Proiect Finisat

3
ModCoala N.Document Semnat Data

A elaborat Procopciuc V.
Controlat Nastas V.
Control n.
A aprobat
Litera Coala Coli
70

UTM FRT TLC-!!
UTM FRT
TLC - 102
Cuprins
Introducere
Punctul 1 Procesoarele cu mai multe nuclee.........................................................5
Punctul 2 Motivul conceperii procesoarelor cu mai multe nuclee.........................8
Punctul 3 vanta!ele procesoarelor cu mai multe nuclee......................................"
Punctul # Miniaturi$area microprocesoarelor cu mai multr nuclee.......................11
Punctul 5 %e$avanta!ele procesoarelor multi-core................................................13
Capitolul I Arhitectura tipica. Elementele constructive...............................15
Para&ra'ul 1 r(itectura tipica a unui prosesor multi-core....................................15
Punctul 1 )ucleul..................................................................................................1*
Punctul 2 Memoria cac(e......................................................................................18
Punctul 3 +us-ul sistemului...................................................................................22
Punctul # Paralelismul nucleelor............................................................................23
Capitolul II Arhitecturi shi tehnologii............................................................2,
Para&ra'ul 1 -Microar(itecturile procesoarelor cu mai multe nuclee....................2,
Punctul 1.1 -r(itectura /e *# 0iti .....................................................................2,
Punctul 1.2 -r(itectura )e(alem.......................................................................30
Punctul 1.3 -r(itectura 1an/2-+ri/&e.333333333.....3..3.3......35
Punctul 1.# -r(itectura 4v2-+ri/&e.333333333333..3.............#0
Punctul 1.5 -r(itectura 5ans6ell.3333333333333..3......3..#3
Punctul 1.*. -r(itectura Tilera *#.3333333333.33333....3.#5
Para&ra'ul 2 -Te(nolo&iile celei /e-a /oua &eneratii /e procesoare 4ntel.............#8
Punctul 2.1 .4ntel Tur0o +oost Tec(nolo&2 2.0..3333333333.........#8
Punctul 2.2 -4ntel 52per-T(rea/in& Tec(nolo&2.33333333...3..........53
Punctul 2.3 -4ntel 1mart Cac(e.............................................................................55
Punctul 2.# -4ntel 5% 7rap(ics............................................................................5*
Capitolul III Clasificarea procesoarelor cu mai multe nuclee.....................58
Para&ra'ul 1. Procesoare Te(nolo&ia Core............................................................58
Punctul 1.1. %ual-Core 8cu /oua nuclee9..............................................................58
UTM FRT TLC !"! "! # N$
Microprocesoare cu mai
multe nuclee
Coal%
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL !".& N.$
Punctul 1.2. :ua/-Core 8cu # nuclee9...................................................................*2
Para&ra'ul 2. Procesoare pentru 4ntel-Core -i.......................................................*2
Punctul 2.1. Procesoarele /in clasa me/ie............................................................*2
Punctul 2.2. Procesoarele /in clasa /e vir';clasa a /oua.......................................*3
1u0punctul 2.2.1 4ntel Core i3..............................................................................*8
1u0punctul 2.2.2 4ntel Core i5..............................................................................*8
1u0punctul 2.2.3 4ntel Core i,..............................................................................*"
Conclu$ii...............................................................................................................,0
+i0lio&ra'ie...........................................................................................................,2
Introducere
Procesorul <ncorporea$= 'unc iile unit= ii centrale /e prelucrare a in'orma iei
8U.C.P. sau <n en&le$=> CPU9 a unui calculator sau a unui sistem electronic structurat
4
Coal%
TL !".& N.$
'unc ional 8care coor/onea$= sistemul9 i care? 'i$ic? se pre$int= su0 'orma unui circuit
electronic inte&rat 4C cunoscut i su0 numele /e cip electronic. Repre$int= 'orma
structural= cea mai comple@= pe care o pot avea circuitele inte&rate. Al controlea$=
activit= ile <ntre&ului sistem <n care este inte&rat i poate prelucra /atele 'urni$ate /e
utili$ator. Aste elementul principal al unui sistem /e calculB cipul semicon/uctor? care
este plasat pe placa /e 0a$= numit= mot(er0oar/ 8en9? este /e o0icei 'oarte comple@?
putCn/ a!un&e s= con in= /e milioane /e 'oarte mici transistoare 8microtran$istoare9.
Procesorul asi&ur= procesarea instruc iunilor i /atelor? atCt a celora /in sistemul
/e operare al sistemului? cCt i a celora /in aplica ia utili$atorului? i anume le
interpretea$=? prelucrea$= i controlea$=? e@ecut= sau supervi$ea$= trans'erurile /e
in'orma ii i controlea$= activitatea &eneral= a cestorlalte componente care alc=tuiesc
un sistem /e calcul. Procesorul este una /intre cele mai importante componente a unui
calculator? 'iin/ cel care sta0ileDte cine? ce Di cCn/ sa 'ac=. %eoarece se pot o0Eine
per'ormanEe /estul /e 0une Di cu un procesor care nu este vCr' /e &ama? ne poate /a
'alsa impresie c= el nu are un rol 'oarte important. %e e@emplu?un <mp=timit al !ocurilor
va pune un accent mai mare pe placa vi/eo /ecCt pe procesor. Totul /epin/e /e
/estinaEia calculatorului? acest lucru <nsemnCn/ c= nu avem mereu nevoie /e cel mai
per'ormant procesor. Fom <ntClni /es /enumirea /e CPU <n ca$ul procesorului 8Central
Processin& Unit 9? sau UCP? aceasta 'iin/ tra/ucerea <n lim0a romCn= 8Unitate Central=
/e Prelucrare9.
1. Procesoarele cu mai multe nuclee
Pro/usele /ual si multi-core sunt concepute prin inclu/erea a /oua sau mai multe
core-uri complete /e CPU 8unitate centrala /e procesare9 in interiorul unui sin&ur
procesor? care permite ast'el &estionarea simultana a mai multor activitati.Unele mo/ele
/e procesoare 'olosesc o memorie cac(e pentru 'iecare nucleu? /e e@emplu M% /ual-
core? sau o memorie comun= pentru toate nucleele? cum sunt mo/elele 4ntel Core 2 %uo
acelaDi cac(e L2. Procesoarele care au toate nucleele pe un sin&ur circuit inte&rat se
numesc procesoare monolitice. Procesoarele multi-core <Di /ove/esc e'icienEa cCn/ sunt
puse <n sarcina mai multor t(rea/-uri.Can/ se com0ina cu te(nolo&ia 5T? care permite
5
Coal%
TL !".& N.$
unui procesor sa se pre$inte su0 'orma a /oua procesoare lo&ice? pro/usele /e tipul
Pentium Processor A@treme A/ition pot procesa patru apliatii so't6are simultan?
utili$an/ intr-un mo/ mult mai e'icient resurse care? in alte con/itii? ar ramane
nee@ploatate. Un procesor multi-core com0in= /ou= sau mai multe nuclee 8core9 <ntr-un
sin&ur circuit inte&rat sau mai multe pac(ete /e circuite inte&rate la un loc. Un procesor
/ual-core contine /oua nuclee? un procesor Gua/-core contine patru nuclee si un
procesor (e@a-core contine sase nuclee. Calculatoare /e patru ori mai puternice> 4ntel
Corporation a inc(eiat pre&atirile initiale pentru /emararea pro/uctiei /e procesoare
/ual-core si a o'erit /etalii suplimentare /espre planurile sale pentru procesoare multi-
core? anuntan/ inceputul unei noi ere? in care PC-urile vor avea in interior /oua sau mai
multe HcreiereH.

Fi&ura 1. Schema bloc a unui procesor cu patru nuclee.
4ntel intentionea$a sa livre$e pro/use separate /ual-core? precum si cipseturi /ual-
core pentru 'amiliile /e procesoare /in clasa Pentium?inclu$an/ procesorul Pentium
A@treme A/ition.4ntel are /e!a in /erulare peste $ece proiecte pentru pro/use multi-core
si intentionea$a sa creasca nivelul /e calitate al so't6are-ului si solutiilor care permit
o0tinerea /e linii /e pro/use? tools? investitii si pro&rame? pentru a a/uce la un nou nivel
calitativ /esi&n-ul /e so't6are.
6
Coal%
TL !".& N.$
4/eea /e procesor cu mai multe nuclee este o consecinE= a e'ectelor? /in punct /e
ve/ere al per'ormanEei? pe care le are 'olosirea unui PC cu mai multe procesoare <n locul
unuia sin&ur. %ar un sistem 0a$at pe o plac= /e 0a$= multiprocesor /evine 'oarte scump
Di neatractiv pentru ma!oritatea utili$atorilor. Folosirea mai multor nuclee pe aceeaDi
pastil= /e siliciu permite creDterea per'ormanEei cu costuri minime? /eoarece liniile /e
comunicare <ntre cele /ou= nuclee sunt mult mai scurte? /eci mai rapi/e? <n acelaDi timp
/isp=rCn/ Di necesitatea construirii unei in'rastructuri pentru interconectarea nucleelor.
4niEial? aceast= i/ee era 'oarte &reu /e pus <n practic= /in cau$a procesului /e
'a0ricaEie a cip-urilor? ce presupunea creDterea /imensiunilor pastilei /e siliciu prin
'olosirea unui num=r mai mare /e tran$istori? implicit Di a consumului. I/at= cu
micDorarea /imensiunilor tran$istorilor a /evenit posi0il= intro/ucerea unui num=r mai
mare /e tran$istori <n acelaDi spaEiu pe pastil=? p=strCn/u-se <n acelaDi timp Di
caracteristicile termice. Primul procesor /ual-core a 'ost conceput Di construit /e 4+M
<n anul 2000? o/at= cu lansarea celei /e-a patra &eneraEii /e procesoare Po6erPC> Po6er
#. cesta a/ucea? <n premier=? mai multe nuclee pe aceeaDi pastil=? 'iin/ vor0a <n 'apt /e
/ou= nuclee pe *# 0iEi Po6erPC 1. Memoria cac(e Level 2 era <mp=rEit= <n trei p=rEi
e&ale? 'iecare nucleu avCn/ acces la oricare /intre ele. %e ce am nevoie /e mai multe
nucleeJ )ucleele multiple pot 'i 'olosite pentru a rula /oua pro&rame /eo/ata si atunci
cCn/ un pro&ram mai intensiv se e@ecuta 8F scan? conversie vi/eo? C% rippin&? etc.9
puteti utili$a alt nucleu pentru a rula 0ro6ser-ul /vs.8/e e@emplu pentru a veri'ica
a/resa /vs. /e email9. Mai multe nuclee vor straluci cu a/evarat atunci cCn/ utili$ati un
pro&ram care utili$ea$a mai mult /e un nucleu 8numit Paralleli$ation9 pentru a
<m0unatati e'icienta pro&ramului. Pro&rame precum so't6are /e &ra'ica? !ocuri etc. pot
rula mai multe instructiuni <n acelasi timp si sa livre$e mai rapi/ re$ultatele. %eci? /aca
utili$ati so't6are-uri care 'olosesc procesorul intens? nucleele multiple va vor o'eri
pro0a0il o e@perienta mai 0una atunci cCn/ utili$ati PC-ul. %aca utili$ati PC-ul /vs.
pentru a veri'ica e-mailurile si pentru a privi un vi/eo oca$ional? c(iar nu aveti nevoie
/e un procesor multi-core.
. !otivul conceperii procesoarelor dual"core
%ual-core nu a intrat in lumea PC-urilor /esKtop /in cererea pietei pentru ast'el /e
#
Coal%
TL !".& N.$
procesoare? ci pentru ca alt'el nu se putea mer&e mai /eparte. /evenit clar pentru toata
lumea ca 'recventa /e #000 M5$ nu poate 'i atinsa inca /e un procesor racit cu aer.
Ca /ova/a in acest sens avem retra&erea proiectului Te!as al 4ntel - procesorul /e #000
M5$ si c(iar /aca Toms(ar/6are a reusit sa atin&a 5000 M5$? acesta a 'ost racit cu
a$ot lic(i/. Puterea consumata a procesoarelor care se /epartea$a /e 3 75$ a amenintat
sa /epaseasca 100 Lati. Cum puterea consumata mai mare se tra/uce in cal/ura
/isipata mai mare? posi0ilitatile /e racire ale momentului se /ove/esc insu'iciente
pentru a trece /e 0ariera /e # 75$. Pentru a putea o'eri mai multa putere /e calcul? 4ntel
si M% au a!uns la conclu$ia ca tre0uie sa /u0le$e numarul /e procesoare? /aca
'recventa nu mai poate creste. %esi /istanta intre tran$istorii /intr-un procesor este in
continua sca/ere? e'ectele 0ene'ice ale acesteia - temperatura sca$uta si 'recvente mai
mari /e ceas - intar$ie sa se 'aca simtite. Procesoarele /ual-core au 'ost o a/evarata
mana cereasca pentru pro/ucatorii /e procesoare. cestea au o putere mare /e calcul la
'recvente mai sca$ute /ecat cele sin&le-core? /rept urmare se incal$esc mai putin.
4n termeni /e 'recventa? procesorul /ual-core este mai lent /ecat cel sin&le-core. Cel
mai rapi/ /ual-core 4ntel are 'recventa /e 3?2 75$ 83?* este pe /rum9? pe can/ cel mai
rapi/ sin&le-core lucrea$a la 3?8 75$.
Pentru M%? lucrurile sunt si mai clare> sin&le-core au aceeasi 'recventa cu /ual-core.
Cel mai rapi/ /ual-core nu este cel mai rapi/ procesor? ci /oar are o putere /e calcul
mai mare... pentru aplicatiile optimi$ate. Celelalte aplicatii nu vor 0ene'icia in nici un
'el /e pe urma celui /e-al /oilea procesor? /ar acesta va ramane li0er pentru alte
aplicatii. Lin/o6s MP permite selectarea a'initatii unei aplicatii pentru un procesor sau
altul? ast'el incat acestea pot 'i rulate utili$an/ /oar un core. 4n orice ca$? nu tre0uie sa
insumam 'recventele core-urilor pentru a ne 'ace o i/ee /espre per'ormanta unui /ual-
core? e@act cum nu puteam sa 'acem aceasta socoteala nici pe 0a$a unei con'i&uratii
1MP. Factorul /e scalare al per'ormantei este un/eva intre 1?# si 1?8. %e ceJ 1implu.
A@plicatia este impartirea resurselor. ceasta in/uce pier/eri /e per'ormanta.
)ici un procesor /ual-core nu ar putea sa 'unctione$e cu so't6are neoptimi$at. Primul
pro&ram? care rulea$a constant pe oricare PC? este sistemul /e operare. %aca acesta nu
este optimi$at pentru multit(rea/in&? atunci cel /e-al /oilea core va ramane inactiv.
$
Coal%
TL !".& N.$
%rept urmare? nu incercati sa utili$ati un /ual-core cu M1-%I1 sau Lin/o6s "5? "8
sau Me? pentru ca veti pier/e puterea /e calcul suplimentara /ata /e al /oilea core.
Lin/o6s 2000? MP? 2003 si oricare /istri0utie /e Linu@ pot sa 0ene'icie$e /e pe urma
mai multor procesoare. 4n plus? pro&ramele care rulea$a pe aceste sisteme tre0uie? /e
asemenea? sa 'ie optimi$ate. 4ntel a propus te(nolo&ia 52perT(rea/in&? care umple
&olurile /e procesare ale unui procesor sin&le-core prin 'alsi'icarea unui al /oilea
procesor. 4ntro/ucerea acestei te(nolo&ii a accelerat optimi$area aplicatiilor stan/ar/
pentru Lin/o6s pentru multit(rea/in&. %esi? pentru moment? 4ntel nu a scos pe piata
procesoare /ual-core 52perT(rea/in&? acestea vor putea rula # t(rea/-uri simultan?
utili$an/ la ma@im puterea /e calcul a procesorului.
%. Avanta&ele procesoarelor multi"core.
Nn ca$ul ar(itecturii sin&le-core e@ist= mai multe optimi$=ri cu scopul /e a creDte
vite$a /e e@ecuEie a unui pro&ram Di vi$ea$=? /e o0icei? paralelismul la nivel /e
instrucEiune? ce presupune e@ecutarea simultan= a cCt mai multor instrucEiuni. cest
lucru este posi0il atCta timp cCt o instrucEiune nu /epin/e /e re$ultatul alteia ce se
/oreDte e@ecutat= <n paralel. Nn ca$ul ar(itecturii multi-core se urm=reDte optimi$area
paralelismului la nivel /e t(rea/. Un t(rea/ este un 'ir /e e@ecuEie al unui pro&ram?
pro&ram care poate avea mai multe 'ire /e e@ecuEie? 'iecare cu setul s=u /e instrucEiuni
ce pot 'i Di ele rulate <n paralel. Fite$a unei ar(itecturi multi-core /epin/e /e mo/ul <n
care sunt scrise pro&ramele Di /e compilatorul care 'urni$ea$= /ate procesorului.
Ca speci'ic al ar(itecturii multi-core? 'iecare nucleu e@ecut= un 'lu@ in/epen/ent /e
instrucEiuni /in ca/rul unei $one comune /e memorie. ConEinutul acestei $one este
a/ministrat prin ar0itrare? <n 'uncEie /e conEinutul memoriei cac(e a 'iec=rui nucleu.
)ivelurile /e cac(e pentru 'iecare nucleu se !usti'ic= prin structura procesoarelor
actuale? optimi$ate pentru creDterea l=Eimii /e 0an/= a inter'eEei cu memoria. F=r= aceste
niveluri /e cac(e locale? 'iecare nucleu ar rula la ma@imum !um=tate /in potenEial.
Mana&ementul conEinutului memoriilor cac(e este reali$at prin interme/iul unui
protocol /e asi&urare a coerenEei /atelor stocate. Celelalte avanta!e constau <n
locali$area mai precis= a /atelor? comunicarea mai rapi/= <ntre unit=Eile /e procesare?
'
Coal%
TL !".& N.$
economisirea spaEiului Di consumului /e curent Di un raport cost;per'ormanE= mai 0un
/ecCt <n ca$ul unui procesor sin&le-core.
Fi&ura 2. Mai multa performanta la un consum mai mic de energie
vanta!ele procesoarelor cu mai multe nuclee>
Posibilitarea de a distribui lucrul programelor, de exemplu, diferite aplicatii se
efectueaza cu ajutorul mai multor nuclee;
Procesele care necesita calcule intensive decurg mult mai rapid;
Utilizare mai eficienta a programelor consumatoare de resurse multimedia,
aplicaii precum editori video;
onsum redus de energie;
!xecutie dinamica larga;
"ucrul utilizatorului P devine mult mai cofortabil;
Memoria cache comuna. ache#ul multi nucleu optimizat creste probabilitatea ca
datele necesare pentru fiecare dintre nuclee vor fi disponibile in cache#ul comun de
nivelul doi;
ompactitatea $ntregului sistem;
resterea vitezei de lucru a programelor;
1(
Coal%
TL !".& N.$
Fi&ura 3. %impul de executie a operatiei in procesorul &uad#core este de ' ori mai
mic ca#n cazul procesorului obisnuit.
Prelucrarea paralela;

Fi&ura #. Paralelismul in procesul de prelucrare a operatiilor.
Sistemul inteligent de alimentare cu energie;
(ccesul inteligent la memorie. )nclude un mijloc de a a#numitul *eliminarea
neconcordan elor $n memorie*, care con ine algoritmi speciali care permit o
probabilitate suficient de ridicata pentru a stabili dependen a de comenzi succesive de
salvarea i $nc+rcarea de date.
4. !iniaturi)area microprocesoarelor cu mai multr nuclee.
Pro0lemele cu care se con'runta proiectantii /e microprocesoare nu sunt
insurmonta0ile? insa solutiile sunt /in ce in ce mai &reu /e &asit. Printre altele? e@ista
/oua lucruri importante care limitea$a microprocesoarele> /ecala!ul transmisiei in
interiorul cipului si temperatura.
11
Coal%
TL !".& N.$
%ecala!ul se /atorea$a /atorita 'irelor ce conectea$a toate tran$istoarele intr-un cip.
-Firele. sunt incre/i0il /e mici. Un cip repre$inta practic un &rup /e tran$itoare
conectate intre ele? iar un tran$istor 'unctionea$a precum un intrerupator.
tunci can/ un tran$istor isi sc(im0a starea /in pornit in oprit sau invers? incarca
'irul ce este le&at /e urmatorul tran$istor. 4nsa aceste operatiuni necesita timp. Cu cat
-'irul. este mai lun&? cu atat va /ura mai mult.
Re/ucerea /imensiunilor are o consecinta importanta> traseele pe care tre0uie sa le
parcur&a curentul electric intre componente sunt mai scurte? /eci se pot parcur&e mai
rapi/. Proiectantii au putut 'ace ast'el procesorul sa 'unctione$e cu un ceas mai rapi/.
4nsa nu /oar /istanta /intre /oi tran$istori e sin&ura pro0lema> comutarea intre
/oua stari a tran$istorului necesita si ea timp. ceasta limitea$a vite$a unui
microprocesor. Mai mult? tran$istorii sunt le&ati in lant? asa/ar? cu 'iecare tran$istor?
timpul se mareste.
I alta pro0lema ce limitea$a vite$a unui microprocesor este temperatura ri/icata.
%e 'iecare /ata can/ tran$istorii isi sc(im0a starea? comuta /e pe 0 pe 1 sau invers?
pier/ putina electricitate. ceasta creea$a cal/ura? si cu cat rulea$a mai rapi/? cu atat
&enerea$a mai multa cal/ura. Microprocesoarele au a!uns sa contina un numar
impresionant /e tran$istori? a!un&an/ pana la cateva sute /e milioane. st'el /e circuite
sunt 'oarte &reu /e veri'icat si testat. C(eltuielile pentru veri'icare si testare c(iar a!un&
sa /epaseasca pe cele /e proiectare si /e$voltare.
Miniaturi$area nu va putea si ea continua in acelasi ritm e@ponential. 1-ar a!un&e la
necesitatea /e a reali$a un tran$istor mai mic /ecat un atom? ceea ce e imposi0il. 4nsa
pana acolo? mai sunt alte pro0leme /e con'runtat.
MarK 5oro6it$? pro'esor la Universitatea 1tan'or/ a scris un articol intitulat
-Fiitorul sarmelor. si in care porneste /e la caracteristicile electrice ale
semicon/uctorilor si anali$ea$a o serie /e scenarii posi0ile pentru te(nolo&iile /e
'a0ricatie. Te@tul ia in consi/erare mai multi 'actori precum &eometria 'irelor? capacitati
si resistente? /isiparea puterii? etc. MarK 5oro6it$ a a!uns la o conclu$ie interesanta?
cum ca nu 'irele ar constitui un impe/iment in 'unctionarea sa corecta.
1
Coal%
TL !".& N.$
Per'ormanta microprocesoarelor s-a situat pe o cur0a e@ponentiala? iar
miniaturi$area si te(nicile 'olosite au contri0uit in mo/ e&al la aceste spectaculoase
cresteri. 4nsa aceasta crestere se apropie /e s'arsit /atorita unor 0ariere 'i$ice
'un/amentale. sta pana la aparitia unor noi &eneratii /e procesoare ce vor /epasi
aceste pro0leme.
Fi&ura 5. ,umarul tranzistoarelor pe nucleu
5. *e)avanta&ele procesoarelor multi"core.
Procesoarele au atins o limita te(nolo&ica pe la vite$a /e 37($. 4ntr-o cuanta /e
timp atat /e mica 81s;3.000.000.0009? lumina 8si orice alt semnal9 poate parcur&e /oar
apro@imativ 10cm? or/inul /e marime al unui procesor. Procesorul nu poate 'unctiona
mai repe/e pentru ca atat ii ia semnalului electric sa 'aca o tura prin procesor.
Procesorul reor/onea$a e@ecutia unor instructiuni care nu /epin/ unele /e altele?
pentru a putea e@ecuta mai multe operatii intr-o sin&ura cuanta /e timp? in paralel. %e
1%
Coal%
TL !".& N.$
multe ori insa operatia urmatoare /epin/e /e re$ultatul celei prece/ente? /eci nu se
poate lansa a /oua operatie pana nu se termina prima.
Pentru a creste per'ormanta? s-a inceput crearea procesoarelor multi-core? care
incearca sa imparta procesarea pe mai multe unitati procesor. %in cau$a inter/epen/enti
intre operatii? un pro&ram rulat pe 2 procesoare o0tine /e o0icei mult su0 /u0lul
per'ormante.
Un pro&ram care are /oar un 'ir /e e@ecutie 8t(rea/9 o0tine pe /oua procesoare su0
10O in plus 'ata /e a rula pe un sin&ur procesor. Pe /e alta parte se pot rula /oua
pro&rame in paralel la aceeasi vite$a cu a le rula pe 'iecare sin&ure pe un procesor. Aste
vor0a /e pro&rame care consuma mult CPU 'iecare? nu pro&rame care stau /esc(ise 'ara
sa 'aca nimic. Memoria RM 'unctionea$a cam /e 100 ori mai lent /ecat procesorul? la
'el cum 5ar/-%iscul este mult mai lent 'ata /e RM. Pentru ca procesorul sa poata
e@ecuta instructiuni la vite$a ma@ima? e@ista cac(e-ul L1 care 'unctionea$a apro@imativ
la vite$a procesorului.
Cac(e-ul este o 'ereastra spre memorie. Al incarca $ona /e memorie care este in
e@ecutie? iar cat timp e@ecutia nu iese /in acea $ona procesorul poate 'unctiona la vite$a
ma@ima.
4me/iat ce e@ecutia iese /in 'ereastra /e cac(e? procesorul asteapta ec(ivalentul a
peste 100 /e instructiuni sa se incarce o noua 0ucata /in memorie in cac(e. %e aceea un
cac(e L1 mai mare inseamna o vite$a mai mare /e e@ecutie. Cac(e-ul L1 este 'oarte
scump? /eci mic. Unele procesoare au si cac(e L2 8/e 10 ori mai lent si /e 10 ori mai
mare;ie'tin9. A@ista si cac(e L3 care este /oar /e apro@imativ 2 ori mai rapi/ /ecat
memoria RM? /ar care a!uta sistemele multiprocesor sa nu con&estione$e accesul la
memoria RM.
Fite$a /e e@ecutie a unui pro&ram nu mai /epin/e atat /e tare /e 'recventa
procesorului? cat /e numarul /e accesari ale memoriei pe care nu le &aseste in cac(e.
l&oritmi comple@i incearca sa pre-incarce in cac(e memoria necesara in viitorul
apropiat? totusi in multe ca$uri nu reuseste.
C(iar si un 5O /e Hcac(e missH 8accesari ale memoriei in a'ara $onei cac(e9 sca/e
per'ormanta /rastic. 4n loc ca 100 operatii sa /ure$e 100 cuante timp? vor /ura
14
Coal%
TL !".& N.$
"5P5Q100? /eci aproape /e * ori mai mult /ecat ar /ura e@ecutate 100O in cac(e. 1-ar
putea ca un cac(e L1 mai mare sa a!ute mai mult /ecat arata 0enc(marK-urile? intrucat
pro&ramele 0enc(marK sunt relativ mici? putan/ sa incapa complet in cac(e.
Fite$a cu care rulea$a un pro&ram tine 'oarte mult /e 'elul in care sunt aran!ate
instructiunile in memorie. Compilatoarele si masinile virtuale incearca sa a!ute la
aceasta operatie. 1alturile in structuri mari /e /ate si Hin/irectarileH pro/uc totusi 'oarte
multe salturi in a'ara $onei /e memorie incarcate in cac(e? /eci sca/ per'ormanta.
Pro&ramarea orientata pe o0iecte 8CPP9 tin/e sa &enere$e multe o0iecte /istri0uite
in $one /e memorie ne-alaturate? /eci un co/ care iese mai /es /in cac(e. Pro&ramarea
C 'oloseste in &eneral 'unctii mai mari? in/irectari mai putine? $one /e /ate mai compact
/istri0uite? /eci are sanse sa &enere$e un co/ care 'oloseste cac(e-ul mai e'icient.
tunci can/ procesorul asteapta /upa memoria RM? procesorul va arata incarcat
100O? /esi el /e 'apt ... sta /e&ea0a. Aste aproape inposi0il /e /etectat impactul iesirilor
/in cac(e asupra vite$ei? alt'el /ecat prin teste cu /i'erite procesoare.
Capitolul I Arhitectura tipica. Elementele constructive
Paragraful 1 r(itectura tipica a unui prosesor multi-core.
Un procesor multi-core este? <n &eneral? /e'init ca un circuit inte&rat care con ine
/ou= sau mai multe procesoare in/epen/ente 8numite nuclee9. cest termen este /istinct
/e termenul multi-CPU? ce <nseamn= un &rup /e mai mai multe procesoare neane@ate la
acela i circuit inte&ru. Termenul /e uniprocesor? <n &eneral? semni'ic= a avea un
procesor per sistem RUniprocessorS? i c= procesorul are un nucleuB acesta este 'olosit
pentru a contrasta cu ar(itecturi /e multiprocesare? a/ic= 'ie multi-core? 'ie multi-CPU?
sau am0ele.
Procesoarele multi-core au ap=rut <n in/ustria /e calcul evolu<n/ /e la te(nolo&ia
uniprocesor ca o solu ie /e a o0 ine o mai mare per'orman = prin paralelism? <n /auna
o0 inerii unei 'recven e /e 0a$= mai mari <ntr-un sin&ur nucleu 8ra6 clocK spee/9. %e-a
lun&ul ultimilor 30 /e ani? in/ustria /e calculatoare a /e$voltat uniprocesoare /in ce <n
ce mai rapi/e? /e i aceast= &oan= se apropie /e s'<r it /in cau$a limit=rilor <n ce
15
Coal%
TL !".& N.$
prive te scalarea transistorului? cerin ele <n alimentare i /isiparea c=l/urii. %eoarece
uniprocesoarele a!un& la un platou ma@im /e 'recven = /e 0a$= 8clocK spee/9?
pro/uc=torii au apelat la procesoarele multi-core pentru a <m0un=t= i per'orman a
'olosin/ paralelismul.
Fi&ura *? /e mai !os? ilustrea$= componentele /e 0a$= ale unui procesor multi-core
o0i nuit.
Fi&ura *> -iagrama bloc a unui procesor multi#core
1.1 +ucleul procesorului.
Termenul Hnucleul microprocesoruluiH 8<n en&le$= core9 nu este 0ine /e'init i? <n
'unc ie /e conte@tul /e utili$are poate <nsemna>
parte /in microprocesor? care con ine 0locuri 'unc ionale /e 0a$=.
un set /e parametri ce caracteri$ea$= microprocesorul.
Cipul microprocesorului 8CPU sau 7PU9? /e multe ori? /esc(is.
16
Coal%
TL !".& N.$
Parte a procesorului? care e'ectuea$a e@ecutarea unui 'lu@ /e comen$i.
Procesoarele multi-core au mai multe nuclee i? prin urmare? sunt capa0ile /e a e@ecuta
<n paralel in/epen/ent 'lu@uri multiple /e instruc iuni? la un moment /at.

Fi&ura ,. !volutia arhitecturilor procesoarelor cu mai multe nuclee.
Propriet= ile tipice ale nucleului sunt? /e e@emplu>
microarhitectura;
Sistemul de comand+;
num+rul de unit+ i func ionale .("U, /PU, transportoare, etc0;
cantitatea de memorie cache interne;
interfa + .logic+ i fizic+0;
ceasurile;
1#
Coal%
TL !".& N.$
tensiunea de alimentare;
tehnologie de produc ie;
spatiul cipului.
1. . !emoria Cache.
Memoria cac(e este o $on= /e memorie rapi/= care ec(ipea$= un /ispo$itiv
electronic in scopul /e a m=ri vite$a /e lucru a acestuia. 4n lipsa memoriei cac(e vite$a
/e procesare ar avea /e su'erit /oarece trans'erul /e /ate /intre o componente= mai
rapi/= si una mai lent= s-ar e'ectua la vite$a /e lucru a componentei mai lente.
Memoria cac(e vine s= /rea&= lucrurile Di 'urni$ea$= componentei rapi/e /atele /e
care are nevoie ime/iat= la o vite$= /e lucru sporit= sau c(iar e&al=. 4/eal ar 'i
ca memoria RM s= 'ie <nlocuit= cu memorie cac(e? /ar costurile /e ac(i$iEie ale unui
calculator ar creDte 'oarte mult. Nn aceste con/iEii? se 'oloseDte /oar o mic= cantitate /e
memorie cac(e /ar care este e@ploatat= la ma@im /atorit= unor al&oritmi 0ine puDi la
punct. %e e@emplu? microprocesorul poate anticipa ce /ate vom utili$a si le va incarca
in memoria cac(e c(iar /aca noi inca nu le 'olosim pe moment. 1a ne ima&inam ca
citim o carte in 'ormat electronic suntem la pa&ina 30 si pro0a0il vom citi si pa&ina 31
/aca nu ne-am plictisit. Un sistem mo/ern nu va astepta pina can/ noi apasam 0utonul
-ne@t pa&e. pentru a incarca pa&ina urmatoare? continutul acesteia se a'la /e!a in
memoria RM si cel mai pro0a0il in memoria cac(e /e!a? ast'el ca tran$itia /intre
pa&ini se va 'ace instant pentru cititor.
!emoria cache si microprocesorul
1$
Coal%
TL !".& N.$
Fi&ura 8. "egatura procesorului cu memoria cache
Memoria cac(e care se a/uce cel mai a/esea in /iscutie este cea care se &aseste
locali$at= /irect in microprocesor aceasta 'iin/ si cea mai rapi/a memorie /intr-un
calculator avCn/ aceiasi vite$= /e lucru cu a microprocesorului.
4n ca$ul mircroprocesoarelor memoria cac(e este /ispus= <n ma!oritatea ca$urilor
pe /ou= nivele>
Cac(e Level 1 T sau ,1 > se &=seDte montat /irect <n microprocesor Di poate reEine
/oar o mic= cantitate /e /ate 8la procesoarele 'a0ricate /up= anul 1"", T intre 1* Di 128
/e Kilo0aiEi9. Microprocesorul este cea mai rapi/= component= (ar/6are /in <ntre&
calculatorul? iar aceast= memorie 'uncEionea$= la aceiaDi vite$a ca Di microprocesorul.
Cac(e Level 2 T sau , > se &=seDte 'ie tot <n componenEa microprocesorului 'ie
un/eva pe placa <n care este montat microprocesorul <n ca$ul calculatoarelor mai vec(i.
Cac(e-ul L2 poate 'uncEiona la aceaiaDi vite$= ca Di microprocesorul sau la o vite$=
in'erioar=? /ar <n toate ca$urile la o vite$= superioar= 'aE= /e memoria RM. 8alt'el nu
s-ar !usti'ica pre$enta acestuia9
Cac(e Level 3 sau ,%> este posi0il sa avem /e a 'ace si cu al treilea nivel /e cac(e?
/enumit ,%. cesta in/eplineste aceleasi 'unctii ca si cac(e-ul L2.
!ai mult cache- mai mult. performan/.0
1'
Coal%
TL !".& N.$
Cac(e-ul L2 este a/us <n /iscuEie /eseori atunci cCn/ tre0uie ac(i$iEionat un
microprocesor. Microprocesoarele per'ormante 8Di scumpe9 sunt /otate <ntot/eauna cu
mai mult= memorie cac(e /ecCt microprocesoarele cu o per'ormanE= mai re/us= /ar
mult mai ie'tine.
TotuDi preEul pl=tit pentru mai mult cac(e nu este /irect proporEional cu
per'ormanEa pe care o poate /e$volta microprocesorul. %ac= la un microprocesor /in
aceiaDi &am= ii vom /u0la cac(e-ul L2 /e la 2M+ la 8M+ e@tra cac(e-ul va pro'ita /oar
anumitor aplicaEii iar per'ormaneEele nici/ecum nu se vor /u0la ci vor creDte procentual
cu 10-20O luan/ <n consi/eraEie ar(itecturile actuale.
sta$i cac(e-ul L2 in ca$ul unui microprocesor /in &ama me/ie /e preturi atin&e o
capacitate /e cativa me&a0aiti. 8 512U+ T 8M+9
Nn in'ormatic=? memoria cache 8sau simplu un cache9 este o colec ie /e /ate ce
sunt o Hcopie la in/i&oH a valorilor ori&inale stocate altun/eva sau calculate mai
/evreme? un/e opera ia /e a/ucere /in memorie a /atelor ori&inale este costisitoare
8/atorit= timpilor mari /e acces la memorie9 sau costul recalcul=rii acestora este mare? <n
compara ie cu costul citirii acestora /in cac(e. Cu alte cuvinte? un cac(e este o arie
temporar= /e stocare un/e /atele utili$ate <n mo/ 'recvent pot 'i /epo$itate pentru un
acces rapi/ la acestea. I/at= ce /atele sunt stocate <n cac(e? <n viitor vor 'i luate /e aici
i utili$ate /ecCt s= se <ncerce rea/ucerea /atelor ori&inale sau recalcularea acestora?
ast'el <ncCt timpul me/iu /e acces este mai mic.
Fi&ura ". omparatia dintre memoria ache shi memorie 1(M213M.
(
Coal%
TL !".& N.$
Memoria cac(e? sau RM cac(e-ul este memorie /e tip static RM. Ca orice
1RM? are o vite$a si un cost mult mai ri/icate /ecat RM-ul /inamic 8%RM9.
van/ in ve/ere ca pro&ramele accesea$a memoriile /e /ate sau instructiuni in repetate
ran/uri? s-a o0servat ca prin pastrarea a cat mai multe /intre aceste in'ormatii pe
1RM? intre&ul sistem 'unctionea$a mai rapi/.
Memoriile /e tip cac(e s-au /ove/it a 'i e@trem /e 'olositoare <n multe /omenii ale
in'ormaticii pentru c= mo/elele accesului la memorie <n pro&ramele aplica ie o0i nuite
sunt /e tip localitate a re'erin ei . A@ist= cCteva 'eluri /e localitate? /ar acest articol
pre$int= ca$ul <n care /atele accesate sunt 'oarte apropiate <n /omeniul timp 8'enomenul
/e localitate temporal=9. %atele ar putea 'i sau nu locali$ate 'i$ic aproape una /e cealalt=
8localitate spa ial=9.
!xista 4 tipuri de memorie cache5
Cac(e /e nivel 1 8Level1 sau L19 - este memoria cac(e construita in
unitateacentrala /e procesareB este cel mai rapi/ tip /e memorie? pentru ca
poate 'unctiona la aceiasi vite$a cu cea a microprocesorului cac(e /e nivel 2 8Level2
sau L29 - este memoria /e pe un c(ip separat 'ata/e UCPB poate a!un&e sa 'unctione$e la
o vite$a /e aproape 2 ori mai mare/ecat RM-ul. cac(e /e nivel 3 8Level3 sau L39 -
'olosite /e anumite UCP-uri contin atat memorie /e nivel 1 cat si memorie /e nivel 2
atasate sistemulu
1
Coal%
TL !".& N.$
Fi&ura 10. )erarhia memoriei ache
Cac(e L2
Un cac(e al CPU este utili$at pentru a re/uce timpul me/iu /e acces al
memoriei procesorului. Cac(e-ul este o memorie mai mica si mai rapi/a care stoc(ea$a
copii ale /atelor accesate cel mai 'recvent /e procesor.Cele mai multe pc-uri sunt o'erite
cu un cac(e ne nivel 2?Cac(e L2 este un set /e circuite /e memorieconcepute pentru a
mari vite$a /e acces la /ate importante si 'recvent utili$ate.%ela inceput mo/elul cac(e
l2 a 'ost implicat rapi/ in cipurile /e memorie staticCac(e L2 inclu/e RM construit
/irect in CPU.Aste /e o0icei mai mare?/ar si mailent /ecat Cac(e L1. Cac(e L2 mai
este numit si cac(e secun/ar. Fi$ic?cac(e L2 este 'i$ic aproape /e 0a$a?/ar este pus in
aplicare in %RM sau %2namic Ram.
Cac(e L3
)ivelul 3 sau cac(e L3 este memoria /e specialitate care 'unctionea$a mana
inmana cu L1 si l2 pentru a a im0unatati per'ormanta computerului.Presupunan/

Coal%
TL !".& N.$
cainstructiunile necesare se &asesc in cac(e L3?0itii /e /ate ar putea 'i evacuate /in L2
pentru a or&ani$a noi instructiuni in ca$ul in care e nevoie /e ele /in nou.Ca si mai
multe procesoare incep sa inclu/e cac(e L2 in ar(itecturile lor?cac(e L3este acum
numele /e cac(e suplimentar construit in placa /e 0a$a intremicroprocessor si memoria
principala. Pur si simplu? ceea ce a 'ost o/ata memoria cac(e L2 /e pe placile /e
0a$a?/evineacum cac(e L3 atunci can/ este utili$at cu microprocesoarele care contin
cac(e-uri construite in L2.
1.3. +us-ul 1istemului
Le&=tura <ntre memorie i procesoare se 'ace prin interme/iul mo/ulului /e
0us /e sistem. cesta permite rutarea cererilor la memorie <ntr-o ar(itectur=
multiprocesor. +us-ul implementea$= te(nica /e snoopin& pentru a re$olva coeren a
/atelor.
Fi&ura 11. 6us#ul sistemului
+us-ul are cCte o perec(e /e porturi pentru 'iecare /intre procesoarele
conectate la el prin interme/iul cac(e-urilor? respectiv una pentru memoria %RM.
cest lucru este /etaliat <n 'i&ura 3.,. i nu este o0li&atoriu ca pe aceste porturi s= 'ie
le&ate /irect mo/ulele procesoarelor? putCn/u-se interpune o ierar(ie /e cac(e-uri.
1copul 0us-ului este /e a in/eplini rolul /e re ea /e interconectare <n ca/rul ar(itecturii
/e tip s(are/ memor2. %ac= se primesc mai multe cereri pe acela i tact? prioritate vor
avea mesa!ele /e la memorie? iar <ntre procesoare se 'olose te o politic= roun/ ro0in.
%
Coal%
TL !".& N.$
1.4 Paralelismul i Performan a 1n procesoarele multi"core
%eoarece procesoarele multi-core 'olosesc paralelismul pentru a <m0un=t= i
per'orman a? <n ele&erea tipurilor principale /e paralelism este important= la anali$area
per'orman ei. Paralelismul este o pro0lem= comple@=? /ar vom <ncerca totu i s=
eluci/=m elementele /e 0a$= a celor trei tipuri /e paralelism T 4nstruction-level
paralelism? t(reas-level paralelism i /ata-level paralelism? toate sunt an&a!ate <n
/iverse con'orma ii /e procesoare? av<n/ impact /i'erit asupra per'orman ei? 'apt ce
tre0uie <n eles i re inut la o anali$= pro'un/= a per'orman ei.
Paralelismul Instruction",evel 2la nivel de instruc iuni3
Primul tip-c(eie /e paralelism? instruction-level paralelism 84LP9? implic=
e@ecutarea anumitor instruc iuni /e pro&ram simultan? <n loc s= 'ie e@ecutate secven ial?
'apt ce poate po$itiv in'luen a per'orman a? <n /epen/en = /e com0ina ia /e
instruc iuni ale aplica iei.
Ma!oritatea procesoarelor mo/erne utili$ea$= te(nici /e 4LP? a a ca pipelinin&?
superscalar e@ecution 8e@ecu ie superscalar=9? pre/iction 8pronostic9? out-o'-r/er
e@ecution 8e@ecu ie <n a'ara or/inii9? /2namic 0ranc( pre/iction 8pronostic /e ramur=
/inamic=9 sau a//ress speculation 8specula ii a/res=9. Cu toate acestea? /oar anumite
por iuni /e instruc iuni ale unui pro&ram /at pot 'i potrivite pentru paraleli$are
instruction-level? a a cum este ilustrat <n Fi&ura 2 /e mai !os. %eoarece pa ii 1 i 2 /in
opera iunea secven ial= s<nt in/epen/ente una /e cealalt=? un procesor care utili$ea$=
aceast= te(nic= /e paraleli$are poate rula instruc iunile 1.. i 1.+. simultan i? prin
urmare? s= re/uc= num=rul /e cicluri cu 33O. Ultimul pas tre0uie s= 'ie e@ecutat
secven ial? <n am0ele ca$uri? a a cum este /epen/ent /e cele /ou= etape anterioare.
4
Coal%
TL !".& N.$
4igura 15 E6emplu de paralelism la nivel de instruc iuni 2I,P3.
cest e@emplu este o simpli'icare? /ar? <n &eneral? ne arat= atCt 0ene'iciul
poten ialul? c<t i limitele poten iale ale te(nicii. Pentru analist? c(eia este /e a <ntele&e
care por iuni ale unei aplica ii au instruc iuni care ar putea rula <n paralel.
Paralelismul 7hread",evel 2la nivel de flu63
l /oilea tip /e paralelism? t(rea/-level paralelism 8sau TLP9? implic= e@ecu ia
'lu@urilor /e sarcini in/ivi/uale /ele&ate la CPU simultan. Paralelismul t(rea/-level
8TLP9 va avea un impact su0stan ial asupra per'orman ei aplica iilor multi-'lu@ prin
/iver i 'actori? /e la (ar/6are? p<n= la applica ii? /eci? prin urmare? o <n ele&ere /e 0a$=
este important= pentru analist. Fiecare 'lu@ < i men ine propria sa stiv= /e memorie i
instruc iuni? ast'el <ncCt acesta poate 'i consi/erat ca o sarcin= in/epen/ent=? c(iar /ac=
<n realitate 'lu@ul /e sarcini nu ar putea 'i cu a/ev=rat in/epen/ent <n sistemul /e
pro&ram sau /e operare. TLP este utili$at /e c=tre pro&ramele i sistemele /e operare
care au un /esi&n multi-'lu@. Conceptual? este simplu /e a <n ele&e /e ce TLP ar cre te
per'orman a. Nn ca$ul <n care 'lu@urile sunt cu a/ev=rat in/epen/ente? atunci?
reparti$<n/ 'lu@urile <ntre nucleele /isponi0ile pe un procesor? aceasta ar re/uce timpul
/e e@ecu ie p<n= la timpul ma@im /e e@ecu ie a oric=rui /in 'lu@uri. Nn mo/ i/eal? lucrul
ar 'i? /e asemenea? <n mo/ e&al <mp=r it <ntre 'lu@uri? iar suprasarcina /e alocare i
pro&ramare a 'lu@urilor este minim=. Fi&ura 3? /e mai !os? ilustrea$= aceste /i'eren e
conceptuale <ntre 'lu@ul unic i paralelismul la nivel /e 'lu@? presupunCn/ in/epen/en a
i lipsa suprasarcinii suplimentare per 'lu@.
5
Coal%
TL !".& N.$
4igura 1%5 8 vi)uali)are conceptual. a 7,P.
cest simplist mo/el i/eal al per'orman ei TLP este complicat /e mai mul i
'actori? a a cum scenariul i/eal este rareori o0servat <n aplica iile reale. Factorii care
in'luen ea$= per'orman a inclu/ 0alan a /e sarcin=? nivelul /e in/epen/en = a
e@ecutiei? mecanismul /e 'lu@-0locare? meto/e /e plani'icare i necesarul /e memorie.
Mai mult? paralelismul la nivel /e /ate <ntre 'lu@urile /istri0uite poate avea un impact
asupra per'orman ei. +i0lioteca /e punere <n aplicare a 'lu@ului atCt <n sistemul /e
operare c<t i <n aplica ia speci'ic=? /e asemenea? va avea un impact asupra
per'orman ei. Nn consecin =? un analist e@amin<n/ o aplica ie cu paralelism la nivel /e
'lu@ ar putea avea nevoie /e a controla sau re&resa ace ti 'actori pentru a cuanti'ica
per'orman a multi-core a aplica iei multi-'lu@.
Paralelismul *ata",evel 2la nivel de date3
l treilea tip /e paralelism? paralelismul la nivel /e /ate 8sau %LP9? implic=
parta!area /e /ate comune <ntre procesele /e e@ecutare prin coeren a memoriei?
<m0un=t= in/ per'orman ele prin re/ucerea timpului necesar pentru a <nc=rca i accesa
memoria. Pentru analist? i/enti'icarea ariilor /e aplica ii care utili$ea$= paralelismul la
6
Coal%
TL !".& N.$
nivel /e /ate va contri0ui la <n ele&erea caracteristicilor /e per'orman = pe procesoarele
multi-core.
Nn conte@tul unui procesor multi-core? paralelismul la nivel /e /e /ate <n memoria
cac(e parta!at= /e nuclee poate avea un impact su0stan ial asupra per'orman ei. ici?
procesele /e e@ecutare care rulea$a pe mai multe nuclee vor 'inumite 'lu@uri.
CC ti&urile /e per'orman = sunt /e a teptat atunci cCn/ 'lu@urile citesc /in acelea i
/ate <n memoria parta!at=. cest scenariu permite o copie a /atelor care urmea$= s= 'ie
utili$ate /e mai multe 'lu@uri? re/uc<n/ num=rul /e opera ii /e copiere i? ast'el? timpul
/e e@ecu ie. CCn/ 'lu@urile nu au /ate <n comun? 'iecare 'lu@ tre0uie s= men in= o copie
a /atelor sale i <n acest ca$ cC ti&urile /e per'orman = nu sunt /isponi0ile. Cu toate
acestea? <n ca$ul <n care mai multiple cereri la aceast= memorie /ep= esc l= imea ei /e
0an/=? cre terea num=rului /e 'lu@uri pot in'luen a ne&ativ per'orman a.
Capitolul II Arhitecturi si tehnologii
#
Coal%
TL !".& N.$
Paragraful 1 -Microar(itecturile procesoarelor cu mai multe nuclee.

(rhitectura de 7' de biti;
,ehalem;
Sand8 6r8dge;
)v8 6ridge;
9as:ell;
%illera7'.
1.1 !icroarhitectura de 64 9iti
Mo/alitatea prin care un procesor repre$int= numerele este o c(estiune /e /esi&n
care a'ectea$= <n mo/ esenEial 'uncEionarea acestuia. Repre$entarea numerelor este
caracteri$at= /e m=rimea num=rului Di preci$ia cu care un procesor le poate repre$enta.
)um=rul /e 0iEi pe care un procesor <i 'oloseDte s= repre$inte numere este a/esea
numit -cuvCnt.. cest num=r /e 0iEi /i'er= <n 'uncEie /e ar(itectura procesorului Di
poate a'ecta num=rul celulelor /e memorie pe care un procesor le poate a/resa
8locali$a9. %ac= un procesor utili$ea$= 32 /e 0iEi pentru a repre$enta o a/res= /e
memorie? iar 'iecare a/res= /e memorie repre$int= un octet 88 0iEi9? cantitatea ma@im=
/e memorie pe care un procesor o poate a/resa este /e 232 octeEi sau # 7+.
Procesoarele pe *# /e 0iEi a/resea$= un spaEiu /e memorie mai mare? /ar sunt mai
comple@e? 'olosesc mai mult= ener&ie? eman= mai mult= c=l/ur= Di au un preE mai
$
Coal%
TL !".& N.$
ri/icat.-+it. este prescurtarea /e la -0inar2 /i&it.. Practic? 0itul este mo/alitatea prin
care un calculator stoc(ea$= Di accesea$= /ate Di memorie. Un 0it poate avea valoarea 0
sau 1. Procesorul 'ace calcule tot prin interme/iul 0iEilor. Prin utili$area a 32 /e 0iEi
procesorul poate repre$enta numere cuprinse <ntre 0 si #?2"#?"*,?2"5? <n timp ce
procesorul pe *# /e 0iEi poate repre$enta numere cuprinse <ntre 0 Di
18?##*?,##?0,3?,0"?551?*15. Nn mo/ evi/ent? un procesor pe *# /e 0iEi poate e'ectua
calcule matematice cu numere 'oarte mari.
%ar ce impact are un tip /e procesor sau altul asupra utili$atorului o0iDnuitJ
parent? /e 0ene'iciile procesorului pe *# /e 0iEi ar tre0ui -s= se 0ucure. marile
companii Di instituEiile aca/emice care accesea$= 0a$e /e /ate uriaDe Di re$olv=
pro0leme comple@e.

4igura 14. Procesorul Po:er 5 pe 9a)a arhitecturii de 64 de 9iti.
Un procesor pe *# /e 0iEi are o con'i&uraEie mult <m0un=t=Eit=? are mai mulEi
tran$istori Di o vite$= mai mare.
I sc(im0are /e la ar(itectura pe 32 /e 0iEi la cea pe *# constituie o mo/i'icare
'un/amental=? ast'el c= cele mai multe sisteme /e operare au nevoie /e mo/i'ic=ri
ma!ore pentru a pro'ita /e noua ar(itectur=. lte aplicaEii so't6are tre0uie /e asemenea
s= 'ie portate pentru a utili$a noile capa0ilit=Ei. 4n/iscuta0il? o ar(itectur= pe *# /e 0iEi
lucrea$= mai uDor cu seturi /e /ate 'oarte mari <n aplicaEii vi/eo /i&itale Di <n 0a$e /e
'
Coal%
TL !".& N.$
/ate /e /imensiuni 'oarte mari? /ar au e@istat numeroase /e$0ateri /ac= aceast=
ar(itectur= va 'i mai rapi/= /ecCt sistemele pe 32 /e 0iEi pentru alte tasKuri. Nn
ar(itectura @8*-*# 8M%*#9? ma!oritatea sistemelor /e operare Di aplicaEiilor sunt
capa0ile s= rule$e uDor pe o plat'orm= (ar/6are pe *# /e 0iEi.
MaDinile virtuale Vava pe *# /e 0iEi pornesc mai <ncet /ecCt maDinile virtuale pe 32 /e
0iEi pentru c= 1un a implementat /oar -serverul. V4T 8!ust-in-time9 compiler pentru
plat'orme pe *# /e 0iEi? iar -clientul. compilatorului V4T 8V4T compiler9? care pro/uce
co/ mai puEin e'icient? /ar compilea$= mai rapi/? nu este /isponi0il pe plat'orme pe *#
/e 0iEi. Fite$a nu este sin&urul 'actor care tre0uie luat <n consi/erare <n compararea
acestor procesoare.
vanta!ele ar(itecturilor @*#
mai mult= putere /e procesare> <n termeni simpli? *# 0iEi repre$int= un num=r
/u0lu /e 0iEi &estionaEi la 'iecare -clocK c2cle. a procesoruluiB
mai mult= memorie> posi0ilitatea 'olosirii a mai mult /e #7+ /e RM 8/e 'apt? a
mai mult /e 3.12 7+ cCt este ma@imul -v=$ut. /e Lin/o6s-ul pe 32 /e 0iEi9 repre$int=
un mare avanta! <n ca$ul 'olosirii unor aplicaEii ce necesit= mult= memorieB
securitate sporit= /atorit= semn=turilor /i&itale pre$ente <n toate /rivere-le pentru
@*#B /e asemenea 0ene'iciaEi /e alte 'acilit=Ei e@tinse /e securitate prin Uernel Patc(
Protection Di %ata A@ecution Prevention
per'ormanEe mai 0une /atorit= valorilor mari /e memorie RM 'olosit=?
sistemele @*# au timpi /e r=spuns mult mai 0uni <n ca$ul aplicaEiilor comple@e 8e/itare
vi/eo? !ocuri? criptare ; /ecriptare9 sau <n ca$ul rul=rii simultane a mai multor aplicaEii
comple@eB
r(itectura 4ntel W *# are urm=toarele caracteristici>
7'#biti spa iu de adrese virtuale;
7'#bi i pointeri;
7'#bi i de registre de uz general;
7'#bi i de sprijin a calculelor cu numere $ntregi;
%(
Coal%
TL !".& N.$
P;n+ la < %6 de spa iu de adrese a platformei.
1. !icroarhitectura +ehalem a firmei Intel
Pe numele /e co/ )e(alem? noua ar(itectura in&lo0ea$a variante im0unatatite ale
unitatilor /e e@ecutie /in ar(itectura Conroe? ase$onate cu multiple a/itii pe care le voi
e@pune mai tar$iu /ar /in care amintesc cac(e-ul pe 3 nivele sau controller-ul /e
memorie inte&rat. %aca Penr2n avea /oua pastile a cate /oua nuclee pe acelasi suport
or&anic pentru a o'eri un total /e # procesoare per socKet? ec(ivalentul /in &eneratia
)e(alem va veni cu # nuclee inte&rate in aceeasi pastila si /upa cum unii pre'era sa il
numeasca? va 'i Gua/-core nativ.
s vrea mai intai sa ve/em /in punct /e ve/ere 'i$ic cum e posi0ila o ar(itectura
atat /e comple@a. Mo/elul ticK-tocK pe care eminentele /in 1anta Clara si l-au propus
a /e0utat in cel mai serios mo/ anul trecut? o/ata cu lansarea procesului /e 'a0ricatie pe
#5nm. %in punct/e ve/ere al per'ormantelor momentul nu a 'ost crucial? insa o
introspectiva in sc(im0arile te(nolo&ice a/use /e &eneratia Penr2n ne a!uta sa punem
mai 0ine in perspectiva evolutiile viitoare.
st'el? micsorarea /imensiunii tran$istoarelor /e la *5nm la #5nm a 'ost posi0ila
/oar /atorita unei cuceriri a stiintei mult mai importante? a/usa la cunostinta lumii
intre&i su0 numele /e (i&(-K metal &ate. %e apro@imativ 30 /e ani toate aparatele
electronice 'olosesc tran$istoare MI1-FAT 8sau mai corect? 47-FAT9 construite cu
aceleasi materiale? mai precis strat i$olator /in o@i/ /e siliciu si poarta /in polisilicati.
Te(nolo&ia a a!uns insa la o limita si miniaturi$area c(iar si la *5nm a 'ost o
reala pro0lema? primele revi$ii con'runtan/u-se cu pro0leme termice &rave cau$ate /e
curentii /e scur&ere. A si normal? tran$istorii sunt atat /e mici incat incap #00
/e milioane intr-un centimetru patrat /e c(ip? iar stratul i$olator /e o@i/ /e siliciu a
a!uns la o &rosime /e ma@im 100 /e /iametre atomice.
%io@i/ul /e siliciu si polisilicatii tre0uie sa se retra&a la pensie si in locul lor sa
treaca la trea0a portile metalice si i$olatorii 0a$ati pe (a'niu. Cert e insa ca in loc /e 100
/e /iametre atomice acum se pot 'olosi intre 3 si 10? iar la aceeasi &rosime a i$olatorului
%1
Coal%
TL !".& N.$
curentii /e scur&ere sunt /e 100 /e ori mai mici. %esc(i$an/u-si ast'el o cale noua?
urmatorul pas e evi/ent evolutia ar(itecturala a procesoarelor ast'el incat sa 0ene'icie$e
/in plin /e avanta!ele create. 1i cum paralelismul etren/2 in 2008? nu vom ve/ea un
procesor mult mai rapi/? ci mai /e&ra0a mai versatil si mai e'icient. )u putem ne&a
pre$enta unor optiuni ce au 'ost intro/use /e M% /a-a lun&ul timpului? cum ar
'i controllerul /e memorie inte&rat sau sistemul /e po6er mana&ement cetratea$a
'iecare nucleu separat. %aca pana acum e@istau niste pie/ici te(nolo&ice? acum 'aptul
ca se pot in&(esui pe o pastila /e siliciu inspre un miliar/ /e tran$istori o/ata cu
trecerea la procesul /e 'a0ricatie pe #5nm permite in s'arsit ca puternica masina /e
calcul care este nucleul /e e@ecutie Conroe sa 'ie pusa la munca e@act asa cum tre0uie?
'ara limitari /e 0an/6i/t( cau$ate /e 0us-ul invec(it te(nolo&ic /e ceva vreme.
Punctele importante ale noii ar(itecturi sunt>
# &uad#core si octo#core native;
# controller de memorie --14 integrat;
# o noua conexiune point#to#point, denumita =uic> Path )nterconnect .=P) pe scurt0;
# sistem de po:er management inteligent, independent pe fiecare nucleu, po:er gating
# turbo mode# "4 cache shared;
# accelerator grafic on#pac>age;
# h8perthreading;
# o imbunatatire cu 44? a numarului de micro#ops facute in#flight fata de nucleele
onroe;
# branch prediction si %"6#uri pe cate doua nivele.
Procesoare )e(alem contin cel putin ,31 /e milioane /e tran$istori? 10O mai
putin /ecCt XorK'iel/ procesor. %ar /imensiunea /e cristal a crescut semni'icativ <n
comparaEie cu pre/ecesorul s=u? cu 21# Di 2*3 mm2. 1i tot in ten/inta catre
im0unatatirea lucrului cu 0a$ele /e /ate avem si reor&ani$area TL+-ului 8Translation
LooKasi/e +u''er9. cest 0u''er are rolul /e a stoca corespon/entele intre a/resele
virtuale /e memorie si cele 'i$ice? pentru a micsora timpul /e acces al celor mai
'recvent utili$ate. )e(alem mareste capacitatea TL+-ului /e instructiuni /in Conroe la
128 /e intrari pentru pa&ini mici 8#K marime9 si , intrari pentru pa&ini mari82M;#M
%
Coal%
TL !".& N.$
marime9? iar alcelui /e /ate la *# /e intrari pentru pa&ini mici si 32 pentru pa&ini mari.
%easemenea? apare si un TL+ /e al 2-lea nivel? ce poate stoca 512 intrari /e pa&ini
mici.4n Conroe a 'ost intercalat un /etector /e 0ucle 8Loop 1tream %etector Y
L1%9 intre eta!ul /e a/ucere si cel /e /e co/are a instructiunilor pentru a actiona in
situatia in care urma un sir /e instructiuni repetitive? oprin/ eta!ele /e pre/ictie si
a/ucere si servin/ /irect instructiunile /in 0u''er-ul propriuB ast'el se eliminau timpi /e
asteptare toto/ata cu economisirea /e ener&ie. )e(alem insa are acest eta! /upa partea
/e /eco/are? si in timp ce L1%-ul lui Conroe putea stoca 18 instructiuni cel al
lui )e(alem stoc(ea$a acum pana la 28 /e micro-ops si le serveste /irect in reor/er
0u''er? oprin/ si eta!ul /e /eco/are in acest timp. 1pre /eose0ire /e (2pert(rea/in& /e
e@emplu? aceasta mo/i'icare va avea un impact e&al in orice tip /e me/iu /e lucru si va
im0unatati consumul /e ener&ie cat si per'ormanta.
ceste nuclee se vor &asi in numar /e /oua? patru? sase sau opt inte&rate in aceeasi
pastila? alaturi /e partea numita 8cu /estula lipsa /e ima&inatie as a/au&a9 /e 4ntel
-Uncore. pentru a 'orma un procesor complet. Uncore-ul va contine controller-ul /e
memorie? inter'ata :P4 si cac(e-ul level 3. Un procesor +loom'iel/ cu # nuclee arata ca
in ima&inea /e mai !os? un/e se pot o0serva atent si proportiile 'i$ice ale 'iecarei
componente.

4igura 15. Procesorul cu 4 nuclee Arhitectura +ehalem
%%
Coal%
TL !".& N.$
Poate cea mai evi/enta mo/i'icare 'ata /e &eneratia anterioara e intro/ucerea 0us-
ului :uicK Pat( 4nterconnect 8:P49? ce initial a 'ost /enumit Common 12stem 4nter'ace.
:P4 e o cone@iune point-to-point pacKet-0ase/ cu lar&ime mare /e 0an/a si latenta
mica? ce poate atin&e *.#7T;s. -7T;s. e o unitate /e masura caracteristica cone@iunilor
seriale /e mare vite$a un/e semnalul /e ceas e inte&rat in trans'erul /e /ate si e
prescurtarea /e la -&i&atrans'ers per secon/.B motivul e ca in asemenea cone@iuni se
'oloseste o co/are 80;100? a/ica 8 0iti /e /ate utili$a0ile sunt co/ate intr-un caracter cu
lun&imea /e 10 0iti. van/ in ve/ere ca 'iecare cone@iune are o lar&ime /e 20 /e 0iti
re$ulta o rata /e trans'er /e 12.8 7+;s in 'iecare /irectie? sau 25.* 7+;s in total.
Lar&imea ma@ima teoretica a 0us-ului F1+ in ca$ul lui :@",,0 /e e@emplu este /e 12.8
7+;s si acesta tre0uie sa suporte si tra'icul masiv /e /ate /intre procesor si memorie.
4erar(ia cac(e pe 3 nivele e o alta noutate a lui )e(alem relativ la Conroe? si nu e
noutate /oar pentru ca a aparut un al 3-lea nivel ci pentru ca totul a 'ost re&an/it /e sus
pana !os. L1 cac(e ramane /e aceeasi /imensiune 832K /ata P 32K instructiuni9 /ar
latenta ii creste /e la 3 la # cicli /e tact. Motivul invocat /e 4ntel e 'aptul ca /evenea un
'actor limitator pentru 'recventa pe noua ar(itectura? iar penali$area /e per'ormanta
estimata e un/eva in $ona a 2-3O. L2 cac(e nu mai e comun ci /evine privat si e
restrans la numai 25*K per procesor.
L3 cac(e-ul are 8M+ in varianta +loom'iel/? e 1*-6a2 associative si e inclusive T
cu alte cuvinte? contine si /atele e@istente in L1 si L2 al 'iecarui procesor. %esi asta
micsorea$a spatiul e'ectiv /isponi0il? im0unatateste mult coerenta tra'icului intern? o
intero&are cu raspuns ne&ativ al L3 va insemna ca /atele cautate nu e@ista si&ur nici in
L1 sau L2 si in consecinta acestea nu vor 'i intero&ate. Can/ # sau 8 procesoare impart
acelasi cac(e L3 tra'icul para$it creat in acest 'el ar putea crea penali$ari vi$i0ile /e
per'ormanta. %atorita 'aptului ca L3 nu e parte a nucleului propriu-$is ci 'ace parte /in
uncore? 'recventa lui /e lucru e /i'erita /e cea a nucleelor si a celorlalte nivele /e cac(e?
ca /ealt'el si tensiunea /e alimentare. %esincroni$area uncore 'ata /e nuclee are o
in'luenta asupra latentei L3? iar in cel mai 0un ca$ valoarea acesteia se situea$a in $ona
30-#0 cicli /e tact.
%4
Coal%
TL !".& N.$
r(itectura )e(alem va o'eri un /esi&n ro0ust? universal? /e nucleu /e procesare?
ce va putea 'i 'olosit atat in /evice-uri mo0ile? cat si in servere /e mare putere.
Procesoarele /in 'amilia )e(alem? care vor a!un&e pana la 8 nuclee? vor inclu/e mai
multe 'unctionalitati pe care M% le are /e!a cu +arcelona.
Aste vor0a in primul ran/ /espre 52per T(rea/in&? cu o 'unctionalitate /inamica a
acestora? permitan/ oprirea /e t(rea/uri in/ivi/uale 'ara a le a'ecta pe celelalte. %e
asemenea? vor 'i controlate /inamic nucleele si memoria cac(e? 'iecare putan/ 'i
activate;/ea$activate separat? in 'unctie /e necesitati. )e(alem va inclu/e controllere /e
memorie si un 0us /inamic? -:uicKPat(. 8anterior numit C149.
)e(alem? primul procesor -Gua/-core nativ. /e la 4ntel 8/esi compania se 'ereste
sa 'oloseasca aceasta /enumire? insusita /e catre M%9? va avea 820 milioane /e
tran$istori? inclusi pe o placuta /e /oar 10, mm
2
? cu 3* mm
2
mai putin /ecat Penr2n?
care are tot 820 milioane /e tran$istori in versiunea Gua/-core.
Procesorul H)e(alem-AMH Meon cu 8 nuclee a 'ost proiectat pentru serverele care
pot 'olosi mai mult /e /ou= procesoare 8 cu /ou= socKet-uri9? conEine 2.3 miliar/e /e
tran$istori Di este capa0il s= re$olve 1* sarcini /i'erite <n acelaDi timp. Procesorul va
'olosi te(nolo&ia )e(alem T aceeaDi ar(itectur= 'olosit= la linia /e procesoare Core i, Di
va 'i 'a0ricat pe #5 /e nanometri Di va inte&ra aDa numitele Hpo6er &atesH? pentru
re/ucerea consumului /e putere.
Folosin/ noua te(nolo&ie 4ntel :uicKPat( 4nterconnect T care <nlocuieDte clasica
ar(itectur= F1+ T cipul )e(alem-AM va transmite o cantitate mai mare /e /ate <n
/ecursul aceleaDi perioa/e /e timp Di va creDte per'ormanEele sistemului? cele 8 nuclee
permiECn/ e@ecutarea a 1* sarcini <n acelaDi timp.
1.%. ;and< =ridge microarchitectura de procesoare- proiectata de Intel.
6azata pe tehnologia de 4@ nanometri si un video accelerator integrat.
Primul /isain /e proiectare 0a$at pe aceast= ar(itectur= repre$int= o com0inaEie
/e CPU /e pCn= la 3.5 75$? cu 2-# nuclee si 7PU (i&(-en/ cu pCn= la 1.35 7($ 84ntel
5% 7rap(ics 2000? U seria 5% 7rap(ics 30009? /e asemenea? <n c(ip inte&rat )ort(
%5
Coal%
TL !".& N.$
+ri/&e sta0ilit sistemul /e lo&ica 8controler PC4 A@press 2. 0 Di /ual-c(annel %%R3
1%RM memorie stan/ar/ controller cu pCn= la 1333 M5$ F1+9.
Fiecare nucleu are un 25* U+ L2 cac(e Di pCn= la 8 M+ inte&rate cac(e /e nivel
3. Procesor? &ra'ica? controlere /e memorie Di cac(e sunt implementate pe un sin&ur
su0strat /e siliciu cu 21* mm Z. Consumul /e ener&ie al acest /esi&n nu /ep= e te 130
Latts pentru mo/ele /e top.
Noile procesoare Intel Core bazate pe arhitectura Sandy Bridge

4igura 15. +o:a arhitectura Intel ;and<" =ridge.
r(itectura 1an/2 +ri/&e a 'ost anunEat= /e ceva timp? iar acum 4ntel a venit cu
lista /e procesoare Di c(ipset-uri a'erent=. Pe scurt? 4ntel ne o'er= a /oua &eneraEie /e procesoare
Core i3? i5 Di i,. Folosin/ procesul /e construcEie pe 32 /e nanometri.
Arhitectura ;and< =ridge este prima care integrea). 1n acela>i chip unitatea
de procesare- controller"ul de memorie >i unitatea de procesare grafic.. Poate v=
<ntre0aEi /ac= nu cumva aveam aceeaDi con'i&uraEie Di pCn= acum. R=spunsul este nu.
Procesorul era separat /e c(ip-ul care inte&ra placa vi/eo Di controller-ul /e memorie?
'iin/ <ns= amplasate <n aceeaDi capsul=.4ntel o'er= acum /ou= pl=ci &ra'ice inte&rate? 5% 2000 Di
%6
Coal%
TL !".& N.$
5% 3000? /espre care susEine c= pot atin&e o per'ormaE= /e /ou= ori mai mare /ecCt cea o'erit= /e
7M #500. I/at= cu ele sunt intro/use Di te(nolo&ii precum 4ntel :uicK 12nc Fi/eo
8procesare vi/eo (ar/6are9 Di 4nT(ru 3% 8vi$ionarea 'ilmelor +lu-ra2 3% cu a!utorul
oc(elarilor stereoscopici9.
1tructura cipului 1an/i +ri/&e este impartita in
urmatoarele elemente>
<. ,ucleele procesorului;
@. ,ucleul grafic;
4. Memoria cache "4;
'. (gentul de sistema care include5
'.<. un controler de memoria --14;
'.@. unitatea de control a alimentarii PU;
'.4 .blocul de iesire video.
4igura 16. ;tructura cipului ;and<"=ridge.
Procesoarele /in noua 'amilie 4ntel Core 2011? cunoscute si su0 numele /e co/
1an/2 +ri/&e? sunt /estinate incorporarii in note0ooK-uri? /atorita 'aptului ca permit
inte&rarea unor caracteristici &ra'ice /irect pe c(ip-uri. Concret? c(ip-urile se 0a$ea$a pe
noua microar(itectura 4ntel -visi0l2 smart.? /e 32nm? ce inclu/e a /oua &eneratie /e
tran$istori cu poarta /e metal si constanta /ielectrica ri/icata. 4ar ar(itectura -inel. va
permite motorului &ra'ic inte&rat sa parta!e$e resurse 8precum memoria cac(e9 cu
nucleul /e procesare? pentru a mari per'ormanta /e calcul si cea &ra'ica? mentinan/ in
acelasi timp e'icienta ener&etica.
/oua &eneratie /e procesoare 4ntel Core inclu/e si o varianta im0unatatita a
te(nolo&iei Tur0o +oost? care permite realocarea resurselor si /istri0uirea sarcinilor
nucleelor? pentru a asi&ura utili$atorului un plus /e putere atunci can/ este nevoie.
%in punct /e ve/ere &ra'ic? noile procesoare se concentrea$a asupra $onelor cel
mai /es 'olosite /e utili$atori> vi/eo 5%? 3%? sociali$are online? multi-tasKin&? &amin&
si multime/ia. 4ar 'unctionalitatea /vance/ Fector A@tensions 8FM9 o'era o
%#
Coal%
TL !".& N.$
per'ormanta sporita?care permite o &estionare mai 0una a /atelor? precum si rearan!area
si sortarea lor. )oul set /e instructiuni pe 25* 0iti accelerea$a 'loatin& point-ul unor
aplicatii cu cerinte mari /e sistem? cum ar 'i pro&ramele /e e/itare a 'oto&ra'iilor sau
cele ce permit crearea /e continut vi/eo.
4igura 1#. !icroarhitectura ;and<"=ridge.
Mai sus avem o sc(ema &enerala a ar(itecturii unui nucleu /intr-un procesor 1an/2
+ri/&e. Partea /e sus? ce inclu/e 4nstruction Cac(e? Pre-/eco/e? 4nstruction :ueue?
%eco/ers? uIP cac(e si +ranc( Pre/ictor se numeste Front An/ si are ca rol tra/ucerea
sirului /e /ate ce cur&e catre procesor in micro-operatii. 4n prima parte a 'ront-en/-ului
nu au aparut mari /i'erente 'ata /e Conroe sau )e(alem> aceiasi 32U 4nstruction cac(e?
aceleasi # /eco/oare 81 comple@? 3 simple9? micro-'usion? macro-'usion. Ce a /isparut e
insa Loop 1tream %etector-ul? inlocuit acum /e un cac(e /e micro-ops? ce in esenta are
acelasi rol> opreste partea /e /eco/are atunci can/ /etectea$a o instructiune care a 'ost
/e!a /eco/ata si re$ultatul se a'la in cac(e? economisin/ ast'el /estul /e multa ener&ieB
are un (it-rate /e apro@imativ 80O. Cea mai mare sc(im0are /in 'ront en/ e insa $ona
/e +ranc( Pre/iciton? care a 'ost reconstruita /e la $ero. %aca la )e(alem 'usese
%$
Coal%
TL !".& N.$
intro/us un al 2-lea nivel? mai lent /ar mai incapator /ecat primul? ce a!uta mult in
lucrul cu 0a$e /e /ate si in'ormatii voluminoase in &eneral? in 1an/2 +ri/&e s-a renuntat
la acest al 2-lea nivel /u0lan/ insa numarul /e tinte urmarite.
I ultima im0unatarire a nucleului /in 1an/2 +ri/&e e la nivelul lucrului cu
memoriaB /aca )e(alem avea 3 port-uri? Loa/? 1tore //ress si 1tore %ata? in 1an/2
+ri/&e rolurile se sc(im0a putin? /oua /intre port-uri pot 'ace acum 'ie Loa/ 'ie 1tore
//ress? al 3-lea pastran/u-si rolul in 1tore %ata. Cu ce vine nou 1an/2 +ri/&e J
Privin/ in ansam0lu? cea mai vi$i0ila noutate pe care o a/uce 'ata /e &eneratia
anterioara e inte&rarea nucleului &ra'ic in pastila procesorului? si precum vom ve/ea mai
/eparte nu e vor0a numai /e o mutare a unor circuite ci /e o inte&rare in a/evaratul sens
al cuvantului? cu mo/i'icari ar(itecturale la multe nivele ce 'ac ca partea &ra'ica sa nu
mai penali$e$e per'ormanta memoriei asa cum se intampla la ClarK/ale. %in acest
motiv au avut loc sc(im0ari ra/icale in interiorul procesorului? in mo/ul cum /iversele
componente comunica intre ele precum si in aran!area si 'unctionarea acestora.
7rosul memoriei cac(e? /enumit LLC 8last level cac(e9 are atat rol /e L3 cac(e
pentru procesor cat si rol /e cac(e pentru alte componente cum ar 'i nucleul &ra'ic? iar
comunicarea intre componentele /in pastila procesorului se 'ace acum printr-un 0us /e
tip -rin&. 0i/irectional. I alta noutate importanta este intro/ucerea /vance/ Fector
A@tension 8FM9? o e@tensie a setului /e instructiuni @8* ce va o'eri un salt 'oarte
consistent /e per'ormanta in aplicatiile ce le vor 'olosi pe viitor. Pe partea /e po6er
mana&ement au 'ost a/uce im0unatatiri importante? atat prin a!ustarea ar(itecturii pentru
un consum mai re/us cat si prin optimi$area mai 0una a te(nolo&iei Tur0o +oost.
Precum o0servati? avem /oua mo/ele U? si /aca va a/uceti aminte /e &eneratiile
anterioare su'i@ul -U. i/enti'ica un mo/el mainstream cu multiplicator /e0locat. Ai
0ine? nu /e&ea0a avem /oua asemenea mo/ele inca /e la lansare? 4ntel vrea sa
compense$e ceva> /atorita noii ar(itecturii? un/e &eneratorul /e tact e inte&rat in
procesor? ri/icarea 'recventei +clocK peste valoarea nominala /e 100M($ mai mult /e
cateva procente va cau$a serioase pro0leme. Pe lan&a multiplicatorul /e0locat insa?
mo/elele U vor veni si cu c(ip-ul &ra'ic mai puternic? insa si aici e un mic secret> c(ip-
ul &ra'ic se poate 'olosi pe placile /e 0a$a /estinate acestui lucru? mai e@act cele
%'
Coal%
TL !".& N.$
construite in !urul c(ipset-ului 5*,. )umai ca 5*,? 'iin/ po$itionat ca o plat'orma
value? nu suporta 'eature-urile (i&(-en/ ale mo/elelor U? asa ca /aca vom /ori utili$area
&ra'icii inte&rate a mo/elelor U va tre0ui sa renuntam la multiplicatorul /e0locat.
%e prima /ata can/ am pus oc(ii pe /etaliile ar(itecturii 1an/2 +ri/&e? mi s-a
parut ca rin& 0us-ul e cea mai inteli&enta c(estie aplicata /e 4ntel intr-o ar(itectura.
Prima varianta /e procesor cu &ra'ica inte&rata? ClarK/ale? avea o pro0lema vi$i0ila
pentru astia ca noi? care stau si compara ci're /e per'ormanta toata $iua> pentru ca si
47P-ul si CPU-ul tre0uiau sa lucre$e cu acelasi controller /e memorie era evi/ent ca
niciunul nu va 0ene'icia /e ma@imul /e per'ormanta prea usor? asa ca au (otarat sa /ea
47P-ul prioritate. st'el? per'ormanta &ra'ica nu era penali$ata prea rau? iar procesorul
su'erea /oar in aplicatiile in care era necesara o latime /e 0an/a mare a memoriei?
oarecum atipice pentru o plat'orma /estinata in principal laptop-urilor sau sistemelor
lo6-en/. Ai 0ine? in 1an/2 +ri/&e au reusit sa repare aceasta pro0lema? 0a c(iar sa
compense$e cu var' si in/esat? prin 'olosirea unui rin& 0us pe care se a'la atat
controller-ul /e memorie? cat si cac(e-ul LLC? procesoarele si nucleul &ra'ic. st'el?
'iecare componenta comunica cu oricare alta /irect pe cea mai scurta cale? minimi$an/
impactul asupra celorlalte componente si 'olosin/ la ma@im resursele /isponi0ile.
Rin& 0us-ul e alcatuit /in # trasee circulare? ReGuest? cKno6le/&e? 1noop si un
%ata Rin& /e 32 02te. A@ecutia 'i$ica nu are impact asupra supra'etei procesorului? 'iin/
in esenta vor0a /e un set /e trasee ce trec pe /easupra componentelor? 'iin/ permisa si
scala0ilitatea catre ar(itecturi cu mult mai multe nuclee 'ara penali$ari importante /e
per'ormanta.
Conectarea 'iecarei componente la rin& 0us se 'ace prin interme/iul unei inter'ete?
care se ocupa /e coor/onarea tra'icului /e in'ormatii prin interme/iul 0us-ului. ceste
inter'ete 'unctionea$a la 'recventa si volta!ul nucleelor procesorului.
4n a'ara /e cac(e-urile pre$ente in 'iecare nucleu? accesi0il 'iecarei componente
/in 1an/2 +ri/&e prin interme/iul rin& 0us-ului este Last Level Cac(eB rolul lui ar putea
'i asimilat cu cel al L3 cac(e /in )e(alem? insa in realitate 'unctiile sunt mai comple@e
pentru ca este 'olosit si /e nucleul &ra'ic. +a c(iar? alocarea utili$arii se 'ace /e catre
/riverul vi/eo? /esi poate 'i accesat /e oricare componenta. Ultima unitate 'unctionala
4(
Coal%
TL !".& N.$
/in 1an/2 +ri/&e este 12stem &ent? ce se ocupa /e inter'ata cu restul sitemului?
continan/ controller-ul /e memorie? PC4-e? %M4 si partea /e /ispla2. %easemenea? aici
re&asim si comple@a unitate /e po6er mana&ement? in esenta o varianta evoluata a
celeia /in )e(alem? ce coor/onea$a pe lan&a nuclee? procesor &ra'ic sau LLC si iesirea
/e /ispla2? componentele PC4-e sau RM. 12stem &ent are propria 'recventa /e lucru
si tensiune /e alimentare 'ata /e nuclee sau /e procesorul &ra'ic.
1.4 Procesoarele Iv< =ridge pe nm
4ntel 4v2 +ri/&e este a treia &eneraEie /e procesoare Core i
4v2 +ri/&e este versiunea pe 22 nm a 'amiliei /e procesoare 1an/2 +ri/&e?
apreciate pentru nivelul /e per'ormanE= competitiv Di consum /e ener&ie re/us. )oile
c(ip-uri sunt mult mai mici /ecat pre/ecesorii lor? avan/ o supra'ata /e numai 1*0 mm2
8,5O /intr-un Gua/ core 1an/2 +ri/&e9? in ciu/a unei cresteri a numarului /e tran$istori
pana la 1.# miliar/e 8cu 20O mai multi9. 1i cel mai mult s-a investit la nivel /e 7PU?
care are acum 1* 1tream Processors si 2 unitati /e te@turare in varianta cea mai
per'ormanta 85% #0009. Trecerea la procesul /e 'a0ricaEie pe 22 nm are o importanE=
mult mai mare pentru 4ntel /eoarece? /= startul unei noi ere <n in/ustria
microprocesoarelor? prin intro/ucerea te(nolo&iei tran$istoarelor 3%. Potrivit 4ntel?
tran$istoarele 3% sunt cu pCn= la 3,O mai per'ormante /ecCt cele planare? 'olosite <n
actuala &eneraEie /e procesoare pe 32 nm. Mai mult /ecit atit? sporul /e per'ormanE=
este o0Einut cu volta!e mai mici /ecit cele necesare pentru procesoarele actuale? 'apt
ce re/uce consumul /e ener&ie c(iar Di cu 50O.

4igura 1$. 7ran)istoare tridimensionale in noua arhitectura.
41
Coal%
TL !".& N.$
Procesoarele 4v2 +ri/&e mostenesc <n mare parte micro-ar(itectura 1an/2 +ri/&e?
/ar cu un num=r semni'icativ /e <m0unatatiri. st'el? sporul /e per'ormanta <n
comparaEie cu actuala &eneraEie /e procesoare Core i3;i5;i, va 'i /e apro@imativ 20 O
pentru nucleele /e calcul Di 30 O pentru inter'aEa &ra'ic= inte&rat=. Nn timp ce inter'aEa
&ra'ic= inte&rat= primeDte suport pentru speci'icaEiile %irectM 11 Di
te(nolo&iile IpenCL 1.1? pentru instalarea unei soluEii &ra'ice /e/icate avem la
/ispo$iEie conectivitate PC4 A@press 3.0 @1*. Pentru peri'erice avem la /ispo$iEie Di
un controller PC4e 2.0 @#.

4igura 1'. Arhitectura de nm a procesoarelor Intel Core
Printre 0ene'iciile procesoarelor /in a treia &eneratie Core -i. se numara>
# suport nativ pentru US6 4.A .' porturi0
# suport pentru P)e 4.A
# procesoarele &uad#core .cu ' nuclee de calcul0 vor intra si in gama mainstream
# poate folosi memorii --14 de pana la <7AA M9z
# procesorul grafic integrat o sa aiba <7 !U .shadere0 fata de <@ cate are acum B
realizand un salt de performanta de cel putin 4A?
# procesorul grafic o sa fie compatibil -irectC <<
4
Coal%
TL !".& N.$
# se speculeaza ca unele laptopuri din generatia actuala vor putea fi upgradate cu
procesoare din noua generatie )v8 6ridge.
%esi poate parea la prima ve/ere un simplu TicK? 4ntel /enumeste 4v2 +ri/&e ca
'iin/ /e'apt un TicKP /atorita unor im0unatatiri atat in ceea ce priveste per'ormanta cat
si in ceea ce priveste consumul ener&etic 8/esi con'orm calculelor mele 4v2 +ri/&e este
TocK? nu TicK? nu ne putem impotrivi /orintei celor /e la 4ntel /e a or/ona evolutia
propriilor procesoare /upa cum isi /oresc9. st'el putem ve/ea noutati ca> -pipeline/
/ivi/er.? -ne@t pa&e pre'etc(er.? a/au&iri la 41 pentru conversiile in vir&ula mo0ila pe
1*0iti? -'ast strin& moves. /ar si acces rapi/ la re&istrele /e 0a$a F1;71.
Pentru a economisi ener&ie atunci can/ memoria este in mo/ sel'-re'res(?
procesorul poate opri parti ale 0u''erelor %%R 4;I. I alta 'acilitate utila in special
procesoarelor /estinate porta0ilelor este pre$enta mai multor T%P-uri? ce pot 'i
comutate manual /in Lin/o6s sau automat in 'unctie /e starea /e incarcare a 0ateriei.
Cu toate acestea? 4v2 +ri/&e nu repre$inta o noutate pentru nimeni? 'iin/ anuntat
inca /in momentul lansarii 1an/2 +ri/&e. r(itectura /e 0a$a in acest ca$ este
ar(itectura 1an/2 +ri/&e? translatata pe un proces /e 'a0ricatie pe 22nm? si im0unatatita
asa cum aminteam mai sus. Avi/ent? nu vor0im /oar /espre un /ie-s(rinK? cei /e la 4ntel
im0unatatin/ solutia &ra'ica inte&rata 85% #0009? care suporta acum %M 11 si a/uce un
spor /e per'ormanta consi/era0il 'ata /e 5% 3000.
4n a'ara /e im0unatatirile a/use partii /e &ra'ica? si partea /e CPU 0ene'icia$a /e
pe urma unor im0unatatiri? procesoarele 4v2 +ri/&e 'iin/ /otate acum cu controller-e
PC4-A 3.0? un controller /e memorie mai per'ormant? multiplicator ma@im crescut? /e la
5,@ la *3@? /ar si un alt potential /e overclocKin& in con/itii e@treme? /atorita
multiplicatorului mai mare si procesului /e 'a0ricatie.
C(ipset-ul [,,? pe /e alta parte? inte&rea$a acum un controller U1+ 3.0. Partea cea
mai 'rumoasa in ca$ul acestei lansari este compati0ilitatea /intre plat'orme. st'el?
placile /e 0a$a /otate cu [,, sunt compati0ile cu procesoarele 1an/2 +ri/&e? in timp ce
4v2 +ri/&e poate 'i 'olosit si pe placile /e 0a$a /otate cu c(ipset [*8 sau P*, +3.
4%
Coal%
TL !".& N.$
1.5 Arhitectura ?as:ell.
Urmatoarea &eneraEie /e procesoare 4ntel va avea numele /e co/ 5as6ell.
Procesoarele 5as6ell vor 'i 'a0ricate pe te(nolo&ia 22nm la 'el ca Di procesoarele 4v2
+ri/&e.
%e mulEi ani 4ntel 'oloseDte mo/elul /e /e$voltare .ticK-tocK. <n 'a0ricarea
procesoarelor. Nn acest mo/el 'iecare ticK repre$int= 'olosirea unui nou proces /e
'a0ricaEie pentru a pro/uce o versiune mai ra'inat= a ar(itecturii e@istente iar 'iecare
tocK intro/uce o microar(itectur= nou= pe procesul /e 'a0ricaEie e@istent. Ultimul -ticK.
a 'ost micro-ar(itectura 4v2 +ri/&e lansat= cu cCteva luni <n urm=. Urmatorul tocK va 'i
ar(itectura 5as6ell. Intel ?as:ell este o ar(itectura complet nou /e$voltata pe 22nm si
sistemul H3%H 'olosit si /e procesoarele 4ntel 4v2 +ri/&e? /ar a/uce im0unatatiri /e
per'ormanta si o re/ucere semni'icativa a consumului ener&etic. Consumul re/us este o
prioritate pentru 4ntel nu /oar in ceea ce priveste procesoarele. )oile cipuri 5as6ell vor
'i compati0ile si cu alte componente cu consum re/us? 'olosite /e ta0lete RM?
a/ucan/ practic per'ormantaIntel Iv< =ridge pe &a/&eturi mult mai mici? cu 0aterii mai
sla0e. %ac= procesoarele 4v2 +ri/&e sunt practic versiuni pe 22 nm ale vec(ilor
mo/ele 1an/2 +ri/&e? cele /in 'amilia 5as6ell sunt 0a$ate pe o microar(itectur=
complet nou=? cu /esi&n mo/ular? compus /in elemente ce se vor re&=si <n toate
mo/elele viitoare /e procesoare 4ntel? mer&Cn/ /e la PC-uri /esKtop sau servere pentru
companii Di pCn= la ta0lete Di tele'oane inteli&ente. Pe lCn&= scalarea mai uDoar= a
nivelului /e per'ormanE= Di comple@itate? noul /esi&n permite simpli'icarea etapei /e
/esi&n Di proiectare? permiECn/ in&inerilor s= lucre$e cu un /esi&n unic Di s= aplice
te(nolo&iile nou /escoperite <n mo/ simultan? pentru <ntrea&a o'ert= /e procesoare 4ntel.
F=r= a /a prea multe /etalii? %avi/ Perlmutter - mana&er &eneral al 4ntel
rc(itecture 7roup? a preci$at c= primele procesoare ?as:ell pentru clen/i vor fi modele
dual"core >i @uad"core? ec(ipate cu una /intre cele trei variante de grafic. integrat.5 7T1
8pentru procesoare cu e'icienE= ener&etic= ri/icat=9? 7T2 8stan/ar/9 Di 7T3 8per'ormanEe
/u0le 'aE= /e 7T2? la un consum /e ener&ie m=rit9. Raportat la consumul /e ener&ie?
44
Coal%
TL !".& N.$
nucleul &ra'ic re$ervat pentru 'amilia /e procesoare 5as6ell o'er= performan/e
apro6imativ du9le 'aE= /e cel 'olosit <n procesoarele 4v2 +ri/&e. )oul 7PU este
compati0il *irectA 11.1 Di primeDte mai multe <m0un=t=Eiri pe partea /e multime/ia>
re&la!e avansate pentru a!ustarea calit=Eii Di sta0ili$area ima&inii? suport pentru re/area
unei &ame e@tinse /e 'ormate me/ia? encoder hard:are pentru formatul !PEB Di suport
pentru redare video la re)olu/ie C D4C. Pe partea /e CPU? per'ormanEele cresc
cu apro6imativ 1(E 'aE= /e un procesor 4v2 +ri/&e la aceeaDi 'recvenE=? <ns= a/=u&area
setului /e instruc/iuni AFA a/uce un spor /e per'ormanE= mult mai consistent pentru
aplicaEiile special optimi$ate. Cele mai /e e'ect <m0un=t=Eiri sunt a/use asupra
optimi$=rii consumului /e ener&ie. %ac= inter'aEa &ra'ic= mai e'icient= /u0lea$= practic
per'ormanEele 2%;3%? '=r= a creDte consumul /e ener&ie? a/=u&area unui nou sta/iu /e
economisire a ener&iei 8;(i69 re/uce /e 20 ori necesarul /e ener&ie pentru 'uncEionarea
<n i/le? cCn/ procesorul nu e@ecut= sarcini /e calcul. CCt /espre viitoarele &eneraEii /e
ta0lete Di sisteme ultra0ooK? %avi/ Perlmutter a menEionat un consum /e ener&ie <n
sarcin= /e numai $G? consi/era0il mai mic /ecCt cei 1,L o0EinuEi cu cele mai
e'iciente procesoare 4v2 +ri/&e /isponi0ile <n pre$ent.
Procesoare 5as6ell vor avea noi caracteristici? cum ar 'i instrucEiuni FM 2.0?
<m0un=t=Eirea 7PU Di overclocKin&-ului? re&ulator /e tensiune inte&rat? consum re/us.
Procesoarele vor utili$a socKet-uri? socKet 53 8L711509 pe /esKtop? Di socKet 73 pe
plat'orma mo0il=.
Procesoarele 5as6ell vor avea trei versiuni /e unit=Ei /e &ra'ic=> 7T1? 7T2 Di
7T3. 7T1 va avea cea mai mic= per'ormanE= /in toate cele trei? Di va 'i 'olosit /oar pe
cipuri /ual-core. %esKtop-urile Gua/-core vor avea o &ra'ic= mai 0un= 'olosin/ 7T2 Di
Gua/-core-urile mo0ile pro/use vor veni cu 7T2 sau &ra'ic= 7T3.
cestea 'iin/ spuse? consumul /e ener&ie electric= va 'i mare? /ar Di per'ormanEele
pe m=sur=. )oua &enera ie se pare c= va avea o 'orm= stan/ar/? <ns= vor a/uce mai
multe per'orman e. Pentru o versiune Gua/ core PC5-ul va ie i /in /iscu ie automat i
socKetul va 'i /i'erit 'a = /e ceea ce am <ntClnit pCn= acum la ULF. Un /ual core '=r=
ULF are un T%P /e 3,L? iar cel Gua/ core unul /e #,L.
45
Coal%
TL !".& N.$
4ntel 5as6ell? primele /etalii /espre noua 8micro9 ar(itectura
4nainte ca procesoarele 4ntel 4v2 +ri/&e sa soseasca pe piata? pro/ucatorul
american o'era /e!a primele /etalii /espre noua ar(itectura? 4ntel 5as6ell.
5as6ell este succesorul pe 22 nm a lui 4+84v2 +ri/&e9 si este preconi$at c= va
ap=rea <n 2013. 5as6ell va inclu/e suport pentru 4ntel\s Transactional 12nc(roni$ation
A@tensions 8T1M9? un nou set /e instrucEiuni menite s= m=reasc= per'ormanEa
procesoarelor multi-core.
1ta0ilirea sarcinilor 'iec=rui procesor? pentru a nu risca erori /e /ate? este
prioritatea 4ntel? care pl=nuieDte s= mute acest proces /e la nivelul so't6are la cel
(ar/6are prin 4ntel 5as6ell. Pentru a 0ene'icia la ma@im /e 'uncEiile o'erite /e noua
ar(itectur= 4ntel? pro&ramatorii vor 'i nevoiEi s= a/apte$e aplicaEiile /e!a e@istente.
1c(im0=rile a/use prin ar(itectura 4ntel 5as6ell vor /uce atCt la o <m0un=t=Eire a
per'ormanEei CPU '=r= /ep=Direa su0stanEial= a vite$elor clocK? /ar Di un consum mai
e'icient /e ener&ie.
1.6. Arhitectura 7ilera64.
Compania Tilera? cu spri!inul unora /e la M4T? a /e$voltat o nou= 'amilie /e
procesoare? nu /ual-core? nici Gua/-core? ci3 EineEi-v= 0ine? *# core]]]
Cele *# unit=Ei /e calcul 8core9 'olosesc te(nolo&ia "0nm Di rulea$= <n intervalul
*00-"00 M5$. Nntre& procesorul este /e 'apt o -plac=. <mp=rEit= <n *# /e unit=Ei mici?
a'erente celor *# core-uri? /ispuse 8 @ 8. Fiecare ast'el /e unitate are un consum <n
intervalul 1,0 T 300mL? iar speci'icaEiile te(nice spun c= 'iecare este un procesor <n
toat= re&ula. sta <nseamn= c= 'iecare core poate rula in/epen/ent un <ntre& sistem /e
operare? Di luate <mpreun=? mai multe core-uri pot rula 'oarte e'icient 1I-uri multi-
tasKin& Di multi-processin&.
I <ntre0are interesant= Di capital= este nu cCte operaEii pe secun/= poate e@ecuta
noul procesor 8/eDi acest aspect este /e asemenea impresionant? Tilera susEinCn/ o
capacitate /e 1"2 miliar/e operaEii;secun/=9? nici e'icienEa ener&etic=? ci cum vor putea
'olosi pro&ramatorii acest procesor la a/ev=rata valoare3 CCt /e uDor va 'i s= 'oloseDti
toate cele *# procesoare care lucrea$= <n comun? Di 'iecare s= se <nEelea&= cu celelalteJ
46
Coal%
TL !".& N.$
1peci'icaEiile te(nice spun c= T4LA*# este pro&rama0il <n C 8mai e@act stan/ar/ul
)14 C9? Di aplicaEiile /e$voltate anterior vor putea 'i 'olosite '=r= pro0leme pe noul
procesor. Core-urile pot 'i &rupate <n clustere? pentru a putea a/apta Di /imensiona
puterea /e calcul /e care 'iecare aplicaEie <n parte are nevoie. Lucrul interesant este c=
se pot rula c(iar mai multe sisteme /e operare <n paralel? acest procesor putCn/ ast'el
<nlocui su0sisteme /e mai multe procesoare.
CCteva ci're interesante /in speci'icaEii>
5M+ cac(e pe procesorB
1"2 miliar/e operaEii;secun/=B
50 70ps 0an/6i/t( operaEii 4;IB
# controllere /e %%R2B
*00-"00 M5$ per core.
Tile*# este reali$at pe un sistem parcelar 8/e un/e si numele9? cu *# /e parcele.
Fiecare parcela acomo/ea$a un core? memoria cac(e proprie? si un comunicator.
ceasta con'i&uratie a 'ost &an/ita /e pro'esorul nat &ar6al in urma cu apro@imativ
10 ani? si a /urat pana acum pentru a a!un&e pe piata.
Fiecare core are cate trei unitati /e procesare? /oua LU 8Arit(metic ,o&ic Hnit9 si
o FPU 84loatin& Point Hnit9? si 'recvente intre *00 si "00 M5$. Memoria cac(e este
impartita in 1* U+ L1 cac(e e@clusiv si inca *# U+ L2 cac(e per core. 4nsa cac(e-ul L2
'unctionea$a la comun pentru cele *# nuclee? /ucan/u-se la # M+ L2 cac(e total si
comun.
Fiecare Tile*# are inte&rate patru controller-e /e memorie %%R2? /oua inter'ete
10-7i&aL)? /oua inter'ete 7i&aL)? /oua inter'ete PC4-A #@ si o inter'ata 4;I
mo/ula0ila. %in toate acestea? ne putem /a seama ca Tile*# nu are nevoie nici /e un
nort(0ri/&e? nici /e un sout(0ri/&e. Aste o solutie sin&le c(ip. 1i cu toate acestea
consuma intre 11 si 1" L /oar 81,0 T 300 mL per core9. 4n plus? Tile*# isi poate trece
core-urile ne'olosite in sleep mo/e? petru a sca/ea si mai mult concursul.
4#
Coal%
TL !".& N.$
ceste procesoare sunt 'a0ricate /e T1MC? intr-un proces te(nolo&ic /e "0 nm
8/in motive 'inanciare9? vin su0 'orma unor placi PC4-A si costa #35 ^ pentru cantitati
/e minim 10 000 unitati. Ale e@celea$a in procesare /e retea avansata si procesare
vi/eo? /ar pot 'i pana la urma 'olosite in orice scop.

4igura (. Arhitectura procesorului 7ilera64.
Fiecare /in cele *# /e -pl=ci. componente? /ispuse <ntr-o reEea 8 @ 8? inclu/e o
unitate /e procesare? o unitate /e memorie cac(e Di un s6itc(? care poate trimite /ate
c=tre 'iecare /intre cei ma@im # vecini ai s=i. Fiecare -plac=. are o l=Eime /e 0an/= /e
500 70ps? l=Eimea /e 0an/= a&re&at= a intre&ului c(ip Tile*# a!un&Cn/ la 32 T0ps. I
alt= caracteristic= interesant= a procesorului este 'le@i0ilitatea ar(itecturii memoriei
cac(e. Fiecare -plac=. /ispune /e 2 0locuri a cCte 8 U+ /e memorie cac(e L1 Di o
unitate /e *# U+ /e memorie cac(e L2. Toate aceste unit=Ei /e memorie cac(e
in/ivi/uale pot 'i <ns= 'olosite ca un mare 0loc /e memorie cac(e /e 5 M+? /atorit=
4$
Coal%
TL !".& N.$
posi0ilit=Eii ca /atele? /ac= nu sunt &=site <n cac(e-ul nucleului local? s= 'ie cautate <n
cac(e-ul celorlalte nuclee? <nainte /e a 'i luate /in memoria RM.
Paragraful -Te(nolo&iile celei /e-a /oua &eneratii /e procesoare 4ntel.
)ntel %urbo 6oost %echnolog8 @.A,
)ntel 98per#%hreading %echnolog8,
)ntel 9- Draphics,
)ntel Smart Cache
.1 IntelI 7ur9o =oost 7echnolog<
4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 a/uce per'orman e inteli&ente? c(iar /ac= lucre$i la
sarcini simple ce 'olosesc un sin&ur nucleu al procesorului? sau /ac= rule$i sarcini
intensive ce necesit= utili$area simultan= a mai multor nuclee]
4at= cum poti sa 0ene'icie$i si tu /e per'orman e sporite pentru o varietate /e
mo/uri /e lucru >
)u tre0uie s= 'ii e@pert pentru a rula multitasK /eoarece $ilnic 'aci asta aproape
'ara sa-ti /ai seama. %e la uploa/-ul /e 'oto&ra'ii la au/u ia mu$ical=? /e la navi&atul pe
internet la scrierea /e te@te? 'olosesti $ilnic 'acilitatea /e multitasKin& si ai nevoie
per'orman = pentru a putea rula mai repe/e mai multe aplicatii simultan? '=r= sa stii
neap=rat cum 'unc ionea$=.
%aca esti pasionat /e me/ia /i&ital= 8 ... si cine nu este acum cin/ 'iecare /intre
noi avem unul sau mai multe camere 'oto /i&itale si camere vi/eo /i&itale
per'ormante ... 9? ai nevoie /e per'orman e care s=-ti permit= s= lucre$i la mai mult /e o
aplica ie <n acela i timp? /e la transmiterea /e 'ilme la /esc=rcarea /e 'i iere au/io la
uploa/ul /e 'ilme sau e/itarea 'i ierelor vi/eo.
%aca esti 7amer 8 ... si cine nu are nevoie si /e o aventura in lumea !ocurilor
virtuale ca sa se /estin/a ... 9 tre0uie /oar sa stii cite ceva /espre cele mai noi
4'
Coal%
TL !".& N.$
te(nolo&ii? pe care apoi a0ia vei a teapa s= le teste$i. )oua 'amilie 2010 /e Procesoare
4ntel Core i3? i5 si i, iti asi&ura per'orman ele /e care ai nevoie pentru a sta conecta la
!oc tot timpul si a o0tine satis'actie ma@ima.
4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 este un concept simplu> orice procesor are o
'recven = /e 0a$=. Ma!oritatea procesoarelor pot atin&e 'recven e mai mari <n anumite
con/i ii. 4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 cre te automat 'recven a nucleelor active
/up= cum este necesar. Poti ast'el sa o0tii vite$= ma@im= atunci cin/ rule$i aplicatii
intensive 8me/ia /i&itala? !ocuri ...etc.9 I /at= ce sistemul are 4ntelW Tur0o +oost
Tec(nolo&2? procesorul /etermin= automat 'recven a ma@im= la care poate 'unc iona <n
'unc ie /e con/i iile /e 'unc ionare. 4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 permite automat
nucleelor procesorului s= rule$e mai rapi/ 'a = /e 'recven a /e operare /e 0a$= /ac=
procesorul rulea$= la o temperatur= sc=$ut=? curent sau limitele /e ener&ie si numai
atunci cin/ este nevoie. +a$Cn/u-se pe cea mai nou= microar(itectur= 4ntel? 4ntelW Tur0o
+oost Tec(nolo&2 este unica pentru procesoarele 4ntelW Core_ i5 i 4ntelW Core_ i, . ceasta
te(nolo&ie este creeat= s= intre <n ac iune <n 'unc ie /e nivelul /e incarcare la care este
supus procesorul sau /e momentul <n care este necesar= mai mult= putere.
4igura 1. 7ehnologia 7ur9o =oost .(.
4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 cre te inteli&ent 'recven a procesorului pentru a
o'eri per'orman e ma@ime i /istri0uie puterea <n 'unctie /e nivelul /e activitate. 1e
activea$= automat orice num=r /e nuclee active sau procesoare virtuale. %e asemenea?
aceasta te(nolo&ie permite procesorului s= creasc= 'recven a nucleelor asi&urCn/u-se
c= nu se /ep= esc limitele electrice i termale speci'icate.
5(
Coal%
TL !".& N.$
1= ne uit=m la trei situa ii un/e 4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 a/uce per'orman e>
Per'orman = 1in&le TasK > cCn/ /oar un nucleu este <n u$ ` ca atunci cCn/ /oar o
sin&ur= aplica ie sin&le-t(rea/e/ este activ= `4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 o'er=
per'orman e /oar unui sin&ur nucleu? celui activ.
MultitasKin& mo/erat > cCn/ /ou= /intre cele patru nuclee ale unui procesor Gua/-
core sunt activate? 4ntelW Tur0o +oost Tec(nolo&2 cre te automat 'recven a celor /ou=
nuclee active ceea ce re$ul= <n per'orman e 'oarte 0une pentru am0ele sarcini.
MultitasKin& comple@ > c(iar /ac= toate nucleele sunt active? 4ntelW Tur0o +oost
Tec(nolo&2 cre te per'orman ele pentru toate sarcinile atCta timp cCt procesorul
'unc ionea$= su0 speci'ica iile termice i electrice.
Ce este te(nolo&ia Tur0o +oostJ
cesta te(nolo&ie permite automat ca nuclee procesorului sa poata rula cu o
'recventa mai mare /ecat 'recventa /e 0a$a 8nominala9? /ar atentie? /oar /aca
procesorul 'unctionea$a in ca/rul limitelor /e putere? curent si temperatura.
st'el Tur0o +oost impreuna cu te(nolo&ia 5T a/uc o crestere /e per'ormana atat
in procese multi-t(rea/e/ cat si sin&le -t(rea/e/. Tur0o +oost se activea$a atunci can/
sistemul /e operare 8I19 solicita per'ormanta ma@ima /in partea procesorului.
FrecvenEa ma@im= atinsa /epin/e /e num=rul /e nuclee active iar cantitatea /e
timp petrecuta /e procesor inTur0o +oost /epin/e /e volumul /e munc= Di me/iul /e
operare.
Iricare /intre urmatoarele poate seta limita superioara a Tur0o +oost pe un
volum /e munca /at>
numarul de nuclee active ;
consumul de curent estima ;
consumul de energie estima ;
temperatura procesorului.
tunci can/ procesorul rulea$a su0 aceste limite si volumul /e munca cere
per'ormanta suplimentara? 'recventa procesorului va creste /inamic cu increment /e
51
Coal%
TL !".& N.$
133M5$ pe intervale scurte Di re&ulate pana can/ limita superioara este atinsa sau pana
can/ cresterea 'recventei pentru numarul activ /e nuclee este atins.
Aste oarecum o e@plicatie stu'oasa si poate &reu /e inteles? /e aceea am sa ve/em
un e@emplu concret.
A@emplu concret> Luam ca e@emplu un procesor cu # nuclee si te(nolo&ie
5T > 4ntel Core i,-8,0. Frecventa nominala a procesorului este /e 2."3 75$? avan/
te(nolo&ie 5T? practic in sistemul /e operare va aprea ca si cum ar avea 8 nuclee.
Pentru procesorul /e mai sus 4ntel ne /a urmatoarele /ate pentru Tur0o
+oost> 2;2;#;5. Ce inseamna acestaJ
Aste multiplicatorul cu care se reali$aea$a cresterea /e 'recventa3si se calculea$a
in 'elul urmator> am mentionat mai sus ca toate cresterile /e 'recventa se reali$ea$a cu
increment /e 133 M5$? /eci>2Q133M5$;2Q133M5$;#Q133M5$;5Q133M5$.
Mai avem /e stiut un sin&ur lucru? valoarea multiplicatorului 82;2;#;59 se re'era
mereu in or/ine inversa? a/ica>#;3;2;1. 8nuclee active9 /ica>
-la # nuclee active ale procesorului? prin Tur0o +oost 'recventa poate creste cu
2Q133M($? a!un&an/ la 'recventa ma@ima /e 3200M($ 8 2"33M5$P2**M5$9. ceeasi
crestere /e 'recventa o poate arata si /aca are 3 nuclee active.
Ce 'ace Tur0o +oostJ
1a $icem ca 'olosim o aplicatie sau un pro&ram care este 0ine optimi$at pe
procesoare cu mai multe nuclee 8P(otos(op C1#9 si poate 0ene'icia /e per'ormantele
lorB inseamna ca toate cele # nuclee ale procesorului vor 'i active 8ocupate9 asa/ar nu
prea ramane loc si pentru o crestere semni'icativa a 'recventei 8Tur0o +oost9? pentru ca
atunci procesorul nu s-ar mai inca/ra in limitele /e care spuneam mai sus. %ar? /aca
totusi c(iar si in aceste con/itii 8e posi0il9 aceste limite nu sunt atinse atunci? o crestere
a 'recventei 82Q133M5$9 este posi0ila.
1cenariul /e mai sus insa? /in pacate nu se re&aseste la ma!oritatea aplicatiilor3sa
nu uitam ca procesorul luat ca si e@emplu este capa0il sa lucre$e la 8 t(rea/-uri 8-'ire.9
simultan3./eci asta este un paralelism 'antastic? si numai /atorata te(nolo&iei 5T.
Procesoarele M% nu pot lucra simultan /ecat la atatea t(rea/-uri? cate nuclee au.
5
Coal%
TL !".& N.$
1i /orim sa !ucam un Cr2sis? si este 0inestiut ca ma!oritatea !ocurilor nu prea sunt
optimi$ate pe te(nolo&ie multi-core 8mai ales peste 3-# nuclee? ce-i /rept situatia se
im0unatateste9. 1i atunci practic avem un procesor 'oarte per'ormant? cu # nuclee /ar
care /in pacate nu ne va a!uta sa atin&em per'ormante mai 0une3%e o0icei la !ocuri?
'recventa contea$a mai mult? /ecat pre$enta mai multor nuclee. 1i asa? un /ual-core cu
'recventa mai mare? pro/uce FP1-uri mai mari /ecat un Gua/-core3stri&ator la cer]]]
%ar Tur0o +oost incearca sa re$olve un pic situatia3%in moment ce !ocul
respectiv nu prea poate 'olosi celelalte /oua nuclee? ele /evin inactive? iar ca sa
compense$e acest lucru Tur0o +oost? va mari 'recventa nucleelor active3in ca$ul
nostru? /aca procesorul nostru va avea /oua nuclee inactive si /oua active? 'recventa
poate creste cu #Q133M5$P'recventa nominala.
1istemul Tur0o +oost intro/us /e 4ntel o/ata cu )e(alem a permis utili$area mult
mai 0una a re$ervei termice si ener&etice puse la /ispo$itie procesorului? permitan/ un
consum mai re/us /e ener&ie in situatiile /e incarcare me/ie precum si o per'ormanta
crescuta in aplicatiile sin&le-t(rea/e/. I/ata cu venirea lui ClarK/ale si su0sistemu
l&ra'ic a 'ost intro/us in ecuatie? acesta 'iin/ partial controlat in 'unctie /e incarcarea pe
CPU sau 47P si re$erva /e putere /isponi0ila. Ai 0ine? a /oua &eneratie a sistemului
Tu0o +oost 'ace mai mult /e atat? 'olosin/ inertia termica a sistemului /e racire pentru
a impin&e si mai sus per'ormanta /isponi0ila pentru o scurta perioa/a /e timp.
Pentru o e@empli'icare &ra'ica rulati animatia /e mai !os>
4igura . E6emplificarea grafica a tehnologiei 7ur9o =oost.
5%
Coal%
TL !".& N.$
1a nu uitam totusi ca nu e un lucru linear3.nuclee inactiveacrestere /e
'recventa3Tur0o +oost intervine /oar /aca e ca$ul si /aca per'ormante ma@ime sunt
necesare? alt'el ar 'i inutil sa rule$e la 'recvente mari? caci pe lan&a 'aptul ca tre0uie sa
'ie per'ormant procesorul tre0uie sa 'unctione$e si e'icient.
. IntelI ?<per"7hreading 7echnolog<
4ntel 52per-T(rea/in& Tec(nolo&2 permite o utili$are mai e'icienta a resurselor
procesorului si o'era per'ormante im0unatatite in aplicatiile multit(rea/ 8care suporta
procesoare cu multe nuclee9. st'el poti rula simultan o multime /e aplicatii /esKtop cu
cerinte ri/icate? 'ara incetiniri /e vite$a. )oua 'amilie /e procesoare 4ntelW Core_
/in 2010 este construit= pe ar(itectura /e 32nm? ce permite ec(iparea acestora cu un
num=r /e /oua ori mai mare /e tran$istori pe aceeaDi supra'aE= pentru a creea
procesoare mai mici Di mai puternice. ceasta perimte inte&rarea unor te(nolo&ii
inteli&ente asa cum este si 4ntel 52per-T(rea/in& Tec(nolo&2 84ntelW 5T Tec(nolo&29?
/isponi0il= pe noile procesoare 4ntelW Core_ i3? 4ntelW Core_ i5 Di 4ntelW Core_ i,
/in 2010.
Te(nolo&iile /in procesoarele 4ntel Core pot 'i comple@e? ceea ce poate 'i /i'icil s=
<nEele&eti valoarea imens= pe care o au. %ar cCDti&urile /e per'ormanE= imense? timpul
/e r=spuns uimitor? sunt motive e@celente pentru %vs. s= a'lati mai multe /espre
te(nolo&ia 4ntel 52per-T(rea/in& - Di s= va /oriti un PC ec(ipat cu un nou procesor
4ntel Core /in 2010.
4ntel 5T Tec(nolo&2 permite procesoarelor s= rule$e /ou= sarcini <n acelaDi timp?
/eoarece 'oloseDte resursele procesorului mai e'icient.Feti putea ast'el sa re$olvati mai
multe cCn/ rulati multitasKin& Di veti termina cea aveti /e '=cut mai rapi/.
Feti putea rula multitasK mai inteli&ent cu te(nolo&ia 4ntel 5T. ceasta /in cau$= c=
4ntel 5T Tec(nolo&2 creea$= nuclee HvirtualeH? permiECn procesorului s= e@ecute
e'icient procesare multit(rea/ <n nucleele sale. Da/ar? atunci cCn/ 'olositi computerele
pentru activit=Ei intense cum ar 'i multitasKin&ul? crearea sau e/itarea /e 'iDiere &ra'ice?
multit(rea/in&-ul simultan o'er= o cale a/iEional= pentru ca in'ormaEiile s= circule prin
'iecare nucleu. ceasta <nseamn= c= orice rulati se va re$olva mai repe/e. %e e@emplu?
54
Coal%
TL !".& N.$
noul procesor /ual-core 4ntelW Core_ i5 /in 2010 poate rula # sarcini simultan -
'olosin/ inteli&ent toate resursele /in cele 2 nuclee.
Procesarea '=r= te(nolo&ia 4ntel 5T este mai lenta. Rularea aplicatiilor este
<nceata Di /urea$= mult s= rule$i c(iar Di o sarcin= simpl=. RulCn/ aplicaEii intense pe un
nou procesor 4ntel Core /in 2010 ec(ipat cu te(nolo&ia 4ntel 5T asi&ura un plus /e
vite$a /eoarece nucleele sunt complet incarcate. 1arcinile sunt re$olvate mult mai rapi/?
aDa/ar se re$olv= mai multe <ntr-un timp mai scurt. MultitasKerii? 'anii me/ia /i&italaDi
pasionaEii /e multime/ia vor aprecia te(nolo&ia 4ntel 5T. Antu$iaDtii ce utili$ea$a
aplicatii &ra'ice pot crea? e/ita Di enco/a 'iDiere &ra'ice per'ormante <n timp ce rulea$=
aplicaEii <n 'un/al cum ar 'i pro&rame antivirus - toate acestea '=r= a compromite
per'ormanEele. bi utili$atorii /e internet o0tin r=spuns mai rapi/ pentru aplicaEiile
online.
4igura %. 4unctionarea 7ehnologiei ?<per"7hreading.
PC-ul tau nu tre0uie s= <ncetineasc= /oar pentru c= ai cCteva aplicaEii /esc(ise. Cu
4ntel 5T Tec(nolo&2? poti 0ene'icia /e per'ormanEele inteli&ente c(iar acum si asta
/eoarece 4ntelW 52per-T(rea/in& Tec(nolo&2 permite 'olosirea mult mai e'icient= a
resurselor procesorului vei re$olva totul mai rapi/? vei ve/ea o creDtere important= <n
per'ormanEe Di vei 'i pre&=tit pentru viitoarele aplicaEii.
1o't6are-ul multit(rea/ /e ast=$i necesit= per'ormanEe <m0un=t=Eite. MulEumit=
4ntelW 52per-T(rea/in& Tec(nolo&2? vei putea rula aplicaEii cum ar 'i /o0e
55
Coal%
TL !".& N.$
P(otos(opQ sau :uicKtimeQ '=r= a pier/e /in per'ormanEe sau /in putere.
ceasta este mai e'icient /ecCt a a/=u&a mai multe nuclee procesorului 8ceea ce
inseamna o investitie suplimentara9 . )oile procesoare 4ntelW Gua/-core 'olosesc 4ntelW
52per-T(rea/in& Tec(nolo&2 pentru a trans'orma patru nuclee per'ormante <n
per'ormanE= uimitoare pentru 8 sarcini.
.% IntelI ;mart Cache
1istemul 4ntelW 1mart Cac(e inclu/es cac(e L1 Di L2 cac(e? /ar Di L3 cac(e?
e@clusiv pentru procesoarele 4ntelW Core _ i5 an/ Core_ i,. Nn aceste noi procesoare?
'iecare nucleu are propria memorie cac(e L1 Di L2 pentru instrucEiuni Di /ate. Toate cele
patru nuclee <mpart aceast= memorie cac(e L3 - o memorie imens= /e 8M+ L3 care este
inte&rat= <n structura /e memorie a procesorului Di care <m0un=t=EeDte per'ormanEele.
4ntelW 1mart Cac(e creDte pro0a0ilitatea ca 'iecare procesor s= accese$e /ate /e la
su0sistemul cac(e care este mult mai rapi/ Di mai e'icient /ecCt /e la memoria
sistemului. %ac= un nucleu necesit= s= accese$e mai mult= in'ormaEie? poate accesa
toat= memoria /e 8M+ /in memoria cac(e L3. %ac= toate nucleele necesit= accesarea
/atelor? memoria cac(e este parta!at=. 4ntelW 1mart Cac(e p=strea$= mai multe
in'ormaEii mai aproape /e procesor pentru o e@ecuEie mai rapi/= Di pentru ma@imi$area
utili$=rii memoriei cac(e. vanta!ele te(nolo&ice ale 4ntelW 1mart Cac(e cresc
memoria total= a sistemului Di resursele cac(e? ast'el <ncCt aplicaEiile rulea$= mai rapi/.
Cu 4ntelW 1mart Cac(e? clienEii pot rula multitasK mai e'icient Di se pot 0ucura /e !ocuri
3% intense sau pot e/ita 'iDiere vi/eo '=r= pro0leme.
56
Coal%
TL !".& N.$
4igura 4. !emoria ;mart Cache.
4ata /eci cum <m0un=t=EeDte 4ntelW 1mart Cac(e per'ormanEele >
Fiecare nucleu poate accesa memoria cac(e L3? aDa/ar utili$area memoriei
cac(e este ma@imi$at=.
)ucleele /e procesare pot stoca Di accesa rapi/ in'ormaEiile utili$ate 'recvent.
Memoria cac(e este mai rapi/= Di mai e'icient= /ecCt memoria sistemului.
.4 IntelI ?* Braphics
Mul i /intre clientii cu care /iscut /espre ac(i$itia unui computer nou cre/ c=
au nevoie /e o plac= &ra'ic= a/i ional= pentru a 0ene'icia /e cele mai 0une per'orman e
vi$uale. Ceea ce spun tuturor celor cu care /iscut aceasta pro0lema este ca pentru
ma!oritatea sarcinilor - inclu$Cn/ re/area vi/eo 5% i c(iar e/itarea vi/eo 5% -
procesorul are mai mult /e a 'ace cu per'orman ele vi$uale /ecCt placa vi/eo. Aste o
in'orma ie 'oarte important= pentru clien ii care caut= calitate vi/eo <m0un=t= it=
pentru multime/ia i e@perien e /e &amin&.
Tre0uie totusi sa stiti /espre per'rorman ele vi/eo <m0un=t= ite o'erite /e noua
'amilie /e procesoare 4ntelW Core_ /in 2010. ti putea avea mai multe 0ene'icii /aca
ati e'ectua up&ra/e-ul procesorului /ecCt ac(i$i ionarea unei pl=ci &ra'ice separate. 1i
asta /eoarece? la anumite mo/ele? 4ntelW 5% 7rap(ics este construit /irect <n procesor.
Ce este atCt /e tare la 4ntelW 5% 7rap(icsJ
%in 'ericire? 4ntelW 5% 7rap(ics o'er= atCt /e multe 0ene'icii <ncCt tre0uie sa
intele&eti mo/ul cum operea$a. Functie /e ceea ce /oriti s= 'aceti cu noul PC sau
Laptop este 0ine sa stiti urmatoarele >
)oile procesoare 4ntelW Core_ /in 2010 sunt inteli&ente - 'ac simpl= 0ucuria
&ra'icii uimitoare /eoarece o au <ncorporat=. )u este nevoie /e o plac= &ra'ic= <n plus.
4ntel 5% 7rap(ics este /isponi0il pe anumite mo/ele ale 'amiliei /e procesoare 4ntelW
Core_ /in 2010.
4ntelW 5% 7rap(ics o'er= putere &ra'ic= pentru sistemul t=u laptop sau /esKtop
atunci cCn/ ai nevoie /e ea pentru !ocuri? /ivertisment i multe altele.
Tre0uie /easemeni stiut c= 4ntelW 5% 7rap(ics o'er= suport total pentru
Lin/o6s ,? o'erin/ o multitu/ine /e avanta!e .
5#
Coal%
TL !".& N.$
%aca optati sa ac(i$i ionati un PC ec(ipat cu un nou procesor /in 'amilia
4ntelW Core_ /in 2010 cu 4ntelW 5% 7rap(ics? v= ve i 0ucura /e ima&ini clare? culori
0o&ate i calitate au/io incre/i0il=.
4ntelW 5% 7rap(ics inclu/e suport puternic pentru &ra'ica 3% pentru a o'eri o
e@perien = realist= la rularea !ocurilor.
4ntelW 5% 7rap(ics inclu/e 4ntelW Clear Fi/eo Tec(nolo&2 care o'er= o
e@perien = /e /ivertisment 0o&at=. F= ve i 0ucura /e re/are vi/eo 5% optimi$at=?
calitate uimitoare i au/io pe mai multe canale.
4ntelW 5% 7rap(ics i noua 'amilie /e procesoare 4ntelW Core_ /in 2010
permit o e@perien = me/ia 5% total=.
Fe i 'i uimi i /e calitatea vi/eo i au/io - este ca i cCn/ ecranul PC-ului
/evine un TF 5%]
Cu 4ntelW 5% 7rap(ics pute i vi$iona toate 'ilmele +lu Ra2Q pre'erate i
'ilme pe internet <n 5%.
%aca sunteti pasionat /e !ocuri pute i !uca cele mai tari !ocuri mainstream i v=
ve i 0ucura /e cea mai 0un= e@perien = vi/eo.
Fe i putea sa va !ucati cu milioane /e al i !uc=tori online 0ene'iciin/ /e &ra'ic=
0un= i per'orman =.
Pe anumite mo/ele /e procesoare? 4ntelW 5% 7rap(ics o'er= memorie vi/eo
/e pCn= la 1.,7+ /eci te po i !uca '=r= <ntCr$ieri sau <ntreruperi.
%eoarece mul i clien i cre/ c= sin&urul mo/ /e a te 0ucura /e culori 0o&ate?
vi/eo incre/i0il i e@perien e multime/ia realiste este s= cumperi o plac= vi/eo /iscret=.
Nn timp ce aceasta ar p=rea solu ia i/eal= vreau sa va spun ca re$ultatele o'erite /e
4ntelW 5% 7rap(ics sunt /e top pentru ma!oritatea /intre %vs. %e aceea am recoman/at
/e cele mai multe ori ca? la ac(i$itionarea unui computer nou? clientul sa opte$e pentru
o placa /e 0a$a cu &ra'ica inte&rata 8si un procesor corespun$ator ec(ipat9 ? sa pastre$e
posi0ilitatea ac(i$itionarii unei placi vi/eo separate in viitor ? prin pre$enta unui slot
PC4-M 1* 8'acin/ acum o economie /e 0ani9.
Conclu$ionin/? tre0uie sa cunoasteti 0ene'iciile o'erite /e noua 'amilie /e
procesoare 4ntelW Core_ /in 2010 - ce inclu/ 4ntelW 5% 7rap(ics? cum ar 'i>
5$
Coal%
TL !".& N.$
<. )magini mai clare, culori mai bogate i sunet excelent.
@. (bilitatea de a juca cele mai bune jocuri mainstream
4. !xperien + media 9- total+
'. !xperien + high#&ualit8 a MicrosoftE Findo:sE G
Capitolul III Clasificarea procesoarelor cu mai multe nuclee
Paragraful 1. Procesoare Te(nolo&ia CoreB
1.1. Procesoarele *ual"Core 2cu doua nuclee3.
4/eea /e procesor cu mai multe nuclee este o consecinta a e'ectelor? /in punct /e
ve/ere al per'ormantei? pe care le are 'olosirea unui PC cu mai multe procesoare in locul
unuia sin&ur. %ar un sistem 0a$at pe o placa /e 0a$a multiprocesor /evine 'oarte scump
si neatractiv pentru ma!oritatea utili$atorilor. Folosirea mai multor nuclee pe aceeasi
pastila /e siliciu permite cresterea per'ormantei cu costuri minime? /eoarece liniile /e
comunicare intre cele /oua nuclee sunt mult mai scurte? /eci mai rapi/e? in acelasi timp
/isparan/ si necesitatea construirii unei in'rastructuri pentru interconectarea nucleelor.
4nitial? aceasta i/ee era 'oarte &reu /e pus in practica /in cau$a procesului /e 'a0ricatie a
cip-urilor? ce presupunea cresterea /imensiunilor pastilei /e siliciu prin 'olosirea unui
numar mai mare /e tran$istori? implicit si a consumului. I/ata cu micsorarea
/imensiunilor tran$istorilor a /evenit posi0ila intro/ucerea unui numar mai mare /e
tran$istori in acelasi spatiu pe pastila? pastran/u-se in acelasi timp si caracteristicile
termice.
Primul processor /ual-core a 'ost conceput si construit /e 4+M in anul 2000? o/ata
cu lansarea celei /e-a patra &eneratii /e procesoare Po6erPC> Po6er # . cesta a/ucea?
in premiera? mai multe nuclee pe aceeasi pastila? 'iin/ vor0a in 'apt /e /oua nuclee pe
*# 0iti Po6erPC 1. Memoria cac(e Level 2 era impartita in trei parti e&ale? 'iecare
nucleu avan/ acces la oricare /intre ele.
5'
Coal%
TL !".& N.$
Procesoarele /ual-core sunt ceva relativ nou pe piata PC-urilor /omestice. %ar este
oare noua te(nolo&iaJ Cu si&uranta? nu. Ce inseamna /ual-coreJ Practic? /oua
procesoare intr-unul sin&ur. Fom reveni cu /etalii la aceasta /e'initie simpli'icata pe
parcursul articolului. Computerele cu mai multe procesoare sunt printre noi /e 'oarte
multa vreme si pro0lemele pe care le-a pus /e-a lun&ul timpului aceasta con'i&uratie au
'ost multe si su'icient /e &reu /e re$olvat. Marii pro/ucatori /e procesoare au intro/us
in ultima perioa/a procesoare /ual-core pentru PC-urile /omestice.
%ar au 'ost ei primii care au intro/us aceasta te(nolo&ieJ %esi am0ele companii au site-
uri Le0 care pre$inta cu mare tam-tam /ual-core? conceptul este 'oarte vec(i? el
/erivan/ /in 1MP 812mmetric Multiprocessin&9. Ce este 1MPJ %oua sau mai multe
procesoare erau instalate pe aceeasi placa /e 0a$a? impartin/ atat memoria RM a
sistemului? cat si toate celelalte resurse. Pentru procesoarele 4ntel? cea mai 'recventa
pro0lema a con'i&uratiei era ale&erea procesoarelor? care tre0uia sa 'aca parte /in
acelasi lot 8/e pe acelasi H/ieH9. Totusi? 4+M a reusit sa ai0a primul procesor /ual-core
in 2001. Aste vor0a /e Po6er #? pentru serverele R41C ale companiei. 4n orice ca$? 4ntel
si M% au reusit sa construiasca primele procesoare @8* /ual-core. nuntate in 200#?
ele au intrat pe piata in 2005. La capitolul procesoare mo0ile? tot 4+M a casti&at cursa
cu procesorul lo6-po6er Po6erPC ",0FM? pre$entat in 2005? care nu a 'ost nici
/isponi0il pentru pu0lic? nici @8*. +atalia @8* a 'ost casti&ata /e 4ntel? cu Centrino %uo?
care motori$ea$a? /e asemenea? si noul iMac - primul pro/us pple cu procesor 4ntel.
cesta? /esi este un /esKtop? este construit ca un laptop? cu componente optimi$ate
pentru a 'i mo0ile.
6(
Coal%
TL !".& N.$
Motivul conceperii procesoarelor /ual-core .
%ual-core nu a intrat in lumea PC-urilor /esKtop /in cererea pietei pentru ast'el /e
procesoare? ci pentru ca alt'el nu se putea mer&e mai /eparte. /evenit clar pentru toata
lumea ca 'recventa /e #000 M5$ nu poate 'i atinsa inca /e un procesor racit cu aer. Ca
/ova/a in acest sens avem retra&erea proiectului Te!as al 4ntel - procesorul /e #000
M5$ si c(iar /aca Toms(ar/6are a reusit sa atin&a 5000 M5$? acesta a 'ost racit cu
a$ot lic(i/. Puterea consumata a procesoarelor care se /epartea$a /e 3 75$ a amenintat
sa /epaseasca 100 Lati. Cum puterea consumata mai mare se tra/uce in cal/ura /isipata
mai mare? posi0ilitatile /e racire ale momentului se /ove/esc insu'iciente pentru a trece
/e 0ariera /e # 75$. Pentru a putea o'eri mai multa putere /e calcul? 4ntel si M% au
a!uns la conclu$ia ca tre0uie sa /u0le$e numarul /e procesoare? /aca 'recventa nu mai
poate creste. %esi /istanta intre tran$istorii /intr-un procesor este in continua sca/ere?
e'ectele 0ene'ice ale acesteia - temperatura sca$uta si 'recvente mai mari /e ceas -
intar$ie sa se 'aca simtite. Procesoarele /ual-core au 'ost o a/evarata mana cereasca
pentru pro/ucatorii /e procesoare. cestea au o putere mare /e calcul la 'recvente mai
sca$ute /ecat cele sin&le-core? /rept urmare se incal$esc mai putin. 4n termeni /e
'recventa? procesorul /ual-core este mai lent /ecat cel sin&le-core. Cel mai rapi/ /ual-
core 4ntel are 'recventa /e 3?2 75$ 83?* este pe /rum9? pe can/ cel mai rapi/ sin&le-core
lucrea$a la 3?8 75$. Pentru M%? lucrurile sunt si mai clare> sin&le-core au aceeasi
'recventa cu /ual-core. Cel mai rapi/ /ual-core nu este cel mai rapi/ procesor? ci /oar
are o putere /e calcul mai mare... pentru aplicatiile optimi$ate. Celelalte aplicatii nu vor
0ene'icia in nici un 'el /e pe urma celui /e-al /oilea procesor? /ar acesta va ramane li0er
pentru alte aplicatii. Lin/o6s MP permite selectarea a'initatii unei aplicatii pentru un
procesor sau altul? ast'el incat acestea pot 'i rulate utili$an/ /oar un core. 4n orice ca$?
nu tre0uie sa insumam 'recventele core-urilor pentru a ne 'ace o i/ee /espre
per'ormanta unui /ual-core? e@act cum nu puteam sa 'acem aceasta socoteala nici pe
0a$a unei con'i&uratii 1MP. Factorul /e scalare al per'ormantei este un/eva intre 1?# si
1?8. %e ceJ 1implu. A@plicatia este impartirea resurselor. ceasta in/uce pier/eri /e
per'ormanta.
C(eia este multit(rea/in&-ul.
61
Coal%
TL !".& N.$
)ici un procesor /ual-core nu ar putea sa 'unctione$e cu so't6are neoptimi$at. Primul
pro&ram? care rulea$a constant pe oricare PC? este sistemul /e operare.
%aca acesta nu este optimi$at pentru multit(rea/in&? atunci cel /e-al /oilea core va
ramane inactiv. %rept urmare? nu incercati sa utili$ati un /ual-core cu M1-%I1 sau
Lin/o6s "5? "8 sau Me? pentru ca veti pier/e puterea /e calcul suplimentara /ata /e al
/oilea core. Lin/o6s 2000? MP? 2003 si oricare /istri0utie /e Linu@ pot sa 0ene'icie$e
/e pe urma mai multor procesoare. 4n plus? pro&ramele care rulea$a pe aceste sisteme
tre0uie? /e asemenea? sa 'ie optimi$ate. 4ntel a propus te(nolo&ia 52perT(rea/in&? care
umple &olurile /e procesare ale unui procesor sin&le-core prin 'alsi'icarea unui al /oilea
procesor. 4ntro/ucerea acestei te(nolo&ii a accelerat optimi$area aplicatiilor stan/ar/
pentru Lin/o6s pentru multit(rea/in&. %esi? pentru moment? 4ntel nu a scos pe piata
procesoare /ual-core 52perT(rea/in&? acestea vor putea rula # 8]9 t(rea/-uri simultan?
utili$an/ la ma@im puterea /e calcul a procesorului.
%ual-core este /oar inceputul . %upa cum va puteti inc(ipui? acesta este /oar inceputul
unui /rum. 4ntel pre&ateste /e!a un procesor 'our-core 8patru core9 pentru servere.
cesta va intra pe piata in 200,. M% nu ramane in urma si lucrea$a si el la un
procesor Gua/-core. Mai /eparte? planurile 4ntel scot la iveala un procesor ei&(t-core
8XorK'iel/9 pentru 2008? in timp ce /eclaratiile M% sunt mai putin speci'ice> compania
va trece la procesoare cu mai mult /ecat /oua core in 200,.
Avanta&ele procesorului dual"core
4n ca$ul ar(itecturii sin&le-core e@ista mai multe optimi$ari cu scopul /e a creste
vite$a /e e@ecutie a unui pro&ram si vi$ea$a? /e o0icei? paralelismul la nivel /e
instructiune ? ce presupune e@ecutarea simultana a cat mai multor instructiuni. cest
lucru este posi0il atata timp cat o instructiune nu /epin/e /e re$ultatul alteia ce se
/oreste e@ecutata in paralel. 4n ca$ul ar(itecturii multi-core se urmareste optimi$area
paralelismului la nivel /e t(rea/ . Un t(rea/ este un 'ir /e e@ecutie al unui pro&ram?
pro&ram care poate avea mai multe 'ire /e e@ecutie? 'iecare cu setul sau /e instructiuni
ce pot 'i si ele rulate in paralel. Fite$a unei ar(itecturi multi-core /epin/e /e mo/ul in
care sunt scrise pro&ramele si /e compilatorul care 'urni$ea$a /ate procesorului.
Ca speci'ic al ar(itecturii multi-core? 'iecare nucleu e@ecuta un 'lu@ in/epen/ent /e
6
Coal%
TL !".& N.$
instructiuni /in ca/rul unei $one comune /e memorie. Continutul acestei
$one este a/ministrat prin ar0itrare? in 'unctie /e continutul memoriei cac(e a 'iecarui
nucleu. )ivelurile /e cac(e pentru 'iecare nucleu se !usti'ica prin structura
procesoarelor actuale? optimi$ate pentru cresterea latimii /e 0an/a a inter'etei cu
memoria. Fara aceste niveluri /e cac(e locale? 'iecare nucleu ar rula sama@imum
!umatate /in potential. Mana&ementul continutului memoriilor cac(e este reali$at prin
interme/iul unui protocol /e asi&urare a coerentei /atelor stocate. Celelalte avanta!e
constau in locali$area mai precisa a /atelor? comunicarea mai rapi/a intre unitatile /e
procesare? economisirea spatiului si consumului /e curent si un raport cost;per'ormanta
mai 0un /ecat in ca$ul unui procesor sin&le-core. .
Intel Core *uo
Procesoarele Core *uo sint 'a0ricate 'olosin/ /oua tipuri /e nuclee? anume
Conroe si llen/ale? care /i'era intre ele /oar prin marimea memoriei cac(e /e tip L2 82
M+ pentru llen/ale si # M+ pentru Conroe9. Ale 'olosesc instructiunile pe *# /e 0iti
8AM*#T9 si suporta te(nolo&iile /e virtuali$are 84ntel Firtuali$ation Tec(nolo&29 si /e
e'icienti$are a consumului ener&etic 84ntel An(ance/ 1pee/1tep Tec(nolo&29? /ar nu si
te(nolo&ia 52per-T(rea/in&. ceste procesoare au nevoie /e placi /e 0a$a cu soclu
L7,,5? insa aceste P+ nu sint compati0ile cu procesoarele Pentium # sau Pentium %.
Mo/elele ie'tine 8A##00? A#3009 nu suporta te(nolo&iile /e virtuali$are si au 'recventa
ma&istralei principale 8F1+9 /e 800 M5$? spre /eose0ire /e mo/elele mai scumpe la
care aceasta este /e 10** M5$. Fiecare nucleu are vite$a speci'icata in ta0elul /e mai
!os? /ar asta nu inseamna ca un procesor cu 2 nuclee la 'recventa /e 1?80 75$ este
ec(ivalent cu un procesor cu un sin&ur nucleu la 'recventa /e 3?* 75$. I crestere mare
/e per'ormanta este vala0ila /oar atunci cin/ procesoarele sint 'olosite pentru so'turi
optimi$ate pentru lucrul cu mai multe nuclee 8/e e@. pro&ramele /e &ra'ica 3%9.
1.. Procesoarele Juad"Core 2cu 4 nuclee3K
Un procesor Gua/-core este un cip cu patru unit= i in/epen/ente numite mie$uri
care citesc si e@ecuta /i'erite instructiuni in paralel. Nn ca/rul cipului? 'iecare nucleu
'unc ionea$= <n com0ina ie cu alte circuite? cum ar 'i memoria cac(e? &estionarea
6%
Coal%
TL !".& N.$
memoriei? i porturile /e intrare ; ie ire 84 ; I9. )uclee in/ivi/uale /intr-un procesor
Gua/-core pot rula mai multe instruc iuni? <n acela i timp? cre terea vite$ei &lo0ale
pentru pro&ramele compati0ile cu procesare paralel=.
4ntel Core 2 :ua/
Procesoarele Core 2 :ua/ sint 'a0ricate pe 0a$a nucleului Uents'iel/ 8compus /in
/oua nuclee Conroe puse unul lin&a altul9 si au 'recventa ma&istralei principale 8F1+9
/e 10** M5$. Ale 'olosesc instructiunile pe *# /e 0iti 8AM*#T9 si suporta te(nolo&iile
/e virtuali$are 8H4ntel Firtuali$ation Tec(nolo&2H9 si /e e'icienti$are a consumului
ener&etic 8HAn(ance/ 1pee/1tep Tec(nolo&2H9? /ar nu si te(nolo&ia 52per-T(rea/in&.
ceste procesoare au nevoie /e placi /e 0a$a cu soclu L7,,5.
Paragraful . Procesoare pentru Intel"Core iK
.1. Procesoarele din clasa medieK
Procesoarele /in clasa me/ie o'era un nivel satis'acator /e per'ormanta? la un pret
pe care marea ma!oritate a consumatorilor si-l pot permite. ceste procesoare au un
consum situat in $ona 25-35L? ceea ce inseamna ca pot o'eri in !ur 3 pana la 5 ore /e
utili$are atunci can/ laptopul este alimentat /e la 0aterie 8/epin/e /e capacitatea 0ateriei
si mo/ul /e utili$are9? iar sistemul /e racire nu tre0uie sa 'ie unul 'oarte per'ormant.
Pro/ucatorii pot ast'el sa opte$e pentru un sistem /e racire mai ie'tin care in 'inal se
re'lecta intr-un pret mai mic al laptopului. ceste motive 'ac ca ma!oritatea lapopturile
/e pe piata sa 'oloseasca procesoare /in clasa me/ie.
4n'ormatii speci'ice procesoarelor /in clasa me/ie
Cea mai mare im0unatatire pe care o a/uc noile procesoare Core -i. este inte&rarea
completa a procesorului &ra'ic? controlerului /e memorie si o parte a c(ipsetului in
procesorul principal. cest lucru sporeste per'ormantele laptopului printr-o
interopera0ilitate mai 0una a acestor componente. %e asemenea pro/ucerea procesorului
&ra'ic inte&rat 'olosin/ procesul /e 'a0ricatie /e 32nm si nu #5nm cum era pentru
&eneratia prece/enta? permite 'recvente mai mari nu numai pentru procesorul &ra'ic /ar
si pentru procesorul principal. ceste im0unatatiri? alturi /e optimi$arile /e ar(itectura
precum si implementarea 'unctiei Tur0o 2.0? 'ac ca in 2011 procesoarele pentru
64
Coal%
TL !".& N.$
laptopurile /in clasa me/ie sa 'ie cam cu 20-25O mai per'ormante 'ata /e &eneratia
prece/enta si cu 50-*0O mai rapi/e 'ata /e &eneratia Core 2 /e acum 2 ani 8200"9.
.. Procesoarele din clasa de virfDclasa a doua.
Clasa /e var' este /e/icata entu$iastilor si pro'esionistilor. ceasta cate&orie o'era
per'ormante /eose0ite? uneori 'oarte apropiate /e cele ale unui /esKtop /e per'ormante
me/ii. Avi/ent ca pretul unui procesor /in clasa /e var' este /estul /e mare? incepan/ /e
la c320 8cu toate ta@ele9 si urcan/ pana la c1000 pentru cel mai per'ormant mo/el. %e
asemenea consumul /e curent si cal/ura /e&a!ata sunt in !ur /e #5L 855L consum
ma@9 sau 55L 8*5L consum ma@9 pentru var'ul /e &ama. 4n continuare? aceste valori
repre$inta un consum /e curent mic 'ata /e /esKtop? /ar 'oarte mare in comparatie cu
celelalte procesoare pentru laptop. cesta este si motivul pentru care putine mo/ele /e
laptop o'era optiunea utili$arii unui ast'el /e procesor? pe motiv ca necesita o solutie /e
racire per'ormanta. Mai tre0uie mentionat ca /atorita consumului relativ mare? laptopul
nu va 'unctiona mai mult /e /oua ore alimentat /e la 0aterie. %urata me/ie /e utili$are
'olosin/ alimentarea /e la 0aterie este /e *0-"0 /e minute. %e asemenea? laptopurile
care utili$ea$a ast'el /e procesoare sunt /e o0icei mari? avan/ o &reutate /e 3-# K& la
care se a/au&a o sursa /e alimentare /e minim 120L 8cantarin/ la ran/ul ei in !ur 0.2-
0.3 U&9.
Cele mai per'omante procesoare /in aceasta &ama vor contine litera dM. in
/enumire. ceste procesoare nu au o 'recventa clar sta0ilita ? a/ica sunt dmultiplier-
unlocKe/. . 4n mo/ normal utili$atorul poate? prin +4I1-ul laptopului 8meniul cu
'unctiile /e 0a$a9? sa creasca 'recventa procesorului pentru un plus /e per'ormanta.
Cresterea se poate 'ace cat timp sistemul ramane sta0il 8nu apar erori in 'unctionare9.
1pre /eose0ire /e overclocKin&-ul clasic? atin&erea acestui punct critic nu pre$inta
riscuri pentru procesor sau alte componente ale laptopului. Printr-o usoara re/ucere a
'recventei procesorului? acesta se poate a/uce /in nou in parametrii normali /e
'unctionare? parametrii ce vor o'eri oricum per'ormante e@celente 8mult peste ale altor
procesoare /in &ama9.
65
Coal%
TL !".& N.$
Pana recent? &ama /e var' a procesoarelor mo0ile a 'ost e@clusiv ocupata /e 4ntel?
motiv pentru care preturile practicate /e acest pro/ucator sunt inca /estul /e ri/icate.
%in mai 2010? M% a intrat si el pe acest se&ment /e piata cu /oua procesoare care vor
'i pre$entate ulterior. 4nainte? vom pre$enta o'erta /in mai cunoscuta &ama /e var' a
celor /e la 4ntel ? a/ica procesoarele /in cea /e a /oua &eneratie 4ntelW Core_i 820119
si cele /in prima &eneratie 4ntelW Core_ i 820109.
A doua generatie IntelI CoreL i#D5D% 2(113
4igura 5. Hn procesor pentru laptopuri din a doua generatie Core MiM
Ultima &eneratie /e procesoare 4ntel pentru laptopuri s-a lansat in ianuarie 2011 si
repre$inta a /oua &eneratie /e procesore 4ntel Core -i.. Printre im0unatatirile a/use /e
noua plat'orma se numara trecerea inte&rala la procesul /e 'a0ricatie /e 32nm pentru
toata &ama /e procesoare? inclusiv pentru procesorul &ra'ic inte&rat 8pentru &eneratia
prece/enta procesoarele &ra'ice inte&rate erau 'acute pe #5nm9. st'el noile procesoare
o'era per'ormante mai mari 'ata /e &eneratia prece/enta si consumuri mai mici /e
curent. %e asemenea 4ntel a lucrat la im0unatatirea ar(itecturii? ast'el incat procesoarele
care lucrea$a la aceeasi 'recventa cu cele /in prima &eneratie Core -i. 820109 au un plus
/e per'ormanta /e 10-15O.
Cea mai mare inovatie pe care o a/uce noua plat'orma este implementarea 'unctiei
Tur0o 2.0? o varianta im0unatatita a 'unctiei Tur0o 1.0. Pentru &eneratia /in 2010?
'unctia Tur0o 1.0 'unctiona ast'el 8exemplu05 la un dual#core .doua nuclee0, cand cele
@ nuclee sunt utilizate in mod egal de o aplicatie, ele vor functiona la o viteza de @.'A
D9z. and o aplicatie foloseste doar un singur nucleu, procesorul va opri functionare
66
Coal%
TL !".& N.$
celuilalt si va aloca curentul economisit la nucleul care are nevoie, marindu#i in acelasi
timp viteza de la @.'A D9z la @.H4 D9z.
)oua 'unctie Tur0o 2.0? nu numai ca varia$a 'recventa nucleelor in 'unctie /e
utili$area lor /ar si in 'unctie /e cal/ura pe care o /e&a!a procesorul. !xemplu5 la un
dual#core .doua nuclee0 cu frecventa de baza de @.IA D9z, daca o aplicatie utilizeaza
la maxim ambele nuclee, atunci procesorul va creste frecventa ambelor nuclee de la
@.IA D9z la 4.AA D9z .viteza maxima care poate fi atinsa in acest fel depinde si de
sursa de alimentare deoarece frecventele mai mari necesita mai mult curent0 iar pe
masura ce procesorul se incalzeste, frecventa acestora va scadea treptat pana cand
temperatura se stabilizeaza. st'el? /aca sistemul /e racire este 0un? atunci este 'oarte
pro0a0il ca procesorul sa 'unctione$e in mo/ constant la 'recvente mai mari /ecat cele
/e 0a$a. 4nsa acest lucru nu inseamna ca nu mai are sens ac(i$itionarea unui procesor
mai scump care lucrea$a la 'recvente mai mari.
%aca intr-un sistem? un procesor /e 2.50 75$ va putea 'unctiona in mo/ constant
la 2.,0 75$? in acelasi sistem si in aceleasi con/itii? un procesor /e 2.,0 75$ va lucra
la 'recventea mai mari? un/eva in !ur 2."0 T 3.00 75$. 4n acest 'el per'ormantele
laptopurilor care 'olosesc a /oua &eneratie /e procesoare Core -i. /epin/ in mo/ /irect
/e sistemul /e racire.
lte speci'icatii ale celei /e a /oua plat'orme Core i 820119>
" ?<perthreading 8trans'ormarea unui nucleu /e calcul 'i$ic in /oua nuclee /e
calcul virtuale ceea ce sporeste e'icienta procesorului9
" ?*!I 1.4
" ;ata III
" Intel Biga9it ,A+ 1(D1((D1((( integrat in Chipset
" !emorii **N% de 1%%% !?)
4n'ormatii speci'ice procesoarelor /in clasa me/ie
Cea mai mare im0unatatire pe care o a/uc noile procesoare Core -i. este inte&rarea
completa a procesorului &ra'ic? controlerului /e memorie si o parte a c(ipsetului in
procesorul principal. cest lucru sporeste per'ormantele laptopului printr-o
interopera0ilitate mai 0una a acestor componente. %e asemenea pro/ucerea procesorului
6#
Coal%
TL !".& N.$
&ra'ic inte&rat 'olosin/ procesul /e 'a0ricatie /e 32nm si nu #5nm cum era pentru
&eneratia prece/enta? permite 'recvente mai mari nu numai pentru procesorul &ra'ic /ar
si pentru procesorul principal. ceste im0unatatiri? alturi /e optimi$arile /e ar(itectura
precum si implementarea 'unctiei Tur0o 2.0? 'ac ca in 2011 procesoarele pentru
laptopurile /in clasa me/ie sa 'ie cam cu 20-25O mai per'ormante 'ata /e &eneratia
prece/enta si cu 50-*0O mai rapi/e 'ata /e &eneratia Core 2 /e acum 2 ani 8200"9.
Platforma IntelI CoreL i#D5D% 2(1(3
Printre cele mai importante inovatii a/use /e procesoarele pentru laptopuri /in
seria Core -i. se a'la 'unctia /e (2per-t(rea/in& 8trans'ormarea unui nucleu /e calcul
'i$ic in /oua nuclee virtuale9 care sporeste e'icienta si per'ormantele procesorului si
'unctia dTur0o. 8per'ormanta nucleelor /e calcul varia$a cu intensitatea 'olosirii lor9.
Functia -Tur0o. a 'ost implementata pentru ca /esi acum aproape toate procesoarele /e
pe piata au cel putin /oua nuclee /e calcul? ma!oritatea aplicatiilor inca nu stiu sa le
'oloseasca e'icient. %e aceea 'unctia -Tur0o. sc(im0a automat 'recventa /i'eritelor
nuclee /e calcul in 'unctie /e utili$area acestora. !xemplu5 la un &uad#core, cand toate
cele ' nuclee sunt utilizate in mod egal de o aplicatie, ele vor functiona la o viteza de
<.G4D9z. and o aplicatie foloseste doar un singur nucleu, procesorul va opri
functionare celorlalte 4 si va aloca curentul economisit la nucleul care are nevoie,
marindu#i in acelasi timp viteza de la <.G4D9z la 4.A7 D9z. Procesoarele /in &eneratia
Core -i. sunt 'a0ricate 'olosin/ te(nolo&ia /e 32nm 8&eneratia prece/enta Core 2
'olosea #5nm9? ast'el acestea o'era per'ormante mai mari la un pret ma mic si cu un
consum /e curent mai mic sau cel putin e&al cu cel al &eneratiei prece/ente. %rept
urmare? &eneratia /e procesoare Core -i. pentru laptopurile /in clasa medie o'era o
per'ormanta cu apro@imativ 20-25O mai mare 'ata /e procesoare Core 2? pastran/ insa
acelasi pret. 8 alta inovatie importanta a procesoarele CoreL i pentru laptopurile din aceasta
clasa este implementarea unui procesor grafic pe acelasi chip cu procesorul principal.cest
procesor &ra'ic o'era /estula putere /e calcul pentru aplicatiile &ra'ice /e 0a$a? cum ar 'i
navi&area pe internet? vi$ionarea /e %F%-uri 8nu si +lu-ra29 si rularea unor !ocuri mai
vec(i sau mai putin pretentioase.
6$
Coal%
TL !".& N.$
4igura 6. Hn procesor i# pentru laptopurile din clasa medie 2stanga3 si un
procesor Core din (($ tot pentru acelasi gen de laptopuri 2dreapta3. ;e poate
o9serva ca procesorul i# este mai mare- in mare parte datorita procesorului grafic
2chipul mai mare din stanga pe care scrie Intel3.
4m0unatatiri speci'ice a/use clasei /e var'
Toate procesoarele /in clasa /e var' sunt 'acute 'olosin/ procesul /e 'a0ricatie /e
32nm. cest lucru permite 'recvente mult mai mari 'ata /e &eneratia prece/enta? 'ara
insa a mo/i'ica consumul /e curent? cal/ura /e&a!ata si pastran/ aceleasi preturi. st'el
procesoarele Core i, Gua/-core /in 2011 au in me/ie 'recvente cam cu 500 M5$ mai
mari 'ata /e cele /in 2010. cest lucru? com0inat cu im0unatarile /e ar(itectura si
'unctia Tur0o 2.0? 'ac ca noile procesore sa 'ie cu peste 50O mai per'ormante 'ata /e
&eneratia prece/enta.
%e asemenea? tre0uie mentionat ca acum toate procesoarele? inclusiv cele /in clasa
/e var' au inte&rate in procesorul principal si un procesor &ra'ic care o'era per'ormante
'oarte 0une. 4n plus? memoria RM pe care o utili$ea$a laptopul 'oloseste acum
'recvente /e 1*00 M5$ 'ata /e 1333 M5$ pentru &eneratia prece/enta.
Toate procesoarele /in &ama /e var' 'olosesc placi /e 0a$a cu c(ipsetul 5M*,.
..1 Intel Core i%.
;eria Core i%. Un procesor i3 are 2 nuclee.
Linia /e procesoare Intel Core i% a 'ost <ntot/eauna o optiune /e 0u&et. ceste procesoare
ramCn /ual-core? spre /eose0ire /e restul liniei? care este alcatuita /in procesoare Gua/
core. Procesoarele 4ntel Core i3? /e asemenea? au multe caracteristici limitate. Principala
caracteristica pastrata /e procesoarele Core i3 este Tur0o +oost? o caracteristica /e
6'
Coal%
TL !".& N.$
overclocKin& /inamic /isponi0ila pe cele mai multe procesoare 4ntel. cest lucru?
alaturi /e /esi&nul /ual-core? se a/au&a la /i'erenta /e per'ormanta /intre procesoarele
Core i3? i5 si i,. Procesoare Core i3 nu au? /e asemenea? te(nolo&ia 4ntel vPro
virtuali$aton si te(nolo&ia /e accelerare a criptarii A1. ceste caracteristici va vor
/e$avanta!a putin ca utili$ator me/iu? si oricum se potrivesc si utili$atorilor /in
intreprin/eri. Totusi? lipsa acestor caracteristici ar tre0ui sa 'ie pastrata in minte.
I caracteristica pe care Core i3 o are -si i5 nu T este 52per-T(rea/in&. ceasta este
te(nolo&ia 4ntel /e /uplicare lo&ica a nucleelor care permite 'iecarui nucleu 'i$ic pentru
a 'i utili$at ca /oua nuclee lo&ice. Re$ultatul acestui 'apt este ca Lin/o6s va a'isa un
procesor /ual-core Core i3 ca si cum ar 'i un Gua/-core.
4n cele /in urma? Core i3 are procesorul grafic integrat limitat la o vite$a ma@ima /e
clocK /e 1100 M5$ si toate procesoarele Core i3 au 47P seria 2000? care este limitat la
* nuclee /e e@ecutie. cest lucru va /uce la per'ormante usor mai mici /ecat cu un 47P
normal? /ar /i'erenta este mica in multe situatii.
.. Intel Core i5.
;eria Core i5. Un procesor i5 are 2 sau # nuclee 8<n 'unctie /e mo/el9.
4ntel a 'olosit /oua linii /i'erite pentru a imparti 9randul Core i5? /intre care una era
/ual-core si una era Gua/-core. cest lucru a 'ost putin con'u$ pentru cumparatori.
%in 'ericire? acum toate procesoarele 1an/2 +ri/&e Core i5 sunt procesoare Gua/-core?
toate au Tur0o +oost /ar nu /ispun /e 52per-T(rea/in&. Cele mai multe /intre
procesoare Core i5? in a'ara /e seria U? au acelasi seria 47P 2000? cu o vite$a ma@ima
/e clocK /e 1100 M5$ si sase nuclee /e e@ecutie. 4n lupta /intre cele 3 procesoare?
procesorul Core i5 este acum optiunea principala? in/i'erent /e pro/usul pe care il
cumparati. 1in&ura /i'erenta su0stantiala intre optiunile Core i5 este vite$a /e clocK?
care varia$a /e la 2?8 75$ la 3?3 75$. Avi/ent? pro/usele cu o vite$a /e clocK mai mare
sunt mai scumpe /ecat cele care sunt mai lente.
..% Intel Core i#.
;eria Core i#. Un procesor i, are 2? # sau * nuclee 8<n 'unctie /e mo/el9.
#(
Coal%
TL !".& N.$
1i seria 4ntel Core i, a 'ost putin curatata. %e 'apt? aceasta a 'ost curatata poate prea
mult? /eoarece in acest moment 4ntel o'era /oar cinci processoare /esKtop 1an/2 +ri/&e
Core i,? mo/elele 'iin/>i,-2*00? i,-2*001? i,-2*00U? i,-2,00U? i,-3820

4igura #. Procesorul Intel Core i# cu 6 nuclee fi)iceD1 nuclee logice.
ceste procesoare sunt practic i/entice cu Core i5. Ale au vite$a /e clocK /e 0a$a cu
100 M5$ mai mare? care este neimportanta in ma!oritatea situatiilor. %i'erenta reala
este a/au&area te(nolo&iei 52per-T(rea/in& pe Core i,? ceea ce inseamna ca procesorul
va aparea ca un procesor 8-core in Lin/o6s. cest lucru im0unatateste per'ormanta si
poate /uce la o crestere su0stantiala /aca utili$ati un pro&ram care este capa0il sa
pro'ite /e cele 8 t(rea/-uri.
%esi&ur? cele mai multe pro&rame nu pot pro'ita /e 8 t(rea/-uri. ceste procesoare
sunt concepute pentru cei /in intreprin/erele mari sau cei care 'olosesc aplicatii
avansate /e e/itare vi/eo T pro&rame /e re/are 3%? pro&rame /e e/itare 'oto? precum si
pro&rame stiinti'ice. Un utili$ator me/iu este putin pro0a0il poata 0ene'icia /in plin /e
'unctia 52per-T(rea/in&.
47P-ul pe procesoare Core i, poate a!un&e la vite$a /e clocK ma@ima /e 1350 M5$.
sa cum am spus mai inainte aceasta /i'erenta este in mare parte neimportanta atunci
can/ se masoara <n per'ormanta /in lumea reala.
#1
Coal%
TL !".& N.$
Conclu)ii
m nevoie /e un %ual;:ua/ core sau un i3;i5;i,J
Motivul pentru care cititi acest &(i/ este pentru a a'la ce tip /e procesor aveti nevoie.
Ca si <n ca$ul tuturor componentelor computerului? tipul /e procesor /e care aveti
nevoie /epin/e /e nevoile /umneavoastra? cat timp /oriti sa 'olositi computerul? precum
si 0u&etul /umneavoastra.
4ata o /e'alcare 'oarte simpla a ceea ce ar tre0ui sa caute sa cumperati <n 'unctie /e
necesitatile /umneavostra. Toate su&estiile presupun veti cumpera un PC /e!a montat
8ast'el <ncCt nu va tre0ui sa va 'aceti &ri!i in le&atura cu placa /e 0a$a si speci'icatiile
RM si nu va tre0ui sa va 'aceti &ri!i cu privire la compati0ilitatea /e up&ra/e9.
%aca>
-)avi&ati pe 4nternet? veri'icati e-mailul si !ucati un !oc 'las( oca$ional 8cum ar 'i
Farmville9> Cumpara-ti un net0ooK sin&le core sau un /esKtop 8si sa nu c(eltui mai mult
/e 350^9.
-Folositi procesoare /e te@t? calcul ta0elar? ascultati mu$ica /e multe ori si vi$ionati
'ilme? ac(i$itionati un /ual core sau i3.
-Vucati !ocuri oca$ional si sunteti multumiti cu re$olutie mai mica si &ra'ica /e calitate
in'erioara 8su&estia mea presupune procesorul &ra'ic /e pe PC-ul pre-construite se va
potrivi pentru su&estiile procesorului9? vi$ionati 'ilme 5%? etc.? ac(i$itionati un /ual-
core sau i5.
-%aca veti 'ace e/itari &ra'ice? creati mu$ica? pro&ramati 8si compilati9? vi$ionati 'ilme
5%? si va plac !ocurile cu &ra'ica ri/icata? ac(i$itionati un Gua/ core? i5 sau i,.
-%aca va place sa 'olositi cele mai 0une (ar/6are-uri si sa se !ucati !ocuri la re$olutii
'oarte mari? ac(i$itionati un i, A@treme.
#
Coal%
TL !".& N.$
=i9liografie
<. http522ru.scribd.com2doc2II'7IJAI2Multiore#(rchitecture
Multi-Core rchitecture!"
@. http522ru.scribd.com2doc2<'<@7I772<J2/amilia#de#procesoare#xJ7
#lemente de arhitectura a sitemelor de calcul!"
4. http522ru.scribd.com2doc2@'7<7IJJ2Structura#microprocesorului
Structura Microprocesorului!"
'. ftp522ftp.support.lotus.com2eserver2benchmar>s2:pK-ualKoreKAG@IAI.pdf
$rocesorul %ual-Core& $er'ormante!
I. https522computing.llnl.gov2tutorials2linuxKclusters2
(uad-Core architecture!"
#%
Coal%
TL !".& N.$
7. http522:::.cse.:ustl.edu2Ljain2cseI7G#<<2ftp2multcore2index.html
$rocesorul Multicore!
G. http522:::<.cse.:ustl.edu2Ljain2cseI7G#<<2ftp2multcore2index.html
J. http522m.agora.ro2stire2intel#ofera#informatii#despre#procesorul#intel#xeon
?@?(!#?!@?JA?HJnehalem#ex?!@?JA?HHMdeviceNmobile
$rocesorul Intel )eon!"
H. http522en.:i>ipedia.org2:i>i2,ehalemK.microarchitecture0
rhitectura Nehalem!"
<A. http522:::.laptopulmeu.net2@A<<2noile#tehnologii#intel#i4#iI#iG#tu#ce#alegi2
Noile tehnologii Intel!"
#4

Proiect Finisat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Finisat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3

ModCoala N.Document Semnat Data

UTM FRT TLC !"! "! # N$

S-ar putea să vă placă și