Compozitia combustibililor si influenta acesteia asupra unor

caracteristici de functionare ale motorului

3.2.1. Compozitia combustibililor
compozitia benzinelor si motorinelor va depinde de compozitia titeiurilor utilizate
ca materie prima.

restrictii privitoare la continutul combustibililor in anumite componente si
elemente.
Continutul in benzen
Compozitia in hidrocarburi
Continutul de plumb
Continutul de mangan
Continutul in compusi oxigenati
Continutul in fosfor
Continutul in sulf
Continutul de acizi minerali si alcalii
Continutul de apa
Continutul de impuritati mecanice
Continutul de cenusa




Continutul in benzen

Concentratia maxima de benzen permisa este
adesea limitata datorita toxicitatii

limite de 5%, 3% si chiar 1% (V/V)au fost deja impuse

continutul de benzen se determina prin
cromatografie gazoasa utilizand mai multe metode
EN ISO 22854
ASTM D 3606


Compozitia in hidrocarburi

Tipurile de hidrocarburi ce intra in compozitia
benzinelor si motorinelor au o influenta
considerabila asupra emisiilor din evacuare si celor
prin evaporare,
fractiunile componente ale combustibilului sunt, pe
cat este posibil, controlate
Compozitia combustibilului are influenta si asupra
tendintei combustibilului de a forma depozite
Ex: procentele de hidrocarburi aromatice din
benzinele Europei de Vest si SUA sunt limitate la
31.34% din volum iar cele din benzinele produse
in California la 10%.

Cifra de iod

Caracterizeaza continutul de hidrocarburi nesaturate din
combustibili si se exprima in grame de iod absorbit de
100g din produsul analizat (motorina).
Cifra de iod caracterizeaza motorina din punct de vedere
al stabilitatii la depozitare.
Valoarea maxima a cifrei de iod pentru motorina este
limitata la 1-4 g iod/100g combustibil. La motorinele de
cracare cifra de iod poate atinge valori de 35-40 g
iod/100 g combustibil.


Continutul de plumb

Continutul maxim de plumb este specificat pentru
toate benzinele.
metode de determinare a continutului de plumb
sunt specificate mai jos.

Continutul de plumb, gPb/ STAS SR ISOMetoda ASTM
0-0,6 990-90 3830:1996 D2547
0,026 1,3 990-90D2599 Spectrometria cu raze X
0,0025 0,025 2988-91 D3237 -
Spectroscopia absorbtiei atomice
0,0025 0,025 D 5059; D3348-Testul de calorimetrie
rapida
0,00025 0.025 D3116 Spectrofotometria
Azi limitarea la 5mg/l, se utilizeaza EN 237

Continutul de mangan
Cand manganul este utilizat ca si component
antidetonant, compozitia sa este specificata.
Testul ASTM D 3831 foloseste absorbtia atomica si
estimeaza concentratia de mangan in domeniul
0,00025.0,03 gMn/l.
Continutul in compusi oxigenati
Continutul in fosfor
element care are un efect negativ asupra
convertorului catalitic
Ajunge in cb datorata aditivilor utilizati impotriva
rateurilor la aprindere, impotriva preaprinderii, si
aditivilor tensoactivi.
Poate fi determinat prin metoda ASTM D 3231.


Continutul in sulf

Nivelul de sulf limitat progresiv, sunt obisnuite in
prezent valori de 10mg/kg
in benzine reformulate continutul sau este din cele
mai scazute datorita efectului negativ asupra
catalizatorului.
Nivelul procentului de sulf este controlat si din alte
motive:
mirosul pe care-l da benzinei,
actiunea sa coroziva,
efectul antagonic cu plumbul,
efectul dioxidului de sulf asupra mediului,
actiunea sa de a creste tendita de a forma
depozite,
efectul negativ asupra elastomerilor.
S -in stare libera dar si in compusi activi (hidrogen
sulfurat, mercaptan) sau pasivi (sulfiti, bisulfiti,
polisulfiti). In procesul de ardere -> activi
acizi sulfuric si sulfuros - reactioneaza cu lubrifiantul
formand compusi organici consistenti care adera la
suprafata cilindrului si intensifica uzarea abraziva a
acestuia.
Sulful in uleiul de motor accelereaza degradarea
acestuia prin imbatranire.
Experientele au dovedit ca influenta sulfului din
combustibil depinde de
temperatura si de
raportul dintre suprafata si volumul camerei de
ardere.

Determinarea efectului de coroziune al
combustibilului asupra metalelor cu care vine in
contact in afara camerei de ardere se face in
conformitate cu EN ISO 2160
O lamela de cupru de dimensiuni standardizate se
scufunda in combustibilul incalzit la 50
0
C timp de 3
ore; se compara aspectul cu al unor lame etalon.
Continutul in sulf se limiteaza, in tara noastra,
pentru benzine si motorine la :10 mg/kg
Metodele de determiare a continutului de sulf din
benzine si motorine sunt:
EN ISO 20884

Continutul de acizi minerali si alcalii
Actiunea coroziva a combustibiluluui asupra
pieselor cu care intra in contact se datoreaza:
- prezentei in combustibil a unor compusi chimici
acizi sau alcalini.
- acizi organici liberi si HC - au o actiune coroziva
slaba
cresterea continutului de acizi minerali si alcalii
conduce la:
- uzura pistonului plonjor al pompei de injectie,
- depunerile de cocs din pulverizatorul injectorului,
- depunerile de calamina,
- uzura pistonului, segmentilor si cilindrului.

Standardele in vigoare nu admit acizi minerali sau
alcalii in benzine, motorine si petroluri.
Pentru benzinele si motorinele romanesti aciditatea
minerala si alcalinitatea, determinate conform STAS
22-64 sau ASTM D 1093 trebuie sa fie nule.
Aciditatea organica se determina prin cifra de
aciditate sau indicele de neutralizare a carei valoare
este egala cu numarul de mg de hidroxid de potasiu
(KOH) necesare pentru a neutraliza acizii organici
liberi din 100 cm
3
de combustibil.


Continutul de apa
Combustibilii pot contine:
- apa libera,
- sub forma de solutie
Apa patrunde in combustibil in timpul transportului, manipularii
si depozitarii acestuia.
Prezenta apei in combustibil determina:
saracirea amestecului carburant si micsorarea
puterii motorului;
inrautatirea calitatilor de pornire si de functionare;
micsorarea puterii calorifice inferioare a
combustibilului;
inrautatirea conditiilor de alimentare a motorului
la temperaturi scazute prin infundarea cu gheata
a conductei de alimentare, jiclorului si filtrului etc.

Aparitia tulburarii se poate petrece in timpul scaderii
temperaturii mediului ambiant, datorita unei parti din
apa care incepe sa iasa din solutie.
De obicei aceasta tulburare dispare rapid caci
picaturile fuzioneaza si se duc la fundul rezervorului.
Cantitatea de apa care se dizolva depinde de
temperatura si de compozitia benzinei.
Solubilitatea apei in combustibil creste cu
temperatura si cu continutul de hidrocarburi
aromatice al benzinei

Prezenta anumitor compusi oxigenati poate creste
substantial cantitatea de apa care se poate dizolva
in benzina.
Avand in vedere efectele negative ale prezentei sale
in combustibil, standardele romanesti nu admit
prezenta urmelor de apa in benzine.
Continutul de apa prezent in benzine se determina
la noi in tara conform SR ISO 176-97.
Continutul de apa in motorine de determina conform
EN ISO 12937:2000, si este limitat, pentru produsul
romanesc, la 200mg/kg.
Un test standard pentru determinarea continutului
de apa impreuna cu impuritatile mecanice este
ASTM D 176; STAS 24/1-89.

Continutul de impuritati mecanice
Impuritatile mecanice se afla in combustibil sub
forma de depuneri sau in stare de suspensie (praf,
nisip, rugina).
Cai de patrundere in combustibil:
transportul, manipularea si depozitarea
necorespunzatoare
odata cu aditivii sau
ca rezultat al transformarilor chimice ale unor
compusi ai combustibilului.
.
Impuritatile mecanice din combustibil conduc la
uzarea organelor in miscare ale pompei de injectie si
injectoarelor.
intensificarea actiunii de eroziune a combustibilului care
este injectat cu viteze mari, conducand la decalibrarea
orificiilor injectoarelor si cresterea debitului de combustibil
injectat.
infundarea orificiilor injectoarelor sau jicloarelor si
intreruperea alimentarii.
Impuritatile care patrund in pulverizator duc la griparea
acului in ghidaj. Astfel, orificiul pulverizatorului ramane
deschis si pulverizarea combustibilului este compromisa.

Standardele romanesti nu admit impuritati in benzine,
motorine sau petroluri.
Continutul de impuritati mecanice se determina, conform
STAS 33-84 prin:
metoda centrifugarii pentru un continut de substante
insolubile in solventi organici de pana la 0,01% (volum)
sau
prin cantarirea reziduului ramas pe hartia de filtru dupa
filtrarea unei cantitati determinate de combustibil, diluat
cu benzen, pentru un continut de impuritati mecanice de
peste 0,005 (masa). Prevederile E123 permit 0,01%
(volum) impuritati mecanice pentru motorine.

3.2.2. Influenta compozitiei combustibilului asupra
stabilitatii la oxidare si in timpul depozitarii

Stabilitate la oxidare=capacitatea de a-si pastra
nemodificate propr. initiale pt o perioada cat mai
indelungata( in timpul depozitarii sau utilizarii)

Instabilitatea combustibililor se datoreaza:
complexitatii compozitiei lor
proceselor de autooxidare a hidrocarburilor, de
descompunere a hidroperoxizilor,
reactiilor cu metalele, cu compusii sulfului si ai
azotului
Oxidarea are loc ca urmare a contactului
combustibilului cu oxigenul din atmosfera in timpul
manipularii si, mai ales, depozitarii pe perioade
lungi.

Teoria autooxidarii se bazeaza pe existenta unei
faze initiale care sa dea nastere radicalilor
peroxidici. Acestia reprezinta initiatorii reactiei in lant
care se va propaga. Ca urmare a reactiei in lant
care are loc, se formeaza gume si produse acide.

Un rol important in dezvoltarea proceselor de
oxidare a benzinei il au compusii cu oxigenul, sulful
si azotul si tipul hidrocarburilor continute de
combustibil

Gumele sunt putin solubile in benzina si cresterea
lor, permisa de insuficienta inhibitorului de oxidare,
va conduce la iesirea lor din amestec si depunerea
pe fundul rezervoarelor sau formarea de depozite in
sistemul de admisie.
Depunerea gumelor in injectoare, in conductele de
alimentare cu combustibil, pe supape si in galeria de
admisie
aditivi antioxidanti.
eficacitate superioara in combustibilul lichid decat in
cel vaporizat, ei fiind relativ nevolatili.
Factori care favorizeaza oxidarea: temperatura
(peste 50
0
C), metalele din sistemul de alimentare,
miscarea vehiculului

Benzinele care au suferit procese de oxidare si
contin hidroperoxizi sunt cunoscute si sub numele
de benzine acide

Aceste benzine au efecte negative asupra unor
materiale elastomere folosite in sistemul de
alimentare (afecteaza elasticitatea si rezistenta).
Unele furtunuri pot deveni permeabile contribuind la
cresterea emisiilor de hidrocarburi

Hidroperoxizii formati in timpul oxidarii
hidrocarburilor sunt detonanti si prezenta lor va
reduce calitatile octanice ale combustibilului.
3.2.2.1.Influenta compozitiei combustibilului asupra
formarii depunerilor
Depuneri in injectoarele de combustibil

Oxidarea combustibilului -> gume care vor adera la
suprafete si se vor depune in sistemul de alimentare.
Desi acumularea de depuneri incepe cu gume
nevolatile care adera la suprafetele metalice, ea este
majorata de particule sau substante provenind din
diverse surse precum: gazele de evacuare de la
celelalte vehicule, materiale aeropurtate care
penetreaza filtrul de aer, gazele arse scapate pe
langa supape si recircularea gazelor de evacuare.



Injectoarele sunt mai afectate de
depuneri atunci cand combustibilul se
injecteaza in poarta supapei decat in
colectorul de admisie.
Depunerile in injector se formeaza in
zona axului principal si deterioreaza
caracteristicile jetului si ale pulverizarii
(fig.3.14).
Componentele combustibilului care
determina cresterea depozitelor in
injector sunt: diolefinele, olefinele si
sulful. Nu s-a observat nici o diferenta
intre depozitele formate in carburator
sau injectoare de benzinele cu plumb
si cele fara plumb.
Depunerile se pot forma si creste relativ
repede daca traseele parcurse de automobil
includ multe opriri si porniri.
Odata formate, ele pot afecta:
pornirea la rece, si pot cauza
defectiuni in functionare si pierdere de
putere,
cresterea emisiilor de noxe din evacuare la
autovehiculele fara catalizator,
majorarea consumului de combustibil.

Formarea depozitelor in colectorul de admisie, portile supapelor si
supape
pata fierbinte - incorporata frecvent in colectorul de admisie
ajuta vaporizarea combustibilului
Depunerile se vor concentra in aceasta zona, vor mari timpul de
incalzire si, deci, vor afecta consumul de combustibil.
Depunerile in poarta supapei si pe partea inferioara a supapei
sunt deosebit de importante; ele vor afecta procesul de admisie,
puterea, emisiile si dinamicitatea motorului.
Natura depunerilor variaza cu tipul combustibilului si cu
temperatura supapei, - > moi si lipicioase sau dure si fragile
(sfaramicioase).
formarea depozitelor se datoreaza componentelor aromatice
grele de la reformare si compusilor rezultati in urma oxidarii.
alcoolul in combustibili pare sa creasca depunerile pe supapele
de admisie.
plumbul din benzine nu afecteaza procesul depunerilor pe
supape.
Utilizarea aditivilor adecvati care sa mentina sistemul curat
si/sau sa inlature depozitele existente.

Depunerile din camera de ardere
C.m. important efect al depunerilor din camera de ardere il
constituie cresterea inclinatiei la functionarea cu detonatie, >
necesitatea cresterii cifrei octanice a combustibilului utilizat in
motor dupa o anumita perioada de functionare a motorului.
Marimea si natura depozitelor din camera de ardere depind de:
combustibil, (cresc depozitele:aromatice, olefine, parafine)
de lubrifiant,
arhitectura motorului
caracteristicile traseelor parcurse (temp lichid racire, raport
aer/cb)
in cazul benzinei aditivate cu plumb, peste 70% din masa
depunerilor e alcatuita din compusi ai plumbului,
Prezenta manganul sau fosforul, va fi reprezentata, de
asemenea, in depuneri
Pentru benzinele fara plumb tendinta de formare a depozitelor
creste cu temperatura de distilare a fractiunilor mai grele din
combustibil
3.2.2.2. Masurarea stabilitatii combustibilului la oxidare si in timpul
depozitarii
Metoda perioadei de inductie (ASTM
D 525; STAS 312-89)
Perioada de inductie este perioada de
timp in care, in conditii determinate de
lucru, proba de benzina de cercetat, in
prezenta oxigenului, la temperatura de
100
0
C si la presiune de 7 bar, in mod
practic nu se oxideaza.
Perioada de inductie apreciaza
tendinta benzinei spre oxidare si spre
formarea de gume.
Cu cat perioada de inductie a unei
benzine este mai mare cu atat
stabilitatea ei este mai ridicata si durata
admisibila de depozitare mai lunga.
Pt. benzinelor romanesti- min 360 min,
in functie de tipul benzinei.

Paharul de sticla 6 in care se toarna 100ml benzina
filtrata se aseaza in bomba de oxidare. Bomba se
racordeaza la sursa de oxigen, i se verifica etanseitatea
si se creste presiunea pana la 7,5 bar, ca apoi sa fie
redusa la 7+0,05 bar. Bomba astfel pregatita se
introduce in baia cu apa la temperatura de 99101
0
C .
Se marcheaza atat momentul introducerii bombei in apa
cat si presiunea initiala din bomba. Se noteaza evolutia
presiunii din bomba pana cand se constata o scadere a
acesteia cu 0,6 bar din valoarea maxima a presiunii
atinse in timpul incalzirii bombei.


Determinarea gumelor actuale prin evaporarea in jet de aer (SR EN
26246:1996)
Testul consta in evaporarea unui
volum masurat, in conditii controlate
de temperatura, intr-un curent de aer
(fig. 3.16) si cantarirea reziduului.
(Testul pentru gumele
existente intentioneaza
sa fie doar un indice de
probabilitate al stabilitatii
benzinei)
Testul masoara doar
cantitatea de gume deja
existenta in benzina.


Testul de stabilitate in timpul depozitarii pe termen lung

In acest test combustibilul este pastrat in intuneric pentru
12 saptamani la 43
0
C si apoi sunt determinate gumele
actuale.
o saptamana = echivalenta cu aproximativ o luna de
depozitare in conditii ambiante normale.
Desi aceasta metoda este mai precisa decat cele mai
sus mentionate, necesita prea mult timp pentru
determinare pentru a putea fi utilizata in mod obisnuit.

3.2.3. Influenta compozitiei combustibilului asupra emisiilor de
noxe ale automobilelor

Cercetari privind:
solutii constructive cat mai eficiente in diminuarea noxelor
variante compozitionale tot mai perfectionate ale
combustibililor.


Cercetarile se desfasoara in scopul evidentierii influentei relative
a fiecarui component al combustibilului asupra emisiilor
poluante pe diferite tipuri de motoare si modele de automobile.