SCOALA CU CLASELE I-VIII

MINTIU GHERLII
JUDETUL CLUJ
INST. IONELA SABO
METODE TRADITIONALE SI MODERNE IN EVALUARE
Problematica metodelor alternative de evaluare ramane deschisa, putand fi
continuu imbunatatita si diversificata. Scopul comun, de care trebuie sa se tina
cont, este cel de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare la elevi si studenti,
concomitent cu schimbarea viziunii asupra rolului evaluarii, cel de ameliorare si
corectare mai mult decat de sanctionare.
"Constructivismul pune sub semnul intrebarii metodele evaluative
traditionale, uniforme, care si-au pastrat credinta in adevarurile absolute.
Eficienta proceselor de invatare / predare nu poate fi constatata decat in anumite
limite. Este recomandabila o completare a evaluarii prin autoobservare si
observari externe, preferate fiind procedeele calitative." ( . Siebert, !""#, p.!"$%
&ransmiterea de informatii nu trebuie sa devina un scop in sine, ci sa ramana o
oferta de stimulare si de diferentiere a propriilor structuri co'nitive.
Evaluarea este un subiect extrem de vast care merita o abordare multipla.
in schema de mai (os sunt prezentate principalele tipuri folosite in scoala )
Evaluarea nu este un scop in sine, ci trebuie sa conduca la optimizarea
intre'ului proces desfasurat in scoala. Ea trebuie sa fie formativa, situativa si sa
dezvolte un proces de autoevaluare. Calitatea presupune miscare si de aceea
evaluarea nu trebuie sa se rezume doar la un sin'ur instrument, ci sa se refere la
o serie de tehnici cat mai diverse, incluzand si procesele ne'ociative. *ipsa
alternativelor creaza rutina, conformism si nu duce la completa dezvoltare a
personalitatii.
" Esecul in indeplinirea unei sarcini nu trebuie sa antreneze esecul
'eneralizat al celui care il sufera" ( +onteil ,. +., #$$- %.
Elevului trebuie sa-i recunoastem dreptul la 'reseala, caci 'reselile
creative sunt mai importante pentru dezvoltarea co'nitiva decat raspunsurile
corecte, corespunzatoare. . Siebert vorbeste in cartea sa " Peda''o'ie
constructivista" despre faptul ca exista si "lauda 'reseli. dar in spatele acesteia -
continua autorul - se ascunde totusi intentia de a depasi 'reselile".
+odul in care este si se simte evaluat elevul influenteaza performantele si
reusita sa scolara. Pozitia pe care el crede ca o ocupa pe o scara de evaluare,
elaborata de profesor, in comparatie cu ceilalti ( pe baza rezultatelor scolare
efective %, are consecinte asupra functionarii co'nitive. Practicile evaluative ale
cadrului didactic pot determina instaurarea in clasa a unor relatii intre cole'i de
tip ierarhic. /sa cum noteaza +onteil "conduitele rezultate dintr-o anumita forma
de or'anizare a relatiilor in interiorul scolii (locul elevului bun si al celui slab % pot
furniza o baza comportamentala care, la fel ca semnificatiile si cunostintele,
constituie o mediere intre individ si obiectul susceptibil sa afecteze procesul de
cunoastere." (op.cit.%.
Pentru a evidentia importanta si influenta evaluarilor scolare, acelasi
+onteil analizeaza experimental comportamentul co'nitiv al elevilor, in functie de
modul de evaluare. /stfel, atunci cand li se spune elevilor ca urmeaza sa fie
evaluati in public, elevii etichetati ca "buni", se mobilizeaza si obtin rezultate
superioare elevilor "slabi". 0u acelasi lucru se intampla atunci cand subiecti sunt
instiintati ca nu vor fi supusi nici unui control, diferentele estompandu-se. Elevii
slabi, in special, isi ridica foarte mult nivelul de reusita. Pe scurt, nimeni nu este
in mod inevitabil un elev slab. el poate sa devina un elev bun si sa-si mobilizeze
competentele co'nitive care par sa-i lipseasca de obicei. "Comparatia publica
intre indivizii dupa reusita sau esecul lor este semnificativa mai ales atunci cand
cunostintele sunt apropiate de modelul lo'ico-matematic dominant si isi pierde
din importanta in cazul activitatilor scolare "anexe", despre care se stie ca sunt
considerate drept mai putin definitorii pentru inteli'enta".(cf. +u'n1 si Caru'ati%.

/ceste efecte sunt interpretate de +onteil astfel )
"2n situatia de vizibilitate sociala, performantele corespund sanctiunilor atribuite
(elevii carora li se atribuie reusita reusesc, iar cei carora li se atribuie esecul
esueaza %. Putem considera aici ca riscul unei examinari care sporeste
pre'nanta normelor socio-evaluative ale sistemului scolar, il face pe subiect sa-si
inscrie conduita in sistemul de asteptari 'enerate de scoala. 2n conditii de
anonimat, subiectii ar acorda o semnificatie deosebita situatiei in functie de
sanctiunea primita.
2n caz de reusita, interpretarea lor va mer'e 2n sensul devalorizarii de
sine, prin confruntarea cu cei care au esuat. 2n caz de nereusita, interpretarea lor
va mer'e in sensul revalorizarii de sine, prin confruntarea cu cei care au reusit."
Cunoasterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, ii face pe indivizi mai
constienti si ii motiveaza sa se implice in sarcina.
Evaluarea eficienta este urmata de dezvoltare.
3n sistem de evaluare eficient trebuie sa indeplineasca mai multe conditii )
4 Sa asi'ure un flux continuu de informatii.
4Sa inlature pe cit posibil barierele in comunicare.
4Sa fie flexibil.
4Sa fie usor traductibil in practica si simplu, astfel incat sa poata fi inteles
de catre toti participantii (evaluatori si evaluati %.
4Sa confere eficienta, consumand cat mai putine resurse.
4Sa fie oportun.
4Sa ofere posibilitati si ocazii de imbunatatire a operatiilor.
5 posibilitate de a spori eficienta evaluarilor scolare este de a muta
accentul de pe masurarea produselor pe constatarea efectelor actiunilor
valorizatoare si pe stimularea capacitatii de autoevaluare. /stfel )
4 Evaluarea de (udecare a performantelor va ceda locul evaluarii de
dezvoltare, avand ca scop principal imbunatatirea rezultatelor obtinute individual
sau in 'rup.
4Evaluarea va fi multi-instrumentala si multi-criteriala.
4/precierea calitativa va completa masurarea cantitativa.
4 Evaluarea va constata "valoarea adau'ata". pornind de la dia'nosticul
punctelor tari, a slabiciunilor si, in 'eneral a nevoilor de formare, va combina
evaluarea formativa, de parcurs, cu evaluarea finala, sumativa.
4 Evaluarea centrata pe obiecte si pe produse este completata cu cea
centrata pe efecte ( "'oal-free" - Scriven - care urmareste efectele de schimbare
observabile la cel evaluat % sau cea centrata pe proces ("responsive evaluation" -
Sta6e - care urmareste activitatea elevilor in timpul pro'ramului de instruire si
modul in care aceasta activitate este adecvata nevoilor lor%.
4 Evaluarea externa va fi completata cu evaluarea interna, cu autoevaluarea si
interevaluarea.
&endintele actuale postmoderniste sunt de subordonare a activitatii
evaluative unui "mana'ement centrat pe an'a(amentul implicativ" in locul
"mana'ementului centrat pe control" (folosind formule consacrate ale lui 7. E.
8alton%. &otodata, accentul strate'ic in evaluare, se muta de la sanctionare la
dezvoltare (personala, sociala, intr-un domeniu de studiu % a unor competente
concrete.
Standardele calitative ale evaluarii se refera la conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca procesul si metodele de evaluare pentru a fi considerate
pertinente, utile si eficace. /ceste standarde elaborate de S0EPS sunt
urmatoarele )
4concordanta metodelor, a tehnicilor de evaluare si a sarcinilor de
rezolvat cu scopul, obiectivele si continuturile specificate in curriculum".
4conceperea instrumentelor de evaluare si selectarea metodelor /
procedeelor care vor fi utilizate in functie de scopul realizarii evaluarii (de
apreciere si ameliorare a procesului de instruire, pentru ierarhizarea si
diferentierea elevilor, pentru dia'noza, pro'noza sau selectie%".
4valorificarea unor metode diferite, utilizand complementaritatea lor,
pentru multiplicarea surselor de informatie despre elevi si controlul reciproc al
rezultatelor obtinute".
4utilizarea tehnolo'iilor informatice pentru elaborarea, administrarea si
interpretarea datelor rezultate, valorificarea testarii computerizate".
4 constituirea echipelor de avaluatori.
4 Constientizarea si evitarea factorilor care perturba evaluarea corecta
cum ar fi efectul aloo, efectul P1'malion etc.
2n vederea imbunatatirii calitatii practicilor evaluative S0EPS propune
"reconsiderarea ariei evaluarii si stabilirea dominantelor, conform noilor
standarde curriculare")
4 5rientarea actiunilor evaluative privind performantele scolare intr-o
masura mai echilibrata catre cele trei tipuri de schimbari produse in
comportamentul elevilor (co'nitiv, afectiv-atitudinal, psihomotor%.
49iri(area proceselor evaluative spre dezvoltarea capacitatilor creative,
a stimularii autonomiei persoanei.
4 9eplasarea accentului dinspre evaluarea cunostintelor catre evaluarea
capacitatilor de investi'atie, a spiritului critic, a abilitatilor si a
atitudinilor.
4 Centrarea actului de evaluare a pro'reselor scolare pe continuturile
esentiale, pe conceptele de baza ale disciplinelor.
C5092&22*E 30E2 E:/*3/72 SC5*/7E E;2C2E0&E
4 Evaluarea trebuie sa fie o experienta de invatare.
4Ea trebuie sa fie motivanta, nestresanta, sa fie o bucurie.
4&rebuie sa fie mai mult constructiva decat destructiva.
4&rebuie sa fie bazata pe dialo'.
4Sa se concentreze pe ceea ce s-a invatat si nu ceea ce s-a 'resit.
4&rebuie sa se desfasoare inca de la inceputul pro'ramului, consiliind si
ameliorand pe parcurs si nu doar la sfarsit.
4&rebuie sa favorizeze si sa permita elevului / studentului sa invete sa
construiasca forma sa personala de realizare a invatarii.
4&rebuie sa ofere oportunitati de 'andire, reflectie si revizuire.
4&rebuie sa fie clara, explicita.
4Sa aiba in vedere proportionarea diversilor tempusi de evaluare in concordanta
cu particularitatile educatului, daca va fi nevoie, ne'ociind cu acesta.
4 Sa stimuleze procesele de coevaluare intre profesor-elev, intre elev-elev.
4Sa promoveze dezvoltarea capacitatilor de autoevaluare la elevi.
4Sa valorizeze eroarea ca un pas necesar pentru evaluare.
4 Evaluarea eficienta nu se opreste la sfarsitul procesului ci creeaza noi
alternative, creaza impactul si preconizeaza noi demersuri.
+iscarea continua 'aranteaza calitatea si stabilitatea. :rem sa schimbam
deoarece vrem sa imbunatatim calitatea invatarii si predarii in scoala, evaluarea
fiind cea mai importanta strate'ie in acest sens.

Cand profesorul poate fi multumit de evaluarea efectuata <
4 Cand rezultatele sunt conforme cu obiectivele.
4 9aca elevul intele'e mai bine cum trebuie sa invete.
49aca elevii au dobandit cunostintele necesare si au posibilitatea de a-si
imbunatatii activitatea pentru a evita erorile.
49aca elevul poate reflecta asupra propriilor rezultate, realizand autoevaluarea
procesului de invatare, a activitatii desfasurate si a rezultatelor obtinute.
49aca elevul este constient de existenta mai multor perspective si este deschis
variantelor noi de activitate.
49aca evaluarea nu induce stres participantilor.
49aca elevii vor sa fie din nou evaluati.
3na din potentialitatile evaluarii pe care se pune accent in actualitate, este
atributul sau de "Empo=erment" (;etterman, #$$> %, adica recunoasterea si
constientizarea beneficiilor propriului proces de evaluare, care permit elevului sa-
si imbunatateasca activitatile prin forte proprii. 2n traducere libera, termenul
inseamna a da cuiva mai mult control pentru a intreprinde ceva, a imputernici (pe
elev sa-si perfectioneze propria activitate%. Pentru aceasta este necesar ca elevul
sa-si dezvolte capacitatile autoevoluative, sa invete sa-si identifice si sa-si
exprime interesele si necesitatile, sa-si stabileasca obiectivele si expectatiile si
sa-si realizeze un plan de actiune pentru activitatile de cunoastere pe care
doreste sa le intreprinda. din acest punct de vedere, rolul profesorului - evaluator
este mai mult de facilitor care contribuie la formarea elevilor / studentilor sai
pentru a deveni conducatorii propriilor evaluari.
9in perspectiva empo=erment-ului, elevul individual sau 'rupul detine rolul
fundamental in evaluare. Pentru atin'erea acestui deziderat, elevul trebuie sa-si
contureze propriile obiective de invatare, sa participe la stabilirea criteriilor de
evaluare si mai presus de toate, sa aiba capacitatea de a-si planifica evaluarea,
utilizand autonom metode si tehnici evaluative.
Ciclul activitatilor de empo=erment, propus de 8ilson (#$$>% si adaptat la
situatiile educative de 2. ?ordas /lsina si ;. Cabrera 7odri'ues (!""#, p.@A%
cuprinde urmatoarele stadii )
Stadiu #.) 9orinta de schimbare si imbunatatire.
Stadiu !.) 5 mai multa autonomie.
Stadiu @.) 5 mai mare identificare cu invatarea.
Stadiu B.) 2nvatarea noilor abilitati.
Stadiu A.) 5btinerea unor rezultate superioare.
Stadiu >.) 2ncrementarea competentei si cresterea stimei de sine.
Stadiu -.) /cceptarea invatarilor mai dificile si de mai mare complexitate.
Evaluarea se converteste intr-un instrument aflat in mainile elevului pentru a-l
a(uta sa constientizeze ceea ce a dobandit (cunostinte, priceperi, desprinderi,
structuri co'nitive, abilitati etc.%, interesat fiind de procesele care-i usureaza
invatarea si-i permit re'larea si ameliorarea acesteia. 2n acest sens profesorul
trebuie sa urmareasca dezvoltarea la elevi a abilitatilor de autocunoastere si de
autoevaluare facilitand )
4 Procesele de autoanaliza a atitudinilor vis-a vis de implicarea si de
dedicatia in procesul invatarii.
4Procesele de reflectie asupra aptitudinilor pentru activitatea intreprinsa si
asupra controlului efortului intelectual si fizic.
4Procesele de analiza a proiectului personal de invatare, a capacitatilor de
planificare si de proiectare a telurilor si asupra propriilor state'ii de cunoastere si
verificare a celor invatate.
Strate'iile de evaluare metaco'nitiva, la fel ca si metodele alternative de
evaluare ce presupun elaborarea de (urnale reflexive, de portofolii, autore'larea
invatarii prin intermediul elaborarii hartilor conceptuale, autoobservarea si
valorificarea acumularilor prin intermediul evaluarii reciproce, sunt recursuri
favorabile ale unei evaluari centrate pe elev, pe procesul sau de invatare, mai
mult decat pe rezultatele obtinute. Privita din aceasta perspectiva, evaluarea se
converteste intr-un instrument prin care elevul invata sa invete.