Curs optional - Biofizic

Importana biofizicii n medicin

Septembrie 2013 Iunie 2014
Portofoliu realizat de Postudor Ana-Maria
Clasa a XI-a A
Fizica medical folosete concepte i metode din
fizic pentru a ajuta n diagnosticarea i tratarea
unor boli.
Unele aplicaii ale fizicii medicale sunt:
Tehnicile bazate pe utilizarea radiaiilor
Ecografia si termografia
Termoterapia
Electroterapia
Radioterapia
Magnetoterapia
Ultrasonoterapia etc

Radioscopia cu raze X
Imagistica cu raze X implica expunerea unei zone a corpului la o
doza mica de radiatii ionizante pentru a produce imagini din
interiorul corpului. Radiografia este cea mai veche si cea mai
frecvent folosita metoda imagistica. Principalele componente ale
unei unitati imagistice cu raze X sunt:
generatorul de raze X
colimatorul
masa mobila
aparatura aferenta stocarii imaginii
unitatea de banda.
Radioscopia face posibila examinarea organele interne in miscare.
In momentul in care tractul digestiv superior este umplut cu bariu,
radiologul are posibilitatea sa vizualizeze si sa evalueze anatomia si
functionalitatea esofagului, stomacului si a duodenului. In plus fata
de bariu, pentru unii pacienti este necesara administrarea pe cale
orala a bicarbonatului de sodiu pentru a imbunatati imaginile.
Aceasta procedura se numeste radioscopie cu dublu-contrast.

Ecografia
Ecografia este o metoda moderna si
eficienta de investigare,lipsita de efecte
secundare, ce a revolutionat imagistica
medicala si a adus un plus de certitudine in
punerea unui diagnostic.
Ecografia este astazi o metoda accesibila
pe scara larga, prezenta in orice unitate
sanitara, iar examenul ecografic face parte
dintre investigatiile de rutina.
Ecografia utilizeaza un fascicul de ultrasunete
emis de sonda pe care medicul o misca pe
corp, fascicul care strabate cu viteze diferite
tesuturi diferite.
In contact cu tesuturile si organele explorate,
fascicolul emis este reflectat, recaptat de sonda
si tradus cu ajutorul unui program in imagini
afisate pe un monitor.
Deoarece foloseste in explorarea organelor
ultrasunete, ecografia nu produce practic nici un
efect secundar, indiferent de organul analizat
sau de durata examinarii.
Termografia
Este o investigaie neinvaziv,
neduntoare nici pentru pacient, nici
pentru medic, cu o acuratee comparabil
cel puin cu celelalte metode de
diagnostic imagistic, complementar cu
acestea, dar mult mai puin costisitoare.
Fiind o metod funcional, exploreaz
termogeneza celular n condiii de
sntate sau de boal.

Astfel, cu ajutorul termografiei se pot
detecta bolile nainte de a se manifesta,
de a v da seama c suntei bolnav,
tratamentul fiind mai uor i mai puin
costisitor!

Cu ajutorul termografiei se pot descoperi
peste 160 de boli!


RMN
Investigaia prin Rezonan Magnetic
Nuclear (RMN) este o procedur de
nalt performan, minim invaziv,
atraumatic i neiradiant, ce
folosete un cmp magnetic cu
intensitate mare i radiofrecvena
pentru obinerea imaginilor multiplan
de nalt rezoluie ale corpului uman,
permind evidenierea leziunilor cu
precizie milimetric.
Pe masura ce intensitatea magnetului
creste, imaginile devin "mai bune",
crescand rezolutia spatiala, iar
secventele devin mai scurte. Exista
insa si dezavantaje, la campuri de
intensitate mai mare, tehnicile de
achizitie sunt puternic influentate de
artefacte; cele mai mici anomalii
putand sa duca la compromiterea
totala a unei serii achizitionate.


Termoterapia
Termoterapia este o metoda de tratament nespecific ce
utilizeaza ca agent terapeutic factorul termic vehiculat de
diverse elemente: apa, lumina, aerul, parafina, namolul,
nisipul.
Prin aceasta metodologie se poate creste temperatura
tesuturilor pe care se aplica superficial (0,5 cm) sau profund
(3,5 cm).
Efecte fiziologice:
Efecte de crestere a elasticitatii
Efecte circulatorii
Efecte decontracturant
Efecte antialgic.

Denumire general pentru terapeutica prin masaj, prin
gimnastic medical, prin aparate mecanice, aplicat mai
ales n boli articulare sau neuromusculare.
Mecanoterapia reprezint un mod particular de gimnastic
medical care utilizeaz aparate mecanice bazate pe
sistemul prghiilor. Aceste aparate pot fi acionate de fora
muscular a pacientului sau de o for exterioar
(contragreuti, for aplicatde kinetoterapeut). ntr-o
accepiune mai larg,clinicienii au inclus n noiunea de
mecanoterapie toate metodele care utilizeaz diferite
instalaii i aparate mai simple sau mai complexe, precum
instalaiile de scripei, arcurile, cutile Rocher, mesele
speciale de kinetoterapie, bicicletele ergometrice.
Mecanoterapia
Crioterapia este o metoda terapeutica frecvent utilizata pentru
tratarea a diverse leziuni benigne si maligne. Mecanismul distrugerii
in crioterapie il constituie necroza care rezulta in urma congelarii si
decongelarii celulelor.
Efectele adverse ale crioterapiei sunt de obicei minore si de scurta
durata. In ultima perioada foarte multi dermatologi practica
crioterapia. Avantajele generale ale crioterapiei sunt faptul ca
tehnica este facila, costurile sunt scazute si rezultatele cosmetice
sunt destul de bune.
Mecanismul prin care crioterapia distruge celulele vizate este prin
transferul rapid de caldura de la aparatele utilizate in timpul tehnicii,
la piele. Cel mai des, pentru criogenare este folosit azotul lichid care
are un punct de fierbere la -196 grade celsius. Rata de transfer a
caldurii depinde de diferenta de temperatura dintre piele si azotul
lichid.

Crioterapia
Electroterapia
Electricitatea statica produsa de un generator de curent continuu de
inalta tensiune poate fi utilizata pentru a administra unui pacient o asa
numita baie electrostatica, prin simpla conectare a acestuia la polul
pozitiv sau negativ al sursei.
Pacientul, asezat pe un suport bine izolat de pamant, poate fi adus cu
usurinta la un potential de cateva mii de volti.
Electricitatea statica poate fi administrata si local, sub forma de efluvii sau
de scantei, prin apropierea de corpul pacientului a unui electrod aflat la
un potential electric ridicat.
Curentul continuu de joasa tensiune se aplica tesuturilor prin intermediul
a doi electrozi, numiti anod si catod.
Curentul circula prin tesuturi de-a lungul liniei drepte ce uneste electrozii
si prin regiuni aflate in afara acestei linii, dispersandu-se sub forma de
curenti din ce in ce mai slabi, pe masura ce se departeaza de aceasta
linie.
In vecinatatea anodului circula curenti anelectrotonici, iar in apropierea
catodului, curenti catelectrotonici. Primii au proprietatea de a micsora
excitabilitatea tesuturilor iar ceilalti de a o mari; aceste efecte justifica
utilizarea lor medicala.

Radioterapia
Termenul de radioterapie intrebuintat singur se
refera mai ales la radioterapia externa, denumita
inca si radioterapie transcutanata sau
teleradioterapie, in care sursa radiatiilor este
exterioara bolnavului si produce un fascicul care
atinge tesuturile profunde dupa ce a
traversat pielea si tesuturile superficiale.
Radioterapia externa face apel la doua tipuri
de radiatii ionizante: radiatii electromagnetice
(radiatii X, radiatii y) si radiatii constituite din
particule elementare infime (electroni, protoni,
neutroni).
Ea utilizeaza doua surse de radiatii: fie
radioelemente in sine (cobalt 60), care sunt adesea
izotopi radioactivi ai unei substante; fie aparate
(acceleratori de particule) care pun in miscare
particulele elementare si trimit spre bolnav ori
aceste particule, ori radiatia pe care acestea o
produc.
Radioterapia moderna presupune un mediu tehnic
costisitor. Un examen prealabil la scaner permite sa
se repereze amplasarea organului sau organelor de
iradiat.

Magnetoterapie= fizioterapie cu ajutorul magnetilor;
Campul magnetic generat de magneti are un efect de stimulare
asupra celulelor, schimbul de oxigen si absorbtia elementelor
nutritive din alimente si lichide fiind mult marite. De asemenea s-a
constatat o eliminare mai buna si mai completa a toxinelor din corp,
in momentul utilizarii magnetilor.
Magnetoterapia ajuta la alinarea simptomelor epilepsiei, a bolii
Parkinson, Alzheimer, a migrenelor, a sindromului PMS si a
depresiei. Campul electromagnetic pulsativ de joasa frecventa
(CEMP - folosit acum in magnetoterapia moderna) se pare ca are rol
in cresterea capacitatii de concentrare.
De asemenea, CEMP imbunatateste capacitatea creierului de a
transporta oxigenul in sange, microcirculatia sangvina si procesul
neurologic, reducand anxietatea.
Dispozitivele moderne cu un camp electromagnetic pulsatil de joasa
frecventa genereaza diferite frecvente, modulatii sau impulsuri si au
posibilitatea de a stabili si o durata de expunere diferita. Frecventele
folosite sunt intre 1 si 100 de Hz.


Magnetoterapia
Ultrasonoterapia
Ultrasonoterapia este aplicarea ultrasunetului in scopuri curative.
Ultrasunetele (US) reprezinta un domeniu de terapie electro-
termica, efectul fundamental fiind incalzirea structurilor profunde,
datorita efectului mecanic pe care US il transmit structurilor.
US au o frecventa mai mare de 16 kHz si se folosesc in domeniul
terapeutic (cca. 800 kHz sau 1000 kHz ) si in scop diagnostic (1-5
MHz = domeniul echografic). La o astfel de frecventa oscilatiile
ultrasonice nu pot strabate nici chiar straturile cele mai subtiri de
aer. De aceea la efectuarea procedurilor curative intre suprafata
activa a aparatului si corpul pacientului trebuie sa existe un anumit
mediu intermediar lipsit de aer.
Efectele locale determinate de aplicatii de US se pot clasifica in:
efecte mecanice, termice si chimice.

Fototerapia
Fototerapia sau terapia cu lumina reprezinta utilizarea actiunii asupra
organismului a energiei radiante luminoase. Ea poate fi: naturala (lumina
solara) sau artificiala (furnizata de spectrele de iradiere emise in anumite
conditii de corpurile incalzite). Utilizarea luminii in scop terapeutic se
numeste helioterapie.

Radiatiile luminoase propriu-zise, care fac obiectul fototerapiei sunt:
radiatiile infrarosii
radiatiile vizibile
radiatiile ultraviolete.

Radiatii infrarosii
Acest tip de radiatii se aplica in spatiu deschis sub forma de
bai de lumina generala. Printre efectele fiziologice enumerate
de specialist sunt:
actiune calorica: cu cat lungimea de unda este mai scurta, cu
atat actiunea calorica este mai profunda;
vasodilatatie arteriolara si capilara (eritem caloric);
edem usor al stratului mucos;
edematierea papilelor dermice;
infiltratii leucocitare perivasculare;
cresterea debitului sangvin;
cresterea metabolismului local si imbunatatirea troficitatii;
activarea glandelor sudoripare;
influenteaza terminatiile nervoase cu calmarea consecutiva a
nevralgiilor.


Indicatii si contraindicatii
radiatii infrarosii
Indicatii:
in spatiu deschis: afectiuni locale insotite de edeme inflamatorii si
staza superficiala, diferite tipuri de nevralgii, mialgii, tendinite,
catarele cutanate, subacute, cronice ale mucoaselor, plagi
postoperatorii, plagi atone, degeraturi, eczeme, eriteme actinice,
radiodermite, cicatrici vicioase, tulburari ale circulatiei periferice,
stari spastice ale viscerelor abdominale;
in spatiu inchis: boli cu metabolism scazut: obezitate, hipotiroidie,
boli reumatismale degenerative, diverse neuromialgii, intoxicatii
cronice cu metale grele, afectiuni inflamatorii cronice si subacute ale
organelor genitale, afectiuni cronice ale aparatului respirator.

Contraindicatii: nu se aplica imediat dupa traumatisme, hemoragii
recente, risc de hemoragie gastrointestinala, inflamatii acute,
supuratii, boli si stari febrile.

Radiatii ultraviolete
Indicatii:
dermatologie: alopecii, pelada, psoriazis, acnee, cicatrici cheloide - iradieri
de 1 - 2 saptamani; eczeme (stadii subacute, cronice), furuncule si furuncul
antracoid, degeraturi, eritemul pernio, herpes zoster (Zona), lupus vulgaris,
ulcere cutanate, ragade mamelonare, piodermite, prurigouri, micoze
cutanate;
pediatrie: rahitism, spasmofilie, astm bronsic, debilitate fizica, craniotabes;
reumatologie: artrite reumatoide, artroze, periartrite, nevralgii, sindrom AND;
tuberculoza;
alte afectiuni: sindroame neurovegetative, tulburari endocrine, afectiuni
ORL, afectiuni obstetrico - ginecologice.

Contraindicatii: tuberculoza pulmonara activa, neoplazii, casexii de orice
cauza, inanitia, cardiopatii decompensate, insuficienta cardiaca, insuficiente
hepatice si renale, stari hemoragice, hipertiroidia, diabet zaharat, pacienti
nervosi si iritabili, sarcina, tulburari de pigmentare, hipertensiune arteriala
consecutiva, fotosensibilitati cutanate solare.

Terapia cu laser
Terapia cu laser are efect analgetic, miorelaxant, antiinflamator, trofic,
resorbtiv, bactericid si virucid.

Indicatii: traumatologie: fracturi, rupturi musculare, hematoame musculare
constituite, miozita calcara posttraumatica, entorse, luxatii, tendinite
posttraumatice, axonotmesis, arsuri;
dermatologie: dermitele acneiforme, eczeme, herpes simplex, herpes
zoster, psoriazis;
O.R.L: amigdalite, faringite, sinuzite, tinitus;
stomatologie: gingivite, peridontite, nevralgii dentare, stomatite aftoase;
reumatologie: poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, artroze,
tendinite, bursite;
neurologie: nevralgie trigeminala, pareze, nevrite.
Contraindicatii: iradierea directa a globilor oculari cu risc de inducere a
retinopatiei degenerative, iradierea tumorilor maligne sau potential maligne,
stari febrile, pacienti cu afectiuni psihice (epilepsii, sindroame nevrotice),
pacienti cu mastoza chistica, hipertiroidism, pacienti sub tratament
steroidian, sarcina, pacienti cu implanturi cohleare

Efecte adverse ale fototerapiei
tensiune oculara si tulburari vizuale
cefalee
agitatie sau senzatie penibila
greata
transpiratii.

Aceste efecte adverse pot fi eliminate prin
diminuarea timpului de expunere


>>Inainte de a se incepe o terapie alternativa
sau de a se combina o terapie alternativa cu o
terapie standard, este important sa se
consulte medicul. Este posibil sa fie
daunatoare intreruperea terapiei standard si
folosirea numai a unei terapii alternative.