Exist\ o re]et\ de via]\, pentru criz\.

Pe vremea
cnd Nea Nicu nu prea f\cea rating la [tiri, ca `n
zilele noastre, un om putea aspira la un apartament,
o ma[in\ [i un televizor color. Apartamentul `l primea
de la stat, colorul `l a[tepta c]iva ani, pentru ma[in\
trebuia s\ strng\ bani. Se spunea, despre cei mai
economi, c\ m\nnc\ doar iaurt, ca s\ poat\ pune
bani de-o parte. }i-ai luat Dacie? Din cte iaurturi?.
Dup\ trei ani de criz\, iaurtul a devenit iar o solu]ie,
`n special pentru cei care pleac\ diminea]a la serviciu
[i se `ntorc spre sear\ acas\. Masa `n ora[ cost\ prea
mult, sau este periculoas\ pentru s\n\tate (shaorma
cu Salmonella, hamburger cu colesterol etc.). S\
spunem c\ po]i g\si un prnz decent cu 15 lei, dac\
nu la[i bacc[i[ [i nu ceri ap\ mineral\. n loc de cola,
`]i fierbi un ceai, la birou. Cu dou\ iaurturi, din cele
bune, cu fructe, o chifl\ [i un m\r, rezult\ o economie
de 10 lei pe zi, adic\ 200 de lei pe lun\, numai din
prnz. {i a[a suntem supraponderali. Faci [i
economie, [i siluet\. La ce ar mai putea renun]a
omul, `n vreme de criz\? Cele mai nes\n\toase [i
scumpe sunt ]ig\rile. E drept c\ medicamentele care
te ajut\ s\ te la[i de fumat cost\ 50 de lei lunar, dar
pui de-o parte 400 de lei. C[tigi, deci, 350 de lei pe
lun\ (iar, dup\ primele dou\ luni, po]i renun]a la
pastile) [i scapi de dou\ sau trei forme de cancer.
Benzina `i cost\ pe cei din capital\ minim 400 de
lei lunar, doar ca s\ ajung\ de la slujb\ la
supermarket. Televiziunile recomand\ m\car 30 de
minute de mi[care pe zi. Dac\ po]i ajunge, pe jos, la
serviciu, `n 15-20 de minute, te-ai scos. Dac\ nu,
mergi doar cu autobuzul, [i tot vei face c]iva
kilometri pn\ `n sta]ie, apoi de acas\ la pia]\ (mai
multe drumuri, dac\ mergi f\r\ ma[in\ la
cump\r\turi).
Unde se mai duc banii? La mall. A[a c\ nu ar
trebui s\ mai intri acolo. Studiile arat\ c\ un client
las\ `n jur de 75 de lei la o intrare la mall. Filme,
cump\r\turi, pizza: bani cheltui]i, deci stress, a doua
zi, calorii `n plus [i agita]ie `ntr-un mediu artificial.
De ce s\ nu ie[i `n parc, care e gratis, sau la p\dure,
c\ tot ai economisit benzina, `n timpul s\pt\mnii? O
plimbare al\turi de cineva drag, un drum cu bicicleta
sau o or\ de alergat cinele, `n aer liber, sunt mult
mai s\n\toase dect s\ stai `ntr-o cabin\ de prob\ [i
s\ ron]\i floricele, cu mult\ sare. La un film pe care `l
po]i vedea gratis, acas\, peste cteva luni. Mai nou,
citeam c\ unii pensionari `ntreprinz\tori din New York
s-au oferit s\ scoat\ `n parc copii vecinilor, pe ceva
m\run]i[. Au un motiv s\ ias\ din cas\ [i se bucur\
c\ primesc bani, `n loc s\ cheltuie pentru distrac]ie.
Nu spun c\ e bun\ criza, doar `ncerc s\ g\sesc [i
ceva pozitiv, dup\ un an care nu prea ne-a oferit
motive de optimism. A[a c\ v\ amintesc versurile unei
melodii cntate de Frank Sinatra: The moon belongs
to everyone/ The best things in life, they're free
Stars belong to everyone / They cling there for
you and for me. Luna apar]ine tuturor, stelele
sclipesc acolo sus [i pentru tine [i pentru mine.
Lucrurile bune din via]\ nu cost\ nimic.
La mul]i ani, 2012!
3
Dr. Val Vlcu
Director Editorial
Barometrul s\n\t\]ii
Cinci
secrete
pentru
a dep\[i
criza
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director Editorial: Dr. Val Vlcu
Director general: Cristin Tocan
Secretar de redac]ie: Luciana P\une
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
originalitatea articolelor publicate apar]ine n totalitate autorilor. Reproducerea
oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Produsele medicamentoase prezentate n actuala revist pot fi utilizate
numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)
Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Romn
de Audit al Tirajelor (BRAT)
Foto: SHUTTERSTOCK
Distribu]ie cabinete:
GTS SOLUTION
Distribu]ie vnzare:
HIPARION, HACHETTE
Consultan]\ management:
TOCRIS CONSULTING
Tiraj: 50.000 exemplare
(40.000 exemplare gratuite
[i 10.000 pentru vnzare)
ISSN: 2065 - 1473
Urm\toarea apari]ie:
Februarie 2012
Laptele este hrana normal\
a copilului
4
Maternitate
Nu exist\ suficiente cuvinte pentru a spune ct mai ap\sat acest
lucru. Asta trebuie s\ m\nnce un nou n\scut: lapte matern! Nu exist\
nici o formul\ de lapte care m\car s\ se apropie de laptele pe care `l
produce corpul mamei. Laptele mamei are toate vitaminele, mineralele [i
alte elemente nutri]ionale de care are nevoie corpul copilului, inclusiv
unele care nu au putut fi identificate `n laborator [i care nu au `nc\ nume!
Laptele mamei se schimb\ permanent `n timpul mesei, al zilei [i al anului
pentru a se adapta schimb\rilor delicate ale nevoilor copilului. Celulele vii
care sunt unice `n laptele mamei opresc sau `ncetinesc dezvoltarea
microbilor [i virusurilor, ceea ce ajut\ sistemul imunitar incomplet
dezvoltat al copilului. De exemplu, exist\ ni[te substan]e numite interferon
[i interleukine care sunt puternici agen]i antiinfec]io[i. Cei care din motive
de s\n\tate au nevoie de ele pl\tesc sume enorme pentru a le ob]ine.
Laptele mamei le furnizeaz\ gratis. Cteva pic\turi de lapte, puse `n ochii
copilului pot vindeca o infec]ie u[oar\. Laptele mamei poate gr\bi
vindecarea unor probleme ale pielii, este centrul de s\n\tate al copilului.
Snul mamei,
centrul de s\n\tate al copilului
Unul dintre principalele avantaje pe care le ofer\ al\ptarea este
de a v\ vedea crescnd copilul fericit [i s\n\tos, [tiind c\ i-a]i
dat cel mai bun lucru pe care i l-a]i fi putut da: laptele de mam\.
Health and Nutrition
Consultant
UNICEF Romnia
www.unicef.ro
Dr. Anemona Munteanu,
Pe m\sur\ ce se apropie ziua na[terii, p\rin]ii devin
ca ni[te p\s\ri care preg\tesc cuibul. Mama, tata,
bunicii `ncep s\ se uite la h\inu]e, c\di]\, mas\ de
`nf\[at. Unii se bucur\ c\ pot cump\ra toate acele
lucruri dr\gu]e care le plac. Al]ii se `ntristeaz\ c\ nu [i le
pot permite. Realitatea este c\ pentru copil toate aceste
lucruri nu au nici o importan]\. Cel mai important lucru
de care are nevoie sunt bra]ele mamei sale, acesta este
adev\ratul s\u cuib. La snul ei este primul loc unde
copilul caut\ c\ldur\, siguran]\, confort, iubire [i evident
hran\. Orict de dr\gu]e ar fi hainele [i decorul, copilul
va aprecia cel mai mult modul `n care corpul mamei `l
va proteja [i hr\ni. Dar al\ptarea `nseamn\ mult mai
mult dect un mod de a hr\ni copilul, este calea de
exprimare natural\ a maternit\]ii. {i atunci vine
`ntrebarea fireasc\ de ce nu e `ntotdeauna u[or [i
natural? Este posibil ca `nainte de sarcin\ sau `n timpul
acesteia mama s\ fi auzit despre experien]e dure ale
rudelor (mam\, bunic\, sor\) sau ale prietenelor. Vestea
cea bun\ e c\ `n materie de al\ptare, [tiinta descoper\
`n fiecare zi ceva nou [i c\, `n acela[i timp fiecare cuplu
mam\-copil este diferit.
De ce s\ al\ptez?
Motivele de a al\pta,
din cap sau din inim\
O mam\ poate dori s\ al\pteze
pentru c\ [tie c\ acest lucru este cel
mai bun pentru copilul ei, c\ `l ajut\ s\
`[i ating\ poten]ialul maxim [i c\ `n
acela[i timp protejeaz\ [i s\n\tatea
mamei. O alt\ mam\ poate dori s\
al\pteze pentru c\ asta simte c\ trebuie
s\ fac\; fiecare mam\ `[i g\se[te
propriul drum pentru a fi mai aproape
de copiii ei. Indiferent dac\ motivele de
a al\pta sunt ale ra]iunii sau ale inimii,
al\ptarea este cel mai bun lucru pentru
mam\. {i `n mod absolut [i pentru
copil.
6
Farmacia Naturii
Se recomand\ un sirop
preparat dup\ urm\toarea
formul\: Rp. Decoct din
r\d\cin\ [i rizomide de
Ciubo]ica cucului 6 g/180 ml
ap\; decoct de r\d\cin\ de
Lemn dulce (Radix Liquiritiae)
5g/ 120 ml ap\; infuzie din
fructe de Anason 5 g/100 ml
ap\. Dup\ filtrare se vor
ad\uga 200 g zah\r brun
sau miere poliflor\ [i se mai
fierbe 5 minute. Siropul
ob]inut se p\streaz\ la
frigider. Adul]ii vor lua la
fiecare or\ 2 linguri din sirop,
copiii `ntre 2-5 ani de 3 ori
pe zi cte o linguri]\, iar cei
trecu]i de vrsta de 6 ani, de
3 ori pe zi cte o lingur\.
O alt\ formul\
recomandat\ pentru
propriet\]ile ei expectorante [i
emoliente este urm\toarea:
flori de Nalb\ mare, flori de
tei, flori de lumn\ric\ (Flores
Verbasci), frunze de Podbal [i
frunze de P\tl\gin\. Amestec
`n p\r]i egale. Infuzia se
prepar\ dintr-o lingur\
amestec de plante la o can\
cu ap\, `ndulcit\ cu miere.
Dr. farmacist
Ovidiu Bojor
Tratamentul afec]iunilor din sezonul rece:
R|CEALA {I GRIPA
n num\rul trecut am prezentat m\surile preventive pentru cele
dou\ afec]iuni specifice sezonului rece.
D
eoarece `n timpul simptomelor ap\rute `n
timpul acestor afec]iuni sau imediat dup\
faza acut\ pot ap\rea recidive a unor
afec]iuni cronice ale aparatului respirator, pentru
tratamentul acestora putem apela la tratamente naturale.
Men]ion\m c\ recidivele apar `n special la persoanele `n
vrst\, la copiii [i la adul]ii cu imunitate sc\zut\. Sunt
numeroase re]ete din Farmacia naturii, care pot fi
preparate `n orice c\min. Dintre acestea am selectat
cteva.
Tusea nu este o
afec]iune, ci un
simptom a diferitelor
afec]iuni respiratorii,
reprezentnd un act
reflex produs de
iritarea mucoaselor
respiratorii.
Tratamentul este
diferen]iat: `n prima
faz\, cea iritativ\,
seac\, se recomand\ urm\toarea formul\:
Rp. Petale de mac ro[u 30 p\r]i; Rostopasc\
10 p; Talpa g[tii (Herba Leonuri) 40 p.;
fructe de Anason 20p. Infuzia se prepar\
dintr-o lingur\ amestec de plante la o can\
cu ap\: se beau la fiecare 2 ore 3 linguri]e
ajungndu-se la maxim 2 c\ni pe zi. La copiii
`ntre 2-10 ani, dozele vor fi pe jum\tate.
Infuzia se poate `ndulci cu miere.
Tratamentul tusei
Cnd tusea devine
productiv\, cu secre]ii
abundente, se recurge la
plante cu ac]iune
expectorant\, emolient\ [i
antibacterian\.
Tratamentul conven]ional se bazeaz\ pe antibiotice [i
chimioterapice, care `ns\ trebuie utilizate timp ct mai scurt.
Toate aceste produse nu au o ac]iune antiviral\.
Exist\ [i extracte din plante sau substan]e pure precis
dozate: codeina, cofeina, digitalice, corfilina, dar care se
administreaz\ numai sub supraveghere medical\.
Fitoterapia tradi]ional\ sau modern\ recomand\ infuzii
decocturi sau siropuri din: flori de soc, flori de tei, flori de
ciubo]ica cucului, lumn\rica, nalba mare, p\tl\gin\, lichen de
piatr\, s\pun\ri]a, lemn dulce, etc. Extern ne recomand\ f\in\
de mu[tar sau hrean ras sub form\ de comprese.
n bronhopneumopatii
8
Imunitate
GRIPA,
O PROBLEM|
DE S|N|TATE
PUBLIC|
n Romnia, `n ultimii 2 ani, cazurile de grip\ au cunoscut o cre[tere semnificativ\, conform
datelor relevate de c\tre Centrul Na]ional de Supraveghere [i Control al Bolilor Transmisibile
din cadrul Institutului Na]ional de S\n\tate Public\ (https://www.insp.gov.ro).
Institutul Na]ional de S\n\tate Public\
Dac\ pn\ `n anul 2009 num\rul cazurilor clinice de grip\ `nregistrate `ntr-un sezon era de ordinul
sutelor, acesta a ajuns de ordinul miilor `n sezonul 2010-2011. n sezonul 2007-2008 au fost
`nregistrate 539 de cazuri de `mboln\viri cu virus gripal, iar `n sezonul 2008 - 2009, 895 de
cazuri. n timpul pandemiei din 2009 (pandemia de grip\ cu noua tulpin\ de virus gripal AH1N1)
s-au `nregistrat 7.008 cazuri de `mboln\viri, iar `n sezonul urm\tor, 2010-2011, au fost identificate
6.464 de cazuri.
G
,,Gripa reprezint\ o grav\
problem\ de s\n\tate
public\, iar atunci cnd
pacien]ii dezvolt\
complica]ii este necesar\
spitalizarea. Conform
estim\rilor OMS, `ntre 5 [i
15% din popula]ie este
afectat\ de infec]ii ale
tractului respirator superior
`n timpul epidemiilor de
grip\ anuale, boala gripal\
afectnd persoanele de
orice vrst\., a declarat
Dr. Adriana Pistol, Director
al Centrului Na]ional de
Supraveghere [i Control al
Bolilor Transmisibile.
n sezonul 2010-2011, cel mai mare num\r de cazuri de grip\
spitalizate a fost `nregistrat la grupa de vrsta 30-64 ani (44 % din totalul
bolnavilor cu grip\ interna]i). n timpul pandemiei din 2009, au fost
`nregistrate 122 de decese `n cazul persoanelor la care s-a confirmat
`mboln\virea cu virusul gripal, iar `n sezonul 2010-2011 au fost `nregistrate
38 de decese, majoritatea survenind la persoanele cu vrsta cuprins\ `ntre
30 [i 64 ani [i care prezentau factori de risc asocia]i (obezitate, boli
pulmonare cronice, diabet zaharat, sarcin\).
n sezonul 2010-2011, la nivelul `ntregii popula]ii a Romniei, s-a
constatat o sc\dere considerabil\ a num\rului persoanelor care s-au
vaccinat antigripal (5,6% fa]\ de 30% ct prevede Grupul de Lucru
European pentru Grip\), cele mai bune acoperiri vaccinale `nregistrndu-se
la personalul medical (63,9%) [i la persoanele vrstnice (19,1% fa]\ de 75%
ct prevede OMS). Astfel, num\rul persoanelor vaccinate antigripal
`nregistrate `n sezonul trecut, `n ]ara noastr\, este cu mult sub recomand\rile
Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii.
Adul]ii nevaccina]i,
cei mai afecta]i
Imunitate
9
Atitudinile, percep]iile [i comportamentul romnilor
fa]\ de gripa sezonier\, s\n\tate `n general [i vaccinare
Romnii obi[nuiesc s\ mearg\ la medic doar
atunci cnd nu mai pot, iar majoritatea pun accent
pe tratarea bolii, de cele mai multe ori prin auto-
medica]ie. Preven]ia nu se reg\se[te `ntre atitudinile
constante ale romnilor, vis--vis de starea de s\n\tate,
excep]ie f\cnd doar p\rin]ii, ace[tia demonstrnd o
abordare proactiv\ `n ce prive[te starea de s\n\tate a
copiilor lor. Acestea sunt doar cteva dintre concluziile
studiului calitativ realizat de compania de cercertare de
pia]\ GfK Romnia, `n perioada 2 9 august 2011.
Pentru romni, medicul de familie r\mne
principala surs\ de informare sigur\ [i specializat\,
atunci cnd au nevoie de o recomandare `n contextul
preven]iei unei boli. n acela[i timp, reclamele TV,
prietenii, sfaturile venite din partea farmacistului, r\mn
surse puternice de informare pentru to]i cei care ajung
la un moment dat s\ se confrunte cu o boal\
contagioas\, cum este, de exemplu, gripa sezonier\.
Chiar [i a[a, pe fondul lipsei de informare, romnii
obi[nuiesc s\ se trateze singuri, f\r\ s\ cear\ sfatul
unui medic.
Romnii consider\ gripa o r\ceal\ mai grav\, nefiind con[tien]i de gradul ridicat de contagiozitate [i
de posibilitatea apari]iei complica]iilor sau chiar a decesului. Chiar [i cei care [tiu c\ `n trecut pandemiile
de grip\ au f\cut ravagii, cel mai frecvent, opteaz\ pentru un tratament dup\ ureche, administrndu-[i
singuri combina]ii de medicamente. Aspirina [i antibioticele sunt medicamente pe care romnii le iau
frecvent atunci cnd au grip\, ne[tiind c\ exist\ contraindica]ii `n acest sens. Tratamentele [i remediile
naturiste, leacurile b\be[ti [i tradi]ionale sunt `nc\ la moda pentru mul]i dintre romni.
P
entru a preveni
pe ct posibil
transmiterea
gripei, romnii spun c\
[tiu ce trebuie s\ fac\: s\
`[i acopere gura [i nasul
cu un [erve]el atunci
cnd tu[esc sau str\nut\
[i s\ se spele des pe
mini. Percep]ia general\
despre vaccinuri reflect\
faptul c\ pentru mul]i din
romni acestea
reprezint\ `nc\ un mister.
Vaccinarea antigripal\ este singura metod\ de preven]ie activ\. Cu to]ii realiz\m o
preven]ie la nivel bazal prin alimenta]ie, `mbr\c\minte, evitarea contactului cu persoane
infectate, `ns\, pentru a preveni efectiv boala, trebuie ca organismul s\ se apere
`mpotriva bolii, iar acest lucru este posibil doar prin vaccinare antigripal\. Vaccinarea
`mpotriva gripei ofer\ o protec]ie de aproximativ 70-90% `mpotriva manifest\rii clinice
a bolii `n rndul adul]ilor s\n\to[i cu vrsta cuprins\ `ntre 18 [i 59 de ani., a declarat
Conf. Dr. Monica Luminos, medic pediatru specialist boli infec]ioase.
Organizatia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) recomand\ vaccinarea
antigripal\ pentru persoane cu vrsta cuprins\ `ntre 6 luni [i 64 de
ani [i care sunt `n eviden]\ cu afec]iuni medicale cronice pulmonare,
cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficien]e, toate
persoanele cu vrsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele
sanitare medii [i personalul auxiliar, att din spitale ct [i din unit\]ile
sanitare ambulatorii, inclusiv salaria]i ai institu]iilor de ocrotire (copii
sau b\trni) [i ai unit\]ilor de bolnavi cronici. (http://www.who.int )
Sezon
~n popula]ia general\
Persoane peste 65 ani Cadre medicale
2007-2008
16,6 %
52.6% 89.4%
2008-2009
14,6%
49,4% 97,8%
2009-2010 (vaccin sezonier)
5,2%
28,5%
au intrat la grupele
de risc
cu vaccin pandemic
2009-2010 (vaccin pandemic)
8,0%
nu au intrat la grupele de risc
cu vaccin pandemic
51,0%
2010-2011 5,6% 19.1% 63,9%
10
Advertorial
Ieder\ medicinal\
Iarna nu vine doar cu fulgi de z\pad\ ca-n pove[ti, ci [i
cu r\celile de sezon, `nso]ite de o simptomatologie pe
ct de diferit\, pe att de sup\r\toare.
Tusea reprezint\ un mecanism de ap\rare al organismului. Este un
simptom, `n cadrul unei boli. Poate s\ apar\ `n r\celi, grip\, alergii,
astm, bron[ite, pneumonii, sinuzite, bron[iectazii, tumori, reflux gastro
esofagian, expunere la fum, aer poluat, `n tumori, dup\ administrarea
unor medicamente.
Tusea, o problem\ medical\
Iedera folosit\ din antichitate
3 efecte binef\c\toare
Dr. Anda Irinel Podar
n form\ medicinal\, saponinele din frunzele de ieder\
ac]ioneaz\ asupra tractului respirator `n urm\toarele 3
moduri; ele au:
efect mucolitic: mucusul vscos care se g\se[te `n
bronhii este lichefiat.
efect de calmare a tusei: deoarece mucusul a fost
lichefiat, poate fi eliminat de cili [i treptat, tusea se
calmeaz\. Senza]ia de tuse dispare.
efect spasmolitic: datorit\ diminu\rii senza]iei de tuse,
musculatura bronhiilor se relaxeaz\ iar tusea se calmeaz\.
Preparatele din ieder\ pot fi
folosite `n combina]ie cu orice
medicament. Ele con]in
substan]\ activ\ natural\ (extract
uscat din frunze de ieder\). Sunt
disponibile `n forme specifice de
administrare, att pentru copii,
ct [i pentru adul]i. Toate
formele de administrare sunt
foarte bine tolerate.
Iedera medicinal\, prezent\ sub form\ de extract
uscat `n medicamente, este utilizat\ `n tratamentul
afec]iunilor pulmonare obstructive acute [i cronice
caracterizate prin hipersecre]ia unui mucus vscos [i
tuse. Chiar [i Hippocrate, "p\rintele medicinei" (460 -
aprox. 375 `.e.n.), a contibuit la popularizarea
iederei. Totu[i, de abia `n secolul XIX, [ansa a f\cut ca
un medic din sudul Fran]ei s\ observe c\ la copiii
care consumau laptele din vase confec]ionate din
lemn de ieder\, tusea era inexistent\. Medicul a
considerat c\ substan]ele con]inute de ieder\ trec `n
lapte [i astfel ac]ioneaz\ `mpotriva tusei.
n prezent, eficacitatea iederei `mpotriva tusei
este dovedit\ [tiin]ific. Con]ine componente active
denumite saponine, care se g\sesc `n special `n
frunze.
Din p\cate, nu totdeauna acord\m acestui
simptom importan]a cuvenit\. Tusea reprezint\ o
problem\ medical\, care trebuie tratat\ cu
seriozitate `nc\ de la `nceput, `n contextul bolii `n care
a ap\rut. n caz contrar, aceasta se poate agrava.
Exist\ tendin]a de a administra prea repede
tratament antibiotic, ceea ce nu este indicat `n cazuri
necomplicate. Tusea beneficiaz\ [i de produse cu
substan]\ activ\ natural\. Putem folosi resursele
naturale pentru sus]inerea tratamentului tusei.
12
Sezon
medic primar MG,
competen]\ acupunctur\
[i homeopatie,
CMI Dr. Liana Com[a,
tel 0723481650
Dr. Liana Com[a,
Medicina complementar\
Odat\ cu schimbarea sezoanelor [i trecerea de la
toamn\ la iarn\, o serie de factori meteo `[i
modific\ caracteristicile (temperatur\, umiditate,
vnt, presiune atmosferic\), favoriznd apari]ia
unui conflict `ntre for]ele de ap\rare ale
organismului [i agresivitatea acestor factori meteo
care duc la sc\derea rezisten]ei organismului.
D
ate fiind aceste fapte este important s\ lu\m anumite m\suri de preven]ie din timp pentru
perioadele de risc [i s\ nu a[tept\m pn\ cnd mecanismele de ap\rare ale organismului sunt
dep\[ite, s\ consult\m un medic care s\ ne preg\teasc\ pentru a face fa]\ acestor modific\ri.
Se [tie c\ gripa este o boal\ contagioas\ care
se transmite foarte repede, direct, pe calea aerului,
prin pic\turi de saliv\ (pic\turi Pflugge) care se
r\spndesc mai ales `n timpul str\nutului sau tusei
sau indirect prin obiecte proasp\t contaminate cu
secre]ii. Dup\ o perioad\ scurt\ de la intrarea `n
contact cu virusul apar str\nutul, l\crimarea,
durerile musculare, oboseala, durerile de cap,
febra, tusea, etc.
Cei care au un organism cu imunitate bun\ vor
trece destul de u[or peste acest episod. Cei cu
imunitate deficitar\, vrste `naintate, boli cronice,
etc, vor prezenta, `n general, o form\ agravat\ a
acestei boli, uneori cu complica]ii destul de severe,
ceea ce impune prezentarea la medic pentru
individualizarea m\surilor `n func]ie de fiecare
pacient.
Grip\ de la un str\nut
Imunitatea dat\ de grip\ este pentru
aproximativ un an de zile, fiind
specific\ doar pentru virusul care a
produs boal\.
Antibioticele nu sunt eficiente `n
infec]ii virale, ele avnd eventual
efect doar asupra suprainfec]iilor
bacteriene [i a complica]iilor.
Vaccinarea este eficient\ ca m\sur\
de preven]ie doar pentru tipul de
virus care este con]inut de vaccin,
dar se [tie c\ apar foarte u[or
muta]ii genetice ale virusurilor,
vaccinul nemaiconferind protec]ie `n
acest caz.
14
Remediile homeopate sunt de un real folos
pentru c\ ele sunt foarte specifice, fiind
administrate `n func]ie de caracteristicile
tabloului clinic. Cunoscute [i eficiente sunt
Oscillococcinum, Guna Flu, Guna React,
Citomix, Gelsenium, etc. Ca [i suplimente
alimentare vitamina C, comprimate sau Acerola
sau extract de Acerola, 10 ml de dou\ ori pe zi,
zinc (30 mg / zi), extract de semin]e de
grapefruit, betacaroten (25000 UI pe zi),
Echinaccea suc (10 ml de dou\ ori pe zi) sau
capsule.
Att preven]ia ct [i tratamentul gripei necomplicate pot fi efectuate cu ajutorul medicinei
complementare, respectiv acupunctur\, homeopatia, apiterapia, fitoterapie. Toate aceste terapii
induc stimularea mecanismelor naturale de ap\rare ale organismului, cre[terea imunit\]ii,
stimularea mecanismelor de dezintoxicare, de cre[tere a rezisten]ei generale pentru o recuperare
ct mai rapid\ [i reducerea disconfortului. Dac\ `ns\ gripa s-a instalat, putem uza de o serie de
produse, de un regim igieno-dietetic corespunz\tor, [i obligatoriu de repaos la pat.
O mn\ de ajutor alternativ
Ceaiurile (infuzii [i decocturi) de salcie (2
linguri]e de coaj\ la 250 ml ap\), cimbru,
mu[e]el, Aloe Vera gel, de ghimbir, etc sunt
indicate. Extractul de salcie mai poate fi g\sit [i
sub form\ de capsule White Willow (aspirina
natural\) cu efect de sc\dere a febrei [i
antiinflamator. Produsele apifitoterapice sunt
frecvent recomandate, de exemplu: propolis,
miere, l\pti[or de matc\, cu un efect fortifiant [i
antibacterian. Ginsengul, Garlicul [i Goldean Seal
Root au un efect tonifiant. Eficiente sunt b\ile
fierbin]i [i saun\ care au rolul de a cre[te
temperatura corpului [i de a activa circula]ia, [tiut
fiind faptul c\ temperaturile `nalte inactiveaz\
virusul.
n perioada acut\ avem nevoie de o
alimenta]ie bogat\ `n lichide (1-2 litri pe zi) sub
form\ de supe calde, ceaiuri tonice, sucuri de
fructe [i legume, `n general cu rol de hidratare [i
alcalinizare. Se mai recomand\ compoturile,
usturoiul (2 c\]ei, de 3 ori pe zi). Dup\ cteva zile
se reia treptat alimenta]ia cu alimente u[or
digerabile cum ar fi supe [i creme de zarzavat,
pireuri de legume, salate, orez brun, iaurt, chefir,
pentru a reface flora intestinal\. Se vor evita
produsele rafinate [i procesate, zah\rul [i
produsele pasteurizate (deoarece ele cresc secre]ia
de mucus), alcoolul, tutunul, produsele pe baz\
de cofein\, deoarece inhib\ absorb]ia de fier [i
zinc, mezeluri, afum\turi, pr\jeli, gr\simi, etc.
Supe calde,
ceaiuri fierbin]i
Vitamin\ C [i zinc
Propolis, miere,
l\pti[or de matc\
Acupunctura este o alt\ metod\ pe care o
putem folosi `n aceste `mprejur\ri deoarece ea are
rolul de a tonifia organele afectate, astfel ele
putnd 'riposta' eficient, are rolul de a echilibra
din punct de vedere energetic organismul [i de a
stimula imunitatea corpului. Dac\ starea general\
sau febra nu se amelioreaz\ dup\ 4-5 zile de
tratament sau apar complica]ii se impune
prezentarea la medic pentru completarea
tratamentului `n func]ie de simptomatologie.
Reechilibrare energetic\
prin acupunctur\
Sezon
Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL
Str. Nicolae Rou, Nr. 24, Sector 3, Bucureti
Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com
Sezon
16
Medic primar boli interne
[i alergologie
Centrul Medical Romclinic
Dr. Poliana Leru
Bolile alergice reprezint\ o patologie cu cre[tere alarmant\ `n
ultimele decenii, de aceea se consider\ ca asist\m la o
adev\rat\ epidemie a lumii moderne, `n special `n
societ\]ile dezvoltate.
1 din 4 europeni sufer\
de alergie [i nu [tie!
Ce sunt?
Ce sunt?
Alergiile sunt rezultatul unui r\spuns imunologic anormal al
unor persoane la contactul cu factori de mediu, care se pot
g\si `n aerul respirat, alimente, medicamente, substan]e
chimice cu care venim `n contact, veninul unor insecte, etc.
Un sfert
din popula]ia
european\,
alergic\
Frecven]a crescut\ a
bolilor alergice pare a fi
legat\ de stilul de via]\
modern [i occidental, iar
predispozi]ia `nn\scut\ de a
face boli alergice se nume[te
atopie.
Se apreciaz\ c\
aproximativ un sfert din
popula]ia Europei va face un
anumit tip de alergie la un
moment dat `n cursul vie]ii [i,
de cele mai multe ori,
acestea nu sunt recunoscute
la timp. Fie simptomele sunt
interpretate gre[it, fie sunt
ignorate ca simple
indispozi]ii [i astfel alergiile
pot evolua sau se pot
complica [i afecta via]a
multor oameni.
Rinita alergic\ persistent\
este produs\ cel mai
frecvent de acarienii din
praful de cas\, mucegaiuri
sau p\rul animalelor de
companie.
Tipuri de alergii
Alergiile reprezint\ afec]iuni care
se pot manifesta `n toate anotimpurile,
cu anumite caracteristici sezoniere
legate de predominan]a unor alergene
[i a unor forme clinice de boal\. Cele
mai frecvente tipuri de alergii
respiratorii sunt: rinita alergic\
sezonier\ [i persistent\, astmul bron[ic,
rinosinuzita cronic\, otita medie, care
sunt rezultatul sensibiliz\rii la alergene
precum: polenul unor plante
alergenice, p\rul de animale, acarienii
din praful de cas\, diverse mucegaiuri.
Alte forme de alergii sunt urticaria,
dermatita atopic\ [i de contact,
angioedemul, [i anafilaxia, acestea
putnd fi produse de componentele
unor alimente (lapte, ou\, pe[te, fructe
de mare, c\p[uni, alune, etc), veninul
unor insecte (albina, viespe, p\ianjen),
medicamente, dar [i anumite substan]e
chimice.
Rinita alergic\
Este cea mai frecvent\ alergie respiratorie, care afecteaz\ `n medie 24% din
popula]ia Europei. Simptomele bolii includ str\nutul, congestia [i obstruc]ia nazal\,
pruritul nazal [i ocular. Acestea pot ap\rea intermitent, cu caracter sezonier, fiind
determinate de polenul arborilor, ierburilor [i buruienilor. Rinita sau rino-conjunctivita
sezonier\ se mai nume[te [i boala sau febra fnului.

n sezonul rece, toamna [i iarna, `ntlnim frecvent acutizarea

alergiilor respiratorii, `n special a rinitelor alergice [i a astmului
bron[ic, care pot fi produse de polenurile unor plante s\lbatice
sau buruieni, cum este pelinul sau de mucegaiuri. Concentra]ia
acestora cre[te `n condi]ii de umiditate, vnt sau furtun\. De
asemenea, deoarece cre[te timpul petrecut `n spa]ii `nchise, cre[te [i
expunerea la unele alergene de interior, cum sunt acarienii [i p\rul
animalelor de companie ( `n special pisici, roz\toare, cini).
17
n ceea ce prive[te alergiile respiratorii ale copiilor `n
timpul sezonului rece, acestea sunt `n special rinite,
rinosinuzite [i declan[area sau agravarea astmului bronsic,
care se pot confunda sau complica cu unele viroze
respiratorii. Factorii favorizan]i ai alergiilor sunt cre[terea
timpului petrecut `n spa]ii `nchise, mai pu]in aerisite,
`nc\lzirea excesiv\ sau varia]iile de temperatur\, contactul cu
animalele de companie [i cu mucegaiurile de interior. Atunci
cnd func]ioneaz\ caloriferele, cre[te emana]ia de substan]e
toxice degajate din mobila l\cuit\, din covoarele pr\fuite sau
din mochetele tratate cu substan]e chimice, ceea ce duce la
declan[area alergiilor la copii.
n cazul copiilor alergici, pentru a evita declan[area
simptomelor, este recomandabil s\ se aeriseasc\ frecvent
camera de joac\ [i s\ se men]in\ o temperatur\ potrivit\ `n
locuin]\, s\ se `nlocuiasc\ mochetele [i paturile de ln\ cu
parchet sau gresie u[or lavabile, eventual s\ se utilizeze huse
antiacarieni [i aspiratoare cu ap\. Nu trebuie oprit copilul s\
fac\ sport, dar efortul fizic `n aer liber trebuie s\ fie gradat,
adecvat vrstei [i nu `n zilele geroase.
Frigul agraveaz\ alergiile
Expunerea la frig poate induce sau agrava [i diferite
forme de alergii cutanate, cum este urticaria la frig, care
se manifest\ prin apari]ia unor leziuni caracteristice pe
zonele de piele expuse la frig sau prin agravarea altor
afec]iuni cutanate. Frigul scade rezisten]a organismului `n
special fa]\ de infec]iile virale, care pot agrava alergiile
respiratorii preexistente sau pot `ntrzia diagnosticul
acestora. Consultarea medicului este foarte important\ `n
ob]inerea de informa]ii despre alergie, despre
medicamentele disponibile [i despre modul `n care pute]i
controla mediul. Practic, exist\ trei tipuri de tratament
pentru bolile alergice: controlul mediului, medicamentele
care trateaz\ simptomele (`n special antihistaminice [i
preparate cortizonice) [i imunoterapia alergenic\. Primele
modalit\]i de a v\ ajuta singuri s\ v\ sim]i]i mai bine
sunt adaptarea, att a stilului de via]\, ct [i a mediului
astfel `nct s\ se evite sau s\ se reduc\ expunerea la
alergene.
Adeseori se pot confunda manifest\rile
alergiilor de tip respirator cu cele ale virozelor
respiratorii, numite `n limbajul curent r\celi.
4Simptomele persist\ mai mult de 7-10 zile, care
reprezint\ durata obi[nuit\ a unei r\celi sau
reapar dup\ o aparent\ vindecare
4Simptomele sunt mult mai severe `ntr-un anumit
loc sau anotimp, [i mai pu]in severe `n altele
4Rinoreea [i secre]iile mucoase sunt clare [i
abundente
4Predomin\ pruritul nazal [i /sau ocular
4Simptomele se instaleaz\ treptat, incluznd accese
de str\nut, prurit ocular, nazal sau faringian
4De obicei, lipsesc febra, durerile musculare [i
starea de r\u general
Cum recunoa[tem rinita
alergic\:
R\ceala [i alergia au simptome
comune, ceea ce poate face
dificil\ diferen]ierea celor dou\
afec]iuni.
Vizita la medic este foarte important\ pentru stabilirea
unui diagnostic, pentru depistarea cauzelor, ct [i pentru
alegerea celui mai adecvat tratament. Evaluarea
alergologic\ este complex\, implic\ un istoric detaliat al
simptomelor [i al celorlalte probleme de s\n\tate [i
stabilirea unui plan de investiga]ii specifice, pentru
identificarea alergenelor responsabile.
Alergiile la copii
Cum recunoa[tem
virozele respiratorii:
4Febr\, dureri musculare, stare de r\u general [i
durere `n gt
4n mod obi[nuit, simptomele se remit dup\ 7 zile
4Rinoreea [i secre]iile mucoase devin mai
consistente [i cap\t\ o culoare g\lbuie
4Pruritul ocular, nazal [i otic este minim.
Sezon
18
Sezon
Ct de important este
s\ ne vaccin\m
Medic Primar Medicin\ General\
Medicin\ de Familie
Centrul Medical Academica
www.academica-medical.ro
Dr. Gabriela P\[escu,
Gripa este o infec]ie respiratorie cu afectare general\ cu apari]ie sporadic\, epidemic\ sau
pandemic\ dat\ de virusul gripal.
Exist\ trei tipuri de virusuri gripale: tipul A - cel mai agresiv, implicat
`n epidemii [i pandemii, tipul B - implicat `n infec]ii locale [i tipul C -
cel mai pu]in agresiv. Fiecare tip con]ine mai multe subtipuri datorit\
unui aspect particular ce ]ine de structura virusului gripal [i anume
ADN viral care este compus din 8 fragmente care se pot combina `n
foarte multe moduri de unde [i diversitatea structural\ [i antigenic\.
ursa de infec]ie o
reprezint\ omul bolnav
cu forma agresiv\ de
boal\ sau/[i cu forma
inaparent\. Modalitatea de
transmitere este aerian\ prin
pic\turile Pfluge (pic\turi de
lichid `nc\rcate cu virusuri ce
se exteriorizeaz\ din faringele
sau nasul bolnavului `n timpul
acceselor de tuse sau `n
timpul str\nutului).
Receptivitatea este general\,
formele de boal\ variaz\ de
la forme u[oare pn\ la
forme cu agravare rapid\ [i
evolu]ie fulminant\ spre
exitus, iar imunitatea dup\
vaccinare este scurt\: de
aproximativ 6 luni.
Tabloul clinic este dominat de alterarea st\rii generale cu febr\ mare (peste
38 grade Celsius), frisoane, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare),
dureri oculare (la presiunea [i la mi[c\rile globilor oculari), cu catar oculo-nazal ,
tuse seac\ iritativ\ epuizant\, cefalee frontal\, somnolen]\ sau agita]ie.
Cum se manifest\?
Complica]ii
Cea mai de temut este pneumonia gripal\ cu evolu]ie dramatic\ de cele mai multe
ori rapid progresiv\ spre exitus prin insuficien]a respiratorie acut\ greu de tratat [i
de monitorizat. Alte complica]ii ]in de grefarea pe terenul viral de suprainfec]ii
bacteriene cu apari]ia de traheite, bron[ite, bron[iolite, meningoencefalite.
n formele u[oare [i comune tratarea se poate face prin izolarea
pacientului la domiciliu, `n camere bine aerisite [i ventilate, umidificate, sub
tratament simptomatic [i suportiv cu antipiretice (paracetamol), doze mari de
vitamina C , antiseptice orale, descongestionante nazale, mucolitice.
Tratamentul antibiotic nu se utilizeaz\ dect `n caz de suprainfec]ie bacterian\
[tiut fiind faptul c\ antibioticele nu au eficacitate `n cazul virusurilor. Ca
tratament etiologic se dau medicamente antivirale (amantadina [i
rimantadina).
Tratament
Efectele secundare pot fi locale sau sistemice,
de regul\ sunt reduse ca intensitate [i foarte rare.
Cele locale sunt: ro[ea]\ [i durere sau/[i indurare
la nivelul inject\rii. Cele sistemice sunt mult mai
rare: nevralgii, parestezii, oboseal\, dureri de cap,
transpira]ii, tremur\turi, dureri musculare sau
articulare, febr\. n cazuri foarte rare pot ap\rea
reac]ii alergice grave sau afect\ri ale sistemului
nervos central.
Singura metoda de profilaxie specific\ o
reprezint\ vaccinarea anual\ antigripal\. Profilaxia
nespecific\ se face prin metode de cre[tere a
imunit\]ii: alimenta]ie bogat\ `n fructe [i legume,
mi[carea `n aer liber, evitarea contactului cu
persoane bolnave, evitarea aglomera]iilor etc.
Profilaxia
Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS)
stabile[te `n fiecare an trei tipuri de tulpini de
virusuri care vor forma structura unui vaccin
adecvat pentru fiecare emisfer\ `n parte (nord [i
sud) ca fiind tulpinile cu cea mai mare probabilitate
de a circula `n sezonul rece din acel an.
Cine stabile[te
schema
de vaccinare INE
Perioada optim\ de vaccinare este la `nceputul
sezonului rece (lunile octombrie [i noiembrie), cu
ct mai devreme cu att mai bine, deoarece din
momentul vaccin\rii imunitatea apare la
aproximativ 2 s\pt\mni prin anticorpi protectori
specifici.
Perioada de vaccinare
Perioada de protec]ie este de 6
luni [i se poate prelungi pn\ la
12 luni.
Efecte secundare
20
Ortopedie
Odat\ cu sc\derea temperaturilor [i apari]ia
ninsorilor, re`ncepe sezonul fracturilor, acestea
ocupnd un loc de frunte printre accidentele
produse `n timp de iarn\.
Clinica I Ortopedie - Traumatologie
Spital Clinic Colentina, Bucure[ti
021/3173245, int. 5558, 5513
e-mail: ortoped@mvniculescu.ro
Conf. univ. dr. Marius Niculescu,
Fracturile la ghetu[

n Romnia, trotuarele din ora[e

ajung iarna adev\rate patinoare,
acoperite cu ghea]\ [i z\pad\.
Spitalele sunt asaltate de mii de
oameni care ajung `n sec]iile de
Ortopedie [i Traumatologie cu mini
sau picioare rupte, dup\ ce au
alunecat pe ghea]a sau pe z\pada
b\t\torit\ [i au c\zut.
Victimele sunt mai ales persoane
`n vrst\, care din cauza fragilit\]ii
oaselor [i a tonusului muscular sc\zut
sunt mult mai predispuse la fracturi.
Traumatismele membrelor pot avea drept consecin]\ producerea
entorselor, a luxa]iilor, sau chiar a fracturilor, atunci cnd accidentul este
mai grav.
Entorsele sunt cele mai u[oare afec]iuni, apar prin for]area articula]iei
[i constau `n `ntinderea ligamentelor. n caz de entors\, pacientul trebuie
s\ imobilizeze articula]ia afectat\ cu o gheat\ `nalt\ (`n entorsa de glezn\,
de ex.) [i s\ nu mai calce pe picior. Consultul medical [i radiografia sunt
obligatorii pentru a preciza diagnosticul.
Luxa]iile reprezint\ probleme mai grave, ele fiind `nso]ite de
deplasarea oaselor `n articula]ie [i de rupturi de ligamente. {i `n acest caz,
imobilizarea zonei afectate [i aplicarea de ghea]\ sunt singurele gesturi pe
care persoana accidentat\ le poate face `naintea vizitei la medic.
Fractura este ruperea unui os, rupere care poate merge ca gravitate
de la o simpl\ fisur\ (o fractur\ f\r\ deplasarea fragmentelor) pn\ la o
fractur\ cu mare deplasare.
Entors\, luxa]ie, fractur\
n func]ie de locul de ac]iune al factorului traumatizant [i de intensitatea
acestuia, putem vorbi de mai multe tipuri de fracturi: fracturile `nchise, care
produc rupturi numai la nivelul osului, f\r\ a afecta tegumentul [i mu[chii;
fracturile deschise, cnd leziunea se produce pn\ la nivelul tegumentului;
fracturile directe, care se produc la locul `n care ac]ioneaz\ factorul
traumatizant; fracturile indirecte, care apar ca urmare a unui traumatism ce
intervine `ntr-o alt\ parte a osului.
Cum recunoa[tem o fractur\
D
ac\ `n cazurile grave, fracturile sunt
u[or de recunoscut, atunci cnd exist\
simple fisuri sau cnd fractura este cu
mic\ deplasare, recunoa[terea fracturii o poate
face numai un medic specialist care dispune de o
aparatur\ adecvat\.
Cnd se produce un traumatism puternic la
nivelul osului sau al articula]iei, iar cel
accidentat acuz\ dureri puternice [i nu-[i mai
poate folosi membrul afectat, el trebuie s\ fie
transportat de urgen]\ la spital dup\ ce,
dac\ este cazul, `i acorda]i primul ajutor.
Cele mai frecvente fracturi `n acest sezon sunt cele de
pumn, pentru c\ atunci cnd alunec\, omul are tendin]a
s\ se sprijine `n mn\. n func]ie de gravitatea fracturii de
pumn, pacientul trebuie s\ stea cu mna `n ghips o lun\
sau chiar o lun\ [i jum\tate. n cazuri mai grave,
tratamentul este chirurgical [i const\ `n stabilizarea fracturii
cu pl\ci special sau bro[e metalice. Deosebit de frecvente
[i de grave sunt fracturile de [old care se produc la
persoanele `n vrst\, pe fondul unei osteoporoze, cnd
este necesar\ de multe ori implantarea unei endoproteze
de [old. Datorit\ osteoporozei, traumatismele nu trebuie
s\ fie foarte puternice pentru a provoca fractura; uneori,
un simplu pas gre[it poate duce la apari]ia fracturii. n
plus, la b\trni, fracturile se vindec\ mult mai greu.
Femeile de peste 50 de ani sunt principalele victime ale
c\derilor pe ghea]\, osteoporoza care se instaleaz\ dup\
menopauz\ fiind un factor de risc major.
La tineri predomin\ fracturile de glezn\ (maleolare),
al c\ror tratament curent este `ndeosebi chirurgical, prin
fixarea acestora cu pl\ci [i [uruburi. Avantajul major al
tratamentului chirurgical `n cazul fracturilor membrelor
inferioare, fa]\ de tratamentul cu aparate ghipsate, este
acela ca pacien]ii pot fi mobiliza]i chiar a doua zi de la
opera]ie. Kinetoterapia se `ncepe prin mi[c\ri pasive la
pat, urmate, `n func]ie de evolu]ia postoperatorie, de scurte
plimb\ri cu cadru sau crje. Timpul necesar refacerii unui
os depinde de vrsta, de starea de s\n\tate, precum [i de
tipul [i de localizarea fracturii; un risc crescut `l prezint\
b\trnii, diabeticii [i cardiacii la care interven]ia
chirurgical\, precum [i vindecarea sunt mai anevoioase.
Primul indicator este durerea care cre[te `n
intensitate `n momentul palp\rii sau deplas\rii. De multe
ori, pacientul este `n imposibilitatea de a folosi membrul
afectat. Unele semne sunt `ns\ vizibile: deformarea
regiunii afectate, tumefac]ia, edemul [i chiar cre[terea
temperaturii locale. Toate cele enumerate pot fi `ns\
semne [i pentru alte tipuri de traumatisme. Ceea ce
certific\ existen]a unei fracturi este mobilitatea anormal\
a osului, perceperea unor excrescente anormale la
palpare, imposibilitatea folosirii con[tiente a membrului
afectat sau `ntreruperea vizibil\ a continuit\]ii osoase.
Pumnul, cel mai
frecvent afectat
22
Doctorul lunii
Petre Calistru,
fondatorul Centrului de Diagnostic "Dr. Victor Babe["
Centrul de Diagnostic [i Tratament "Dr.
Victor Babe[" este strns legat de numele
prof.dr. Petre Iacob Calistru, `ntruct
acesta este, de fapt [i de drept, fondatorul
[i directorul general al institu]iei sanitare.
Avnd `n spate o vast\ experien]\ att ca
medic, ct [i ca manager, medicul a pus
`n fa]\ `nainte de toate binele bolnavului
romn.
"Pentru noi, pacientul nu `nseamn\ numai
durerea, rana, infec]ia, un rezultat nefavorabil la
o analiz\, ci chiar el, omul, cu nelini[ti, triste]i,
uneori spaime, pe care avem posibilitatea s\ `l
ajut\m, con[tien]i c\ s\n\tatea nu este totul, dar
totul f\r\ s\n\tate nu `nseamn\ nimic", afirma
prof. dr. Petre Calistru.
Petre Calistru a condus spitalul "Dr. Victor
Babe[" timp de 13 ani, a fost director
general adjunct la Direc]ia de Asisten]\
Medical\ a Ministerului S\n\t\]ii, `n
perioada 2000 2002 [i pre[edintele
Comisiei de Boli Infec]ioase a Colegiului
Medicilor din Romnia.
A `nfiin]at Funda]ia "Dr. Victor Babe[" `n anul
1995 al c\rei pre[edinte este, iar `n anul 1999 a
creat un centru modern de diagnostic `n care se
pot face investiga]ii `ntr-o serie de specialit\]i
medicale [i chirurgicale, cum ar fi: alergologie [i
imunologie clinic\, boli infec]ioase [i tropicale,
cardiologie, diabet, nutri]ie [i boli metabolice,
dermatologie, endocrinologie, epidemiologie
[i imuniz\ri, farmacologie clinic\,
gastroenterologie, geriatrie, hematologie,
medicin\ intern\, medicina muncii, medicina
legal\, neurologie, oncologie, obstetric\ [i
ginecologie, oftalmologie, O.R.L., pediatrie,
pneumoftiziologie, psihiatrie, reumatologie,
urologie.
Este profesor universitar `n cadrul
Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie (UMF)
"Carol Davila" Bucure[ti, dar [i pre[edinte al
Consiliului de Studii Doctorale al UMF "Carol
Davila", `ndrumndu-i [i `nv\]ndu-i pe al]ii,
ceea ce a `nv\]at [i el cndva.
24
Cardiovascular
Dr. Adrian Cacovean,
medic specialist chirurgie
cardiovascular\,
www.dr-cacovean-adrian.ro
Opera]ia de varice,
Dezam\girea `n tratamentul bolii varicoase este
dat\ de diferen]a `ntre rezultatul promis de medic
[i ceea ce pacientul prime[te, de fapt. Aceasta
poate ap\rea fa]\ de un fapt consumat (m-am
operat de varice [i acestea au reap\rut sau `mi
este mai r\u dup\ opera]ie) sau fa]\ de o inten]ie
blocat\ (vreau s\ m\ operez de varice, dar am
auzit c\ se refac [i `mi va fi mai r\u dup\
opera]ie).
Ce sunt
varicele
Ce sunt
varicele
Pont
Dezam\girea legat\ de opera]iile de varice este un
fapt real care se `ntmpl\ `n Romnia [i oriunde `n lume!
S
itua]ia este evident\ clinic [i
confirmat\ ecografic Doppler. Din
punct de vedere clinic, stadiul
insuficien]ei venoase este acela[i [i cel
mai frecvent dup\ opera]ia sau opera]iile
anterioare de varice. Iar examinarea
ecografic\ Doppler eviden]iaz\ o situa]ie
comparabil\ cu minciuna unui chirurg
care `]i spune [i te taxeaz\ c\ ]i-a scos
apendicul sau colecistul sau hernia de
disc [i `n realitate doar a t\iat pielea sau
s-a f\cut c\ te-a t\iat la piele (nici nu vezi
semnele) [i a l\sat organul pe loc. Este
destul de descurajant\ aceast\
constatare, incredibil\ poate pentru cei ce
nu au tr\it-o [i o realitate pentru cei
opera]i deja de varice.
Adev\rul acesta este punctul de plecare `n relatarea
ce urmeaz\ [i se bazeaz\ pe experien]a autorului, peste
50.000 de consulta]ii [i tratamente alopate (ortodoxe),
alternative [i complementare, peste 4000 interven]ii
chirurgicale vasculare (din care peste 1000 de opera]ii de
varice prin toate metodele), peste 3000 examin\ri
ecografice Doppler vasculare (din care cel pu]in 1000
adresate venelor membrelor inferioare) [i pe cuno[tin]e
avansate de prelucrare statistic\ a datelor.
Experien]a `[i spune
cuvntul
Varicele sau boala varicoas\ sau
varicele hidrostatice sunt dilat\ri ale
venelor superficiale ale membrelor
inferioare.
25
Tratament profilactic, cu scop de preven]ie a
bolii. Acesta poate uneori evita [i cel mai des
doar `ntrzia apari]ia bolii. Tratamentul bolii se
aplic\ atunci cnd avem deja constituite
varicele; aici avem mai multe feluri de a `mp\r]i
tratamentele. Din punct de vedere al vindec\rii,
exist\ tratamente care aduc vindecarea [i
tratamente paliative, care nu rezolv\ boala. Din
punct de vedere al mecanismului principal prin
care boala varicoas\ `[i exercit\ efectele
negative fiziopatologice [i leziunile
anatomopatologice evolutive pn\ la ulcerul
cronic de gamb\, tratamentele se clasific\ `n
etiologice (adresate cauzei sup\r\rilor) [i
adjuvante.
Cardiovascular
Ce este insuficien]a
venoas\
Defini]ia autorului a insuficien]ei
venoase cronice: neputin]a, sl\biciunea
circula]iei venoase de la nivelul
membrelor inferioare de a-[i `ndeplini
rolul, adic\ re`ntoarcerea sngelui
venos din membrele inferioare spre
inim\ [i toate consecin]ele anatomice,
func]ionale, subiective [i obiective
determinate de aceast\ stare de boal\.
Boala varicoas\ are ca substrat un
dezechilibru `ntre rezisten]a peretelui venos
(determinat\ de structura acestuia, condi]ionat\
genetic) [i solicit\rile asupra acestuia (prin
presiunea sngelui din venele implicate) `n cursul
vie]ii. Cnd solicitarea `nvinge rezisten]a venelor,
apar varicele. Exist\ [i alte cauze care determin\
apari]ia varicelor, acestea nefiind obiectul discu]iei
de aici.
De ce apar varicele
Tipuri de tratament
`n boal\ varicoas\
Toate bolile cauzatoare de
insuficien]\ venoas\ au element
comun presiunea crescut\ `ntr-un
anumit teritoriu drenat de una sau
mai multe vene care nu-[i fac
treaba cum trebuie.
Un tratament aplicat unei boli nu `nseamn\
vindecarea ei. De exemplu, `n majoritatea
cazurilor, diagnosticul de hipertensiune arterial\
este unul definitiv. Tratamentul hipertensiunii
arteriale esen]iale (este hipertensiunea arterial\
pentru care nu se g\se[te o cauz\) asigur\
corectarea valorilor tensiunii arteriale la normal,
prin utilizarea unor medicamente (se numesc
antihipertensive) permanent de c\tre pacient. n
acest caz, utilizarea medicamentelor
antihipertensive, nu asigur\ vindecarea bolii, ci
posibilitatea de a tr\i cu aceast\ boal\. Dar
referitor la boala varicoas\, exist\ mai multe tipuri
de tratamente ale bolii varicoase. Unele asigur\
vindecarea, altele pot crea posibilitatea de a tr\i
`n pace cu boala [i de a o `ncetini `n evolu]ie,
altele influen]eaz\ prea pu]in evolu]ia bolii [i
creaz\ impresia fals\ de incurabil [i se soldeaz\
cu r\mnerea `n boal\ [i handicap.
Terapia poate asigura
vindecarea?
Singurul tratament curativ (care asigur\
vindecarea) este reprezentat de interven]ia
chirurgical\ corect\ (clasic\, laser endovenos,
radiofrecven]a aplicat\ endovenos).
Care sunt tratamentele etiopatogenice
(adresate mecanismului principal) `n abordul
varicelor? Acestea sunt cele care se adreseaz\
presiunii crescute din venele bolnave [i sunt
reprezentate de opera]ia de varice [i conten]ia
elastic (prin fa[a elastic aplicat\ corect [i dresul
medicinal).
Care sunt tratamentele adjuvante [i paliative?
Acestea nu se adreseaz\ presiunii crescute din
venele dilatate varicoase [i sunt reprezentate de:
Antibioticele;
Antiinflamatoarele;
Anticoagulantele;
Antiagregantele;
Tratamentul local, cu utilizarea de substan]e de
cur\]are a r\nii (ulcerul venos), substan]e
cicatrizante, pansamente de diverse categorii;
Tonicele venoase etc.
26
Cardiovascular
Reapari]ia varicelor din acelea[i surse neabordate la
interven]ia precedent\ este sursa principal\ de
descurajare a pacien]ilor. Este ca [i cnd chirurgul `]i
spune c\ ]i-a scos colecistul [i organul a r\mas pe loc.
Aceste pseudoopera]ii de varice sunt, pe `n]elesul tuturor,
opera]ii de cosit varicele, prin diverse metode, cu
cre[terea la loc a varicelor mai frumoase (urte) dect au
fost la `nceput, din acelea[i r\d\cini.
O inventariere a tipurilor de interven]ii
conduce la aproximativ 100 de tipuri de
proceduri `n rezolvarea varicelor.
Tratamentele curative
`n boala varicoas\
Cea mai frecvent\
dezam\gire legat\
de opera]ie
Diabet
28
ngrijirea piciorului diabetic
Diabetul este cea mai frecvent\
tulburare metabolic\, avnd o
r\spndire pe glob de
aproximativ 220 milioane de
diabetici `n anul 2010. Ce
trebuie s\ [tie o persoan\ care
sufer\ de diabet despre
prevenirea sindromului de
picior diabetic?

n Romnia, num\rul bolnavilor afla]i `n

eviden]ele medicale este de aproximativ
600.000, dar num\rul real al
diabeticilor dep\[e[te 1 milion.
Diabetul zaharat poate cauza `n timp
urm\toarele modific\ri:
1
leziuni ale nervilor periferici (neuropatia
diabetic\) cu diminuarea sensibilit\]ii la
nivelul piciorului (pacientul nu simte
durerea cauzat\ de diferitele leziuni);
2
leziuni ale vaselor sanguine (micro [i
macroangiopatia diabetic\) scad `n timp
fluxul sanguin la nivelul piciorului, astfel
c\ leziunile (b\t\turi, unghii `ncarnate) au
un risc crescut de infec]ie;
3
sc\derea imunit\]ii, cu perturbarea
mecanismului imun. Din p\cate, resursele
pentru asigurarea `ngrijirii medicale `n
diabet sunt tot mai limitate.
De aceea, preven]ia piciorului diabetic
este tot mai necesar\.
7 pa[i pentru
o `ngrijire corect\
O `ngrijire corect\ a piciorului diabetic
presupune:
1. inspec]ia zilnic\ a picioarelor;
2. p\strarea unei igiene
corespunz\toare a picioarelor
(sp\larea zilnic\ a acestora);
3. `ngrijirea atent\ a leziunilor care apar
la acest nivel (b\t\turi, t\ieturi,
julituri);
n concluzie, este foarte important\
`ngrijirea corespunz\toare a piciorului la
persoanele cu diabet zaharat, deoarece
patologia ap\rut\ la acest nivel poate crea
complica]ii nepl\cute [i greu de tratat.
Pacientul trebuie s\ se informeze asupra
metodelor folosite `n `ngrijirea piciorului
diabetic [i trebuie s\ apeleze la ajutor
medical specializat ori de cte ori apar
leziuni sau infec]ii la acest nivel.
4. protec]ia corespunz\toare a
picioarelor (purtarea ciorapilor de
compresie [i purtarea de `nc\l]\minte
comod\);
5. evitarea plasturilor [i solu]iilor folosite
`n tratamentul b\t\turilor, deoarece
acestea nu prezint\ siguran]\ `n cazul
pacien]ilor diabetici;
6. evitarea folosirii metodelor pentru
`nc\lzirea picioarelor (b\i fierbin]i,
aparate electrice [i radiatoare);
7. inspec]ia medical\ a picioarelor
(medicul trebuie s\ observe leziunile
[i s\ examineze tegumentele
picioarelor).
Boli metabolice
30
n general, dup\ S\rb\tori, "c[tigul" ponderal
este de 3 pn\ la 6 kg. Pentru a nu ruina efortul
depus peste an [i pentru a nu ne trezi la `nceput de
ianuarie cu starea de s\n\tate [i imaginea alterate,
trebuie s\ `ncerc\m s\ control\m la maxim ce
consum\m [i mai ales `n ce combina]ii. Vestea
bun\: e foarte simplu s\ evit\m disconfortul
gastrointestinal specific acestei perioade [i s\ ne
r\sf\]\m, `n acela[i timp, cu cele mai delicioase
preparate de sezon.
Ca de fiecare Cr\ciun [i cu ocazia acestuia este
momentul s\ ne relax\m, s\ ne `ntlnim cu
prietenii, cu familia [i s\ uit\m de rutina zilnic\
[i de grijile ei.
Diet\ cump\tat\
de S\rb\tori
Lector dr. Lygia Alexandrescu,
medic nutri]ionist
Clinica Natural Silhouette
021 317 4341
A
Aceast\ perioad\ este special\
prin `nc\rc\tura ei emo]ional\,
pentru c\, din punct de vedere
alimentar, nu ar trebui s\ fie dect,
pur [i simplu, una ca oricare alta.
Asta teoretic, fiindc\ lucrurile, [tim
bine, c\ stau cu totul altfel: mese
multe [i copioase, por]ii mari [i
gazde care nu se pot refuza... [i
bine`n]eles c\ toate acestea sunt
stropite cu licori bahice de cea mai
bun\ calitate [i la ore ct mai mici.
C[tig ponderal de 3-6 kg
31
Boli metabolice
10 sfaturi s\n\toase
1
Divizarea meniului pe mese distan]ate `n
timp -la cel pu]in o or\ - trebuie dat
stomacului un pic de timp s\ digere ce s-a
consumat la masa anterioar\ `nainte de a
veni cu o alt\ "avalan[\" [i astfel [i riscul
indigestiei va fi diminuat;
2
Alegerea unor gust\ri u[oare: buc\]i de
mu[chi de pui sau curcan, brnz\ degresat\,
fructe de mare;
3
Aten]ie la m\rimea por]iei - trebuie s\ se
urm\reasc\ aromele [i calitatea alimentelor
[i nu ob]inerea unui stomac plin;
4
Evitarea alimentelor grase [i pr\jite, precum
[i a sosurilor grele (chiar [i `n salate) [i
preferarea preparatelor pe baz\ de pui,
curcan [i pe[te [i a legumelor [i fructelor
proaspete bogate `n fibre (consumate
disociat);
5
Limitarea alimentelor care favorizeaz\
indigestia: suc de portocale sau de ro[ii,
condimentele `n exces [i, `n general,
alimentele acide;
6
Mestecarea suficient\ a alimentelor combate,
de asemenea, tulbur\rile gastrointestinale;
7
Apa - trebuie consumat\ pe tot parcursul
mesei `n cantit\]i mici [i dese pentru a
men]ine sistemul digestiv activ [i pentru a
evita deshidratarea (care `ncetine[te
metabolismul);
8
Evitarea b\uturilor carbogazoase dulci `n
timpul mesei [i chiar dup\ mas\, pentru a
limita balonarea;
9
Alcoolul - consumul acestuia necesit\ o
aten]ie sporit\ `ntruct acesta creeaz\ o serie
de probleme: cre[te presiunea arterial\ a
sngelui, cre[te cantitatea de enzime
hepatice necesare descompunerii acestuia,
cre[te activitatea sistemului nervos central [i
favorizeaz\ apari]ia tulbur\rilor gastro-
intestinale. Pentru a ]ine o eviden]\ clar\ a
consumului de alcool trebuie s\ se evite
umplerea continu\ a paharului neterminat.
10
Dup\ petrecere: o plimbare u[oar\ de
o jum\tate de or\ ar putea ajuta mult
digestia deoarece a[ezarea `n pozi]ia
culcat dup\ mas\ cauzeaz\ urcarea
acidului din stomac `n esofag [i, astfel,
apari]ia "arsurilor".
Vinul ro[u, b\utura sezonului, trebuie consumat ct mai natural, f\r\ aditivi (pentru a
evita migrenele). Nu trebuie uitat c\ beneficiile sale scad cu cre[terea cantit\]ii
consumate.
Dup\ cum [tim cu to]ii, zilele [i mai ales nop]ile de
s\rb\tori `nseamn\ mese copioase, consum de alcool,
atmosfer\ `n care se fumeaz\ [i, de aceea,
recuperarea ulterioar\ este obligatoriu s\ se fac\
printr-o diet\ u[oar\, bogat\ `n fructe, legume
proaspete [i mult\ ap\, precum [i plimb\ri prelungi `n
aerul tare al iernii.
Vodca este alcool pur
[i care prin
metabolizare se
transform\ `n
compu[i toxici, deci
trebuie monitorizat\
cu aten]ie cantitatea
consumat\.
Recuperare prin regim u[or
32
Nutri]ie
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
Iarna, suportat\ greu
de flegmatici
n acest sezon func]iile vitale,
metabolismele `ncetinesc, fluidele
biologice ale corpului stagneaz\ mai
mult, rinichii [i bila sunt cele mai
sensibile organe [i trebuie sus]inute
alimentar.
Iarna (rinichi - vezic\ biliar\) este
suportat\ greu de cei cu temperament
flegmatic. Gustul ce caracterizeaz\
anotimpul este cel s\rat, iar culoarea
negru. Organismul are tendin]a de a
acumula energie [i putem lua `n
greutate cteva kilograme `n plus.
n acest anotimp se pot consuma
cerealele pentru a furniza energie, fiind
indicate: grul comun, grul dur, spelta,
kamutul, orezul, fulgii de ov\z, meiul,
quinoa, amarantul, hri[ca. De asemenea,
trebuie men]inut constant aportul de
vitamina C natural\ `n combina]ie cu al]i
compu[i poten]atori, precum flavonoidele,
care se g\sesc `n citrice, fructul de m\ce[,
mere, pere. Pe timpul iernii mur\turile, `n
special varza murat\ tradi]ional ([i nu
legumele industriale conservate `n o]et)
sunt o surs\ bun\ de vitamina C [i
bacterii probiotice pentru persoanele
s\n\toase [i care nu urmeaz\ un regim
hiposodat.
Legumele iernii sunt cele bogate `n
vitamine [i minerale: dovleci, anghinare,
ridiche alb\, praz, fenicul, sfecl\, cicoare,
andive, conopid\, ceap\, cartofi.
Cereale, mur\turi
[i probiotice
Prune uscate, nuci
[i alune crude
Fructele sunt merele, perele, citricele, m\ce[ele.
Iarna este indicat [i consumul de nuci [i alune
crude. Se pot lua suplimente alimentare [i ceaiuri
bogate `n vitamine, minerale naturale, sau cele care
sus]in func]ia hepato-biliar\ [i renal\ pe baz\ de:
anghinare, armurariu, m\ce[, coada [oricelului,
coada calului, ghimbir, meri[or [.a. Pentru
men]inerea func]iei imune se pot consuma alimente
sau suplimente alimentare bogate `n seleniu-zinc,
alune braziliene, fructe de mare etc. Prunele uscate,
de preferin]\ neafumate. Magiunul tradi]ional de
prune f\r\ adaos de zah\r sau alte ingrediente este
indicat `n aceast\ perioad\, fiind `n acela[i timp un
dulce s\n\tos, energizant, dar [i un stimulator
natural al sistemului imunitar datorit\ capacit\]ii lui
antioxidante care `l claseaz\ printre cele mai bune
alimente din aceast\ categorie.
33
Nutri]ie
n civiliza]ia modern\ carnea [i produsele din
carne, mai ales cele ob]inute industrial, sunt
consumate `n exces, contribuind la accentuarea
tabloului morbid al s\n\t\]ii publice, mai ales prin
bolile cronice a[a-zis ale civiliza]iei moderne
(obezitate sindrom metabolic, hipertensiune,
diabet tip 2, maladii cardiovasculare,
cerebrovasculare, neurodegenerative Parkinson,
Alzheimer, cancere [.a.). De aceea, este indicat s\
reducem consumul de carne la aproximativ 10% din
aportul caloric total zilnic. De asemenea, dat\ fiind
poluarea global\ (inclusiv a alimentelor) ar fi extrem
de util s\ revenim la un comportament alimentar
testat timp de mii de ani de str\mo[ii no[trii, alc\tuit
din alimente naturale integrale, mese frugale, post-
s\pt\mnal [i sezonier (adev\rate cure de
dezintoxicare), cu efecte extrem de benefice att asupra s\n\t\]ii fizice prin combaterea obezit\]ii, dar [i asupra
spiritului.
Dintre alimentele proteice de
origine animal\ de sezon recomand:
carnea de pui, fazan, carnea de porc
(de preferat de la porcul de curte din
rase romne[ti -porcul balcanic sau
crescut ecologic), pe[tele (scrumbia,
sardelele, heringul, somonul, crapul,
p\str\vul). Alimente proteice valoroase
de natur\ vegetal\ ce pot fi consumate
`n aceast\ perioad\ sunt: n\utul,
bobul, fasolea boabe, soia
(nemodificat\ genetic), maz\rea
boabe, lintea, quinoa, hri[ca,
amarantul.
Proteine naturale sau vegetale
Iarna nu sunt recomandate brnzeturile, datorit\ grelei lor digestibilit\]i [i naturii lor reci.
Postul prevede [i acest lucru prin l\sarea secului la brnz\.
Carnea, 10% din aportul caloric total zilnic
34
Chirurgie
Colecistita acut\ este mai comun\ la pacien]ii de
vrst\ medie [i la vrstnici. Dintre to]i pacien]ii cu
colecistit\ acut\, 60-80% sunt cunoscu]i de o perioad\
mai lung\ cu suferin]\ biliar\.
Colecistita acut\
Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran
[eful Clinicii Chirurgie din
Spitalul de Urgen]\
Floreasca
Cele mai comune simptome ale colecistitei
acute sunt:
n Durere intens\, constant\ la nivelul
abdomenului superior, c\tre dreapta. Aceast\
durere se accentueaz\ la inspirul profund sau
la palparea abdomenului.
n Febra, cu cre[terea temperaturii peste 38 C.
Dac\ este suspectat\ colecistita acut\,
pacientul trebuie s\ se adreseze de urgen]\
unui spital. Netratat\, aceast\ boal\ se poate
complica prin apari]ia colecistitei gangrenoase
(necroza [i infec]ia sever\ a colecistului) sau
prin perfora]ia colecistului.
Figura 1: Vezicula biliar\ [i c\ile biliare (cu verde). Se observ\
un calcul (cu galben) care blocheaz\ ie[irea bilei din colecist.
Mai jos se observ\ un alt calcul (cu galben) care blocheaz\ att
curgerea bilei `n intestin ct [i canalul pancreatic.
Vezicula biliar\ sau colecistul este un organ sub
form\ de par\ situat `n partea superioar\ dreapt\ a
abdomenului, inferior de ficat (Figura 1). Ficatul produce
bil\ `n permanen]\. Bila este condus\ de la ficat printr-o
serie de canale, numite ducte biliare, `n vezicula biliar\
unde este depozitat\. La nivelul colecistului, prin trecerea
timpului, bila se concentreaz\, crescndu-i eficien]a `n
digestia gr\similor. Dup\ mas\, bila din vezicula
biliar\ este evacuat\ `n intestin [i ajut\ la digestia
alimentelor (mai ales a gr\similor [i a unor vitamine).
Dup\ `nl\turarea chirurgical\ a colecistului via]a este
normal\, ficatul prelund func]ia de eliminare a bilei `n
intestin. Dup\ interven]ia chirurgical\, este important ca
pacientul s\ m\nnce la intervale regulate de timp,
cantit\]i moderate de alimente.
Vezicula biliar\
n ]\rile dezvoltate, peste 10% din popula]ia
adult\ prezint\ litiaz\ vezicular\.
Colecistita acut\ reprezint\ inflama]ia
veziculei biliare. Aceast\ patologie apare
uzual prin blocarea fluxului biliar din colecist
c\tre duoden de c\tre materialul litiazic
(pietre Figura 1).
35
Chirurgie
C
a
u
z
e
C
a
u
z
e
n 90-95% din cazuri, colecistita acut\ este produs\ de litiaza vezicular\ (pietrele la
fiere). Dac\ o piatr\ se blocheaz\ `n canalul prin care bila este evacuat\ din colecist (canalul
cistic) atunci vezicula biliar\ sufer\ un proces de inflama]ie sever\ (colecistita acut\ litiazic\).
Mult mai rar, colecistit\ acut\ poate ap\rea `n absen]a litiazei. Colecistita alitiazic\ poate
fi cauzat\ de: arsuri sau traumatisme severe, sepsis, HIV sau SIDA.
Cei 4 F: female, fair, forty, fatty
Pacientul tipic care se prezint\ la medic pentru litiaz\ vezicular\ este caracterizat de cei 4 F: female
(sex feminin), fair (rasa alb\), forty (`n jur de 40 de ani), fatty (cu greutate crescut\). Litiaza vezicular\ apare
la femeile cu vrsta `ntre 20-55 ani cu o frecven]\ de 5-20% [i la femeile peste 50 de ani cu o frecven]\ de
25-30%. Litiaza vezicular\ este `ntlnit\ la b\rba]i de dou\ ori mai rar comparativ cu femeile. Modul exact
prin care litiaza (pietrele) apare `n colecist nu este cunoscut, dar sunt recunoscu]i mai mul]i factori de risc:
sexul feminin, `naintarea `n vrst\, prezen]a la p\rin]i [i bunici a litiazei, obezitatea, pastilele
anticoncep]ionale, graviditatea, sc\derea important\ `n greutate, lipsa activit\]ii fizice, diabetul zaharat.
Simptomele ce `nso]esc colecistita acut\ sunt:
n durere la nivelul abdomenului, `n dreapta superior
n grea]\ [i v\rs\turi
n febr\ moderat\
Durerea abdominal\ din colecistita acut\ prezint\ debut brusc,
este intens\ [i iradiaz\ c\tre um\rul [i omoplatul drept. Localizarea
caracteristic\ a durerii este superior [i la dreapta ombilicului, dar
mai frecvent ea este observat\ superior de ombilic. Durerea
abdominal\ este accentuat\ `n mod
caracteristic de inspirul profund.
Caracteristic\ este durerea ce cre[te timp de
2-3 minute [i apoi r\mne la o intensitate
crescut\ pentru >20 minute. n unul din cinci
cazuri de colecistit\ acut\, vezicula biliar\ se
umfl\ att de mult `nct ea poate fi palpat\.
Acest lucru se `ntmpl\, `n general, la 24 de
ore de la debutul durerii. Foarte frecvent
pacien]ii prezint\, ca simptom asociat
cefaleea (durerea de cap). Dac\ pacientul
prezint\ o colora]ie galben\ a pielii [i a
sclerelor (albul ochilor), atunci colecistita
acut\ este complicat\ prin blocarea canalului
care conduce bila de la ficat `n duoden, de
c\tre materialul litiazic (pietre Figura 1).
Simptome
Pentru diagnosticul colecistitei
acute, medicul va fi efectuat ini]ial
examenul clinic al abdomenului. Pentru
eviden]ierea inflama]iei colecistului va fi
efectuat\ manevra lui Murphy: medicul
va cere pacientului s\ inspire profund,
palpnd concomitent abdomenul `n
partea superioar\ dreapt\. Inspirul
profund deplaseaz\ ficatul [i vezicula
biliar\ c\tre inferior. Comprimarea
veziculei biliare inflamate `ntre ficat [i
mna examinatoare genereaz\ o
durere sever\. Al\turi de examenul
clinic, pentru diagnosticul colecistitei
acute sunt necesare analize sanguine [i
metode imagistice de explorare a
ficatului [i c\ilor biliare (ecografia
abdominal\). n colecistitele acute
complicate este necesar\ [i Imagistica
prin Rezonan]\ Magnetic\ (MRCP) [i
Colangiopancreatografia Endoscopic\
Retrograd\ (ERCP).
Diagnosticul
colecistitei acute
Chirurgie
36
Interven]ia chirurgical\ poate fi
efectuat\ clasic (o incizie t\ietur\ la
nivelul abdomenului) sau laparoscopic
(se folose[te o videocamer\ [i
instrumente mici introduse `n abdomen
prin incizii mici). n momentul actual,
interven]ia chirurgical\ standard de
aur se efectueaz\ prin abord
laparoscopic. n colecistectomia
laparoscopic\, chirurgul va efectua 4
incizii mici (uzual dou\ de 10 mm [i
dou\ de 5 mm) la nivelul peretelui
abdominal. O incizie va fi efectuat\ la
nivelul ombilicului, iar restul de trei la
nivelul abdomenului superior. Apoi
cavitatea abdominal\ va fi insuflat\ cu
un gaz (dioxid de carbon). Prin
insuflarea abdomenului, chirurgul
ob]ine o vedere mai bun\ asupra
organelor [i un spa]iu de lucru adecvat.
Chirurgul va trece printr-o incizie
laparoscopul: un tub cu o camer\ `n
vrf, care transmite imaginile din
abdomen c\tre un monitor TV. Prin
restul de trei incizii sunt trecute
instrumentele de lucru, pentru
`ndep\rtarea veziculei biliare. Cum
inciziile peretelui abdominal sunt foarte
mici `n colecistectomia laparoscopic\,
pacientul prezint\ dureri minime dup\
interven]ia chirurgical\ [i o recuperare
postoperatorie rapid\.
n colecistita acut\, `n condi]ii de
inflama]ie [i infec]ie, interven]ia
chirurgical\ este mai dificil\ [i necesit\
experien]\ adecvat\. Interven]ia
chirurgical\ clasic\ este indicat\ de
asemenea pentru managerizarea
incidentelor [i accidentelor ap\rute `n
cadrul interven]iei laparoscopice.
Analizele sanguine necesare m\soar\ valoarea leucocitelor, a testelor hepatice [i a inflama]iei.
Ecografia abdominal\ este primul [i cel mai informativ examen imagistic folosit. Aceast\ investiga]ie
nu este iradiant\ [i poate fi folosit\ [i la persoanele gravide.
Colangiopancreatografia prin Rezonan]\ Magnetic\ este indicat\ cnd se suspecteaz\ litiaz\
(pietre) [i `n calea biliar\ (canalul ce leag\ colecistul de intestin).
Tratament
Pacien]ii cu colecistit\
acut\ trebuie spitaliza]i.
Eviden]a actual\ arat\ c\
orice litiaz\ vezicular\ [i cu
att mai mult colecistita
acut\ prezint\ indica]ie
chirurgical\.
n zilele anterioare
intern\rii, datorit\ senza]iei
de grea]\ [i v\rs\turilor,
pacien]ii nu au consumat
lichide, astfel `nct trebuie
administrate fluide
intravenos. Dup\ internare
pacien]ii nu trebuie s\
m\nnce nimic. Vor fi
adiministrate calmante [i
antibiotice.
Tratamentul definitiv al
colecistitei acute este
colecistectomia (opera]ia de
`ndep\rtare chirurgical\ a
veziculei biliare). Momentul
optim pentru efectuarea
interven]iei chirurgicale este
ct mai aproape de debutul
simptomelor (colecistectomie
imediat\ pn\ la 7 zile de la
debutul simptomelor).
Pentru efectuarea
colecistectomiei este necesit\
anestezia general\ (se induce
somnul [i se previne
durerea).
Opera]ie clasic\ sau laparoscopic\
n 10-15% din cazurile de colecistit\
acut\, interven]ia chirurgical\
laparoscopic\ nu poate fi finalizat\
`n condi]ii de siguran]\ [i se
efectueaz\ opera]ia clasic\.
COM
PLICAII POSIBILE
Colecistita acut\ se poate complica prin
apari]ia pancreatitei (inflama]ia pancreasului),
a gangrenei, a perfora]iei, prin realizarea unei
comunic\rii cu intestinul [i prin blocarea
intestinului cu o piatr\ plecat\ din colecist.
Gangrena colecistului apare `n pn\ la o
treime din cazurile de colecistit\ acut\ [i
complic\ mult interven]ia chirurgical\.
Perforarea colecistului cu r\spndirea bilei `n
tot abdomenul este urmat\ de o mortalitatea,
de 30%. O complica]ie clasic\ dar discutabil\
este cancerizarea unui colecist litiazic (dup\ o
perioad\ mare de timp).
Dintre bolile chirurgicale, suferin]ele biliare ocup\
locul II (dup\ apendicita acut\) la femeia gravid\.
Interven]ia chirurgical\ este indicat\ doar dac\
tratamentul conservator e[ueaz\ sau dac\ simptomele
repar `n acela[i trimestru. Cnd este indicat\
colecistectomia, aceasta poate fi realizat\ prin abord
laparoscopic, care este sigur [i `n timpul sarcinii.
Colecistita acut\
[i sarcina
Prognosticul pacien]ilor opera]i pentru colecistit\
acut\ este foarte bun, este urmat de un timp de
spitalizare [i de reintegrare social\ redus [i prezint\
rezultate estetice marcate (colecistectomia fiind o
opera]ie laparoscopic\ comun\). Mortalitatea pentru
un singur episod de colecistit\ acut\ este de sub 1%
pentru pacien]ii tineri [i de 10% pentru pacien]ii cu
riscuri multiple (`n special boal\ coronarian\
ischemic\).
Prognostic
38
Psihologie
Depresia de sub brad
medic specialist `n psihiatrie,
Medicover
Dr. Dan Ghenea,
Deschid c\su]a de e-mail [i g\sesc reclame pentru
cump\r\turile de Cr\ciun. Ce mai, invazia Mo[ilor
`n haine ro[-albe...
A
cest Mo[ care se
las\ v\zut (iar
uneori obose[te
privirea) are deja 80 de ani [i
nu cred c\ va tr\i mai mult
dect un om obi[nuit. Pentru
c\ Mo[ Cr\ciun a devenit un
locuitor al planetei noastre, cu
domiciliul `n Laponia, cu
adres\ po[tal\ [i de e-mail; cu
sania tras\ de reni vine doar
la conferin]ele de pres\, dar
nu prea mai zboar\ cu ea ca
sa duc\ daruri de cnd a
delegat aceast\
responsabilitate, cednd [i
veniturile din publicitate
francizelor locale.
Problema nu este c\ va
disp\rea aceast\ imagine; `n
fond, Mo[ Cr\ciunul desenat
`n 1931 pentru Coca-Cola de
Haddon Sundblom a avut o
longevitate remarcabil\ pentru
un produs publicitar;
adev\rata problem\ este
succesul zdrobitor al vizibilului
`n fa]a imaginabilului [i
`nlocuirea ]\rii dorin]elor cu
]ara juc\riilor.
Un rezultat colateral a fost
c\ `n luna dinaintea
Cr\ciunului cre[te presiunea
de a g\si [i cump\ra daruri.
ncepe goana dup\ cadou.
Este ultima dintre cele trei
ursitoare ale depresiei de
s\rb\tori.
Au fost mai `nti
modific\rile fiziologice legate
de trecerea la anotimpul mai
pu]in luminos. Exist\ chiar o
form\ de depresie sezonier\
care r\spunde la terapia cu
lumin\.
A fost apoi perioada de
stres mai intens legat de
adaptarea la schimb\rile de
vreme, la traficul mai
aglomerat, la perioada de
`nc\rcare profesional\ mai
mare.
{i, `n final, goana dup\
cadou, cuplat\ cu exacerbarea
nerealist\ a a[tept\rilor `n
privin]a s\rb\torilor (sau, `n
destule cazuri, cu anticiparea
inutilit\]ii acestor eforturi, pe
baza experien]ei negative din
anii trecu]i).
Exist\ un decalaj `ntre momentul cnd simptomele depresive apar [i momentul `n care
persoana afectat\ este preg\tit\ s\ le dea numele lor adev\rat.
Simptome
3 simptome
Sunt trei simptome esen]iale ale depresiei: dispozi]ia depresiv\, lipsa interesului
[i a pl\cerii, oboseala. Toate trei sunt confundate adesea cu variantele lor
normale.
E normal s\ fii trist dac\ exist\
circumstan]e provocatoare de triste]e.
Ceva nu este `ns\ `n regul\ dac\ nu te
mai po]i bucura de evenimentele pozitive,
dac\ triste]ea nu se mai las\ str\puns\
de micile bucurii ale vie]ii.
E normal s\ fii plictisit sau s\ nu-]i
plac\ multe dintre lucrurile pe care
trebuie s\ le faci. Problema apare atunci
cnd vechile tale pasiuni, interese [i
pl\ceri se estompeaz\, uneori pn\ la a
disp\rea cu totul, f\r\ ca altele s\ le ia
locul.
Oboseala le pare multor oameni
activi att de fireasc\ `n condi]iile unei
munci stresante, `nct uneori nici nu o
mai men]ioneaz\ ca problem\.
Triste]e sau boal\?
Atunci cnd observ\ acest simptom,
care nu mai poate fi pus pe seama
efortului, mul]i se refugiaz\ `ntr-o alt\
explica]ie: au doar o insomnie, de
aceea se trezesc obosi]i. Ceea ce este luat
drept cauz\ este `n acest caz doar un
efect al aceleia[i cauze care provoac\ [i
oboseala matinal\: depresia.
Cu insomnia `ncepem lista unor
acuze pentru care persoana solicit\ mai
frecvent [i mai timpuriu ajutor medical,
`ns\ doar `n ultimul rnd psihiatric;
aceast\ list\ de manifest\ri somatice ale
depresiei mai cuprinde: sc\derea
apetitului alimentar (uneori apare `ns\
cre[terea acestuia - bulimie), sc\derea `n
greutate, durerile de cap, constipa]ia.
Oboseala matinal\,
semn al depresiei
Psihologie
40
Anca Baciu
Psiholog-psihoterapeut
tel. 072 2774 583
Camyanca.baciu@gmail.com
www.anxidepresie.ro
Trateaz\-]i
frustr\rile
Via]a este ce ni se-ntmpl\ atunci cnd lucrurile
nu merg conform planului -
John Lennon
Cnd am renun]at la ideea de a controla via]a
[i pe ceilal]i, am sim]it c\ sunt liber [i mult mai
pu]in odios!
Sting
S
punem despre Dorel c\ reac]ioneaz\ a[a pentru
c\ este frustrat. Pentru ca p\rin]ii nu i-au oferit
afec]iune, `n copil\rie n-a avut parte de atentie, de
juc\riile dorite, de ciocolat\ [i pi[coturi...Tu n-ai reu[it s\-
]i urmezi un vis [i-]i obligi copilul s\ fie ceea ce n-ai reu[it
tu! Din frustrarea ta se na[te alta, a lui, mai umflat\, mai
`nc\p\]nat\, cu r\d\cini [i mai viguroase...
Merit\ s\ investim `n vindecare?
Frustrarea este emo]ia negativ\ care `nseamn\ fie `mpiedicarea cuiva s\-[i realizeze o dorin]\, s\-[i
`mplineasc\ o nevoie, fie starea psihic\ ce rezult\ din acest blocaj. Blocajul este recunoscut de individ ca un
obstacol [i este tr\it ca atare. Persoana poate avea parte de bariere subiective [i obiective, la care reac]ioneaz\
adaptativ sau nu. n cazul neadapt\rii la situa]ie, intervine stresul.
Frustrarea se asociaz\ cu stresul. Cnd
obstacolul nu poate fi `nl\turat devine generator
al st\rii de stres, numit sindrom general de
adaptare. Acest sindrom evolueaz\ `n trei
etape: de alarm\, de rezisten]\ [i de epuizare.
Faza de alarm\, se manifest\ prin hipotensiune,
tahicardie [i o secre]ie crescut\ de hormoni
suprarenalieni (cortizon, adrenalin\). n stadiul
de rezisten]\, organismul s-a adaptat aparent la
situa]ie. Dac\ efectele stresului se men]in, se
intr\ `n stadiul de epuizare, cu consecin]e nocive
`n organism: psihosomatiz\ri ( ulcer, migrene,
cefalee, constipa]ie, diaree ), anxietate [i
depresie, anorexie [i bulimie, tulbur\ri sexuale,
de somn, boli de inim\.
Stresul genereaz\ frustrarea, iar frustrarea
prelungit\ [i nesolu]ionat\ devine la rndul
ei stres. Cele dou\ fenomene se
intercondi]ioneaz\, se presupun reciproc.
Stresul pozitiv, eustresul, este dat de
gestionarea incorect\ a evenimentelor
pozitive ( na[terea unui copil, c\s\torie).
Stresul negativ, distresul, este generat de
evenimentele negative din via]\ (pierderea
locului de munc\, divor], etc). Pare curios,
dar eustresul necesit\ tot att de mult efort
de adaptare din partea organismului ca [i
distresul, pentru c\ [i experien]ele pozitive
pot declan[a acelea[i modific\ri
biochimice ca [i cele negative.
`nfrunt\m pericolul
ocolim pericolul intuit, perceput
supracompens\m ( dac\ o persoan\ are un
complex de inferioritate `ntr-un domeniu, va
compensa, ajungnd s\ exceleze `ntr-un alt
domeniu: artistul Henri Toulouse Lautrec: avea
picioarele t\iate, dar a fost un pictor celebru;
Jacques Salome are un handicap fizic, dar este
unul dintre marii comunicatori ai lumii, etc).
Frustrarea pune `n func]iune
mecanismele de ap\rare ale E-ului
fiec\ruia. Apari]ia sentimentului
frustrant activeaz\ automat
mecanisme de ap\rare: activismul,
altruismul, anticiparea,
intelectualizarea, izolarea,
refularea, sublimarea, umorul,
refuzul realit\]ii, etc. Dintre toate,
umorul [i sublimarea sunt
considerate cele mature.
Sublimarea este desexualizarea unei pulsiuni,
derivarea unei pulsiuni sexuale sau agresive spre
activit\]i valorizate social: artistice, intelectuale,
morale, sportive...
Multe lucruri sunt bune, dar nu toate
ne sunt de folos! Ne dorim diverse
[i nenum\rate, dar avem oare [i
Nevoie? Avem nevoie cu adev\rat
de acceptarea altora, de ma[ina
aceea, de pantofii aceia, de statutul
acela?! Suntem frustra]i c\ vecina
are un post mai bun, c\ prietena
are un so] mai atr\g\tor, c\ [eful
]ip\ la noi. Toate astea `[i au sursa
`n compara]ii ( care sunt
d\un\toare!) [i `n neiubirea de sine.
Reac]ion\m diferit
la barierele externe
sau interne:
42
Doctorul Meu: V\ mai
aduce]i aminte primul scheci cu
medici din perioada Divertis?
Toni Grecu: Am f\cut glume
cu medici. Dar, [ti]i care era cea
mai tare trup\ cu glume despre
doctori? Brigada Seringa din
Ia[i, o trup\ de umor a Facult\]ii
de Medicin\ [i Farmacie din Ia[i.
F\cea ni[te glume excep]ionale.
Trupa de la ASE din Bucure[ti, pe
de alt\ parte, avea dup\ avea
dup\ celebra operet\ Snge
Vienez o glum\ care se numea
,,Snge cald v\ donez. Cntau:
snge cald, snge cald v\
donezta-ra-ra, ta-ra-ra [i
aveau un succes nebun. Mai era
un scheci la care m\ distram
foarte tare cnd `l vedeam `n
spectacolele studen]e[ti: criza de
snge [i campania de donare de
snge. Fiecare om care dona
primea de la serviciu o zi liber\,
o sum\ modic\ de bani [i o
mas\ cald\ la o cantin\. n ziua
de donare era veselie `n trg,
adic\ toat\ lumea pleca la
donare cu `ntreprinderea.
Colegii de la Seringa au f\cut un
scheci pe tema asta. Transfuzia
se f\cea direct de la omul
s\n\tos la cel bolnav, doctorul
punea un tub care unea vena
omului s\n\tos de vena
bolnavului [i astfel se f\cea
transferul. Numai c\ dac\ omul
s\n\tos avea ticuri, toate ticurile
se transferau la omul bolnav [i
dac\ acesta era zbanghiu, `i
tremurau ochii, toate aceste
caracteristici le cap\ta cel care
primea snge.
Din p\cate de atunci, nu s-a
schimbat prea mult `n sistemul
sanitar.
D.M.:A]i avut experien]e
pl\cute sau nepl\cute cu
medicii?
T.G.:n general, cnd ajungi
la doctor, nu te duci de drag [i
cu zmbetul pe buze. E o mare
problem\, de asta apreciez
foarte mult doctorii [i pe cei care
practic\ aceast\ meserie. Al\turi
de profesori [i de preo]i, medicii
sunt oameni care lucreaz\ cu
sufletul omului [i cu corpul, dar
mai ales cu sufletul. Mi se pare
Cover Story
Toni Grecu:
Toni Grecu a `nfiin]at trupa
Divertis, a adus pe micile ecrane
satira politic\ iar acum le ofer\
`n continuare romnilor umor de
calitate prin Serviciul Romn de
Comedie. n via]a cotidian\ se
confrunt\ [i el, la fel ca noi
oamenii obi[nui]i, cu stresul [i
insomnia.
n fa]a doctorului
stau cu c\ciula
`n mn\
43
un pic exagerat ce se `ntmpl\
acum prin mass-media din
Romnia, `n care sunt
mediatizate cazuri de mit\ din
partea unor pacien]i care dau
aten]ii minore doctorilor. Cred c\
este nedrept, pentru c\ marii
corup]i nu sunt `n spitale, dup\
p\rerea mea, [i nici `n cabinetele
medicale. Nici nu sunt doctorii
printre cei mai boga]i oameni
din ]ar\. Nu e o bucurie s\
ajungi la doctor! Cnd te duci, te
duci cu o problem\, deci nu te
duci vesel, dar po]i s\ ie[i vesel
de acolo. S\-]i spun\ doctorul:
omule e[ti s\n\tos, nu-]i f\ griji,
e un junghi intercostal, nu e
inima! Sau poate fi situa]ia
cealalt\, s\-]i confirme o
anumit\ suferin]\ [i s\ nu ai
niciun motiv de bucurie. Doctorul
trebuie tratat cu respect maxim.
Am [i eu o vorb\: `n fa]a
doctorului, `n cabinetul lui, stau
cu c\ciula `n mn\. Cred c\ e
un soi de team\, nu de om, ci
de destin. Lucruri hazlii Au fost
[i de-astea. Am fost odat\
internat pentru ni[te pietre la
rinichi cu ni[te ani `n urm\ [i am
v\zut cteva secven]e tragi-
comice `n salonul `n care am stat
cteva zile. A venit un individ
care se `mpu[case cu alice din
gre[eal\ `n zona pubian\. {i
s\racul era un om tn\r [i
f\ceau to]i glume pe seama
suferin]ei lui.
D.M.: Toat\ lumea aflase
diagnosticul omului?
T.G.: Da, p\i `n salon nu ai
cum s\-]i ascunzi suferin]a. n
salon, pove[tile sunt despre
suferin]e [i dac\ nu stai bine cu
mintea [i cu capul [i ascul]i, pui
botul la toate povestirile pe care
[i le spun oamenii bolnavi `ntre
ei, te spnzuri (n.red: rde). De
asta e bine s\ tratezi cu o
oarecare deta[are pove[tile care
se spun `n spital.
D.M.: Cum v\ m\sura]i
stresul?
T.G.: Sunt stresat cnd nu
dorm noaptea [i m\ gndesc la
ce-am f\cut ziua. Asta este
m\sura stresului. Cnd am o
problem\ dorm scurt [i agitat,
Fac [i insomnie, uneori nop]i
`ntregi, alteori s\pt\mni `ntregi.
D.M.: Compenseaz\ emo]iile
pozitive stresul din platou?
Merit\ stresul
T.G.: Cu siguran]\ nu
merit\, dar nu pot altfel. Nu am
`nv\]at s\-mi impun un somn
lini[tit, cu grijile anulate pe
timpul nop]ii. Nu pot, sunt o fire
care tr\ie[te fiecare eveniment
[i-l rumeg\ [i diseac\ `n timpul
somnului.
D.M.: A]i avut de suferit de
pe urma statului de vedet\?
T.G.: Nu este foarte
confortabil s\ fii vedet\ pentru
c\ e un factor de stres. Am fost
nevoit s\ am o anumit\ conduit\
`n public, mai ales, [i s\ fiu
re]inut `n apari]ii [i `n ceea ce fac
atunci cnd ies `n spa]ii publice
[i asta e ca o grij\ permanent\,
care se transform\ automat `n
stres.
D.M.: Care este cea mai
interesant\ poveste din cariera
dvs?
T.G.: Sunt foarte multe O
poveste `ntreag\ e Divertis, care
a avut un `nceput [i o asisten]\
foarte important\ din toate
punctele de vedere. O alt\
poveste ar fi ceea ce fac acum,
la aproape 4 ani de la plecarea
din fosta echip\ Divertis. Sunt
experien]e foarte importante
pentru mine, la care ]in foarte
mult, fie c\ e vorba de o istorie,
fie de prezent. Una din
experien]ele cele mai tari [i la
care nu m-am a[teptat este un
clip numit ,,Imnul crizei- caca
maca, pe care l-am f\cut cu
colegii mei de la Serviciul Romn
de Comedie dintr-o joac\. Era
vara anului trecut [i ne-am zis
hai s\ facem ceva s\ nu st\m
degeaba. Am scris un text `n
care ap\reau Emil Boc [i Elena
Udrea despre criza la romni.
Am f\cut clipul, l-a regizat
Drago[ Mu[at, am filmat prin
ora[, prin fa]a guvernului, s-a
luat poli]ia de noi c\ nu avem
voie s\ film\m, a fost un haz
`ntreg [i la urm\ l-am pus pe
You Tube. A ajuns s\ fie cel mai
vizionat cntec `n limba romn\
pe You Tube, are peste 14
milioane de acces\ri. Asta mi-a
ar\tat dou\ lucruri: puterea
internetului pe care nu puneam
mare pre] [i al doilea c\ uneori
`]i ies lucruri bune din joac\ [i
Cover Story
44
Cover Story
din `ntmplare, f\r\ efort
deosebit, f\r\ s\ fii
superconcentrat [i sunt probabil
lucrurile cele mai interesante
care `i pot ie[i unui om. Ca
experien]\, aceasta este cea mai
tare din ultimii 3 ani. Au mai
urmat `nc\ 7 videoclipuri marca
SRC, toate avnd zeci sau sute
de vizualiz\ri pe You Tube.
D.M.: Cnd a]i sim]it c\
ave]i succes `n televiziune?
T.G.: Cnd am pornit
imediat dup\ Revolu]ie [i am
ap\rut la televizor a fost ca o
explozie, c\ nu mai f\cuse
nimeni umor curajos. Imediat
dup\ 90 au venit ni[te b\ie]i
care au `nceput s\ fac\ glume
cu substrat politic, asta nu se
mai `ntmplase pn\ atunci la
televizor. Nu mai f\cuse nimeni
satir\ politic\ la Tv `n care s\ se
exprime lucruri concrete cu
nume proprii. Erau aluzii, lucruri
spuse cu perdea, dar direct cu
atac pe un subiect anume politic
nu mai f\cuse nimeni. Romnii
nu erau obi[nui]i cu asta. Am
`nv\]at, practic, din mers
televiziune [i cum se face umorul
la televizor, c\ nu avea cine s\
ne spun\. Atunci a fost cel mai
important moment din cariera
mea.
D.M.: Care a fost primul
impresar pe care l-a]i avut?
T.G.: Am avut mai mul]i
impresari, dar primul impresar
am fost eu. Dup\ am avut
organizatori de turnee,
organizatori de spectacole,
produc\tori, [amd.
D.M.: n film cnd o s\ v\
vedem?
T.G.: Nu [tiu dac\ o s\ m\
vede]i prea curnd, dar o s\
vede]i un film c\ruia eu i-am
scris scenariul `n colaborare cu
Adrian Onciu, coleg cu mine `n
echipa SRC. Se nume[te ,,S-a
furat mireasa [i va fi lansat `n
2012. Nu m\ preocup\
actoria, nu m-a preocupat
niciodat\ actoria, eu de fapt nu
fac actorie la tv, eu am o
activitate de gazd\ de
emisiune. Dar am scris acest
scenariu, filmul s-a [i f\cut,
este `n post produc]ie.
Vreau s\ v\d care va fi
impactul la public, fiind o
comedie pur romneasc\.
D.M.: Ce a]i da oamenilor dac\ a]i fi Mo[
Cr\ciun?
T.G.: Ooo, s\n\tate, dac\ a[ putea, `n rest
celelalte vin de la sine.
D.M.: Ce truc de relaxare a]i recomanda?
T.G.: Complicat, de `ncordare v-a[ spune
multe, dar cu relaxarea nu prea am trucuri. Dar
cel mai bine ca s\ scapi de anumite probleme,
este s\ evadezi din mediul `n care te sim]i
stresat. Pentru mine cel mai bine este s\ plec din
Bucure[ti, nu `n weekenduri pentru c\ atunci
prefer s\ stau cu familia, dar de dou\ ori pe an,
la mare, la munte, `ntr-un ora[ s\ v\d oameni
noi.
D.M.: Care este revelionul ideal pentru Toni
Grecu?
T.G.: Pentru mine cel cu z\pad\, cu frig, cu
ghe]u[, foarte tradi]ionalist, cu familia [i cu
mnc\rurile specifice momentului. De[i nu sunt
un consumator de astfel de mnc\ruri, `n seara
de revelion m\ delectez cu astfel de bun\t\]i:
sarmale, crna]i, cozonaci.
D.M.: {i re]eta preferat\ de zi cu zi care
este?
T.G.: M\m\lig\ cu brnz\. A[ fi `n stare s\
m\nnc `n fiecare zi m\m\lig\ cu brnz\, de[i
nu fac asta, dar `mi place.
D.M.: Care este secretul de-a v\ men]ine
slab?
T.G.: Natura, asta e firea mea. Nu sunt un
gurmand, masa e foarte scurt\ pentru mine [i
din cauza asta am [i anumite probleme. Nu am
r\bdare s\ stau la mas\, `n 3 minute m\nnc,
m\ balonez, `mi chinui stomacul [i recunosc c\
e vina mea [i nu m\ pot `ndrepta. E bine s\
mesteci fiecare `mbuc\tur\ de 25 ori, s\ o
preg\te[ti `nainte de a `nghi]i, m-am documentat
[i cunosc aceste lucruri, dar nu am timp [i
r\bdare s\ stau s\ mestec, drept pentru care
suport consecin]ele, care nu sunt foarte pl\cute.
Doctorul Meu: Cum faci fa]\
stresului din televiziune?
Andreea Cre]ulescu: Plec de la
ideea c\ stresul nu e invincibil. M\
ajut\ concentrarea, experien]a, dar
am [i cteva trucuri personale.
Pentru momentele cu adev\rat
dificile aplic o metod\ pe care am
`nv\]at-o de la bunica mea [i am
aplicat-o `nc\ din [coal\. Bunica `mi
spunea c\ un ceai de tei sau de
fructe cu pu]in\ miere este un
antidot perfect pentru stres. Nu am
luat `n serios sfatul pn\ `n primii
ani liceu, `naintea unei olimpiade la
chimie.
Cred c\ stresul [i dorin]a de a
face o figur\ bun\ la aceast\
competi]ie nu prea m-au l\sat s\
dorm. Am furat cteva ore de somn
cu pauze lungi, iar cnd a sunat
ceasul `n capul meu se `nvrteau
haotic formulele complicate ale
benzenilor, cetonelor sau aldehidelor
metilice. Mi-am amintit de vorbele
bunicii, am f\cut un ceai, am pus
mult\ miere [i pn\ am ajuns la
examen, haosul disp\ruse.
Am mai g\sit o metod\, ceva
mai recent. S\ m\nnci `ncet, un
m\r tare.
D.M.: Ai ]inut diet\ vreodat\?
A.C.: Nu sunt adepta dietelor,
dar dac\ vreau s\ scap rapid de
cteva kilograme folosesc metoda
ANDREEA CRE}ULESCU:
ANDREEA CRE}ULESCU:
46
Interviu
Despe cum putem s\ facem fa]\ stresului, cum s\
sl\bim, dar [i despre grija exagerat\ pentru copii no[tri
[i sistemul sanitar romnesc, am vorbit cu Andreea
Cre]ulescu, jurnalist Realitatea TV.
Scap de 4-5 kg prin metoda
grapefruit
"grapefruit". Timp de patru-cinci zile
adaug `n meniul normal [i un kg de
grapefruit. Astfel scap de 4-5
kilograme. La mine metoda a dat
mereu rezultate. n acesat\ perioad\
nu renun] la pine, ciorbe sau
sosuri. M\nnc `ns\ 3-4 grapefruit
`n fiecare zi... iar rochia care "]ipa"
pe mine cu o s\pt\mn\ `n urm\,
se a[eaz\ normal.
D.M.: Ce ai `nv\]at din primii
ani de via]\ ai copilului t\u?
A.C.: Primii ani de via]a ai
copilului meu m-au `nv\]at c\
principiul "trebuie s\-l fere[ti de
orice" nu-i este de folos. La `nceput
sterilizam totul, refuzam s\-i mai
dau orice juc\rie care c\zuse pe jos,
eram atent\ la orice fir de praf.
ntr-o zi, Alex, fiul meu, a r\cit,
p\rea s\ fie o r\ceal\ banal\, doar
c\ tusea refuza s\-i cedeze la
tratamentul prescris de medic. Am
f\cut mai multe investiga]ii, opiniile
medicilor variau. C]iva au folosit o
expresie pe care, ini]ial, nu am luat-
o `n serios. Anume: e posibil s\ aib\
o alergie la mediu. Prima mea
reac]ie- cum s\ ai o alergie la
mediu? Po]i avea o alergie la un
medicament, la un aliment, dar la
mediu? Dup\ mai multe explica]ii,
dup\ ce am citit diverse materiale,
am constatat c\ totul are o logic\.
Copiii feri]i de orice fir de praf, de
orice contact cu a[a numitele "lucruri
murdare", risc\ s\ dezvolte o
imunitate sc\zut\, iar atunci cnd
ajung `n lumea real\, organismul lor
se adapteaz\ mult mai greu. Dup\
un tratament destul de complicat,
b\iatul meu a sc\pat de tuse, dar [i
eu am renu]at s\-l mai feresc de
orice. Nu [tiu dac\ a avut sau nu o
alergie la mediu, dar [tiu c\ dup\
ce l-am l\sat s\ se joace pe
oriunde, indiferent dac\ `[i pune
p\mnt pe cap sau mai bag\ o
mn\ murdar\ `n gur\, lucrurile
s-au schimbat.
D.M.: Ce ]i-a pl\cut [i ce nu `n
sistemul sanitar?
A.C.: Sistemul nostru sanitar
are [i bune [i rele. Spre deosebire de
sitemul american, unde [i o urgen]\
medical\ te poate costa zeci de mii
de USD, dac\ nu ai asigurarea
potrivit\, la noi aproape oricine
poate beneficia gratuit de un
tratament, dac\ contribuie sau a
contribuit la plata asigur\rilor de
s\n\tate, cum e cazul pensionarilor.
Este adev\rat c\ [paga [i
aspectul unor spitale dau o alt\
percep]ie asupra acestei gratuit\]i. n
plus, responsabilizarea medicilor nu
cred c\ a fost o prioritate pentru
vreun ministru al s\n\t\]ii. n
spitalele noastre, s-au produs
adev\rate tragedii. Au murit copii din
cauza unei banale fracturi, unele
mame sau copiii lor au r\mas cu
sechele pe via]\ la o na[tere care nu
a fost asistata potrivit procedurilor
normale. Dac\ incidentele au ajuns
`n pres\ au mai existat [i cteva
demiteri, dar dup\ ce cazul a fost
dat uit\rii, lucrurile au revenit la
"normal", nu s-au produs modific\ri
majore `n sistem.
n plus, niciodat\ nu a fost prea
transparent modul `n care sunt
cheltui]i banii din fondul de s\n\tate.
A[a c\ am avut achizi]ii stupide [i
mult peste pre]ul pie]ei `n spitale
unde tavanul c\dea peste bolnavi
sau gndacii le invadau mncare
adus\ de acas\. Sl\biciunea
sistemului este c\ aceste abuzuri
r\mn nepedepsite. Dar, partea
plin\ a paharului este ca `n acest
sistem, s-au format [i medici care
realizeaz\ performan]e
extraordinare. Citim `n pres\, poate
nu la fel de des cum citim despre
tragedii, c\ s-a realizat o premier\
medical\ la Bucure[ti, la Cluj, la
Oradea sau Tg Mure[.
D.M.: Crezi c\ a schimbat ceva
campania {mecher de Romnia?
A.C.: I-a f\cut pe romni mai
aten]i [i le-a generat o reac]ie de
respingere pentru cei din categoria
"[mecher de Romnia". Ca jurnalist,
cred c\ noi, romnii, trebuie s\
`nv\]\m s\ avem atitudine. Ne-a
lipsit starea asta mai bine de 50 de
ani, iar `n ultimii 20, pu]ini s-au
preocupat s\ ne explice ce
`nseamn\ s\ ai atitudine, care ne
sunt valorile sau care sunt "non-
valorile" care ne fac r\u c\ na]ie.
D.M.: La Testul bog\]iei,
politicienii nu au vorbit despre
medicamente.
A.C.: Politicienii nu au vorbit
despre medicamentele pe care le
folosesc deoarece nu am dorit ca `n
aceast\ campanie s\ facem publice
am\nunte care ]in de intimitatea
fiec\ruia . Noi am vrut s\ ar\t\m
prin intermediul celor care iau
deciziile `n ]ara asta, adic\
reprezentan]ii partidelor
parlamentare, dac\ limita lui 800
de lei poate fi sau nu una a
bog\]iei. Statistic este un prag al
s\r\ciei, iar actualul guvern a
preluat aceast\ cifr\ `n politicile sale
sociale. Diverse ajutoare sociale nu
se mai acord\ celor care ob]in un
venit mai mare de 800 de lei, iar
ajutoarele pentru c\ldur\ ( nodul
gordian al acestei ierni) nu se
acord\ celor cu un venit de peste
786 de lei.
Interviu
47
48
Chirurgie plastic\
Visul oric\rei femei este acela de a avea mereu snii
mari [i frumo[i. Cu ajutorul chirurgiei plastice, visul
poate deveni realitate.
D
espre opera]ia de m\rire a snilor s-a tot scris,
informa]iile fiind centrate mai mult pe cum se
efectueaz\ interven]ia [i care sunt etapele din punct de
vedere tehnic. ns\, ar fi bine s\ [tii cteva lucruri legate de
m\rimea snilor [i felul `n care aceasta se stabile[te.
Dr. Radu Voicu,
Medic primar chirurgie
plastic\, Bendis Medical,
Tel 40722684735,
www.bendis.ro
Cum afli ce implant
`]i trebuie?
Cele mai multe femei vorbesc
despre snii lor avnd ca etalon
m\surile sutienelor ca dimensiuni sau
dup\ cup\. Aceste dimensiuni difer\ ca
[i etalon reprezentativ, `n func]ie de ]ara
de provenien]\ a sutienelor.
nainte de toate trebuie `n]eles c\
implantele mamare nu se clasific\ `n
func]ie de cup\ (A, B, C), ci `n func]ie de
volum (ml. sau cc). Implantul trebuie s\
suplimenteze snul dumneavoastr\
pentru a avea dimensiunea dorit\
avnd `n vedere dimensiunea de la care
se porne[te ceea ce `nseamn\ c\
implantul reprezint\ diferen]a `ntre ceea
ce dori]i s\ ob]ine]i [i ceea ce ave]i.
Pentru a afla cum stabilim m\rimea corect\ a
implantului trebuie s\ [tim ce anume NU determin\
m\rimea acestuia.
1
Nu compara snii t\i cu cei ai prietenelor deoarece
caracteristicile pielii lor, forma, dimensiunile toracelui pot
fi diferite.
2
Nu folosi introducerea unor implante de diferite volume
`n sutien pentru a avea o imagine despre ce va urma s\
fie. Implantul introdus `n sutien are alt\ form\ [i d\ un
aspect fals.
3
Nu folosi fotografiile unor persoane cunoscute (artiste,
fotomodele), deoarece nu [tii cum ar\tau ele `nainte de
opera]ie.
3 lucruri care NU determin\
m\rimea
Care este m\rimea
perfect\ a snilor...
Chirurgul plastician va evalua disponibilitatea
]esuturilor la nivelul snului pentru a putea
determina gradul de expandare (`ntindere) al
acestora dup\ introducerea implantului. n func]ie
de acest aspect [i legat [i de dimensiunile snului
chirurgul plastician `]i va explica [i recomanda
volumul maxim care poate fi introdus `n cazul t\u
astfel `nct rezultatul s\ fie unul armonios.
Probeaz\ diferite m\rimi de sizers
(proteze mamare externe care se
introduc `n sutien) pentru a-]i face
o p\rere cu privire la volumul,
forma [i aspectul snilor dup\
interven]ia de m\rire.
L\]imea conteaz\
Volumul maxim
O
femeie care are sutien 75 cupa A poate
[tii c\ dup\ m\rirea snilor dore[te s\
aib\ 75 cupa C. n acela[i timp, trebuie
]inut cont [i de forma snului, aspect pe care
dimensiunile [i cupa nu `l pot descrie. n cadrul
consulta]iei cu chirurgul plastician discut\
preferin]ele tale referitoare la forma [i aspectul
snului astfel `nct chirurgul s\ poat\ alege [i s\-
]i prezinte implantul potrivit pentru tine att ca
m\rime ct [i ca form\. Volumul implantului
mamar este determinat de diametru, proiec]ie (`n
cazul implantelor rotunde) [i l\]ime, `n\l]ime [i
proiec]ie (`n cazul implantelor anatomice). Aceste
dimensiuni te pot `ndruma [i pe tine [i pe chirurg
spre particularizarea [i personalizarea implantului
c\tre rezultatele pe care le dore[ti. Aceste aspecte
stau la baza posibilit\]ii de alegere a implantului
dup\ dimensiunile pacientei.
Cea mai important\ dimensiune este l\]imea
implantului, deoarece aceasta determin\ spa]iul
care va r\mne `ntre sni dup\ m\rirea acestora
[i deasemenea determin\ curbura snului astfel
`nct acesta s\ fie `n armonie cu [oldurile.
50
Medicin\ dentar\
Tehnicile de albire sunt diferite `n
func]ie de tipul recomandat: albire `n
cabinetul de stomatologie, albire acas\ sau
metoda mixt\.
1
Albirea `n cabinet presupune
aplicarea unui agent de albire pe
din]ii izola]i obligatoriu! (cu
material de protec]ie fotopolimerizabil sau
dig\) [i activarea acestuia prin lumin\
(l\mpi laser, plasm\, halogen, led) sau
c\ldur\. Timpul de ac]iune variaz\ de la 15
60 de minute, `n [edin]e repetate, `n
func]ie de tipul, concentra]ia substan]ei [i
reactivitatea individual\.
Albirea din]ilor,
sigur\ sub supravegherea stomatologului
Zmbetul este cel mai important factor de comunicare afectiv\, fiind un catalizator al oric\rei
reac]ii emo]ionale. O dantur\ `ngrijit\ poate `ntregi imaginea, iar una afectat\ de neglijen]\
poate cauza complexe de inferioritate persoanei respective.
CE ESTE?
Albirea este tehnica prin care se
modific\ nuan]a din]ilor vitali
sau devitali, folosind agen]i
oxidan]i.
Dr. Constantin Cazacu,
Medic primar stomatologie general\
Tel 021 211 45 38
www.cncdentalart.ro
n societatea actual\, raportul competen]\/imagine
este deseori evaluat doar din perspectiva ultimei.
American Dental Association recomand\ procedurile de
albire a din]ilor sub controlul medicului. Albirile dentare
`n cabinet s-au realizat `nc\ din anul 1910. n 1940 s-a
folosit peroxidul de hidrogen la din]ii vitali, iar `n 1960
s-a introdus peroxidul de carbamid\ 10%. Literatura de
specialitate consider\ c\ albirea cu peroxid de
carbamid\ cu concentra]ie de 10% este sigur\ pentru
din]i [i gingii, dar trebuie realizat\ dup\ o consulta]ie
de specialitate [i sub supravegherea medicului dentist!
Substan]ele folosite pentru albire sunt: peroxidul de
hidrogen; perboratul de sodiu; peroxidul de
carbamid\.
Necesitate sau artificiu
inutil?
3 metode de albire
51
Medicin\ dentar\
2
Albirea acas\ este o
tehnic\ simpl\ [i are
urm\toarele etape:
amprentarea arcadelor dentare `n
cabinet; realizarea gutierelor;
substan]ele de albire aplicnd-se `n
aceste gutiere. Ele sunt purtate de
regul\ noaptea timp de 1-2
s\pt\mni, `n func]ie de
concentra]ie [i substan]a folosit\.
3
Tehnica de albire mixt\:
`nti `n cabinet [i pentru
men]inerea rezultatelor,
la un anumit interval de timp, se
folosesc gutierele pentru acas\. Se
recomand\ purtarea odat\ la 6
luni timp de 1-2 nop]i.
Exist\ [i situa]ii `n care este contraindicat\ albirea
danturii cum ar fi: retrac]iile gingivale mari; la din]ii vitali cu
leziuni carioase pn\ la rezolvarea acestora; la pacien]ii cu
hipersensibilitate dentinar\ pn\ la rezolvarea acesteia; la
pacientele care sunt `n timpul sarcinii; la pacien]ii cu
afec]iuni ale articula]iei temporo-mandibulare nu se pot
folosi gutierele pentru acas\, dect dac\ se face un relief
ocluzal func]ional, precum [i `n cazul alergiilor la substan]ele
folosite. n situa]ia folosirii concentra]iilor terapeutice nu se
cunosc efecte carcinogenetice, dar metoda trebuie folosit\
sub supraveghere medical\
Albirile nu
favorizeaz\ apari]ia
de carii dentare.
Albirile acas\ dau rezultate bune `n timp. Se
folose[te peroxid de carbamid\ 10%
(corespunde concentra]iei a 3,4 % peroxid de
hidrogen).
Pot ap\rea [i efecte negative cum
ar fi: disconfort; sensibilitate dentar\,
complet reversibil\. Sensibilitatea se
poate rezolva prin aplica]ii locale de
substan]e fluorurate (nitrat de potasiu
3-5%, timp de 10-30 minute, `nainte
sau dup\ tratament). n rare situa]ii se
pot folosi antialgice administrate pe
cale oral\. n situa]ia unei izol\ri
defectuoase, solu]iile concentrate pot
produce arsuri, dureri, decolor\ri ale
p\r]ilor moi. Toate acestea sunt
reversibile total.
Contraindica]ii
Indica]ii post-tratament
Dup\ albire, este necesar\ o igien\ oral\ riguroas\. Ar
fi de preferat evitarea alimentelor [i b\uturilor colorate (vin
ro[u, cafea, b\uturile acidulate, coloran]i alimentari
`ngloba]i, `n concentra]ii mari, tutun, alimentele foarte reci
sau fierbin]i). naintea deciziei de a face modific\ri estetice
la arcadele dentare trebuie consultat obligatoriu, un medic
de specialitate.
52
Advertorial
Produsul nu trebuie s\ con]in\ zah\r, pentru a proteja astfel din]ii [i a preveni apari]ia cariilor.
Nu de pu]ine ori inflama]iile din gur\ [i faringe sunt `nso]ite de un miros nepl\cut. Dac\ vre]i s\ ave]i
o respira]ie proasp\t\ [i s\ sc\pa]i de problema din gt, alege]i produsele care au [i propriet\]i
dezodorizante.
Afec]iuni inflamatorii la nivelul
cavit\]ii bucale [i faringiene
Dr. Anda Irinel Podar
Te doare `n gt, `nghi]i cu
greutate? Nu intra `n panic\.
Este posibil s\ ai de-a face cu o
mic\ problem\ instalat\ la
nivelul gtului sau faringelui. Dar
ca orice problem\, [i aceasta are
o solu]ie.
Produsul cel mai indicat, `n asemenea situa]ii,
ar trebui s\ con]in\ un antibiotic, care s\ ac]ioneze
local, cu un spectru larg de ac]iune antimicrobian\,
un antiseptic pentru dezinfectarea cavit\]ii bucale [i
un analgetic cu ac]iune rapid\ [i de lung\ durat\,
care s\ calmeze durerile.
Antibiotic, antiseptic
[i analgetic
Cum apar inflama]iile `n cavitatea bucal\ [i faringian\?
Inflama]iile `n cavitatea bucal\ [i faringian\ sunt provocate de agen]i patogeni (bacterii, virusuri sau
fungi) mai ales `n cazurile `n care capacitatea de ap\rare a organismului este sc\zut\. De asemenea
iritarea mecanic\ produs\ prin proteze dentare sau printr-o igien\ oral\ insuficient\ pot deteriora
mucoasa bucal\, favoriznd p\trunderea germenilor. Tabloul clinic se exprim\ printr-o hiperemie [i o
hipersensibilitate a mucoaselor, `nso]ite de senza]ie de arsur\ `n cavitatea bucal\ sau de dificult\]i la
`nghi]ire, dureri de gt [i r\gu[eal\.
54
Ginecologie
Dac\ v-a]i decis s\ merge]i la ginecolog,
trebuie s\ [ti]i c\ un consult la specialist
cuprinde efectuarea:
-unui test Babe[Papanicolau (dac\ nu a
fost f\cut `n ultimul an), completat, eventual cu
o colposcopie;
-unei ecografii (cu pol vaginal) ce va evalua
prezen]a eventual\ a unei fibromatoze uterine,
a unei hiperplazii (`ngro[\ri) a mucoasei uterine
sau a unei tumori ovariene/tubare. Nu da]i bir
cu fugi]ii imediat ce le-a]i f\cut, urmeaz\ un pas
[i mai important!
Am 50 de ani!? Vreau s\ fiu s\n\toas\,
frumoas\ [i iubit\! {i cine ne opre[te, chiar
dac\ multe dintre noi am devenit `ntre timp
bunicu]e
Dr. Daiana Drut\,
medic primar obstetric\-ginecologie,
Maternitatea Cantacuzino,
tel. 0745038323
daianadruta@yahoo.com
Nu amna consultul
ginecologic de rutin\
T
re
i g
riji
fre
c
v
e
n
te
T
re
i g
riji
fre
c
v
e
n
te
E
E drept c\ avem destule griji pe cap de la
grija de a fi competitiv\ la serviciu, la cea de
a ne p\stra privirea admirativ\ a so]ilor no[tri
sau la grija de a face fa]\ [i acas\ [i la
munc\. {i s\ nu uit\m c\ aceast\ vrst\ ne
poate prilejui [i alte griji legate de s\n\tate.
1
"Nu mi-a venit menstrua]ia
o lun\ [i testul de sarcin\
este negativ!"
2
"Luna urm\toare,
menstrua]ia a fost mai
abundent\ ca de obicei!"
3
"Ce mi se `ntmpl\?"
Este probabil perioada numit\
preclimax. ns\, obligatoriu trebuie s\
solicit\m un consult ginecologic,
fiindc\ certitudinea o ob]inem numai
printr-un consult de specialitate.
Ce include consultul
de specialitate
Ginecologie
55
Interpretarea rezultatelor examenului
ginecologic se face ]innd cont de condi]iile
generale (HTA, modific\ri de coagulare sanghin\).
Modificarea ciclului menstrual este expresia unor
modific\ri hormonale ce conduc, progresiv, la
oprirea menstrua]iei (menopauza). Evaluarea,
printr-o analiz\ de snge, a acestor hormoni,
poate preciza condi]ia de premenopauz\. Trebuie
`ntotdeauna s\ ne gndim c\, la aceast\ vrst\,
pot fi mai multe cauze, concomitente ale unei
snger\ri uterine neregulate. Odat\ identificate
aceste aceste cauze, ele pot fi tratate, uneori, cu
tratamente diferite, pentru fiecare dintre cauze
(tratament chirurgical/medicamentos, asociat,
eventual). Dac\ ave]i nel\muriri discuta]i cu
medicul dvs.
Dup\ investiga]ii urmeaz\ interpretarea
Mai pu]ini estrogeni
Principala tulburare hormonal\ din aceast\ perioad\ este sc\derea estrogenilor. Aceasta
conduce la modific\ri osoase/osteoporoz\, vasculare/accidente tromboembolice, trofice
generale [i locale, genitale ("`mb\trnirea ]esuturilor"), usc\ciune vaginal\, senza]ie de
mic]iune imperioas\ [i tulbur\ri neurovegetative (insomnie, sc\derea aten]iei, irascibilitate,
depresie). {i toate acestea cu impact social important ! Pentru a combate aceste tulbur\ri,
putem face un tratament "compensator", `ntotdeauna decis de medicul specialist!
n aceast\ perioad\ din via]a femeii,
cancerele genitale [i mamare au un maxim
de frecven]\.
P\stra]i-v\, astfel s\n\toase, frumoase [i iubite, f\cndu-v\
timp, `ntre grijile dvs., s\ merge]i periodic la ginecolog [i s\
urma]i tratamentul indicat! S\ auzim de bine!
C
ontrolul genital periodic (anual sau mai des, dac\
ginecologul stabile[te) v\ permite s\ face]i investiga]iile
necesare depist\rii precoce a unui eventual cancer
genital/mamar. Nu ezita]i s\ face]i mamografie, ecografie,
markeri tumorali, tot ce v\ recomand\ medicul ginecolog.
56
Advertorial
n mod normal suprafa]a ochiului
(corneea) trebuie s\ fie permanent
umed\. Sindromul de ochi uscat
(keratita sicca) apare datorit\ lipsei
`ndelungate de lubrifiere [i umidificare a
ochiului. n consecin]\, p\r]ile
anterioare ale ochiului sufer\ o irita]ie
constant\, pn\ la inflama]ie.
Sindromul
de ochi
uscat
Testul Schirmer este folosit de
peste un secol. El const\ `n
m\surarea gradului de umezire a
ochiului cu ajutorul unei benzi de
hrtie de filtru, plasat\ `n fundul de
sac conjuctival inferior. Se m\soar\
dup\ 5 minute lungimea hrtiei de
filtru umezit\ f\r\ a se considera
primii 5 mm. Sub 10 mm se
consider\ hiposecre]ie lacrimal\,
`ntre 10 [i 30 mm secre]ia este
normal\. Aceste valori sunt arbitrare
[i aproximative [i sunt supuse
numeroaselor variabile dintre care
vrsta este cea mai important\.
Peste 60 de ani secre]ia lacrimal\
reflex involueaz\, iar testul Scrimer
trebuie s\ r\mn\ superior egal cu
10 mm. Datorit\ varia]iilor secre]iei
lacrimale testul Schirmer trebuie
f\cut `ntre orele 8 [i 17.
O alt\ metod\ de apreciere
cantitativ\ a secre]iei lacrimale
const\ `n m\surarea timpului de
rupere a filmului lacrimal. Filmul
lacrimal se sub]iaz\ `ntre dou\
clipiri. Se materializeaz\ filmul
lacrimal instilnd o substan]\
colorant\ `n fundul de sac
conjunctival inferior.
Pacientul e pus s\ clipeasc\ de
mai multe ori [i se a[teapt\ cteva
momente. Se cere acestuia s\
r\mn\ cu ochii mari deschi[i
privind drept `nainte [i se
examineaz\ filmul lacrimal la
biomicroscop. Se m\soar\ timpul ce
separ\ ultima clipire de apari]ia
primei zone uscate pe cornee,
marcnd ruptura filmului lacrimal.
Dac\ timpul mediu e superior valorii
de 25 de secunde, filmul lacrimal e
stabil; dac\ e inferior valorii de 10
secunde, filmul e instabil. Exist\
varia]ii legate de sex [i de vrst\.
De exemplu, la b\rba]i timpul de
rupere a filmului lacrimal este mai
lung dect la femei.
Cum depist\m sindromul de ochi uscat? Semnele
sindromului
de ochi
uscat
Semnele sindromului
de ochi uscat sunt:
senza]ia permanent\
de usc\ciune, de
mnc\rime [i de
arsur\ la nivelul
ochilor - acea
senza]ie de nisip `n
ochi. Aceste
simptome pot fi de
ajuns pentru ca
oftalmologul
dumneavoastr\ s\
pun\ diagnosticul de
ochi uscat. Uneori s-
ar putea s\ doreasc\
s\ m\soare cantitatea
de lacrimi din
ochi.(test Schirmer)
Oftalmologul v\ poate prescrie lacrimi
artificiale ziua, geluri lacrimale noaptea.
Acestea sunt pic\turi de ochi lubrifiante care
pot ameliora senza]ia de usc\ciune [i
mnc\rime. n ultimul timp au ap\rut lacrimi
artificiale pe baz\ de hialuronat de sodiu, o
substan]\ foarte apropiat\ din punct de vedere
al caracteristicilor de lacrimile naturale.
Compozi]ia omogen\ a hialuronatului duce la:
4distribu]ie omogen\ a pic\turilor pe toat\
suprafa]a corneei;
4v`scozitate uniform\;
4stabilitate mai bun\ a filmului lacrimal;
4normalizare a tensiunii superficiale a
filmului lacrimal ;
4adeziune mai bun\ la celulele corneo
conjunctivale;
4remanen]\ mai bun\ `n cornee;
4reducere a cazurilor de alergie [i
intoleran]\;
4Posibilitatea repet\rii administr\rilor pe
parcursul zilei pn\ la refacerea condi]iilor
lacrimale normale;
Cele mai noi lacrimi artificiale con]in
hialuronat de sodiu [i aminoacizi cu o
compozi]ie asem\n\toare lacrimilor naturale.
Folosirea unor lacrimi artificiale sigure, f\r\
conservan]i tradi]ionali, [i care s\ con]in\
hialuronat de sodiu [i aminoacizi este
important\ pentru refacerea calitativ\ [i
cantitativ\ a filmului lacrimal [i a suprafe]ei
oculare conferind pacien]ilor cu sindrom de
ochi uscat confortul [i starea de bine de care
au nevoie.
Advertorial
Tratament
58
Fi[a de observa]ie
Sc\p\m de plic `n 2012?
Director Editorial
Dr. Val Vlcu
Asigur\rile private promit s\ dea aten]ie
medicului `n locul nostru
Ct ai dat? Ct se d\? Oi fi dat ct trebuie? ntreb\ri puse de `nainte de ce boal\
am?. Fie c\ i-au spus plat\ informal\ sau ciubuc, autorit\]ile nu au f\cut nimic s\
rezolve problema. De fapt, au profitat de acest obicei. Medicii sunt nevoi]i s\-[i
completeze veniturile prin contribu]ia pacien]ilor, iar cnd cer salarii decente li se
aminte[te c\ nu tr\iesc din salariu. Pacien]ii accept\ sistemul, spernd `ntr-un tratament
mai bun, odat\ ce au motivat medicul. Cnd nu au bani sau sunt nemul]umi]i de
rezultate, apar conflictele. Chiar dac\ nu tr\iesc permanent cu teama flagrantului, mul]i
medici consider\ situa]ia drept `njositoare [i, `n lipsa unei alternative, emigreaz\.
Speran]e sau amenin]\ri
Ce [anse sunt ca a treia `ncercare de reform\,
dup\ 1989, s\ elimine plicul din ecua]ie? Opozi]ia nu
este convins\ de bunele inten]ii ale Puterii.
Introducerea managementului privat `n s\n\t\te se
reg\se[te [i `n programul nostru de guvernare, ne-a
declarat dr. Nicolae B\nicioiu (USL). Ne temem, `ns\,
c\ privatizarea spitalelor ar putea fi o manevr\ prin
care s\ fie oferite clientelei politice a PDL. Sau c\ a[a-
zisele funda]ii [i asocia]ii s\ nu fie dect un paravan
pentru directorii corup]i ai actualei guvern\ri. Ca s\
coment\m alte prevederi, trebuie s\ vedem varianta
final\ a legii [i normele de aplicare. Pacien]ii acuz\
lipsa de transparen]\. Ne temem c\ ar putea fi un
nou sistem de c\pu[are a fondurilor [i a[a insuficiente,
ne-a declarat Cezar Irimia, directorul COPAC (Coali]ia
organiza]iilor de pacien]i cu afec]iuni cronice). Legea
cuprinde lucruri mult prea generale, nu se cunosc
normele. Am `ncercat s\-i contactez pe autorii legii, dar
a fost imposibil. Vasile Barbu, pre[edintele Asocia]iei
Pacien]ilor, nu crede c\ pl\]ile informale ar fi adev\rata
problem\ a sistemului. Necazurile vin de la insuficienta
bugetare [i de la gestionarea proast\ a resurselor.
Costurile sunt apropiate de cele din Vest, cum s\ rezolvi
problema salariilor cu asigur\ri de 10 ori mai mici?.
N
oua lege a S\n\t\]ii ne propune s\ sc\p\m de plic prin privatizare.
Spitalele vor fi privatizate, adic\ transformate `n asocia]ii sau funda]ii.
Astfel, medicii nu vor mai fi bugetari, ci vor avea venituri `n func]ie de ct
[i cum lucreaz\. Finan]area se va face prin intermediul unor case de asigur\ri private.
Romnii vor pl\ti ca [i pn\ acum CAS, iar Finan]ele vor trimite banii c\tre
asiguratorii priva]i. Cnd are nevoie de tratatment, asiguratul e trimis la spitalul sau
medicul de pe lista casei de asigur\ri, dup\ un protocol strict. Dac\ dore[te ca treaba
s\ mearg\ mai repede sau vrea mai multe servicii, `ncheie o poli]\ suplimentar\:
pl\te[te mai mult, prime[te mai mult. Cam a[a ar trebui s\ arate sistemul `n 2013,
dac\ legea trece prin asumare, `n aceast\ lun\, [i dac\ se vor elabora la timp
normele de aplicare.
59
Fi[a de observa]ie
Casele de asigurari
vor trebui s\ reduc\
tratamentul spitalicesc
costisitor, iar una din
variante este accentul pus
pe preven]ie [i pe
medicina de familie, crede
prof. Vl\descu. Cum
majoritatea pl\]ilor
informale sunt `n spitale,
ca valoare, se va reduce
ponderea acestora `n
sistem. Asigur\rile
voluntare suplimentare vor
fi mult mai atractive fiscal
dect acum. Acestea vor
face s\ intre o sum\
semnificativ\ `n sistem. La
o contribu]ie de 10-15
Euro/lun\/om putem
estima c\ vor veni `n plus
1-1,5 miliarde euro,
anual. Sumele din
asigur\rile private vor
putea fi utilizate pentru
plata suplimentar\ a
medicilor/personalului
performant, aspect ce va
contribui [i el la reducerea
pl\]ilor informale,
concluzioneaz\ prof.
Vl\descu.
Sindicatele medicilor sus]in c\
fenomenul pl\]ilor informale e legat
de salariu [i de morala social\, nu
de forma de proprietate. Studiile au
ar\tat c\ ciubucul se situeaz\
undeva la 4-5 procente din
cheltuielile de s\n\tate, sus]ine dr.
Dan Pere]ianu, vicepre[edintele
Camerei Federative a Medicilor. Nu
pare mult, dar pentru oamenii cu
venituri modeste, costuri de 300-
1000 de euro pentru o interven]ie
chirurgical\ sunt imposibil de
suportat. Solu]ia pe care o
propunem este cre[terea finan]\rii [i
a salariz\rii. Dac\ spitalele pleac\
de la autorit\]ile locale vor pierde
circa 5 la sut\ din finan]are, iar
funda]iile nu au ce aduce `n plus.
Cum noua lege nu propune o
cre[tere a finan]\rii, nu va rezolva
problema ciubucului. De aceea[i
p\rere este [i Colegiul Medicilor.
Nu un proiect de lege rezolv\
problema pl\]ilor informale ci
finan]area sistemului, ne-a declarat
prof. Vasile Ast\r\stoae. Att timp
ct, pe de o parte, nu pot fi
asigurate serviciile medicale pentru
to]i pacien]ii, iar pe de alt\ parte
veniturile medicilor vor fi mici, pl\]ile
informale vor exista. Pacientul va
dori s\ beneficieze de serviciile
necesare, iar medicul va fi obligat s\
fac\ liste de priorit\]i `n func]ie de
modul `n care este finan]at\ unitatea
medical\.
Sindicatele nu
cred `n noua lege
Priva]ii se tem
s\ nu-[i piard\ clien]ii
Prof. dr. Cristian Vl\descu, coordonatorul Comisiei
care a elaborat noua lege, e con[tient c\ schimb\rile nu
vor ap\rea din prima zi de la aplicarea ei, dar
mecanismele propuse vor da rezultate mult mai rapid
dect actualul sistem.
Alegerea casei de asigur\ri se va face [i `n func]ie de
modul `n care personalul medical se comport\ cu
pacientul, sus]ine Vl\descu. Cnd aten]iile solicitate sup\r\
pacientul, acesta va aten]iona Casa. Dac\ aceasta nu va
interveni, va pierde un client care se va muta la o alt\
cas\. Pentru a c[tiga, Casele de asigur\ri trebuie s\-[i
men]in\ clien]ii mul]umi]i [i s\ `ncheie contracte cu institu]ii
care au costuri rezonabile. Pentru asta vor face contract cu
acei medici care sunt c\uta]i de pacien]i [i au rezultate
bune (f\r\ complica]ii sau reintern\ri ). Ca urmare, medicii
performan]i vor avea venituri mai mari, din contractele cu
Casele de asigur\ri.
Asigur\rile vor fi
mai atractive fiscal
60
Nu l\sa pl\mnii s\ te `mb\trneasc\!
Medicii [i pacien]ii Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta au marcat
`mpreun\ Ziua Mondial\ a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)
lansnd mesajul Un singur pas `]i taie
r\suflarea? Nu l\sa pl\mnii s\ te
`mb\trneasc\! Pacien]ii [i medicii Institutului
[i-au pus la `ncercare talentul [i creativitatea
pentru a l\sa o amintire plin\ de culoare
tuturor celor care vor trece pragul Institutului: un
tablou de 2 x 2 metri ce ilustreaz\ libertatea de
respira]ie a unui pl\mn s\n\tos. Acesta este
expus `n holul de la intrarea `n Institut [i va
r\mne permanent acolo. Prin acest eveniment,
medicii au dorit s\ transmit\ ct de important\
este o rela]ie apropiat\ a doctorilor cu pacien]ii
[i faptul c\ aceast\ boal\ cronic\, mult
subdiagnosticat\, poate fi ]inut\ sub control
dac\ este depistat\ din timp [i dac\ este tratat\ adecvat. n cazul oric\rei
afec]iuni, o rela]ie apropiat\, bazat\ pe `ncredere [i respect, `ntre medic [i
pacient este esen]ial\. Aceast\ rela]ie este cu att mai important\ `n cazul unei
boli cronice, cu inciden]\ crescut\ [i cu poten]ial fatal, cum este BPOC, a
declarat dr. Emilia Cri[an, directorul medical al Institutului de Pneumoftiziologie
Marius Nasta.
Magazin
Num\rul diabeticilor
`n cre[tere
n Romnia, diabetul
afecteaz\ peste un milion de
oameni, aproximativ 2800 de
copii sunt bolnavi de diabet, dar
[i mai mul]i risc\ s\ dezvolte
aceast\ afec]iune din cauza
stilului de via]\ nes\n\tos.
Potrivit studiilor realizate de
Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii, peste 60% din
oamenii din `ntreaga lume duc
o via]\ sedentar\. Diabetul este
o boal\ cronic\ netransmisibil\,
dar care afecteaz\ `n prezent
aproximativ 346 de milioane de
oameni din `ntreaga lume.
Lifting f\r\
bisturiu
Peste 150 de medici
dermatologi [i chirurgi
plasticieni - esteticieni de top din
Romnia- s-au familiarizat cu
un nou produs ce are efect
miraculos de lifting f\r\
bisturiu pentru zona pome]ilor.
Juvederm Voluma cu Lidocain\
a fost lansat de renumitul
estetician Herve Raspaldo,
membru interna]ional al
Academiei Americane de
Chirurgie Plastic\ Facial\ [i
Reconstructiv\, realiznd `n
cadrul evenimentului din
Romnia [i demonstra]ii de
injectare pe primele trei
romnce care s-au bucurat de
beneficiile tratamentului de
rejuvenare facial\.
31 de maternit\]i Prietene ale Copilului
Reprezentan]a UNICEF `n Romnia `mpreun\ cu Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii a certificat cu titulatura ,,Spital
Prieten al Copilului `nc\ 9 noi
maternit\]i `n ultimii doi ani. n prezent,
la noi `n ]ar\ sunt active `n ini]iativ\ 40
de maternit\]i din care 31 certificate ca
Spital Prieten al Copilului, o maternitate
a primit Certificat de Angajament
(`ndepline[te cel pu]in 7 din cele 10
criterii) [i 8 se afl\ `n diferite stadii de
implementare a celor 10 Pa[i.
Desemnarea unei maternit\]i ca Spital Prieten al Copilului presupune
`ndeplinirea unui set de 10 condi]ii (Cei Zece Pa[i pentru o Al\ptare de Succes)
care reprezint\ standarde interna]ionale de `ngrijire pentru mam\ [i nou n\scut;
ele nu presupun condi]ii hoteliere speciale sau cheltuieli majore, sunt doar reguli
de `ngrijire. n toate aceste maternit\]i se nasc aproape 40% din copiii din
Romnia. Aceasta `nseamn\ aproape 80.000 de nou n\scu]i.
61
Magazin
Medic romn
din Fran]a, opereaz\
[i `n Bucure[ti
Specialist `n chirurgia spinal\
la spitalul Clinique du Parc din
Perigueux `n Fran]a [i cu o
experien]\ de peste 15 ani `n
medicina ortopedic\, dr. Ciprian
Vjeu a revenit `n Romnia s\
efectueze patru opera]ii dificile `n
condi]ii ultramoderne. A fost
asistat de o echip\ experimentat\
de chirurgi de la Delta Hospital [i
a efectuat patru opera]ii printre
care [i artroplastia de disc.
Aceast\ interven]ie presupune
`nlocuirea discului vertebral bolnav
cu o protez\ ce reu[e[te s\
p\streze mobilitatea coloanei
vertebrale.
Gal\ de Caritate
organizat\ de
Asocia]ia Vasiliada
Asocia]ia Vasiliada,
organiza]ie aflat\ sub patronajul
Mitropoliei Olteniei, a organizat
Gala de Caritate Vasiliada.
Aproximativ 100 de donatori, au
putut licita picturi [i sculpturi
realizate chiar `n timpul Galei de
c\tre copii cu deficien]e de auz [i
vorbire. Scopul a fost de a atrage
fonduri pentru construirea a dou\
centre reziden]iale pentru copil [i
mam\, afla]i `n dificultate. Anul
acesta, Asocia]ia Vasiliada a
`mplinit 10 ani de activitate
filantropic\ `n beneficiul
persoanelor aflate `n dificultate,
din sudul Romniei.
35.000 de oameni [i-au f\cut Testul Cartona[elor
Topul factorilor de risc la romni: stresul, hipertensiunea [i ereditatea,
toate acestea reies dintr-un test simplu-Testul Catona[elor. Pe site-ul
soscardio.ro, oricine `[i poate evalua riscul de a se `mboln\vi de boal\
cardiovascular\ `n urm\torii ani. n urma primei p\r]i a campaniei, aproape
35.000 de oameni [i-au f\cut Testul Cartona[elor. n Bucure[ti, 7.912 de
persoane au parcurs acest test. Instrumentul evalueaz\ riscul cardiovascular
al persoanei respective, `n urma r\spunsurilor la 10 `ntreb\ri privind
principalii factori de risc. Rezultatul testului trebuie validat de medicul
generalist sau de cardiolog. Din totalul de 34.433 persoane care [i-au f\cut
testul, 15.798 sunt femei [i 18.635 b\rba]i. Topul factorilor de risc bifa]i de
c\tre popula]ie `n Testul Cartona[elor au fost: hipertensiunea arterial\, `n
cazul a 19.828 de persoane, ereditatea, bifat\ de 17.550 de persoane,
fumatul, recunoscut de 11.736 de persoane [i stresul, care a fost bifat de
21.686 de ori. Campania de preven]ie a riscului cardiovascular beneficiaz\
[i de un num\r gratuit 0800 070 777, unde medici speciali[ti `n cardiologie
sprijin\ popula]ia `n parcurgerea telefonic\ a Testului Cartona[elor. Pn\ la
data de 5 noiembrie, au fost preluate aproximativ 1.500 de apeluri din toat\
]ara, dintre care peste 500 s-au concretizat `n parcurgerea Testului
Cartona[elor. Testul Cartona[elor `nseamn\ mai mult dect informarea
asupra riscului de boli cardiovasculare. nseamn\ con[tientizare, `nseamn\
preven]ie, iar preven]ia `nseamn\ mai pu]ine decese, a precizat prof. dr.
Dan Gai]\, cardiolog, pre[edintele Funda]iei Romne a Inimii.
Un deces la fiecare 6 secunde,
din cauza fumatului
n Romnia, se fumeaz\ zilnic peste 5 milioane
de pachete de ]ig\ri, iar aproximativ 85% dintre
pacien]ii cu cancer bronhopulmonar sunt fum\tori,
potrivit Societ\]ii Romne de Pneumologie. Totodat\
studiile au ar\tat c\ 89% dintre fum\torii din ]ara
noastr\ [i-ar dori s\ reduc\ num\rul ]ig\rilor sau s\ renun]e complet la fumat.
La nivel global, din cauza fumatului, la fiecare [ase secunde o persoan\
moare. Un studiu al Centrului pentru Politici de S\n\tate arat\ c\, anual,
33.000 de romni mor din cauza unor boli agravate de fumat. Fumul de
]igar\ con]ine peste 4.000 de substan]e chimice diferite, dintre care peste 60
de substan]e cangerigene pentru om, men]ionnd aici: nicotin\, arsenic,
radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehid\.
n Romnia, aproximativ 85% dintre pacien]ii cu cancer bronhopulmonar sunt
fum\tori, fapt care ar trebui s\-i alarmeze pe cei care au acest viciu. Se [tie c\
fumatul este principala cauz\ de deces care poate fi prevenit\, dar se pare c\
acest lucru nu este de ajuns pentru fum\tori.
Divertisment
62
Bancuri cu
medici
n Un doctor cu strabism
convergent se ciocne[te pe holul
spitalului cu un doctor cu strabism
divergent: Primul `i spune:
- De ce nu te ui]i pe unde
mergi?
Cel\lalt `i r\spunde:
- Dar tu de ce nu mergi pe unde
te ui]i?
n - Doctore, so]ia mea [i-a
pierdut vocea, ce s\ m\ fac?
- ncerca]i s\ veni]i la trei
diminea]a acas\ [i pu]in b\ut!
n Medicul c\tre pacient:
- Ave]i o boal\ contagioas\
extrem de rar\. O s\ fi]i mutat
`ntr-o camer\ separat\ [i acolo
ve]i mnca numai pizza [i cl\tite.
- {i astea m\ vor ajuta s\ m\
fac bine?
- Nu, dar asta-i singura
mncare care `ncape pe sub u[\.
n La psihiatru:
- Felicit\ri domnule, face]i
Doctorul enervat zice:
- Am venit aici s\ m\nnc nu
s\-]i ascult problemele!
n Nevasta unui nebun merge la
medicul psihiatru:
- Doctore, so]ul meu `[i
`nchipuie c\ este o farfurie
zbur\toare.
- Bine, trimite-l la mine.
- {i unde ar putea ateriza?
n Un tip face accident la schi [i
este internat `n spital. Vin prietenii
`n vizit\ la el [i-i spun:
- Avem dou\ ve[ti pentru tine:
una bun\ [i una rea. Pe care s\
]i-o spunem prima?
- Aia rea.
- Cea rea e c\ `]i vor amputa
picioarele, iar cea bun\ e c\ deja
]i-am g\sit client la cl\pari.
n Merge un schelet la medic.
Medicul: Acuma se vine?
n O adolescent\ pasionat\ de
medicin\, poart\ o bluzi]\ cu
inimioare. Un vecin o vede [i o
`ntreab\:
- "Domni[oar\, te-ai r\zgndit?
Nu te mai faci medic urolog? Vrei
s\ te faci cardiolog?"
CONCURS
Puteti c[tiga unul din premiile oferite de Editura Mac-
Mac [i anume 3 c\r]i: cte un exemplar din Oglinda
fermecat\, Fat Frumos cel Adormit [i Penelul fermecat.
l Editura Mac-Mac se adreseaz\ celor mici, c\rora le
place s\ coloreze [i s\ asculte pove[ti. Noi, cei de la
Mac-Mac, am creat un produs unic, pe care p\rin]ii cu
siguran]\ `l vor g\si extrem de potrivit pentru puiul lor.
l Un pachet ce con]ine un audio CD cu o "Poveste
Nemuritoare" [i o carte de colorat aferent\ pove[tii cu
22 de ilustra]ii atractive
progrese, tratamentul d\
rezultate!
- Astea numi]i dumneavoastr\
progrese? Cu [ase luni `n urm\
eram Napoleon, iar acum - un
nimeni...
n Un doctor dup\ o zi de
munc\ se duce la un restaurant
s\ m\nnce. Vine chelnerul [i
zice:
- Am picioare afumate cu cartofi
la cuptor, rinichi mura]i [i ficat `n
snge.
Nout\]i medicale
63
Sistemul imunitar cuprinde ac]iunile de ap\rare ale
organismului `mpotriva factorilor nocivi externi la care acesta
este expus `n permanen]\, fiind o barier\ de protec]ie pentru
diversele boli sau infec]ii pe care le-am putea contacta. De
multe ori, agen]ii patogeni `n cantit\]i mari pot afecta
imunitatea. De aceea, uneori este nevoie de un ajutor
suplimentar `n procesul de ap\rare, mai ales `n perioadele
reci, `n care factorii externi sunt determinan]i pentru starea de
s\n\tate iar imunitatea organismului trebuie protejat\ intens.
Septilin tablete [i sirop, `mbun\t\]e[te
capacitatea organismului de ap\rare
`mpotriva infec]iilor, fiind util `n infec]ii
respiratorii acute, cronice sau
recurente, `n infec]ii ORL, singur
sau `n combina]ie cu antibioticele.
Reduce riscul contact\rii gripei [i
al altor viroze respiratorii att la
adul]i ct [i la copii [i se
recomand\ preventiv sau de la
primele simptome ale bolii.
Cre[terea imunit\]ii
`n sezonul rece
Ciocolat\ delicioas\ [i s\n\toas\
cu lapte [i vitamine pentru copilul t\u
F\r\
conservan]i
Produsul poate fi achizi]ionat din re]elele
de magazine Kaufland [i Cora.
Produsele Apoforce

reprezint\ b\uturile
ideale fiec\rei zi de iarn\,bogate `n vitamine care
`]i `nt\resc sistemul imunitar [i te protejeaz\ `n
anotimpul geros. Pe lng\ con]inutul de vitamine,
acestea au ingrediente care `ti dau un plus de
energie, mai ales dac\ sunt consumate de la prima
or\ a dimine]ii. Consumate zilnic, acas\ sau la
birou aceste b\uturi au un efect vitaminizant [i
puternic, care `]i `nc\lzesc zilele mohorte de iarn\.
Produsele Apoforce

se g\sesc sub 4 forme:

n Apoforce

Heier Holunder este o combina]ie

de vitamina C, magneziu [i pulbere din
fructe de soc.
n Apoforce

Bren Mix este o combina]ie de

10 vitamine [i calciu, cu pulbere de zmeur\
[i m\ce[e. Se poate administra att copiilor,
ct [i adul]ilor.
n Apoforce

Heier Zitrone este o combina]ie

de vitamina C, calciu [i pulbere de l\mie.
n Apoforce

Heier Zitrone zuckerfrei este o

combina]ie de vitamina C [i prebiotice din
fibre de inulin\.
Apoforce

B\utura ideal\ pentru anotimpul rece!

64
Divertisment
n Un psihiatru american avea
un grup de 4 mame la terapie: -
Cu toate ave]i obsesii! A observat
el... C\tre prima mam\:
- Tu e[ti obsedat\ de mncare!
}i-ai botezat fiica Candy. C\tre a
2-a:
- Obsesia ta este a avea bani.
Pe copilul t\u `l cheam\ Penny.
C\tre a 3-a:
- Obsesia ta este alcoolul.
Aceasta se manifest\ `n numele
copilului t\u, Brandy.
n acest punct, mama celui
de-al 4-lea copil se ridic\
iritat\, `[i ia odrasla de mn\
[i-i spune:
- Hai Dick, noi plec\m!
n B\iatul unui medic psihiatru
`[i `ntreab\ tat\l:
- Cnd e[ti inteligent [i cnd
e[ti `n]elept?
- E[ti inteligent dac\ nu crezi
dect jum\tate din ceea ce auzi;
e[ti `n]elept dac\ [tii care
jum\tate!
65
Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
de Costel Cos Ra[c\
- Domnu doctor, mi-e team\ c\ am
probleme cu ochii.
- Ce v\ face s\ crede]i asta, domnule?
- P\i, de cnd m-am `nsurat nu mai
v\d un .......
urmarea pe linia 7
Dezlega]i
rebusul [i trimite]i-l la adresa Doctorul meu,
Concursul Dezlegi [i c[tigi, Str. Cuza Vod\,
nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap 7, Sector 4, Bucure[ti.
De asemenea, ne pute]i trimite bancuri cu
medici [i pacien]i.
Pute]i c[tiga , prin tragere la sor]i, o cutie
de COLON HEALTH - pulbere.
Produsul Colon Health

pulbere contine un complex

de principii active naturale si
fibre alimentare solubile
(prebiotice) si insolubile, cu
multiple efecte benefice:
detoxifierea organismului;
stimularea tranzitului intestinal
si mentinerea sanatatii
colonului; are rol in reducerea
absorbtiei de glucide, lipide,
lipoproteine (colesterol); reducerea senzatiei de
foame si mentinerea unei greutati ideale;
cresterea absorbtiei de calciu; util in boala
hemoroidala; contine vitamine, minerale, enzime,
aminoacizi esentiali, carbohidrati si acizi grasi,
Omega-3, Omega-6, Omega-9, benefici pentru
functionarea normala a organismului.
C[tig\torul unei cutii de Imuno Royal Junior
este Panciu Anca-Olimpia din Ia[i.
Ingrediente: fileurile de la 2 piep]i de pui, 500 g ciuperci Pleurotus, 450
g spanac congelat, 2 cepe, 2 morcovi, 2 leg\turi usturoi verde (dac\ este
permis), 2 ou\, o leg\tur\ m\rar, sare, piper, o l\mie, 4 linguri de ulei.
Preparare: cur\]\ [i spal\ ciupercile, taie ct mai sub]ire picioru[ele [i taie fidelu]\
p\l\riile. Rade fin morcovul. Toac\ ceapa fidelu]\. Pune la fiert ciupercile, o ceap\ [i un
morcov, `n 2 l de ap\ cu pu]in\ sare. Pune `ntr-o crati]\, la `n\bu[it, `n ulei, ceapa [i
morcovul, cu pu]in\ sare [i pu]in\ ap\. Cnd s-au `nmuiat adaug\ usturoiul tocat rondele
sub]iri. Scurge ciupercile fierte [i pune-le peste ceap\, las\-le 5 minute, adaug\ spanacul
decongelat [i stors u[or de ap\, m\rarul tocat fin [i drege de sare [i piper (dac\ e permis).
Las\ la foc potrivit pn\ scade bine sosul. Cu aceast\ compozi]ie, amestecat\ cu ou\le
b\tute, umpli fileurile din piept de pui. Monteaz\ apoi `ntr-o tav\ uns\ cu unt (ulei), toarn\ o
can\ de zeam\ de la ciuperci, acoper\ tava cu staniol [i d\ la cuptorul `ncins, la foc potrivit,
pentru 30 minute. Scoate staniolul, `ntoarce rulourile [i mai toarn\ o can\ de zeam\, apoi
pune-le la cuptor f\r\ staniol pn\ se auresc u[or (dac\ se permite).
Serve[te-le, `nveselite cu sim] artistic, de verdea]\ pres\rat\, cu zeam\ de
l\mie sau cu iaurt [i garnitur\ de legume fierte conform regimului. Din
zeama r\mas\ de la ciuperci po]i prepara o sup\, ad\ugnd o mn\ de
fidea [i cteva fire de p\trunjel tocat fin. Este delicioas\.
Rulad\ de pui cu ciuperci pleurotus
[i spanac
Buc\t\ria
ORIZONTAL
l 1) Trunchi de tufan! A lansa `n centru !
n scop! l 2) Care apar]ine unei singure
persoane; l 3) Anotimp estival Deosebit
de deas\; l 4) A jeli 24 studen]i! n
cas\! l 5) n cerc! Trage la car n sob\!
l 6) St\ pe gt A sudui; l 7) Continuare
glum\ (3 cuv.); l 8) A medita (fig.); l 9)
Muncitor `n p\mnt; l 10) Sn
VERTICAL
l 1) n cup\! Corp de iluminat Introdus
`n urn\; l 2) Propice; l 3) Baston agricol
Terci de mei; l 4) Organizare primitiv\
A povesti; l 5) Aceea Miez de rodie!
l 6) 13 nuci! Tur\; l 7) Tare de urechi n
pace! l 8) n plan! M\sura lui Cuza;
l 9) Gndac de mai; l 10) Urbe n ziar!.
NECAZ
CONCURS
Veronica Becta[ni