Recuperarea sechelelor post-AVC la hemiplegici

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Specializarea: Kinetoterapie
Profesor: Lector uni! dr! Elena Ra"#
Student: Chimingic# Carmen

n societatea noastr AVC este o problem major de sntate, fiind responsabil
pentru o serie din invaliditile fizice i mentale ale populaiei vrstnice.
Statisticile europene relev o rat a incidenei anuale de !! la "!!.!!! de locuitori
pentru, populaia cu vrsta cuprins #ntre $%&' de ani. Aceast rat crete e(ponenial
cu vrsta atin)nd cifra de .!!! la "!!.!!! locuitori pentru populaia de peste *$ ani.
n medie, apro(imativ o ptrime din pacienii cu AVC mor #n prima lun, iar
jumtate din ei #n primele ase luni. Cei care supravieuiesc unui AVC, prezint un risc
crescut pentru un nou AVC i apro(imativ "$+ dintre ei necesit o #n)rijire susinut de
lun) durat, care #n majoritatea cazurilor depete un an de zile.

SC$R% &S%'R&C AL ('L&&
Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral,AVC-este cunoscuta
din cele mai vec.i timpuri./n scrierile )recilor antici00apople(ia00,termenul vec.i pentru
AVC,era considerata ca o conditie cauzata de un dezec.ilibru al umorilor
vitale1san)e,fle)ma,bila nea)ra si bila )albena.
2ipocrate ,'&!%33 #.e.n.- a fcut prima descriere comple( a simptomatolo)iei,
observnd c apople(ia afecteaz #n )eneral persoanele mai #n vrst.Cauza acestei boli
a fost considerat de Aretaeus din Capadocia ca fiind con)estia vaselor i sn)elui, iar
de 4alen din 5er)amus ,"67%"77- ca #ntreruperea activitii spiritelor vitale ale
creierului.
Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioada
renasterii,desenele lui 8eonardo da Vinci,"'$6%"$"7- si ale lui Andreas Vasalius,"$"'%
"$&'- au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale./n secolul 9//,descrierile si
ilustratiile
anatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de :.omas ;illis,"&6"%"&3$- si
cercetarile lui <o.an ;epfer,"&6=%"&7$-au constituit pasi .otaratori.Astfel <.;epfer
remarca ca orice eveniment capabil sa impiedice influ(ul san)elui in arterele
cerebrale,sau reintoarcerea sa in venele ju)ulare poate produce00apople(ia00.>l este si
primul care considera ca ateroscleroza arterelor carotidiene sau vertebraler cauzeaza
AVC.
?lterior lucrarile lui <o.n C.e@ne,"*"7- si Aic.ard Bri).t,"*&- contureaza
conceptul vaselor bolnave care prin influentarea circulatiei san)elui la nivelul creierului
pot produce apople(ia,Cuest Do.,"77=-.
Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatolo)ice i #n special dezvoltarea te.nicii
neuroima)istice moderne ca1 tomo)rafie computerizata, rezonanta ma)netica
nucleara,tomo)rafie cu emisie de pozitroni, spectroscopia #n rezonan ma)netic, au
permis evidenierea fiziopatolo)iei AVC, oferind premisele #nele)erii procesului
biolo)ic normal i patolo)ic #n scopul acordrii unei terapii ct mai eficiente.

Cauze:
Cauzele accidentului ascular cere)ral ischemic
AVC isc.emic este cauzat de un c.ea) de san)e care bloc.eaz circulaia san)vin a
creierului. C.ea)ul de san)e se poate dezvolta intr%o artera in)ustat# care iri) creierul
sau poate ajun)e #n arterele din circulaia cerebral dup ce a mi)rat de la nivelul inimii
sau din orice alta re)iune a or)anismului.
C.ea)urile san)vine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din or)anism care
determina afectarea circulatiei san)vine normale, cum ar fi1
% ri)idizarea pereilor arterelor ,ateroscleroza-. Aceasta este cauzata de tensiunea
arteriala crescuta, de diabetul za.arat si de nivelul crescut al colesterolului san)vin
% fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace ,ritmuri cardiace nere)ulate-
% anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valv
cardiac reparat, o boala cardiac valvular precum prolapsul de valv mitral sau
stenoza ,in)ustarea- orificiului valvular
% infecia valvelor cardiace ,endocardita-
% un foramen ovale patent, care este un defect cardiac con)enital
% tulburari de coa)ulabilitate a san)elui
% inflamaie a vaselor san)vine ,vasculita-
% infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazut ,.ipotensiunea- de asemenea poate s
cauzeze un accident vascular cerebral isc.emic. :ensiunea arteriala scazutaduce la
scaderea circulaiei san)vine la nivelul creieruluiE ea poate fi determinata de o #n)ustare
sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiv de san)e sau de o
infectie severa.
?nele interventii c.irur)icale ,precum endarterectomia- sau alte procedee ,cum ar fi
an)ioplastia- folosite pentru tratamentul arterelor carotide #n)ustate, pot duce la
formarea unui c.ea) san)vin la locul unde s%a intervenit, cauzand ulterior un accident
vascular cerebral.

Factori de risc
Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. n cazul #n care aceste afeciuni pot fi inute
sub control, riscul de AVC poate scadea.
Factorii de risc care pot fi controla"i sunt1
% tensiunea arteriala crescuta ,.ipertensiunea- este al doilea factor de risc ca importanta
dupa varst
% diabetul za.arat. Apro(imativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaz prin AVC.
5rezena diabetului creste de 6 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii
circulatiei care apare #n aceast boal.
% nivelul crescut de colesterol din san)e poate duce la afectiuni ale arterelor coronare i
la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii
,miocardului-, iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC
% afeciuni ale arterelor coronare, care pot determina apariia unui infarct miocardic si a
unui accident vascular cerebral
% alte afeciuni cardiace, precum fibrilaia atrial, endocardita, afectiuni ale valvelor
cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
% fumatul, inclusiv fumatul pasiv
% lipsa activitaii fizice
% obezitatea
% folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale % #n special la femeile
care fumeaz sau care au avut pn #n prezent tulburari de coa)ulare % i
anticoa)ulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate #n menopauz, terapia
de #nlocuire are un risc mic de accident vascular cerebral
% consumul crescut de alcool. 5ersoanele care consum e(cesiv alcool, #n special cele
care au into(icatii acute cu alcool ,beii- au un risc mare de AVC. Beia alcoolic se
defineste prin consumul a mai mult de $ pa.are de alcool #ntr%o perioad scurt de timp
% folosirea de cocain sau de alte dro)uri ile)ale.

Factorii de risc care nu pot fi modifica"i sunt1
% varsta. Aiscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Aiscul se dubleaza cu
fiecare decada dupa $$ ani. Cel putin && de procente din toate persoanele cu AVC au
vrsta de &$ de ani sau mai mult.
% rasa. Americanii ne)ri i .ispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase.
n comparaie cu albii, americanii ne)ri tineri, atat femeile ct i barbaii, au un risc de 6
% ori mai mare de a face un AVC isc.emic i de a deceda din aceast cauz
% se(ul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbai decat la femei pn la
vrsta de 3$ ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. 8a toate varstele, mai
multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC
% istoricul familial. Aiscul de AVC este mai mare dac un parinte, un frate sau o sor a
avut un accident vascular cerebral sau un accident isc.emic tranzitor
% prezena #n trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident isc.emic
tranzitor.
Simptome
5rezena de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical
de ur)en. Simptomele )enerale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc
al1
% starii de amoreal, slabiciune sau paralizie a feei, braului sau piciorului, de obicei pe
o parte a corpului
% tulburari de vedere la un oc.i sau la ambii, precum vedere neclar, #nceosat, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii
% confuzie, tulburari de vorbire sau de #nele)ere a cuvintelor celorlali
% tulburari de mers, ameeala, pierderea ec.ilibrului sau a coordonarii
% dureri de cap severe
% simptomele datorate accidentului vascular cerebral isc.emic difera de cele ale celui
.emora)ic. Simptomele depind de asemenea de localizarea c.ea)ului san)vin sau a
.emora)iei i de e(tinderea re)iunii afectate
% simptomele AVC isc.emic ,cauzat de un c.ea) ce a blocat un vas san)vin- apar de
obicei #n jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier #n care este c.ea)ul. De
e(emplu, un AVC #n partea dreapta a creierului da simptome #n partea stan)a a corpului.
% simptomele unui AVC pot pro)resa #n curs de cateva minute, ore sau zile, adesea #n
mod treptat. De e(emplu, slabiciunea uoar poate evolua spre o incapacitate de a mica
bratul i piciorul de pe o parte a corpului.
n cazul #n care accidentul vascular cerebral este provocat de un c.ea) de san)e mare
,isc.emic-, simptomele apar brusc, #n decurs de cateva secunde.
n cazul #n care o artera care este in)ustata deja de ateroscleroz este blocat, de
obicei simptomele se dezvolt )radat, #n curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, #n
cateva zile.
Dac #n cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici
dimensiuni, persoana respecti poate prezenta o modificare treptat a )andirii,
comportamentului, ec.ilibrului sau a micarii ,demena multi%infarct-.
Gu sunt intotdeauna uor de recunoscut simptomele unui AVC mic. >le pot fi
atribuite )reit vrstei mai #naintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de
alte afeciuni i care pot fi asemanatoare.
*ecanism fiziopatologic
/n cazul unui accident vascular cerebral isc.emic, se reduce aportul de san)e bo)at in
o(i)en in zona respectiva a creierului. /n accidentul vascular cerebral .emora)ic este o
san)erare in creier.
Dupa apro(imativ ' minute fara san)e si o(i)en, celulele creierului devin afectate si
pot muri. =r)anismul incearca sa restabileasca aportul de san)e si de o(i)en la nivelul
celulelor prin lar)irea altor vase de san)e ,artere- aflate in apropierea zonei afectate.
Daca blocajul este intr%un vas san)vin mare, cum ar fi artera carotida, or)anismul ar
putea fi incapabil sa furnizeze san)e in re)iunea afectata prin intermediul altor vase
san)vine.
Daca aportul san)vin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei
respective. Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului
care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. 5ierderea functionarii lor
poate fi usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si
de e(tinderea re)iunii afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de
san)e in zona afectata.
Daca apar simptomele unui AVC, este nevoie de un consult medical ur)ent. Dupa un
accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata.
Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar
putea fi lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica
datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. 8a persoanele care supravietuiesc dupa un
AVC, jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca & luni dupa aceea.
Vindecarea depinde de localizarea si de e(tinderea leziunii din creier cauzata de
AVC si de capacitatea altor re)iuni sanatoase din creier de a prelua functionarea re)iunii
afectate.
/n )eneral, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu atat este mai mica si
dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa
un accident vascular cerebral. Aecuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face
lent, daca se face. Apro(imativ jumatate din toate persoanele care fac un accident
vascular cerebral vor avea o perioada indelun)ata de timp unele dificultati in vorbire, in
intele)ere si in luarea deciziilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale
comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii.
Complicatiile pe termen lun) ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi depresia
si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la cativa
ani dupa AVC. ?nele complicatii pe termen lun) pot fi prevenite cu tratament adecvat la
domiciliu si prin monitorizare de catre un medic.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un
accidentul isc.emic tranzitor ,A/:-, "' procente vor avea un alt AVC sau un A/: in
cursul urmatorului an.
Conseciinte
/n plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC, mai
pot aparea1
% modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile
% modificari ale judecatii, ratiunii
% modificari ale emotiilor
% modificari ale perceptiilor ,capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul
miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intre)-
% tulburari de memorie
% probleme datorate ne)lijarii partii afectate a corpului.
De aceea se recomanda ca aceste probleme sa fie discutate cu un medic. Doctorul ,de
preferat un medic psi.iatru- va oferi suportul necesar si poate oferi su)estii pentru
ameliorarea acestor probleme.
Consult de specialitate
>ste ur)ent un consult medical in cazul in care sunt prezente1
% semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc
% amorteli, slabiciune sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, de obicei
intr%o jumatate a corpului
% tulburari de vedere la un oc.i sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii
% confuzie, tulburari de vorbire sau de intele)ere
% tulburari de mers, ameteala, pierderea ec.ilibrului sau a coordonarii
% dureri de cap severe fara o cauza cunoscuta.
Semnele unui accident isc.emic tranzitor ,A/:-. Simptomele sunt asemanatoare celor
din accidentul vascular cerebral, cu e(ceptia urmatoarelor1
% pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie, ca o umbra, scaderea vederii
unui oc.i
% tipic, simptomele accidentului isc.emic tranzitor dispar dupa "! pana la 6! de minute,
dar ele pot persista pana la 6' ore. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se
datoreaza unui AVC sau unui A/:, este nevoie de un tratament de ur)enta in ambele
situatii
Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care1
% au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau A/:, c.iar daca simptomele au
disparut
% persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un A/: si este in tratament cu
aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii c.ea)urilor de san)e si a
aparut orice semn de san)erare
% persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul
in).itirii unor alimente
% au aparut semne care se pot datora prezentei unui c.ea) in vasele de san)e profunde,
care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr%o anumita zona a unui brat sau a unui
picior.
Se recomanda efectuarea unei pro)ramari pentru un consult in cazul in care1
% persoana respectiva crede ca a avut un A/: in trecut si nu a vorbit pana acum cu un
doctor despre acest eveniment
% persoana respectiva a avut un AVC si are acum o zona dureroasa la presiune. Honele
dureroase la presiune, care de obicei se dezvolta de%a lun)ul coatelor, calcaielor,
)enunc.ilor, feselor, ale osului sacrat si pe spate de%a lun)ul coloanei vertebrale, sunt
provocate de statul intr%o sin)ura pozitie un timp indelun)at. 5rimul semn al unei zone
dureroase la presiune este inrosirea zonei, care nu dispare la frecare sau la masaj
% persoana respectiva a avut un AVC si constata acum ca bratul sau piciorul afectat
devine din ce in ce mai ri)id ,intepenit- si nu poate sa%l indrepte ,spasticitate-
% persoana respectiva a avut un AVC si prezinta acum semne ale unei infectii de tract
urinar. Aceste semne pot fi febra, durere in timpul mictiunii ,la urinare-, prezenta de
san)e in urina si durere de spate ,in flancuri-.

*edici specialisti recomandati
Iedicii care pot dia)nostica si trata accidentul vascular cerebral sunt1
% specialistii in medicina de ur)enta
% medicii de familie
% medicii internisti ,specialisti in medicina interna-
% neurolo)ii
/n cazul in care este nevoie de o interventie c.irur)icala sau sunt prezente si alte
probleme de sanatate, pot fi consultati si alti specialisti, precum1
% neuroc.irur)ul
% cardiolo)ul
% c.irur)ul de c.irur)ie vasculara ,specializat in c.irur)ia vaselor san)vine-
% unele spitale au o ec.ipa specializata in tratarea accidentelor vasculare cerebrale,
formata din diferiti profesionisti, precum un fizioJinetoterapeut, un specialist in terapia
ocupationala, un lo)oped, un doctor, o asistenta si un asistent social.
E+pectatia igilenta
Gu este recomandata o perioada de asteptare si de urmarire in cazul in care sunt
prezente semne ale unui accident vascular cerebral. >ste nevoie de in)rijiri medicale de
ur)enta pentru prevenirea sau tratarea oricarei complicatii care poate fi amenintatoare de
viata.
:ratamentul prompt poate preveni e(tinderea lezarii creierului, ameliorand
dizabilitatile permanente care pot aparea in urma unui accident vascular cerebral.
/n cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un c.ea) de san)e, este
critica asi)urarea in)rijirilor medicale din partea unui doctor in camera de )arda, intr%un
spital. Daca se face consultul medical in primile ore, pacientul poate primi uneori o
medicatie ,activator tisular al plasmino)enului sau t%5A- care dizolva c.ea)ul, dar acest
medicament trebuie administrat in primele ore de la aparitia simptomelor. Acest
medicament nu poate fi administrat in si)uranta la toti oamenii.
&nestigatii
:impul este critic in dia)nosticarea unui accident vascular cerebral. ?n dia)nostic
pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asi)ura o recuperare mai
buna.
5rima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este isc.emic
sau .emora)ic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate
pentru un AVC isc.emic ,cauzat de un c.ea) de san)e- poate fi amenintatoare de viata
daca accidentul vascular cerebral este .emora)ic ,cauzat de o san)erare-.
Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da
simptome asemanatoare unui AVC si sa vada daca e(ista complicatii.
5rimul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular
cerebral este tomo)rafia computerizata ,:C- cerebrala, care reprezinta o succesiune de
radio)rafii ale creieruluiE aceasta poate identifica e(istenta unei san)erari. Acest test va
pune dia)nosticul de AVC isc.emic sau de AVC .emora)ic. De asemenea se poate face
AIG ,rezonanata ma)netica nucleara- cu scopul determinarii e(tinderii leziunii
cerebraleE el poate ajuta la prezicerea recuperarii.
Alte teste care pot fi recomandate initial intr%un accident vascular cerebral isc.emic
includ1
% electrocardio)rama ,>C4, >K4- pentru a cauta afectiuni cardiace, precum aritmiile si
fibrilatia atriala
% teste san)uine, cum ar fi .emoleuco)rama completa ,284-, )licemia ,)lucoza din
san)e-, electrolitii, testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinic.ilor si timpul de
protrombina ,un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca san)ele sa se
coa)uleze-. Aceste teste il ajuta pe doctor sa alea)a conduita terapeutica si sa caute alte
afectiuni care pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular
cerebral.
% in cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte teste su)ereaza e(istenta unei in)ustari a
unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei eco)rafii Doppler pentru
evaluarea flu(ului san)uin din artera. 5oate fi necesara de asemenea o an)io)rama cu
rezonanta ma)netica ,IAA-, o an)io)rama cu tomo)rafie computerizata C: sau o
an)io)rama carotidiana.
% in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de
o afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardio)rama sau o monitorizare
electrocardio)rafica 2olter sau un test telemetric.
% este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace
cu scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar
putea aparea in viitor.
%ratament - generalitati
:ratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale
asociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana
crescuta, poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de
supravietuire. /nceperea unui pro)ram de reabilitare cat mai curand posibil dupa un
AVC creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute.
Aeabilitarea a)resiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii
normale.
Aeabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu%se pe
starea )enerala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea
pacientului de a indeplini sarcinile. Aeabilitarea incepe cu planificarea activitatii
cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea.
Iodificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de
intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular
cerebral. >ste importanta efectuarea de e(ercitii fizice atat cat este posibil, respectarea
unei diete ec.ilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa
ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete
recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in )rasimi ,mai ales )rasimi
saturate- si contin mai multe cereale, fructe, le)ume si produse lactate sarace in )rasimi.
Aeabilitarea dupa un accident vascular cerebral este o parte de importanta critica
pentru o vindecare reusita. <umatate din persoanele care au avut un AVC pierd o parte
din independenta lor, iar 6! de procente devin complet dependenti de altii care sa%i
in)rijeasca. Aeabilitarea precoce, inceputa cat mai curand posibil dupa un accident
vascular cerebral, ajuta la diminuarea dependentei de ceilalti. Aecuperarea pierderii
functiilor are loc cel mai rapid in primele luni de dupa un AVC.
%ratamente noi
Iontarea de stenturi in artera carotida poate fi utilizata uneori pentru a se desc.ide
arterele in)ustate in incercarea de a preveni un accident vascular cerebral. Denumita si
an)ioplastia percutanata transluminala cerebrala, aceasta procedura este asemanatoare
cu cea folosita pentru desc.iderea arterelor in)ustate care furnizeaza san)e inimii
,an)ioplastia cardiaca-. /n timpul acestei proceduri, un c.irur) de c.irur)ie vasculara
insera un tub de metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii
flu(ului san)uin in zonele blocate de placa de aterom.
Studiile arata ca montarea de stenturi pe artera carotida este la fel de eficienta ca si
endarterectomia carotidiana in prevenirea accidentului vascular cerebral, a infarctului
miocardic si a altor complicatii la persoanele cu risc crescut de AVC. /n prezent se fac
studii pentru a se clarifica in ce situatii se indica montarea de stenturi in artera carotida.
Se fac de asemenea alte studii referitoare la noi metode de tratament pentru
accidentul vascular cerebral.
Profila+ie
5entru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce
au avut un accident isc.emic tranzitor ,A/:- % care este un semnal de alarma ca un AVC
ar putea sa apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la
prevenirea unui accident vascular cerebral.
>ste imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de ur)enta in cazul in care apar
simptome de A/:, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si
care cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de
)andire. ?n A/: poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala ,vertij-, o
slabiciune sau amorteala intr%o parte a corpului. Simptomele unui A/:, totusi, sunt
temporare si de obicei dispar dupa "! pana la 6! de minute, desi uneori ele pot persista
pana la 6' ore.
Iulte AVC%uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor
conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.
Daca la pacientul respectiv s%a spus ca are o ri)idizareLin)rosare a arterelor
,ateroscleroza-, poate fi nevoie sa ia o aspirina pe zi siLsau medicamente care sa scada
colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie
a unui accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut deja un AVC isc.emic.
Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea flu(ului san)uin din vasele
san)uine mari de la nivelul )atului ,arterele carotide-, se recomanda continuarea
e(aminarii, de obicei cu efectuarea unei eco)rafii carotidiene. 5oate fi folositoare
administrarea de aspirina sau o interventie c.irur)icala pentru redesc.iderea arterei
carotide blocate.
8a unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate fi necesara
inserarea unui stent ,un tub de metal- in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii
flu(ului de san)e in zonele blocate de placa de aterom. Acest lucru il face un c.irur) de
c.rur)ie vasculara.
Alte metode de control a factorilor de risc includ1
% controale medicale re)ulate. :inerea sub control a tensiunii arteriale crescute. Acest
lucru este important mai ales la persoanele care au diabet za.arat
% viata mai activa. Goile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ
riscul de accident vascular cerebral, in parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari
factori de risc pentru AVC1 tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cat o
persoana e mai activa din punct de vedere fizic, cu atat se reduce mai mult riscul de
AVC.
5ersoanele cu activitate moderata au un risc cu 6! de procente mai mic decat cele
inactive. 5ersoanele cu activitate crescuta au un risc cu ' de procente mai mic.
>(ercitiile fizice pot ajuta de asemenea la cresterea nivelului de 2D8 colesterol
,colesterolului protector- din or)anism, care duce si ea la randul ei la scaderea riscului
de AVC.
% controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace ,in special fibrilatia
atriala-, a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de san)e, cum ar fi boala
arterelor coronare
% fara fumatLrenuntarea la fumat. Consumul zilnic de ti)ari creste riscul de AVC de
doua ori si jumatate
% administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la
persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un
A/: sau un accident vascular cerebral.
Alte modalitati de reducere a riscului de AVC includ1
% administrarea de aspirina daca a e(istat un infarct miocardic
% administrarea de anticoa)ulante la indicatia doctorului, daca persoana are fibrilatie
atriala sau a avut un infarct miocardic cu alte complicatii
% mentinerea unei )reutati optime. Supraponderalii au un risc mare de dezvoltare a
tensiunii arteriale crescute, a unor probleme cardiace si a diabetului, care sunt factori de
risc pentru A/: si AVC
% consumarea unei diete sanatoase, ec.ilibrate, care are un continut scazut in colesterol,
in )rasimi saturate si sare. Alimentele bo)ate in )rasimi saturate si in colesterol pot
inrautati in)rosarea si ri)idizarea arterelor. Cresterea consumului de fructe si de ve)etale
duce la marirea aportului de potasiu si de vitamine din )rupul B, C, > si riboflavina.
Adau)area de cereale cat mai putin prelucrate scade riscul de AVC isc.emic. Consumul
de peste cel putin o data pe luna de asemenea reduce riscul de AVC
% limitarea consumului de alcool. Consumul de alcool scazut pana la moderat ,la un
pa.ar pe sapatamana- poate scadea riscul de AVC isc.emic. Consumul e(cesiv ,mai
mult de 6 pa.are pe zi- creste acest risc.
% evitarea consumului de cocaina si de alte dro)uri ile)ale. Cocaina poate creste
tensiunea arteriala si poate creste ritmul batailor inimii si astfel creste riscul de accident
vascular cerebral
% evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca e(ista si alti factori de risc.
Daca persoana respectiva fumeaza sau are un nivel crescut de colesterol sau a avut in
trecut episoade de formare de c.e)uri de san)e, administrarea de pilule
anticonceptionale creste riscul de aparitie a unui AVC
% evitarea terapiei de substitutie .ormonala. 8a femeile care sunt la menopauza, s%a
demonstrat ca aceasta terapie creste usor riscul de AVC.
Sfaturi
Sfaturi pentru o recuperare )una
5acientul trebuie sa se implice cat de mult poate in in)rijirea sa. Desi el poate simti
nevoia sa il lase pe in)rijitorul sau sa preia conducerea, cu cat pacientul participa mai
mult in procesul de reabilitare cu atat este mai bine. >ste recomandat ca el sa ceara
ajutor atunci cand trebuie sa faca fata oricarei dizabilitati pe care o are si sa incerce sa%i
faca pe ceilalti sa intelea)a care sunt limitele, neputintele sale.
:rebuie sa recunoasca, sa accepte faptul ca are o depresie atunci cand aceasta e(ista si sa
incerce sa )aseasca o rezolvare a ei. Depresia este frecventa dupa un accident vascular
cerebral si poate fi tratata.
5articiparea la un pro)ram de reabilitare dupa accidentul vascular cerebral , cat mai
curand posibil. = combinatie de terapie fizica, lo)opedie si terapie ocupationala poate fi
utila pentru a%l ajuta pe pacient sa faca fata activitatilor cotidiene de baza, cum ar fi
spalarea, imbracarea si alimentarea. = ec.ipa formata dintr%un doctor, anumiti specialisti
intr%o varietate de terapii si asistente il pot ajuta sa depaseasca dizabilitatile, sa invete
noi metode pentru a putea duce la indeplinire sarcinile si sa MintareascaM acele parti ale
corpului care au fost afectate de accidentul vascular cerebral.
Sfaturi pentru a face fata efectelor unui accident ascular cere)ral
Iodalitati de a se imbraca. /mbracarea poate fi realizata cu mai multa usurinta in
cazul in care se folosesc MstocJin)LsocJ spreadersM1 inele sau pan)liciLsireturi atasate de
c.eitele de la fermoar si carli)e de inc.eiat nasturi. Asistenta sau fizioJinetoterapeutul
pot face recomandari in aceasta privinta.
Iodalitati de a face fata problemelor de vedere. Dupa un accident vascular cerebral,
unele persoane pot avea dificultari cu vederea la un oc.i. De e(emplu, persoanele care
au paralizie pe partea dreapta pot avea dificultati sa vada cu oc.iul drept.
Iodalitati de a face fata problemelor de alimentare. >ste posibil ca pacientul sa nu
simta )ustul mancarii intr%o parte a cavitatii bucale sau in ambele parti. Acest lucru
creste riscul de a se ineca. >ste posibil sa fie necesare alte teste sau o evaluare
lo)opedica.
Iodalitati de a face fata problemelor intestinale sau ale vezicii urinare. Apro(imativ
jumatate din persoanele care au avut un AVC sufera de o pierdere a controlului vezicii
urinare ,incontinenta urinara- in prima saptamana de dupa accidentul vascular cerebral,
scazand la $+ la o luna si la "'+ la & luni. :otusi, aceasta problema este de obicei
temporara si ea poate avea multiple cauze, inclusiv infectia, constipatia si efectele
medicatiei.
Sfaturi pentru mem)rii familiei si pentru ingri,itori
Adaptarea familiei la noua situatie este foarte importanta pentru vindecarea
pacientului.
?n suport puternic din partea familiei poate ajuta substantial in acest sens.
Acordarea de ajutor in le)atura cu problemele de limbaj folosind anumite trucuri
simple.
Aceste probleme pot afecta o parte sau toate aspectele le)ate de folosirea limbajului,
precum ar fi vorbirea, citirea, scrierea si intele)erea cuvintelor vorbite. 5oate fi utila
vorbirea lenta si directa, in putine cuvinte si ascultarea cu atentie.
Suportul pentru reabilitare implica participarea in pro)ramul de recuperare a
pacientuluicat de des pot membrii familiei. >ste bine ca acestia sa ofere cat de multa
sustinere si incurajare se poate.
2emiple)iile prin accident vascular cerebral isc.emic descrise si clasificate pe
criterii lezionale topo)rafice inca din "763 dia)nosticul lor este astazi adus aproape la
perfectiune datorita mijloacelor moderne de investi)atie neinvaziva, permitand in
consecinta si adoptarea celor mai adecvate atitudini terapeutice.
Aecuperarea neuromotorie este, indiscutabil, de apartenenta pluridiscilinara. Alaturi
de medicina fizica isi aduc contributia neurolo)ia, ortopedia, c.irur)ia plastica si
recuperatorie, psi.olo)ia, lo)opedia, asistenta sociala, precum si alte specialitati la
nevoie.
2emiple)ia ridica aspecte cu totul particulare datorita implicatiilor pe care le
antreneaza dupa sine specializarea .emisferica in care tulburarile de vorbire ce sunt
atribuite .emisferei dominante le sunt opuse tulburarile vizio%spatiale ce apartin
.emisferei opuse. Sub aspect neuromotor, bilantul este todeauna mai bun daca suferinta
cerebrala nu intereseaza .emisfera dominanta
Dupa parerea unor autori ,AusJ , BlocJ si 8oNman- recuperarea nu inseamna altceva
decat sa antrenezi bolnavul sa traiasca cea mai buna viata
pe care el o poate trai, nu la limitele MdisabilitatilorM sale, ci la ma(imul abilitatilor sale
restante.
Sub aspect conceptua, trebuie plecat de la ideea ca recuperarea .andicapatului motor
se sprijina in special pe miscare.
/n conceptia recuperarii neuromotorii, miscarea nu trebuie considerata a fi o simpla
manifestare biomecanica, ci suma unor fenomene psi.oneuromotorii.
Aecuperarea medica indiferent de profilul careia%i apartine, reprezinta o noua lume a
medicinei, in care nu medicamentul, ci bolnavul stimulat cu perseverenta si pricerere
ajun)e principalul artizan al propriei sale recuperari.
5erioade favorabile i momente decisive ale recuperrii bolnavului cu AVC isc.emic
>tapele recuperarii1O Consecine ale AVC, ima)eria funcional #n AVC
P Aecuperarea #n faza acut
P Aecuperarea #n faza post acut
P Geuroplasticitatea
P Aecuperarea #n faza cronic precoce
O Aidicarea #n ortostatism
O =rtostatismul
O Iersul
O Iicrile membrului superior
O Aecuperarea vorbirii
Gecesitatea reabilitrii #n AVC
P Dintre supravieuitori, o mare parte sunt dependeni de sprijinul social
P Calitatea vieii dup AVC este strns le)at de deficitele restante
P Gecesitatea asocierii cu prevenia secundar.
P Se scurteaz perioada de imobilizare.
P Aecuperarea stimuleaz procesele de reor)anizare ,care e(prim plasticitatea
cerebral- cu scop final recuperareaLsubstituia funcional
>voluia dup AVC
P Aecuperarea spontan poate varia semnificativ, c.iar i la pacieni cu leziuni
asemntoare.
P Dimensiunile leziunilor, starea de sntate anterioar i ali factori pot da unele
informaii privind evoluia.
P Varia)ilitatea evolutiv ar putea fi influenat de1
O >voluia local diferit O edem perilezional, etc
O eficacitatea sistemului de colaterale
O Aeprezentri ale aceleiai funcii #n diferite arii corticale
O 5rezena i numrul cilor neuronale alternative
Deficite i mecanisme adaptative
P Dup leziuni ale SGC, principalele deficite sunt1
O Deficitul motor
O 5ierderea abilitii
O tulburri de tonus ,spasticitatea-
P Iecanismele adaptative apar att datorit leziunilor neuronale ct i implicrii
sistemului musculo%sc.eletal
Deficitul motor
P Scderea numrului de motoneuroni activai, a ratei de descrcare, i afectarea
sincronizrii unitilor motorii duc la dezorganizarea actiit#"ii motorii la niel
periferic
P Dobndirea cu #ntrziere a forei contractile asociat micrilor
P Fora dezvoltat poate varia #n funcie de poziia articulaiilor i starea de
precontracie muscular.
5ierderea abilitii
P Abilitatea ,de(teritatea- este capacitatea de a efectua o activitate precis, rapid,
raional i #ndemnatic ,Bernstein-E
P 5are s implice pierderea coordonrii activitii contractile necesare pentru
realizarea scopului i adaptarea la mediu, datorat incapacitii de a re)la fin
coordonarea dintre )rupele musculare.
P -eficit .n transferul rapid /i sus"inut al informa"iei #ntre corte( i structurile
periferice
Spasticitatea
P :ulburare motorie caracterizat printr%o e(a)erare proporional cu viteza a
refle(elor tonice de scurtare ,cu e(a)erarea refle(elor osteotendinoase- ,8ance,
"7*!-
O este inconstant la pacienii cu AVC
O ar putea fi un rspuns adaptativ.
O pare s nu aib relaie cu disabilitatea funcional #n AVC
O are uneori efect favorabil
Iodificri reactive i adaptative
P Iodificri fiziolo)ice, mecanice i funcionale ale esuturilor moi
O 8ipsa de utilizare poate duce la modificri ale masei musculare1
P 5ierderea de uniti motorii funcionale
P Iodificri ale tipului de fibre musculare
P Iodificri fiziolo)ice ale fibrelor musculare i a metabolismului
muscular,
P Creterea redorii musculare
O Iodificri ale articulaiilor
P 5roliferarea esutului adipos #n spaiul articular
P Atrofia cartilajului
P Slbirea punctelor de inserie a li)amentelor
P =steoporoz
P Iodificri de aliniere a articulaiilor
Stimularea cortical transcranian
P Stimularea electric transcranian
O >(citaie direct a a(onilor cortico%spinali
P Stimulare ma)netic transcranian
O 4enereaz un flu( de curent orientat #n principal orizontal, neuronii
corticospinali fiind e(citai transsinaptic prin intermediul interneuronilor
P >(citarea zonelor motorii provoac o contracie periferic ,evident i pe >I4 O
potenial evocat motor-
P 5oate fi utilizat pentru evaluarea unei intensiti pra) a stimulrii, latenei
apariiei 5>I, timpului de conducere central, sau pentru carto)rafierea scoarei.
P ?rmrirea acestor parametri #n dinamic poate oferi informaii asupra proceselor
corticale O e(citabilitate, dimensiunile ariilor motorii
Aeabilitarea #n faza acut ,perioad special-
Caracterele leziunii ,localizare, volum, tip- i starea de sntate anterioar AVC pot
fi considerate ca fiind primul moment critic al recuper#rii
Aeabilitarea #n faza acut
P n perioada imediat post infarct e(citabilitatea corte(ului motor este sczut i
reprezentrile corticale sunt reduse ,Qalarm corticalR-
P Sistemul nervos este puin receptiv la Qre%#nvareR.
P 8ipsa 5>I la stimularea ma)netic transcranian se coreleaz cu o evoluie puin
favorabil.
P n primele zile dup AVC trebuie rezolvate #n primul rnd problemele
O de suport vital ,:A, )licemie, electrolii, o(i)en
O care apar din decubitul prelun)it.
P n faza precoce pot fi utilizate #n principal proceduri pasive, #n funcie de starea
pacientului.
P 5e msur ce pacientul recapt controlul asupra corpului su, vor fi introduse
proceduri mai comple(e i vor fi tentate acte mai dificile
Aeabilitarea #n faza acut
P 5roceduri pasive de poziionare, de meninere a )radului de micare ,atenie la
articulaia umrului-, elon)aii
O 5revin contracturile prilor moi
P 5revenirea i tratarea disfa)iei, a tulburrilor sfincteriene ,de multe ori reluarea
precoce a ambulaiei ajut la rezolvarea tulburrilor micionale-
P 5oziionarea, asistarea pacientului la micrile de #ntoarcere, de aezare la
mar)inea patului
P 5oziionarea ct mai precoce #n ezut, cu sprijin iniial
O Aeduce evenimentele tromboembolice, pneumonia
O Aeduce .ipotensiunea postural
Faza postacut
P 5acientul recapt un oarecare control asupra propriului corp.
P /nvesti)aiile funcionale pun #n eviden activarea le)at de acte motorii a unor
zone #ntinse i lar)i ale scoarei, care se suprapun ariilor motorii asociate situate
ipsi% i controlateral fa de leziune.
P Se refer la perioada de la %' sptmni dup infarct, i pn la reapariia
micrilor voluntare i tonusului membrelor paralizate
P n funcie de evoluia iniial, sunt necesare1
O 5roceduri i manevre pasive care s evite complicaiile decubitului
sau
O :recerea la manevre active care s pre)teasc urmtoarele etape de
recuperare
Aecuperarea #n faza post%acut
P =biective posibile1
O >valuarea strii psi.oco)nitive a pacientului
O Controlul tulburrilor sfincteriene, de de)lutiie de o manier
satisfctoare
O Aealizarea i meninerea poziiei aezat
O Ieninerea ec.ilibrului #n timpul efecturii )esturilor normale cu
membrele sntoase i bolnave ,pre.ensiunea, alimentaia-, realizarea
unor acte motorii cotidiene ,poziionarea pe pat, particip la #mbrcat,
transferul pe scaunul cu rotile-
O Ieninerea structurilor periferice #n condiii optime ,poziionarea corect
a articulaiilor, creterea forei musculare-
Aeluarea poziiei aezat
5acientul #ncearc s flecteze oldurile i s mite partea superioar a corpului anterior,
sprijinindu%se de o mas pe care alunec minile
Aecuperarea #n faza post%acut
P 5roceduri active
O =dat cu normalizarea tonusului muc.ilor posturali, pacientul poate
menine poziia aezat
O iniial ridicarea #n ezut, apoi transferul pe scaunul cu rotile sau pe alt
suport.
O >(erciii pentru ec.ilibru O cu ct mai trziu se iniiaz e(erciiile pentru
ec.ilibru, cu att mai mari sunt ansele ca pacientul s devin an(ios i
reticent #n a se mobiliza i a QluptaR cu )ravitaia
O Fizioterapia precoce i proactiv previne obinuina cu deficitele
O perceptual%co)nitive, ca i persistena Q#nvatR a deficitului motor
P Antrenarea forei musculare poate #ncepe ct mai precoce1
O >(erciii de contracie e(centric dac fora nu este suficient pentru
contracia concentric
O >(erciii cu biofeedbacJ
O 5ractic mental
O Stimulare electric, eventual cu declanare >I4
P ?nele studii au demonstrat c S> contribuie la recuperare,
modificnd e(citabilitatea neuronilor motori specifici
>(erciii pentru ec.ilibru #n poziia aezat
P Iicri ale capului i trunc.iului
O ntoarcerea capului i corpului spre stn)aLdreapta
O 5rivirea spre tavan i revenirea la orizontal
P Iicri de #ntindere pentru a ajun)e la un obiect situat la distan mai mare dect
lun)imea braului
O nainte ,fle(ia oldurilor-, #n lateral, #napoi, revenirea la poziia de mijloc
O n funcie de )radul deficitului motor, pacienii pot e(ersa sprijinindu%se
de suprafaa unei mese
O 8uarea unor obiecte de pe sol
P Creterea #ndemnrii
O Se poate face prin creterea distanei de acoperit, modificarea vitezei,
reducerea sprijinului la coapse, creterea dimensiunilor i )reutii
obiectului pentru a implica ambele membre superioare, adu)area unui
factor temporal limitator e(terior ,prinderea unei min)i-
Aidicarea unui obiect de pe sol
5rin poziionarea posterioar a piciorului afectat acesta devine parte a bazei de sprijin,
#i crete #ncrcarea i particip la actul motor
Apucarea unui obiect
Apucarea unui obiect situat pe podea lateral
P Aplecndu%se pe partea membrului inferior afectat, pacientul transfer spre acesta
o #ncrcare mai mare, pre)tind astfel ridicarea #n ortostaiune
Faza cronic % precoce
P Iajoritatea pro)reselor se datoreaz unor modificri cerebrale funcionale care au
la baz plasticitatea neuronal.
P 5lasticitatea include adapt#rile structurii cerebrale aprute .n timp ca rspus la
modificarea mediului, i avnd ca i consecin modific#ri func"ionale ,Kolb,
"77$-
P <o.ansson, 6!!!1 pentru capacitatea funcional nu conteaz doar QciR neuroni
rmn ci i modul #n care acetia funcioneaz i cone(iunile pe care le vor crea
5lasticitatea cerebral
P Sistemul nervos este continuu remodelat #n condiii normale i dup leziuni
O prin acumularea de e(perien i #nvare
O ca rspuns la activitile efectuate i comportament.
P Activitile repetate duc la creterea reprezentrilor unor structuri ,e(. de)etul la
orbi care citesc Braille- iar restr#n)erea activitii ,amputaie, imobilizare- la
alterarea reprezentrilor corticale i subcorticale.
P n cazul unor leziuni, pot apare1
O Aeor)anizarea re)iunilor afectate i a altor re)iuni din emisferul bolnav,
O Iodificri localizate #n emisferul sntos
5lasticitatea cerebral
P Factori care contri)uie la reorganizarea cere)ral#1
O recrutarea de c#i diferite anatomic dar similare func"ional ,de e(. ci
corticospinale non%piramidale-
O Crearea unor c#i noi 1 sinapto)eneza, arborizarea dendritic, #nmu)urirea
neuronilor restani.
O 0nt#rirea unor c#i sinaptice pree+istente dar mute func"ional ,mai ales
la periferia leziunii-. 5otenarea sinaptic.
O 5roliferare astrocitic
P *ecanisme implicate1
O Iodificri ale e(citabilitii membranare
O Dispariia in.ibiiei
O Creterea transmiterii sinaptice ,posibil datorit potenrii de lun) durat-
O Dispariia in.ibiiei 4ABAer)ice perilezionale ,posibil prin diminuarea
activitii receptorilor 4ABAA-
O Creterea activitii )lutamater)iceE
Faza cronic % precoce
P Se #ntinde de la %' sptmni pn la & luni, ma(im " an dup AVC.
P 5anta evoluiei favorabile este ma(im #n aceast perioad
P Cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuperrii1
O Aeluarea ortostaiunii
O Aeluarea mersului
O Aecuperarea micrilor fine ale membrului superior
O Aezolvarea tulburrilor de comunicare
Ioment decisiv
Aidicarea #n ortostaiune i aezarea
P 5rimul moment critic al acestei etape.
P ?n numr mare de studii arat utilitatea recuperrii acestor acte motorii #n primele
%' luni dup AVC
P Sunt acte motorii de mare importan #n desfurarea activitilor zilnice.
P Gecesit un consum mare de ener)ie.
P Asi)ur tranziia spre realizarea mersului.
P Aealizarea lor scade semnificativ dependena pacientului
O se poate deplasa independent #ntr%un scaun cu rotile cu propulsie asi)urat
de o sin)ur mn
O poate efectua transferurile necesare pentru i)ien, alimentare, nevoi
curente
Aidicarea #n ortostaiune i aezarea
P Asi)ur posibilitatea antrenrii unor elemente care sunt indispensabile pentru
mers1
O >c.ilibrul #n ortostatism, transferul i susinerea )reutii pe membrul
afectat, creterea aflu(ului informaional senzitiv, cu rol important #n
recuperare.
P Asi)ur meninerea i creterea formei structurilor musculo% sc.eletice,
readaptarea la distribuia diferit a masei corporale #n ortostatism
P Dificultile aprute la pacienii cu AVC sunt datorate unor modificri ale
biomecanicii1
O :imp mai lun) necesar pentru a se aezaLridica
O Amplitudine ine)al a forelor verticale de reacie la sol ,mult mai mici
pentru membrul paretic-
Aidicarea O manevre facilitatoare
P 5lasarea piciorului de la #nceput #n fle(ie dorsal la 3$S scade necesarul de efort
P Ae)larea #nlimii scaunului #n funcie de fora e(tensorilor membrului inferior
P Fle(ia activ a oldurilor trebuie iniiat cu trunc.iul vertical pentru a optimiza
impulsul orizontal al masei corporale
P Gu se face pauz #ntre faza de pree(tensie i cea de e(tensie
P >ste util creterea vitezei de e(ecuie
P :rebuie prevenite retraciile tisulare
P :rebuie crescute fora, activarea i coordonarea membrelor inferioare
Aidicarea
P Se #ncepe cu partea superioar a trunc.iului vertical i picioarele plasate puin
posterior. 5acientul #nclin anterior partea superioar a corpului ,din olduri- i se
ridic.
O 5acientul este aezat pe o suprafa ferm
O Fr mnere
O 5icioarele lipite de sol
O Fr flectarea prii superioare a corpului #n timpul aciunii, i cu
meninerea privirii la int
O nlimea scaunului trebuie aleas pentru a #ncuraja sprijinul pe membrul
paretic i a descuraja #ncrcarea adaptativ a celui sntos
Aidicare #n ortostaiune
Aidicarea Oantrenarea componentelor eseniale pentru efectuarea micrii.
P 5lasarea posterioar a piciorului
O 5acientul st cu picioarele lipite de planeu i le mic #nainte i #napoi.
Aciunea poate fi uurat prin folosirea unei patine cu rotile sau a altor
dispozitive care s reduc frecarea
O Stimularea electric pentru dorsifle(ia piciorului poate ajuta efectuarea
micrii
P Iicarea anterioar i posterioar a corpului din old
O 5acientul privete #nainte i alunec cu membrele superioare pe suprafaa
unei mese situat anterior, meninnd capul i trunc.iul ridicate i drepte
P Creterea forei
O Aepetarea micrilor de ridicareLaezare de ct mai multe ori. Atunci cnd
e(erciiul este efectuat cu uurin, poate fi micorat #nlimea scaunului
P Creterea #ndemnrii
O Aidicare cu un pa.ar cu ap, asocierea de micri laterale ,ridicat, pas,
aezat pe alt scaun-, oprirea #n timpul micrii, diferite tipuri de scaun
Aidicarea #n ortostaiune
=rtostaiunea
P Gu este o poziie static ci un proces comple( de meninere a ec.ilibrului
P >(erciiile recuperatorii pentru ec.ilibru pot fi #ncepute precoce dup AVC
P 5ermite lr)irea razei de vizibilitate, a razei de aciune a membrelor
=rtostaiunea
P Simetria
P Iicrile capului
O :endina de cdere pe spate la privirea #n sus poate fi corectat prin
antepulsia oldurilor #nainte de micarea capului
P 5entru micrile dup un obiect ,situat #n oricare direcie-
O Deplasarea masei corporale se efectueaz la nivelul oldurilor i )leznelor,
nu doar la nivelul trunc.iului
O Suportul )reutii mai mult pe membrul inferior afectat este prima etap #n
realizarea suportului unilateral
>(erciii pentru ec.ilibru #n ortostatism
Suportul unilateral al )reutii
P Aidicarea i meninerea ortostaiunii semnific i e(istena forei necesare pentru
propulsie #n momentul relurii mersului.
P 5as #nainte cu membrul sntos, i plasarea piciorului pe o treapt
O >(erciii de pre.ensiune ,reac.in)- cu fiecare dintre picioare aezat pe
treapt
P Deplasarea lateral
O Sprijin pe un perete, mas, etc
P Aidicarea obiectelor de pe podea
Iersul
P Iersul independent este indispensabil pentru majoritatea acivitilor zilnice
P Iersul #n comunitate necesit adaptarea
O Viteze diferite ,de e(emplu pentru trecerea strzii la semafor, ui
automate-
O =colirea obstacolelor
O >fectuarea curbelor
P Apro(imativ &!%3!+ dintre pacienii cu AVC reiau mersul.
P Dup unele raportri, doar 3+ dintre pacienii cu AVC reuesc s mear) $!! m
cu viteza corespunztoare necesitilor comunitare ,"%",$ mLs- ,2ill i colab,
"773-
P >ste o aciune comple(, care necesit micarea simultan i coordonat a
#ntre)ului corp.
P >vitarea cderii implic identificarea, anticiparea i reacia rapid la orice factor
care ar putea amenina stabilitatea.
P Controlul reactiv este o resurs de ultim linie pentru recptarea stabilitii ,pas
#nainte, etc- i se bazeaz pe rspunsuri refle(e.
Iersul O obiectivele recuperrii
P 5revenirea modificrilor adaptative ale esuturilor moi ale membrelor inferioare
P =binerea activitii musculare voluntare a )rupelor care controleaz membrul
inferior
P Creterea forei i coordonrii musculare
P Creterea vitezei i rezistenei la mers
P Ia(imizarea #ndemnrii O creterea fle(ibilitii i adaptabilitii la condiiile de
mediu
P Ameliorarea statusului cardiovascular
Iersul O puncte importante #n reabilitare
P Suportul masei corporale pe membrele inferioare
P 5ropulsia masei corporale
P >c.ilibrarea masei corporale #n momentul deplasrii peste unul sau ambele
membre inferioare
P Controlul poziiei .alucelui i )enunc.iului #n momentul desprinderii de pe sol i
respectiv al contactului
P =ptimizarea ritmului i coordonrii
Aeabilitarea mersului
P Iersul pe covor rulant i cu susinere #n .amuri a fost tentat la o lun de la AVC
,Ialouin i colab, "776-, studiile artnd rezultate #ncurajatoare.
P Ameliorri ale unor parametri #n cazul recuperrii mersului la peste "7 luni de la
AVC ,Iercier i colab, "777
Iersul O elemente ale recuperrii
P >lon)aia prilor moi O e(erciii pentru
O Iuc.ii )ambei ,solear, )astrocnemius-
O Aectus femoris
P Ameliorarea contraciei musculare voluntare
O Stimulare electric
O Dinamometrie izoJinetic
O >(ercii simple active
O Deplasarea lateral
P Gumrul i )radul deplasrilor articulare este mult mai mic
comparativ cu mersul #nainte
O Iersul #napoi
P ?til pentru e(tensorii oldului O #n special isc.io)ambieri
P Creterea forei
O Se asociaz cu creterea vitezei
O Fora cvadricepsului este critic pentru stabilitatea #n mers
P >(erciii cu susinerea )reutii proprii
O Suportul unipodal
P 5as #nainte i #napoi cu membrul sntos
P Iecanism asemntor cu iniierea mersului
O ?rcareaLcoborrea unei trepte
P Anterior
P 8ateral
O Aidicarea pe vrfuriLcoborrea clcielor
P Sprijin doar pe vrful picioarelor pe mar)inea unui pra)
P >(erciii fr #ncrcare
O Dinamometru izoJinetic
O >(erciii cu benzi elastice
>(ercitii unipodale
P Iembrul inferior afectat poate fi folosit pentru sprijin, sau e(erciiul poate fi fcut
pentru creterea coordonrii i forei
?rcarea i coborrea unei trepte
>(erciii pentru mers O #ncrcarea membrului paretic
P 5as #nainte cu membrul sntos, pentru a realiza suportul pe cel paretic. n prima
ima)ine nu a ajuns suficient de departe ,e(tensia oldului i dorsifle(ia plantar
insuficiente-
Aidicarea i coborrea pe vrfuri
Antreneaz muc.ii )ambei la lun)imea pe care o au atunci cnd trebuie s dea impulsul
de deplasare la sfrirul fazei de sprijin. 5acientul se ine de o mas. Dup un timp
e(erciiul poate fi practicat i unipodal
=colirea obstacolelor
P Dup ce se realizeaz mersul independent, pacientul trebuie s #nvee s se
adapteze la mediul #nconjurtor ,ritm, lun)imea pasului-
Iersul % accesorii
P =rteze
P Stimulare electric
P Sprijin e(tern ,cadre, bastoane, etc-
Aecuperarea micrilor membrului superior
P Iicrile fine i coordonate ale membrului superior sunt eseniale pentru
activitile zilnice, dar mai ales pentru e(ercitarea profesiei.
P Cea mai mare parte dintre pacieni nu revin la nivelul de abilitate anterior AVC.
P 5acientul trebuie s re#nvee un numr mare de aciuni
P 8a .emiparetic sunt afectate att activitile bimanuale, ct i dinamica )eneral a
corpului
>lemente necesare pentru folosirea minii1
P Deplasarea acesteia la locul aciuniii pre.ensiunea ulterioar
P 5osibilitatea de a privi i de a fi atent la obiectul int i la mediul #nconjurtor
P 5osibilitatea de a efectua ajustrile posturale necesare pentru micrile membrului
superior
P 5osibilitatea de a folosi informaiile somato senzoriale
Stimularea activitii musculare
P >(erciii simple % micri izolate repetitive, contracii izometrice ale unui de)et
sau pumnului
P BiofeedbacJ electromio)rafic O poate QsemnalizaR contracia muc.ilor prea slabi
pentru a produce micare
P Stimularea electric O de preferat declanat de tri))er >I4
P 5ractica mental ,ima)inar O 5a)e i claboratorii, 6!!"-
Creterea forei membrului superior
Antrenamentul cu feedbacJ >I4 este util c.iar dac macroscopic nu e(ist micare
>(erciii simple active
P >(tensia pumnului are o importan critic pentru apucare, manipulare i
eliberarea obiectelor
O 5acientul aezat cu braul pe o mas. ?n obiect inut #n palm i de)ete
este ridicat i cobort dincolo de mar)inea mesei. Aidicarea pa.arului de
pe mas prin micare radial a pumnului, antebraul fiind semi%rotat, i
plasarea acestuia la stn)a i la dreapta prin fle(ie sau e(tensie a
pumnului. Btutul #n mas cu toate de)etele
P >(erciii pentru supinaie
O = linie lun) inut #n mn trebuie micat prin supinaia antebraului
astfel inct s atin) mar)inea mesei. ntiprirea urmelor articulaiilor
de)etelor #n lut sau plastilin. Supinaia i formarea unui cu prin
turnarea #n palm ,de e( semine- cu mna sntoas. Btutul la tob
P Controlul forei
O Tinerea unui pa.ar din plastic fr a%l deforma, mutarea i aezarea lui la
destinaie
>(erciii simple active
P Activarea musculaturii umrului
O 5acient #ntins. :erapeutul ridic i susine braul #n fle(ie, pacientul
e(ecut diferite e(erciii1
P Atin)erea unei inteE pune palma pe cap ,aciune e(centric a
tricepsului-E duce mna peste cap pentru a atin)e perna ,aciune
e(centric a tricepsului, adductorilor i e(tensorilor umruluiE cu
mna pe frunte, ridic i aaz cotul pe pern
>(erciii pentru creterea #ndemnrii ,abilitii-
Aecuperarea comunicrii
P Aecuperarea tulburrilor de comunicare este esenial pentru o inte)rare eficient
#n societate.
P n ansamblul recuperrii, recepia i e(presia par a fi mai importante comparativ
cu )rafia i le(ia.
P Succesul recuperrii sindroamelor afazice depinde de tipul i e(tinderea leziunilor
cerebrale, momentul #nceperii i ritmicitatea recuperrii, indicii de performan
iniiali, nivelul de pre)tire, vrsta i )radul de motivare al bolnavului
O o recepie de peste '!+ constituie un #nceput favorabil recuperrii
P =dat cu avansarea #n vrst crete specializarea emisferic % lateralizarea
funcional % performanele afazicului i )radul su de recuperabilitate fiind mai
sczute ,tendina descresctoare #ncepe la '!%'$ ani
Durerea in AVC
P Al)oneurodistrofia
P Durerea talamica
P Alte dureri articulare
Sindromul comple( de durere re)ionala ,Comple( re)ional pain s@ndrome
P CA5S tip "
O >veniment patolo)ic initial O traumatisme usoare, fracturi, leziuni ale
tesuturilor moi, imobilizare, infarct miocardic, stroJe
O Debut dupa apro(imativ o luna de la eveniment
O Simptomatolo)ia nu se limiteaza la teritoriul unui sin)ur nerv periferic,
este disproportionata fata de evenimentul initial
O >dem, modificari ale circulatiei cutanate, modificari ale activitatii
sudomotorii, .iperal)ezie, alodinie
O Durere cu caracter de arsura, continua, accentuata de miscare, stimulare,
stress
O Frecvent se asociaza deficit motor ! scaderea fortei, tremor, distonii
O Atrofia un).iilor, pielii, cresterii parului, pierderea mobilitatii articulare,
retractii tendinoase
O Simptomatolo)ie afectiva
O Blocada simpatica ,)an)lion stelat, ple( bra.ial-
O :>GS
O Iana)ement psi.olo)ic O intreruperea cercului vicios al nefolosirii si fricii de
durere O imobilizarea si supraprotectia accentueaza demineralizarea, modificarile
vasomotorii, edem, modificarile trofice
O Kinetoterapie O pro)resie constanta de la e(ercitii care implica o forta mica pana
la suportarea activa a )reutatii
O Desensibilizare )radata pentru stimuli senzitivi cu intensitate crescanda O
frecarea pielii, masaj, vibratii, tappin)-
O Cresterea increderii si sprijin atunci cand pro)resele sunt foarte lente
O %erapie ocupationala O cresterea )radata a fortei si fle(ibilitatii
O 5ro)ram activ de crestere a efortului O stimularea e(tremitatii fara
mobilizare articulara ,e(ercitii de contractie si destindere activa-.
O :e.nica prin frecare ,scrubbin)- O cresterea pro)resiva a )reutatii
e(tremitatii pacientului in timp ce acesta efectueaza un masaj circular:.e
ne(t part to t.is pro)ram involves a carr@in) tec.niUue. :.e patient is
instructed to carr@ a Nei).t ,ba)- in t.e affected e(tremit@ t.rou).out t.e
da@ as tolerated. :.e patient s.ould monitor .isL.er s@mptoms and Jeep a
dail@ record to s.are Nit. t.e t.erapist.
O %erapie recreationala
O %erapie ocationala
Durerea de ori)ine centrala
P Durere talamica
P Frecvent pacienti mai tineri decat media, cu deficit motor mai redus
P Debut imediat sau intarziat mai multe luni
P Iiscare, atin)ere, fri), emotii O accentuarea durerii
P Distra)ere, terapie ocupationala, fizioterapie, metode psi.olo)ice
P Antal)ice, antidepresive
A)nozii vizuale
P 2emia)nozie vizuala
P /natentie vizuala unilaterala
O Asociere .emianopsie O anozo)nozia .emianopsieiV
P A)nozia vizuala pentru intre) ,simultana)nozie- O recunoaste componentele
P A)nozie pentru culori
P 5rosopa)nozie
P A)nozii vizuospatiale O
O A)nozia pentru .arti si planuri
O 5ierderea memoriei vizuale O nu poate reprezenta vizual nici un obiect
P Cecitatea corticala
A)nozii senzitive
P Astereo)nozia % obiect
P A.ilo)nozia O )reutate, te(tura
P Amorfo)nozia O forma si relatiile spatiale
P Asimbolia tactila O descrie caracterele O lun), moale, ru)os dar nu il inte)reaza ca
intre)
:ulburari somato)nozice
P Asomato)nizia
P A)nozia .emiple)iei
P Anozodiaforia .emiple)iei
P Autotopoa)nozia O imposibilitatea de a descrie partile propriului corp
P :ulburari neparo(istice ale sc.emei corporale O dilatarea sc.emei corporale,
inaprecierea dimensiunilor corpului ,trecerea printre scaune, conturul mainii-
P A)nozia di)itala
P Asimbolia la durere
apra(ii
P Apra(ii )lobale
O Apra(ia ideomotorie
P 4reseste mai putin in activitatea spontana, mai mult in imitarea
unor )esturi fara sens
P Actiuni tranzitive sunt mai putin afectate decat cele intranzitive
O Apra(ia ideatorie
O Apra(ii constructive
P Apra(ii specifice unei functii
O Apra(ia de imbracare, apra(ia mersului, apra(ia muzicala
P Apra(ii localizate
O Apra(ia faciobucolin)uala
Concluzii
P 5ro)ramele intensive de recuperare par s stimuleze mecanismele cerebrale de
compensareLrefacere, cu rezultate funcionale mai bune
P Iomentele decisive ale recuperrii reprezint o succesiune de pai eseniali #n
revenirea spre funcionarea normal a or)anismului. Dac una dintre trepte nu
este atins, atunci cele situate Qmai susR nu vor putea fi abordate.
P n cadrul pro)ramelor de recuperare pare util orientarea spre re#nvarea unor
)esturi i acte motorii prezente #n activitatea zilnic.
P 5entru ca un act motor s poat fi folosit de pacient, acesta trebuie s depeasc
faza de e(ecuie contient, devenind un automatism O este necesar mult e(erciiu
P Simpla reluare a mersului in conditii de spital nu e suficiente O pentru inte)rarea
in comunitate abilitile trebuie s fie mult mai mari pentru a putea rezolva
problemele rdicate de factorii de mediu variabili.
(i)liografie :
W Aecuperarea bolnavului .emiple)ic adult,
:iberiu Vlad si 8iviu 5endefunda E /asi "776
W Kinetolo)ie profilactica, terapeutica si de recuperare.
:udor Sben).e E Bucuresti "7*3