Sunteți pe pagina 1din 5

Directi actuale in GIS

-Baze de date; notunea de contnut


-Standarde si interoperabilitate
-Surse de date, Open Street,
- Crowdsourcing, satelit de mare rezolute
- Aplicati mobile
-Cloud
-Locul tehnologiilor GIS in cadrul domeniului

Baze de date
Sistemele Informatce Geografce sunt aplicati de baze de date cu componenta spatala
este acceptat ca peste 80% din informatile utlizate in aproape toate domeniile au o
componenta spatala
GIS utlizeaza SGBD pentru gestonarea informatei spatale
GIS au evoluat de la sisteme mono-utlizator (desktop, workstaton), apoi sisteme la nivel de
companie (enterprise architecture; servere) pana la sisteme la nivelul societati (Internet, inital
aplicati simple; schimb de date, vizualizare) si acum in Cloud
Au aparut domenii noi: Mobile GIS, Locaton Based Systems (LBS), SOA (Sofware as a Service)
Scopul GIS nu este de a produce hart, desi tehnologiile permit acest lucru si chiar ofera
instrumente specifce puternice
Scopul GIS este acela al oricarui SGBD: de a gestona informati (introducere, actualizare, control,
securitate), si de a permite analiza acestora
SGBD care pot gestona informati spatale:
Oracle Spatal
SQL Server Spatal
Informix Data Blade
DB2 Spatal Extender
Open: PostGIS

Arhitectura
Retea deschisa
Aliniata la standarde (TCP/IP)
Arhitectura de tp client/server
Arhitectura SOA
Platorme: retea privata/Internet/Intranet
Client dedicat
Client web

Standarde

Organizati de standardizare:
a) Natonale: ex. FGDC; in Romania: ASR
b) Internatonale: ISO, Open GeoSpatal Consortum (OGIS)
c) Standarde civile: TC11
d) Standarde militare: DIGEST, VMAP, DTED (model digital al terenului)
Standarde ale Uniunii Europene: CEN

Surse de date
Planuri si hart existente
Masuratori de teren: stati totale/GPS
Fotogrametrie
Imagini satelitare; satelit de mare rezolute
Baze de date existente: probleme; import/export/standarde/formate/
Topologie; directa actuala: bazata pe reguli;

Planuri si hart existente
Digitzare manuala/ s-au cam epuizat sursele de digitzare
Scanare/vectorizare; nu exista vectorizare automata ci doar asistata
Scannere: a) cartografce b) fotogrametrice
Calitatea documentului sursa este deosebit de importanta

Masuratori de teren
Directa actuala este catre colectarea datelor cu echipamente GPS
Clasa acestora este, de obicei, GIS&Mapping; precizii actuale de 8-10 cm
GPS combinat cu masuratori Laser
Stati totale; in special in zone in care sunt probleme cu semnalul GPS; piata in scadere dramatca

Fotogrametrie
Sistemele actuale sunt numai cele digitale
Oferta de sisteme profesionale este extrem de limitata: Socet Set (BAE Systems), LPS (Leica), Z/I
(Intergraph), INPHO;
Exista un numar mare de soluti low-end: Stereo Analyst, PurView, DVP;
functonalitatea si productvitatea sunt reduse; dar si pretul; exista domenii (ex. Urbanism,
arhitectura) unde solutile low-end sunt sufciente
Hardul este relatv scump; placi grafce dedicate; 3D mouse; display dedicat; actualmente LED
(Planar)
camere aeriene digitale; un numar mic de soluti profesionale: Z/I, ADS 40, Vexcel (cel mai bun
raport pret/calitate)
Din ce in ce mai mult se utlizeaza avionete, dotate cu camere fotografce standard, eventual
modifcate; a nu f confundate cu UAV

Imagini satelitare
Rezoluta si accesibilitatea in crestere
Rezoluti de 80 cm (IKONOS) si 67 cm (Digital Globe), 2,5 m (SPOT 5), 5m (IRS)
Actual: GeoEye si Digital Globe au fuzionat in 2012; rezolute 50 cm
Landsat 7 out din mai 2011; Landsat 8 lansat cu succes in februarie 2013
Seria Pleiades; pixel 50 cm
Contnua programele de construire si lansare de noi satelit
DoD a aprobat desecretzarea pentru platorme satelitare care genereaza imagini cu rezoluta de
20 cm; o solute comerciala va aparea probabil in 2-3 ani;

Baze de date existente
Interoperabilutate
Alinierea la standarde reduce problemele legate de interoperabilitate, dar nu le elimina complet
Alinierea la standardele Internet permite accesul la date cu browsere standard
Exista o multtudine de soluti pentru importul in formate standard de facto
Conceptul actual este de topologie bazata pe reguli


GIS
Management, Planifcare si Implementare
Managementul unui GIS
Business plan strategic
Cerite sistem
Desing conceptual al sistemului
Strategia de implementare si analiza cost/benefciu
Organizarea proiectului
Implementarea sistemului
Implementare, instalare
GIS operatonal
Corectarea Business-planului

Managementul unui GIS
GIS este o aplicate strategica; aproape toate actvitatle unei organizati au componenta spatala
a) GIS trebuie aliniat cu directile strategice si cerintele organizatei
b) Se realizeaza o analiza a scopului si responsabilitatlor organizatei
GIS Departamental/corporate/la nivelul societati
a) intr-o structura departamentala GIS este utlizat pentru proiecte si aplicati specifce, nu
neaparat corelate cu proiectele altor departamente
b) Sistemele la nivel de organizate (corporate) sunt utlizate in mai multe departamente, aceasta
schimband intre ele date si chiar aplicati
GIS la nivelul societati: Internet ca platorma
arhitectura Enterprise; componenta GIS este parte integranta a solutei IT
Soluti Cloud; Cloud on-premises


Proiecte Departamentale
Rezultatul asteptat este un produs: ex. O harta privind zonele de taxare
Proiectul are o data limita de realizare
Nu se asteapta suport pe termen lung
Costul achizitei este parte din proiect
Exista cerinte bine defnite referitoare la aplicate; aceasta trebuie sa rezolve cel putn una din
cerintele departamentului in proiectul respectv (business functon)
Sprijinul la nivelul organizatei este important dar nu neaparat critc


Proiecte la nivel de Organizate
GIS este suport pentru decizii strategice
Exista cerinte multple si diverse in cadrul diferitelor departamente
Sprijinul la nivelul organizatei este esental
Ciclul de viata al produsului este estental
Intergrarea functonalitati este importanta
Asigura o mai buna gestonare a resurselor
Asigura un suport ridicat in procesul decizional
Asigura o informare consistenta (reduce confictele posibile)

Proiecte la nivel de Organizate
Implementarea necesita o faza de proiectare conceptuala, o faza de organizare a proiectului, o
faza de achiziti, o faza de implementare, fnalizandu-se cu un sistem operatonal
Business planul trebuie actualizat dupa implementarea sistemului
GIS trebuie corelat si integrat cu celelalte sisteme strategice la nivelul organizatei: ex. ERP, CRM
etc.

Business plan strategic
Planifcare. Determinarea ciclului de implementare si actualizare a sistemului
Componente: obiectve, principii, directi, probleme de personal, interactunea cu alte sisteme, inclusiv
cu cele publice (ex. Cadastru), aspecte organizatorice

Documente elaborate
Business plan
Proiect de implementare/ aprobare

Cerinte ale sistemului
Pregatre: Cine va f implicat/informarea partcipantlor/organizarea unui seminar/identfcarea
unei posibile echipe GIS
Specifcarea intrarilor/iesirilor sistemului: cerinte legate de surse de date (ex. imagini),vlumul de
date, existenta datelor, tolerante, prezentarea rezultatelor, frecventa utlizarii, etc.
evidenterea costurilor curente/recurente/totale
Evidenterea benefciilor: termen scurt/mediu/lung, benefcii din punct de vedere organizatonal
Dezvoltarea unor politci de optmizare a actvitati organizatei


Proiectare conceptuala a sistemului
Planifcarea GIS si ciclul de viata al implementarii
Date: cerinte, evaluarea datelor existente, model conceptual, precizia datelor, standarde,
conversie
Tehnologii: functi ale sistemului, cerinte, cerinte legate de comunicati, interfete, hardware
Document fnal/ aprobare


Strategia de implementare
Analiza Cost/Benefciu
Tehnologie/ criterii de alegere a tehnologiei
Aplicati/ evaluare/ modalitat de achizite
Date/ idem
Personal/instruire
Analiza de risc/ tehnologice/ organizatonale/ resurse/ planifcare/ durata
Securitate/ constrangeri/ complexitate/ mult vendor/ protecta datelor/fault tolerant


Analiza pe componente/ cost/ benefcii
Hardware
Sofware
Date
Personal
Aplicati
Interfete
Comunicati
Plan de achizite

Organizarea proiectului
Managementul proiectului: buget, personal, studiu de fezabilitate, plan de implementare
Echipa de dezvoltare: implementarea proiectului, rapoarte de progres, rapoarte catre comitetul
de coordonare
Echipa de coordonare: analiza periodica, identfcarea de posibile probleme, sesizarea in tmp
pentru rezolvarea acestora; corecti
Termene de implementare/ verifcari periodice

Implementarea sistemului
Proiectare: alegerea tehnologiei, defnirea functonalitati, a fuxului de date si documente,
defnirea modelului de date, alegerea furnizorilor (sofware, hw, date, aplicati)
Constructe/ dezvoltare: achizite hw, sw, date, crearea structurii fzice a datelor, dictonar de
date, testare aplicate pe date reale
Implementare: infrastructura, retea, acceptanta, semnarea documentelor de acceptanta

S-ar putea să vă placă și