ROBERT

RAUSCHEMBERG
Rauschenberg a fost un artist putin inteles pana la aparitia artei pop, curent care i-
a recunoscut meritele si insemnatatea operei si care i-a atribuit paternitatea noului
stil artistic, printre ai carui principali reprezentanti s-au aflat Andy Warhol si Roy
Lichtenstein.
Artistii pop au creat tablouri pe care fiecare dintre trecatorii de pe Broadway erau in
stare sa le recunoasca intr-o fractiune de secunda: toate aceste minunate lucruri
moderne pe care cu orice chip s-au straduit sa nu le obsere e!presionistii abstracti""
#Andy Warhol$ % citatul sintetizeaza esenta artei pop care se presupunea a fi o
oscilatie intre arta si iata si s-a manifestat ca o reactie impotria descompunerii si
disparitiei imaginii lumii izibile in tendinte ca abstractia lirica si e!presionismul
abstract.
&iscarea a aparut in 'urul anului ()*+ si este bazata pe referintele la concret , la
aloarile continute in cele mai banale lucruri din mediul de e!istenta, in bogata
imagerie si realitatile obiectuale ale socientatii de consum. ,n legatura cu originea
cuantului -pop-, este orba de prescurtarea e!presiei englezesti -popular art-, in
sensul de arta cu mare popularitate la public, ca fiind initial opusa -artei academice.-
,n realitate, pop art se doedeste a fi sofisticata si chiar academica. .ermenul pop
este prima data aplicat la artele izuale de catre Lawrence Allaway in legatura cu
preocuparile artistilor reuniti in /0rupul ,ndependent/ de la ,nstitutul de arta
contemporana din Londra, si e!prima foarte clar interesul artistilor pentru realitatea
ietii cotidiene. 1enumirea de pop penetreaza ulterior si in muzica, mai tarziu
aparand si denumirea de -&uzica pop-, desemnand un anume gen muzical #nu
trebuie confundata cu arta sau muzica populara$.
2e orbeste in acesta miscare despre nastera unei noi arte. Arta pop pentru care
sau propus termeni ca 3noul realism/, /4eo-1ada/, /pictura de firme/, /noul
suprarealism/, a trezit ecouri in lumea intreaga. 5enomen artistic si social, arta pop,
este un capitol deschis al artei contemporane, care are elemente de baza ca:
obsesia izualului, a realitatii obiectie, aspiratia umanului.
Miscarea pop din S.U.A., a aparut la inceputul deceniului al 6-lea, fiind ulterioara
artistilor londonezi, dar forta cu care se afirma si modul original de reflectare a
realitatii americane ii asigura prim-planul acestui curent. &ediul ambiant este
suprasolicitat si saturat de obiecte, de reproduceri ale obiectelor si, in conditiile
acestei presiuni, artistul pop e!prima o reolta fata de uniformizare si fata de
standardizarea insinuata dinspre obiect spre atitudini. &odalitatea era simpla:
obiecte intregi, sau parti ale acestora, erau aduse ca atare in spatialitatea e!pozitiei
sau in monta'e ce surprind noi relatii intre elemente. La 4ew 7or8, momentul
declansarii artei pop ca fenomen tipic a fost precedat de cautarile pictorilor 9asper
9ohns si Robert Rauschenberg, care au adus in structura imaginii reproduceri
fidele ale unor lucruri oarecare.
Robert Rauschenberg este un
artist plastic al anilor "*+, care a
apelat la mi'loace ariate si tehnici
inentie pentru a integra mass-
media :n lucrarile artistice, ceea ce a
dus la o adearata reolu;ie a
productiei <i receptiei artistice
din a doua parte a secolului == :n arta
americana.
2-a nascut :n ()>?, in @ort Arthur, in
.e!as. Are stramosi indieni
Ahero8ee si in copilarie era
putin disle!ic. A studiat arta in Bansas
si la @arissi a facut parte din grupul
de la &ountain Aollege din Aarolina
de 4ord, un loc unde multi artisti
renumiti si-au inceput cariera.
C aluarile artistice ale operei lui
Rauschenberg au ariat in
randul criticilor de arta, unii
considerandu-i arta un simplu
e!ercitiu decorati, in timp ce
altii il denumeau 3geniu proteic/. Dpera lui inspirata de tehnica dadaista a
amalgamarii parea urata, 8itsch si e!cesia, fiind declarat chiar iconoclast pentru
:ncalcarea unor reguli artistice din pictura, lucruri care nu l-au impiedicat pe
colectionarul de arta newyor8ez Leo Aastelli sa-i ghideze cariera :ncepand cu ()*E.
Ahiar daca a aut prieteni printre e!presionistii abstracti ai cercului artistic Aedar
.aern, el a creat impotria curentului condus de Willem 1eBooning, deenind un
-enfant terrible- al 2colii de la 4ew 7or8, atunci cand a prezentat picturi :ntr-o
singura culoare. La F6 de ani, retrospectia de la &useul Creiesc i-a consolidat
reputatia si, un an mai tarziu, a primit marele premiu la bienala de la Gene;ia.
5aima lui de artist pop a crescut dupa ce a inentat -combinatiile- #3combines/$,
fuziuni intre bidimensionalitatea unei picturi si tridimensionalitatea unei sculpturi sau
lucrari care includ pe panza atat uleiuri sau acuarela, cat si dierse obiecte. ,n
priinta intelesului artei sale, Rauschenberg sugereaza ca e ca o 3initatie la a gasi
propriile diferente/ si de a prii lumea deschis, pentru ca ea 3e cu mult mai bogata
decat intelegem si mult mai ariata si surprinzatoare decat am putea crede.""
,ntr-o izita :n Auba :n ()?>, a e!perimentat transferul tehnic de imagini din ziare
<i reiste, plasandu-le cu fata in 'os pe o bucata de hartie alba <i apasand pe spatele
imaginii cu arful unui pi! pentru a transfera opseaua originala pe hartie. Rezultatul
era o alta imagine mai stearsa, pe care artistul aplica semne de culoare sau creion.
,n acelasi timp, ca o reactie la impresionismul abstract, el a inceput sa creeze
3combinatii/ in totalitate negre, rosii, albe sau chiar acoperite cu noroi, iar intr-un gest
simbolic pur si simplu a acoperit in public cu o singura culoare o pictura de-a lui
1eBoonig. @rin combinarea elementelor de fotografie, tipar, pictura <i maruntisuri
intr-o singura imagine, creatiile lui e!perimentale au prefigurat imprecizia deliberata
a granitelor dintre diferite mi'loace de comunicare. ,n afara de informa;ii
autobiografice cum ar fi fotografii, obiecte personale <i gasite, Rauschenberg s-a
concentrat pe alaturarea :n tablouri a mii de imagini recognoscibile. Cl a propus
constant forme de transformare a ceea ce era considerat real. A folosit un arsenal de
tehnici cum ar fi dublarea, copierea :n oglinda, imagini intoarse, caroia'e, deplasari
contrapuntice intre constructie si demolare. A acordat o atentie speciala calitatii si
semnificatiei materialelor neconentionale pe care le-a adoptat: punga de hartie,
carton, panza de sac, tifon, sticla, metal, matase, tesatura sau fresca. @rin alterarea
subtila a materialelor, el a accentuat culoarea lor originala <i te!tura.
.oate operele lui Rauschenberg se circumscriu efortului de a surprinde sensul
unui timp :n care puterea mi'loacelor de comunicare americane deine o oglinda
pentru indiid si pentru societate, alterand imaginea despre sine. Rauschenberg
crede totusi ca teleiziunea este 3o alta fereastra cu un subiect necunoscut/ <i 3o
parte a naturii/, in sensul ca forta si influenta ei sunt atat de mari, incat e inutil sa nu
le recunosti. Atitudinea fata de ea conteaza in conditiile in care omul traieste
:ntr-o societate cu o structura mereu in schimbare. A declarat ca folosind fa<ii de
ziar si de reiste e un mod de a lucra cu oglinzi. 3C treaba mea sa cercetez
proprietatile oglinzilor, posibilitatile si nea'unsurile pe care le au/ a declarat el intr-un
interiu. @riind in oglinda, fiecare deine constient de trecerea timpului si de
eenimentele care dau forma cursului ietii. Dperele lui Rauschenberg arata un artist
care construieste trecutul dintr-o perspectia ironica, deschisa si inocenta pictandu-l
cu fantome <i echipandu-se astfel pentru prezent.
1upa cum sugereaza si numele, 3Aombines/ #Aombinatiile$ reperezinta lucrari
hibride care asociaza pictura cu
cola'ul si asamblarea unei game largi de
obiecte din iata de zi cu zi. 4ici
pictura, nici sculpturi, ci ambele in
acelasi timp, Combinatiie lui
Rauschemberg inadeaza spatiul
priitorilor, atragandu-le atentia ca
niste eritabile puzzeluri izuale. 1e la
pasarile impaiate la sticlele de
Aoca- Aola, de la ziare la fotografia de
presa, panza, tapet, usi si ferestre, este ca
si cum intregul uniers intra intr-un process
combinatoriu pentru asi putea uni
fortele cu opseaua. @rieten cu 9ohn
Aage, Rauschemberg a fost si el interesat
de sunet si in 3 Aombines/ sale de mai
tarziu, el a realizat analogii intre muzica si
artele izuale.
!Can"on#, $%&&
,n perioada de reinentare a cola'ului
lui BraHue si @icasso, precum si a
asamblarii 1adaiste, Rauchemberg a
folosit aceste practici dandu-le un nou
impact in 3Aombinatiile/ sale.
Aa si in cazul altor mari artisti, pentru a
gasi influentele asupra lucrarilor sale
trebuie cautat foarte adanc. @rintre
pictorii care l-au marcat intr-un mod
profound, el il citeaza pe Leonardo
da Ginci si a sa 3Annunciation/ #(I6?-
(I6E$ din 0aleria Jffizi, 5lorenta.
31eoarece picture lui inseamna iata,
arborele, stanca, 5ecioara au toate
aceeasi importanta in acelasi timp.
4u e!ista nici o ierarhie. 2i asta este
ceea ce ma intereseaza pe mine/. #,nteriu
cu AndrK @arinaud,in catalogul
e!pozitiei Paris New York Paris,
&usKe national d"art moderne, Cditia
Aentrului @ompidou, ()66.$
Acelasi lucru poate fi spus si despre 3Aombines/, in care fiecare element isi
pastreaza integritatea sa fara sa le puna pe celelalte in penumbra. .recutul si
prezentul, fotografia de presa sau reproducerile unor capodopere din est, desenul
si picture, pernele si cutiile sunt incorporate in lucrarile sale pentru ca ele incearca sa
introduca
3totalitatea in moment/.
1upa perioada 3Aombines/ a urmat perioada
32il8screen/ #Ccranul de matase$ in care
imaginea si reproducerea ei au ocupat un loc
din ce in ce mai important, coe!istand cu picture.
Jtilizand tehnica solentului pentru a
transfera imaginea pe matase,
Rauschenberg i-a permis pasiunii sale
pentru imaginea fotografica, care nu l-a parasit
niciodata, sa iasa la suprafata. 1upa ce
initial a ezitat intre a deeni un pictor sau un
fotograf, artistul a reusit de fapt sa
reconcilieze cele doua discipline. Lucrarile
din aceasta perioada seamana din ce in ce mai
mult cu niste oglinzi pe care se inscrie, prin
diferite procese de utilizare a imaginii din presa #transfer, monta' si cola'$, istoria
2tatelor Jnite in anii "*+.
!Statue o' (ibert" Series#, $%)*, sil8screen
1e la matase la metal % metalul nichelat sau aluminiul emailat al seriei 3Jrban
Bourbon/, cuprul pentru seria 3Borealis/, aluminiul patinat pentru seria 34ight
2hadow/ din anii ")+ % la transferurile pe hartie pentru 3Waterwor8s/#")>-")F$,
Rauschemberg nu a incetat nici o clipa sa eolueze si sa fructifice diferitele
posibilitati creatoare substraturilor, imaginilor si opselei.
,n timp ce 9asper 9ohns # care, ca si Rauschemberg, este unul dintre precursorii
Artei @op$ l-a descries pe Rauschemberg ca pe cel mai inenti artist al secolului >+
de la @icasso incoace, istoricul de arta Leo 2teinberg a scris :/ ceea ce a inentat el
mai presus de orice L a fost o suprafata pictoriala care a deschis din nou usa lumii/.
.oate iluziile pictoriale si idea ca o lucrare de arta are un singur inteles sunt
contrazise de Rauschemberg. 3 ,n lucrarile lui Rauschemberg, imaginea nu depinde
de transformarea unui obiect, ci mai degraba de transfer al acestuia . Luat din locul
sau din lume, un obiect este pantat in suprafata unei picturi. 1eparte de asi pierde
densitatea materiala prin aceasta operatie, el afirma chiar insistent ca insasi
imaginile sunt un fel de material/. #Rosalind Brauss, 3Rauschenberg and the
&aterialized ,mage/, in Loriginalit de lavant-garde et autres mythes modernistes
M5rench translation of The Originality of the Avant-garde and Other odernist yths
!"#$%&N, &acula, ())F$.
.itlurile sunt foarte importante pentru Rauschemberg. 3Cle reprezinta toate
punctele de pornire. Cle sunt acolo cand eu incep lucrarea, fie ca incerc sa fiu in
mod constient proocator sau haios sau macabru L .itlul este ca oricare obiect din
lucrare. Cste un gand deliberat solid si comple! care te oblige sa te inartesti in 'urul
pieselor, deoarece din cauza lor ai impresia ca nu esti niciodata in locul potriit./
#,nteriul Robert Rauschenberg cu Aatherine &illet si &yriam 2alomon, in Art Press,
no. *?, 1ecember, ()E>$.
@rin urmare, atunci cand artistul
isi numeste o lucrare /Jntitled/,
el rea sa sublinieze absenta
unui titlu. 4u e!ista nici o
introducere anterioara in
subiectul picturii pe care sa
se poata bazapriitorul. 4ici un
punct de pornire care sa
constranga imaginatia.
@riitorul este lasat sa faca
fata singur e!presiei sensibile si
deschise a operei./ 1aca
orbesti prea mult despre ea, nu ezi nimic. Lucrarea mea este facuta sa fie azuta/,
a
#Untited#,$%&&
declarat artistul. @riitorul se confrunta aici cu o lucrare care necesita e!aminare
bucata cu bucata, a diferitelor elemente care o compun, dar fara ca artistul sa insiste
ca un element are mai mult inteles decat altul.
,n priinta intelesului artei sale, Rauschenberg sugereaza ca e ca o 3initatie la a
gasi propriile diferente/ si de a prii lumea deschis, pentru ca ea 3e cu mult mai
bogata decat intelegem si mult mai ariata si surprinzatoare decat am putea crede./
Cste conins ca 3nici iata, nici arta nu pot fi fabricateO de aceea trebuie sP traim intre
ele/. Au :ncercarea de a pune ordine in propria fiinta si a eului relational,
Rauschneberg a captat miscarea haotica a e!istentei, colectionand resturi materiale
de memorie <i grupandu-le :n propria arta pentru a re-oglindi ceea ce gaseste in
realitatea din mass-media.
# Monogram#
# Minutiae#, $%&+


#Third time painting#, $%,$ #Untited#
Bibiogra'ie
- www.anitashapols8ygallery.comQ
- www.pompidoucenter.fr
- www.arts'ournal.comQ...QrauschenbergsRcombines.html
- www.britannica.comQ...Rauschenberg
- www.sammlung.daimler.comQ...Qs8ulptRrauschenbergRdetailRe.htm
- http:QQmari-artisti.artline.ro.html
- 31ictionar de arta moderna/, Aonstantin @rut, ed. Albatros,
Bucuresti ()E>.