ie $ese!it% tre!uie a#r$at% e#5i'amentelr ele#tri#e utili+ate "n +nele #u 'eri#l $e e4'l+ie) #are
tre!uie s% ai!% asigurat% PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA.
APARATELE DE PROTECTIE sunt a'arate #are sesi+ea+% situa&iile anrmale "n fun#&inarea unr
instala&ii ele#tri#e 2su'rasar#ini) s#urt#ir#uit) et#3) 'rte/*n$- fie 'rintr- #man$% 'entru $e#ne#tarea
autmat%) fie 'rin semnali+area a'ari&iei situa&iei anrmale 2#*n$ nu e4ist% un 'eri#l ime$iat3.
Ele 't fi1
siguran&e fu+i!ile
#nta#tare #u relee
"ntreru'%tare autmate
a3.- &i.!#,n7e+e %!/i-i+e au rlul $e a "ntreru'e #ir#uitul) "n #are sunt mntate "n serie) 'rin t'irea unui
element #n#e'ut (i #ali!rat "n a#est s#') atun#i #*n$ #urentul #are le 'ar#urge $e'%(e(te anumit% ,alare.
In fun#&inare nrmal%) fu+i!ilul nu tre!uie s% se t'eas#% (i ni#i s%-(i s#5im!e #ara#teristi#a $e 'rte#&ie. Cel
mai mare #urent #are 'ate tre#e 'rin fu+i!il) tim' nelimitat) f%r% #a a#esta s% se t'eas#% sau s%-(i s#5im!e
#ara#teristi#a se nume(te #urent nminal al fu+i!ilului. A#est #urent este #u ;8->8H mai mi# $e#*t #urentul
minim $e t'ire.
1B
Aten7ie A+e.e#e, !n!i %!/i-i+ $! !n $!#ent n")in,+ ),i ),#e 'e$=t $e+ #eie8it 'in
$,+$!+e %,$e $, e+ &6 n! &e t"*e,&$6 +, &!*#,&,#$ini &,! &6 &e t"*e,&$6 $! 9nt=#/ie#e +,
&$!#t$i#$!ite, *!t=n' $"n'!$e ,&t%e+ +, 'i&t#!.e#e, i/"+,7ii+"# &,! +, in$en'i!.
!3.- #e+ee+e 'e *#"te$7ie 8i &e)n,+i/,#e sunt utili+ate "n instala&iile ele#tri#e mai #m'le4e 'entru 'rte/area
a#estra #ntra $iferitelr situa&ii anrmale $e fun#&inare 2su'ra#uren&i) tensiune minim%) et#.3 'rin #man$a
$e#ne#t%rii instala&iei.
#3.- 9nt#e#!*6t",#e+e ,!t"),te asigur% 'rte#&ia "m'tri,a su'rasar#inilr) a #uren&ilr $e s#urt#ir#uit $e
,alri me$ii (i a li'sei tensiunii $e alimentare) a#&in*n$ 'rintr-un im'uls me#ani# $ire#t $e $e#lan(are a
"ntreru'%trului.
MATERIALELE ELECTROTE4NICE se #lasifi#% "n1
materiale #n$u#tare 2#n$u#tri $in #a!luri) #n$u#tri nei+la&i ai liniilr aeriene) !!ina/ele
ma(inilr (i a'aratelr ele#tri#e) !arele $is'+iti,elr $e $istri!u&ie) et#.3
materiale i+lante 2mantale i+lante3
CAUZE DE INCENDIU $e natur% ele#tri#% 't fi1
1.5Re.i)!#i+e ,n"#),+e $e fun#&inare #are a'ar "n instala&ia ele#tri#% 't 'une "n 'eri#l at*t ,ia&a
'ersnalului $e e4'latare #*t (i instala&ia. Cele mai fre#,ente regimuri anrmale #are 't a'are "n
fun#&inarea unei instala&ii ele#tri#e $e /as% tensiune 2utili+at% "n gs'$%rii3 (i #are #nstituie #au+e
'rin#i'ale $e in#en$iu $e natur% ele#tri#% sunt1
su'ra#uren&ii
su'ratensiunile
s#%$erea tensiunii su! anumite limite
a'ari&ia tensiunii 'e 'iese #are "n m$ nrmal nu sunt su! tensiune
Prin#i'alele SURSE DE APRINDERE $e natur% ele#tri#%) re+ultate "n urma fun#&in%rii "n regim anrmal a
unei instala&ii sunt1
#re(terea tem'eraturii $atrit% su'rasar#inii sau #uren&ilr $e s#urt#ir#uit "n #n$u#tare (i a'arate
'r$u#erea anrmal% $e #%l$ur% "n i+la&ii
'r$u#erea l#al% $e #%l$ur% #a urmare a #nta#telr $efe#tuase
ar#uri amrsate "ntre #n$u#tri sau "ntre #n$u#tri (i mas%
SUPRACURENTII #nstau "n $e'%(iri ale intensit%&ii #urentului nminal "n instala&ii (i a'arate ele#tri#e. In
'ra#ti#%) un #a+ 'arti#ular "l #nstituie #nta#tele im'erfe#te) #are $etermin% #re(terea intensit%&ii #urentului
ele#tri# (i "n#%l+irea #nta#telr 'este limitele a$mise. C*n$ fenmenul $urea+% 'eria$% lung% se 'ate
a/unge la t'irea (i su$area #nta#telr) fiin$ 'si!il% 'r$u#erea in#en$iilr. Cnta#te im'erfe#te 't a'are
$e e4em'lu la ta!lul ele#tri# 2siguran&e nefi4ate #res'un+%tr3 sau la a'arate $e #ne#tare 2"ntreru'%tare
u+ate3.
O alt% #ategrie $e $efe#te #e nu tre!uie negli/at% re're+int% #uren&ii $e $efe#t #are iau na(tere #a
urmare a unui $efe#t $e i+la&ie a a'aratului ele#tri#. Curentul #are se sta!ile(te 'rin i+la&ie "ntre un
#n$u#tr (i masa metali#% 'us% la '%m*nt 'ate 'r,#a s#urt#ir#uit $a#% nu e4ist% a'arate $e 'rte#&ie.
SUPRATENSIUNILE re're+int% $e'%(irea tensiunii "n regim 'ermanent. La materialele i+lante sli$e)
#5iar $a#% are l# la ,alri mi#i) are #a efe#t "m!%tr*nirea i+la&iei) re$u#*n$u-se $urata $e ,ia&% a a#estra.
SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE 'ate #rea 'eri#le "n e4'latarea a'aratelr ele#tri#e
2e4em'lu1 'entru un mtr #u 'utere #nstant%) s#%$erea tensiunii $u#e la #re(terea intensit%&ii #urentului)
#are 'r,a#% su'ra"n#%l+iri3.
Prin a'ari&ia TENSIUNILOR PE PIESE #are "n m$ nrmal nu sunt su! tensiune) se 'r$u# su'ra"n#%l+iri
l#ale 'eri#ulase.
In afara regimurilr anrmale $e mai sus) "n fun#&inarea instala&iilr (i e#5i'amentelr ele#tri#e 't a'are
e,enimente #e se 't transfrma "n in#en$ii "n urma1
su'rasli#it%rilr me#ani#e
'lu%rii (i #r+iunii
a#&iunii gre(ite a utili+atrului
1C
2.5 A#$!+ e+e$t#i$ este $es#%r#are $isru'ti,% #ntinu%) "ntre $i ele#tr+i su! tensiune. Ar#ul ele#tri# a'are
"n instala&iile ele#tri#e (i "n #n$i&ii nrmale $e fun#&inare) "n mmentul $es#5i$erii (i "n#5i$erii #ir#uitelr
ele#tri#e 'rin interme$iul #nta#telr m!ile ale "ntreru'%tarelr. Cu #*t #nta#tele sunt mai u+ate) $in #au+a
num%rului mare $e #ne#t%ri) a'ar "n#%l+iri l#ale. Efe#tele 'eri#ulase ale ar#ului ele#tri# #a surs% $e
a'rin$ere (i $e ini&iere a in#en$iilr re+ult% $in tem'eratura mare #e se 'r$u#e 2>888-9888

C3 (i #antit%&ii
relati, mari $e energie $isi'at% "n tim' farte s#urt. Datrit% tem'eraturilr mari) ar#ul ele#tri# 'ate 'r,#a
t'irea elementelr metali#e ale instala&iei (i a'rin$erea materialelr i+lante #m!usti!ile 2uleiuri) 5*rtie)
#artn) #au#iu#) et#3
Ar#ul ele#tri# 'ate a'are #a surs% $e a'rin$ere "n in#en$ii $e lanuri sau '%$uri #a urmare a ru'erii
(i #%$erii la sl 'e tim' $e ,*nt 'uterni# a unui #n$u#tr $e linie $e "nalt% tensiune. A'aratele $e 'rte#&ie
autmate ale re&elei asigur% $e#ne#tarea ra'i$%) $ar) mai ales "n 'eria$a se#etas%) ar#ul 'r$us este
sufi#ient 'entru a a'rin$e materialele #elul+i#e $in a'r'iere.
3.5 S$=ntei+e e+e$t#i$e sunt $es#%r#%ri $isru'ti,e "n aer sau alt $iele#tri#. Cm'arati, #u ar#ul ele#tri# #are
'ate a'rin$e materiale #m!usti!ile $in a'r'ierea l#ului un$e s-a 'r$us) s#*nteie ele#tri#% 'ate
a'rin$e $ar ameste#uri e4'l+i,e sau inflama!ile.
4.5 S$!#t$i#$!it!+ este #nta#tul a##i$ental) f%r% re+isten&% sau 'rintr- re+isten&% $e ,alare mi#% a $u% sau
mai multe #n$u#tare aflate su! tensiune. S#urt#ir#uitul a'are #*n$ i+la&ia $intre $u% #n$u#tare ale unei
instala&ii ele#tri#e) ale unei re&ele sau ale unui a'arat se $egra$ea+% (i #ele $u% #n$u#tare) "ntre #are e4ist%
$iferen&% $e 'ten&ial) a/ung "n #nta#t.
Curentul #are tre#e 'rin #ir#uitul astfel "n#5is se nume(te #urent $e s#urt#ir#uit (i este farte mare "n
#m'ara&ie #u #urentul nminal al instala&iei. Ptri,it legii lui OUM1
IOUER
In #n$i&ii $e tensiune #nstant%) la #nta#tul $ire#t al #n$u#tarelr) re+isten&a ele#tri#% s#a$e farte mult)
iar intensitatea #urentului ele#tri# ,a #re(te. Cum efe#tul termi# al #urentului ele#tri# 'rintr-un #n$u#tr se
e4'rim% 'rin rela&ia1
>?I
2
Rt
se #nstat% u(r #antitatea mare $e #%l$ur% $ega/at% "n urma unui s#urt#ir#uit.
Aten7ieUn &$!#t$i#$!it *#"'!& 9nt#5" in&t,+,7ie e+e$t#i$6 *",te &,! n! &6 ini7ie/e !n in$en'i!.
De #e.!+6, &$!#t$i#$!ite+e 9n in&t,+,7ii+e e+e$t#i$e &!nt e+i)in,te *#in ,$7i!ne, e+e)ente+"# 'e *#"te$7ie.
In ."&*"'6#ii, &$!#t$i#$!ite+e *"t 'e<eni &!#&e 'e ,*#in'e#e 9n !#)6t",#e+e $"n'i7ii %,<"#i/,nte
,. 5 )"nt,#e, in&t,+,7iei 'i#e$t *e e+e)ente $")-!&ti-i+e. A#$!+ e+e$t#i$ %"#),t 9n !#), &$!#t$i#$!ite+"#
*",te ini7i, ,*#in'e#e, &!*"#t!+!i $")-!&ti-i+ 1+e)n, $,#t"n, ),te#i,+ *+,&ti$2.
O )6&!#6 *#e<enti<6, 9n ,$e&t $,/, " $"n&tit!ie 9n.#"*,#e, in&t,+,7iei e+e$t#i$e &!- ten$!i,+6 &,!
*#"te3,#e, ei $! t!-!#i )et,+i$e.
-. @ &t#6*!n.e#e, !n"# *e#e7i, *+,t%"#)e, *,n"!#i $")-!&ti-i+e %6#6 +!,#e, !n"# )6&!#i 'e *#"te$7ie.
$. 5 ne#e&*e$t,#e, 'i&t,n7e+"# %,76 'e e+e)ente+e $")-!&ti-i+e &,! 'e*"/it,#e, 'e ),te#i,+e
$")-!&ti-i+e 9n ,*#"*ie#e, $i#$!ite+"# e+e$t#i$e.
'. 5 &!*#,'i)en&i"n,#e, e+e)ente+"# 'e *#"te$7ie.
e. 5 &!*#,&"+i$it,#e, in&t,+,7iei e+e$t#i$e *#in %"+"&i#e, 'e $"n&!),t"#i $! *!te#i $e 'e*68e&$ *!te#e,
$,+$!+,t6 *#in *#"ie$t *ent#! #e7e,!, #e&*e$ti<6.
%. 5 in&t,+,#e, &,! 9n+"$!i#e, !n"# e$0i*,)ente e+e$t#i$e 'e *e#&",ne ne&*e$i,+i/,te 1$,!/6 %#e$<ent
9nt=+nit6 9n'e"&e-i 9n )e'i!+ #!#,+2.
.. 5 !ti+i/,#e, 'e $"#'",ne nei/"+,te e+e$t#i$ 8I )e$,ni$ &,! 'ete#i"#,te
0. 5 %"+"&i#e, ,*,#,te+"# e+e$t#i$e $! i)*#"<i/,7ii
A.5E+e$t#i$it,te, &t,ti$6 In tim'ul mi(#%rii) 'rin fre#area $e alte #r'uri) #r'urile li#5i$e) sli$e sau ga+ase)
"n$ese!i #ele #u re+isti,itate mare 2'este 18
9
X#m3 se 't "n#%r#a #u ele#tri#itate stati#%3. Ele#tri#itatea stati#%
'ate #n$u#e la e4'l+ie sau in#en$ii atun#i #*n$ a'ar simultan trei #n$i&ii1
atmsfer% am!iant% e4'l+i,%
$es#%r#are $isru'ti,%
energia eli!erat% 'rin $es#%r#are este sufi#ient% 'entru a'rin$erea ameste#ului aer-ga+ sau aer-
'ul!ere.
1=
E4em'le $e materialele #a'a!ile s% 'r$u#% $es#%r#area ele#tri#it%&ii stati#e sunt1 #au#iu#uri naturale (i
sinteti#e) mase 'lasti#e) fi!re artifi#iale) r%(ini sinteti#e) '%rul uman) sulfur% $e #ar!n) eter) !en+in%)
5i$r#ar!uri.
A#ti,it%&ile te5nlgi#e #are fa,ri+ea+% 'r$u#erea sar#inii ele#trstati#e (i #are generea+% fre#,ent in#en$ii
'rin $es#%r#area a#estra sunt1
trans'rtul li#5i$elr 'rin #n$u#te #u ,ite+% relati, mare 2$e regul% 'este 8.B mEs3
trans,a+area li#5i$elr (i um'lerea sau glirea re#i'ientelr 2e4em'lu1 ,ite+a re#man$at% la ie(irea
$in &e,ile #e asigur% um'lerea unui re+er,r este $e ma4im 18 mEs 'entru a#etne (i al#li) >)9-1
mEs 'entru !en+in% (i mtrin% (i ma4im 1 mEs 'entru ulei (i sulfur% $e #ar!n
mi(#area 'arti#ulelr la m%#inare) mala4are) ameste#are) #m'rimare
!en+i trans'rtare sau transmisii 2#u #urea3 "n mi(#are
mi(#area rtarelr $e la tur!ine) #m'resare) ,entilatare.
$erularea filmelr) 'eli#ulelr) !en+ilr $e 5*rtie (i te4tile) fliilr $in material 'lasti#
am!alarea su!stan&elr 'ul,erulente "n sa#i
Aten7ie C"#*!+ !),n inte#<ine 9n ,$e&te %en")ene 9n t#ei )"'!#i
1.5.ene#,t"# 'e e+e$t#i$it,te &t,ti$6 ',t"#it6 )i8$6#ii $"#*!+!i "*e#,t"#i+"# 19n'e"&e-i $ei $!
9)-#6$6)inte 'e nB+"n &,! *+,&ti$2 "#i 9n ti)*!+ 'e*+,&6#ii 1!n ") $! 9n$6+76)inte 'in $,!$i!$ $,#e
)e#.e *e !n $"<"# 9n )e'i! !&$,t ,$!)!+e,/6 !n *"ten7i,+ 'e 14.CCC V2
2.5t#,n&%e# 'e &,#$ini e+e$t#"&t,ti$e 'e +, !n ),te#i,+ 9n$6#$,t +, $"#*!+ !),n 19n'e"&e-i +, *e#&",ne+e
$! *ie+e !&$,t62
3.5'e&$6#$,#e, e+e$t#"&t,ti$6 'e +, $"#* +, *6)=nt 1),i #,*i'6 +, *e#&",ne+e $! *ie+e !)e'62.
MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA
In ,e$erea e,it%rii 'r$u#erii "n gs'$%rii a in#en$iilr $e natur% ele#tri#% se ,r lua urm%tarele m%suri
generale1
E4e#utarea (i mntarea instala&iilr ele#tri#e #nfrm 're,e$erilr reglement%rilr "n $meniu.
Am'lasarea instala&iilr (i a'aratelr ele#tri#e "n me$iu us#at (i la $istan&e #res'un+%tare fa&% $e
materialele #m!usti!ile.
E4'latarea (i "ntre&inerea a'aratelr ele#tri#e 'tri,it 're#i+%rilr 'r$u#%trului.
Utili+area "n ta!lul ele#tri# $ar a siguran&elr #ali!rate sau mntarea $is/un#trilr.
Flsirea $ar a #n$u#trilr #u i+la&ii f%r% $eterir%ri) nesli#ita&i me#ani#.
Inter+i#erea #ne#t%rii la 'ri+% a unui num%r mai mare $e #nsumatri fa&% $e #el 'entru #are a fst
'rie#tat% instala&ia ele#tri#%.
Asigurarea leg%turilr la '%m*nt.
Sli#itarea unei 'ersane autri+ate (i #alifi#ate 'entru reme$ierea $efe#&iunilr #nstatate la
instala&ie sau a'arat ele#tri#.
CMI DE ACCES) PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA
A##esul mi/la#elr (i al 'ersanelr 'entru inter,en&iile 'erati,e "n #a+ $e urgen&% 'u!li#% $e
in#en$iu) "n ,e$erea sal,%rii (i a#r$%rii a/utrului 'ersanelr aflate "n 'eri#l) stingerii in#en$iilr (i limit%rii
efe#telr a#estra) tre!uie s% fie asigurat "n 'ermanen&% la tate1
a3 #nstru#&iile $e ri#e fel 2in$ustriale) s#ial-a$ministrati,e) s'e#iale et#.3 (i "n#%'erile a#estra6
!3 instala&iile te5nlgi#e (i ane4e6
#3 $e'+itele "n#5ise (i $es#5ise $e materii 'rime) semifa!ri#ate) finite (i au4iliare6
$3 instala&iile) a'aratele (i mi/la#ele $e 're,enire (i stingere a in#en$iilr) 're#um (i la 'un#tele $e
#man$% ale a#estra 2#entrale (i !utane $e semnali+are a in#en$iilr) a'arate $e #ntrl (i semnali+are ale
instala&iilr s'rin@ler) sta&ii $e 'm'e $e a'%) #la,iaturile (i ,anele re&elelr $e a'%) a!ur) $ren#er) ga+e inerte (i
s'um%) 5i$ran&i $e in#en$iu) sting%tare) 'i#5ete $e in#en$iu) !a+ine) re+er,are (i #astele $e a'%) ram'e ale
surselr $e a'a naturale) 'sturi telefni#e $e anun&are a in#en$iilr et#.36
e3 $is'+iti,ele $e a#&inare a unr mi/la#e #u rl $e 'rte#&ie "n #a+ $e in#en$iu 2#rtine metali#e $e
siguran&%) tra'e $e e,a#uare a fumului (i ga+elr fier!in&i) #la'ete $e 'e tu!ulatur% $e ,entila&ie) e45austare (i
trans'rt 'neumati#) !lane) ferestre (i u(i $e "n#5i$ere a glurilr $in elementele $e #m'artimentare
"m'tri,a in#en$iilr36
f3 ta!lurile $e $istri!u&ie (i "ntreru'%tarele instala&iilr ele#tri#e $e iluminat) $e fr&% (i iluminat $e
siguran&% (i la sursele $e re+er,% #are sunt $estinate s% alimente+e re#e'tare ele#tri#e #u rl "n #a+ $e in#en$iu6
;8
g3 #la,iaturile (i ,anele instala&iilr te5nlgi#e sau au4iliare) #are tre!uie mane,rate "n #a+ $e
in#en$iu) (i 'un#tele $e #man$% ale a#estra 2ga+e (i li#5i$e #m!usti!ile) !en+i trans'rtare36
53 #elelalte mi/la#e utili+ate 'entru inter,en&ie "n #a+ $e in#en$iu 2,e5i#ule 'entru tra#tare) trans'rt
sau i+lare) #isterne ri aut#isterne $e a'a (i #5eile $e 'rnire a a#estra et#.3.
C%ile $e a##es) $e e,a#uare (i $e inter,en&ie tre!uie s% fie men&inute "n 'ermanen&%) "n ri#e antim')
'ra#ti#a!ile (i #urate. A#easta !liga&ie re,ine 'ersanelr /uri$i#e sau fi+i#e #are a$ministrea+% #nstru#&iile)
instala&iile) sistemele) $is'+iti,ele sau mi/la#ele res'e#ti,e.
A$ministratrii "n #au+a ,r semnala 'rin in$i#atare) 'tri,it 're,e$erilr legale "n ,igare) 're+en&a
unr asemenea mi/la#e (i ,r aten&ina asu'ra regulilr #are tre!uie res'e#tate.
Al#area #%ilr $e a##es) $e e,a#uare (i $e inter,en&ie #u materiale #are re$u# l%&imea sau "n%l&imea
li!er% $e #ir#ula&ie sta!ilit% ri #are 're+int% 'eri#l $e in#en$iu sau e4'l+ie) 're#um (i efe#tuarea unr
m$ifi#%ri la a#estea) 'rin #are se "nr%ut%&e(te situa&ia ini&ial%) sunt inter+ise.
Peste (an&urile sau s%'%turile e4e#utate 'e #%ile $e a##es) $e e,a#uare (i $e inter,en&ie se ,r amena/a
tre#eri 2'$e&e3 !ine #nsli$ate sau se ,r asigura #%i #litare) semnali+ate #res'un+%tr.
Se inte#/i$e !l#area "n '+i&ie $es#5is% a u(ilr $e la #asele s#%rilr) $e 'e #ri$are) a #elr #u $is'+iti,e $e
aut"n#5i$ere sau a altr u(i #are) "n #a+ $e in#en$iu) au rl s% 'reas#% '%trun$erea fumului) a ga+elr fier!in&i
(i 'r'agarea in#en$iilr 'e ,erti#al% sau 'e ri+ntal%.
Dis'+iti,ele #are asigur% "n#5i$erea autmat% "n #a+ $e in#en$iu a elementelr $e 'rte#&ie a glurilr
2u(i) !lane et#.3) #ele $e a#&inare a tra'elr (i #la'etelr) 're#um (i #ele #are men&in "n '+i&ie "n#5is% u(ile
"n#%'erilr tam'n ,r fi "n 'ermanent% "n stare $e fun#&inare.
Sistemul $e "n#5i$ere a u(ilr $e 'e traseele $e e,a#uare tre!uie s% 'ermit% $es#5i$erea #u u(urin&% a
a#estra "n #a+ $e in#en$iu.
C%ile $e a##es) $e e,a#uare (i $e inter,en&ie se ,r mar#a #u in$i#atare $e se#uritate) #nfrm
reglement%rilr legale "n ,igare) astfel "n#*t traseele a#estra s% 'at% fi re#uns#ute #u u(urin&%) at*t +iua #*t
(i na'tea) $e 'ersanele #are le utili+ea+% "n #a+ $e in#en$iu.
Se ,r mnta in$i#atare #res'un+%tare la ram'ele s#%rilr #are $u# la $emisl sau la su!sl ri la
u(ile $e a##es #%tre s'a&ii (i "n#%'eri $in #are e,a#uarea nu 'ate fi #ntinuat%.
0n #asele s#%rilr) 'e #ri$are sau 'e alte #%i $e e,a#uare ale #l%$irilr nu se a$mite amena/area $e
"n#%'eri ri l#uri $e lu#ru) $e'+itarea et#.) #are ar 'utea "m'ie$i#a e,a#uarea 'ersanelr (i a !unurilr)
're#um (i a##esul 'ersnalului $e inter,en&ie.
C5eile u(ilr $e a##es "n #l%$iri (i #ele ale "n#%'erilr "n#uiate se '%strea+% "n l#uri sau la 'ersane
$esemnate) astfel "n#*t a#este #5ei s% 'at% fi i$entifi#ate (i flsite "n #a+ $e ne#esitate 2inter,en&ie) #ntrl)
,erifi#%ri et#.3.
Asiguarea a##esului si a #ir#ulatiei auts'e#ialelr $e inter,entie in in#inta agentilr e#nmi#i si ale
institutiilr) in +nele l#uite 're#um si intre l#alitati este !ligatrie.
C%ile $e a##es si $e #ir#ulatie se $imensinea+a 'tri,it reglementarilr te5ni#e 'entru aut,e5i#ule $e
ti' greu) asiguran$ a##esul auts'e#ialelr $e inter,entie.
Asigurarea #ailr $e a##es 'entru auts'e#ialele $e inter,entie la sursele $e alimentare #u a'a in #a+ $e
in#en$iu si a 'si!ilitatilr $e flsire a a#estr surse in ri#e antim' #nstituie #n$itie $e siguranta la f#.
O#'in!+ n#. 12ADE1C.C4.2CCF @ NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE
INSTIINTARE, AVERTIZARE, PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA
A#t. 24 A+,#),#e, *"*!+,7iei , in&tit!7ii+"# *!-+i$e 8i "*e#,t"#i+"# e$"n")i$i &e #e,+i/e,/6 *#in &e)n,+e ,$!&ti$e
&,! "*ti$e e)i&e $! ,3!t"#!+ )i3+",$e+"# 'e ,+,#),#e 8i *#in $")!ni$6#i t#,n&)i&e *e *"&t!#i+e 'e #,'i"'i%!/i!ne
8i te+e<i/i!ne $ent#,+e 8i +"$,+e , i,# 9n $,/!+ e(i&ten7ei , 8i *#in &t,7ii+e 'e #,'i"%i$,#e 8i #,'i",)*+i%i$,#e .
A#t. 2A 112 Se)n,+e+e 'e ,+,#),#e ,$!&ti$e , *"*!+,7iei , in&tit!7ii+"# *!-+i$e 8i "*e#,t"#i+"# e$"n")i$i &!nt
,+,#)6 ,e#i,n6 ,+,#)6 +, 'e/,&t#e , *#e,+,#)6 ,e#i,n6 , 8i 9n$et,#e, ,+,#)ei .
122 D!#,t, %ie$6#!i &e)n,+ e&te 'e '"!6 )in!te *ent#! t",te )i3+",$e+e 'e ,+,#),#e , $! e($e*7i, &i#ene+"# $!
,e# $")*#i),t +, $,#e '!#,t, e&te 'e !n )in!t.
,2 Se)n,+!+ ALARM: AERIAN: &e $")*!ne 'in 1A &!nete , 4 &e$!n'e %ie$,#e , $! *,!/6 'e 4 &e$!n'e 9nt#e
e+e .Pent#! &i#ene+e $! ,e# $")*#i),t &e)n,+!+ &e $")*!ne 'in 1A &!nete , 2 &e$!n'e %ie$,#e, $! *,!/6 'e 2
&e$!n'e 9nt#e e+e
-2 Se)n,+!+ ALARM: LA DEZASTRE &e $")*!ne 'in A &!nete , 1F &e$!n'e %ie$,#e , $! *,!/6 'e 1C &e$!n'e
9nt#e e+e . Pent#! &i#ene+e $! ,e# $")*#i),t &e)n,+!+ &e $")*!ne 'in A &!nete , G &e$!n'e %ie$,#e , $! *,!/6 'e A
&e$!n'e 9nt#e e+e .
$2 Se)n,+!+ PREALARM: AERIAN: &e $")*!ne 'in 3 &!nete , 32 &e$!n'e %ie$,#e , $! *,!/6 'e 12 &e$!n'e
9nt#e e+e . Pent#! &i#ene+e $! ,e# $")*#i),t &e)n,+!+ &e $")*!ne 'in 3 &!nete , 1F &e$!n'e %ie$,#e , $! *,!/6 'e F
&e$!n'e 9nt#e e+e .
;1
'2 Se)n,+!+ HNCETAREA ALARMEI &e $")*!ne 'int# @ !n &!net $"ntin!! , 'e ,$ei,8i inten&it,te , $! '!#,t,
'e 2 )in!te Pent#! &i#ene+e $! ,e# $")*#i),t &e)n,+!+ &e $")*!ne 'int#5!n &!net $"ntin!! , 'e ,$ee,8i
inten&it,te , $! '!#,t, 'e 1 )in!t .
Y
MMSURI KI REGULI DE COMPORTARE
LA RECEPQIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE
a3 P#e,+,#), ,e#i,n6 este situa&ie $e 'rte#&ie #i,il% #are se #muni#% 'rin telefn #n$u#%trilr
l#alit%&ilr) institu&iilr 'u!li#e (i agen&ilr e#nmi#i) atun#i #*n$ e4ist% 'eri#lul iminent al unui ata#
aerian sau al unui $e+astru. A#east% anun&are nu este 'u!li#%) $e#i este #uns#ut% numai $e un num%r restr*ns
$e ameni #are au 'uteri $e $e#i+ie) #u s#'ul $e a 're,eni (i a se lua unele m%suri $e 'rte#&ie) '*n% la ata#ul
aerian sau $e+astre.
!3 A+,#)6 ,e#i,n6 este situa&ie $e 'rte#&ie #i,il% #are se intr$u#e "n mmentul #*n$ ata#ul
inami# (i $e+astrele sunt iminente. Alarma aerian% se anun&% 'rin semnale a#usti#e) luminase (i 'rin
#muni#ate 2te4te3 ra$i$ifu+ate. Ca mi/la#e $e alarmare se flses# sirenele ele#trni#e) ele#tri#e) a#&inate
#entrali+at sau l#al) mtsirenele) fluierele #u a!ur 2aer #m'rimat3) sirene $e m*n%) snerii) #la4ane (i
#l'tele !iseri#ilr) #are emit semnale a#usti#e. Alarma aerian% 'ate s% g%seas#% ''ula&ia (i salaria&ii "n
$iferite situa&ii) "n a#ti,itate $e ser,i#iu salaria&ii (i ''ula&ia) 'e stra$%) "n maga+ine.
C*n$ salaria&ii se afl% la ser,i#iu) la au+ul semnalului $e alarm% aerian%) ,r "ntreru'e lu#rul) ,r
"ntreru'e iluminatul e4terir (i interir #u e4#e'&ia iluminatului #amuflat) #n$u#%trii mi/la#elr $e
trans'rt sunt !liga&i s% se 'reas#% ime$iat) s% $es#5i$% u(ile) s% $e#ne#te+e 2'reas#%3 mi/l#ul $e
trans'rt $e la sursa ele#tri#%) ,r '%r%si l#ul $e mun#% (i se ,r $e'lasa s're l#ul $e a$%'stire sta!ilit)
lu"n$ tate m%surile ne#esare 'entru a#east% situa&ie "n se$iile) !irurile) institu&iile "n #are lu#rea+% 2mas#a
#ntra ga+elr3.
C*n$ salaria&ii sunt a#as%) '%r%ses# ime$iat l#uin&a "m'reun% #u mem!rii familiei (i se $e'lasea+%
"n gra!% la a$%'stul #el mai a'r'iat lu"n$ tate m%surile $e "ntreru'ere a a'ei) iluminatului ele#tri#) ga+elr
et#. Se "m!ra#% #'iii (i se iau mi/la#ele in$i,i$uale $e 'rte#&ie) se ia trusa sanitar%) $#umentele $e
i$entitate (i re+er,a $e a'% (i alimente (i se intr% #*t mai re'e$e "n l#urile $e 'rte#&ie. 0n $rum s're l#ul $e
a$%'stire) ,r anun&a ,e#inii) iar $a#% este 'si!il ,r a/uta 'e !%tr*ni) #'ii) f%r% a sta&ina 'e str%+i.
C*n$ ''ula&ia se afl% 'e str%+i) maga+ine se ,r "n$re'ta s're l#ul #el mai a'r'iat (i se
a$%'ste(te. Se '%r%se(te mi/l#ul $e trans'rt ime$iat #e a#esta a 'rit. A/uns la l#ul $e a$%'stire) fie#are
'ersan% intr% "n r$ine "n a$%'st) "(i #u'% l#ul sta!ilit (i 'reg%te(te mi/la#ele $e 'rte#&ie in$i,i$ual%
2#ei #are au3.
Pe tt tim'ul (e$erii "n a$%'st) tre!uie res'e#tate serie $e m%suri (i reguli $e #m'rtare #um sunt
1
- res'e#tarea r$inelr $ate $e (eful e#5i'ei $e a$%'stire6
- men&inerea r$inii (i #ur%&eniei6
- s% nu se fume+e (i s% nu se a'rin$% f%r% a'r!are felinare) lum*n%ri sau alte surse $e iluminat6
- s% nu se m%n"n#e) !ea a'% f%r% a'r!are6
- s% nu se intre "n a$%'st #u "m!r%#%minte #ntaminat%.
Pe tim'ul #*t l#alitatea se afl% "n alarm% aerian%) este 'si!il #a a#easta s% fie l,it%
$in aer #u arme $e nimi#ire "n mas% sau !i(nuite. 0n a#est #a+ rganele $e 'rte#&ie #i,il% 't intr$u#e
semnalul $e ZAlarm% la $e+astreS.
ZAlarma la $e+astreS este semnalul $e 're,enire a ''ula&iei $es're 'eri#lul
#ntamin%rii ra$ia#ti,e) !ilgi#e sau #5imi#e (i se fa#e 'rin #muni#%ri transmise $e 'sturile (i stu$iurile
$e ra$i$ifu+iune (i tele,i+iune Zra$ifi#are (i ra$iam'lifi#areS. Prin mesa/e s#urte) sunt transmise (i reguli
$e #m'rtare a ''ula&iei 'entru $iminuarea (i #m!aterea #ntamin%rii) m$ul $e a#r$are a 'rimului
a/utr int4i#a&iilr) #ntamin%rilr) #n$i&iile $e #arantin% (i alte m%suri. Da#% "m're/urarea ,% !lig% s% ,%
a$%'sti&i "n l#uin&a sau "n #amera $e lu#ru) termina&i ra'i$ a#&iunea $e ermeti+are 2etan(ei+are3 a u(ilr (i
ferestrelr "n#%'erii #u &es%turi) !an$% a$e+i,%) leu#'last) s#t#56 "n "n#%'erile #u s!e se "n#5i$ #(urile) se
astu'%) se astu'% rifi#iile (i fisurile.
Au+in$ semnalul fie#are l#uitr este !ligat s% "m!ra#e mas#a #ntra ga+elr sau mi/la#ele
im'r,i+ate 2mas#a #ntra 'rafului sau !an$erl% ,at%-tifn3 (i $is'+iti,ele $e 'rte#&ie a 'ielii
2"n#%l&%minte) m%nu(i36 s% ia re+er,a $e a'%) alimente) me$i#amente) !ie#te $e 'rim% ne#esitate) $#umentele
$e i$entitate (i s% #!are "n a$%'st.
Semnalul se intr$u#e "n #a+ $e $e+astre $e mari 'r'r&ii. Se transmit #muni#ate la sta&iile $e
ra$ifi#are) ra$iam'lifi#are $es're $e+astrul res'e#ti, 1 natura) am'larea (i efe#tele 'rin#i'ale) m$ul $e
#m'rtare a #et%&enilr) m%surile $e 'rte#&ie) sal,are (i 'rim a/utr) mi/la#ele (i 'r#e$eele $e "nl%turare a
urm%rilr et#.
;;
#3 Hn$et,#e, ,+,#)ei aeriene este situa&ia $e 'rte#&ie #i,il% 'rin #are ''ula&ia este "n(tiin&at% #%
'eri#lul $ire#t al ata#ului aerian sau al $e+astrului a tre#ut) semnalul $e "n#etare a alarmei aeriene se anun&%
'rin tate mi/la#ele flsite 'entru $area alarmei aeriene.
Cmuni#atul $e "n#etare a alarmei aeriene) este "ns&it (i $e reguli $e #m'rtare) "n fun#&ie $e
situa&ia #reat%.
La re#e'&inarea semnalului $e "n#etare a alarmei aeriene) "n situa&ia #*n$ l#alitatea 2agentul
e#nmi#) et#.3 nu a fst l,it% $in aer sau $e+astrul a tre#ut) ''ula&ia a$%'stit% "(i ,a relua a#ti,itatea6
res'e#t*n$ regulile im'use $e situa&ia #reat%. 0n l#alit%&ile 'e ra+a #%rra s-au #reat +ne $e $istrugere)
a#ti,itatea nrmal% se ,a relua "n fun#&ie $e situa&ia (i $is'+i&iile rganelr l#ale $e 'rte#&ie #i,il%.
0n #a+ul #ntamin%rii ra$ia#ti,e) !ilgi#e (i #5imi#e a +nei "n #are au fst sur'rin(i) este ne#esar
s% res'e#t%m "n ttalitate regulile sta!ilite $e rganele l#ale $e 'rte#&ie #i,il% #are au $e e4e#utat mai "nt"i
a#&iune $e #er#etare) $e 'rim a/utr me$i#al) $e $e#ntaminare) et#. (i a'i s% $is'un% '%r%sirea l#urilr $e
a$%'stire) $e e,a#uare 2$a#% este #a+ul3.
0n l#alit%&ile l,ite) al%turi $e frma&iunile s'e#iale $e inter,en&ie $e 'rte#&ie #i,il%) ''ula&ia a't%
$e mun#%) este !ligat% s% 'arti#i'e la a#&iunile $e limitare (i "nl%turare a urm%rilr) "n s'e#ial 'entru sal,area
amenilr $e su! $%r"m%turi) $e a#r$are a 'rimului a/utr (i $e trans'rt al r%ni&ilr #u targa 2mi/la#e
im'r,i+ate3 $e stingere a in#en$iilr (i alte m%suri.
Mi/la#e $e alarmare (i #lasifi#are
Organi+area (i reali+area alarm%rii sunt atri!ute ale rganelr #n$u#%tare $e 'rte#&ie #i,il% $e la l#alit%&i)
institu&ii 'u!li#e) agen&i e#nmi#i) et#.
Mi/la#ele $e alarmare #are #nstituie sistemul $e alarmare) 't fi #lasifi#ate astfel 1
- ,$!&ti$e) #are emit sunete (i #are 't fi 1 s'e#iale 2sirenele ele#tri#e (i ele#trni#e) sirenele #u aer
#m'rimat) mtsirenele (i sirenele $e m*n%3 (i alte mi/la#e 2fluiere #u a!ur sau aer #m'rimat)
snerii) #la4ane) #l'te et#.36
- "*ti$e 2'anuri (i $is'+iti,e luminase36
- te+e<i/i!ne, #,'i", &t,7ie 'e #,'i"'i%!/i!ne) et#.
Mi3+",$e+e 'e ,+,#),#e &e ,)*+,&e,/6 8i &e in&t,+e,/6 ,<9n' 9n <e'e#e *#e<e'e#i+e
"#.,ne+"# +"$,+e 'e *#"te$7ie $i<i+6.
Sistemul $e alarmare este frmat $in 1
- mi/la#e $e alarmare #u a#&iune #entrali+at%6
- mi/la#e $e alarmare a#&inate $es#entrali+at 2l#al36
- #entrale $e alarmare6
- #ir#uite telefni#e $e a#&inare (i sta&ii $e ra$ifi#are (i ra$iam'lifi#are.
PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR
Elementele $e #nstru#tii ) 'eretii si 'lanseele utili+ate 'entru limitarea 'r'agarii in#en$iilr si a
efe#telr a#estra ) 're#um si a e4'l+iilr ) sunt $e ti'ul 1
Antif# 2AF3
Re+istente la f# 2RF3
Re+istente la e4'l+ii 2RE3
Etanse la f# 2EF3
Prte#tia glurilr fun#tinale $in a#este elemente $e #nstru#tii ) se reali+ea+a ) $u'a #a+ ) #u usi
!lane ) #rtine ) in#a'eri tam'n sau tam!uri $es#5isi ) al#atuite si $imensinate #nfrm nrmati,ului
Galeriile fun#tinala $in 'eretii antif# tre!uie 'rte/ate #u usi antif# ) a,an$ re+istenta la f# 1)9 re
si e#5i'ate #u $is'+iti,e $e autin#5i$ere autmata in #a+ $e in#en$iu ) in fun#tie $e #erintele fun#tinale .
O!lanele antif# si #rtinele $e siguranta antif# se al#atuies# si se reali+ea+a in general similar #u
usile antif# .
In #a+ul #an$ $atrita unr #n$itii fun#tinale ) 'rte#tia glurilr $in 'eretii antif# nu se 'ate
reali+a 'rin usi ) !lane sau #rtine antif# ) glurile se 't 'rte/a 'rin in#a'eri tam'n antif# .
Peretii si 'lanseele in#a'erilr antif# tre!uie reali+ate $in materiale 2CO2CA133re+istente la f# #el
'utin 1 ra .
Se re#man$a #a am'lasarea in#a'erilr tam'n sa se fa#a ali'it 'eretelui antif# si sa fie $is'use s're
s'atiile #u $ensitatea sar#inii termi#e mai mi#a .
In 'eretii in#a'erilr tam'n se a$mite 'ra#ti#area numai a glurilr stri#t ne#esare 'entru #ir#ulatie .
Pentru reali+area ,entilarii sau e,a#uarii fumului $in in#a'erile tam'n se 't reali+a gluri in 'ereti
sau 'lansee .
;>
Glurile 'entru #ir#ulatie 'ra#ti#ate in 'eretii in#a'erilr tam'n antif# se 'rte/ea+a #u usi re+istente
la f# #el 'utin 79[) 're,a+ute $u'a #a+ #u $is'+iti,e $e in#5i$ere sau #u in#5i$ere autmata in #a+ $e
in#en$iu .
In #a+uri e4#e'tinale ) #an$ $atrita ne#esitatilr fun#tinale ) 'rte#tia glurilr $in 'eretii antif# nu
se 'ate reali+a #u usi ) !lane ) #rtine sau in#a'eri tam'n ) 't fi 're,a+uti tam!uri $es#5isi antif# .
Tam!urii $es#5isi antif# tre!uie sa ai!e latimea egala #u #ea a glului 'rte/at) iar lungimea ttala $e
minim 7 m. Am'lasarea lr 'ate fi fa#uta ali'it 'eretului antif# sau in am!ele 'arti ale a#estuia.
Peretii si 'lanseele tam!urului $es#5is antif# tre!uie sa fie reali+ati $in materiale CO2CA13) fara
gluri si #u re+istenta la f# $e minimum 1 ra.
In tam!urii $es#5isi tre!uie sa 're,a$a s'rin@lere sau $ren#ere #u a#tinare autmata in #a+ $e
in#en$iu) am'lasate #ate unul la fie#are m
;
$e su'rafata ri+ntala a tam!urului.
Planseele antif# sunt elemente $e #nstru#tie ri+ntala sau in#linate) #are $elimitea+a ,lume in#5ise
$in #nstru#tii inalte sau farte inalte 2#m'artimente $e in#e$iu #nstituite $in unul 'an la trei ni,ele su##esi,e
#u aria $esfasurata 're,a+uta in nrmati,3) sau se'ara fun#tiuni #u ris#uri mari $e in#en$iu.
Planseele antif# se reali+ea+a $in materiale CO 2CA13) #u re4istenta la f# minimum ; re si fara
gluri) sau #u gluri stri#t fun#tinale 'rte/ate #nfrm nrmati,ului.
Planseele 't #nstitui elemente $e intar+iere a 'r'agarii in#en$iilr in interiarul unui #m'artiment
$e in#en$iu) numai $a#a sunt re+istente la f# si nu au gluri sau $a#a glurile 'rie#tate in ele sunt 'rte/ate in
elemente $e in#5i$ere #res'un+atare.
Planseele flsite 'entru a se'are intre ele s'atii #u fun#tiuni im'rtante si in#a'eri #u ris# mare $e
in#en$iu 're#um si #ele #e $elimitea+a #ai $e e,a#uare tre!uie sa in$e'lineas#a #n$itii stri#te 'ri,in$
#m!usti!ilitatea si re+istenta lr la f#.
Glurile fun#tinale $in 'lanseele interme$iare re+instente la f#) #are #nstituie elemente $e intar+iere
a 'r'agarii f#ului) se 'rte/ea+a 'rin elemente re+istente la f#) 're,a+ute $u'a #a+) #u $is'+iti,e $e
autin#5i$ere sauin#5i$ere autmata in #a+ $e in#e$iu.
In #a+uri /ustifi#ate #an$ nu se 't reali+a elemente re+istente la f#) 'rte#tia glurilr 'ate fi
asigurata numai 'rin 're,e$erea 'e #nturul glului su! 'lanseu a unr e#rane CO2CA13 si 'er$ele $e a'a #u
intrare in fun#tiune autmata in #a+ $e in#en$iu) sau alte sisteme $e 'rte#tie agrementate te5ni#.
In #la$irile #u '$) $e gra$ul I-III $e re+istenta la f#) glurile 're,a+ute in 'lansee s're '$ se
'rte/ea+a #u elemente $e in#5i$ere re+istente la f# minim >8 minute.
Se'ararea 'rtiunilr mansar$ate ale #nstru#tiei fata $e '$uri se reali+ea+a #u 'ereti re+istenti la f#
minim 79 minute) e#5i'ate #u in#5i$ere autmata sau $is'+iti,e $e autin#5i$ere in #a+ $e in#en$iu.
Glurile $e a##es la #asele $e s#ari $e e,a#uare se 'rte+ea+a $e regula 'rin1 usi 'line sau #u geam
sim'lu sau armat) usi ri etanse re+istente la f# sau in#a'eri tam'n. In tate situatiile) usi #u a##es la #asele $e
s#ari se 're,a$ #u sisteme $e autin#5i$ere sau in#5i$ere autmata) $u'a #a+) #u e4#e'tia #elr $e la #la$irile $e
l#uit #are nu sunt #la$iri inalte sau farte inalte.
Glurile 'entru iluminare 'ra#ti#ate in 'eretii e4teriari ai #aselr $e s#ari ,r fi 'rte/ate #ntra
ra$iatilr termi#e #nfrm nrmelr.
Glurile $e a##es la s#arile e4teriare $es#5ise se 'rte/ea+a 'rin usi etanse la f# $e 19 minute)
e#5i'ate #u sisteme $e autin#5i$ere sau 'rin tre#eri si#anate #res'un+atr ne#esitatilr.
Glurile $e a##es la s#arile $e e,a#uare in#5ise $in #nstru#tiile $e 'r$u#tie si E sau e,a#uare se
'rte/e+a 'rin1
- Usi 'line sau geam armat.
- Usi re+istente la f# munim 79 minute.
- In#a'eri tam'n ,entilate in su'ra'resiune a,an$ usi re+istente la f# $e minim 79 minute.
- Usi re+istente la f# $e minim 1)9 re sau in#a'eri tam'n #u usi re+istnte $e 79 minute.
In tate #a+urile usile $e 'rte#tie a glurilr $e a##es la #asele $e s#ari se e#5i'ea+a #u $is'+iti, #u
autin#5i$ere.
Glurile $e a##es la a##ensare sau alte mi/la#e $e trans'rt 'e ,erti#ala $in #nstru#tiile $e 'r$u#tie
siEsau $e'+itare se 'rte+ea+a #u1
- Usi 'line CO2CA13.
- Usi re+istente la f# #el 'utin 79 minute.
- In#a'eri tam'n ,entilate in su'ra'resiune) 're,a+ute #u usi re+istente la f# $e minim 79 minute.
- Usi re+istente la f# $e 1)9 re sau in#a'eri tam'n 're,a+ut #u usi re+istente la f# $e 79 minute.
;7
APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR
A'ararea im'tri,a in#en$iilr) a'ararea ,ietii amenilr) a !unurilr si a me$iului #nstituie 'r!lema
$e interes 'u!li#) la #are tre!uie sa 'arti#i'le) in #n$itiile legii) autritatile a$ministratiei 'u!li#e l#ale si #entrale)
'ersanele /uri$i#e sau fi+i#e #are $esfasara a#ti,itati ri se afla in tran+it) $u'a #a+) 'e teritriul Rmaniei.
A'ararea im'tri,a in#en$iilr re're+inta ansam!lul integrat $e masuri te5ni#e si rgani+atri#e) 're#um si
alte a#ti,itati s'e#ifi#e) 'lanifi#ate si reali+ate 'tri,it 're+entei r$nante) in s#'ul $e a asigura i$entifi#area)
e,aluarea) #ntrlul si #m!aterea ris#urilr $es're a#estea) 're#um si inter,entia 'erati,e 'entru sal,area si
a#r$area a/utrului 'entru 'ersanele aflate in 'eri#l) stingerea in#en$iilr si limitarea efe#telr a#estra.
Persanele /uri$i#e si #ele fi+i#e ras'un$) 'tri,it legii) $e tate efe#tele n#i,e ale in#en$iilr #are $e#urg6
e4istenta sau utili+area #nstru#tiilr) e#5i'amentelr) mi/la#elr) utila/elr si instalatiilr te5nlgi#e 'e #are le
$etin sau le a$ministrea+a6 $e a#ti,itatea $esfasurata sau in legatura #u a#easta6 $e 'r$usele 2su!stantele3 'e #are le
flses#) le 'relu#rea+a) le furni+ea+a) le trans'rta) le st#5ea+a sa le #mer#iali+e+e.
Autritatile a$ministratiei 'u!li#e #entrale si l#ale asigura integrarea masurilr 'ri,in$ $e+,ltarea si
'erfe#tinarea a#ti,itatii $e a'arare im'tri,a in#en$iilr) in 'rgramele $e $e+,ltare e#nmi#-s#iala #e se
int#mes# la ni,el natinal si l#al.
Situatia $e 'eri#l e4istenta) $in mmentul !ser,arii) semnali+arii sau anuntarii unui in#en$iu) 'ana la
terminarea 'eratiunilr $e inter,entie) #nstituie urgenta 'u!li#a $e in#en$iu.

OALIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA
INCENDIILOR
Persanele fi+i#e si /uri$i#e sunt !ligate sa res'e#te in ri#e im're/urare nrmele $e 're,enire si stingere
a in#en$iilr si sa nu 'rime/$uias#a) 'rin $e#i+iile si fa'tele lr) ,iata) !unurile si me$iu.
Ori#e 'ersana #are !ser,a un in#en$iu are !ligatia $e a anunta 'rin ri#e mi/l# 'm'ierii) 'litia) sau
'rimarul) $u'a #a+) si sa ia masuri $u'a 'si!ilitatile sale) 'entru limitarea si stingerea in#en$iului.
In #a+ $e in#en$iu) ri#e 'ersana are !ligatia $e a a#r$a a/utr #an$ si #at este ratinal 'si!il)
semenilr aflati in 'eri#l sau in $ifi#ultate) $in 'r'rie initiati,a ri la sli#itarea ,i#timei) a autritatilr
a$ministratiei 'u!li#e l#ale sau a re're+entantilr a#estra) 're#um si a 'm'ierilr.
In #a+ul in#en$iilr 'r$use in 'a$uri) 'lantatii si la #ulturi agri#le) 'ersanele fi+i#e si /uri$i#e aflate in
a'r'iere au !ligatia $e a inter,eni #u mi/la#ele $e #are $is'un 'entru limitarea si li#5i$area in#en$iului.
Persanele fi+i#e si /uri$i#e #are $etin #u ri#e titlu) terenuri) #nstru#tii sau instalatii te5nlgi#e au
!ligatia $e a 'ermite a##esul 'm'ierilr si 'ersanelr #are a#r$a a/utr) 're#um si utili+area a'ei) materialelr
si mi/la#elr 'r'rii 'entru 'eratiuni $e sal,are) $e stingere si $e limitare a efe#telr in#en$iilr 'r$use la
!unurile 'r'rii ri ale altr 'ersne.
In #a+urile 're,a+ute $e lege) 'entru limitarea 'r'agarii in#en$iilr si e,itarea 'r$u#erii unui $e+astru6
'ersanele mentinate la 'un#tual a tre!uie sa a##e'te si alte masuri sta!ilite $e #n$u#atrul inter,entiei) #um
sunt1 $ega/area terenurilr) $emlarea unei #nstru#tii sau a unei 'arti $in #nstru#tie) 'rirea tem'rara a
a#ti,itatilr) e,a#uarea $in +na 'eri#litata) $u'a #a+.
La in#5eierea #ntra#telr $e s#ietate) $e #n#esinare) $e in#5iriere) $e ante'ri+a si $e as#iere) 'artile
sunt !ligate sa #nsemne+e in a#tele res'e#ti,e ras'un$erile #e le re,in 'ri,in$ asigurarea a'ararii im'tri,a
in#en$iilr.
Pentru limitarea 'r'agarii si stingerii in#en$iilr 're#um si 'entru limitarea si inlaturarea efe#telr
a#estra) #nsiliile /u$etene) #nsiliile l#ale si 'ersanele /uri$i#e 're,a+ute la art. C au !ligatia sa #la!re+e
intre ele) #ntri!uin$ #u frte si mi/la#e) 'e !a+a $e re#i'r#itate sau sau #ntra unei 'lati.
Organi+area a#tiunilr $e #la!rare si 'r#e$urile ne#esare se sta!iles# 'rin #n,entii in#5eiate intre
'arti) se 're,a$ in 'lanurile $e inter,entii ale fie#arui 'arti#i'ant la #n,entie si se #muni#a unitatilr teritriale
$e 'm'ierii militari.
Detinatrii si utili+atrii $e #nstru#tii ri $e instalatii si e#5i'amente te5nlgi#e $e 'r$u#tie au
!ligatia sa #nlu#re+e #u autritatile a$ministratiei 'u!li#e si #u fa#trii $e s'e#ialitate ale a#estra in
rgani+area) asigurarea) 'regatirea si 'unerea in a'li#atie a 'lanurilr $e inter,entie in #a+ $e urgenta 'u!li#a $e
in#en$iu.
OALIGATIILE LUCRATORILOR
Fie#are lu#ratr) in$iferent $e natura anga/arii) are in 'r#esul mun#ii urmatarele !ligatii1
a. Sa res'e#te regulile si masurile $e a'arare im'tri,a in#en$iilr) a$use la #unstinta su! ri#e frma)
$e 'atrn sau 'ersnae $esemnate $e a#esta.
!. Sa utili+e+e) 'tri,it instru#tiunilr $ate $e 'atrn sau $e 'ersana $esemnata $e a#esta) su!stantele
'eri#ulase) instalatiile utila/ele) masinile) a'aratura si e#5i'amentul $e lu#ru.
;9
#. Sa nu efe#tue+e mane,re si m$ifi#ari ne'ermise ale mi/la#elr te5ni#e $e 'rte#tie sau $e
inter,entie 'entru stingerea in#en$iilr.
$. Sa #muni#e) ime$iat 'atrnului ri 'ersanelr im'uterni#ite $e a#esta) ri#e situatie 'e #are este
in$re'tatit sa #nsi$ere 'eri#l $e in#en$iu) 're#um si ri#e $efe#tiune sesi+ata la sistemele $e 'rte#tie sau $e
inter,entie 'entru stingerea in#en$iilr.
e. Sa #'ere+e #u salariatii $esemnati $e 'atrn atat #at ii 'ermit #unstintele si sar#inile sale in
,e$erea reali+arii masurilr $e a'arare im'tri,a in#en$iilr
f. Sa a#r$e a/utr) atat #at este ratinal 'si!il) ri#arui alt salariat aflat intr- situatie $e 'eri#l.
OALIGATIILE ANGALATORULUI
Fie#are anga/atr) in $meniul P.S.I.) are urmatarele !ligatii1
a. Sa sta!ileas#a) 'rin $is'+itii s#rise) res'nsa!ilitatile si m$ul $e rgani+are 'ri,in$ a'ararea
im'tri,a in#en$iilr in unitatea sa.
!. Sa !tina a,i+ele si autri+atiile 're,a+ute $e lege) $e 're,enire si stingere a in#en$iilr.
#. Sa int#meas#a si sa a#tuali+e+e 'ermanent lista #u su!stantele 'eri#ulase 2un$e este #a+ul3.
$.Sa ela!re+e instru#tiuni $e a'arare im'tri,a in#en$iilr si sa sta!ileas#a sar#inile #e le re,in
salariatilr.
e.Sa asigure mi/la#ele te5ni#e #res'un+atare si 'ersnalul ne#esar inter,entiei in #a+ $e in#en$iu)
're#um si #n$itiile $e 'regatire a a#estra) #relat #u natura ris#urilr $e in#en$iu) 'rfilul a#ti,itatii si marimea
unitatii.
f.Sa asigure int#mirea 'lanurilr $e inter,entie si #n$itiile 'entru #a a#estea sa fie 'eratinale in ri#e
mment.
g.Sa 're,a$a fn$urile ne#esare reali+arii masurilr $e a'arare im'tri,a in#en$iilr si sa asigure la
#erere) 'lata #5eltuielilr efe#tuate $e alte 'ersane fi+i#e sau /uri$i#e #are au inter,enit 'entru stingerea
in#en$iilr in unitatea sa.
5. Patrnii #are $etin 'arti $in a#eeasi #nstru#tie tre!uie sa #nlu#re+e 'entru in$e'linirea !ligatiilr #e
le re,in.
Cnstatarea #ntra,entiilr si a'li#area san#tiunilr se fa#e $e #atre 'ersnalul unitatii $e 'm'ieri
militari #u atri!utii $e in$rumare) #ntrl) inter,entie si #nstatare a in#al#arii legii in $meniul PSI si $e alte
rgane a!ilitate $e lege.
OALIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR
PE LINIA PROTECTIEI CIVILE
P'ula&ia #i,il%) !unurile materiale sunt 'rte/ate "n tim' $e r%+!i sau la $e+astre 'rin m%suri legiferate 'e 'lan
interna&inal "n #n,en&ii) 'rt#lare) tratate.
Pe 'lan na&inal legiferarea 'rte#&iei ''ula&iei "n #a+ $e #nfli#te militare (i #alamit%&i sau #atastrfe
$e mari 'r'r&ii este reali+at% "n temeiul 're,e$erilr Cnstitu&iei Rm*niei 'rin Legea Prte#&iei Ci,ile)
5t%r*ri (i r$nan&e emise $e #%tre gu,ern.
D#e*t!#i+e $et67eni+"# *e +ini, P#"te$7iei Ci<i+e
Cn,en&iile interna&inale la #are (i Rm*nia a a$erat 'entru 'rte#&ia ''ula&iei (i a !unurilr
materiale 're,%$1
- ''ula&ia #i,il%) 'ersanele #i,ile se !u#ur% $e 'rte#&ie general% #ntra 'eri#lelr re+ultate $in
'era&iile militare6
- ''ula&ia #i,il% nu ,a tre!ui s% fa#% !ie#tul ata#urilr. Sunt inter+ise a#tele sau amenin&%rile #u
,ilen&%) al #%rr s#' 'rin#i'al este $e a r%s'*n$i terarea6
- sunt inter+ise ata#urile "n$re'tate #u titlu $e re'resalii "m'tri,a ''ula&iei #i,ile6
- ''ula&ia #i,il% nu 'ate fi utili+at% #a s#ut 'entru a se 'une anumite 'un#te sau +ne la a$%'st $e
'era&iunile militare6
- este inter+is% "nfmetarea 'ersanelr #i,ile #a met$% $e r%+!i6
- se inter+i#e ata#area) $istrugerea) luarea sau s#aterea $in u+ a !unurilr a!slut ne#esare 'entru
su'ra,ie&uirea ''ula&iei #i,ile6
- ri#e ata# militar tre!uie s% fie anulat sau "ntreru't) atun#i #*n$ se #nstat% #% a#estea ,r 'r,#a
'ier$eri $e ,ie&i mene(ti "n r*n$ul ''ula&iei) r%nirea 'ersanelr #i,ile) 'agu!a !unurilr
materiale #u #ara#ter #i,il6
;<
- !unurile utili+ate "n s#'ul 'rte#&iei ''ula&iei nu 't fi $istruse (i ni#i $eturnate $e la $estina&ia
lr6
- #'iii ,r tre!ui s% fa#% !ie#tul unui res'e#t s'e#ial (i ,a tre!ui s% fie 'rte/a&i "m'tri,a ri#%rei
frme $e atentat6
- femeile ,r fa#e !ie#tul unui res'e#t $ese!it (i ,r fi 'rte/ate) "n s'e#ial "m'tri,a ,ilului)
#nstr*ngerii la 'rstitu&ie (i ri#e frm% $e atentat la 'u$are6
- ''ula&ia #i,il% ,a fi 're,enit% asu'ra 'eri#lelr ata#urilr inami#ului $in aer) #atastrfelr sau
#alamit%&ilr naturale 'rin mi/la#ele $e "nstiin&are (i alarmare ale 'rte#&iei #i,ile6
- asigurarea 'rte#&iei ''ula&iei #i,ile "m'tri,a efe#telr armelr $e nimi#ire "n mas%) a armelr
#n,en&inale) #alamit%&ilr (i #atastrfelr) 'rin mi/la#e in$i,i$uale) a$%'stire) e,a#uare (i alte
mi/la#e s'e#ifi#e6
- asigurarea 'reg%tirii ''ula&iei #i,ile 'e linia 'rte#&iei #i,ile "n (#li) fa#ult%&i) #u a/utrul
mi/la#elr $e infrmare "n mas%) 'rin re s'e#ial $estinate) arti#le) #muni#%ri) emisiuni ra$i (i
$e tele,i+iune) 'rin 'arti#i'are la (e$in&e $e 'reg%tire) e4er#i&ii (i a'li#a&ii $e 'rte#&ie #i,il%.
O-+i.,7ii+e $et67eni+"# *e +ini, *#"te$7iei $i<i+e
- s% 'arti#i'e la 'reg%tirea 'entru 'rte#&ia #i,il%) "n s#'ul "nsu(irii #un(tin&elr (i $e'rin$erilr $e
#m'rtare la $e#lan(area semnalelr $e alarm% 'u!li#%6
- s%-(i "nsu(eas#% met$ele $e 'rte#&ie (i regulile $e #m'rtare "n #a+ $e $e+astre6
- s% res'e#te met$e $e 'rte#&ie (i regulile $e #m'rtare "n #a+ul flsirii armelr $e nimi#ire "n
mas%) mi/la#elr in#en$iare) a armelr #n,en&inale6
- s% 'arti#i'e la reali+area (i "ntre&inerea a$%'sturilr $e 'rte#&ie #i,il% $e interes #le#ti, sau
'ersnal) la amena/area s'atiilr $e a$%'stire $in #l%$irile sau $e 'e terenul 'r'rietate 'ersnal%6
- s%-(i asigure mi/la#ele in$i,i$uale $e 'rte#&ie) trusa sanitar%) re+er,ele $e alimente (i a'%) alte
materiale ne#esare 'entru asigurarea 'rte#&iei (i 'entru 'arti#i'area la e4e#utarea unr a#&iuni $e
inter,en&ie6
- s% ia 'arte a#ti,% la a#&iunile $e inter,en&ie 'entru #are sunt sli#ita&i6
- la a'li#area m%surilr $e 'rte#&ie) s% a#r$e 'riritate #'iilr) femeilr) !%tr*nilr) 'ersanelr
#e nu se 't $e'lasa singure6
- s% a#&ine+e #u #alm) s% nu 'r$u#% 'ani#%6
- s% "n$e'lineas#% tate m%surile sta!ilite $e #%tre rganele $e 'rte#&ie #i,il%.
REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE
0n 'eria$ele #ani#ulare sau se#etase 'ersana fi+i#% #u atri!u&ii $e #n$u#ere 2'rimar) 'atrn)
utili+atr et#.3 ,a ela!ra un 'rgram $e m%suri s'e#iale #are s% #ntra#are+e efe#tele negati,e ale a#estra "n
sfera 're,enirii (i stingerii in#en$iilr.
M%surile s'e#iale tre!uie s% #u'rin$%1
a. i$entifi#area (i nminali+area se#tarelr $e a#ti,itate "n #are #re(te ris#ul $e in#en$iu "n #n$i&iile
#ara#teristi#e tem'eraturilr atmsferi#e ri$i#ate (i li'sei $e 're#i'ita&ii6
!. inter+i#erea utili+%rii f#ului $es#5is "n +nele afe#tate $e us#%#iune a,ansat%6
#. restri#&inarea efe#tu%rii) "n anumite inter,ale $in tim'ul +ilei) a unr lu#r%ri #are #reea+% #n$i&ii
fa,ri+ante 'entru 'r$u#erea $e in#en$ii 'rin $ega/%ri $e su!stan&e ,latile sau su'ra"n#%l+iri e4#esi,e6
$. asigurarea 'rte/%rii f%t% $e efe#tul $ire#t al ra+elr slare a re#i'ientelr) re+er,arelr (i a altr
ti'uri $e am!ala/e #are #n&in ,a'ri inflama!ili sau ga+e li#5efiate su! 'resiune) 'rin $e'+itare la um!r%
2#'ertine) ('rane $es#5ise et#.3 sau) $u'% #a+) 'rin r%#ire #u 'er$ele $e a'% re#e6
e. "n$e'%rtarea $in l#urile un$e se afl% a !ie#telr 'ti#e 2in#lusi, a #i!urilr $e sti#l%3 #are 't
a#&ina "n anumite #n$i&ii $re't #n#entratri ai ra+elr slare6
f. intensifi#area 'atrul%rilr "n +nele #u #ulturi agri#le (i "n #ele fre#,entate 'entru agrement "n
l#uri #u ,egeta&ie frestier%6 [
g. asigurarea re+er,elr $e a'% 'entru in#en$iu (i ,erifi#area +ilni#% a situa&iei e4istente6
5. ,erifi#area 'erati,it%&ii $e a#&iune a frma&iilr $e inter,en&ie ale ser,i#iilr $e 'm'ieri #i,ili6
i. me$iati+area in#en$iilr $eterminate $e efe#tele se+nului #ani#ular (i se#ets) 'rin $etalierea
#au+elr (i a "m're/ur%rilr fa,ri+ante.
;.<.>. M%surile s'e#iale sta!ilite ,r fi a$use la #un(tin&% tuturr salaria&ilr (i) $u'% #a+) ''ula&iei.
;B
La utilizarea gazelor naturale este interzis:
- a'ri$erea f#ului $a#a a'aratul $e utili+are nu este etans sau nu are tira/6
- lasarea f#ului nesu'ra,eg5eat) la a'aratele neautmati+ate6
- !turarea #sului $e fum al a'aratelr $e utili+are6
- m$ifi#area instalatiilr $e ga+e fara a'r!ari legale si 'rin 'ersane neautri+ate6
- $rmitul in in#a'eri #u f#ul a'rins6
- $rmitul in in#a'eri #u a'arate $e utili+are nelegate la #s 2resu) araga+) et#36
Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri:
- stingerea tuturr f#urilr6
- $es#5i$erea usilr si ferestrelr6
- nu se a'rin$e ni#i sursa $e f#6
- nu se mane,rea+a a'arate ele#tri#e6
- nu se $arme in astfel $e in#a'eri6
- se anunta ime$iat unitatea $istri!uitare.
Verifi#area e,entualelr s#a'ari $e ga+e naturale se fa#e 'rin mirsire si #u s'uma $e sa'un #u a'a.
Verifi#area #u fla#ara a instalatiilr $e ga+e naturale 're+inta 'eri#l $e e4'l+ie si in#en$ii.
Drmitul in in#a'eri #u f#ul a'rins sau in in#a'eri #u a'arate $e utili+are nelegate la #sul $e fum)
're+inta 'eri#l $e marte
PRIMUL ALUTOR
IN CAIUL ARSURILOR SI INTO\ICATIILOR CU FUM
1. MASURI DE PRIM ALUTOR IN CAI DE INTO\ICATII
In #a+ $e int4i#atii a#ute se 'r#e$ea+a astfel1
- se s#ate ,i#tima $in +na ,i#iata $e #atre sal,atrii e#5i'ati #u mas#a $e ga+e sau #u mas#a #u furtun
$e a$u#tiune
- ,i#tima se trans'rta intr- +na #u aer #urat si se $es#5eie la 'ie't
- $a#a ,i#tima nu res'ira se in#ear#a res'iratia gura la gura sau gura la nas
- $a#a ,i#tima este in st' #ar$ia# se in#e'e masa/ul #ar$ia# 'rin a'asarea #u mainile 'e 'ie't in $re'tul
inimii
- se #ntinua mane,rele 'ana la ssirea #a$relr me$i#ale
;.MASURI DE PRIM ALUTOR IN CAIUL ARSURILOR
Arsurile 't fi 'r,#ate $e $i,erse #au+e1 #nta#tul 'ielii #u su!stante #austi#e) a#i$e) li#5i$e fier!inti)
a!uri) ga+e fier!inti si #nta#tul sau influienta ar#ului ele#tri#.
A#r$area 'rimului a/utr se fa#e astfel1 se s#ate #u gri/a im!ra#amintea) se 'ansea+a #u 'ansament
steril sau #u 'an+a #urata l#ul arsurii) fara a se a#'eri #u alifii) uleiuri) ,aseline) et#.
Se inter+i#e1
-s'argerea !asi#ilr
-inlaturarea materialelr li'ite $e rana
-smulgerea 5ainelr arse li'ite $e rana
La arsurile #au+ate $e ar# ele#tri# se ,r a'li#a #m'rese #u a#i$ !ri#
Arsurile $e su!stante #5imi#e se ,r s'ala #u multa a'a intr-un #urent $e a'a #urgatare) $u'a #are se
a'li#a #m'resa $e slutie ;H !i#ar!nat $e s$iu 'entru arsuri $e a#i+i sau 1)9H a#i$ !ri# 'entru arsurile
!a+i#e.
Du'a 'rfun+imea tesuturilr afe#tate se $isting1
- arsuri $e gra$ul I G inrsirea 'ielii si $ureri in +na res'e#ti,a
- arsuri $e gra$ul II G a'ar !asi#i al!e in +na afe#tata
- arsuri $e gra$ul III G !asi#i rsii #u afe#tarea mai 'rfun$a a 'ielii in +na arsa
- arsuri $e gra$ul IV G 'ielea este arsa si tesuturile sunt m$ifi#ate
;C
MILLOACE DE PROTELARE A OAMENILOR
IN CAI DE INCENDIU
2a #r'ului) a #a'ului) a #ailr res'iratrii) a mainilr si 'i#iarelr3
0n s'a&iile #u ris# ri$i#at $e in#en$iu sau 'eri#l $e e4'l+ie) se inter+i#e a##esul salaria&ilr (i altr
'ersane f%r% e#5i'ament $e 'rte#&ie a$e#,at #n$i&iilr $e lu#ru.
0n s'a&iile #u 'eri#l $e e4'l+ie este inter+is% flsirea "m!r%#%mintei) len/eriei (i a altr !ie#te $in fire
sinteti#e sau materiale sinteti#e ri 'lasti#e) 're#um (i a "n#%l&%mintei #are 2'rin l,ire sau fre#are3 'ate s%
'r$u#% s#*ntei #a'a!ile s% a'rin$% ga+ele) ,a'rii sau 'ul!erile inflama!ile in ameste# #u aerul.
Deasemenea) este inter+is% flsirea $is'+iti,elr) a'aratelr) uneltelr (i s#ulelr ne'rte/ate
#res'un+%tr (i #are 'rin l,ire sau fre#are 't 'r$u#e s#*ntei #a'a!ile s% a'rin$% ameste#urile e4'l+i,e.
E#5i'amentul $e 'rte#&ie se asigur%) 'tri,it regulamentului a'r!at 'rin UGR nr. 77>E1===.
Du'% #a+) #relat #u ni,elul $ensit%&ii sar#inii termi#e) tem'eraturile #e se 't $e+,lta "n #a+ $e
in#en$iu (i efe#tele negati,e 'e #are a#estea le 't a,ea asu'ra 'ersnalului $e inter,en&ie se ,a asigura "n
$tare urm%tarele a'arate $e 'rte#&ie) iluminat (i lu#ru1
- a'arate $e res'ira&ie autnme - asigura res'iratia in$e'en$enta in me$ii n#i,e $in +na in#en$iilr 'e
$urata $e <8 min. Are in #m'nenta mas#a 'r'riu-+isa #u !retele) 2#artusul filtrant3) $ua !utelii #u aer
#m'rimat 're,a+ute #u re$u#tr si #u un manmetru 'entru ,erifi#area 'resiunii aerului. Are greutatea $e 17
@g.
- l%m'i ele#tri#e 'rta!ile6
- mas#a #ntra fumului (i ga+elr - se #m'une $in #agula 're,a+uta #u ,i+r) !l#ul su'a'elr si #r$elele $e
fi4are 'e #a') tu!ul gfrat) #artuse filtrante 'entru fum) 4i$ $e #ar!n) sau 'li,alent #are este #el mai in$i#at
a se flsi) a,an$ in ,e$ere marea $i,ersitate $e materiale #e 't ar$e si $ega/a larga gama $e su!stante
t4i#e . Cartusul filtrant 'entru 4i$ $e #ar!n) se flseste la in#en$iile #are se #ara#teri+ea+a 'rin $ega/area
4i$ului $e #ar!n. Nu retine fumul) aerslii sau alte ga+e t4i#e.Cartusul filtrant 'li,alent asigura 'rte#tia
im'tri,a fumului) aerslilr si altr ga+e 2a#i$ #ian5i$ri#) ,a'ri $e sl,ent rgani#) #lr) 4i+i $e a+t) et#.3.
ATENTIE! NU RETINE O\IDUL DE CARAON.
- e#5i'ament $e 'rte#&ie la tem'eratur% 2#stum ignifug) manusi si #isme ignifuge #e asigura 'rte#tia
anti#alri#a la in#en$ii in #n$itii $e a'r'iere nrmala 3 - Cstumul anti#alri# alumini+at ti' 'atrun$ere
nrmal 2PN3 flseste 'entru 'rte#tia anti#alri#a 'e tim'ul inter,entiei) asiguran$ 'atrun$erea nrmala 'e
#ulare #u fla#ari sau in#inte #u tem'eraturi 'ana la ;98C) su'rta #nta#tul #alri# nemi/l#it) intermitent.
Fiin$ etans se flseste #u a'aratul $e res'iratie. Alu+a etansa 'e talie) are gluga etansa) l#as $rsal 'entru
a'aratul $e res'iratie si ,i+r $u'le4 metali+at. Pantalnii au !ur$uf lateral si !retele regla!ile. Manusi #u un
$eget si #isme s#urte #u intetrir $e 'asla. Are greutate $e 18 @g.
- trus% ele#tri#%.
REGULI II M:SURI DE PREVENIRE II STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE
Pre,e$eri generale
Cnstru#&iile $e $e'+itare (i "n general $e'+itele $e materiale (i su!stan&e ,r a,ea sta!ilite #ategriile
$e 'eri#l $e in#en$iu fun#&ie $e natura a#ti,it%&ii $esf%(urate) #ara#teristi#ile $e ar$ere ale materialelr (i
su!stan&elr utili+ate) mani'ulate (i a $ensit%&ii sar#inii termi#e.
Categriile $e 'eri#l $e in#en$iu (i #lasa $e 'eri#ul+itate se sta!ile(te 'e +ne (i "n#%'eri 're#um (i
in$e'en$ent 'entru fie#are #m'artiment $e in#en$iu "n 'arte) men&in*n$u-se !ligatriu "n $#umenta&ia
te5ni#-e#nmi#%.
La reali+area $e'+itelr aferente #l%$irilr #i,ile se res'e#t% (i 're,e$erile s'e#ifi#e a#estr #l%$iri.
0ngl!area "n#%'erilr $e $e'+itare a materialelr su!stan&elr #m!usti!ile "n #nstru#&ii $e 'r$u#&ie
(i "n #l%$irile #i,ile este a$misi!il% atun#i #*n$ #nsi$erentele fun#&inale im'un) #u #n$i&ia s% fie "n$e'linite
#n$i&iile (i m%surile s'e#ifi#e 're,%+ute "n nrmati,e.
Este a$mis% $e'+itarea $iferitelr materiale (i su!stan&e "n a#eea(i "n#%'ere) $a#% ameste#ul lr sau al
,a'rilr res'e#ti,i nu 're+int% 'eri#l $e auta'rin$ere sau e4'l+ie iar "n #a+ $e in#en$iu se 't utili+a a#elea(i
'r$use $e stingere.
De'+itele $e materiale (i 'r$use 't fi am'lasate in$e'en$ent) gru'ate sau #masate atun#i #*n$ sunt
"n #nstru#&ii "n#5ise (i am'lasate numai in$e'en$ent #*n$ sunt $e'+ite $es#5ise.
;=
Cnstru#&iile in$e'en$ente $e $e'+itare se am'lasea+% fa&% $e !ie#ti,e "n,e#inate la $istan&e $e
siguran&% sta!ilite "n reglement%rile te5ni#e $e s'e#ialitate) sau ,r fi #m'artimentate #nfrm nrmelr.
Cnstru#&iile $e'+itelr 'e #are !enefi#iarul le #nsi$er% im'rtante sau $e mare ,alare) se
re#man$% s% fie am'lasate in$e'en$ent.
La am'lasarea $e'+itelr se are "n ,e$ere limitarea 'si!ilit%&ilr #a un in#en$iu 'r$us "n $e'+it s%
'un% "n 'eri#l #nstru#&ii sau instala&ii ,e#ine im'rtante) #entre ''ulate) 're#um (i a'rin$erea $e'+itului
$atrit% unui in#en$iu la un !ie#ti, "n,e#inat.
De'+itele $e materiale (i su!stan&e #m!usti!ile se am'lasea+% "n +ne astfel situate "n#*t) 'e #*t
'si!il) $ire#&ia ,*ntului $minant s% nu fie s're #nstru#&iile ,e#ine) iar #*n$ nu este 'si!il) se m%suri $e
'rte#&ie #res'un+%tare.
De'+itele $e li#5i$e #m!usti!ile) $e regul%) se am'lasea+% "n +ne situate mai /s $e#*t #nstru#&iile
,e#ine astfel "n#*t s% nu fie 'si!il% $e,ersarea sau s#urgerea li#5i$elr (i 'r'agarea in#en$iului la ,e#in%t%&i) sau
se asigur% m%suri $e 'rte#&ie #res'un+%tare 2$iguri) +i$uri $e 'rte#&ie3. De asemenea 'rin am'lasarea a#estr
$e'+ite se ,r asigura m%suri (i $istan&e $e 'rte#&ie fa&% $e #ursuri $e a'%) la#uri) ia+uri) situate "n ,e#in%tate.
De'+itarea materialelr #m!usti!ile sli$e "m'reun% #u li#5i$e sau ga+e #m!usti!ile) $e regul%) nu
este a$mis%. Fa# e4#e'&ie situa&iile a$mise "n nrmati,.
La $e'+itarea $e materiale (i su!stan&e #are 're+int% 'eri#l $e auta'rin$ere) este !ligatrie sta!ilirea
$uratei $e $e'+itare a a#estra (i luarea m%surilr $e ,erifi#are a #re(terii tem'eraturii lr.
Nu se 'ermite tre#erea 'rin $e'+ite $e materiale sau li#5i$e #m!usti!ile sau "n#%'eri $e $e'+itare) a
#n$u#telr #are trans'rt% flui$e #m!usti!ile 2ga+e) li#5i$e3) a #elr $e "n#%l+ire (i ale re&elelr ele#tri#e
aferente altr #nsumatri. Atun#i #*n$ slu&ia se /ustifi#% te5ni# a#este tre#eri ,r fi reali+ate "n #anali+%ri 'r'rii
"n#5ise) #u 'ere&i in#m!usti!ili CO 2CA13 a,*n$ re+isten&% la f# #res'un+%tare #u #n$i&iile $e se'arare
im'use $e $e'+it.
P+area #n$u#telr $e a'%) a 'r$uselr #are #n&in a'% ri 'e #are 'ate #n$ensa a'a "n $e'+ite
'entru materiale sau su!stan&e #are rea#&inea+% 'eri#uls #u a'a) este inter+is%.
Materialele (i su!stan&ele #m!usti!ile se 't '%stra "n s'a&iile (i "n#%'erile $e 'r$u#&ie) numai "n
#antit%&ile minime ne#esare flu4ului te5nlgi# 'entru un singur s#5im!. De'+itarea "n #antit%&i mai mari se
reali+ea+% "n #l%$iri 'r'rii) al#%tuite (i reali+ate #nfrm nrmelr "n ,igare.
De'+itele ,r a,ea asigurate #%i $e a##es) $imensinate (i. reali+ate "n#*t s% asigure limitarea
'si!ilit%&ilr $e 'r'agare a f#ului (i s% 'ermit% inter,en&ia $e stingere. Pentru $e'+itele f%r% l#uri 'ermanente
$e lu#ru 2,i+ita!ile $e ma4. C riEs#5im!3) nu sunt !ligatrii asigurarea #%ilr $e e,a#uare "n #a+ $e in#en$iu.
De'+itele $e materiale sau su!stan&e #m!usti!ile se e#5i'ea+% #u instala&ii $e semnali+are (i stingere a
in#en$iilr #res'un+%tare materialelr (i su!stan&elr $e'+itate) 're#um (i a #antit%&ii (i im'rtan&ei a#estra)
'tri,it 're,e$erilr te5ni#e $e s'e#ialitate.
De'+ite "n#5ise
Cnstru#&iile "n#5ise 'entru $e'+itele $e materiale (i su!stan&e 't fi $e gr. I-IV $e re+istent% la f#) "n
fun#&ie $e #ategria $e 'eri#l $e in#en$iu (i #lasa $e 'eri#ul+itate a materialelr) 're,%+ute "n a#tele nrmati,e
$e s'e#ialitate.
Da#% $e'+itul este am'lasat "n #nstru#&ii $e ti' mn!l# sau !lin$ate) este !ligatrie (i res'e#tarea
're,e$erilr #res'un+%tare a#estr ti'uri $e #l%$iri.
Cnstru#&iile "n#5ise sta!ilite $e !enefi#iar) "n #are sunt $e'+itate materiale) su!stan&e) 'r$use) !ie#te
$e ,alare sau #u ris# mare $e in#en$iu) tre!uie s% fie #m'artimentate "n arii #nstruite $e ma4. B98 m
;
(i
e#5i'ate #u instala&ii $e semnali+are (i stingere a in#en$iilr.
Cnstru#&iile "n#5ise $e $e'+ite eta/ate tre!uie reali+ate #u 'lan(ee 'line re+istente la f#) astfel reali+ate
"n#*t s% "m'ie$i#e 'r'agarea in#en$iilr "ntre ni,elurile #nstru#&iei. P$urile fun#&inale se 'rte/ea+% #u
elemente $e "n#5i$ere #res'un+%tare.
Fa# e4#e'&ie $e'+itele #u 'latfrme $e st#are me#ani+ate) f%r% l#uri 'ermanente $e lu#ru) la #are
'latfrmele 't fi $in materiale in#m!usti!ile CO 2CA13 re+istente la f# 19 min. $a#% sunt 're,%+ut #u instala&ii
autmate $e stingere la fie#are ni,el.
De'+itele #u sti,e mai "nalte $e < m tre!uie s% "n$e'lineas#% #n$i&iile (i ni,elele $e 'erfrman&%
sta!ilite "n reglement%rile te5ni#e $e s'e#ialitate #res'un+%tr $ensit%&ii sar#inii te5ni#e (i 'eri#lului $e
'r'agare a f#ului. De regul%) a#este $e'+ite tre!uie e#5i'ate #u instala&ii autmate $e semnali+are (i stingere a
in#en$iilr.
0n#%'erile $e $e'+itare a materialelr (i su!stan&elr #m!usti!ile $in #lasa P7 (i P9 $e 'eri#ul+itate)
#u aria $esf%(urat% 'este >< m
;
se se'ar% $e restul #nstru#&iei #u 'ere&i in#m!usti!ili a,*n$ re+istenta la f# "n
fun#&ie $e $ensitatea sar#inii te5ni#e 2"ntre 1 r% (i B re3. Atun#i #*n$ sunt am'lasate "n #l%$iri #u mai multe
ni,eluri) 'lan(eele in#m!usti!ile ,r a,ea limit% $e re+isten&% la f# $e 1 r% (i >8 min.
>8
Glurile se 'rte/ea+% #res'un+%tr "n fun#&ie $e elementul $e #nstru#&ie str%'uns 2'erete) 'lan(eu3
asigur*n$u-se a#eea(i re+isten&% la f#.
0n#%'erile $e $e'+itare a materialelr (i su!stan&elr #m!usti!ile $in #lasa P; (i P> $e 'eri#ul+itate)
#u aria $esf%(urat% 'este >< m
;
se se'ar% $e restul #nstru#&iei 'rin 'ere&i (i 'lan(ee in#m!usti!ile a,*n$ limita
$e re+isten&% la f# $e minim 1r% (i >8 min.) res'e#ti, 1 r%.
Glurile $e #ir#ula&ie sau fun#&inale se 'rte/ea+% #u elemente a,*n$ re+isten&a la f# $e minim 79 min.)
e#5i'ate #u $is'+iti,e $e "n#5i$ere autmat% "n #a+ $e in#en$iu.
0n#%'erile $e $e'+itare a materialelr (i su!stan&elr $in #lasa P1 $e 'eri#ul+itate se se'ar% fa&% $e
restul #nstru#&iei #u 'ere&i (i 'lan(ee in#m!usti!ile iar glurile $e #ir#ula&ie sau fun#&inare se 'rte/ea+% #u
elemente $e "n#5i$ere in#m!usti!ile. 0n "n#%'erile $e $e'+itare a materialelr #m!usti!ile $in #lasele $e
'eri#ul+itate P>) P7) P9 nu sunt a$mise s'a&ii li!ere 'entru !iruri) 'entru finisarea) "n#er#area sau re'ararea
'r$uselr $e'+itate 're#um (i 'entru $istri!uirea li#5i$elr #m!usti!ile.
Asemenea s'a&ii se amena/ea+% se'arat) #m'artimentate s'e#ial) iar s'a&iile 'entru re#e'&ie-e4'e$i&ie) $e
regul% se se'ar% "n a#ela(i m$.
Nu este !ligatrie se'ararea s'a&iilr $e re#e'&ie-e4'e$i&ie a $e'+itelr $in #lasele P>) P7) (i P9 fa&% $e
$e'+it $a#% se asigur% a#elea(i m%suri $e siguran&% la f# #a la "n#%'erile $e $e'+itare aferente (i $e asemenea)
ni#i la $e'+itele $in #lasele $e 'eri#ul+itate P1 (i P;.
Cnstru#&iile su'raterane "n#5ise 'entru $e'+itarea li#5i$elr #m!usti!ile se reali+ea+% $in materiale
in#m!usti!ile) asigur*n$u-se #m'artimentarea antif# sau antie4) $u'% #a+) 'entru "n#%'erile $e $e'+itare #u
#a'a#itate ma4im% 98 m
>
$e li#5i$e $in #lasele L I) sau L II 2res'e#ti, e#5i,alentul a#estra 'entru L III (i L IV3.
0n#%'erile 'entru $e'+itarea a ma4imum ;8 m
>
li#5i$e #m!usti!ile ne#esare #nsumului fun#&inal al
instala&iilr utilitare aferente #nstru#&iei 2#entral% termi#%) gru' ele#trgen et#.3 're#um (i a #elr aferente
fun#&in%rii unr e#5i'amente 2as#ensare) 'latfrme et#.3 se se'ar% $e restul #nstru#&iei #u elemente
in#m!usti!ile a,*n$ re+isten&% la f# $e minimum ; re.
0n#%'erile 're,%+ute anterir 't a,ea un gl $e a##es 'ra#ti#at "n elemente $e #nstru#&ie 'rte/at #u
element $e "n#5i$ere re+istent la f#) 79 $e minute (i 're,%+ut #u un 'rag #are s% ai!% "n%l&imea sta!ilit% "n#*t s%
nu fie 'si!il% s#urgerea li#5i$ului "n afara "n#%'erii "n #a+ $e a,arie.
Re+er,arele se 're,%$ #u 'rea'lin (i #n$u#ta $e aerisire #u 'ritr $e fl%#%ri $is'us la e4terir.
Nu este !ligatrie 're,e$erea su'rafe&elr $e $e#m'rimare sau a $is'+iti,elr $e e,a#uare a fumului
iar $a#% se 're,e$e iluminat) a#esta ,a #res'un$e me$iului $e mnta/.
De'+itele "n#5ise #u aria $esf%(urat% 'este >< m
;
'entru materiale (i su!stan&e #m!usti!ile se 're,%$
#u $is'+iti,e $e e,a#uare a fumului asigur*n$u-se 1 H $in aria 'ar$selii) iar atun#i #*n$ "n#%'erile sunt $e
#ategrie A) A) C (i #lase $e 'eri#ul+itate P>) P7) PS #u aria li!er% 2f%r% 'ere&i interiri3 $e 'este 18.788 m
;
se
're,%$ sisteme $e e,a#uare a fumului (i ga+elr fier!in&i #nfrm reglement%rilr "n ,igare.
De'+itele "n#5ise 'entru materiale (i su!stan&e #m!usti!ile se e#5i'ea+% #u instala&ii $e semnali+are (i
stingere a in#en$iilr #nfrm reglement%rilr te5ni#e $e s'e#ialitate) asigur*n$u-se (i $tarea #res'un+%tare #u
mi/la#e te5ni#e $e stingere "n #a+ $e in#en$iu.
De'+ite $e m%rfuri en-grss
La $e'+itarea materialelr se ,a &ine seama $e 'r'riet%&ile fi+i#-#5imi#e ale a#estra 2gra$ul $e
'eri#ul+itate) sensi!ilit%&i la #%l$ur%) fum sau la ume+eal%) rea#&ia fa&% $e alte materiale) 'si!ilitatea $e a'rin$ere
et#.3 .
M%rfurile) materialele (i am!ala/ele $e'+itate "n interirul s'a&iilr $e $e'+itare sau 'e su'rafe&ele $e
teren aferente) ,r fi rgani+ate 'e sti,e) gru'e) se#&ii sau se#tare "n a(a fel "n#*t s% se asigure s'a&iile $e
siguran&% (i a##es "ntre sti,ele $e m%rfuri) #%ile $e a##es 'entru flsirea ma(inilr (i utila/elr $e inter,en&ie "n
#a+ $e in#en$iu.
Cularele $e a##es "ntre sti,ele $e m%rfuri $in interirul "n#%'erilr $e $e'+itare ,r fi $elimitate (i
mar#ate.
Sti,ele $e m%rfuri (i rafturile 'entru $e'+itarea m%rfurilr ,r fi $is'use astfel "n#*t s'a&iile $e
siguran&% sau a##es s% #res'un$% #u '+i&ia 'e ,erti#al% a #r'urilr $e iluminat. A#l un$e nu este 'si!il a#est
lu#ru se ,a '%stra un s'a&iu $e siguran&% $e #el 'u&in 8)98 m $e la limita su'eriar% a sti,elr $e m%rfuri (i '*n% la
ni,elul #r'urilr $e iluminat.
Rafturile #m!usti!ile tre!uie ignifugate. 0n interirul s'a&iilr $e $e'+itare se ,a '%stra "n 'ermanen&%
r$ine (i #ur%&enie 'erfe#t%.
Tate $e(eurile 'r,enite $in am!ala/e 2s#*n$uri) tala() rumegu() 5*rtie) sti#l%) te4tile et#.3) ,r fi a$unate
ime$iat (i e,a#uate "n l#uri s'e#ial amena/ate (i asigurate "m'tri,a in#en$iilr.
>1
Ferestrele $e'+itelr $e m%rfuri (i materiale situate la 'arter) $emisl sau su!sl ,r fi asigurate #u
gratii $e fier (i 'las% $e s*rm% re+istent%) 'entru "m'ie$i#area '%trun$erii "n interir a resturilr $e &ig%ri sau
#5i!rituri.
O'era&iile s#ri'ti#e) "n afara #elr stri#te 'entru gestiune) se ,r e4e#uta "n "n#%'eri se'arate sau i+late
fa&% $e s'a&iul $e $e'+itare.
Utila/ele (i a'aratele ele#tri#e sau me#ani#e flsite "n $e'+ite 'entru $es#%r#area) "n#%r#area sau
'ream!alarea m%rfurilr ,r fi ,erifi#ate #el 'u&in $at% la "n#e'utul fie#%rui trimestru) #nfrm instru#&iunilr
te5ni#e res'e#ti,e.
Se inter+i#e flsirea "n $e'+ite a re(urilr (i ra$iatarelr ele#tri#e 're#um (i a l%m'ilr ele#tri#e
$efe#te sau. neasigurate #u gl!uri (i gr%tare $e 'rte#&ie.
Se inter+i#e '%strarea li#5i$elr inflama!ile $estinate #ur%&eniei) 2mtrin%) 'etrl) 'etrsin3 "n $e'+ite
sau "n "n#%'erile un$e e4ist% 'eri#l $e in#en$iu. Persnalul $e'+itului ,a su'ra,eg5ea "n 'ermanen&% materialele
'eri#ulase #are 're+int% sensi!ilitate la "n#%l+ire sau la rea#&ii "n #nta#t #u alte materiale.
Se ,a inter+i#e #u stri#te&e a'rin$erea (i utili+area f#urilr $e ri#e natur%) 're#um (i fumatul #u
e4#e'&ia l#urilr s'e#ial amena/ate.
Lu#r%rile $e su$ur% se ,r e4e#uta $ar "n #a+uri e4#e'&inale) 'e !a+% $e 'ermis $e lu#ru #u f# (i
numai #u in$i#area 'ersanelr r%s'un+%tare $e m%surile #e tre!uie luate 'entru 're,enirea (i stingerea
in#en$iilr.
Instala&iile ele#tri#e $e fr&% (i iluminat ale $e'+itelr $e m%rfuri ,r fi e4e#utate #nfrm nrmelr "n
,igare.
Cr'urile $e iluminat $in $e'+itele $e m%rfuri #m!usti!ile ,r fi asigurate #u gl!uri) iar a#l un$e
e4ist% 'eri#lul l,iturilr me#ani#e) #r'urile $e iluminat ,r fi 're,%+ute (i #u grila/e $e 'rte#&ie.
Se inter+i#e #m'artimentarea s'a&iilr sau su'rafe&elr $e $e'+itare 'rin $es'%r&ituri im'r,i+ate $in
am!ala/e sau alte materiale #m!usti!ile.
Este inter+is% "n#%l+irea s'a&iilr $e $e'+itare #u s!e f%r% a#umulare $e #%l$ur%) (emineuri #u f#
$es#5is) re(uri (i ra$iatare ele#tri#e sau #u ga+e..
Este inter+is% !l#area #%ilr $e e,a#uare #u m%rfuri sau am!ala/e.
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA) AFERENTE CONSTRUCTIILOR
Instala&iile ele#tri#e $e fr&% (i iluminat nrmal (i $e siguran&% ,r fi 'rie#tate) e4e#utate (i e4'latate #u
res'e#tarea 're,e$erilr nrmelr "n ,igare 2IBE1==C) ID-1B) ID-19) PE 181) PE 18B et#.3.
Instala&iile ele#tri#e $e ri#e natur% ,r fi e4e#utate numai $e #%tre unit%&i autri+ate (i #are ,r utili+a
numai 'ersnal #alifi#at.
La utili+area instala&iilr ele#tri#e $e fr&% (i iluminat se ,a asigura !un% fun#&inare a utila/elr (i a
a'aratelr res'e#ti,e) 'rin re,i+ii "nainte $e intrarea "n fun#&iune (i 'rin "nl%turarea ime$iat% a $efe#&iunilr
#nstatate.
Ta!lurile ele#tri#e) releele) #nta#tarele et#.) ,r fi 're,%+ute #u #ar#ase $e 'rte#&ie) iar la ta!luri se
,r "ntre!uin&a numai siguran&e #ali!rate) #nfrm 'rie#telr. Se inter+i#e "nl#uirea fu+i!ilelr arse #u fir $e li&%)
stanil sau alte materiale. Clemele siguran&elr lamelare nu se fi4ea+% 'e lemn) #artn sau alte materiale
#m!usti!ile.
Se inter+i#e su'ra"n#%r#area #ir#uitelr 'rin ra#r$area mai multr #nsumatri $e#*t #ei 're,%+u&i 'entru
instala&ia res'e#ti,%.
Instala&iile ele#tri#e 'entru iluminatul $e siguran&% 'entru #ntinuarea lu#rului) 'entru e,a#uare) 'entru
inter,en&ii) 'entru #ir#ula&ii) 'entru ,eg5e) "m'tri,a 'ani#ii (i 'entru mar#area 5i$ran&ilr interiri $e in#en$iu
,r fi men&inute "n 'ermanen&% "n stare $e fun#&inare.
Aateriile $e a#umulatare (i #elelalte surse $e energie $e re+er,% 'entru alimentarea iluminatului $e
siguran&% ,r fi ,erifi#ate (i "ntre&inute 'eri$i#.
Restatele $e 'rnire sau $e reglare a tura&iei $iferitelr ma(ini ele#tri#e ,r fi 'rte/ate #u #ar#ase
metali#e 're,%+ute #u rifi#ii $e r%#ire. A#estea ,r fi #ur%&ate $e 'raf (i s#ame #el 'u&in $at% 'e s%'t%m*n%.
Se inter+i#e a#'erirea lr #u materiale #m!usti!ile 25*rtie) #*r'e) lemn et#.3 sau #ur%&irea lr #u li#5i$e
inflama!ile 2!en+in%) 'etrl et#.3.
A'aratele ele#tri#e 'rtati,e se ,r flsi numai #u fi(e (i #n$u#tare i+late.
La terminarea lu#rului) "ntregul utila/ ele#tri# se s#ate $e su! tensiune. 0n "n#%'eri ,a r%m*ne su!
tensiune numai instala&ia $e iluminat $e siguran&%.
Re,i+ia) re'ararea sau "nl#uirea $i,erselr elemente ale instala&iilr ele#tri#e $e iluminat) fr&% sau
#uren&i sla!i) "n me$ii e4'l+i,e) se ,r fa#e numai $u'% s#aterea lr $e su! tensiune.
>;
Se inter+i#e1
a. flsirea "n stare $efe#t% a instala&iilr ele#tri#e (i a re#e'tarelr $e energie ele#tri#% $e ri#e fel)
're#um (i a #elr $eterirate im'r,i+ate6
!. "n#%r#area instala&iilr ele#tri#e 2#n$u#te) #a!luri) transfrmatare) "ntreru'%tare) #mutatare) 'ri+e
et#.3 'este sar#ina a$mis%6
#. sus'en$area #r'urilr $e iluminat $ire#t $e #n$u#tarele alimentare6
$. ag%&area sau intr$u#erea 'e (i "n interirul 'anurilr) ni(elr ta!lurilr ele#tri#e et#.) a !ie#telr $e
ri#e fel) 're#um (i a$%'stirea !ie#telr sau a materialelr "n 'sturile $e transfrmare sau $e $istri!u&ie6
e. flsirea instala&iilr ele#tri#e ne'rte/ate "n me$ii $e ,a'ri e4'l+i,i (i #u $ega/%ri $e 'raf
#m!usti!il6
e4e#utarea lu#r%rilr $e "ntre&inere (i re'ara&ii a instala&iilr ele#tri#e $e #%tre 'ersnal ne#alifi#at sau
neautri+at 6
g. utili+area l%m'ilr m!ile 'rtati,e f%r% gl!uri (i gr%tare $e 'rte#&ie sau alimentate 'rin #r$ane
im'r,i+ate sau nei+late #res'un+%tr6
5. flsirea la #r'urile $e iluminat a filtrelr $e lumin% 2a!a/ururi im'r,i+ate $in #artn) 5*rtie sau alte
materiale #m!usti!ile6
i. "ntre!uin&area ra$iatarelr (i a re(urilr ele#tri#e "n alte l#uri $e#*t #ele sta!ilite (i "n #n$i&ii #are
're+int% 'eri#l $e in#en$iu) 're#um l%sarea su! tensiune a a#estra $u'% terminarea 'rgramului $e lu#ru. Cele
#are se flses# "n #n$i&iile a$mise ,r fi s#ase $e su! tensiune (i ,r fi $e'use la terminarea 'rgramului "n
l#urile sta!ilite "n a#est s#'6
/. flsirea leg%turilr 'r,i+rii 'rin intr$u#erea #n$u#tarelr ele#tri#e f%r% (te#5ere) $ire#t "n 'ri+%6
@. utili+area re#e'tarelr $e energie ele#tri#% 2fiare $e #%l#at) ra$iatare) re(uri) #i#ane $e li'it et#.3)
f%r% luarea m%surilr $e i+lare fa&% $e elementele #m!usti!ile $in "n#%'eri6
l. a(e+area 'e mtare ele#tri#e a materialelr #m!usti!ile 2#*r'e) 5*rtie) lemne et#.3 're#um (i
ne#ur%&area a#estra $e $e'unerile $e 'raf) s#ame (i alte materiale #m!usti!ile6
m. nei+larea #a'etelr #n$u#tarelr ele#tri#e) "n #a+ul $emnt%rii 'ar&iale a unei instala&ii6
n. l%sarea su! tensiune a ma(inilr) a'aratelr) utila/elr (i e#5i'amentelr ele#tri#e) $u'% terminarea
flsirii) sau a 'rgramului $e lu#ru la a#estea6
. ne"ntreru'erea instala&iei ele#tri#e $e iluminat $in s'a&iile $e $e'+itare $u'% terminarea 'rgramului $e
lu#ru6
') flsirea siguran&elr fu+i!ile (i a $is'+iti,elr $e 'rte#&ie $efe#te) im'r,i+ate sau #u re+isten&%
ele#tri#% mai mare $e#*t #ea sta!ilit% 'entru instala&iile) ma(inile) utila/ele) a'aratele (i e#5i'amentele res'e#ti,e.

APARATE. ECUIPAMENTE SI UTILALE ELECTRICE
Se inter+i#e flsirea a'aratelr) e#5i'amentelr (i utila/elr ele#tri#e1
a. f%r% s% ai!% gra$ul $e 'rte#&ie ne#esar "n ra'rt $e me$iul e4istent "n "n#%'erile) s'a&iile sau +nele "n
#are se utili+ea+% 2us#at) ume$ #u intermiten&%) ume$) u$) #u agen&i #r+i,i) #u tem'eratur% ri$i#at%) #u 'raf
in#m!usti!il sau #m!usti!il) e4'us la intem'erii #u 'eri#l $e e4'l+ie et#.3 #nfrm nrmati,elr I-BE1==C (i
1.D.-1B6
!. #u 'rte#&ia men&inat% la 'un#tul :a: $eterirat%6
#. #u lag%re (i #ar#ase a,*n$ tem'eratur% mai mare $e#*t #ea a$mis%6
$. f%r% s% ai!% 'rte#&iile) i+l%rile sau se'ara&iile $e 'rte#&ie ne#esare #nfrm nrmati,ului I-BE1==C
2 legare la '%m*nt) legare la nul et#.36
e. am'lasate ne#res'un+%tr fa&% $e materialele #m!usti!ile) su!stan&ele inflama!ile (i ga+ele te5ni#e
#m'rimate "n re#i'iente ri nei+late f%r% $e a#estea) astfel "n#*t s% se "nl%ture 'si!ilitatea a'rin$erii lr6
f. nesu'ra,eg5eate.
Se inter+i#e alimentarea mai multr re#e'tare ele#tri#e $e a#eea(i natur% 'rintr-un #ir#uit 're,%+ut #u
'rte#&ie #mun% $a#% 'uterea ttal instalat% $e'%(e(te I S W].
Ta!lurile generale $e $istri!u&ie $in s'a&iile $e 'r$u#&ie ,r fi "n#5ise "n 'ermanen&% #u #5eia) a##esul
la ele fiin$ 'ermis numai ele#tri#ianului $e ser,i#iu) 're#um (i rganelr $e #ntrl (i ,erifi#are. 0n#%'erea (i
elementele ta!lului ,r fi "n 'erfe#t% stare $e #ur%&enie 2f%r% 'raf) s#ame et#.3.
La tate ti'urile $e ta!luri) leg%turile tre!uie t%#ute #nfrm nrmelr. 0n a'r'ierea ta!lurilr sunt
inter+ise '%strarea materialelr (i a su!stan&elr #m!usti!ile) 're#um (i !l#area a##esului la a#estea. La
ta!lurile #a'sulate) garniturile $e etan(are ,r fi "n !un% stare (i !ine str*nse) 2fi4ate3. Se inter+i#e legarea
$ire#t% la !rnele ta!lului $e $istri!u&ie a l%m'ilr $e iluminat) a mtarelr ele#tri#e sau a altr #nsumatri $e
energie ele#tri#%.
>>
Tate utila/ele (i a'aratele ele#tri#e ,r fi 're,%+ute 'l%#u&e in$i#atare 'e #are sunt tre#ute
#ara#teristi#ile lr (i s#5emele $e #ne4iuni.
Peri$i#) 'e !a+a unui grafi#) se ,a fa#e re,i+ia (i re'ara&ia instala&iilr ele#tri#e $e iluminat $e fr&% sau
$e #uren&i sla!i 2ta!la $istri!u&ie) siguran&e) starea #n$u#tarelr) $+elr) 'ri+elr) "ntreru'%tarelr) #r'urilr
$e iluminat) #ne4iunilr) leg%turilr la ' et#.3.
0n #a$rul lu#r%rilr $e "ntre&inere (i re'ara&ie se ,a urm%ri #a instala&iile ele#tri#e $e iluminat (i fr&% s%
se men&in% "n #n#r$an&% #u 'rie#tul $e e4e#u&ie (i 're,e$erile $in nrmati,ul I-B E1==C. Re,i+ia #m'let% a
instala&iilr ele#tri#e mntate "n me$ii e4'l+i,e se ,a fa#e #nfrm grafi#ului $e re,i+ie) $e #%tre 'ersnal
#alifi#at (i #u res'e#tarea nrmelr s'e#ifi#e $e 're,enire (i stingere a in#en$iilr.
La mntarea #n$u#tarelr aeriene 1
a. se ,r utili+a i+latare fi4ate 'e su'rturi in#m!usti!ile am'lasate la $istan&ele a$mise $e
nrmati,ul I-BE1==C6
!. nu se ,r utili+a #a su'r&i ar!rii6
#. se ,r lua m%suri #a a#estea s% nu #a$% 'e #nstru#&ii) instala&ii) materiale #m!usti!ile ri su!stan&e
inflama!ile sau s% ,in% "n #nta#t #u ele6
$. nu se ,r '+a "n '$urile #l%$irilr (i "n #nstru#&iile $in materiale #m!usti!ile6
f. se ,a i+la tre#erea 'rin 'lan(ee (i 'ere&ii #m!usti!ili.
Se inter+i#e utili+area #n$u#trilr (i #a!lurilr #are su! sar#in% se "n#%l+es# 'este tem'eratura a$mis%.
Se inter+i#e mntarea $ire#t% 'e elementele $e #nstru#&ie #m!usti!ile a #n$u#tarelr (i #a!lurilr #u
manta $in materiale #m!usti!ile sau greu #m!usti!ile) a tu!urilr $in P.V.C. ) a a'aratelr (i e#5i'amentelr
ele#tri#e. Mntarea #n$u#tarelr (i a #a!lurilr men&inate mai sus 'e elemente $e #nstru#&ie #m!usti!ile se
'ate fa#e numai 'rin intr$u#erea lr in tu!uri $e 'rte#&ie) iar a #elrlalte elemente 2tu!uri P.V.C. ) a'arate (i
e#5i'amente ele#tri#e3 numai 'e su'rturi in#m!usti!ile 2+i$%rie) !etn) fi $e a+!est et#.3 sau 'e #nsle
in#m!usti!ile.
Fa# e4#e'&ie instala&iile ele#tri#e 'rte/ate "n #ar#ase metali#e #u gra$ $e 'rte#&ie minimum IP-97.
Legarea #n$u#tarelr i+late se ,a fa#e numai "n #utii leg%tur%) $+e) man(ane) res'e#t*n$u-se
're,e$erile nrmati,ului I. BE1==C.
Legarea "ntre ele a #n$u#tarelr $in #u'ru (i &el se ,a fa#e numai 'rin r%su#ire (i matisare) #sitrire
sau #leme #res'un+%tare se#&iunii #n$u#trilr #are se leag%.
Legarea "ntre ele a #n$u#tarelr $in aluminiu se fa#e 'rin #leme s'e#iale 'entru aluminiu) iar a #elr
#u se#&iuni mai mari $e 18 mm
;
'rin su$ur%.
A'aratele) ta!lurile $e $istri!u&ie (i utila/ele ele#tri#e) 're#um (i ra#r$urile a#estra tre!uie s% ai!%
gra$ul $e 'rte#&ie "m'tri,a in#en$iilr (i e4'l+iilr #res'un+%tr #ategriei $e 'eri#l $e in#en$iu a
"n#%'erilr "n #are se mntea+%.
Nu este a$mis% flsirea mtarelr (i a'aratelr ele#tri#e #u #ar#asele (i #a'a#ele $emntate sau "n
#n$i&ii #are nu asigur% r%#irea lr 'rintr- !un% #ir#ula&ie a aerului $in /ur. )
Cr'urile metali#e ale a'aratelr) utila/elr (i a ma(inilr ele#tri#e ,r fi legate la '%m*nt) se#&iunea
#n$u#tarelr $e legare tre!uie s% fie #nfrm nrmati,ului I-BE1==C. De asemenea) se ,r lega la '%m*nt
#n$u#tele) re+er,arele metali#e (i 'm'ele flsite "n instala&iile $e trans'rt a #m!usti!ililr li#5i+i.
Prie#tarea) e4e#u&ia (i ,erifi#area instala&iilr $e 'rte#&ie 'rin legare la '%m*nt se ,r fa#e #nfrm
nrmelr in ,igare (i STAS 1;<87E9.
Mntarea) re#e'&ia) ,erifi#area (i "ntre&inerea instala&iilr $e 'aratr%snet ,r fi efe#tuate numai $e
'ersnal s'e#iali+at (i #nfrm nrmelr "n ,igare.
Instala&iile $e 'aratr%snet se ,r #ntrla 'eri$i#) #nfrm unui grafi# sta!ilit "n !a+a nrmati,elr
e4istente) urm%rin$u-se integritatea (i !una fun#&inare a elementelr #m'nente 2$is'+iti,e $e #a'tare)
#n$u#tare $e #!r*re) 'ri+e $e '%m*nt et#.3) #nfrm nrmati,ului PE 11<.
Mntarea #a!lurilr 'rin tuneluri sau #anale) 'e 'r&iuni un$e s-ar ,%rsa metale t'ite) flui$e) a,*n$
tem'eratur% ri$i#at% sau su!stan&e #are au a#&iune $istrug%tare asu'ra "n,eli(urilr #a!lurilr) este inter+is%.
Intr%rile (i ie(irile #a!lurilr $in $ula'uri) se#&ii ele#tri#e) #anale) tuneluri) 're#um (i la tre#erea lr 'rin
'lan(ee sau 'ere&i $es'%r&itri ,r fi !turate #u materiale in#m!usti!ile.
0n tate #analele) tunelurile (i 'u&urile $e #a!luri se ,a '%stra #ur%&enia. 0n a#est sens se ,a asigura
#ntrlul tuturr l#urilr as#unse (i se ,a urm%ri e4e#utarea #ur%&eniei "n m$ #urent "n a#este s'a&ii.
Stingerea in#en$iilr "n fa+% in#i'ient% la instala&iile $e iluminat (i fr&% se ,a fa#e #u sting%tare
'rtati,e #u CO; sau #u 'raf (i CO;.
SISTEME SI INSTALATII DE INCALIIRE
>7
La 'rie#tarea) e4e#utarea (i e4'latarea sistemelr $e "n#%l+ire #entral% 2#u a!ur) a'% #al$%) aer #al$3 (i
l#al% 2#u s!e) ra$iatare et#.3) 're#um (i a ma(inilr (i a'aratelr $e g%tit se ,r res'e#ta 're,e$erile nrmelr
$e 're,enire (i stingere a in#en$iilr "n ,igare 2nrmati,e) stan$ar$e) instru#&iuni $e flsire et#.3.
0n "n#%'erile "n #are e4ist% 'eri#l $e e4'l+ie sau in#en$iu nu se ,r utili+a sisteme $e "n#%l+ire #u f#
$es#5is) #u su'rafe&ele ra$iante sau in#an$es#ente) a #%rr tem'eratur% este mai mare $e#*t tem'eratura $e
auta'rin$ere a su!stan&elr inflama!ile $in "n#%'ere.
Nu se a$mite utili+area unr instala&ii) a'arate) ma(ini) s!e nestan$ar$i+ate) nemlgate sau
im'r,i+ate.
Se inter+i#e flsirea instala&iilr $e "n#%l+ire 2#a+ane) #alrifere) s!e) ra$iatare) a'arate (i ma(ini $e
g%tit et#.3 #u $efe#&iuni.
Tate #a+anele) ma(inile (i a'arate #u f# $es#5is) flsite 'entru "n#%l+ire sau g%tit ,r fi su'ra,eg5eate
'e tim'ul fun#&in%rii lr) iar la terminarea 'rgramului $e lu#ru se ,r 'ri.
0ntre #r'urile $e "n#%l+ire sau #n$u#tele nei+late (i elementele $e #nstru#&ie $in materiale
#m!usti!ile "n,e#inate se ,r asigura $istan&ele minime in$i#ate "n nrmele s'e#ifi#e "n ,igare) "n fun#&ie $e
natura agentului "n#%l+itr. 0n #a+uri s'e#iale) "ntre #n$u#tele nei+late (i elementele $e #nstru#&ie
#m!usti!ile #are nu satisfa# $istan&ele #erute se ,r intr$u#e materiale i+lante in#m!usti!ile 2,at% mineral%
et#.3.
La tre#erea #n$u#telr instala&iilr $e "n#%l+ire 'rin 'ere&i sau 'rin 'lan(ee e4e#utate $in materiale
#m!usti!ile) a#estea ,r intr$use "n tu!uri $e 'rte#&ie (i ,r fi i+late #u materiale i+lante in#m!usti!ile.
I+larea termi#% ,a fi astfel e4e#utat%) "n#*t "n ri#e regim $e fun#&inare a instala&iilr s% nu fie 'si!il%
a'rin$erea materialelr #m!usti!ile.
Instala&ii $e "n#%l+ire #entral%
La instala&iile $e "n#%l+ire #entral% $in #l%$irile (i "n#%'erile) #u 'eri#l $e e4'l+ie sau in#en$iu)
agentul termi# 2a!ur) a'% #al$% sau su'ra"n#%l+it%) aer #al$3 se ,a alege "n fun#&ie $e tem'eratura $e a'rin$ere a
su!stan&elr $in "n#%'erile res'e#ti,e. Tem'eratura #n$u#telr (i #r'urilr $e "n#%l+ire se ,a situa su! limitele
#are ar 'utea 'r,#a a'rin$erea su!stan&elr #u #are 't ,eni "n #nta#t.
0n se#&iile #u $ega/%ri $e 'raf #m!usti!il sau #u me$iu $e ga+e #m!usti!ile) #n$u#tele (i ra$iatarele
,r fi nete$e) "nl%tur*n$-se 'eri$i# ri#e $e'uneri $e 'e a#estea (i $in /urul lr.
La i+larea #n$u#telr #u a!ur sau $e a'% su'ra"n#%l+it% se ,r utili+a materiale in#m!usti!ile.
Este inter+is% $e'unerea 'e ra$iatare (i 'e #n$u#tele termi#e a ,aselr #u li#5i$e inflama!ile) a
"m!r%#%mintei (i a altr materiale #m!usti!ile.
Este inter+is% tre#erea #n$u#telr $e termfi#are 'entru "n#%l+ire 'rin #anale sau 'rin s'a&ii "n#5ise "n
#are 't a'%rea ,a'ri inflama!ili sau ga+e #m!usti!ile.
Tate #n$u#tele (i arm%turile instala&iilr $e "n#%l+ire #entral% ,r fi ,'site "n #ulrile stan$ar$i+ate.
La instala&iile $e "n#%l+ire #u aer #al$) #n$u#tele aertermele (i !ateriile $e "n#%l+ire ,r fi #ur%&ate
'eri$i# $e $e'unerile $e 'raf #m!usti!il.
Nu se ,a 'ermite e4isten&a "n a'r'ierea 'ri+elr $e aer a unr surse $e ga+e sau $e 'raf #m!usti!il)
're#um (i e4e#utarea $e lu#r%ri #u f# $es#5is.
Nu se ,r $e'+ita li#5i$e (i materiale #m!usti!ile (i re#i'iente #u ga+e su! 'resiune "n /urul !ateriilr
$e "n#%l+ire sau al aertermelr la $istan&e mai mi#i $e 1 m.
Mi/la#e $e "n#%l+ire l#al%
Cnstru#&ia) am'lasarea (i e4'latarea mi/la#elr "n#%l+ire l#al% 2s!e $e ri#e ti') #a+ane $e
s'%l%trie) ma(ini (i a'arate g%tit et#.3 se ,r fa#e #nfrm 're,e$erilr stan$ar$elr "n ,igare 2STAS =8B;3 (i a
instru#&iunilr $e flsire emise $e unitatea 'r$u#%tare.
La e4'latarea s!elr #u sau f%r% a#umulare $e #%l$ur% (i a ma(inilr (i a'aratelr $e g%tit se ,r
res'e#ta urm%tarele reguli1
a. materialele sau elementele #m!usti!ile situate "n fa&a f#arelr (i #enu(arelr s% fie la $istan&% $e
a#estea $e minimum 1);9 m) iar #ele greu #m!usti!ile la 1 m6
!. "n "n#%'erile "n #are sunt am'lasate s!ele nu se a$mite $e'+itarea materialului #m!usti!il #are s%
$e'%(eas#% #nsumul 'entru ;7 $e re6
#. $e'+itarea 2am'lasarea3 materialelr #m!usti!ile se fa#e la $istan&% mai mare $e 1 m fa&% $e
s!ele f%r% a#umulare $e #%l$ur% (i $e 8)9 m la s!ele #u a#umulare $e #%l$ur%6
$. ma(inile (i a'aratele $e g%tit #u #m!usti!ili sli+i sau ga+e) 're#um (i re+er,arele $e #nsum ale
s!elr #are utili+ea+% #m!usti!ili li#5i+i 2a #%rr 'rte#&ie termi#% a fst asigurat% $e 'r$u#%tr 'e !a+a
"n#er#%rilr efe#tuate (i a##e'tat% la mlgarea 'r$usului3 't fi am'lasate la $istan&e mai mi#i $e#*t #ele
're,%+ute la 'un#tul #3) $a#% a#est lu#ru este men&inat "n instru#&iuni $e flsire6
>9
e. este inter+is% $e'+itarea materialului #m!usti!il $easu'ra s!ei6
f. "n fa&a u(i&ei $e alimentare) 'ar$seala #m!usti!il% se 'rte/ea+% #u !u#at% $e ta!l% metali#% #u
$imensiunile $e B8 4 98 #m6
g. "nainte $e utili+area s!elr (i #(urilr $e fum) a#estea tre!uie ,erifi#ate am%nun&it) re'arate) #ur%&ate
(i $ate "n e4'latare "n 'erfe#t% stare $e fun#&inare6
5. nu se utili+ea+% s!e f%r% u(i&e la f#are (i #enu(are) $efe#te sau i+late ne#res'un+%tr fa&% $e
elementele #m!usti!ile ale #l%$irilr6
i. "n tim'ul fun#&in%rii s!elr) u(i&ele f#arului (i #enu(arului tre!uie men&inute "n#5ise (i +%,r*te6
/. se inter+i#e a'rin$erea f#ului "n s!e 'rin str'ire #u !en+in%) 'etrl sau alte li#5i$e #m!usti!ile6
@. se inter+i#e us#area 5ainelr sau a altr materiale #m!usti!ile 'e s!e sau "n ime$iata a'r'iere a lr6
1. nu se a$mite flsirea lemnelr mai lungi $e#*t ,atra f#arului s!ei sau #%r!uni #u 'utere #alrifi#%
mai mare $e#*t #ea sta!ilit% 2##s $e furnal36
m. se ,r numi 'ersane #are s% r%s'un$% $e a'rin$erea (i stingerea f#ului6
n. #enu(a se ,a e,a#ua 'eri$i# "ntr-un l# sta!ilit (i amena/at "n a#est s#') f%r% 'eri#l $e in#en$iu) (i
numai $u'% #e se ,r stinge resturile $e /ar6
. se inter+i#e su'ra"n#%l+irea s!elr6
'. se inter+i#e mntarea $is'+iti,elr (i a #la'etelr $e reglare tira/ului6
r. se inter+i#e ar$erea nesu'ra,eg5eat% a f#ului "n s!e.
NOTM1 Prin sobe cu acumulare de cldur se neleg sobele care nu au un volum activ (masivul
nclzit) mai mare de 0,2 m

, !erei e"teriori cu o grosime de cel !uin # cm n zona $ocarului , %i de & cm n

celelalte !oriuni'
Prin sobe $r acumulare de cldur se neleg sobele metalice !recum %i sobele de zidrie (crmid
sau alte materiale), care au volumul activ sub 0,2 m

sau !erei cu grosimi mai mici dec(t cele !revzute !entru

sobele cu acumulare de cldur'
Utili+area s!elr f%r% a#umulare $e #%l$ur% se ,a fa#e res'e#t*n$ urm%tarele nrme1
a3 $istan&a $intre s!e sau !urlane (i materialele #m!usti!ile "n,e#inate s% fie $e #el 'u&in 1 m) iar fa&% $e #ele
greu #m!usti!ile $e 8)B8 m6
!3 la s!ele #u "n%l&imea 'i#iarelr $e #el 'u&in ;9 #m) 'ar$seala $e su! a#estea se 'rte/ea+% astfel1 'rintr-un
strat i+latr $e #%r%mi$% 'lin%) a,*n$ grsimea $e < #m) #u mrtar $e argil%) 'rin $u% straturi $e '*sl% "m!i!at%
#u slu&ie $e argil%) 'rintr-un strat $e a+!est ri 'rin alte material in#m!usti!il #u a#eea(i #a'a#itate
termi+latare. Peste a#este i+la&ii se 'une ta!l% metali#%6 'stamentul termi# i+latr tre!uie s% $e'%(eas#%
'erimetrul s!ei #u ;9 #m) iar "n fa&a f#arului #u 98 #m6
#3 #*n$ s!ele nu au 'i#iare sau 'i#iarele sunt mai s#urte $e ;9 #m) 'ar$selile #m!usti!ile se 'rte/ea+%
'rintr-un 'stament frmat $in1 $u% r*n$uri $e ,at% mineral% (i unul $e ta!l% metali#%6 'atru r*n$uri $e #%r%mi+i
2'e lat3 #u mrtar $e argil%) $intre #are ultimele $u% r*n$uri 't fi e4e#utate 'e gluri sau "nl#uite #u un strat
$e nisi') a,*n$ a#eea(i grsime. Pstamentul 'ate fi al#%tuit (i $in alte materiale in#m!usti!ile)
termi+latare #u a#eea(i grsime (i a#eea(i e#5i,alen&% termi#%. La ma(inile (i a'aratele $e g%tit $e u+ #asni#)
i+larea 'ar$selii se ,a fa#e #nfrm nrmelr sta!ilite $e fa!ri#ant6
$3 "n #a+ul s!elr $in "n#%'erile #u 'ere&i $in materiale #m!usti!ile) 'r&iunea $e 'erete $e l*ng% s!% se
e4e#ut% $in materiale in#m!usti!ile) #are s% $e'%(eas#% marginile s!ei "n tate $ire#&iile #u minimum 8)9 m. 0n
situa&ia "n #are a#est lu#ru nu este 'si!il) am'lasarea s!ei) a ma(inilr) a'aratelr $e g%tit (i 'rte/area 'ere&ilr
#m!usti!ili se ,r fa#e #nfrm 're,e$erilr stan$ar$elr "n ,igare (i instru#&iunilr $e flsire emise
fa!ri#ant.
Cnstru#&ia) am'lasarea) 'rte#&ia termi#% (i e4'latarea #(urilr (i a #analelr $e fum 'entru f#arele
#are ser,es# la "n#%l+iri #urente se ,r efe#tua "n #nfrmitate #u 're,e$erile stan$ar$elr "n ,igare 2STAS
<B=>3.
C(urile $e fum ,r fi #ur%&ate 'eri$i#) "n fun#&ie $e #alitatea (i $e #antitatea #m!usti!ilului flsit) iar
u(ile 'entru #ur%&are ,r fi !ine etan(ate.
Ii$%ria (i ten#uiala #(urilr ,r fi ,erifi#ate 'eri$i# (i ,r fi !ine "ntre&inute) astfel "n#*t s% se e,ite
ri#e #r%'%tur% #are ar 'ermite ie(irea "n "n#%'eri sau "n '$uri a ga+elr #al$e) a fumului sau a s#*nteilr.
Este inter+is% ra#r$area f#arelr alimentate #u ga+e la #analele $e fum #are $eser,es# f#are
alimentate #u altfel $e #m!usti!il 2lemn) '%#ur%) #%r!une et#.3.
Este inter+is% mntarea $e #la'ete sau #a'a#e $e !turare "n #anale sau ra#r$uri) limitarea) res'e#ti,
reglarea tira/ului) urm*n$ s% fie f%#ut% e4#lusi, 'rin u(ile 2'ri+ele3 $e aer sau 'rin regulatarele $e tira/ ale
f#arelr.
Pentru instala&iile $e alimentare #u ga+e naturale a s!elr se ,r res'e#ta 're,e$erile :Nrmati,ului
'entru $istri!uirea (i utili+area ga+elr naturale: 2I <E1===3) la #are se ,r a$%uga (i urm%tarele reguli1
><
a. ,erifi#area (i "ntre&inerea "n !un% stare $e fun#&inare a instala&iei 2#n$u#te) r!inete) ar+%tare et#.3)
"nl%tur*n$u-se ri#e 'si!ilitate $e s#urgere a ga+elr6
!. "n #a+ul "n #are se #nstat% mirs $e ga+e "nainte $e a se a'rin$e f#ul) se ,a aerisi "n#%'erea
res'e#ti,% (i se ,r $e'ista (i "nl%tura $efe#tele #are au 'r,#at s#%'%rile $e ga+e6
#. a'rin$erea (i stingerea f#urilr se ,r e4e#uta numai $e #%tre 'ersnal instruit "n a#est s#'. Pentru
a#easta) la fie#are s!% sau a'arat $e g%tit se ,a 'une #*te eti#5et% 'e #are se ,a men&ina) 'e l*ng% ra $e
a'rin$ere (i stingere) urm%trul te4t1 ZPentru a'rin$erea (i stingerea f#ului r%s'un$e...............S )
$. "nainte $e a'rin$erea ar+%trului $e ga+e) r!inetul tre!uie s% fie "n#5is6 #*n$ ar+%trul este "n
fun#&iune) u(a #enu(arului ,a fi $es#5is%6 a'rin$erea f#ului se fa#e 'rin a'r'ierea unei tr&e a'rinse
2a'rin+%tr3 $e ar+%trul $e ga+e) $u'% #are se $es#5i$e "n#et r!inetul '*n% #*n$ ga+ele se a'rin$ 2'rin#i'iul
:ga+ 'e fla#%r%:36
e. este stri#t inter+is% a'rin$erea :fla#%r% 'e ga+:6 este inter+is% a'rin$erea ar+%trului $e ga+e #u
materiale sau $e(euri #m!usti!ile6
f. at*t la a'rin$erea #*t (i la stingerea f#ului) ga+ele ,r fi "n#5ise (i $es#5ise mai "nt*i $e la r!inetul
'rin#i'al) a'i $e la #el al ar+%trului6
g. 'ersana sta!ilit% 'entru a'rin$erea (i stingerea f#ului ,a #ntrla 'eri$i# $a#% tira/ul s!ei este
!un #u a/utrul unei lum*n%ri a'rinse) a'r'iate $e u(a "ntre$es#5is% a #enu(arului) "ngri/in$u-se "ns% #a
r!inetul $e ga+ s% fie "n#5is. Da#% fla#%ra lum*n%rii nu se "n$rea't% s're interirul s!ei) tira/ul este $efe#tus)
urm*n$ a nu se mai fa#e f#ul '*n% $u'% ,erifi#area (i reme$ierea $efe#&iunilr6
5. se inter+i#e flsirea ga+elr "n s!ele nere'arate (i a #%rr etan(eitate nu este asigurat%6
i. $e'istarea s#%'%rilr $e ga+e se ,a fa#e numai #u s'um% $e a'% (i s%'un (i "n ni#i un #a+ #u fla#%r%.
Efe#tuarea lu#r%rilr $e mnta/) re'ara&ii) re,i+ii sau a m$ifi#%rilr la instala&iile $e ga+e) $e #%tre
'ersane neautri+ate (i f%r% a,i+ul 'reala!il al s#iet%&ii $istri!uitare este inter+is%.
0n #a+ul utili+%rii !uteliilr #u ga+e #m!usti!ile li#5efiate se inter+i#e1
a. flsirea $e !utelii $efe#te) im'r,i+ate sau nemlgate6
!. am'lasarea !uteliilr "n a'r'ierea surselr #are ra$ia+% #%l$ur%6
#. a#ti,area s#urgerii ga+ului li#5efiat $in !utelie) 'rin agitarea sau "n#%l+irea a#esteia6
$. ra#r$area !uteliei) f%r% re$u#tr $e 'resiune6
e. utili+area furtunului $e ra#r$are f%r% a fi fi4at 'rin #liere) u+at sau "n stare $efe#t%6
a. flsirea furtunurilr e4e#utate $in materiale 'lasti#e.
Centrale termi#e $e "n#%l+ire
E4'latarea #entralelr termi#e) 're#um (i a instala&iilr $e #a+ane aferente se ,a efe#tua numai $e #%tre
'ersane #alifi#ate (i instruite "n #eea #e 'ri,e(te 'res#ri'&iile te5ni#e $e e4'latare ale a#estra (i nrmele $e
're,enire a in#en$iilr.
Punerea "n fun#&iune (i e4'latarea #entralelr termi#e se ,a fa#e numai 'e !a+a autri+a&iei $e
e4'latare) eli!erat% $e Ins'e#tratul $e stat 'entru #a+ane (i instala&ii $e ri$i#at) #u res'e#tarea instru#&iunilr
,igare.
Este inter+is% $e'+itarea "n #entrala termi#% a unr utila/e sau materiale #are nu au leg%tur% #u
e4'latarea a#esteia.
A'aratele 'entru #ntrlul tem'eraturii (i 'resiunii $in #a+ane (i #n$u#te) in$i#atarele $e ni,el 'entru
#m!usti!il sau 'entru agentul $e "n#%l+ire) su'a'ele $e siguran&% et#. ,r fi men&inute "n 'erfe#t% stare $e
fun#&inare. Verifi#area lr se ,a efe#tua la "n#e'erea fie#%rui s#5im!.
0n #a+ul #entralelr termi#e #are flses# $re't #m!usti!il #%r!unele m%#inat) instala&ia $e 'ul,eri+are
a 'rafului $e #%r!une tre!uie #ntrlat% +ilni# (i #ur%&at% $e $e'unerile $e 'raf $e 'e su'rafe&ele #al$e ale
instala&iilr aferente #a+anelr.
E,a#uarea +gurii (i a #enu(ii #u #%ru#iare) ,agnete se ,a fa#e numai "n l#uri s'e#ial $estinate) #are
nu 're+int% 'eri#l $e in#en$iu. 0n 'reala!il) #enu(a (i +gura ,r fi str'ite #u a'%) "n s#'ul stingerii 'arti#ulelr
in#an$es#ente.
0n #a+ul "ntreru'erii fl%#%rii 2re+ultat% $in ar$erea 'rafului $e #%r!une3 se ,a 'ri ime$iat alimentarea #u
#m!usti!il (i se ,a efe#tua aerisirea #a+anului) 'rnin$u-se $in nu instala&ia) flsin$ in/e#tarele $e 'rnire #u
#m!usti!il li#5i$.
La #entralele termi#e "n #are se flses# $re't #m!usti!il $e(eurile $e lemn) 'u+$erie $e in (i #*ne'%) se
,r res'e#ta urm%tarele reguli1
a. trans'rtul (i mani'ularea #m!usti!ilului se fa# "n a(a fel) "n#*t a#esta s% nu fie "m'r%(tiat "n in#inta
unit%&ii6
!. "n /urul #entralei termi#e terenul ,a fi nete$) #ur%&at 'ermanent $e $e(euri) 'u+$erie (i alte materiale
#m!usti!ile) 'e ra+% $e >8 m6
>B
#. sil+ul 'entru $e'+itarea #m!usti!ilului ,a fi #nstruit "n #nfrmitate #u 're,e$erile nrmelr $e
're,enire a in#en$iilr) iar u(a $e #muni#a&ie $intre a#estea (i sala #a+anelr ,a fi metali#%) #u re+isten&% la f#
$e 79 minute6
$. #antit%&ile $e #m!usti!il #are se $e'+itea+% "n sil+ nu ,r $e'%(i ;8 m
>
6
e. se inter+i#e $e'+itarea #m!usti!ilului "n sala #a+anelr6
f. ,entila&ia 2me#ani#% sau natural%3 tre!uie flsit% "n a(a fel) "n#*t s% nu 'r,a#e ameste#uri $e 'raf (i
aer6
g. #(urile $e e,a#uare a fumului ,r fi 're,%+ute #u sisteme $e re&inere a s#*nteilr 2'aras#*ntei36
5. e4'latarea) #ntrlul (i re'ararea instala&iilr $in a#este #entrale se ,r fa#e "n #nfrmitate #u
instru#&iunile ISCIR.
La #a+anele alimentate #u #m!usti!il li#5i$ se ,a asigura "n 'ermanen&% etan(eitatea tuturr traseelr $e
alimentare) re+er,are) #n$u#te 'entru trans'rt) 'm'e) "n$ese!i ra#r$urile la ar+%tare.
I+la&ia #n$u#telr 'entru #m!usti!il (i i+la&ia #a+anului) "n s'e#ial "n /urul ar+%tarelr) tre!uie s% fie
"n 'erfe#t% stare (i ferit% $e a fi "m!i!at% #u #m!usti!il.
Ca+anele alimentate #u #m!usti!il li#5i$ ,r fi 're,%+ute "n fa&a f#arelr) su! in/e#tare) #u t%,i
metali#e um'lute #u nisi') 'entru #le#tarea s#urgerilr 'r,enite $in instala&ii. S#urgerile a##i$entale $e
#m!usti!il $e 'e tate utila/ele) s#%rile (i 'latfrmele #a+anului se #le#tea+% (i se "nl%tur%.
Re+er,arele 'entru #nsum +ilni# ,r fi 're,%+ute #u #n$u#te $e 'rea'lin) #n$u#te $e aerisire (i
in$i#atare $e ni,el) "ntre&inute "n !une #n$i&ii. La a#este re+er,are nu se ,r instala in$i#atare $e ni,el $e
sti#l%.
Pentru flui$i+area #m!usti!ilului $in re+er,are 'rin "n#%l+ire) se ,a flsi numai a!urul $e /as%
'resiune sau a'a #al$%. Este inter+is% utili+area f#ului $es#5is 'entru a#east% 'era&ie.
0nainte $e a'rin$erea #m!usti!ilului la in/e#tare se ,a ,erifi#a f#arul) se ,r "n$e'%rta e,entualele
s#urgeri $e #m!usti!il (i se ,r "nl%tura #au+ele a#estra.
F#arele (i #analele $e fum ,r fi ,entilate tim' $e 18 minute) flsin$u-se instala&ia 're,%+ut% 'entru
a#easta) res'e#ti, 'entru e,a#uarea ga+elr $e ar$ere.
A'rin$erea #m!usti!ilului 'ul,eri+at "n f#arele #a+anelr se ,a efe#tua fie ele#tri#) fie #u a/utrul unei
tr&e fi4ate 'e ,ergea metali#%.
Nu sunt a$mise im'r,i+a&ii #a1 !%& $e #5i!rit) +iar a'rins et#. Pentru stingerea fa#lei se ,a 're,e$ea
la$% #u nisi' sau un ,as #u a'% "n a'r'ierea #a+anului.
Se inter+i#e rea'rin$erea f#ului $e la +i$%ria in#an$es#ent% a f#arului sau $e la fla#%ra altui ar+%tr.
Centralele termi#e #are flses# #m!usti!il ga+s se ,r 'une "n fun#&iune numai $u'% ,erifi#area
ar+%tarelr (i a 'resiunii "n #n$u#tele $e ga+e) "n limitele 're,%+ute $e nrmati,ul I-<E1===.
Cntrlul etan(eit%&ii instala&iei $e ga+e #m!usti!ile ,a fa#e #nfrm nrmati,elr (i reglement%rilr "n
,igare) flsin$u-se emulsie $e a'% (i s%'un sau alte 'r#e$ee #u a'aratura $e $ete#tare. Se inter+i#e efe#tuarea
a#estui #ntrl #u fla#%ra.
A'rin$erea ar+%trului #u ga+e) "n f#arele #a+anelr #entralelr termi#e) se ,a efe#tua 'rin res'e#tarea
stri#t% a 'rin#i'iului Zga+ 'e fla#%r%:.
Cir#uitul $e alimentare a ar+%tarelr #u ga+e $e la #a+anele ale #%rr instala&ii fun#&inea+% #u
'resiune $e lu#ru $e 'este 9888 mm #lan% $e a'% ,a fi 're,%+ut #u un sistem $e 'rte#&ie #are s% "ntreru'%
ra'i$ $e!itul $e ga+e) atun#i #*n$ 'resiunea s#a$e su! limita la #are fla#%ra 'ate $e,eni insta!il% "n #a+ul "n
#are fla#%ra $e #ntrl se stinge.
Cir#uitul $e alimentare al fie#%rui ar+%tr ,a fi 're,%+ut #u $u% ,entile mntate "n serie) $intre #are
unul #u a#&inare manual%. P+i&ia ,entilelr :"n#5is: sau :$es#5is: tre!uie mar#at% ,i+i!il.
La a'ari&ia unei neetan(eit%&i sau ru'eri a unei #n$u#te $in sala #a+anelr se ,a "n#5i$e r!inetul $e 'e
#n$u#ta 'rin#i'al% $in e4terirul #l%$irii (i se ,r $es#5i$e ferestrele (i u(ile 'entru aerisirea intens% a s%lii.
Este inter+is% e4'latarea #entralelr termi#e f%r% su'ra,eg5ere 'ermanent% sau) e,entual)
"n#re$in&area urm%ririi fun#&in%rii #a+anelr unr 'ersane f%r% #alitatea #res'un+%tare.
Fie#are #a+an ,a fi re,i+uit (i re'arat "n termenele 're,%+ute $e nrmati,ele "n ,igare) ,erifi#area
'eri$i#% a a#estra f%#*n$u-se #nfrm nrmelr ISCIR.
O'rirea fun#&in%rii #a+anelr este !ligatrie atun#i #*n$ se #nstat%1
a. #re(terea sau s#%$erea ni,elului a'ei "n afara limitelr a$mise) f%r% a 'utea fi rea$us% la ni,el nrmal6
!. $efe#tarea unr a'arate $e #ntrl sau a $is'+iti,elr $e siguran&%6
#. s'argerea unr &e,i "n interirul #a+anului6
$. a'rin$erea $e'unerilr $e funingine (i ##s "n #analele $e fum et#..
O'rirea fun#&inarii #a+anelr se ,a fa#e res'e#t*n$ r$inea $e "n#5i$ere a #ir#uitelr) (i anume1
a. se "n#5i$ r!inetele $e alimentare #u #m!usti!il6
!. se "n#5i$ r!inetele $e alimentare #u aer6
>C
#. se "n#5i$e #ir#uitul $e alimentare #u a'%.
Su'ra,eg5erea #a+anelr 'ate "n#eta numai $u'% "n#5i$erea #ir#uitelr $e alimentare #u #m!usti!il
(i s#%$erea 'resiunii a!urului la +er.
Am'lasarea #entralelr termi#e
0n ansam!lurile #l%$irilr $e l#uit alimentate #entrali+at #u #%l$ur%) am'lasarea #entralelr termi#e
se fa#e "n #nfrmitate #u 're,e$erile stu$iului $e alimentare #u #%l$ur%) anali+*n$ (i 'si!ilitatea $e #'erare
#u surse $e #%l$ur% e4istente "n +n%.
0n #a+ul flsirii #m!usti!ilului li#5i$ sau ga+s se urm%re(te am'lasarea #entralelr termi#e #*t mai
a'ra'e $e #entrul $e greutate al #nsumatrilr) &in*n$ seama $e #n$i&iile l#ale2$ire#&ia ,*nturilr $minante)
'+i&ia #(urilr $e fum fa&% $e #l%$irile $in +n%3) #nfigura&ia terenului) 'si!ilitatea e4tin$erilr ,iitare
Centralele termi#e fun#&in*n$ #u #m!usti!il sli$ se am'lasea+% "n afara +nelr $e l#uit &in*n$
seama $e $ifi#ult%&ile #reate $e trans'rtul #m!usti!ilului) +gurii (i #enu(ii) 're#um (i 'eri#lul $e 'luare6 fa#
e4#e'&ie #entralele termi#e flsin$ #m!usti!il sli$) e#5i'ate #u #a+ane a,*n$ #a'a#itatea su! B8 W^) 'entru
#are #n$i&iile $e am'lasare sunt a#elea(i #a (i 'entru #ele flsin$ #m!usti!il li#5i$ sau ga+s.
0n ansam!lurile $e #l%$iri $e l#uit) #entralele termi#e se 're,%$) $e regul%) "n #l%$iri in$e'en$ente sau
ali'ite unra $in #l%$irile alimentate.
0n #a+ul aliment%rii l#ale #u #%l$ur% #entralele termi#e se 't am'lasa "n interirul unei #l%$iri.
Alegerea sau "ngl!area "ntr- #l%$ire a #entralei termi#e se fa#e f%r% a afe#ta !una fun#&inalitate sau
stru#tura $e re+isten&% a #l%$irii res'e#ti,e.
Am'lasarea #entralelr termi#e flsin$ #m!usti!il ga+s se ,a fa#e !ligatriu #u res'e#tarea
're,e$erilr ZNrmati,ului 'entru 'rie#tarea (i e4e#utarea re&elelr (i instala&iilr $e utili+are a ga+elr naturale
G I.<S.
La am'lasarea #entralelr termi#e se &ine seama) !ligatriu) $e 'res#ri'&iile te5ni#e ISCIR (i $e
reglement%rile $e siguran&% la f#.
Centralele termi#e se gru'ea+%) ri $e #*te ri este 'si!il) #u alte gs'$%rii #a 1 sta&ii $e 5i$rfr)
sta&ii $e 'm'are) 'sturi traf) #entrale $e aer #m'rimat.
Centralele termi#e "ngl!ate "n #l%$iri) "n m$ !ligatriu) nu se am'lasea+%1
- su! "n#%'eri $in #ategria A sau A 'eri#l $e in#en$iu ni#i ali'ite a#estra6
- su! s%li aglmerate (i #%i $e e,a#uare ale s%lilr aglmerate su! s#ene (i su! "n#%'eri #u aglmer%ri $e
'ersane6
- su! "n#%'erile $e +i (i $rmitarele #le#ti,it%&ilr 'entru #'ii $e ,*rst% 're(#lar%) $a#% se utili+ea+%
ga+ele $re't #m!usti!il6
- su! s%li $e #lase) la!ratare sau s%li $e gimnasti#% $in #l%$iri 'entru "n,%&%m*ntul elementar (i me$iu6
- "n #l%$iri $e s'itale sau #u #ara#ter s'itali#es#) su! salane $e !lna,i (i su! s%li $e 'era&ii)
- "n interirul #l%$irilr "nalte2'este ;C m.3e4#e't*n$ 'r&iunile #are nu ating a#east% "n%l&ime6
0n #l%$iri #i,ile se re#man$% s% nu se am'lase+e #entrale termi#e) $ire#t su! "n#%'eri $e l#uit sau "n
#are se $esf%(ar% a#ti,itate sensi!il% la +gmt) tre'i$a&ii sau e4#es $e tem'eratur%.
Mntarea #a+anelr $in instala&ii $e a'artament se. fa#e "n "n#%'eri 'r'rii) !ine aerisite #are nu sunt
f[lsite $re't #amere $e l#uit sau #%m%ri (i nu 're+int% 'eri#l $e in#en$iu.


REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA
ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR
CE TREAUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI)
ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR F
Asigurati 'iesele $e m!ilier grele) +,elte) su'ra'use si inalte intre ele) si 'rin 'rin$ere $e un 'erete)
grin$a sli$a) mai ales la eta/ele su'eriare si in l#urile un$e se aglmerea+a $e !i#ei.
Am'lasati tate a'aratele grele 'e rtile astfel in#at sa nu fie in ,e#inatatea iesirilr $in in#a'eri sau
#ri$are) s're a nu le !l#a 'rin $e'lasari) la seisme.
Verifi#ati 'eri$i# ta,anele) '$ul) a#'erisul) !al#anele) #rnisele) #al#anele) terasa si in,elitarea)
astfel in#at la seisme sa nu #a$a #arami+i) 'la#a/e) ten#uieli) rnamente) tigle) /ar$iniere asu'ra
intrarilr) asu'ra aleilr in#n/uratare) stra+ilr sau la ,e#ini.
Pr#e$ati similar fata $e elementele #are ar 'utea sa #a$a $ins're #la$irea in,e#inata) in#lusi, $in
im!inarea #u !l#ul alturat sau gar$ul $e +i$ al ,e#inilr.
>=
Este util sa a,eti $e'+itate gru'at) intr-un l# #uns#ut) re+er,a s'e#iala $e alimente us#ate si
#nser,e) a'a $e !aut) trusa $e 'rim a/utr #u me$i#amente) lanterne) un ra$i si !aterii utili+a!ile in
#a+ $e urgenta si $e intreru'erea alimentarii #u energie ele#tri#a et#. 'entru > +ile.
Asigurati usile $ula'urilr #u in#5i+atri efi#iente la s#ilatii) astfel in#at ,esela $e'+itata sa nu
'r$u#a a##i$ente.
Retineti l#ul $e am'lasare al #mutatarelr) sigurantelr) r!inetelr generale si l#ale 'entru
ele#tri#itate) a'a si ga+e si m$ul lr $e mane,rare) astfel in#at la ne,ie) $u'a seism) sa 'uteti lua
unele masuri minime $e inter,entie $e urgenta 2in#5i$ereE$es#5i$ere3. Pastrati la in$emana truse $e
s#ule a$e#,ate.
Dis#utati #u tti mem!rii familiei $es're 'r#e$ura utili+ata in #a+ $e #utremur. Cnsultati !rsurile
$es're 'rte#tia antiseimi#a in $iferite situatii.
E4'li#ati anti#i'at a$ultilr si minrilr #a in #a+uri s'e#iale se 'ate 'r#e$a la e,a#uarea #la$irii
$u'a un seism 'uterni#) $ar a#easta se ,a efe#tua in liniste) r$nat) fara aglmerare si numai $u'a
,erifi#area #ailr $e iesire si a fa'tului #a 'eri#lele 25a+ar$urile3 $e afara nu sunt mai mari $e#at la
ramanerea in interir.
CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNICJ
Pastrati-,a #almul) nu intrati in 'ani#a) linistiti-i si 'e #eilalti) 'rte/ati #'iii) !atranii si femeile. Nu ,a
s'eriati $e +gmtele $in /ur.
Pre,eniti ten$intele $e a se 'arasi l#uinta et#. $eare#e $urata re$usa a fa+ei seismi#e initiale ,a fa#e #a
fa+a 'uterni#a a mis#arii sa sur'rin$a gru'urile $e 'ersane 'e s#ari) in aglmeratie si 'ani#a) #n$u#an$ la
a##i$ente ne$rite.
Da#a ,a aflati in fata unei #la$iri) ramaneti $e'arte $e a#easta) feriti-,a $e ten#uieli) #arami+i) #suri)
'ara'ete) #rnise) geamuri) #are $e !i#ei se 't 'ra!usi in stra$a.
Da#a ,a aflati inauntru ramaneti a#l) $e'arte $e ferestre #are se 't s'arge) stati ins're #entrul #la$irii)
langa un 'erete stru#tural re+istent.
Prte/ati-,a su! grin$a) t# $e usa sli$) !iru) masa) s're a ,a feri $e #a$erea unr lam'i) !ie#te)
m!ile su'ra'use) ten#uieli rnamentale et#.
S'ri/initi-,a #u 'almele 'e '$ea sau tineti-,a #u mainile $e 'i#irul mesei sau t#ul usii) s're a ,a
asigura sta!ilitatea.
In li'sa unr astfel $e 'si!ilitati $e a ,a mentine su! s# sta!ilitatea) ,a 'uteti 'rte/a stan$ la '$ea
langa un 'erete sli$) g5emuit 'e genun#5i si #ate) #u fata in /s1 #u 'almele im'reunate ,a ,eti 'rte/a #a'ul
2#eafa3) iar #u ante!ratele 'e lateral) fata.
In#5i$eti sursele $e f# #at 'uteti $e re'e$e) iar $a#a a luat f# #e,a) inter,eniti ime$iat $u'a #e a tre#ut
s#ul 'uterni#.
Da#a sunteti intr-un atelier) a'li#ati ime$iat) $u'a #a+) masurile $e 'rte#tie s'e#ifi#e l#ului $,s. $e
a#ti,itate.
Nu fugiti 'e usa) nu sariti 'e fereastra) nu alergati 'e s#ari) nu utili+ati liftul) $ar G $a#a 'uteti G
$es#5i$eti usa s're e4terir) s're a 're,eni !l#area a#esteia) in ,e$erea e,entualei e,a#uari $u'a terminarea
mis#arii seismi#e si ,erifi#area starii s#arilr si a +nei $e la iesire. E,itati aglmeratia.
Nu alergati in stra$a sau 'e stra$a) $e'lasati-,a #alm s're un l# $es#5is si sigur) feriti-,a $e ,ersantii $e
un$e 't #a$ea r#i sau $e un$e 't a,ea l# alune#ari $e teren.
Da#a seismul ,a sur'rin$e in autturism) 'riti-,a #at 'uteti $e re'e$e intr-un l# $es#5is) e,itan$
#la$irile 'rea a'r'iate $e stra$a) $in#l $e '$uri) 'asa/e) linii ele#tri#e aeriene si stati inauntru. Feriti-,a $e
firele $e #urent ele#tri# #a+ute.
Da#a sunteti intr-un mi/l# $e trans'rt in #mun sau in tren) stati 'e l#ul $,s. 'ana se termina mis#area
seismi#a. Cn$u#atrul tre!uie sa 'reas#a si sa $es#5i$a usile) $ar nu este in$i#at sa ,a im!ul+iti la #!rare
sau sa s'argeti ferestrele.
Da#a ,a aflati intr-un l# 'u!li# #u aglmerari $e 'ersane 2teatru) #inematgraf) !iseri#a) sta$in) sala
$e se$inte3 nu alergati #atre iesire6 im!ul+eala 'r$u#e mai multe ,i#time $e#at #utremurul. Stati #alm si
linistiti-,a ,e#inii $e 'e ran$.
CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNICJ
Nu 'le#ati ime$iat $in s'atiul in #are ,a aflati. A#r$ati mai intai 'rimul a/utr #elr afe#tati $e seism.
Calmati 'ersanele s'eriate si in s'e#ial #'iii $e ,arsta mai frage$a.
A/utati-i 'e #ei raniti sau 'rinsi su! m!ilier) !ie#te sau elemente usare $e #nstru#tii #a+ute) sa se
$ega/e+e. Atentie_ Nu mis#ati ranitii gra, 2$a#a nu sunt in 'eri#l ime$iat $e a fi raniti su'limentar $in alte
#au+e3) 'ana la a#r$area unui a/utr sanitar-me$i#al #alifi#at6 a/utati-i 'e l#. Curatati #aile $e #ir#ulatie $e
#i!uri sau su!stante t4i#e) #5imi#ale ,arsate) alimente) et#.
78
Ingri/iti-,a $e siguranta #'iilr) !lna,ilr) !atranilr) linistiti-i) asiguran$u-le im!ra#aminte si
in#altaminte #res'un+atare se+nului) in ,e$erea unei e,entuale e,a#uari $in #la$ire 'entru anume
'eria$a) $e la #ate,a re la #ate,a +ile.
Nu utili+ati telefnul $e#at 'entru a'eluri la sal,are) 'm'ieri) sau rganisme #u insar#inari fi#iale) in
'ri,inta inter,entiei 'st-seismi#e) in #a+uri /ustifi#ate) s're a nu !l#a #ir#uitele ne#esare altr a#tiuni.
As#ultati numai anunturile 'sturilr $e ra$itele,i+iune fi#iale si re#man$arile $e a#tiune ime$iata
ale rganismelr in $re't.
Verifi#ati 'reliminar starea instalatiilr ele#tri#e) $e ga+) a'a) #anal) ,erifi#ati ,i+ual si starea #nstru#tiei
in interir.
In #a+ $e a,arii #nstatate) in#5i$eti 'e masura 'si!ilitatilr alimentarea l#ala sau generala si anuntati
ime$iat $u'a a#eea institutia $e s'e#ialitate 'entru inter,entie. Nu utili+ati f# $es#5is 'ana nu ati ,erifi#at $a#a
nu sunt s#a'ari $e ga+e. Nu flsiti in a#est s#' #5i!rituri sau !ri#5ete.
Parasiti #alm #la$irea numai $u'a seism) 'entru a 'ermite ,erifi#area #la$irii fara a lua #u $,s. lu#ruri
inutile6 ,erifi#ati mai intai s#ara si $rumul s're iesire.
Pentru ri#e e,entualitate) 're,eniti ranirea 'r,#ata $e #a$erea unr ten#uieli) #arami+i) et# la iesirea
$in #la$ire utili+an$ #as#a $e 'rte#tie sau )in li'sa a#esteia) un s#aun 2ta!uret3 ri alt !ie#t 'rte#tr 2geanta)
g5i+$an) #arti grase) et#.3.
Da#a la iesire intalniti usi !l#ate) a#tinati fara 'ani#a 'entru $e!l#are. Da#a nu reusiti) iar a#estea au
,itra/) 'r#e$ati #u #alm la s'argerea geamului si #uratirea ramei si +nei $e #i!uri) utili+an$ un s#aun ) ,a+a)
et#.
E,itati #la$irile gra, a,ariate) #u e4#e'tia unr #a+uri $e a/utr sau sal,are #e tre!uie intre'rinse #u un
minim $e masuri $e se#uritate si fara ris#uri inutile. E,itati sa fiti #nfun$at #u raufa#atrii 'atrunsi in astfel $e
#la$iri) nu aglmerati +nele #alamitate fara rst. De'lasati-,a intr-un l# $es#5is si sigur 2'ar#) sta$in) et#.3.
Fiti 'regatiti 'si5i# si fi+i# 'entru e,entualitatea unr s#uri ulteriare 'rimei mis#ari seismi#e 2re'li#i3)
$ar fiti #nstient #a a#easta se 'etre#e in m$ natural) #u intensitati ,aria!ile) fie in #ate,a re) fie 'este +ile)
sa'tamani sau luni. Numai intr-un numar re$us $e #a+uri s#ul ulterir este mai 'uterni# $e#at 'rimul.
In +nele #are 't fi afe#tate $e #utremurele l#ale) se 't uneri 'r$u#e seisme mai mi#i $e-a lungul
unei anumite 'eria$a $e tim' $u'a s#ul 'rin#i'al) $u'a #are) $e regula) a#ti,itatea seismi#a se re$u#e.
Du'a 'arasirea r$nata a #la$irii #autati sa !tineti infrmatii #re#te $e'sre intensitatea mis#arii si
efe#tele sale si ,erifi#ati mai intai afara si a'i G #u 're#autii G si in interir) $e regula +iua) starea stru#turii si a
altr elemente si !ie#te #are ar 'utea 'r,#a raniri 'rin #a$erea lr.
Nu as#ultati sfaturile unr asa-+isi s'e#ialisti ne#uns#uti #are a'ar a$-5#.
Pre+enta unui s'e#ialist in stru#turi $e re+istenta $e a #arui #m'etenta nu ,a in$iti) 'ate re$u#e unele
in#ertitu$ini in a#est #nte4t si ,a 'ate ser,i $e g5i$ in anali+a ,i+uala a #la$irii si $e#i+ia finala $e e,a#uare
sau re,enire.
Infrmati-,a #um tre!uie sa 'r#e$ati 'entru inregistrarea in termeni legali a $aunelr #m'lete
2stru#turale si nestru#turale3 'r$use $e #utremur) in ,e$erea $es'agu!irii 'rin sistemul $e asigurari) in#lusi,
'entru e,aluarea $e #atre s'e#ialisti a starii 'st-seismi#e a stru#turii #la$irii si 'eratiunile $e 'rie#tare si
e4e#utie a re'aratiei sau #nsli$arii.
Nu tre!uie sa $ati #re+are +,nurilr 'ri,in$ e,entualitatea unr re'li#i seismi#e si urmarile lr) as#ultati
'sturile $e ra$i si tele,i+iune) utili+ati $ar infrmatiile si re#man$arile transmise fi#ial) re#e'tinate $ire#t
$e $,s. si nu $in au+ite. Dati #n#ursul $,s. rgani+atiilr $e inter,entie 'st-seismi#e) la anali+a starii
#nstru#tiilr) si la #elelalte a#ti,itati) intre'rinse $e rganele in $re't.
E4'erienta #utremurelr 're#e$ente a $,e$it #a este util sa a,eti #unstinte ne#esare su'ra,ietuirii 'ana
la inter,entia e#5i'elr $e sal,are in #a+ul unei situatii e4treme in #are) $e e4em'lu) ati fi sur'rins su! niste
$aramaturi) m!ilier rasturnat sau intr- in#inta 2s'atiu3 !l#ata) 'rin inte'enirea usilr sau $in alte #au+e.
In 'rimul ran$ tre!uie sa fiti #almi) sa ii linistiti 'e #ei s#ati) sa nu 'ermiteti rea#tii $e 'ani#a) sa
a#r$ati 'rim a/utr #elr raniti) iar $a#a $,s. sau alta 'ersana $in gru' are 'si!ilitatea $e mis#are) sa fa#eti
un mi# 'lan $e sal,are.
De!l#area #aii $e a##es se 'ate in#er#a numai $a#a 'rin a#easta nu se inrautateste situatia 2$e e4em'lu
'rin mis#area $aramaturilr sau m!ilierului3. O ,arianta #lasi#a $e #muni#are #u #ei $in afara) #are
intt$eauna ,r #n#entra 'ersnal s'e#iali+at si a'arate $e as#ultare #a sa i$entifi#e l#urile #u 'ersane
!l#ate) este sa !ateti la inter,ale regulate #u un !ie#t tare in #n$u#te in,e#inate sau in 'eretii in#intei) iar
$a#a ati sta!ilit #ntrlul ,er!al) furni+ati infrmatiile #erute si #ereti 'rim-a/utr ne#esar.
La e,a#uare $ati 'riritate #elr raniti sau #'iilr) !atranilr) femeilr) si as#ultati re#man$arile
sla,atrilr.
Nu ,a 're#u'ati $e $urata 'ana la sal,are) $eare#e in astfel $e #n$itii) $esi tim'ul 'are nesfarsit)
#r'ul uman isi m!ili+ea+a resurse ne!anuite 'entru a tre#e 'este 'eria$a #riti#a. In a#est m$ se e4'li#a
$urate e4treme $e re+istenta $e sute $e re in #n$itii $e !l#are la #utremur a unr 'ersane a'arent fragile)
inregistrate in tara nastra in 1=BB si in m$ similar in intreaga lume.

71
APARATURA, EC4IPAMENTE SI MATERIALE NECESARE
In a#est sens se 't mentina1
- materiale si !ie#te $e inter,entie 2lanterne) s#ule) et#.36
- ra$iuri #u tran+istri 'entru re#e'tinarea 'sturilr #entrale si l#ale6
- ra$iuri 'e un$e ultras#urte 'entru legatura #u rgane $e sal,are) inter,entie si #n$u#ere l#ala6
- telefane) ra$itelefane6
-materiale sanitare $e 'rim a/utr) #rturi) 'aturi) si alte 'iese sau materiale $e #a+armament si igieni#-
sanitare) $a#a unitatea este in#lusa intr-un 'lan l#al $e inter,entie 'st-seismi#a si #a+are tem'rara6
- e#5i'ament $e st#are) filtrare) 'urifi#are a a'ei si $e !u#atarie2masini $e gatit) ,esela) et#.36
- alimente #nser,ate) in st#uri 'entru #a+ $e urgenta6
RASPUNSURI SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE CUTREMURE

` E4ista ,re s#5ema tem'rala $e 'r$u#ere a #utremurelrF
N!. Cutremurele se 'r$u# ri#an$ $e-a lungul #elr ;7 $e re ale unei +ile1 atat +iua) #at si na'tea) atat
$imineata #at si $u'a amia+a.
` E4ista ,re legatura intre ,reme) antim' si #utremureF
N!. Multi #re$ #a unele #utremure au l# mai ales in anumite antim'uri. De fa't) nu e4ista ni#i
#relatie intre ,reme si #utremure) $eare#e #utremurele se 'r$u# mult su! +nele afe#tate $e ,reme.
` E4ista 'eri$i#itate a a'aritiei unr #utremure $in a#eeasi +naF Care este $istanta in ani intre $ua
#utremureF
N!. Mai $egra!a se 'ate ,r!i $e anumite regularitati in a'aritia #utremurelr $intr- +na seismi#a.
Distanta in tim' intre $ua #utremure su##esi,e $e magnitu$ini #m'ara!ile) ,aria+a farte mult. De e4em'lu)
#utremurele ,ran#ene 'uterni#e $in se#lele 1= si ;8 s-au 'r$us in anii 1C8;) 1C;=) 1C>C) 1C=>) 1C=7) 1=78)
1=BB) 1=C<. Din insiruirea a#estr ani se !ser,a) tt$ata) #a este gresita a#ea 'arere #nfrm #areia in
Vran#ea se 'r$u#e un #utremur 'uterni# 2magnitu$ine egala sau mai mare $e#at B3 la fie#are >8 $e ani.
A#eeasi #n#lu+ie este ,ala!ila si 'entru #utremurele $inainte $e anul 1C88.
`Este a$e,arat #a numarul $e #utremure #reste #u a'r'ierea $e anul ;888F
N!. Numarul #utremurelr mari) $e magnitu$ine 'este B) a ramas a'r4imati, #nstant $e-a lungul
tim'ului) #res#an$ $ar numarul #utremurelr mi#i #uns#ute. E4'li#atia este $ata $e fa'tul #a in ultimii ;8 $e
ani #entrele seismlgi#e $in intreaga lume au 'utut l#ali+a mult mai multe #utremure 'e an $e#at in tre#ut)
$atrita #resterii numarului $e statii $e inregistrare1 in 1=>1 e4istau >98 statii seismi#e 'e gl!) s're $ese!ire
$e 're+ent #an$ sunt mai mult $e 7888 statii fi4e si un numar ne$efinit $e statii m!ile) tem'rare.
`Ce este falieF
O falie este +na ingusta $e r#a aflata intre $ua !l#uri) #are 'ate a,ea ri#e lungime) $e la
#entimetri 'ana la mii $e @ilmetri.
Falia este %#,$t!#, in $#!&t, P,),nt!+!i, $e-a lungul #areia r#ile $e 'e 'arte se 't $e'lasa fata
$e #ele aflate 'e #ealalta 'arte. Ma/ritatea faliilr sunt re+ultatul mis#arilr re'etate $e-a lungul unei 'eria$e
mari $e tim'.
`De #ate ti'uri sunt faliileF
Sunt t#ei ti*!#i *#in$i*,+e 'e %,+ii1
Falii nrmale G in #are $e'lasarea 'e 'lanul $e falie este gra,itatinala6
Falii in,erse G in #are #m'nenta ,erti#ala a $e'lasarii 'e 'lanul $e falie este in sens in,ers fata $e
sensul $e a#tiune al gra,itatiei6
Falii $e $e#rsare G in #are #ele $ua flan#uri ale faliei se $e'lasea+a ri+ntal unul fata $e #elalalt.
`Ce se intam'la #u falie in tim'ul unui #utremurF
Ma/ritatea #utremurelr se 'r$u# 'e falii. In tim'ul unui #utremur) #"$, 'e *e " *,#te , %,+iei
,+!ne$, in #,*"#t $! $e,+,+t,. Su'rafata faliei 'ate fi ,erti#ala) ri+ntala sau !li#a in ra'rt #u su'rafata
Pamantului. Dire#tia $e alune#are $ifera si ea. In fun#tie $e ti'ul $e alune#are 'e falie #utremurele se im'art in1
1.RStri@e-sli'S G #utremurele se 'r$u# 'e un 'lan $e falie a'r4imati, ,erti#al si r#a $e 'e 'arte
alune#a ri+ntal 'e langa #ealalta.
;.RDi'-sli'S G #utremurele se 'r$u# 'e un 'lan $e falie #are fa#e un ung5i $iferit $e +er #u su'rafata
'amantului) iar #ele $ua flan#uri ale faliei se $e'lasea+a 'aralel #u $ire#tia $e in#linare a faliei.
`Putem 're,e$ea un #utremurF
Sunt #uns#ute +nele #u seismi#itate mai mare. Pagu!ele) $istrugerile si 'ier$erile $e ,ieti
menesti 't fi insa 're,a+ute si re$use 'rin 'regatirea in$i,i$uala a ''ulatiei) a #la$irilr 'ersnale si a
l#urilr $e mun#a 'entru intam'inarea unui e,entual #utremur ma/r.
`Pt fi 're+ise #utremureleF
7;
E4ista $ar in#er#ari $e 're$i#tie 2e4trem $e 'utine reusite3 si estimari 'r!a!ilisti#e ale 'r$u#erii
unui #utremur ma/r intr- fereastra $e tim' $ata. S'e#ialistii 'timisti #nsi$era #a se ,a a/unge sa se 'ata
're+i#e #u 're#i+ie #utremurele 'uterni#e.
`Se s#5im!a #m'rtamentul animalelr inaintea unui #utremurF
D,. Cainii) 'isi#ile) ser'ii) #aii) ,itele) 'estii) et#.) se #m'rta #iu$at inaintea unui #utremur. Dar a#est
#m'rtament 'ate fi #au+at si $e alti fa#tri. De a#eea este farte greu $e stiut #arui fa#tr i se $atrea+a
#m'rtamentul s#5im!at al animalelr.
`A'ar anmalii inainte $e un seism 'uterni#F
D,. A'ar anmalii ale emisiei $e #am' a#usti# infrasni#) ale #urentilr magnet-teluri#i si a emisiei $e
ra$n. Sunt #uns#ute in lume #utremure inainte $e #are au fst $ete#tate anmalii ale 're#ursrilr seismi#i.
`Pt #utremurele sa 'r$u#a ,ul#aniF
N!. Cutremurele te#tni#e si ,ul#anii sunt 'r#ese gelgi#e #m'let $iferite. Cutremurele 't a'area
insa in +ne un$e se 'regateste) sau are l# eru'tie ,ul#ani#a) a#este #utremure fiin$ insa 'r$use $e ,ul#an si
nu #au+atare $e eru'tie.
`Care este #el mai mare #utremur #uns#utF
Cel mai mare #utremur #uns#ut este #el $in C0i+e, 'in 22 ),i 1DFC #u magnitu$inea mment egala #u
D,A 2#ir#a C)9-C)B magnitu$ine Guten!erg-Ri#5ter3. Cu magnitu$ini asemanatare mai sunt si alte #utremure
`In tim'ul unui #utremur tre!uie sa stam in $re'tul usiiF
D,, $ar $ar $a#a l#uiti in #ase mai ,e#5i) $e #arami$a. In #asele m$erne) +nele un$e sunt
am'lasate usile nu sunt mai 'uterni#e $e#at alte 'arti ale #asei. In 'lus) usile se 't !alansa si ,a 't l,i. In
a#este #ase este mai sigura met$a 're+entata mai sus) $e a$a'stire su! 'iesa $e m!ilier.
INSTALATIILE SI MILLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR
Tate instala&iile fi4e) semifi4e sau m!ile 'entru stingerea in#en$iilr #u a'%) s'um%) !i4i$ $e
#ar!n et#.) ,r fi "ntre&inute "n !un% stare $e fun#&inare) #nfrm ane4ei ; $in 'artea a II-a) asigur*n$u-se "n
m$ 'ermanent $e!itele (i 'resiunile ne#esare 'entru stingere (i $tare #res'un+%tare #u a##esrii $e
inter,en&ie) "n #a+ $e in#en$iu.
0ntre&inerea (i re'ararea instala&iilr s'e#iale $e stingere a in#en$iilr se ,r fa#e $e #%tre e#5i'ele $e
re,i+ie s'e#iali+ate) #are ,r fa#e ,erifi#%ri 'eri$i#e 'e !a+a unui grafi# sta!ilit) #nsemn*n$u-se "ntr-un
registru tate $efe#&iunile i,ite (i reme$ierile efe#tuate.
Este inter+is a se fa#e m$ifi#%ri "n #nstru#&ia instala&iilr $e #%tre 'ersane ne#alifi#ate (i f%r%
a#r$ul 'rie#tantului.
Utila/ele (i materialele $in $tarea ser,i#iului $e 'm'ieri #i,ili ,r fi men&inute 'ermanent "n !un%
stare $e flsire (i ,r fi e#5i'ate #u a##esriile ne#esare.
Este inter+is% utili+area "n alte s#'uri a instala&iilr) utila/elr) mi/la#elr) a##esriilr (i materialelr
'entru stingerea in#en$iilr.
La sursele naturale $e a'% 2r*uri) la#uri) ia+uri et#.3 $in a'r'ierea unit%&ilr se ,r amena/a ram'e
'entru alimentarea ma(inilr (i utila/elr $e stins in#en$ii.
0n tim'ul iernii) la 'un#tele $e alimentare #u a'% $in r*uri) la#uri) ia+uri) !a+ine $es#'erite) se ,r
amena/a #'#i. Ele
Re+er,a intangi!il% $e a'% 'entru stingerea in#en$iilr) #are se '%strea+% "n re+er,are (i #astele $e
a'%) nu ,a fi utili+at% "n alte s#'uri. A#este re+er,are (i #astele $e a'% tre!uie s% fie 're,%+ute #u in$i#atare
$e ni,el) 're#um (i #u 'si!ilit%&i $e ra#r$are a ma(inilr $e inter,en&ie 'entru stingerea in#en$iilr6 ele tre!uie
men&inute "n stare !un% $e fun#&inare) "n ,e$erea #ntrl%rii 'ermanente a e4isten&ei re+er,ei $e a'% 'entru
in#en$ii.
Pe re+er,rul $e a'% 'entru in#en$iu se ,a fi4a ins#ri'&ia :REIERVOR DE APM PENTRU
INCENDIU:.
Sursele (i re&elele $e alimentare #u a'% 'entru stingerea in#en$iilr tre!uie astfel "ntre&inute (i
e4'latate) "n#*t s% fie ferite $e "ng5e&) iar re,i+iile (i e,entualele re'ara&ii s% se 'at% fa#e #u u(urin&% (i "n #el
mai s#urt tim') f%r% s% se s#at% $in fun#&iune "ntreaga instala&ie.
Pentru e,itarea "ng5e&%rii a'ei "n re+er,arele $e a'% 'entru in#en$iu) "n tim'ul iernii se ,a 'r#e$a la
re#ir#ularea a'ei la re+er,are) #ntrl*n$u-se "n 'ermanen&% a#east% re#ir#ulare.
Elementele instala&iilr $e a'% $e in#en$iu) #a guri $e a'%) 5i$ran&i et#.) #are #n&in a'% (i sunt e4'use
"ng5e&ului "n tim'ul iernii (i #are nu sunt 're,%+ute #u 'si!ilitate $e "n#%l+ire #u a!ur sau #u a'% #al$%) ,r fi
'rte/ate "m'tri,a "ng5e&ului. .
C%minele "n #are sunt mntate r!inetele $e "n#5i$ere $e la instala&iile $e a'% ,r fi 'rte/ate) $e
asemenea) #u materiale i+latare termi#e.
7>
Pe #n$u#tele instala&iilr $e stingere a in#en$iilr nu se ,r sus'en$a sau re+ema $i,erse !ie#te)
materiale (i $is'+iti,e. 0n a'r'ierea a#estr instala&ii nu se ,r mnta #n$u#tare sau #a!luri ele#tri#e #are
,in "n #nta#t #u #n$u#tele $e a'%.
Pm'ele (i 5i$rfarele instala&iilr $e alimentare #u a'% 'entru stingerea in#en$iilr 're#um (i
agregatele $e a#&inare 2ele#trmtare) mtare #u ar$ere intern% et#.3) ,r fi men&inute "n 'erfe#t% stare $e
fun#&inare) a,*n$ asigurate at*t alimentarea #ntinu% #u energie sau #ar!uran&i) #*t (i "n#%l+irea "n#%'erilr "n
#are sunt a$%'stite 'e tim' $e iarn%.
A'a flsit% 'entru stingerea in#en$iilr tre!uie s% #n&in% 'r$use #m!usti!ile.
Se ,r "nt#mi instru#&iuni #u 'ri,ire la m$ul $e fun#&inare) utili+are (i "ntre&inere a instala&iilr)
a'aratelr) materialelr et#. 'entru stingerea in#en$iilr) $in $tarea unit%&ii. 0n instru#&iuni se ,a in#lu$e (i
s#5ema $e fun#&inare a $i,erselr instala&ii $e inter,en&ie "n #a+ $e in#en$iu) 'e se#&ii (i instala&ii te5nlgi#e.
Ele ,r fi #uns#ute $e #%tre 'ersnalul $e "ntre&inere al instala&iei.
Se ,a ,erifi#a "n fie#are s%'t%m*n% m$ul $e fun#&inare 'm'elr #are refulea+% a'a $e in#en$iu "n
re&ele) #a (i a #n$u#telr res'e#ti,e) 'rin ri$i#area 'resiunii "n sistem la 'resiunea ne#esar%. 0n #a+ul "n #are se
#nstat% anumite $efe#&iuni la 'm'e) manmetre) #n$u#te et#.) se ,r lua m%suri 'entru re'ararea lr. Da#% se
,a #nstata la manmetre 'ier$ere $e 'resiune "n tim'ul efe#tu%rii 'r!ei) se ,r lua m%suri $e reme$iere a
#au+elr #are au 'r,#at 'ier$erea $e 'resiune res'e#ti,%.
Cn$u#tele instala&iilr fi4e $e stins in#en$ii) 'rin #are se trans'rt% slu&ii s'umgene #r+i,e) ,r fi
glite $e slu&ie (i s'%late #u a'% ime$iat $u'% "ntre!uin&are.
Se ,a fa#e trimestrial ,erifi#area su!stan&elr #5imi#e $estinate stingerii in#en$iilr) lu*n$u-se m%suri
$e "nl#uire a #elr alterate. P%strarea su!stan&elr #5imi#e 'entru stingerea in#en$iilr se ,a fa#e "n #n$i&ii
#are s% nu 'ermit% alterarea lr.
Pentru a##esul la !a+ine (i la re+er,are a ma(inilr $e inter,en&ie la stingerea in#en$iilr tre!uie s% se
asigure $rumuri (i 'latfrme $e a##es) astfel "n#*t $istan&ele $e la marginea #arsa!il% '*n% la sursa $e
alimentare #u a'% s% fie $e ma4imum ; m.
UIDRANTI DE INCENDIU
E#5i'area #u 5i$ran&i $e in#en$iu interiri a #nstru#&iilr #m'artimentelr $e in#en$iu (i a s'a&iilr)
'tri,it s#enariilr $e siguran&% la f# ela!rate) se asigur%) $u'% #a+) la1
a. #nstru#&iile "n#5ise $in #ategriile $e im'rtan&% e4#e'&inal% $ese!it% 2A (i A 3) "n#a$rate #nfrm
legisla&iei "n ,igare) in$iferent $e arie (i num%r $e ni,eluri6
!. #nstru#&ii 'u!li#e) a$ministrati,e (i s#iale) #u aria #nstruit% $e #el 'u&in <88 m.'. (i mai mult $e 7
ni,eluri6
#. #l%$iri "nalte (i farte "nalte) 're#um (i #nstru#&ii #u s%li aglmerate) in$iferent $e ariile #nstruite (i
num%rul $e ni,eluri6
$. #nstru#&ii $e 'r$u#&ie sau $e'+itare $in #ategriile A) A sau C $e 'eri#l $e in#en$iu) #u arii
#nstruite $e minimum <88 m.'.) 're#um (i $e'+ite #u sti,e "nalte 2'este 7 m "n%l&ime36
e. #nstru#&ii sau s'a&ii 'u!li#e) a$ministrati,e) s#iale (i $e 'r$u#&ie sau $e'+itare su!terane) #u aria
$esf%(urat% mai mare $e <88 m.'.6
f. 'ar#a/e sau gara/e su!terane 'entru mai mult $e ;8 autturisme (i #ele su'raterane "n#5ise #u mai
mult $e $u% ni,eluri.
0n fun#&ie $e #ategriile $e 'eri#l sau ris#urile $e in#en$iu) $e #m!usti!ilitatea (i ,alarea
#nstru#&iei (i a !unurilr) in,estitrii 't sta!ili ne#esitatea e#5i'%rii (i "n alte #a+uri) enumerarea $e mai sus
fiin$ minimal%.
Am'lasarea 5i$ran&ilr interiri se fa#e astfel "n#*t fie#are 'un#t $in interirul "n#%'erilr s% fie 'rte/at
$e #el 'u&in1
- $u% /eturi1 "n "n#%'eri sau gru'uri $e "n#%'eri in$ustriale #e #muni#% 'rin gluri ne'rte/ate atun#i
#*n$ a#estea se "n#a$rea+% "n #ategriile A) A sau C $e 'eri#l $e in#en$iu (i au un ,lum $e 'este 1888 m.#.)
"n #l%$irile #i,ile #u "n%l&imi mai mari $e 79 m) "n $e'+ite #mer#iale sau in$ustriale) "n maga+ine sau e4'+i&ii
#u e4'nate #m!usti!ile) la s%li s'e#ta#le 2numai "n sal%) s#en%) $e'+ite (i atelierele ane4e36
- un /et) "n #elelalte "n#%'eri) in#lusi, "n #ele 're,%+ute #u instala&ie autmat% $e stingere.
A#este /eturi tre!uie !&inute $in 5i$ran&i situa&i 'e a#ela(i 'alier (i "n a#ela(i #m'artiment $e
in#en$iu.
Re&elele interiare #are ser,es# mai mult $e C 5i$ran&i 'e ni,el se 'rie#tea+% inelare sau #u #ir#uitul
"n#5is #u a/utrul a $u% ra#r$uri la re&eaua e4teriar%.
Re&elele interiare $e 5i$ran&i) a,*n$ tim'ul tereti# $e fun#&inare $e <8 minute (i mai mare) se
're,%$ #u ra#r$uri fi4e) am'lasate "n e4terirul #l%$irilr 'entru alimentarea $e la 'm'ele m!ile $e in#en$iu.
77
A##esul la 5i$ran&i nu ,a fi !l#at #u materiale) m!ilier sau utila/e) iar #utiile 5i$ran&ilr tre!uie s% se
$es#5i$% u(r.
Persanele #are lu#rea+% "n se#&iile 're,%+ute #u 5i$ran&i interiri tre!uie s% #unas#% '+i&ia (i m$ul
$e flsire a a#estra.
.Ui$ran&ii interiri am'lasa&i "n l#urile un$e se $esf%(ar% a#ti,it%&i la lumin% artifi#ial% (i 'e tim' $e
na'te se ,r mar#a 'rin iluminat $e siguran&%.
Alimentarea 5i$ran&ilr e4teriri se fa#e $in re&elele $e $istri!u&ie a a'ei a l#alit%&ilr #*n$ se asigur%
'ermanent $e!itele (i 'resiunile ne#esare 'e tim'ul nrmat $e fun#&inare al instala&iei.
Ui$ran&ii interiri $e in#en$iu se e#5i'ea+% #u furtun ti' C 2 O 98 mm3 fle4i!il sau ti' A) fle4i!il) #u
lungime $e ma4imum ;8 m (i) $u'% ne#esit%&i) #u $is'+iti,e $e refulare a a'ei su! frm% $e /et #m'a#t)
'ul,eri+at sau mi4t.
Dis'+iti,ele $e refulare a a'ei 't fi1
- &e,i $e refulare sim'le6
- &e,i sim'le 're,%+ute #u a/uta/ 'ul,eri+atr6
- &e,i $e refulare uni,ersale.
Presiunea minim% la &ea,a $e refulare G "n #a+ul utili+%rii $is'+iti,elr $e 'ul,eri+are (i a &e,ilr $e
refulare uni,ersale G ,a fi minimum ;)9 !ari.
Alimentarea #u a'% a re&elelr 5i$ran&i e4teriri se fa#e $in gs'$%riile 'r'rii $e a'% al#%tuite (i
$imensinate #res'un+%tr 'entru1
a3 #nstru#&ii "n#5ise $e im'rtan&% e4#e'&inal% (i $ese!ite 2A (i A3) in$iferent $e ,lum6 !3
#nstru#&ii (i ansam!luri $e #nstru#&ii #i,ile #u mai mult $e $u% ni,eluri (i ,lum #nstruit mai mare
$e 9888 m.#.6
#3 #l%$iri "nalte) farte "nalte (i #nstru#&ii #u s%li aglmerate6
$3 #nstru#&ii su!terane #i,ile) $e 'r$u#&ie) $e'+itare) 'ar#a/e sau gara/e6
e3 #nstru#&ii $e 'r$u#&ie sau $e'+itare #u ,lum mai mare $e 9888 m#6
f3 $e'+ite $es#5ise 'entru materiale sau su!stan&e #m!usti!ile #u aria mai mare $e ;888 m.'.6
g3 $e'+ite #u sti,e "nalte.
Se a$mite asigurarea #u a'% $ire#t $in !a+ine) re+er,arele (i alte surse naturale #u a/utrul 'm'elr
m!ile $e stins in#en$ii 2aut'm'e sau mt'm'e3 $in $tarea ser,i#iului 'r'riu $e 'm'ieri 'entru1
a3 #nstru#&ii (i instala&ii in$ustriale $in #ategriile C) D (i 'eri#l $e in#en$iu) #u su'rafa&a in#intei
mai mi#% $e ;8 5a (i #are ne#esit% 'entru stingerea $in e4terir un $e!it $e a'% $e #el mult ;8 lEse#6
!3 $e'+ite $e material lemns situate "n afara in#intelr in$ustriale sau a #entrelr ''ulate
#are ne#esit% 'entru stingerea $in e4terir un $e!it $e a'% $e ma4im >9 1Ese#6
#3 gru'uri $e #l%$iri #u ma4imum 9888 l#uitri6
$3 #lnii $e #a+are tem'rar% 'entru ma4imum 1888 l#uri.
Alimentarea #u a'% 'rin re&elele $e 5i$ran&i se 'ate fa#e 'rin unul $in urm%tarele
sisteme1
a. re&ele la #are 'resiunea 'ate asigura inter,en&ia la stingere $ire#t $e la 5i$ran&i la $e!itele $e #al#ul6
!. re&ele la #are 'resiunea $is'ni!il% la 5i$ran&ii e4teriri nu 'ate asigura stingerea $ire#t% 'entru
inter,en&ie flsin$u-se 'm'e m!ile. La a#este re&ele 'resiunea nu tre!uie s% fie mai mi#% $e 8)B !ari.
Ui$ran&ii e4teriri tre!uie s% 'ermit% ser,irea tuturr 'un#telr sau !ie#telr #e tre!uie 'rte/ate)
#nsi$er*n$ ra+a $e a#&iune a 5i$ran&ilr "n ra'rt #u lungimea furtunului1
a. ma4imum 1;8 m la re&elele la #are 'resiunea asigur% lu#rul $ire#t $e la 5i$ran&i6
!. 198 m "n #a+ul flsirii mt'm'elr (i ;88 m "n #a+ul flsirii aut'm'elr.
Ui$ran&ii se am'lasea+% la $istan&% $e minimum 9 m $e +i$ul #l%$irilr 'e #are le $eser,es# (i la 19
m $e !ie#tele #are ra$ia+% intens #%l$ur% "n #a+ $e in#en$iu.
Ui$ran&ii e4teriri ,r fi $ta&i #m'let #u a##esrii (i materiale ne#esare) "n fun#&ie $e i'te+ele $e
stingere sta!ilite.
Ui$ran&ii re&elelr $e "nalt% 'resiune ,r fi $ta&i #u furtun A "n rle $e ;8 m) #u ra#r$uri (i garnituri
$e asam!lare) &e,i $e refulare ti' A) #5ei 'entru 5i$ran&i (i 5i$ran&i 'rtati,i ti' A
A#este materiale ,r fi '%strate "n #utii fi4ate 'e st*l'i l*ng% 5i$ran&i) 'e 'ere&ii #nstru#&iilr sau 'e
#%ru#iare m!ile a$%'stite $e intem'erii.
Am'lasamentul 5i$ran&ilr e4teriri ,a fi mar#at 'rin in$i#atare) #nfrm STAS ;=BE;.
Ui$ran&ii tre!uie s% fie ,'si&i "n #ulare r(ie (i feri&i $e l,ituri) iar l#ul $in /urul lr tre!uie s% fie
li!er 'entru a fi a##esi!il "n #a+ $e ne,ie. Ca'a#ele (i flan(ele 5i$ran&ilr ,r fi gresate #u regularitate. Filetul
tre!uie s% '%suias#% etan(.
Ui$ran&ii e4teriri se ,r '%stra "n stare $e #ur%&enie) iar 'e tim' frigurs se ,r 'rte/a "m'tri,a
"ng5e&ului) fiin$ gli&i $e a'% $u'% "ntre!uin&are. Este inter+is% men&inerea a'ei "n a#e(ti 5i$ran&i) mai ales "n
tim' $e iarn%.
79
0n #a+ul "n #are glirea 5i$rantului nu se 'r$u#e $u'% "n#5i$erea r!inetului s%u) se ,a 'r#e$a la
$esfun$area rifi#iului $e glire) $e la 'artea inferiar% a 5i$rantului) 're#um (i la eliminarea #au+ei #are a
'r$us "nfun$area rifi#iului $e glire res'e#ti,.
0nainte $e "n#e'erea 'eria$ei $e "ng5e& se ,a #ntrla (i asigura !una fun#&inare a r!inetului interir
(i a rifi#iului $e glire $e la !a+a 5i$rantului.
Nu este 'ermis% flsirea slu&iei $e a'% s%rat% 'entru a "m'ie$i#a "ng5e&ul la 5i$rant) $in #au+a
efe#tului #r+i, al a#estei slu&ii.
Re&elele $e #n$u#te 'rin #are sunt alimenta&i #u a'% 5i$ran&ii interiri (i e4teriri ,r fi men&inute "n
'ermanen&% 'line #u a'% la 'resiunea $e regim a re&elei $e a'% 'entru in#en$iu.
Vanele 2r!inetele3 $e 'e #n$u#tele #are alimentea+% 5i$ran&ii $e in#en$iu ,r fi sigilate "n '+i&ie
$es#5is%) 'entru asigurarea "n 'ermanen&% a $e!itului $e a'% (i a 'resiunii ne#esare la stingerea in#en$iilr. 0n
#a+ $e a,arii) #*n$ este ne#esar% "n#5i$erea a#estr ,ane) se ,a s#ate $in #ir#uit un num%r #*t mai mi# $e
5i$ran&i $e in#en$iu.
Peri$i# se ,a fa#e ,erifi#area m$ului $e fun#&inare a r!inetelr $e "n#5i$ere (i $e glire a
5i$ran&ilr e4teriri) lu*n$u-se m%suri $e re'arare sau "nl#uire a #elr $efe#te.
INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIIATA
Instala&iile $e a'% 'ul,eri+at% se 're,%$ 'entru1
- stingerea in#en$iilr $e materiale #m!usti!ile) sli$e 2lemn) 5*rtie) te4tile) materiale 'lasti#e36
- 'rte/area !ie#telr2stru#turi (i e#5i'amente ale instala&iilr te5nlgi#e) re#i'iente 'entru li#5i$e
#m!usti!ile #u tem'eratur% $e inflama!ilitate a ,a'rilr mai mare $e <8
8
C (i ga+e inflama!ile et#.3 "m'tri,a
ra$ia&iei termi#e emise $e un in#en$iu "n,e#inat6
- 're,enirea frm%rii unr ameste#uri e4'l+i,e "n s'a&ii "n#5ise sau s'a&ii $es#5ise.
Instala&iile $e stingere a in#en$iilr #u a'% 'ul,eri+at% (i e#5i'amentele aferente tre!uie #ntrlate $e
#%tre 'ersane $esemnate $e #n$u#erea unit%&ii) #are s% #unas#% "ntregul sistem) $efe#&iunile #urente s% fie "n
m%sur% a sta!ili f%r% "nt*r+iere #au+a a#estra) lu*n$) "n #nse#in&%) m%suri $e reme$iere. Cntrlul ,a fi
'lanifi#at (i e4e#utat rigurs) #nstat%rile res'e#ti,e (i m%surile luate #nsemn*n$u-se "n s#ris "n e,i$en&ele
$estinate ,erifi#%rilr 'rfila#ti#e.
Vanele instala&iilr ,r fi sigilate "n '+i&ie nrmal% $e fun#&inare 're,%+ut% "n s#5em%.
0n #a+ul "n #are sigiliul este ru't) ,ana tre!uie s% fie #ntrlat% (i sigilat% "n '+i&ie nrmal%. Pentru
sigilare se ,a flsi s*rm% su!&ire.
Pe ,ane tre!uie s% fie mar#at #lar sensul "n #are ele $es#5i$. La ,anele su!terane a#est semn tre!uie
mar#at "n #%minul ,i+itare sau 'e 'la#a in$i#atare.
Tate ,anele tre!uie s% fie numertate 'entru i$entifi#are (i 'entru fa#ilitarea ins'e#t%rii (i mar#ate #u
in$i#area trnsnului sau a instala&iei 'e #are $eser,es#.
Vanele instala&iilr tre!uie s% fie a##esi!ile "n ri#e mment.
Da#% ,anele sunt mntate la "n%l&ime) tre!uie 're,%+ute s#%ri $e a##es.
MILLOACE DE STINGERE
Mi/la#ele $e stingere a in#en$iilr 2sting%tare) l'e&i) t*rn%#a'e) #%ngi) ,ase #u a'%) 'relate
ignifugate sau $in a+!est) l%+i #u nisi') et#.3 tre!uie s% fie "n stare 'ermanent% utili+are) am'lasate "n l#uri
,i+i!ile) u(r a##esi!ile) la "n$em*na 'ersnalului #are le flse(te (i ferite $e intem'erii (i $e al&i fa#tri
$istru#ti,i.
Se inter+i#e am'lasarea mi/la#elr $e stingere a in#en$iilr "n l#uri "n #are 't fi #u'rinse $e in#en$iu
ime$iat $u'% i+!u#nirea a#estuia.
Sting%tarele (i re+er,arele #u a'% tre!uie ferite $e "ng5e&.
0n#%r#%tura sting%tarelr se ,erifi#% 'eri$i#) #nfrm instru#&iunilr fa!ri#antului. Pe ele sau 'e
eti#5ete se mar#5ea+% $ata ,erifi#%rii) #ine a e4e#utat- (i ti'ul "n#%r#%turii.
Se inter+i#e utili+area unr sting%tare $eterirate) #r$ate) f%r% su'a'% $e siguran&%) #u su'a'a s'art%)
're#um (i #u "n#%r#%tur% ne#res'un+%tare.
Su!stan&ele 'ul,erulente $in sting%tare nu tre!uie s% fie "nt%rite.
Auteliile #u ga+e inerte #m'rimate tre!uie s% fie "n#%r#ate "n 'ermanen&% (i !ine "n#5ise) iar ,entilele
a#estra sigilate.
Nisi'ul $estinat 'entru stingerea in#en$iilr tre!uie s% nu fie ume$ sau s% nu #n&in% materiale #u
$imensiuni mari 2!alast) 'ietri( et#.3. L%+ile #u nisi' se ,r a#'eri #u #a'a#e.
7<
ORGANIIAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR
Organi+area a'%r%rii "m'tri,a in#en$iilr "n s#ietatile #mer#iale se reali+ea+% 'rintr-un ansam!lu $e m%suri
te5ni#-rgani+atri#e) #nst*n$ "n 'rin#i'al $in1
,. $esemnarea #a$relr te5ni#e sau a s'e#iali(tilr #u atri!u&ii $e #r$nare) #ntrl (i #nstatare a
"n#%l#%rii legii "n $meniul a'%r%rii "m'tri,a in#en$iilr (i sta!ilirea sar#inilr #n#rete #e le re,in
astfel "n#*t s% fie "n$e'linite !liga&iile 're,%+ute $e lege 'entru rganele $e #n$u#ere) 'ri,in$
rgani+area) $tarea) "n#a$rarea (i instruirea s'e#ifi#%6
-. instruirea 'eri$i#% a salaria&ilr 'ri,in$ #una(terea (i res'e#tarea instru#&iunilr $e lu#ru) a
regulilr (i m%surilr $e 're,enire (i stingere a in#en$iilr s'e#ifi#e a#ti,it%&llr #urente) 're#um (i a
#elr #are tre!uie res'e#tate 'e tim'ul e4e#ut%rii lu#r%rilr 'eri#ulase6
$. rgani+area e#5i'elr $e inter,en&ie "n #a+ $e in#en$iu) 'e tat% $urata $esf%(ur%rii a#ti,it%&ilr
$i$a#ti#e) #u 're#i+area nminal% a sar#inilr #e re,in mem!rilr a#estra "n legatur% #u1
alarmarea (i anun&area in#en$iilr6
alertarea fr&elr $e inter,en&ie 'r'rii6
alertarea fr&elr #u #are #'erea+%6
alertarea 'm'ierilr militari6
efe#tuarea 'era&iilr (i mane,relr $e a#&inare a fun#&in%rii sau "ntreru'erii)
$u'% #a+) a aliment%rii #u ele#tri#itate) ga+e sau energie termi#% aferente (i $e
'unere "n fun#&iune a instala&iilr $e 're,enire (i stingere a in#en$iilr6
e,a#uarea (i sal,area 'ersanelr (i a !unurilr materiale6
e4e#utarea inter,en&iei $e stingere6
'. $tarea (i e#5i'area l#urilr $e mun#% #u mi/la#e te5ni#e $e 're,enire (i stingere a in#en$iilr (i
men&inerea a#estra "n stare $e fun#&inare la 'arametrii 'rie#ta&i6
e. asigurarea mi/la#elr finan#iare ne#esare $esf%(ur%rii a#ti,it%&ii
Pentru rgani+area (i $esf%(urarea a#ti,it%&ii 'ri,in$ a'%rarea "m'tri,a in#en$iilr #n$u#%trul unitatii este
!ligat 1
s% sta!ileas#% 'rin $is'+i&ii s#rise res'nsa!ilit%&ile (i m$ul $e rgani+are 'ri,in$
a'%rarea "m'tri,a in#en$iilr "n unitatea 'e #are #n$u#e6
s% rea#tuali+e+e $is'+i&iile $ate) ri $e #*te ri a'ar m$ifi#%ri $e natur% s% "nr%ut%&eas#%
siguran&a la f#6
s% a$u#% la #unstin&a salaria&ilr) utili+atrilr (i a ri#%rei 'ersane im'li#ate) a
$is'+i&iilr rea#tuali+ate6
s% /ustifi#e autrit%&ilr a!ilitate) #% m%surile $e a'%rare "m'tri,a in#en$iilr asigurate
sunt #relate #u natura (i ni,elul ris#urilr $e in#en$iu) 'tri,it nrmelr (i
reglement%rilr te5ni#e
An.,3,tii
Anga/atii tre!uie s% 'arti#i'e la a#ti,it%&ile $e 'reg%tire tereti#% (i 'ra#ti#%) s% #unas#% (i s% a'li#e
"nt#mai instru#&iunile $e a'%rare "m'tri,a in#en$iilr s'e#ifi#e l#ului $e a#ti,itate (i $u'% #a+) atri!u&iile
sta!ilite 'rin 'lanurile $e inter,en&ie "n #a+ $e in#en$iu.
S% res'e#te instru#&iunile $e lu#ru 'ri,in$ utili+area su!stan&elr (i materialelr 'eri#ulase) 're#um (i
a te5nlgiilr) instala&iilr) utila/elr) ma(inilr) a'aratelr (i e#5i'amentelr aferente a#ti,it%&ii.
S% infrme+e ime$iat (efii nemi/l#i&i sau 'ersanele #u atri!u&ii $e #n$u#ere (i su'ra,eg5ere a
m%surilr $e a'%rare "m'tri,a in#en$iilr) $es're $efe#&iunile sesi+ate la mi/la#ele te5ni#e $e 're,enire (i
stingere a in#en$iilr $in $tarea l#urilr $e mun#a) 're#um (i asu'ra $efe#&iunilr (i a,ariilr te5ni#e #are 't
#nstitui #au+e 'ten&iale $e in#en$iu.
REGULI DE COMPORTARE LA DEIASTRE

0N CAI DE CUTREMUR1
0n mmentul 'r$u#erii mi(#%rii seismi#e fi&i #almi (i a#&ina&i ime$iat.
- Nu '%r%si&i l#uin&a. Pute&i fi sur'rin(i "ntr-un l# 25l) s#%ri3 un$e ,% 'ute&i a##i$enta. Nu flsi&i as#ensrul.
- A$%'sti&i-,%) "m'reun% "n l#uri sta!ilite $in tim'1 grin$%) t# $e u(% sli$) !iru sau mas% re+istent%) et#.6
- Da#% a,e&i tim' "ntreru'e&i alimentarea #u a'%) ga+e) ele#tri#itate6
7B
- La ser,i#iu sau "n l#urile 'u!li#e flsi&i 'entru a$%'stire l#urile s'e#ifi#ate mai sus $in +na "n #are ,-a sur'rins
mi(#area seismi#%6
- 0n afara #l%$irilr r%m*ne&i $e'arte $e a#estea. Nu alerga&i.
- Pe tim'ul mi(#%rii seismi#e mi/la#ele $e trans'rt tre!uie 'rite. Nu le '%r%si&i.
-Du'a #utremur tre!uie sa1
Nu 'arasiti ime$iat l#uinta . Asigurati-,a #a 'uteti fa#e fara sa ,a a##i$entati
Verifi#ati $a#a nu sunt s#urgeri $e a'a sau ga+e si $a#a alimentarea #u energie a fst intreru'ta
Da#a s-a 'r$us un in#en$iu in#er#ati sa-l stingeti sau sa-l l#ali+ati
Da#a sunteti sur'rinsi intre $aramaturi sau in in#inte !l#ate aste'tati #u #alm) #u ra!$are inter,entia
frmatiunilr $e 'rte#tie #i,ila
sa a#r$ati atentie asigurarii unr #n$itii minime $e igiena 'ersnala si #le#ti,a 'entru a elimina $e#lansarea
unr e'i$emii
-Re,enirea la l#uinta a,ariata se fa#e #u a,i+ul s'e#ialistilr
-Parti#i'ati $a#a e 'si!il la a#tiunile $e l#ali+are si inlaturare a urmarilr #utremurului
0N CAI DE ACCIDENT CUIMIC1
Ve&i re#e'&ina semnalul $e alarmare la a##i$ent #5imi# - sunetul sirenelr ele#tri#e #are $urea+% $u% minute (i se
"ntreru'e $e 9 ri .
C*n$ a&i re#e'&inat semnalul $e ALARMM CUIMICM1
- "n(tiin&a&i (i ,e#inii $es're 'eri#l6
- a'li#a&i m%surile $e 'rte#&ie 'entru l#ul $e a$%'stire) !unuri (i animale6
- a$%'sti&i-,% 2i+la&i-,%3 "n l#ul sta!ilit (i etan(a&i-l #m'let6
- $a#% este ne,ie utili+a&i (i mi/la#ele in$i,i$uale $e 'rte#&ie6
- #*n$ este ne#esar) la r$inul rganelr $e 'rte#&ie #i,il% '%r%si&i +na $e 'eri#l sau e4e#uta&i e,a#uarea tem'rar%.

0N CAI DE INUNDAQII SAU RUPERII AARALELOR UIDROTEUNICE1
La re#e'&inarea semnalului $e alarm% la $e+astre 2sunetul sirenelr ele#tri#e #are se "ntreru'e $e ; ri "ntr-un inter,al $e
; minute31
- '%r%si&i l#uin&a (i "n$re'ta&i-,% #%tre l#urile li'site $e 'eri#l) $inainte sta!ilite6
- a#r$a&i a/utr #'iilr (i !%tr*nilr 6
- la '%r%sirea l#uin&ei "ntreru'e&i alimentarea #u ele#tri#itate) ga+e) a'%6
- nu lua&i $in l#uin&% $e#*t lu#rurile stri#t ne#esare (i !ie#te $e ,alare 'entru a ,% e,a#ua "n tim' util6
- $a#% este tim')e,a#ua&i (i animalele $in gs'$%rie sau 'e #ele $in fermele +te5ni#e "n afara +nei $e 'eri#l6
- $a#% a&i fst sur'rin(i $e inun$a&ie) ur#a&i-,% #%tre '%r&ile su'eriare ale l#uin&ei sau 'e a#'eri(6
- a#&ina&i #u #alm) lini(ti&i-i 'e #ei $in /ur.

0N CAI DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENQM RADIOLOGICM1
A##i$entul nu#lear re're+inta ras'an$ire ne#ntrlata a unr #antitati a're#ia!ile $e su!stante ra$ia#ti,e in afara
in#intei unei instalatii nu#leare sau a am'lasamentului a#esteia) ira$iin$ sau #ntaminan$ in a#est fel ''ulatia si me$iul
in#n/uratr 'este limitele ma4ime a$misi!ile.
Princi!alele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice, reactoarele si unele instalatii nucleare din
institutele de cercetare stiinti$ica, unele categorii de sateliti arti$iciali care $olosesc reactoare nucleare !entru
asigurarea energiei necesare, etc'
Ra$iatiile ra$ia#ti,e 1
-au #a'a#itate ,aria!ila $e 'enetrare in me$iu si rganism
-nu sunt sesi+ate $e #atre rganelle $e simt
-a#tinea+a asu'ra rganismului 'rin ira$iere e4terna) ira$iere interna atun#i #an$ s-a ingerat aer sau a'a si alimente
#ntaminate ra$ia#ti,e
-'uterea lr este $iminuata $e anumite !sta#le1 tel) !etn) lemn) 'amant) et#.
Prin ra$i se transmit infrmatii $es're e,lutia 'eri#lului ra$ia#ti,.
0nainte $e 'r$u#ere se im'une re+l,area unr m%suri $e 'rte#&ie1
- #una(terea ris#ului nu#lear "n +n% (i sursa $e 'eri#l nu#lear6
- #una(terea m%surilr $e 'rte#&ie #e urmea+% a fi reali+ate6
- sta!ilirea (i amena/area l#ului $e a$%'stire (i i+lare6
- asigurarea mi/la#elr $e 'rte#&ie in$i,i$ual% 'entru tat% familia6
- m%suri $e 'rte#&ie la1 animale) a'%) $e'+ite $e alimente) #ereale fura/e6
- asigurarea unei truse me$i#ale $e 'rim a/utr "n #are s% se in#lu$% !ligatriu (i i$ura $e 'tasiu6
- asigurarea unei re+er,e $e a'% (i alimente 'entru 1-; +ile6
- #una(terea #n$i&iilr (i l#urilr un$e se e4e#ut% e,a#uarea6
- asigurarea unui re#e'tr 'rta!il)
- res'e#tarea restri#&iilr $e #nsum (i #ir#ula&ie "n +na $e ris#.
7C
Semnalul $e alarma 'ri,in$ #ntaminarea ra$ia#ti,e 're+inta serie $e 9 semnale $e sirena emise la inter,ale regulate)
tim' $e ; minute
Can$ re#e'tinati a#est semnal1
-instiintati familia si ,e#inii $es're 'eri#l
-a'li#ati masuri $e 'rte#tie sta!ilite
-reali+ati re+er,a $e a'a si alimente
-a$a'stiti-,a 2i+lati-,a3 in l#ul sta!ilit si etansati-l #m'let
-$a#a este ne,ie utili+ati si mi/la#e in$i,i$uale $e 'rte#tie
-#an$ este ne#esar la #muni#area Prte#tiei Ci,ile 'arasiti +na $e 'eri#l sau e4e#utati e,a#uarea in #n$itiile sta!ilite
-nu 'arasiti l#ul $e a$a'stire $e#at la re#man$area Prte#tiei Ci,ile
-res'e#tarea restri#tiilr $e #nsum si $e #ir#ulatie in +na $e ris#
-tineti ra$ire#e'trul $es#5is. In a#est fel 'uteti re#e'tina #muni#atele Prte#tiei Ci,ile

LA GMSIREA MUNIQIILOR NEE\PLODATE1
Da#% g%si&i 'e teritriul l#alit%&ii muni&ii r%mase nee4'l$ate $in tim'ul r%+!iului ,% sunt inter+ise1
atingerea) l,irea (i mi(#area muni&iilr g%site "n '%m*nt sau la su'rafa&%) intr$u#erea muni&iilr "n f#) $emntarea
unr elemente #m'nente ale a#estra) /a#a #'iilr #u $iferite muni&ii 2grena$e) #artu(e) 'rie#tile et#.) ri$i#area )
trans'rtul (i intr$u#erea muni&iilr "n $iferite "n#%'eri.
ANUNQAQI DE URGENQM1 Pli&ia) Prim%ria)
Ins'e#tratul 'entru Situa&ii $e Urgen&% G Telefn 11; - la g%sirea muni&iilr r%mase nee4'l$ate sau a unr !ie#te #e ,i
se 'ar sus'e#te.

0N CAI DE INCENDII1
- 0n#er#a&i s% fi&i #almi) s% nu intra&i "n 'ani#%6
- A#&ina&i energi# 'entru sal,area #'iilr (i !%tr*nilr6
- nu $es#5i$e&i ferestrele1 4igenul "ntre&ine ar$erea (i astfel f#ul se e4tin$e6
- nu flsi&i a'% 'entru stingerea 'anurilr ele#tri#e sau a #a!lurilr ele#tri#e6
- anun&a&i 'm'ierii militari la telefn 1126
- $e#ne#ta&i sursele $e energie ele#tri#%) termi#%6
- a#&ina&i 'entru stingerea in#en$iilr.

0N CAIUL AMENINQMRILOR CU SUASTANQE PERICULOASE1
1. Nu s#utura&i sau gli&i #n&inutul ni#i unui 'li# sau 'a#5et sus'e#t6
2. Pune&i 'li#ul sau 'a#5etul "ntr- 'ung% $e 'lasti# 2sa#3 sau alt ti' $e #utie) 'entru a e,ita s#urgeri ale #n&inutului6
3. Da#% nu a,e&i ni#i un fel $e #utie) atun#i ACOPERIQI 'li#ul sau 'a#5etul #u un material 25aine)5*rtie) sa# $e ri#e fel3
(i nu-l $es#'eri&i6
4. PMRMSIQI #amera (i 0NCUIDEQI u(a sau +na res'e#ti,% 'entru a e,ita '%trun$erea altr 'ersane 2nu 'ermite&i
a'r'ierea altr 'ersane36
A. SPMLAQI-VM m*inile #u a'% (i s%'un 'entru a 're,eni "m'r%(tierea 'u$rei 'e #r'ul $umnea,astr%.
F. Ra'rta&i in#i$entul 'li&iei l#ale la telefn 11;.
RESPECTaND REGULILE DE PROTECQIE CIVILM CONTRIAUIQI LA SALVAREA VIEQILOR OMENEKTI_


CE ESTE 11;
A'elarea numarului 112 re're+inta #ale ra'i$a $e a #muni#a #u $is'e#eratele l#ale $e urgenta
2Plitie) Pm'ieri) Am!ulanta3 in tim'ul unei situatii $e urgenta.
Se #nsi$er% SITUATIE DE URGENTA atun#i #*n$ se im'une inter,entia P"+itiei, P")*ie#i+"# &i S,+<,#ii
'entru a sal,a <i,t, , *#"*#iet,te, &i )e'i!+.

E(e)*+e 'e &it!,tii 'e !#.ent,
Omr6
Ata# armat6
Atentat6
Tal5arie6
Tul!urarea gra,a a r$inii si linistii 'u!li#e6
De+ertari6
E,a$ari6
Trafi# si #nsum $e $rguri6
7=
Furturi6
A##i$ent $e #ir#ulatie sl$at #u ,i#time sau #u 'ersane !l#ate in aut,e5i#ule6
E4'l+ii6
Ele#tr#utari6
Ca$eri $e la inaltime6
Sur'ari $e teren6
A##i$ent gra, la metru6
A##i$ent $e a,iatie6
A##i$ent fer,iar6
Pr!leme me$i#ale gra,e6
In#en$ii6
Inun$atii.
11; IN EUROPA
Ptri,it Dire#ti,ei =CE18EEC 2ONP1 're,e$eri 'entru retele telefni#e $es#5ise si ser,i#iul uni,ersal in
tele#muni#atii3) 11; este numarul uni# 'entru a'eluri $e urgenta 'entru tate statele Uniunii Eur'ene) la #are
se ras'un$e in mai multe lim!i $e #ir#ulatie internatinala) a'ela!il gratuit $e la terminalele #ne#tate in retelele
$e telefnie fi4a) m!ila sau alte sisteme) urman$ #a 'entru in#e'ut a#esta sa fie intr$us in 'aralel #u #ele $e/a
e4istente.
11; IN ROMANIA
Pentru 'rima $ata in Rmania este reglementata unitar intr$u#erea numarului eur'ean 'entru a'eluri
$e urgenta) 112) a sistemului te5ni# si rgani+atinal al re#e'tinarii si transmiterii a'elurilr $e urgenta
referitare la in#en$ii) a##i$ente) urgente me$i#ale) $e+astre si alte e,enimente #are im'li#a inter,entia ra'i$a a
ser,i#iilr s'e#iali+ate
Fun#tinarea sistemului $e a'eluri $e urgenta 112 este ne#esitate fireas#a 'entru tara #i,ili+ata #are
intelege sa-si 'rte/e+e #it mai !ine #etatenii) $ar este si un !ie#ti, sustinut $e tti a#trii $e 'e 'iata
#muni#atiilr $in Rmania.A'elarea numarului 112 re're+inta #ale ra'i$a $e a #muni#a #u $is'e#eratele $e
urgenta 2Plitie) Pm'ieri) Am!ulanta3 in tim'ul unei situatii $e urgenta.
Sistemul 112 fun#tinea+a la ni,elul intregii tari) in tate retelele $e telefnie) fi4e sau m!ile.
Persnalul Centrelr $e 'reluare a a'elurilr $e urgenta 112 este #m'us $in 'rfesinisti #are ras'un$
la a'elurile $e urgenta ;7 $in ;7 $e re. Ei sunt instruiti 'entru a asista a'elantii in #a+uri $e urgenta si a-i a/uta
in #el mai s#urt tim' 'si!il.
Ser,i#iul $e Urgenta 112 are #a !ie#ti, sal,area1,ietii) 'r'rietatii) me$iului
CUM FUNCTIONEAIA 11;
Centrele $e 'reluare a a'elurilr $e urgenta $is'un $e !a+a $e $ate #are ii a/uta 'e 'eratrii $e la 112
sa l#ali+e+e a!elul, incidentul !rodus si resursele de interventie cele mai a!ro!iate. A#est lu#ru este 'si!il #u
a/utrul a $i in$i#i $e i$entifi#are1
ANI i'enti%i$,#e, ,!t"),t, , n!),#!+!i 'e te+e%"n 'e mnitrul 'eratrului a'are numarul 'stului
telefni# $e un$e a'elantul suna.
ALI i'enti%i$,#e, ,!t"),t, , +"$,tiei 'e mnitrul 'eratrului a'ar a$resa a'elantului) l#ul $e un$e a#esta
suna si serie $e infrmatii su'limentare ne#esare 'entru a e4'lata tate resursele in ,e$erea gasirii slutiei
'time 'entru a a/unge in tim' util la l#ul in#i$entului.
M$alitarea $e 'r#esare a unui #a+1
.
- un #etatean a'elea+a 112 'entru a semnala un a##i$ent $e #ir#ulatie gra,) sl$at #u
,i#time menesti
- sistemul i$entifi#a numarul $e telefn al 'ersanei #are a semnalat #a+ul6
- se $etermina numele si a$resa a!natului 'stului telefni# 'rin #autare autmata in !a+a $e $ate 2la fel se
'r#e$ea+a si in tarile Uniunii Eur'ene) S.U.A. si Cana$a) fiin$ masura ne#esara 'entru aflarea ,eri$i#itatii
a'elului36
- 'eratrul #ere a'elantului $ate $es're natura #a+ului6
- se transmit tate $atele la $is'e#eratele Plitiei) Am!ulantei si Pm'ierilr) in fun#tie $e natura #a+ului
2a#easta 'eratiune se reali+ea+a in ;-> se#un$e36
- $is'e#erii sta!iles# ra'i$ mi/la#ele $e inter,entie #are 'arti#i'a la slutinarea #a+u-lui) a,*n$ la $is'+itie
a'li#atia AVL 2L#ali+are Autmata a Ve5i#ulelr36
98
- 'e 5arta se afisea+a #ne4iunea #a+ - mi/la#e $e inter,entie6
11; este numar #mun #u Uniunea Eur'eana) !enefi# 'entru turisti si ameni $e afa#eri straini aflati 'e
teritriul Rm*niei.
Cn,r!irile efe#tuate in sistemul 11; sunt inregistrate
Determinarea autmata a numarului si l#atiei urgentelr 'ermite i$entifi#area a'elurilr false siEsau
in/uriase.
A*e+!+ +, 112 e&te !ni<e#&,+ &i .#,t!it.
N!),#!+ 'e !#.ent, 112 e&te .#,t!it &i *",te %i ,*e+,t 'in "#i$e #ete, 'e te+e%"nie %i(, &,! )"-i+,.
A-"n,tii $,#e ,*e+e,/, 112 n! *+,te&$ &!)e &!*+i)ent,#e +, %,$t!#, te+e%"ni$,
D,$, &!n,ti +, 112 t#e-!ie &, ,n!nt,ti
5 Ce !#.ent, ,<etiK
5 Un'e e&te !#.ent,K
5 Un'e <, ,%+,tiK
5 De +, $e n!),# 'e te+e%"n &!n,tiK
5 C!) <, n!)iti.
O'eratrul e,aluea+a urgenta a'elantului in fun#tie $e infrmatiile 'rimite si transmite a#este infrmatii
la agentiaEagentiile $e urgenta a!ilitate in re+l,area #a+ului res'e#ti,. Da#a este ne,ie $e inter,entia tuturr
agentiilr) $atele 'reliminare ale #a+ului sunt transmise simultan) in ma4imum ;-> se#un$e.
Du'a furni+area a#estr $ate tre!uie sa ramaneti la telefn 'entru a fi 'usi in legatura #u agentia $e
urgenta $e #are a,eti ne,ie si 'entru a 'rimi e,entuale re#man$ari.
Da#a legatura #u numarul 11; se intreru'e) tre!uie sa sunati $in nu. Ramaneti #almi si ras'un$eti la
tate intre!arile6 nu in#5i$eti 'ana #an$ nu ,i se s'une.
CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA
E4ista 'r!a!ilitatea #a fie#are $intre ni sa fie ne,it sa flseas#a 112 ma#ar $ata in ,iata. 112 nu
re're+inta $ar un numar $e telefn) #i un a/utr ra'i$ #are $e'in$e $e infrmatiile ,itale 'e #are le feriti.
Can$ 'ersana nu este 'regatita sa anunte urgenta 't a'area fri#a) 'ani#a si #nfu+ia. Din feri#ire) $a#a
'ersana este 'regatita si a'li#a unele 'rin#i'ii si 'r#e$uri $e !a+a) a#easta 'ate anunta a$e#,at urgenta.
Can$ sunteti 'usi in fata unei situatii $e urgenta) fiti #almi. Este farte im'rtant sa ,a #n#entrati asu'ra a
#eea #e urmea+a sa sli#itati si sa ras'un$eti #re#t la intre!arile 'use $e 'eratare. E,aluati situatia)
a$unan$u-,a gan$urile) intelegeti #eea #e se intam'la .Intre!ati-,a1 Ce t#e-!ie &, %,$J) a'i tre#eti ime$iat la
a#tiune.
Tre!uie sa e,itati #u ri#e 'ret 'ani#a 'entru a 'utea fa#e fata situatiei in m$ inteligent. Nu uitati #a tim'ul este
e4trem $e 'retis in #a+ul unei urgente.
Da#a tineti #nt $e a#este sfaturi 'uteti #ntri!ui la sal,area unei ,ieti) 'uteti im'ie$i#a e4tin$erea unui
in#en$iu in im're/urimi) 'uteti 're,eni #rima sau infra#tiune si 'uteti #ntri!ui la 'rin$erea un #riminal sau
infra#tr.
CUM FOLOSIM TELEFONUL MOAIL
-telefnul $umnea,astra m!il 'ate fi setat sa a'ele+e 112 a'asan$ $ar 'e tasta) insa ATENTIE) 'uteti
a'ela a##i$ental la 112 si sa nu stiti6
- flsiti telefnul #u gri/a) 'entru a 're,eni a'elarea autmata $in greseala a numarului 112_
- in #a+ul in #are a,eti a#ti,ata 'tiunea RNumar as#unsS) sistemul 112 are #a'a#itatea $e a $etermina autmat
numarul si l#atia $umnea,astra_
-'arintii tre!uie sa ii in,ete 'e #'ii sa flseas#a telefnul m!il 'entru a suna) in #a+ $e urgenta) la 112_
- $a#a ,a aflati intr- +na in #are furni+rul $umnea,astra $e telefnie m!ila nu are a#'erire si tre!uie sa
sunati $e urgenta la 112) nu $is'erati_ A'elul la 112 ,a fi 'reluat $e alt 'eratr $e telefnie m!ila #are are
a#'erire in +na res'e#ti,a6
- a'elul $e la un telefn m!il #u #artela rein#ar#a!ila nu furni+ea+a in#a i$entitatea $umnea,astra. Ras'un$eti
#re#t la intre!arile 'eratarei si $ati amanunte $es're l#atia e4a#ta a urgentei 2'un#te $e re'er3. NU
UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM, ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE
INCARCATA! Da#a !ateria este 'e sfarsite) s-ar 'utea sa $ati un singur telefn. In a#est #a+ fiti gata sa
furni+ati infrmatii #m'lete $es're natura urgentei.
91
STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON
1 ZAPADA CARBONICA 2

AGENT DE STINGERE UTILIIAT
A#est stingatr utili+ea+a #a agent $e stingere !i4i$ul $e #ar!n . A#esta este flsit #u a/utrul stingatarelr
#at si in instalatiile fi4e ) fiin$ in general utili+at la stingerea in#en$iilr $e natura ele#tri#a ) in mu+ee ) e4'+itii )
!i!lite#i ) $eare#e +a'a$a #ar!ni#a este rea #n$u#atare $e ele#tri#itate si nu $istruge !ie#tele #u #are ,ine in
#nta#t .
MODUL DE UTILIZARE
Pentru 'unerea in fun#tiune a stingatrului se $es#5i$e r!inetul !uteliei si se in$rea'ta $ifu+rul #atre in#en$iu
.
Prin $es#5i$erea r!inetului ) !i4i$ul $e #ar!n li#5i$ aflat su! 'resiune iese 'e tea,a sifn si ) 'rin furtunul $e
#au#iu# ) 'atrun$e in $ifu+r . In $ifu+r ) $atrita fenmenului $e $etenta 2tre#erea $e la un ,lum mi# si 'resiune mare
la ,lum mare si 'resiune mi#a 3 ) tem'eratura !i4i$ului $e #ar!n s#a$e su! tem'eratura $e sli$ifi#are 2 -BC
8
C 3 si
tre#e in stare sli$a su! frma $e fulgi $e +a'a$a #ar!ni#a . Ia'a$a #ar!ni#a astfel frmata este e,a#uata 'rin $ifu+r
'rin gura a#estuia s're f#arul in#en$iului .
)*+, : E4ista si stingatare la #are furtunul si $ifu+rul sunt inl#uite #u 'alnie metali#a ra#r$ata $ire#t la
iesirea $in r!inet .
CONTROLUL INCARCATURII
In#ar#area !uteliei #u !i4i$ $e #ar!n la 'resiune $e <8-B9 atm. se fa#e numai $e fa!ri#ile 'r$u#atare si
$e atelierele s'e#iali+ate si autri+ate . Cntrlul in#ar#aturii se fa#e 'rin #antarirea stingatrului .
9;
STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
CU BUTELIE INTERIOARA

AGENT DE STINGERE UTILIIAT
A#est atingatr utili+ea+a #a agent $e stingere 'r$use us#ate 'ul,erulente numite FLORE\2 !i#ar!natul $e
'tasiu D a$/u,anti sli+i #are-i #nfera sta!ilitate 3 .
A#est ti' $e stingatr se flseste la stingerea in#en$iilr la mtare #u ar$ere interna ) mtare si instalatii
ele#tri#e aflate su! tensiune ) 're#um si a#l un$e stingerea #u a'a este #ntrain$i#ata .
MOD DE UTILIIARE
Inainte $e flsire ) re#i'ientul se ,a agita 'rin rasturnare $e #ate,a ri .
Se 'rin$e furtunul #u mana stanga .
Se s#ate agrafa 2siguranta 3 $e siguranta .
Se 'er#utea+a mem!rana !uteliei $e CO; 'rin l,irea 'er#utrului . Nu se ,a sta a'le#at #u #a'ul $easu'ra
stingatrului .
Se 'rie#tea+a 'ul!erea la !a+a f#ului a#'erin$u-se intreaga su'rafata in#en$iata .
In tim'ul fun#tinarii ) re#i'ientul se ,a !alansa usr .
CONTROLUL INCARCATURII
Este ne#esar #a $e $ua ri 'e an ) sa se #ntrle+e starea 'rafului $in #r'ul stingatrului si in #a+ul #a 're+inta
aglmerari 2 !ulgari 3 sa se trea#a 'rintr- sita $easa . Tt$ata se ,erifi#a 'rin #antarire #antitatea $e !i4i$ $e #ar!n
$in !utelie ) #are ) in fun#tie $e ti'ul stingatrului ) tre!uie sa fie $e 1=8) >>8 sau 7B9 g ) #an$ !utelia a 'ier$ut #ir#a ;8-
;9 H $in greutate ) se inl#uieste .
9>
STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
ti* P3 ,PF ,P1C $! %!n$ti"n,#e *#in *#e&!#i/,#e
AGENT DE STINGERE UTILIIAT
A$e&t &tin.,t"# !ti+i/e,/, $, ,.ent 'e &tin.e#e *#"'!&e !&$,te *!+<e#!+ente 'en!)ite FLOREX
2 !i#ar!nat $e 'tasiu D a$/u,anti sli+i #are-i #nfera sta!ilitate 3.
MODUL DE UTILIIARE
Se agita re#i'ientul 'rin rasturnare $e #ate,a ri .
Se trage siguranta .
Se 'rin$e furtunul .
Se a'asa 'uterni# 'arg5ia .
Se lasa 'arg5ia si se astea'ta 9-C se#un$e 2 a#easta 'eratie este farte im'rtanta 3 .
Se in$rea'ta furtunul 2 rifi#iul $e e,a#uare 3 s're !a+a f#ului si se a'asa 'arg5ia .
Du'a utili+are se ,a intr$u#e siguranta ina'i si se ,a trimite la in#ar#at .
Pentru e,itarea unr a##i$ente in tim'ul utili+arii stingatrului nu se ,a sta #u #r'ul a'le#at $easu'ra a#estuia .
CONTROLUL INCARCATURII
Este ne#esar #a $e $ua ri 'e an ) sa se #ntrle+e starea 'rafului $in #r'ul stingatrului si in #a+ul #a 're+inta
aglmerari 2 !ulgari 3 sa se trea#a 'rintr- sita $easa . Tt$ata se ,erifi#a 'rin #antarire ) #antitatea $e !i4i$ $e #ar!n
$in !utelie ) #are ) in fun#tie $e ti'ul stingatrului tre!uie sa fie $e 1=8 ) >>8 sau 7B9 g . Can$ !utelia a 'ier$ut ##a. ;8-;9
H $in greutate ) se inl#uieste

97

99