Tema 4.

Metodele de cercetare stiintifica a dreptului

Limbajul si procesul de cunoastere in stiintele juridice
Cercetarea stiintifica a dreptului apeleaza la o serie de metode care sunt adecvate
investigarii fenomenuluin juridic.
Metodele de cercetare cel mai frecvent utilizate sunt :
- metoda abstractizarii operatie logico-semantica ( prin inlaturarea unora dintre notele
unui concept ,se creeaza posibilitatea extensiunii acelui concept; generalizarea este
rezultatul abstractizarii .
- metoda determinarii operatie logico-semantica care adauga note noi unui concept ,
insotita de restrangerea extensiunii conceptului; particularizarea este rezultatul
determinarii.
Alte metode:
- metoda logica ( reflectarea si formularea datelor si concluziilor despre aspectele supuse
cercetarii pe baza legilor rationamentului corect.
- metoda istorica(sau a comparatismului ;procesul de cunoastere se bazeaza pe studiul
comparat al diverselor sisteme sau subsisteme de drept trecute sau prezente
- metoda sociologica ( studiul fenomenului juridic utilizand metodologiile si te!nicile
cercetarii sociologice
- metoda analizei sistemice ( cunoasterea fenomenului juridic pe baza studierii relatiei
dintre parti si intreg , a interactiunii dintre elementele sistemului etc.
- metoda prospectiva sau de prognozare ( prin observarea si interpretarea fenomenului
juridic din perspectiva tendentiala.
Metode concrete :
- metode de analize cantitative ( calcul matematic, statistica , evidenta
contabila,prelucrarea si inmagazinarea computerizata a datelor etc.
- metode experimentale de laborator
"u fost propuse cateva metode si te!nici de munca intelectuala ,alaturi de cele deja
mentionate, care pot contribui la un studiu eficient al dreptului astfel:
a Metoda carteziana cu cele patru reglui ale sale :
- #e a nu accepta niciodata vreun lucru ca adevarat, daca nu l-am cunoscut in mod evident
ca este ;
- #e a imparti fiecare dintre dificultatile pe care le cercetez in atatea parti in cate se poate
si de cate ori este nevoie, pentru a le rezolva mai bine;
- #e a-mi conduce in ordine gandurile, incepand cu obiectele cele mai simple si mai usor
de cunoscut, pentru a ma ridica putin cate putin, ca pe niste trepte, pana la cunoasterea
celor mai complexe;
- #e a face peste tot enumerari atat de complexe si revizuiri atat de generale incat sa fiu
sigur ca nu am omis nimic;
b) Studiul de caz
c) Instruirea programata
- conturarea unui traseu precis al cunoasterii fragmentat in unitati de cunoastere ;
- stabilirea unui ritm propriu de invatare;
- validarea secventei invatate prin evaluarea cunostintelor pe baza consultarii unor
surse sigure cu privire la temeinicia unor unitati invatate;
d eroarea ca resursa a cunoasterii;
eautointerogatia si problematizarea;
f productia de idei ;
g lectura contactul cu cartea prin lectura inseamna de fapt contactul cu valorile umanitatii;
!asumarea rolului de judecator cu exercitiu util,studierea tehnicii acuzarii si apararii de
procese celebre;
Formele cunoasterii sunt :
-cunoasterea ostensiva
-cunoasterea discursiva
$tiintele juridice se bazeaza in special,dar nu exclusiv, pe cunoasterea discursiva.
%imbajul juridic specific stiintelor juridice poate fi abordat din perspectiva :
a %imbajului utilizat in textele normative
b %imbajul judiciar
c %imbajul doctrinar