HYPERBOREEA, februarie 1999 CRONICA LITERARA DOI DEBUTANT! SATMARENI Satu Mare a devenit astizi un mediu prielnic manifestirii poeziei romdnegti, Faptul se datoreazé, intre allele, si fascinantei almosfere lirice din jurut revistei Poesis redactate de poetul George Vulturescu. Drept este c& si mai inainte au existat preocupttritrainice in ceca ce priveste poezia, grapul flind dominat de Radu Ulmeanu, fn prezent un poet de seamé al Titeraturit roméne. Dupa volumele de versuri ale lui Grigore Scarlat si Ioan Nistor, suntem astizi in rmiisurd de a prezenta doi debutanti: Gheorghe Cretu, jurnalist la eotidianul Informatia zilei ‘Tames. Cel dintéi debuteazt cu volumul Numai corbii impul”, fasi, 1998), iar al doilea cu Patria sdngelui (Editura “Arhipelag”, Te. Mures, in coleclia Poetica, patronaté de eitre crticul literar Al. Cistelecan, ceea ce din Princip tnseamna $1 0 aleasi protesionalitate, Nu-i mai pufin adevarat c& si editura iegeand "Timpul” are o frumoasi traditie.) trasitura caracteristica acelor doi poeti tineri este atitudinea demistificatoare realtitii, ficcare dintre ei, cu un spirit frematator, cu inienjia precisi de a dinamitiza Tocurile comune ale unui peisa} poetic comun prin mijlocirea virtutilor unci exprimari trangante, nu de putine ori totusi hazardate, Gheorghe Crefa se lupti cu patim’ impotriva lunor aspecte siere, @ unei atitudini incet@fenite prea puternic. Dac la Gheorghe Crefu lupta se duce inversunat impotriva uni ideatit lice, la cet de al doilea reforme pare 2 privi, mai mul, constructia poeziei. Pe vremuri, un critic literar desfacca versurile lui Ton Mimulescu. in scheme mai mici, care se tot repetau, ceea ce s inde $i multe dintre poeziile lui Lucian Tamas. Iat& un exer ca sinii/ Deasupra inimii mete privélind/ ganduri/ inspirate contopire! Inspiiméntitor de aproape”(Convertire la inocenf). Si aga in continuare, pink la finele volumului, Versurile aledtuite dintr-un singur cuvant sau dowd pot fi oricénd legate intt-unul singur, fir ca atmosfera sugestiva si-si piarda farmecul. Este o moda a de astizi, dar gi 0 cdutare de ceva inedit, o adeziune gi 0 exprimare mai mult tehnic& decat lirica. Poezia Iui Gheorghe Cretu marturiseste un discurs meditativ si asezat sub scutul jauidelaire, idee curajoasé gi fn virtutea céreia poemele sitmareanului curg a nei singure faze, cu foarte multe subordonate, firé punctuate intre ele, exact ca 0 melodie care ineepe si muc sesiz 1 nuanfele, sfirjitul find imprevizibil. Poetul giv asimilat destul de bine unele procedee modeme, mai ales tn grupe! intitulat Ars amatoria, unde versurile s i fe: “Vin in plind varele/ orice-ar fi faptele rimdin fapte/ risértul si apusal Tuna gi stelele iarba si frunzele! pietrele gi arbor rurite si marile cei cinstii/ si talharii eu renume retin gi geniile nebunit si fini’ am iubit si ubese cu disperare viata! dar nu mai e nici o speranpl’ renegat hulit disprequit si alungat din toate casele/ si din toate inimile ce-as mei putea dori decat/ si ma despart de tot gi 7) 58 plee unde lag viscolul si geral cfc viscol e-n sufletul meu! gi cu ger mi-e impodobita ursita’ la cei 30 de ani mi intreb’ Zia de! maine” Lucian Tamas si-a ales ca temelie c idee miticd: dimensiunea eterni a singelui. Aimosfera ¢ post-avangardist@, cu miscéri imprevizibile: “ticsi ficut culcus! in singele miclului’ sacrificat./ era cald/ infuntrw si aproape matern./ p suloarea sdingelui) Este 0 evadare in reajitatex eurenti si 0 proiefntrun plan imaginar, 0 fiejiune aproape ritualicd, volomul ispravindu-se eu versul: “a cazut o stea”. Gheorghe Creju este un iubitor al lui Nichita Stinescu, model mai pujin uzitat ast, pentru ef nu sia dovedit reale virtuji decd fn imaginajiacelor care vizau un exclusivism fafional si care ar putea fi chiar periculos pentru imitatori vlduvifi de talent. Dar int-un lanume fe fiecare poct are nevoie de modele, tocmai ca si-siprecizoze identitatea si uneoti chiar 0 giseste: “Dac& poefi ar tai aievea/ Tot ceea ce seriu/ Daca realitatea s-ar schimbal Dupit gindurile los! Dac& hicruile s-artransforma/ Aidoma imaginilor pe care le erecazi act ei insisi s-ar metamorfoza/ in ceea ce ei teoretizeazs/ Am putea pipii cu toate yurile: POEZIA” (Daca poefit) Este deci o arti pocticd situat® undeva in vitor, e© vizeaza finalitai artistice distincte. Numai ca drumul de Ia intentia programatics si pant la realizares artistic& este pardosit cu multe obstacole. Poefi sunt datori si-si incerce talentul $i uni dintre ei chiar forfeaz8 destimul. $i Gheorghe Greta incearea subversiv si forjez: Ancor! usi deschise, dar rezullatl este oricum sub semnul inter: “unde este copacul acela ftimos/ tn gradina edenului nu bam gisil/ le porile satanice ale iadului/ se ciznese sf creased doar ierburi/urdt mirositoare gi de nici un folos/iar in alte gradini nimeni nu mai intra/numai corbii croncdnind tree/ dintr-o parte in alta! ca niste ginduri rau prevestitoare! ‘ard de huni fara de nici un dumnezeu(Numai corbit) Tdeea nu e de neglijat, dar carecum in alt portati Dack Gheorghe Crelu practic o sintaxt poeticX obignuitd astazi, eu posibile nijfoa c&, Lucian Tamas rupe fraza, ristoar’ echilibrul clasic, desface legaturile obgnuite dintre pari; astfel el devine un refractar al unei poietice agczate, dar od ci indrézeste prea mult in edutarea unei originalitti cu orice pret, De mute or, la transform! Inr-o Industrie care produce pe sloc, st j 3 villorul poste a ea eee oe eee eel forme insolite, sensul existenjal este asediat de nori intunecosi, dar, trebwie si recunoastem cf de cele mai multe or, dupa furtund, soarele risare strtuckor, biruinga ‘Aga este si cu poczia cclor doi debutanfi sitmireni, Cultura asimilata este les cobservabild la amindoi si adevirate c& incd trebuie sistematizata. Ei sunt totusi la inceput de drum, in lupti cu materia ficfiunli, Un timbra particula Gheorghe Creu existun tip de meditate a actulsi poetic, tT este cultivat cu indriaznealf, Rimdne si usteptim eu incredere reslizirile vitoure ae ANTONESCU