Strategia Part III

Elaborarea politicii naionale de
gestionare a nmolurilor de epurare

Strategia naional de gestionare a nmolurilor de epurare
Strategia naional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a
(versiune finala nr. 2)
Cod proiect: POSM/6/AT/I.1.2010

Februarie 2012
Direcia generala AM POS Mediu
Proiect cofinanat prin Fondul European de Dezvoltare Regional

275852 WUD WUI 15 B
C:\Users\Geoff\Documents\A A NPSSM\Outgoing Reports\16 Nat Strat
Pt III\NatStrat Part III (Final)_RO - FINAL for printing (GL).doc
15 November 2011

Elaborarea politicii naionale
de gestionare a nmolurilor
de epurare
Strategia naional de gestionare a nmolurilor de epurare
Strategia naional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a
Februarie 2012
Direcia general AM POS Mediu

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania
T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com
Calea Serban Voda, nr. 30-32, Sector 4, Bucuresti

Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolurilor de epurare
Strategia naional de gestionare a nmolurilor, Partea a III-a (Final 2)
Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania
T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Editie Data Autor Verificare Aprobare Descriere
A 20 decembrie 2011 membrii Consortiului Prof. Ioan Bica
Geoff Lawn
Jeremy Hall
Toma Stoia
Jaroslaw Piotrowski prima editie
B 31 ianuarie 2012 Membrii Consortiului
Prof. Ioan Bica
Geoff Lawn
Jeremy Hall
Toma Stoia
Jaroslaw Piotrowski versiune finala
C 20 februarie 2012 Membrii Consortiului
Prof. Ioan Bica
Geoff Lawn
Jeremy Hall
Toma Stoia
Jaroslaw Piotrowski versiune finala

Date privind elaborarea si revizuirea
Acest document a fost elaborat pentru partea care l-a contractat
si doar pentru scopuri specifice, aferente proiectului mentionat
mai sus. Nu trebuie utilizat de nicio alta parte sau intr-un alt
scop.
Utilizatorii acestui document trebuie sa detina propria satisfactie
ca actioneza conform codurilor si standardelor nationale si
internationale precum ai al reglementarilor legislative.

Nu acceptam nicio responsbilitate ce deriva din utilizarea
acestui document de o alta parte sau intr-un alt scop sau din
existenta unor erori sau omisiuni datorate unor erori sau
omisiuni in datele furnizate noua de alte parti.

275852/WUD/WUI/16/C/20 februarie 2012
i


Capitol Titlu Pagina
Appendix A. 1
Date privind elaborarea si revizuirea 5
Cuprins i
VOLUMUL A - STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLURLOR 1
1. Introducere 3
1.1 Informatii de baza ale proiectului _________________________________________________________ 3
1.2 Scopul acestui document _______________________________________________________________ 3
1.3 Formatul acestui document______________________________________________________________ 5
2. Strategia nationala de gestionare a namolurilor in Romania sinteza 6
2.1 Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania _________________________________ 6
2.1.1 Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate ____________________________________________ 6
2.1.2 Namolurile provenite din apa potabila _____________________________________________________ 7
2.1.3 Calitatea namolului de epurare ___________________________________________________________ 8
2.1.4 Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile ________________________________ 9
2.1.5 Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar ___________________________________ 10
2.2 Estimari privind productia de namol in perioada 2010-2040 ___________________________________ 10
2.2.1 Abordarea si metodologia utilizata pentru estimarea cantitatii de namol de epurare produs __________ 10
2.2.2 Scenarii utilizate pentru previzionari ______________________________________________________ 11
2.2.3 Estimari privind productia namolului de epurare ____________________________________________ 12
2.3 Cadrul politic, legal si institutional ________________________________________________________ 13
2.4 Cele mai bune practici de gestionare a namolului ___________________________________________ 17
2.5 Evaluarea optiunilor de gestionare a namolurilor la nivel regional_______________________________ 18
2.5.1 Agricultura __________________________________________________________________________ 18
2.5.2 Silvicultura __________________________________________________________________________ 22
2.5.3 Ameliorarea terenurilor ________________________________________________________________ 22
2.5.4 Recuperarea energiei _________________________________________________________________ 23
2.5.5 Eliminarea in depozitele de deseuri ______________________________________________________ 25
2.6 Strategia de gestionare a namolurilor Ipoteze si estimari de costuri ___________________________ 26
2.6.1 Ipoteze si criterii _____________________________________________________________________ 26
2.6.2 Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate ____________________ 31
2.7 Alte scenarii ale strategiei ipoteze si estimari de costuri _____________________________________ 35
2.7.1 Alte scenarii _________________________________________________________________________ 35
2.7.2 Ipotezele scenariilor alternative _________________________________________________________ 35
2.7.3 Proiecii pentru diferitele scenarii de strategie ______________________________________________ 36
2.7.4 Estimarile costurilor scenariilor alternative _________________________________________________ 37
2.8 Analiza financiar a implementrii strategiei (analiza cost beneficiu & Suportabilitate) ______________ 39
2.9 Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note suplimentare ________________________ 41
2.9.1 Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza___________________________________________ 41
2.9.2 Note suplimentare ____________________________________________________________________ 43
3. Planul de actiune si programul de implementare 45
Cuprins

ii


3.1 Obiective strategice si specifice _________________________________________________________ 45
3.2 Planificarea implementarii ______________________________________________________________ 45
3.3 Planul de actiune _____________________________________________________________________ 46
3.4 Cerinte privind montorizarea si implementarea _____________________________________________ 54
3.5 Evaluarea strategica de mediu si evaluarea impactului asupra mediului _________________________ 55
3.5.1 Consideratii generale _________________________________________________________________ 55
3.5.2 Evaluarea strategica de mediu __________________________________________________________ 55
3.6 Riscuri si gestionarea riscurilor __________________________________________________________ 59
Appendix A. Matricea riscurilor 60

iii


Tabele
Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare _______________________________________________ 4
Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007) _____________________________________________ 7
Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007) ____________________________________________________ 7
Tabelul 2.3: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate) _____________________ 7
Tabelul 2.4: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti ________________ 8
Tabelul 2.5: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organic _____ 9
Tabelul 2.6: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010) ___________________________ 9
Tabelul 2.7: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate _________________________________ 11
Tabelul 2.8: Progonoza cantitatilor totale de namol netratat in Romania, (tone/an s.u.) ________________________ 12
Tabelul 2.9: Recomandari din punct de vedere legislative _______________________________________________ 14
Tabelul 2.10: Recomandari de ordin institutional _______________________________________________________ 15
Tabelul 2.11: Suprafeele de teren potenial adecvate aplicrii nmolului pe regiuni ___________________________ 20
Tabelul 2.12: Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual ______________________________ 21
Tabelul 2.13: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 pe regiuni. Scenariu de baza _______________________ 31
Tabelul 2.14: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 scenariu de baza ___________________ 31
Tabelul 2.15: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / nnoirea instalaiilor n 2040)
1
____________________________ 32
Tabelul 2.16: Proiecii OPEX cheltuieli de exploatare medii pe perioad
1
__________________________________ 32
Tabelul 2.17: OPEX medii pe t SU tratat n 2015 i 2020 pe regiuni (lei/tSU i /tSU) _______________________ 35
Tabelul 2.18: Ipoteze cheie pentru alte scenarii ________________________________________________________ 35
Tabelul 2.19: Distribuia utilizrii nmolului tratat n 2010 diferitele scenarii ________________________________ 36
Tabelul 2.20: Producia de nmol i terenul agricol adecvat aplicrii nmolului n 2020 ________________________ 37
Tabelul 2.21: Proiecii CAPEX (inclusive reabilitarea / nnoirea instalaiilor n 2040)
1
__________________________ 38
1
__________________________________ 38
Tabelul 2.23: Creterea maxim de tarife n cele patru scenarii (lei/m
3
) _____________________________________ 40
Tabelul 2.24: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza Romania ________________ 42
Tabelul 3.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de
raportare ___________________________________________________________________________ 47
Tabelul 3.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate, a namolurilor si implicit a calitatii
namolului ___________________________________________________________________________ 49
Tabelul 3.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor de tratare si epurare 50
Tabelul 3.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de
canalizare __________________________________________________________________________ 51
Tabelul 3.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor de tratare si epurare _ 52
Tabelul 3.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor _________________ 52
Tabelul 3.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor 53
Tabelul 3.8: Activitatile etapei de fixare a obiectivelor ESM ______________________________________________ 55
Tabelul 3.9: Etapa de finalizare a ESM si elaborarea raportului de mediu __________________________________ 57
Tabelul 3.10: Analiza raportului de mediu si etapa de luare a deciziei ______________________________________ 58
Tabelul 3.11: Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurilor ESM ___________________________________________ 58

Figuri
Figura 2.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009) ______ 16
Figura 2.2: Diagrama pentru stabilirea soluiilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare a nmolului ____________ 27
Figura 2.3: Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania __________________________________________________ 29
Figura 2.4: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizrii nmolului n agricultur (2018) i amplasamentele
recuperrii de energie din nmol n Romnia ______________________________________________ 30
Figura 2.5: Romnia producia previzionat de nmol pe opiuni de utilizare / eliminare (tSU/an) _____________ 33
Figura 2.6: Romnia - Cheltuieli de investiii suplimentare pentru aplicarea opiunilor de utilizare / eliminare ______ 33

iv


Figura 2.7: Romnia - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea i utilizarea / eliminarea nmolului ______________ 34
Figura 2.8: Distribuia utilizrii nmolului tratat n 2020 pe scenarii _______________________________________ 37
Figura 2.9: Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu _______________________________________ 39
Figura 2.10: Compararea creterilor OPEX pentru fiecare scenariu _______________________________________ 39
Figura 2.11: Creterea maxim de tarife n cele patru scenario (lei/m
3
) ____________________________________ 40
Figura 3.1: Anunturi publice privind ESM (19 si 22 septembrie 2011) _____________________________________ 56

v


Acronime si abrevieri / Acronyms and abbreviations
Romn
Romanian
Titlu
Title
Englez
English
AB Apa bruta
Raw water

RW
AC Autoritate competenta
Competent Authority

CA
AC/CC Asigurarea/Controlul calitatii
Quality control/assurance

QA/QC
ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
The Authority for Coordination of Structural Funds

ACSF
ADS Agentia Domeniilor Statului
The Agency for State Domains

ADS
ADI Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara
Intercommunity Development Association

IDA
AEF Analiza economica si financiara
Financial and economical analysis

FEA
AFM Administratia Fondului Pentru Mediu
Environmental Fund Administration

EFA
AHPCC Analiza hazardelor si a punctelor critice de control
Hazard Analysis Critical Control Point

HACCP
AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru POS Mediu
SOP Environment Management Authority
SOP Environment
MA
ANAR

Administratia Nationala Apele Romane
Romanian Waters National Administration

ANAR
ANCA Agentia Nationala de Consultanta Agricola
National Agency for Agricultural Consultancy

ANCA
ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Serviciilor Comunale
National Regulatory Authority for Utilities

ANRSC
ANSVSA Autoritatea Nationala Sanitara-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor
National Authority for Sanitary- Veterinary and Food Safety

ANSVSA
ANIF Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare
Land Reclamation National Agency

LRNA
ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
National Environment Protection Agency

NEPA
ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Serviciilor Comunale
National Regulatory Authority for Utilities

NRAU
AOX Organohalogeni Absorbabili
Adsorbable Organohalogens

AOX
APM Agentia locala pentru Protectia Mediului
Agency(local) for Environment Protection

AEP
ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Regional Agency for Environment Protection

RAEP
ARPCC Analiza riscurilor si punctelor critice de control
Hazard analysis and critical control points

HACCP
AT Asistenta tehnica
Technical assistance

TA
AT Apa tratata
Treated water

TW

vi


Romn
Romanian
Titlu
Title
Englez
English
AUz Apa uzata
Waste water

WW
BF Beneficiar final
Final beneficiary

FB
BEI Banca Europeana de Investitii
European Investment Bank

EIB
BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
European Bank for Reconstruction and Development

EBRD
BNA Bazine cu namol activat
Activated sludge tanks

AST
CBA Analiza cost beneficiu
Cost benefit analysis

CBA
CBO Consum biochimic de oxigen
Biological Oxygen Demand

BOD
CCO Consum chimic de oxigen
Chemical Oxygen Demand

COD
CE Comisia Europeana
European Comission

EC
CNSR Cadrul National Strategic de Referinta
National Reference Strategic Frame

NRSF
CE Comisia Europeana
European Commission

EC
CET Centrala Electrica cu Termoficare
Thermofication power plant

TPP
CHP Generare simultana de caldura si electricitate
Combined heat and power

CHP
CMP Ciclu de management al proiectului
Project management cycle

PMC
COT Carbon organic total
Total Organic Carbon

TOC
CO (OPEX) Cheltuieli operare
Operating Expenditures

OPEX
CI (CAPEX) Cheltuieli de Investitii
Capital Expenditures

CAPEX
DADR Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
Directorate for Agriculture and Rural Development

DARD
DAT Directia Asistenta Tehnica din cadrul DGMIS
Technical Assistance Directorate

TAD
DEHP EPA 8061A Di (2-Etilhexil ftalat) DEHP
DFC Directia Fonduri de Coeziune
Cohesion Fund Directorate

CFD
DGAMPOSM Directia generala Autoritatea de Management POS Mediu
General Directorate of the SOP Environment Management Authority

GDSOPE
DGDSP Directia Gestiune Deseuri si Substante Periculoase
Waste Management and Dangerous Substances

WMDS
DGMA Directia Generala Managementul Apelor
General Directorate for the Water Management

GDWM

vii


Romn
Romanian
Titlu
Title
Englez
English
DPE Directia Programare si Evaluare din cadrul DGAMPOSM
Programming and Evaluation Unit

PEU
DP Decantoare Primare
Primary Sedimentation Tanks

PST
DS Decantoare secundare
Secondary Sedimentation Tanks

SST
DCA Directiva Cadru a Apei
Water Framework Directive

WFD
Dm3/s Litri pe secunda
Liters per second

l/s
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
Environmental Impact Assessement

EIA
EMPP Evaluarea de mediu pentru planuri/programme(P/P)
The environmental evaluation for plans/programms

EMPP
ESM Evaluarea strategica de mediu
Strategical Environmental Evaluation

SEE
FC Fondul de Coeziune
Cohesion Fund

CF
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala
European Fund for Regional Development

EFRD
FIDIC Federatia Internationala de Ingineri de Consultanta
International Federation of Consulting Engineers

FIDIC
FSC Fonduri Structurale si de Coeziune
Cohesion and Structural Funds

CSF
GNM Garda Nationala de Mediu
National Environmental Guard

NEG
GIS Sistem Informatic Geografic
Geographic Information System

GIS
HAP Policyclic aromatic hydrocarbons
Hidrocarburi aromatice policiclice

PAH
HG Hotarare de Guvern
Government Decision

GD
ICAS Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice
Forest Research and Management Institute

FRMI
ICPA Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie
Pedology and Agrochemistry Research Institute

PARI
IFI Institutie Financiara Internationala
International Financing Institution

IFI
INS Institutul National de Statistica
National Statistical Institute

NSI
ISPA Instrument de Politici Structurale de pre-aderare
Instrument for the pre-accession Structural policy

ISPA
ISPE Institutul de Studii si Proiectari Energetice SA
Institute for Studies and Power Engineering

ISPE
lpz Litri pe persoana si zi(referitor la consumul de apa)
Litres per capita per day(referring to the consumption of water)

lpcd
l/s Litri pe secunda
Liters per second

l/s

viii


Romn
Romanian
Titlu
Title
Englez
English
l.e. Locuitor echivalent
Population equivalent

p.e.
M Metru
Metre

m
m3/s Metru cub pe secunda
Cubic metres per second

m3/s
m3/ zi Metru cub pe zi
Cubic metres per day

m3/d
m3/an Metru cub pe an
Cubic metres per year

m3/y
Mp Metru patrat
Square metre

sqm
MADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Ministry of Agricultural and Rural Development

MARD
MAI Ministerul Administratiei si Internelor
Ministry of Administration and Interior

MAI
MFP Ministerul Finantelor Publice
Ministry of Public Finance

MPF
MEFCMA Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
Ministry of Economy, Trade and Business

MEFCMA
MDC Mecanismul de Dezvoltare Curata
Clean Development Mechanism

CDM
MMP Ministerul Mediului si Padurilor
Ministry of Environment and Forests

MEF
MON Materii Organice Naturale
Natural Organic Matter

NOM
MTS Materii totale in suspensie
Total suspended solids

TSS
MS
Ministerul Sanatatii
Ministry of Health

MH
NS Nivelul de servicii
Levels of service

LOS
NPE SR ISO 7875/2 1996 Nonil fenol etoxilat NPE
NRW Apa care nu produce venit
Non revenue water

NRW
NTPA

Norma tehnica de protectia apei
Technical water protection normative

NTPA
OG Ordonanta de guvern
Government Ordinance

GD
OI Organism intermediar
Intermediary Body

IB
OM Ordin Ministerial
Ministerial Order

MO
OR Operator regional
Regional operator

RO
OSPA Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice
Pedology and Agrochemistry Studies Office

PASO

ix


Romn
Romanian
Titlu
Title
Englez
English
PAFSIN Poliesteri Armati cu Fibra de Sticla
Glass reinforced Polyesters

GRP
PNGNE Politicii Naionale de Gestionare a Nmolurilor de Epurare
National Policy of Sludge Management

NPSSM
POS Mediu Programul Operational Sectorial Mediu
Environment Sectorial Operational Programme

SOP Environment
QA/QC Asigurarea si controlul calitatii
Quality Assurance/Quality Control

QA/QC
PCB Polychlorinated biphenyls
Bifenil policlorinat

PCB
PCC Puncte critice de control
Critical control points

CCP
PCDD EPA 8280B Dibenzo p-dioxine policlorinate PCDD
PCDF EPA 8280B Dibenzofurani policlorinati PCDF
PEHD Polietilena de Inalta Densitate
High density polyethylene

HDPE
PND Planul National de Dezvoltare
National Development Plan

NDP
P/P Plan/Program la ESM
SEA Plan/Programme

P/P
PRGD Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor
Regional Plan for Waste Management

RPWM
PVC Policlorura de vinil
Polyvinyl chloride

PVC
RENAR

Asociatia de Acreditare din Romania
Romanian Accreditation Association

RENAR
RNP - ROMSILVA Regia Nationala a Padurilor -ROMSILVA
National Forests Administration-ROMSILVA

RNP - ROMSILVA
ROMSILVA Regia Nationala a Padurilor
National Forests Administration

NFA
UE Uniunea Europeana
European Union

EU
ESM Evaluare Strategica de Mediu
Strategic Environmental Assessment

SEA
STAS Standard de stat
National standard

NS
UIP Unitatea de Implementare a Proiectului
Project Implementation Unit

PIU
SAA Sistem de alimentare cu apa
Water Supply System

WSS
SBR Reactoare biologice grupate secvential
Sequential biological reactors

SBR
SCADA Sistem de Supervizare, Control si Achizitie de Date
Supervisory Control and Data Acquisition

SCADA
SCE Sistem de Canalizare si Epurare
Wastewater Collection and Treatment System

WCTS
SIMSR Sistemul Integrat de Monitorizare Sol in Romania
The Integrated System of Soil Monitoring in Romania

ISSMR

x


Romn
Romanian
Titlu
Title
Englez
English
SMSAR Sistemul de Monitorizare al Solurilor Agricole din Romania
The Monitoring System of Agricultural Soils from Romania

MSASR
SMSFR Sistemul de Monitorizare al Solurilor Forestiere din Romania
The Monitoring System of Forest Soils from Romania

MSFSR
STAP Statia de tratare a apei potabile
Drinking water treatment plant

DWTP
SEAU Statia de epurare apa uzata
Waste water treatment plant

WWTP
SP Statie de pompare
Pumping station

PS
SF Studiu de fezabilitate
Feasibility Study

FS
SU Substanta uscata
Dry solids

DS
SW Supervizare de Lucrari
Supervision of Works

SW
SWOT Puncte tari, puncte slabe, Oportunitati si Amenintari
Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats

SWOT
TN Azot total
Azot total

TN
TP Fosfor total
Total Phosphorus

TP
TdR Termeni de referinta
Terms of reference

ToR
TVA Taxa pe Valoarea Adaugata
Value Added Tax

VAT
VAN Valoare de Actualizare Neta
Net Present Value

NPV
UWWTD Directiva de Tratare Apa Uzata Urbana
Urban Wastewater Treatment Directive

UWWTD
ZVN Zone vulnerabile la nitrati
Nitrate vulnerable zones

NVZ

1


VOLUMUL A -
STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLURLOR

2


3


1.1 Informatii de baza ale proiectului
Tara: Romania
Titlul Proiectului: Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de
epurare (POSM/6/AT/I.1.2010)
Servicii furnizate: Elaborarea unei strategii nationale de gestionare a namolului,
elaborarea unei metodologii eficiente de gestionare a
namolului in Romania punandu-se accentul pe fezabilitatea
utilizarii benefice.
Institutii finantatoare: EU
Beneficiar: Ministerul Mediului si Padurilor, Autoritatea de Management
pentru POS Mediu prin intermediul Directiei Generale POS
Mediu
Autoritatea Contractanta: Directia Generala a Autoritatii de Management POS
Mediu
Consultant: Mott MacDonald Limited UK, liderul Consortiului cu Institutul
de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Romania,
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB),
Romania, si Centrul de Cercetari pentru Biochimie si Biologie
Aplicata (BioTehnol), Romania.
Adresa Consultantului: Mott MacDonald Romania SRL, Str. Iancu Capitanu nr. 15,
Sector 2, Bucuresti, 21361, Romania
Data contractului: 14 Octombrie 2010

Data de incepere a serviciilor: 01 Noiembrie 2010, conform ordinului administrativ nr.
106789/29.10.2010
Tipul contractului Pret global
Perioada de raportare: 1 noiembrie 2010 31 ianuarie 2012 pentru strategia
nationala de gestionare a namolurilor, Partea a III-a (varianta
finala nr. 2) .
1.2 Scopul acestui document
Aceasta parte a Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor de Epurare reprezinta
a treia parte a strategiei ca document unitar si este structurata astfel:
Partea I;
Introducere
Situatia existenta privind gestionarea namolurilor
1. Introducere

4


Producerea namolului (cantitate, calitate)
Context legislativ
Optiuni de utilizare /recuperare a namolului
Partea a II-a;
Estimarea costurilor pentru optiunile existente;
Criterii de selectie a optiunilor in functie de locatie;
Strategii regionale de gestionare a namolurilor si estimarea costurilor aferente.
Partea a III-a;
Prezentare sintetica a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare;
Planul de actiune si programul de implementare al strategiei
Analiza strategica de mediu.
Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica)
conform termenilor de referinta este imbunatatirea sustenabila pe termen lung a factorilor
de calitate a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat
al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente si sustenabile
ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de
utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul
procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea
aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura.
Proiectul privind Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare
este structurat in 3 activitati principale:
Activitatea I Elaborarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare
Activitatea a II-a Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare
pentru Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea
strategiilor de catre factorii interesati
Activitatea a III-a Constientizare si instruire.
Continutul partii a III - a a strategiei cuprinde ideile cheie prezentate in cadrul livrabilelor
aferente Activitatii I precum si a Partii a II - a Strategiei, ceea ce implica realizarea
studiului de impact al strategiei asupra mediului precum si propunerea unui plan de
actiune pentru implementarea strategiei. Partea a III-a a strategiei trebuie considerata ca
parte a documentului unitar ce cuprinde 3 parti. Partea a III-a a strategiei reprezinta unul
din principalele livrabile aferente activitatii a III-a a Proiectului. Tabelul de mai jos
cuprinde lista tuturor livrabilelor, conform programului de raportare al Proiectului.
Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare
Livrabil Data
Activitatea I Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1
Raport privind situatia existenta in ceea ce priveste producerea si gestionarea namolurilor de
epurare
n + 4, 28.02.2011
Ghid privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor provenite de la statiile de epurare n + 6, 30.04.2011
Raport privind cele mai bune practici de gestionare a namolurilor de epurare n + 6, 30.04.2011
Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1 n + 7, 31.05.2011
Activitatea II Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania
si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de gestionare a
namolurilor de catre factorii interesati

Ghidul operatorului privind integrarea ciclului de gestionare a namolurilor in cadrul ciclului general de
management al proiectelor
n + 7, 31.05.2011
Brosura privind utilizarea namolurilor in agricultura n + 8, 30.06.2011
Ghid de bune practici pentru monitorizarea si controlul namolurilor de la statiile de epurare n + 7, 31.05.2011
Ghid de monitorizare a terenurilor agricole si zonelor forestiere receptoare ale namolurilor din
agricultura
n + 8, 30.06.2011
Model de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri n + 9, 31.07.2011

5


Livrabil Data
Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a II-a n + 10, 31.08.2011
Activitatea III Constientizare si instruire
Program conferinta pentru prezentarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare si
a metodologiilor privind managementul namolurilor
n + 9, 31.07.2011
Model de program de constientizare a publicului cu privire la beneficiiile si pericolele asupra sanatatii
si a mediului, atunci cand namolurile se utilizeaza in agricultura
n + 10, 31.08.2011
Materiale de instruire (prezentari, documente utilizate, etc) n + 11, 30.09.2011
Raport privind sesiunile de instruire desfasurate (numarul de ore, participanti, tematici abordate,
rezultate obtinute etc)
n + 12, 31.10.2011
Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a III-a - documentul final n + 15, 31.01.2012
Raport privind costurile implementarii strategiei nationale n + 15, 31.01.2012
Termenii de referinta prevad, de asemenea, elaborarea rapoartelor administrative ce
includ (Raportul initial, Rapoartele trimestriale de progres, Rapoartele intermediare si
Raportul final).
1.3 Formatul acestui document
Documentul de fata cuprinde doua volume: Volumele A si B, conform celor prezentate de
mai jos. Fiecare volum cuprinde:
VOLUME A. STRATEGIA DE GESTIONARE A NAMOLULUI
Sectiunea 1 Introducere; sunt prezentate scopul si cadrul general al proiectului
precum si structura si obiectivul acestui document (in aceasta
sectiune).
Sectiunea a 2-a Cuprinde o prezentare succinta a strategiei nationale de
gestionare a namolurilor de epurare conform partii I si a II-a a
strategiei precum si a raportului privind costurile de implementare a
strategiei nationala de gestionare a namolurilor de epurare.
Sectiunea a 3-a Cuprinde planul de actiune pentru implementarea strategiei
Anexe

6


2.1 Stadiul actual al producerii si gestionarii namolului in Romania
2.1.1 Namolurile produse in urma epurarii apelor uzate
Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare a aparut ca o
necesitate datorata unor investitii majore realizate pana in prezent si care se vor efectua
in continuare pentru construirea si reabilitarea statiilor de epurare, ca Romania sa
respecte conditiile Tratatului de Aderare.Astfel va rezulta o crestere estimativa de cinci
ori a productiei de namol in urmatorii ani.
Mai mult, strategia nationala de gestionare a namolurilor de epurare este foarte utila
daca se are in vedere situatia existenta a gestionarii namolurilor de epurare in Romania
dar si situatii specifice cu care este posibil ca operatorii statiilor de epurare se confrunte
in viitor odata cu producerea continua a namolurilor.
Destul de multe statii de epurare se afla intr-un stadiu de functiune destul de precar sau
chiar scoase din operare. Puini operatori ai staiilor de epurare au la dispoziie opiuni de
valorificare a nmolului, 90% din cantitatea de nmol produsa fiind practic stocata n
staiile de epurare iar lipsa de interes pentru soluionarea unor metode de gestionare
benefic a nmolului se manifest, n special, datorit costurilor suplimentare necesare,
dificultii de a se stabili noi ci de eliminare a nmolului precum i datorita unei caliti
sczute a acestui produs.
Operatorii statiilor de epurare aflati sub supravegherea autoritatilor relevante sunt
responsabili in primul rand cu gestionarea namolului si se confrunta cu situatii diferite
avand in vedere:
productia de namol reprezinta un proces continuu, de neoprit;
calitatea namolului nu este controlabila cu strictee (calitatea si controlul apelor
industriale deversate in sistemul de canalizare sunt vitale
nicio varianata de eliminare a namolului nu are o siguranta maxima si o disponibilitate
imediata;
costurile tratarii si eliminarii namolului sunt semnificative (pana la 50% din costurile
totale de operare ale statiei de epurare)
conformitatea cu standardele de calitate ale namolului si ale mediului inconjurator.
perceptii publice negative.
Pentru a se atinge conformitatea cu legislatia UE, operatorii statiilor de epurare necesita
o eliminare sigura (pe termen lung) a namolului ce presupune: timp, planificare, investitii
si o abordare antreprenoriala pentru a fi una de succes. Cheia este a identifica cele mai
bune optiuni privind protectia mediului (BPEO), a avea o abordare holistica si pe termen
lung in ceea ce priveste identificarea optiunilor optime de tratare, valorificare/evacuare a
namolului practicabile, sustenabile si eficiente din punct de vedere al costurilor.
Cantitatile de namol eliminate in 2007 pe receptor si metodele de eliminare sunt
rezumate in tabelul 2.1 si tabelul 2.2.
2. Strategia nationala de gestionare a
namolurilor in Romania sinteza

7


Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007)
Tip de namol Cantitate (tSU)
Namol primar 37.643
Namol secundar 18.033
Namol mixt 83.173
Total 138.849
Sursa: ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007
Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007)
Receptor Cantitate (t SU)
Depozitare in SEAU 125.737
Eliminare la depozite de deseuri 12.630
Utilizare in agricultura 282
Incinerare 0
Alte optiuni de utilizare/eliminare 0
Sursa: ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007
Metodele curente de eliminare a namolului de epurare sunt prezentate in tabelul 2.3.
Metoda predominanta de eliminare o reprezinta eliminarea pe amplasament sau in afara
acestuia.
Tabelul 2.3: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)
Receptor de namol Numar de SEAU
Eliminare (depozit de deseuri, depozite de gunoi, depozitare in amplasament) 87
Receptori necunoscuti 72
Paturi de uscare 36
Lagune de depozitare 4
Inmagazinare 4
Compostare 4
Batal de namol 2
Agricultura 2
Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata
menajera si apa pluviala). Descarcarile industriale au de asemenea o pondere
importanta in debitele finale ce ajung la SEAU; in consecinta e posibil ca descarcarile
apelor uzate industriale sa influenteze in mod semnificativ calitatea namolului.
2.1.2 Namolurile provenite din apa potabila
Spre deosebire de namolul de epurare, nu exista cerinte specifice privind analiza
namolului ce provine din tratarea apei potabile si se presupune ca acesta este eliminat in
depozitele de deseuri. Nu exista date inregistrate privind cantitatea de namol generat de
tratarea apei protabile. Cu toate acestea, cantitatea specifica de namol produs de catre
statiile de tratare depinde de sursa de apa si de metoda de tratare. Productia de namol
este de regula mai mica atunci cand sursa o reprezinta apele de adancime si mai mare
atunci cand sursa o reprezinta apele de suprafata.
Productia namolului generat de statiile de tratare s-a estimat a fi de cel putin 20 000 t
s.u/an iar cea mai obisnuita metoda de eliminare a fost raportata a fi descarcarea in rau
(ilegal), stocarea pe amplasament si descarcarea in canalizare in vederea epurarii.
Eliminarea la depozitele de deseuri nu este practicabila deoarece este costisitoare.

8


2.1.3 Calitatea namolului de epurare
In vederea evaluarii calitatii namolului produs in Romania, Consultantul a avut doua
abordari:

Elaborarea unor chestionare prin care s-au solicitat operatorilor regionali date privind
calitatea namolului pentru perioada 2006 2010.
Prelevarea si analiza problelor de namol de la 50% dintre statiile de epurare aflate in
operare.
Raspunsurile la chestionare au evidentiat faptul ca nu toate SEAU analizeaza namolul in
fiecare an iar unele dintre ele nu au efectuat niciun fel de analiza. Au fost colectate
raspunsurile de la 150 SEAU dar doar o treime dintre acestea au putut furniza date
privind calitatea fizica a namolului. Analiza chimica a namolului a fost foarte scazuta in
2006 (2-15% in functie de parametru); aceasta a fost imbunatatita pe parcurs pana in
2010 dar este inca scazuta (17% din SEAU efectueaza analiza nutrientilor si a metalelor
grele).
Dupa o revizuire a laboratoarelor acreditate in Romania, ECOIND a fost ales de catre
Consultant pentru a preleva si analiza namolul din 50% din SEAU functionale. SEAU
selectate reprezinta statiile principale ce produc majoritatea cantitatii de namolul in
Romania. Din cele 114 SEAU functionale, 73 au fost vizitate.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.4 pentru calitatea fizica si compozitia in nutrienti
si in tabelul 2.4 pentru metale grele si poluanti organici.
Tabelul 2.4: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti
Parametru Unitate Nr. rezultate Concentratie
Medie Mediana Minimum Maximum
pH 96 7,68 7,70 6,05 9,21
Substanta uscata % 96 22,0 20,6 1,70 77,7
Materie organica % s.u. 96 49,8 50,3 2,3 79,1
Azot total % s.u. 95 3,57 3,41 0,47 8,40
Amoniac mg/kg s.u. 95 1747 1462 0,57 9187
Fosfo totalr mg/kg s.u. 95 10804 9187 1147 27984
Potasiu mg/kg s.u. 96 2310 1772 251 6217
Calciu mg/kg s.u. 47 26847 23870 3743 73920
Magneziu mg/kg s.u. 47 5847 5474 1776 15270
Sulf % s.u. 47 0,33 0,28 0,03 0,78
Concentratia medie de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K.
Continutul de materie organica de 50% indica faptul ca namolul este in general stabilizat
iar valoarea maxima de 80% este valabila pentru namolul brut (nestabilizat). Continutul
mediu de substanta uscata de 22% este tipic pentru namolul deshidratat dar gama este
foarte larga intre namolul lichid si materialul foarte uscat.
Namolul a fost analizat din perspectiva poluantilor organici precizati de MO 344/2004 dar
si a celor luati in considerare pentru includerea in revizuirea Directivei EC (intre
paranteze in Tabelul 2.5). In timp ce toate SEAU respecta valorile limita pentru AOX si
DEHP si 91% pentru valoarea PCB, nivelul incadrarii pentru LAS si PAH este scazut
(40% si respectiv 20%); niciuna din SEAU nu respecta limita propusa pentru NPE.

9


Tabelul 2.5: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organic
Parametru Unitate Nr.
rezultate
Concentratie Valoare limita
MO344/2004
(propunere
EC)
% SEAU
ce respecta
MO 344/2004
(propunere
EC )
Zinc mg/kg su 96 1163 860 85,7 7145 2000 91
Cupru mg/kg su 96 207 177 7,71 716 500 96
Nichel mg/kg su 96 45,5 31,2 4,15 654 100 96
Cadmiu mg/kg su 68 5,19 2,09 0,25 124 10 94
Plumb mg/kg su 96 99,8 67,1 5,03 972 300 96
Crom total mg/kg su 96 128 71,6 11,7 1409 500 94
Mercur mg/kg su 85 1,24 0,89 0,19 6,08 5 98
Bor mg/kg su 44 85,1 70,5 1,25 296 -
Cobalt mg/kg su 47 9,47 7,52 0,78 37,5 50 100
Fier mg/kg su 47 21723 17987 1311 5914,9 -
Mangan mg/kg su 47 1097 449 32,8 12685 -
Molibden mg/kg su 31 3,76 3,27 1,39 22,0 -
Arsenic mg/kg su 47 13,9 9,87 0,63 65,2 10 51
Seleniu mg/kg su 47 <0,13 <0,13 <0,13 <0,13 -
AOX mg/kg su 95 222 214 87 327 500 100
LAS mg/kg su 47 3524 3140 555 8937 (2600) (40)
DEHP mg/kg su 88 5,45 3,9 0,29 24,5 (100) (100)
NPE mg/kg su 47 1178 1096 132 4459 (50) (0)
PAH mg/kg su 95 12,3 10,56 0,81 34,9 5 20
PCB mg/kg su 93 0,31 0,18 0,01 1,54 0,8 91
PCDD,
PCDF
g/kg su 93 <1 <1 <1 <1 (0.1)
Probele de namol au fost de asemenea obiectul examinarii microbiologice. Rezultatele
indica in mod tipic prezenta Salmonella (62% din probe) iar numarul de bacterii coliforme
fecale s-a incadrat intre 10
3
si 10
8
MPN/g s.u. cu o medie geometrica de 10
6
MPN/g s.u..
2.1.4 Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile
Datele furnizate de operatori sunt sintetizate in Tabelul 2.6.
Tabelul 2.6: Calitatea namolului generat de statiile de tratare a apei potabile (2010)
Parametru Unitati Concentratii Nr.
rezultate
% STAP
ce
respecta
MO
344/2004
pH 7,01 7,21 6,02 7,63 12
Substanta uscata % 0,058 0,020 0,0003 0,22 5
Solide volatile % s.u. 5,48 5,48 5,48 5,48 1
Azot total mg/kg s.u. 78,5 16,4 6,82 288 6
Total fosfor mg/kg s.u. 440 12,0 1,5 2,17 5
Potasiu mg/kg s.u. 1171 1013 0,30 2,17 7
Cadmiu mg/kg s.u. 11,5 6,40 1,86 38,9 6 67
Cupru mg/kg s.u. 95,1 113 14,7 169 7 100
Nichel mg/kg s.u. 74,0 25,9 18,1 183 7 71
Plumb mg/kg s.u. 105 32,9 0,30 508 7 86

10


Parametru Unitati Concentratii Nr.
rezultate
% STAP
ce
respecta
MO
344/2004
Zinc mg/kg s.u. 746 363 1,60 2,35 8 88
Mercur mg/kg s.u. 14,1 1,90 0,055 78,1 7 71
Crom mg/kg s.u. 87,3 10,8 3,77 324 4 100
Cobalt mg/kg s.u. 27,0 5,43 2,93 110 7 86
Arsenic mg/kg s.u. 85,9 12,3 1,47 444 6 33
AOX mg/kg s.u. 1,25 1,25 0,010 2,48 2 100
PAH mg/kg s.u. 18,3 1,35 0,010 104 6 83
PCB mg/kg s.u. 0,23 0,015 0,002 1.30 6 83
PCDD/F ng TE/kg su 6,50 6,50 6,50 6,50 1 0
Sursa: Chestionar Consultantului aplicat operatorilor regionali

2.1.5 Costurile gestionarii namolurilor si managementul financiar
Chiar dac starea financiar a operatorilor este divers, sunt posibile cteva concluzii
generale privind ansamblul OR:
Realizarea unei analize financiare consistente i relevante impune separarea
activitilor de exploatare curente de cele privind derularea investiiilor publice in
prezent, centrele de cost intregistreaza toate cheltuielile privind epurarea apelor uzate,
inclusiv costurile de gestionare a namolului (tratare si eliminare).
Rentabilitatea general a OR este limitat; la finele anului 2009 tarifele au ajuns
aproape de limita de suportabilitate i ca urmare, eventualele cheltuieli de exploatare
suplimentare sunt la rndul lor limitate atta vreme ct nu sunt optimizate/reduse alte
costuri;
Orice cheltuial de exploatare suplimentar poate impune o cretere a tarifelor, mai
ales daca vor creste cantitatile de namol in coditii de calitate crescute;
O parte din majorarea (profitul i redevena) realizata de Operatorii Regionali ce au
avut investitii finantate din Fondul de Coeziune a fost transferat n fondul de
ntreinere, nlocuire i dezvoltare (IID)
Cresterea tarifelor din anul 2010 pentru serviciile de apa si apa uzata presupune tarife
si mai apropiate de limita de suportabilitate.
Unii operatori pot suporta totusi cheltuieli de exploatare suplimentare prin creterea
tarifelor pn la limita de suportabilitate. Aceast concluzie este corect numai dac
situaia financiar i operaional a operatorilor nu se deterioreaz n viitor. Dintre
optiunile existente de tratare si eliminare a namolului este foarte probabil sa fie adoptate
acelea cu cem mai mic cost de investitie, pentru a minimiza cresterea tarifului. In aceasta
situatie, avand in vedere ca investitiile se fac de obicei pentru o durata de viata a
facilitatilor de 30 de ani, este posibil ca optiunile respective sa fie contrare obiectivelor de
dezvoltare sustenabila pe termen lung.
2.2 Estimari privind productia de namol in perioada 2010-2040
2.2.1 Abordarea si metodologia utilizata pentru estimarea cantitatii de namol de
epurare produs
Metoda abordata in vederea estimarii viitoarelor cantitati de namol produse este
prezentata in partea I a strategiei si cuprinde:

11


Principalii factori care influeneaz producia de nmol de epurare sunt:
Datele privind populatia asa cum se reflecta in recensamantul anterior precum si
proiectiile EUROSTAT au fost investigate si s-a constatat o scadere a populatiei in
toate regiunile, pana in 2030.
In perioada 2030 2040 se presupune ca populatia va ramane constanta.
Previziunile au fost realizate la nivel regional, pe baza informatiilor existente la nivel
judetean.
Estimarea productiei de namol de epurare are la baza urmatoarele ipoteze:
Pana la data de 31 decembrie 2018, Romania va fi in deplina conformitate cu Directiva
CE 91/271/CEE ceea ce inseamna ca toate aglomerarile cu o populatie mai mare de 2
000 p.e. vor fi deservite de statie de epurare si implicit, se va produce namol.
Cantitatea de namol produsa in prezent si situatia anticipata la finalizarea proiectelor
de investitii in curs de desfasurare sau planificate, au avut la baza datele furnizate in
Master Plan si Studiul de fezabilitate.
Ipotezele ce au stat la baza elaborarii metodologiei si criterii pentru estimarea
productiei namolului de epurare:
Scenarii propuse pe baza unor variabile diferite;
Previziunile au fost elaborate avand la baza un continut de 100% s.u. in namol.
Investitiile in sectorul de apa si apa uzata vor fi in conformitate deplina cu Directiva
UWWT (Directiva Apelor Uzate Urbane);
Aglomerarile cu peste 2 000 p.e. vor deveni conforme (datele privind atingerea
conformitatii variaza in unele scenarii)
Rata de bransare la sistemele de canalizare si la statiile de epurare si implicit
cantitatea de namol produsa vor creste avand la baza progresul estimat prin atingerea
obiectivelor propuse in cadrul fiecarui scenariu.
Odata cu conformarea 100% in ceea ce priveste atingerea obiectivelor propuse privind
deservirea la capaciate maxima a statiilor de epurare, s-a apreciat ca viitoarele
modificari in ceea ce priveste cantitatea de namol produs vor depinde de proiectiile in
ceea ce priveste populatia.
Previzionarile cu privire la productia de namol au fost ajustate conform datelor
furnizate de operatori.
In aglomerarile in care nu exista date, estimarile privind productia de namol au fost
realizate prin analogie cu datele existente in aglomerarile vecine;
Ratele de productie a namolului includ si descarcarile apelor uzate non-domestice.
2.2.2 Scenarii utilizate pentru previzionari
Pentru perioada 2010-2040 s-au pregatit 3 scenarii (scenariile 1, 2 si 3), plus inca doua
variatii suplimentare (subscenarii) ale scenariului 1 (scenariile 1B si 1C). Fiecare
scenariu s-a bazat pe un set de premize prezentate in tabelul 2.7.
Tabelul 2.7: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate
Nr.
Crt.
Parametrul Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
1 Conformarea la Directiva
Apelor Uzate orasenesti
91/271/CEE la 31 Decembrie
2018*
Scenariul 1: Conform termenelor
intermediare si finale din Tratatul
de Aderare
Scenariile 1B si 1C presupun ca
aglomerarile mai mici, in special
cele care nu beneficiaza de
Fondul de Coeziune, nu vor
respecta cerintele pentru o
perioada mai lunga peste
termenul limita 2018 (1-2 ani
pentru scenariul 1B si 3-5 ani
Conform termenelor
intermediare si
finale din Tratatul de
Aderare
Conform termenelor
intermediare si
finale din Tratatul de
Aderare

12


Nr.
Crt.
Parametrul Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
pentru scenariul 1C)
2 Cantitate specifica de namol
produsa (g/persoana,zi)
Valori masurate sau estimate in
Studiile de Fezabilitate pentru
obtinerea Fondurilor de
Coeziune in fiecare judet.
60 g/persoana, zi
pentru toate
judetele
90 g/pers.zi zone
bogate
60 g/pers, zi zone
normale
45 g/pers, zi zone
sarace
3 Sursa pentru ipotezele
considerate privind cantitatea
specifica de namol
(g/eprsoana,zi)
Master Plan-uri,
Studii de Fezabilitate,
Aplicatii Fonduri de Coeziune
Ipoteza facuta de
Consultant
Ipoteza facuta de
Consultant
Scenariile 1B si 1C analizeaza modul in care productia de namol ar putea fi afectata in
cazul in care nu toate proiectele (statii de epurare de capacitate mica) ce vizeaza
sistemele de canalizare si epurare sunt finalizate pana in anul tinta 2018:
Scenariul 1B presupune ca statiile de epurare ale aglomerarilor mai mici se vor
conforma cerintelor in 1-2 ani dupa termenul tinta.
Scenariul 1C presupune un termen de conformare pentru statiile de epurare aferente
de 3-5 ani dupa termenul tinta.
2.2.3 Estimari privind productia namolului de epurare
Avand la baza calculele efectuate pentru fiecare scenariu aferent fiecarei regiuni a tarii,
asa acum se arata in tabelul 2.8 se pot face utmatoarele afirmatii:
Productia efectiva de namol netratat (de exemplu inainte de procesul de fermentare
anaeroba sau alte procese de tratare a namolului) realizata de statiile de epurare
existente in 2010 este in jurul valorii de 97.000 ts.u./an si se asteapta sa creasca la
peste 247.000 t s.u./an pana in anul 2014;
Investitiile majore in derulare in sectorul de apa si uzata prin Fondul de Coeziune vor
determina o crestere importanta a productiei de namol in urmatorii ani (o crestere de 5
ori a cantitatii in perioada 2010-2018 pentru scenariile 1, 2 si 3 si putin mai tarziu in
scenariile 1B si 1C);
Odata ce toate aglomerarile se vor conforma 100% cerintelor in 2018, tendinta de
crestere va fi negativa, determinata in principal de scaderea populatiei;
La nivel national, diferentele intre scenariile propuse nu sunt suficiente astfel incat sa
aiba un impact semnificativ asupra alegerii uneia dintre strategiile nationale de
management a namolurilor. Scenariul 1, ce reflecta tintele asumate prin Tratatul de
Aderare, precum si informatiile detaliate din alte studii efectuate pentru proiectele
specifice Fondului de Coeziune, pot fi considerate punctul de plecare pentru estimarea
costurilor implementarii Strategiei Nationale de Management a Namolurilor.
Cantitatile estimate de namol netratat pentru anul 2010 sunt mai mici decat estimarile
facute de ANPM in anul 2007 si prezentate in sectiunea 2.1.1 (138.000 t.su/an).
Diferenta poate proveni din mai multe cauze, inclusiv urmatoarele:
Valorile prezentate de ANPM includ cantitatile teoretice de namol produs in SEAU intr-
o stare avansata de degradare sau care chiar nu mai functioneaza care au fost
excluse din estimarile facute in cadrul proiectului
Cresterea cantitatii de namol produs cauzata de extinderea populatiei deservite de
SEAU din perioada 2007-2010 pot fi contrabalansate de reducerea cantitatilor de apa
uzata provenite de la populatie si din sursele industriale/comerciale.
Tabelul 2.8: Progonoza cantitatilor totale de namol netratat in Romania, (tone/an s.u.)
Scenariul 2010 2014 2018 2025 2030 2040
Cantitati totale de namol netratat (tone/an s.u.)

13


Scenariul 2010 2014 2018 2025 2030 2040
Scenariul 1 96,400 247,600 558,700 547,200 539,000 539,000
Scenariul 1B 96,400 214,400 358,900 544,300 536,200 536,200
Scenariul 1C 96,400 184,400 254,800 544,300 536,200 536,200
Scenariul 2 96,400 245,200 528,300 517,400 509,500 509,500
Scenariul 3 96,400 246,500 487,900 478,300 470,900 470,900
% din cantit. de namol din anul 2040
Scenariul 1 18% 46% 104% 102% 100% 100%
Scenariul 1B 17% 40% 67% 102% 100% 100%
Scenariul 1C 17% 34% 48% 102% 100% 100%
Scenariul 2 19% 48% 104% 102% 100% 100%
Scenariul 3 20% 52% 104% 102% 100% 100%
Cantitati de namol totale si pe regiuni pentru Scenariul 1
Nord-Est 19,800 28,000 70,000 68,500 67,500 67,500
Sud-Est 12,100 23,900 83,100 81,900 81,100 81,100
Sud 12,400 37,800 92,700 91,600 90,800 90,800
Sud-Vest 12,200 30,000 81,500 79,500 78,000 78,000
Vest 11,000 17,200 59,400 57,400 56,000 56,000
Nord-Vest 2,400 10,100 40,200 38,700 37,600 37,600
Centru 26,400 29,200 53,500 52,500 51,800 51,800
Bucuresti Ilfov 100 71,400 78,300 77,100 76,200 76,200
Total 96,400 247,600 558,700 547,200 539,000 539,000
2.3 Cadrul politic, legal si institutional
Nmolul este clasificat n mod oficial ca i deeu ns n conformitate cu ierarhia
gestionrii deeurilor, politica acceptat este de a utiliza nmolul n mod benefic ori de
cte ori este fezabil, fie ca i fertilizator organic pe terenuri, fie ca i surs de energie
recuperat prin combustie. Exist un numr mare de directive i reglemetri ale CE cu
implicaii directe sau indirete asupra gestionrii nmolului ce au fost transpuse n
legislaia romneasc.
Utilizarea nmolului n agricultur este privit ca fiind una dintre cele mai durabile opiuni
de gestionare a nmolului ns preferina pentru agricultur este reiterat n legislaia CE
(Directiva 91/271/EEC si Directiva 86/286/EEC) dat fiind faptul c standardul de calitate
al nmolului ndeplinete anumite cerine iar utilizarea sa este coontrolat i monitorizat
pentru a minimiza potenialul impact asupra mediului i al sntii umane. Legislaia
principal n Romnia n acest sens este MO 344/2004 ce transpune directiva CE
86/278/CEE pentru protecia mediului i n special a solului, atunci cnd nmolul este
utilizat n agricultur.
Utilizarea nmolului n agricultur presupune tratarea acestuia iar metoda cea mai
preferat este fermentarea anaerob. Acest process nu doar strabilizeaz gazul
reducndu-i mirosul i elemenetele patogene ci se produce i biogazul ce poate fi utilizat
ca i surs de cldur i energie n cadrul staiei de epurare, reducandu-se astfel cererea
de energie pentru staia de epurare precum i amprenta decarbon a staiei de epurare.
Controlul poluanilor (a metalelor grele i a micro-poluanilor organici) n nmol este
important pentru a se asigura conformarea calitii nmolului cu OM 344/2004. n
consecin, intrarea n vigoare a standardelor de calitate pentru apele uzate industrial
descrcate n canalizare este crucial cu toate c elementele poluante din nmol nu vor
fi eliminate complet datorit diferitelor surse existente (fecale umane, materiale utilizate
la lucrrile de reparaii a conductelor, produse de ordin domestic etc.)

14


Anterior aplicrii nmolului, terenul agricol trebuie evaluat din punct de vedere al
pretabilitii sale i al conformrii cu OM 344/2004 (i cu alte legislaii referitoare la
protecia resurselor de ap). Emiterea permisului de aplicare a nmolului pe terenurile
agricole presupune implicarea OSPA, Direcia judeean ppentru agricultur i Ageniile
locale pentru protecia mediului.
Dintre toate opiunile existente pentru valorificarea nmolului, utilizarea sa n agricultur
este cea mai plauzibil att din punct de vedere tehnic, logistic ct i instituional i de
aceea i s-a acordat atenia maxim n elaborarea strategiei naionale de gestionare a
nmolurilor de epurare n Romnia. Prin copmparaie, celelalte opiuni de utilizare sau
eliminare a nmolului sunt relativ simple din punct de vedere instituional i operaional
ct i din perspectiva operatorului staiei de epurare deoarece este necesar doar
transportarea nmolului ctre o parte ter ce i va asuma responsabilitatea ulterioar a
gestionrii nmolului. Asemenea faciliti presupun co-procesarea nmolului n fabricile
de ciment, compostarea nmolului cu deeurile solide sau evacuarea nmolului n
depozitele de deeuri solide.
Eliminarea nmolului n depozitele de deeuri este privit ca i opiune ultim, legislaia
CE restricioneaz progresiv depozitarea deeurilor organice. Noua legislaie a deeurilor
n Romnia stabilete un obiectiv ce presupune reducerea cu 50% a eliminrii deeurilor
n depozitele de deeuri pn n 2020, aspect ce va avea influen asupra costurilor
depozitrii nmolului n depozitele de deeuri
1
.
Exist o serie de legi i normative ce vizeaz o serie de aspecte legate de gestionarea
nmolului ce sunt dificil a fi respectate i inhib oarecum dezvoltarea i implementarea
unei gestiuni eficiente a nmolului. Ea mai importanta lege o constituie OM nr.
344/08/2004 ce reflect responsabilitatea comun a MMP i a MADR. n tabelul 2.9 de
mai jos sunt expuse succint concluziile cu privire la analiza situaiei existente i a
potenialelor teme de ordin legislativ ce necesit mbuntire n ceea ce privete
gestionarea nmolurilor.
Tabelul 2.9: Recomandari din punct de vedere legislative
Masura de imbunatatire Responsabil Lege
Dezvoltarea unui Cod de bune practici in vederea valorificarii
namolurilor
MMP -
Definirea unei autoritatii competente, responsabile pentru toate
aspectele legate de managementul namolurilor
MMP -
Revizuirea standardelor de calitate prevazut in OM 344/2004. MMP OM Nr.344/708/2004
Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare MMP OM Nr.344/708/2004
Obligatia operatorilor serviciilor de alimentare cu apa si canalizare
de a demonstra ca activitatile de gestionare a namolurilor nu
pericliteaza mediului, atunci cand legislatia in vigoare nu prezinta
standarde sau cerinte specific
MMP OM Nr.344/708/2004
Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar al
proceselor de epurare a apelor uzate in legislatia privind utilitatile
publice
MAI Legea 51/2006, Legea
241/2006 si legile/normele
subsecvente
Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale operatorilor de apa
si ape uzate si la procesele de producere a namolurilor
MAI/ ANRSC Conditii de licentiere
Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de asigurari,
pentru a acoperi pierderile, pagubele sau alte costuri care pot rezulta
din pagube neprevazute pentru soluri sau recolte datorate utilizarii
Guvernul RO -
_________________________

1
Legea 211/2011 privind deseurile (ce transpune Directiva cadru 2008/98/EC) fixeaza termen pentru atingerea obiectivelor privind
reciclarea a 50% din deseuri anul 2020. Din cauza ca exista penalitati pentru nerespectarea acestor termene, se presupune ca
operatorii depozitelor de deseuri fie nu vor accepta namolul fie vor percepe taxe foarte mari incepand cu anul 2020, fortand astfel
reducerea semnificativa sau prevenirea eliminarii cantitatilor de namol la depozitele de deseuri.

15


Masura de imbunatatire Responsabil Lege
namolurilor in agricultura
Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru namolurile
utilizate in agricultura
MMP -
Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru namolurile
utilizate in agricultura
MMP -
Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare MMP /ANPM/ANAR -
Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele termice pe
carbine
MMP OUG 52/2005 si legislatia
conexa
Tabelul de mai jos cuprinde recomandrile necesare ooptimizrii cadrului instituional:
Tabelul 2.10: Recomandari de ordin institutional
Masura de imbunatatire Responsabil
Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea responsabilitatilor comune privind
managementul namolurilor
Guvernul RO
Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale organizatiilor sale subordonate, in
facilitarea dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in agricultura
Guvernul RO
Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare adecvata), de a dezvolta
cercetari asupra efectelor utilizarii namolurilor in agricultura (si a altor utilizari)
Guvernul RO
Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor si includerea implementarii ei ca
si un obiectiv pentru noul POS Mediu - perioada de programare UE (2014 2020)
Guvernul RO /MMP/MADR
Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru finantare din CF a facilitatilor de
management a namolurilor pentru perioada de programare a UE 2014 2020
MMP
Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul namolurilor MMP/ANPM/ANAR
Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au pre-epurare instalata si ca aceasta este
operata in mod adecvat
MMP/ANPM/GNM
Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru neconformare sunt suficient de mari
(d.p.d.v financiar si a retragerii autorizatiei de functionare) si cresterea lor dupa caz
GNM

Revizuirea, dupa caz, a procedurilor si structurii de avizare/stabilire/actualizare a tarifelor ANRSC
Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor, prin impunerea riguroasa a
standardelor de calitate pentru deversarile de ape uzate industriale in canalizare (NTPA 002)
Operatori de apa si apa
uzata
Includerea in contractele de delegare a aspectelor de management al namolurilor, printre
care: obligatii si responsabilitati pentru operatori si ADI, introducerea costurilor primare
pentru tratarea namolului si utilizarea benefica / eliminarea acestuia ca parte a tarifului;
impunerea unor cerinte pentru ca utilizatorii serviciilor sa nu elimine substante toxice,
grasimi, uleiuri, etc in sistemul de canalizare a apelor uzate orasenesti
Autoritati locale/ADI
Figura 2.1 ilustreaza relatiile institutionale ale ministerelor cheie si ale organizatiilor din
subordinea acestora care au responsabilitati legate de aspecte ale gestionarii namolului.

275852/WUD/WUI/16/C 20 februarie 2012
16


Figura 2.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009)
Producatori apa
uzata
recomandari
a
s
o
c
i
e
r
e
Autorizare, aprobari,
implementarea politicii de mediu
s
t
u
d
i
i
Garda Nationala
de Mediu
coordonare
Contract apa si
apa uzata
Government
subordonare
Coordonare
tehnica si
metodologica
colaborare
Autorizatii de aplicare
colaborare
subordonare colaborare
consultanta
monitorizare
control
Contracte de
alimentare
subordonare
subordonare
autorizarea i monitorizarea
evacurilor de ape uzate
Control decarcarea
apei uzate in colector
Autorizatii
Monitorizare
Aprobare
tarife
A
u
t
o
r
i
z
a
t
i
i
M
o
n
i
t
o
r
i
z
a
r
e
A
p
r
o
b
a
r
e
t
a
r
i
f
e
l

Contract de
eliminare
Contract de
delegare
Contract de
delegare
a
s
o
c
i
e
r
e
subordonare
subordonare
Coordonare
stiintifica
Coordonare
tehnica
subordonare
finantare
consultativ
control
GUVERN
Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul Administratiei si Internelor
Utilitati de apa
Producatori de namol
Utilizatori de namol in
agricultura, silvicultura si
ameliorarea terenurilor
Utilizatori incineratoare
Utilizatori valorificare
energetica
(co-procesare in
fabrici de ciment)
Operatori depozite de
deseuri ecologice
Agentia Nationala
pentru Protectia
Mediului
Comitete de
Bazin 11
Comisariate
Regionale 8
APM-uri
Regionale 8
colaborare
Directii pentru
Agricultura si
Dezvoltare
Rurala 42
Camere
Agricole
Judetene
Centre
locale
Autoritat
locale / judetene
ANRSC
organism de
reglementare
ADI Apa si
Apa uzata
ADI
Deseuri
Ministerul Agriculturii si Internelor
Institutul de
Cercetari pentru
Pedologie si
Agrochimie
consultanta
Oficii de Studii
Pedologice si
Agrochimice
Agentia
Nationala de
Consultanta
Agricola
A.N Apele Romane
Administratii
Bazinale 11
Management
Apa
GNM
Comisariate
Judetene
AMP-uri
Judetene
Producatori apa
uzata
recomandari
a
s
o
c
i
e
r
e
Autorizare, aprobari,
implementarea politicii de mediu
s
t
u
d
i
i
Garda Nationala
de Mediu
coordonare
Contract apa si
apa uzata
Government
subordonare
Coordonare
tehnica si
metodologica
colaborare
Autorizatii de aplicare
colaborare
subordonare colaborare
consultanta
monitorizare
control
Contracte de
alimentare
subordonare
subordonare
autorizarea i monitorizarea
evacurilor de ape uzate
Control decarcarea
apei uzate in colector
Autorizatii
Monitorizare
Aprobare
tarife
A
u
t
o
r
i
z
a
t
i
i
M
o
n
i
t
o
r
i
z
a
r
e
A
p
r
o
b
a
r
e
t
a
r
i
f
e
l

Contract de
eliminare
Contract de
delegare
Contract de
delegare
a
s
o
c
i
e
r
e
subordonare
subordonare
Coordonare
stiintifica
Coordonare
tehnica
subordonare
finantare
consultativ
control
GUVERN
Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul Administratiei si Internelor
Utilitati de apa
Producatori de namol
Utilizatori de namol in
agricultura, silvicultura si
ameliorarea terenurilor
Utilizatori incineratoare
Utilizatori valorificare
energetica
(co-procesare in
fabrici de ciment)
Operatori depozite de
deseuri ecologice
Agentia Nationala
pentru Protectia
Mediului
Comitete de
Bazin 11
Comisariate
Regionale 8
APM-uri
Regionale 8
colaborare
Directii pentru
Agricultura si
Dezvoltare
Rurala 42
Camere
Agricole
Judetene
Centre
locale
Autoritat
locale / judetene
ANRSC
organism de
reglementare
ADI Apa si
Apa uzata
ADI
Deseuri
Ministerul Agriculturii si Internelor
Institutul de
Cercetari pentru
Pedologie si
Agrochimie
consultanta
Oficii de Studii
Pedologice si
Agrochimice
Agentia
Nationala de
Consultanta
Agricola
A.N Apele Romane
Administratii
Bazinale 11
Management
Apa
GNM
Comisariate
Judetene
AMP-uri
Judetene

17


Nota: dupa implementarea HG 1609/2009 privind infiintarea camerelor agricole judetene,
aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola
2.4 Cele mai bune practici de gestionare a namolului
Adoptarea si implementarea celor mai bune practice de gestionare a namolurilor
contribuie la:
respectarea cerintelor legale din partea producatorilor de namol;
protectia mediului inconjurator;
beneficiile utilizarii namolului odata cu reducerea unor potentiale neplaceri,
monitorizarea, inregistrarea si auditarea operatiunilor;
avizul factorilor interesati si ai publicului;
durabilitatea si eficienta costurilor privind operatiunile de gestionare a namolurilor.
Ca parte integranta a strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare, s-au
elaborate o serie de documente practice pentru a sprijini operatorii statiilor de epurare
sa-i dezvolte sis a-si implementeze propriile strategii de gestionare a namolurilor.
Ghidurile si recomandarile furnixate au la baza experienta si practicile existente in alte
tari din Europa, asoptate la conditiile locale. Aceste documente cuprind:
Ghid privind optiunile de valorificare si eliminare a namolurilor de epurare
Acest document cuprinde:
Principalele metode disponibile in vederea tratarii namolului, a utilizarii si eliminarii
acestuia; si
Metodologiile de elaborare a strategiei de getionare a namolurilor avand la baza
Cele Mai Bune Optiuni de Mediu Practicabile (BPEO).
Ghidul se constituie un document de ordin practice cu aplicabilitate larga in Romania
in vederea dezvoltarii strategiilor de gestionare a namolurilor.
Raport privind cele mai bune pratici de gestionare a namolului
In cadrul acestui raport se prezinta:
Prevederile legale nationale si ale CE privind gestionarea namolurilor de epurare;
concluzii privind studiile existente si solutiile adoptate (in special master planuri si
studii de fezabilitate);
metode de valorificare si recuperare adoptate de catre Statele membre UE; si
Concluzii cu privire la pretabilitatea optiunilor privind utilizarea si recuperarea
namolului in Romania.
Ghidul operatorilor privind integrarea ciclului de gestionare a nmolurilor n ciclul general de
management al proiectelor.
Acest ghid prezinta aspectele importante ale proceselor legate de planificarea,
dezvoltare si implementarea unor practici eficiente si benefice de gestionare a
namolurilor (ex. ciclul de gestionare a namolului) si integrarea acestor procese in ciclul
general de gestionare a proiectelor.
Ghid de bune practici privind monitorizarea si controlul namolului generat de
statiile de tratare/epurare
Acest ghid cuprinde o analiza a situatiei existente precum si a optiunii de imbunatatire
a sistemelor de monitorizare a proceselor de generare si tratare a namolului in cadrul
statiilor de tratare si epurare, obligatiile de raportare a operatorilor statiilor de epurare
privind gestionarea namolurilor.
Ghid de monitorizare a terenurilor receptoare de namol
Acest ghid ofera informatii practice cu privire la obligatiile legale si bunele practici de
monitorizare si control al utilizarii namolului in agricultura, domeniul forestier si
ameliorare terenuri.
Brosura privind utilizarea namolului in agricultura

18


Aceasta borsura are un caracter informativ si va fi de folos tuturor factorilor interesati
in domeniul biosolidelor desi scopul principal este de a oferi sfaturi practice si
metodologii privind valorificarea namolului in agricultura, de a asista producatorii
(operatorii statiilor de epurare) si utilizatorii de namol in dezvoltarea si implementarea
acestui important mod de utilizare.
Modelul de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri
Acest model de contract va facilita realizarea unui acord privind furnizarea si utilizarea
namolului intre operator si fermierii individuali, asociatiile de fermieri si ferme prin:
intelegerea clara si deplina a rolurilor respective, a drepturilor si obligatiilor ambelor
parti;
asigurarea conformitatii cu cerintele legislative si bunele practice agrcole si
asigurarea ca ambele parti beneficiaza de utilizarea namolului in agricultura.
2.5 Evaluarea optiunilor de gestionare a namolurilor la nivel regional
In conformitate cu politica nationala si UE, namolul ar trebui utilizat in mod benefic cu
ajutorul celor mai practice si eficiente mijloace astfel incat, sa se evite pe cat posibil,
eliminarea namolului in depozitele de deseuri. Reprezinta responsabilitatea operatorilor
statiilor de epurare a dezvolta, conform circumstantelor locale si a abordarilor
recomandate posibilitati benefice de eliminare a namolului si a prezenta oportunitatile de
valorificare a namolului ca si piete de namol. Luand in considerare ca nu se intrevede
niciun venit din utilizarea namolului si ca, valorificarea acestuia poate fi costisitoare,
principiile pietelor de dezvoltare si exploatare sunt asemanatoare cu cele ale unor
companii comerciale. Produsul, namolul trebuie sa fie comercializat in aceeasi maniera
pozitiva ca si orice alt produs pentru care trebuie sa existe o politica de vanzare. In cazul
namolului, pietele sunt reprezentate in general prin utilizarea namolului pe teren ca si
fertilizator organic si pentru recuperarea de energie din combustia namolului.
Potentialele capacitati ale acestor piete de valorificare a namolului depind de:
Capacitatea fizica a receptorilor, luand in considerare constrangerile impuse de
legislatia de protectie a mediului (asa cum se descrie in partile I si II ale strategiei).
Dorinta fermierilor si a proprietarilor de terenuri, a agentiilor forestiere si a celor privind
ameliorarea terenurilor (ROMSILVA, CONVERSIM), operatorii fabricilor de ciment,
etc.de a accepta namolul.
Prezentam, in continuare potentialele capacitati fezabile privind utilizarea namolului in
Romania. Este important sa mentionam ca este responsabilitatea operatorilor de
canalizare sa asigure si sa maximizeze cele mai bune, practicabile si eficiente optiuni din
punct de vedere al costurilor privind gestionarea namolurilor in zonele proprii. Acest lucru
este esential, daca se are in vedere minimizarea optiunii de eliminare a namolului in
depozitele de deseuri ca fiind pe termen scurt si nu pe termen lung. Este de asemenea
foarte importanta optimizarea tarifului pentru apa uzata, deoarece acesta este pentru
multi Operatori la limita suportabilitatii.
2.5.1 Agricultura
Exist o mulime de factori care influeneaz disponibilitatea terenurilor care se preteaz
la aplicarea nmolului iar semnificatia acestora pe piata variaza in functie de localitate.
Cei mai importanti factori ce trebuie luati in considerare atunci cand se analizeaza
pretabilitatea solului sunt:
Amplasarea n interiorul sau n proximitatea zonelor cu surse de ap protejate sau
vulnerabile. Zonele Vulnerabile la Nitrati acopera 58% din teritoriul Romaniei, in
interiorul carora aplicarea de azot (inclusiv namol) este limitata la 170 kg N/ha pe an.
Panta terenului riscul scurgerilor ctre sursele de ap de suprafa; problemele de
aplicare mecanic cresc o dat cu creterea pantei. Aplicarea de namol pe pante mai

19


mici de 15% este acceptabila, presupunand ca nu exista alti factori limitativi sau
riscuri.
Textura solului se evit solurile prea tari sau prea afnate
Compoziia chimic a solului pH-ul i concentraiile n metale grele sunt factori
limitativi conform OM 344/2004. Namolul poate fi aplicat pe terenurile agricole cu pH
6.5 (constrangere care este mult mai stricta decat in alte tari)
Structura fermelor aplicarea nmolului la culturi cu suprafa mare (cu precdere
cele din unitile agricole cu personalitate juridic) este, din punct de vedere
operaional i administrativ, mai simplu i uor de realizat dect aplicarea pe o mulime
de terenuri mici (cu precdere ale fermierilor individuali).
Tipul de cultur OM 344/2004 interzice folosirea nmolului la culturile de legume i
de fructe care cresc n arbuti, la via de vie, pe puni i restricioneaz folosirea
nmolului in livezi (aplicare cu nu mai puin de 10 luni naintea primei recolte). Nmolul
poate fi aplicat la toate celelalte culturi.
Calitatea nmolului conformitatea cu cerinele OM 344/2004
Numeric, fermele individuale reprezint 99,5% ceea ce inseamna 55% din suprafata
totala agricola in Romania. Dimensiunea medie a unei ferme este de 1.8 ha cu o
suprafata de teren de 0,25 ha ceea ce o face impracticabila pentru operatori in vederea
furnizarii si aplicarii namolurilor. In contrast, fermele comerciale reprezinta 0,5% din
totalitatea fermelor dar detin 45% din suprafata agricola, cu o suprafata totala medie de
282 ha si campuri in medie de 29 ha, suprafete ce le preteaza la aplicarea namolului.
Restrictiile privind utilizarea namolului pe diferite culturi au un impact semnificativ asupra
proportiilor de teren pretabil pentru aplicarea namolului. La nivel national, 59% din terenul
companiilor fermiere cresc culture pretabile pentru aplicarea namolului (fig, 2.2) insa
aceasta proportie variaza considerabil pe intreaga suprafata a Romaniei (de la 20% in
regiunea central si pana la 80% in regiunea de sud) datorita diferentelor de climat
agroecologic.
Criteriile adoptate pentru a estima suprafeele de terenuri agricole potenial potrivite
pentru aplicarea nmolului sunt urmtoarele:
Exploataii agricole mai mari de 20 ha (fermele individuale sunt practic excluse ca fiind
nepotrivite pentru aplicarea nmolului);
Culturi cultivate de exploataiile agricole adecvate aplicrii nmolului (culturi de cmp
i culturi permanente aa cum sunt definite de OM 344/2004);
Terenuri cu o pant 5% i 10% pentru a determina senzitivitatea acestui factor
asupra suprafeelor de teren potenial potrivite aplicrii nmolului; cea mai mare pant
selectat rmne sub maximum 15%, valoare care este de OM 344/2004. Aa cum
arat i Tabelul 3.2, suprafaa terenurilor potenial adecvate aplicrii nmolului este
substanial mai mare pentru terenurile avnd panta 10% fa de cele cu panta 5%;
Valorile pH-ului solului 6.5 i 6.0 pentru a determina senzitivitatea acestui factor
asupra suprafeelor de teren potenial potrivite aplicrii nmolul. Dup cum dovedete
Tabelul 3.3, suprafeele de teren potenial adecvat aplicrii nmolului din unele regiuni
sunt semnificativ mai reduse pentru limita pH 6,5 stabilit de OM 344/2004.
Relaxarea acestei limite prudente la pH 6,0 ar mri substanial suprafaa terenurilor
potenial adecvate aplicrii nmolului cu o cretere minimal a cantitii de metale
grele absorbite de culturi.
Suprafeele de teren care ndeplinesc cerinele ambelor limitri (privind pH-ul i privind
panta) au fost determinate cu ajutorul GIS. Datele au fost ajustate pentru a ine seama
de proporia culturilor din exploataiile agricole mai mari de 20 ha din fiecare jude (numai
culturi de cmp i culturi cu arbori fructiferi pereni) care sunt adecvate aplicrii nmolului,
culturi. Rezultatele sunt sintetizate la nivel national si regional si sunt prezentate in
tabelul 2.11.

20


Tabelul 2.11: Suprafeele de teren potenial adecvate aplicrii nmolului pe regiuni
Regiunea Teren arabil
total (ha)
Teren cu pant <5% i
pH >6.5
Teren cu pant <10% i
pH >6.5
Tern cu pant <10% i
pH >6.0
ha
% din
total teren
arabil ha
% din total
teren
arabil ha
% din total
teren
arabil
Nord-Est 1,219,868 54,053 4.4 228,909 18.8 291,204 23.9
Sud-Est 1,967,166 399,681 20.3 694,368 35.3 712,728 36.2
Sud 2,034,674 557,529 27.4 696,077 34.2 846,589 41.6
Sud-Vest 1,191,866 122,566 10.3 146,191 12.3 225,445 18.9
Vest 1,010,940 99,213 9.8 110,009 10.9 194,142 19.2
Nord-Vest 829,800 6,543 0.8 25,702 3.1 50,418 6.1
Centru 580,550 17,166 3.0 57,818 10.0 68,489 11.8
Bucureti-Ilfov 103,855 1,883 1.8 2,270 2.2 86,997 83.8
Romnia 8,938,719 1,258,634 14.1 1,961,344 21.9 2,476,012 27.7
La nivel national, 22% din terenul agricol este pretabil pentru aplicarea namolului,
suprafete de teren agricol cu panta 10% si pH 6.5, desi, la nivel operational acest lucru
depinde de acceptabilitatea fermierilor, de evaluarea realizata de OSPA in vederea
emiterii permisului de aplicare al namolului. Trebuie mentionat ca este responsabilitatea
operatorilor regionali pentru a dezvolta potentialul acestor piete de namol si ca sunt
necesare programe de marketing initiate de ei in acest sens.
La nivel regional, datele reflecta ca numarul zonelor in care terenul are o panta 10% si
un pH 6.5 sunt mai multe fata de terenurile ce au o panta 5% si pH 6.5, in special in
regiunile N-E, N-V si Centrale. In cazul terenurilor cu panta 10% unde valoarea pH-lui a
fost redusa la 6.0, terenurile pretabile la aplicarea namolului ar creste atat in regiunile
N-V, Vest si S-E precum si in Bucuresti-Ilfov, datorita unor soluri mai acide in aceste
zone.
Suprafeele de teren necesare aplicrii nmolului sunt calculate plecnd de la proieciile
produciei de nmol i de la suprafeele de teren determinate ca fiind adecvate aplicrii
nmolului la nivel judeean. Este luat n considerare o rata maxim de aplicare a
nmolului de 5 t SU/ha, pe baza concentraiei mediane de azot (3,6% N SU - rezultat
din studiile efectuate de consultant asupra calitii nmolului din Romnia) i a adaosului
maxim de 170 kg N/ha pe an permis n zonele vulnerabile la nitrai. Suprafeele de teren
necesare aplicrii nmolului sunt calculate ca procente din totalul suprafeei de teren
adecvat aplicrii nmolului din fiecare jude i sunt apoi agregate pe regiuni in Tabelul
2.12.
Acolo unde 10% din terenul agricol adecvat aplicrii nmolului este necesar pentru a
folosi ntreaga producie de nmol din jude, s-a considerat c poate fi stabilit un program
durabil de folosire a nmolului n agricultur (condiia este bazat pe experiena
practic). Aceasta deoarece:
Nu toi fermierii vor accepta utilizarea nmolului;
Nu toi fermierii care utilizeaz nmol vor solicita aplicarea an de an sau pe aceleai
cmpuri;
Unele ferme pot fi amplasate prea departe de SEAU pentru a se realiza un transport
economic;
Unele terenuri vor primi autorizaiei de folosire a nmolului din motive legate de
caracteristicile terenului, evaluate de OSPA i care nu pot fi determinate cu uurin la
nivel judeean.

21


La nivel national, doar o mica pondere (4, 2%) a terenurilor agricole sunt pretabile
aplicarii namolului si vor utiliza toata cantitatea de namol produsa. La nivel regional
exista diferente datorate topografiei, tipurilor de sol si climei privind tipurile de agricultura
si fezabilitatea utilizarii namolului. Acest lucru presupune ca namolul poate fi utilizat la
maxim in unele regiuni insa este restrictionat in altele (in special in Nord-Vest, Centru si
Bucuresti-Ilfov). Variatiile la nivel de judet sunt chiar mai pronuntate iar unele judete
suprafata de teren necesara aplicarii intregi cantitati de namol depaseste suprafata
pretabila (>100% in tabelul 2.12). Analizele ulterioare intreprinse ca parte a acestui studio
au aratat ca datorita factorilor de mai sus, proportia de teren agricol propus pentru
aplicarea namolului va fi mult mai mica decat valoarea teoretica de 4.2% si va fi nevoie
de identificarea unor folosinte suplimentare conform caracteristicilor specifice fiecare
Regiuni.
Tabelul 2.12: Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual
Regiunea
Productia de
namol pana in
2020
(t su/an)
Suprafata de
teren necesara
5 t su/an
(ha/an)
% din terenurile pretabile sunt necesare (panta 10%,
pH 6.5)

Regiune
(%)
Judet minimum
(%)
Judet maximum
(%)
Nord-Est 69,250 13,850 6.1 2.3 81
Sud-Est 63,510 12,702 1.8 1.2 5.3
Sud 44,970 8,994 1.3 0.2 61
Sud-Vest 31,180 6,236 4.3 1.6 >100
Vest 42,010 8,402 7.7 4.2 >100
Nord-Vest 52,160 10,432 39.9 15.7 >100
Centru 61,670 12,334 21.4 7.4 >100
Bucuresti-Ilfov 50,880 10,176 >100 21.0 >100
Total 415,630 83,126 4.2*
Nota: Aceasta ar fi ponderea terenurilor agricole in cazul in care namolul produs ar fi utilizat in agricultura conform
reglementarilor.
Aceasta evaluare privind necesarul de suprafete agricole presupune ca namolul va
respecta cerintele OM 344/2004, pentru a se putea determina suprafata maxima de teren
agricol de care ar fi nevoie pentru a utiliza intreaga cantitate de namol produs. In
practica, insa, suprafata de teren de care va fi nevoie la nivel operational va fi mai mica
in cazul in care namolul de la anumite SEAU nu respecta standardele.
Intre toate optiunile de utilizare a namolului, agricultura este cea mai complexa datorita
numarului mare de factori interesati implicate, a legislatiei si a standardelor aplicabile, a
problemelor de ordin practic privin identificarea fermierilor intersati de namol, procedurile
de obtinere a permisului de aplicare a namolului, logistica furnizarii namolului si aplicarea
pe teren, cerintele de monitorizare si inregistrare. Alaturi de acestea, cu o experienta
minima in utilizarea namolului in Romania ar putea fi intersant pentru operatori a afla cum
isi pot asigura terenul agricol necesar utilizarii namolului si gestiona operatiunile. Este
foarte important ca operatorii sa detina calitati antreprenoriale si sa fie axati pe un
management eficient si durabil. Un exemplu foarte bun a fost oferit de APA CANAL sin
Pitesti si consideram ca astfel de experiente trebuie impartasite cu toti operatorii de apa
si canalizare pentru a se demonstra ca utilizarea namolului in agricultura este realizabila.
Un alt aspect cheie este ca fermierii (si alti factori interesati) au nevoie de stimulare si
incurajare pentru a percepe beneficiile si siguranta namolului iar acest lucru poate fi
realizabil prin investitii in cercetare, proiecte demonstrative si de marketing. Este posibil
ca acest lucru sa atraga implicarea guvernului si a institutiilor de cercetare agricole
regionale astfel incat, se poate afirma ca facilitarea dezvoltarii utilizarii namolului in

22


agricultura va sprijini guvernul in atingerea obiectivului privind reducerea cantitatii de
deseuri destinata depozitelor de deseuri. Sprijinul financiar acordat operatorilor regionali
ar putea fi extins pentru a oferi stimulente si fermierilor in vederea aplicarii varului acolo
unde pH-ul solului nu ar permite aplicarea namolului.
2.5.2 Silvicultura
Romania detine zone forestiere foarte largi insa acestea sunt in general paduri naturale
in zone montane unde nu se practica utilizatrea namolului si nici nu este recomandabila,
pentru a se proteja biodiversitatea si sanatatea populatiei. Prin urmare, singura optiune
fezabila privind utilizarea namolului este in momentul plantarii puietilor.
Ca parte a politicii guvernamentale de regenerare a pdurilor din Romnia, sunt
planificate mpduriri pe suprafee semnificative : mai mult de 422.000 ha pn n 2035.
Sunt prevzute rempduriri ale terenurilor degradate aflate n proprietate public sau
privat, rempduriri ale terenurilor agricole degradate i crearea centurilor verzi. Totui,
la nivel de judee nu exist un program detaliat referitor la mpduriri.
Deoarece utilizarea nmolului n silvicultur este o oportunitate unic limitat la plantarea
copacilor, estimarea potenialului utilizrii nmolului este o operaie dificil, care depinde
de:
Acceptarea de ctre ROMSILVA i de ctre proprietarii de pduri a folosirii nmolului.
Deoarece n Romnia nu a mai fost folosit nmolul n acest scop, este greu de
prevzut rspunsul factorilor de decizie;
Amplasamentul, momentul i continuitatea programelor de plantare a copacilor
precum i distanele fa de SEAU;
Adecvarea diferitelor zone din punctul de vedere al problemelor de protecie a
mediului, n particular riscul scurgerilor de suprafa;
Posibilitatea de a aplica efectiv nmolul n condiiile n care multe zone au pante
accentuate care fac impracticabil aplicarea mecanic.
Ca urmare, se poate conchide c exist oportuniti periodice pentru folosirea nmolului
n programele de mpduriri dar acestea sunt semnificative doar pentru SEAU care sunt
n apropierea arealelor de mpdurire planificate. Toate cerinele enunate anterior
trebuie s fie satisfcute. Ca rezultat, folosirea nmolului n agricultur nu este privit
drept o component a strategiei de gestionare a nmolului de epurare, dar trebuie
ncurajat de cte ori apar oportuniti adecvate. Operatorii ar trebui sa comunice in mod
constant cu ROMSILVA pentru a identifica si dezvolta oportunitati in vederea valorificarii
namolului.
2.5.3 Ameliorarea terenurilor
Beneficiile utilizrii nmolului n reabilitarea calitii terenurilor abandonate i degradate
sunt cunoscute i aplicri masive de nmol sunt necesare pentru a se obine o vegetaie
durabil pe asemenea zone, caracterizate n general prin lipsa stratului superficial de sol
util. Tipurile de terenuri a cror calitate trebuie reabilitat sunt de obicei: fostele zone
industriale, depozitele de deeuri miniere, carierele i depozitele de deseuri nchise. n
Romnia exist o mulime de asemenea zone, moteniri ale trecutului industrial, zone
care trebuie reabilitate pentru a controla poluarea i pentru a restabili calitatea mediului
natural
Utilizarea nmolului n acest scop este o oportunitate care apare o singur dat i
presupune folosirea unor mari cantiti de nmol acumulat n acele SEAU care sunt
amplasate la o distanta ce implica costuri reduse de transport.

23


Guvernul ar putea facilita acest lucru prin solicitarea CONVERSIM sau a altor industrii si
organizatii ce sunt implicate in ameliorarea terenurilor sa utilizeze namolul ori de cate ori
este necesar si prezinta siguranta.
Exist 675 de depozite de deeuri miniere, amplasate n 21 de judee, ocupnd o
suprafa total de 9.260 ha. Aproape jumtate din acestea (48%) sunt depozite ale
complexelor energetice (CET) din judeul Gorj, 45% sunt depozite de reziduuri ale
minelor de crbuni (139 n 13 judee), 5% depozite ale minelor de minereuri complexe
(435 n 12 judee) i 2% sunt depozite de reziduuri ale minelor de minereu radioactiv (86
n 8 judee). Regiunea cu cele mai cele mai mari suprafete de depozite de reziduuri
miniere este Regiunea Sud Vest, cu 80% din suprafata nationala totala.
Zona cu cea mai mare suprafata de reziduuri miniere este cea de Sud-Vest si reprezinta
80% din suprafata tarii.
Aceste situri reprezint un potenial semnificativ pentru utilizarea nmolului. Dac
ntreaga suprafa ocupat de depozitele de reziduuri miniere ar fi reabilitat prin
aplicarea a 50 t SU/ha de nmol, cantitatea necesar de nmol ar fi egal cu producia
anual de nmol din Romnia. Totui, valorificare acestui potenial depinde de fondurile
existente la S.C. CONVERSMIN S.A. pentru reabilitarea terenurilor n cauz.
Actuala industrie extractiva si operatiunile de eliminare a deseurilor se afla sub obligatia
legala de a reabilita terenurile, existand astfel oportuniti regulate de reabilitare a calitii
terenurilor n fiecare jude odata cu nchiderea depozitelor de deeuri industriale sau
domestice i, n viitor, a nchiderii progresive a noilor depozite ecologice de deeuri.
Suprafeele acestor depozite sunt n general mici (la nivel naional c depozitele de
deeuri neconforme ocup 1.700 ha iar cele ecologice 644 ha) i limiteaz utilizarea unor
cantiti importante de nmol.
Cu toate c potenialul de utilizare a nmolului pentru reabilitarea calitii terenurilor
poate fi determinat cu aproximaie, nu exist un program de reabilitare i utilizarea
nmolului depinde de disponibilitatea fondurilor guvernamentale destinate zonelor
miniere dezafectate i de necesitile operaionale ale minelor n funciune i ale
depozitelor ecologice de deeuri. n consecin, reabilitarea calitii terenurilor nu poate fi
considerat drept o component sigur a strategiei gestionrii regionale a nmolului de
epurare, dar poate furniza periodic oportuniti de utilizare a unor cantiti importante de
nmol. Operatorii statiilor de epurare trebuie sa detina o colaborare permanenta cu
CONVERSIM si operatorii minieri si ai depozitelor de deseuri, pentru a identifica si
dezvolta diverse oportunitati in vederea utilizarii namolului.
2.5.4 Recuperarea energiei
Cea mai utilizata tehnologie de recuperare energiei in timpul procesului de tratare a
namolului este utilizarea metanului produs prin procesul de fermentare anaeroba prin
care se genereaza caldura si energie. In strategia nationala de gestionare a namolurilor
de epurare se presupune ca acesta este un proces obisnuit ce se desfasoara in cadrul
statiilor de epurare noi sau reabilitate, acolo unde este eficient din punct de vedere al
costurilor. Namolul fermentat necesita valorificare fie prin re-utilizarea pe terenul agricol,
asa cum am mentionat mai sus, fie prin co-procesare in fabricile de ciment sau
incinerare/co-incinerare in instalatii care indeplinesc conditiile de eficienta energetica
larecuperarea energiei.
Insa, daca se va opta pentru optiunea de valorificare energetica a namolului uzat, trebuie
luat in considerare ca se va obtine mai multa energie in cazul valorificarii namolului in
stare bruta(nefermentat). In acest caz operatiunea de fermentare nu mai este necesara.

24


Combustia namolului in vederea reducerii masei acestuia si recuperarii energiei
reprezinta o alternativa importanta in locul utilizarii namolului pe teren. Optiunile pot fi
clasificate ca: incinerare dedicata a namolului (operata de catre operatorul statiei de
epurare), coincinerare in incineratoare de deseuri si co-procesare in fabrici de ciment sau
co-combustie (in facilitati operate de terti).
Incinerarea dedicata reprezinta un proces in house si este operat de productorul
de nmol pentru a minimiza cantitatea de namol eliminata si recuperand energie. Desi
presupune investitii si costuri de operare mari, nivelul inalt de expertiza tehnica
necesar, dificultatile de eliminare a cenusii, instalarea unor incineratoare dedicate ar
putea fi asigurat in unele regiuni din Romania, unde nu exista o alta alternativa
suportabila. Se are deja in vedere un incinerator care sa deserveasca Bucurestiul.
Coincinerarea nmolului n incineratoarele de deeuri solide este opiune atunci cnd
incineratorul este proiectat i pentru arderea nmolului. n prezent nu exist asemenea
incineratoare n Romnia i chiar dac pentru marile orae se preconizeaz
construirea unora (pentru a se reduce depozitarea deseurilor), nu exist planuri
cunoscute n prezent.
Coprocesarea sau co-combustia nmolului este fcut n mod obinuit n fabricile de
ciment i n termocentrale. Metoda este practicabil in strainatate iar costurile depind
n primul rnd de calitatea nmolului (coninutul n ap) i de distana de transport.
In Romania, oportunitatile pe care le au partile terte pentru recuperarea energiei din
namol se limiteaza la coprocesarea in fabricile de ciment, termocentralele fiind excluse
deoarece sunt uzate si nu detin permis de incinerare a deseurilor. Toate cele apte
fabrici de ciment sunt autorizate s coproceseze deseuri i n principiu sunt dispuse s
accepte nmolul, dar solicita plata unor taxe (gate fee) pentru a-si acoperi costurile
operationale suplimentare, al cror nivel depinde de gradul de umiditate a nmolului si a
puterii calorifice a acestuia.
Teoretic, fabricile de ciment detin o ampla capacitate de coprocesare a namolului produs
desi in practica, aceasta va depinde de cerintele procesului de productie a cimentului din
punct de vedere al echilibrului energetic, alte tipuri de deseuri ce sunt arse si de
posibilele implicatii privind emisiile de gaze si calitatea cimentului.
In Romania exista sapte fabrici de ciment amplasate in fiecare regiune a tarii (doua in
regiunea de Sud), cu exceptia regiunilor de Sud-Vest si Bucuresti/Ilfov. Mai jos sunt
prezentate localitatile si judetul in care aceste fabrici sunt construite, precum si
proprietarii acestora:
Locatie Judet Proprietar
Bicaz Neamt Carpatcement
Medgidia Constanta Lafarge Ciment Romania
Fieni Prahova Carpatcement
Campulung Arges Holcim Romania
Deva Hunedoara Carpatcement
Alesd Bihor Holcim Romania
Hoghiz Brasov Lafarge Ciment Romania
Pentru a alege solutiile fezabile de optimizare a costurilor de operare si de gestiune a
namolului, operatorii regionali ai serviciilor de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa
ia in considerare in cadrul obiectivelor studiilor de fezabilitate si implicatiile netratarii
namolului, ci doar a uscarii acestuia pentru cresterea capacitatii calorifice a acestuia si
pentru a reduce costurile de transport. Trebuie tinut cont, insa, ca uscarea termica a
namolului netratat (utilizand energia rezultata din arderea combustibilor fosili) are de
obicei un cost operational mai mare decat solutia alternativa de fermentare anaeroba

25


urmata de uscare termica, deoarece biogazul produs in aceasta etapa poate fi folosit
pentru a reduce cantitatea de combustibil fosil necesara.
2.5.5 Eliminarea in depozitele de deseuri
Eliminarea n depozitele ecologice de deeuri nepericuloase este ultima opiune a
oricrei strategii de gestionare a nmolurilor deoarece nseamn o risipire a unei resurse
utile att pentru fertilizarea terenurilor, ct i pentru recuperarea energiei si este contrara
politicii si legislatiei de reducere a cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in
depozitele de deseuri. Aceasta optiune implica si costuri, deoarece namolul nu necesita
o tratare suplimentara (pentru a se conforma cu cerintele legale, >35% s.u.) iar taxele de
intrare gate fees sunt platibile.
Cu toate acestea, este posibil ca asemenea depozitare s fie folosit pentru o parte sau
pentru totalitatea nmolului dintr-o SEAU, atunci cnd este necesar o perioad de
tranziie n care sa-si dezvolte capacitile necesare aplicrii opiunilor alternative.
Deoarece va exista o cretere substanial produciei de nmol pana la sfarsitul anului
2018, este prea optimist s se presupun c toi operatorii vor avea strategiile de utilizare
a nmolului complet aplicate n acest interval. La nivel practic si economic, este inevitabil
ca operatorii sa elimine pe termen scurt namolul la depozitul de deseuri, deoarece
gasirea altor alternative va necesita timp, mai ales daca se va considera folosirea
namolului in agricultura, si de asemenea daca tarifele vor trebui crescute pentru a
acoperi costurile de eliminare a namolurilor prin alternativele gasite. Se poate presupune
ca operatorii vor cauta alternativele cu costul cel mai mic iar daca se va permite si se va
mentine costul mic pentru eliminarea namolului la depozitul de deseuri, operatorii vor
folosi aceasta optiune pana cand stimulentele si costurile vor forta implementarea unor
alternative de gestionare a deseurilor sustenabile aceasta fiind si experienta initiala a
statelor membre UE.
In prezent exista 27 de depozite ecologice de deseuri in operare sau in curs de executie,
asadar jumatate din judetele tarii au acces la cel putin un depozit autorizat pentru
eliminarea namolului. Pentru moment nu pare sa existe un program pentru judetele care
inca nu dispun de depozite ecologice de deseuri, dar se presupune ca toate aceste
judete vor fi conforme pana cel tarziu jumatatea anului 2017 atunci cand restul de
depozite de deseuri Clasa B vor fi inchise. Se asteapta ca aceste depozite sa aiba o
capacitate suficienta pentru eliminarea namolului, insa va fi nevoie de investitii
suplimentare pentru a creste treptat capacitatea depozitului.
Atat guvernul cat si operatorii depozitelor de deseuri trebuie sa se asigure ca sunt atinse
obiectivele obligatorii in ceea ce priveste reducerea depozitarii deseurilor biodegradabile
si a reciclarii deseurilor, acestea fiind cerintele HG 349/2005 (ce transpune o parte a
Directivei CE privind depozitele de deseuri) si noua Lege a Deseurilor 211/2011 (ce
transpune Directiva cadru a CE 2008/98/EC privind deseurile). Ultima dintre acestea are
termen limita anul 2020 pentru reciclarea a 50% din cantitatea de deseuri. Daca sunt
deplin implementate, aceste tinte vor putea avea un impact semnificativ in ceea ce
priveste reducerea costurilor depozitarii namolului in depozitele de deseuri iar
neindeplinirea lor ar atrage penalitati.
Una dintre abordarile utilizate in implementarea unor metode de gestionare a deseurilor
pentru atingerea acestor obiective o reprezinta compostul deseurilor solide
biodegradabile efectuate la statiile instalate pe noile amplasamente. Co-compostul cu
deseurile solide ar putea reprezenta o optiune de valorificare a namolului; desi in aceasta
etapa nu se stie clar daca operatorii vor accepta namolul deoarece acest proces se
desfasoara in conditii mai stringente iar existenta metalelor grele in namol ar putea
restrictiona utilizarea compostului.

26


O optiune avuta in vedere si implementata de o serie de operatori de apa uzata o
reprezinta construirea unor depozite de deseuri dedicate evacuarii namolului. Din punct
de vedere practic, aceasta reprezinta o optiune destul de atractiva intrucat ii ofera
operatorului o varianta sigura de eliminare a namolului. Costurile de evacuare pot fi
reduse dar totusi, constructia unui depozit de deseuri presupune costuri de investitii si
trebuie realizata la aceleasi standarde. Ar putea fi o optiune pe termen scurt pentru
operatori, premergatoare stabilirii unor metode de eliminare mult mai durabile (utilizarea
pe terenul agricol, recuperarea de energie).
2.6 Strategia de gestionare a namolurilor Ipoteze si estimari de
costuri
2.6.1 Ipoteze si criterii
Strategia de gestionare a namolurilor are la baza cea mai buna si practicabila optiune
pentru protejarea mediului inconjurator (BPEO) in ceea ce priveste tratarea namolului,
valorificarea si eliminarea acestuia in Romania, atat la nivel regional cat si national.
Principiul fundamental adoptat n dezvoltarea strategiilor de gestionare a nmolului la
nivel naional i regional este de a asigura, ct mai mult cu putin, c nmolul este
utilizat cu efecte benefice ca fertilizator organic sau ca surs de energie recuperat.
Eliminarea n depozite ecologice de deeuri este considerat drept ultima soluie atunci
cnd nu exist nici o alt posibilitate viabil din punct de vedere de mediu i economic.
Se accept totui c eliminarea temporar poate fi necesar pentru o perioad de
tranziie pn cnd operatorii de ap i ap uzat pun la punct sistemul de valorificare a
nmolului.
Ipotezele utilizate in elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor au fost facute
tinand cont de:
Producerea si tratarea namolului
Utilizarea namolului in agricultura
Alte optiuni de valorificare a namolului pe terenuri
Recuperare de energie
Eliminare in depozitul de deseuri
Alte chestiuni generale.
In vederea evaluarii optiunilor de gestionare a namolului au fost adoptate urmatoarele
criterii:
Optiuni ce maximizeaza utilizarea namolului in agricultura si recupereaza energie
acolo unde se doreste, reducand totodata eliminarea namolului in depozitele de
deseuri.
Utilizarea namolului in agricultura reprezinta cea mai complexa optiune. Zonele de
teren necesare aplicarii namolului sunt calculate avand la baza urmatoarele:
Rata maxima de aplicare a namolului de 5 t s.u./ha
Cantitatea maxima de azot permisa este 170 kg N/ha pe an in zonele vulnerabile la
nitrati.
un program durabil de utilizare a namolului in agricultura poate fi stabilit acolo unde:
10% din terenul agricol adecvat aplicrii nmolului este necesar pentru a folosi
ntreaga producie de nmol din jude
terenurile potenial adecvate folosirii nmolului n agricultur din jude reprezint
10% dar 25% din suprafaa terenului agricol, se consider c un program
durabil de utilizare a nmolului n agricultur poate fi stabilit pentru acea
proporie maxim a nmolului produs care corespunde folosirii pe terenurile
reprezentnd 10% din suprafaa agricol a judeului.

27


fiecare operator de ape uzate i va stabili propria banc de terenuri din interiorul
arealului su geografic
un program durabil de utilizare a nmolului de epurare n agricultur va fi dezvoltat
pn n 2019 (este necesara o perioada de timp pana se va dezvolta o piata de
valorificare a namolului).
Se consider c sunt necesari mai muli ani pentru dezvoltarea complet a pieei
folosirii nmolului n agricultur i c, pn atunci, nmolul suplimentar poate fi
depozitat n depozitele ecologice autorizate de deeuri.
Utilizarea namolului in agricultura va inlocui gradul depozitare n perioada 2012
2019;
Producia de nmol n exces fa de cea care poate fi folosit n agricultur si in
fabricile de ciment (in cazul in care costurile sunt mai mici decat cele pentru eliminarea
la depozitul de deseuri) va fi eliminata la depozitul municipal de deseuri pn la
sfarsitul anului 2019.
Utilizarea namolului pentru recuperarea energiei se va face acolo unde este fezabil
(tehnic si economic), insa nu va fi adoptata la scara larga pana in 2020, deoarece
Costurile eliminarii la depozitele de deseuri (transportul si gate fees) sunt mai mici
fata de cele pentru coprocesarea in fabricile de ciment;
Este nevoie de timp pentru proiectarea si construirea incineratoarelor;
Este nevoie de timp pentru ca statiile de epurare sa atinga standardul de calitate al
namolului in vederea utilizarii in recuperarea de energie.
S-a propus construirea a patru incineratoare (Bucuresti Ilfov (statia de epurare de la
Glina se afla in faza a doua de executie
2
), Bacau, Cluj si Caras Severin).
Anumite aspecte prezentate mai sus pot parea contrare principiilor ierarhiei de
management a deseurilor, insa conform procedurilor de selectie a celei mai bune optiuni
practicabile din punct de vedere al mediului (BPEO), realitatea economica va face
necesara subventionarea din partea guvernului a activitatii operatorilor pentru a acoperi
costurile suplimentare rezultate din implementarea ierarhiei de management a deseurilor,
cel putin pe termen scurt, pentru a evita cresterea tarifelor pana la un nivel nesuportatbil
de catre populatie. Eliminarea namolului la depozitul de deseuri va deveni din ce in ce
mai scumpa si mai dificila (in principiu pana in anul 2010), deoarece guvernul va trebui
sa implementeze masuri pentru respectarea obiectivelor de reciclare si a restrictiilor
privind eliminarea deseurilor organice. Aceste obiective vor avea ca rezultat cresterea
costurilor de eliminare si va face mult mai atractive alte optiuni, inclusiv coprocesarea
namolului in fabrici de ciment (se presupune ca aproximativ 30% din cantitatea de namol
va putea fi folosita in fabricile de ciment pana in anul 2020, insa in realitate acest procent
poate diferi, in functie de deciziile luate de operatori SEAU privind
utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor).
Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni mult prea costisitoare pentru
operatorii SEAU, optiunea de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva
pentru operatorii SEAU care nu pot folosi namolul in agricultura.
Figura 2.2. prezinta factorii cu impact asupra soluiilor (rutelor) de utilizare/eliminare a
nmolului, cantitile i costurile diferitelor opiuni de gestionare a nmolului.
Figura 2.2: Diagrama pentru stabilirea soluiilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare
a nmolului
_________________________

2
Incineratorul SEAU Glina isi va incepe activitatea in anul 2016, in cazul in care planificarea, achizitia, constructia si darea in folosinta
sunt facute conform graficului (Ref. Proiectul de Asistenta Tehnica privind Managementul Proiectului si Asistenta in programul
pentru SEAU Bucuresti

28


DA
DA
DA
DA
NU
NU
NU
ntrega producie de nmol este
utilizat n agricultur
Surplusul este depozitat n
depozitul ecologic de deeuri
Recuperarea energiei
n fabrica de ciment
n incinerator
Identificarea terenurilor din jude potenial
adevate pentru folosirea nmolului n agricultur
Estimarea cantitii de
nmol produs n jude
Proporia terneului agricol adecvat folosirii
nmolului n agricutur a ntregii cantiti de
nmolul produse este 10%
Folosirea n agricultur numai a
cantitii de nmol care acoper
10% din terenul adecvat
Proporia terneului agricol adecvat folosirii
nmolului n agricutur a ntregii cantiti de
nmolul produse este 10% dar 25%
Nmolul este folosit pentru
recuperarea energiei
Exist o fabric de ciment
la care folosirea namolului este
viabila din punct de vedere
economic?
Este viabil incinerarea
nmolului ntr-un
incinerator dedicat?
NU

In vederea planificarii si implementarii viitoarelor proiecte necesare imbunatatirii tratarii
namolului, selectarii si dezvoltarii unei utilizarii optime la nivel local (ex. statii de epurare
specific si unitati de tratare a namolului la nivel central) este necesara o analiza mai
detaliata de catre Operatori a oportunitatilor si constrangerilor la nivel local.
Ca si baza practica in vederea prezentarii strategiei de gestionare a namolurilor, s-a
abordat impartirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare asa cum este ilustratata mai jos:
OI Bacu pentru regiune Nord-Est
OI Galai pentru regiunea Sud-Est
OI Piteti pentru regiunea Sud-Muntenia
OI Craiova pentru regiunea Sud-Vest
OI Timisoara pentru regiunea de Vest
OI Cluj-Napoca pentru regiunea Nord-Vest
OI Sibiu pentru regiunea Centrala
OI Bucuresti pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.

29


Figura 2.3: Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania

Cheltuielile estimate de investiii precurm i de exploatare (Capex si Opex) rezult din:
Diferitele soluii (opiuni) de utilizare/valorificare/eliminare a nmolului
utilizarea n agricultur, co-procesarea n fabrici de ciment, combustia n incineratoare
dedicate, eliminarea la depozitul de deseuri.
Tratamente suplimentare ale nmolului sau instalaii de depozitare suplimentare
necesare pentru a aplica diferitele opiuni de utilizare/valorificare/eliminare a
nmolului. Aceste instalaii i tratamente suplimentare se adaug la 1) instalaiilor
existente n diferite SEAU i 2) investiiilor propuse n domeniul apelor uzare i al
tratrii nmolului de ctre studiile de fezabilitate pregtite pentru accesarea fondurilor
de coeziune.
De asemenea, s-a realizat o estimare aproximativ a cheltuielilor de exploatare (Opex)
pentru facilitile de tratare a nmolului existente sau propuse deja (pentru fondurile de
coeziune), pentru a avea o imagine a cheltuielilor de exploatare totale si
utilizrii/valorificare/eliminare nmolului din viitor.
Figura 2.4 prezint harta Romniei cu judeele mprite n funcie de ponderea terenului
agricol adecvat utilizrii nmolului. Sunt marcate de asemenea pe hart amplasamentele
fabricilor de ciment existente dar i ale viitoarelor incineratoare regionale (amplasamente
fictive) folosite n estimarea costurilor derivate din diferitele opiuni luate n considerare.

30


Figura 2.4: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizrii nmolului n agricultur (2018) i amplasamentele
recuperrii de energie din nmol n Romnia

SM
Teren potenial adecvat: pH 6.5 & pant 10%
MH
MM
BN
SV
BT
NT
IS
VS
BC
HR
MS
BV
CV
PH
DB
GJ
VL
OT
DJ
TR
GR
IL
CL
BZ
BR
AG
CT
TL
AB
BH
SJ
AR
CJ
TM
HD
CS
SB GL
VN
IF
Legenda
<5%
5 - 10%
>10%
Fabric de ciment
Posibil incinerator
de namol
B
SM
Teren potenial adecvat: pH 6.5 & pant 10%
MH
MM
BN
SV
BT
NT
IS
VS
BC
HR
MS
BV
CV
PH
DB
GJ
VL
OT
DJ
TR
GR
IL
CL
BZ
BR
AG
CT
TL
AB
BH
SJ
AR
CJ
TM
HD
CS
SB GL
VN
IF
Legenda
<5%
5 - 10%
>10%
Fabric de ciment
Posibil incinerator
de namol
B

Urmtoarele capitole prezint opiunile strategice de gestionare a nmolului la nivel
dezvoltate de acest proiect pentru a constitui baza estimrii costurilor necesare aplicrii
strategiei. Fiecare din capitolele care urmeaz descrie disponibilitatea potenial a
terenului agricol adecvat aplicrii nmolului precum i soluiile identificate pe termen
scurt/mediu (pn n 2020) i pe termen lung. Cheltuielile de capital i cheltuielile de
exploatare estimate pentru aceste opiuni sunt redate i n form grafic.
In general dar in functie de oportunitatile si constrangerile specifice fiecarei regiuni:
In zonele avnd suficient teren agricol adecvat utilizrii nmolului, nmolul va merge
iniial la depozitele de deeuri, dar aceast eliminare se va reduce treptat prin
nlocuirea cu utilizarea n agricultur, pe msura dezvoltrii acestei piee.
Se consider c toate depozitrile nmolului n depozite de deeuri vor nceta n 2020
i din acest an nu va mai crete cererea de nmol pentru agricultur i, n consecin,
surplusul va fi utilizat pentru recuperarea energiei. In realitate, valorificarea energetica
prin co-procesare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de 2020, in
functie de rezultatelestudiilor de fezabilitate realizate pentru fiecare caz specific si de
deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor.

Mai multe detalii privind productia de namol pe judele aferente fiecarei regiuni de
dezvoltare pot fi gasite in partea a II-a a Strategiei de gestionare a namolurilor si anexele
sale.

31


2.6.2 Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate
Se ilustreaza mai jos, o prezentare succinta a costurilor la nivel national (capex si opex)
in vederea implementarii strategiei la nivel national.
Tabelul 2.13 prezinta productia estimata de namol de epurare (dupa procesul de tratare
a namolului de epurare) la nivel regional si national impreuna cu rutele de utilizare /
valorificare/ eliminare propuse in stategia privind costurile de baza.
Tabelul 2.14 prezinta productia de namol estimata la finalul anului 2020 si ponderea
terenurilor agricole necesare imprastierii namolului produs in fiecare regiune.
Tabelul 2.13: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 pe regiuni. Scenariu de baza
Regiune Productia
namolului
tratat ('000
t su/an)
Cantitati de namol utilizate / eliminate
('000 t su/an)
Cantitati de namol utilizate / eliminate
(%)
Agricultura Incinerare Ciment Agricultura Incinerare Ciment
Nord-Est 69.3 44.9 8.2 16.2 65% 12% 23%
Sud-Est 63.5 63.5 0.0 0.0 100% 0% 0%
Sud 45.0 25.8 0.0 19.2 57% 0% 43%
Sud-Vest 31.2 15.6 6.1 9.5 50% 20% 30%
Vest 42.0 24.4 4.7 12.9 58% 11% 31%
Nord-Vest 52.2 10.3 13.9 27.9 20% 27% 54%
Centru 61.7 24.4 0.0 37.3 40% 0% 60%
Bucuresti-Ilfov 50.9 1.1 49.7 0.0 2% 98% 0%
National 415.6 209.9 82.7 123.0 50% 20% 30%
Valoarea estimata de 51% din cantitatea de namol folosita in agricultura la nivel national este considerata a fi o optiune
realista si sustenabila pana in anul 2020, necesitand o suprafata de teren de 2.1% din totalul terenurilor agricole din
Romania, fiind sustinuta si de abordarea BPEO si de ierarhia de management a deseurilor.
Tabelul 2.14: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 scenariu de baza
Scenariul
strategiei
Estimarea
productiei
de namol
tratat pana
la sfarsitul
anului 2020
Produvtia de
namol tratat
utilizat in
agricultura pana
la sfarsitul anului
2018
Terenuri agricole
pentru aplicarea
namolului la
5 t su/an
terenuri agricole
pretabile
Poderea
terenurilor
agricole pretabile
necesare sau
utilizate (la nivel
national)
(000 t su/an) (000 t su/an) (ha/an) (Milioane ha) (%)
Nord-Est 69.3 44.9 8,980 0.229 3.9
Sud-Est 63.5 63.5 12,700 0.694 1.8
Sud 45 25.8 5,160 0.696 0.7
Sud-Vest 31.2 15.6 3,120 0.146 2.1
Vest 42 24.4 4,880 0.110 4.4
Nord-Vest 52.2 10.3 2,060 0.026 7.9
Centru 61.7 24.3 4,860 0.058 8.4
Bucuresti-Ilfov 50.9 1.1* 220* 0.002 11.0*
National 415.6 209.9 41,980 1.961 2.1
* Procentul de namol in Ilfov.
Tabelele 2.15 si 2.16 prezinta valori estimate ale CAPEX si medii ale OPEX, respectiv
pentru tratarea suplimentara si infrastructura de utilizare/valorificare/eliminare a
namolului pe o perioada determinate (scurta, medie si pe termen lung).

32


Figurile 2.5, 2,6 si 2.7 ilustreaza productia de namol proiectata la nivel national pe baza
optiunii de utilizare/eliminare a namolului pentru urmatoarea perioada si investitiile de
capital necesare pentru a se atinge optiunile de utilizare/eliminare a namolului, OPEX
total, inclusiv o estimare a OPEX-ului privind facilitatile existente si propuse privind
tratarea namolului.
Tabelul 2.15: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / nnoirea instalaiilor n 2040)
1

Scenariul CAPEX pentru fiecare perioad (M Lei)
2

Termen scurt
(2012-14)
Termen mediu
(2015-18)
Termen lung
(2019-40)
Tratare suplimentara pre-
utilizare/eliminare 500.1 768.9 1,350.2
Agricultura 97.7 150.2 263.7
Recuperarea energiei (Incinerator) 0.0 528.2 527.8
Altele 2.7 2.0 4.8
Total 600.5 1,449.3 2,146.6
Total cumulat 600.5 2,049.8 4,196.4
1)Se presupune c mare parte a echipamentelor construite n 2017 vor fi nlocuite n 2040
2) Include tratare suplimentar i utilizare / eliminare a nmolului la preurile 2011
Nota: nu au fost prevazute cheltuieli de CAPEX pentru recuperarea energie (co-
procesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare
necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie
(gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.
1

Scenariul OPEX anuale medii pe perioad (M Lei /an)
2

Termen scurt
(2012-14)
Termen mediu
(2015-18)
Termen lung
(2019-40)
Tratare suplimentara pre-
utilizare/eliminare 39.4 120.1 200.1
Agricultura 3.9 21.3 47.2
Depozit de deseuri 108.9 167.9 0.0
Recuperare de energie (Ciment) 0.0 0.0 163.3
Recuperare de energie (Incinerator) 0.0 0.0 58.8
Altele 0.2 0.4 0.5
Total 152.3 309.7 469.9
1) Media pentru toi anii perioadei
2) Toate costurile n preuri 2011
In tabelul 2.15 de mai sus, procesul de recuperare a energiei (prin co-procesarea
namolului la fabricile de ciment) apare pe termen lung, in cadrul perioadei de planificare
2019 -2040 (insa nu incepe cu primul an, 2019). In fig. 2.5 de mai jos, co-procesarea
namolului in fabricile de ciment ar aparea inanul 2020 (conform nivelului national de
productie si valorificare a namolului asa cum a fost previzionat). In practica, anul in care
co-procesarea namolului la fabricile de ciment ar putea aparea ar fi in jurul anului 2019,
in functie de deciziile luate de catre operatori.

33


Figura 2.5: Romnia producia previzionat de nmol pe opiuni de utilizare / eliminare (tSU/an)

Figura 2.6: Romnia - Cheltuieli de investiii suplimentare pentru aplicarea opiunilor de utilizare / eliminare

34


Figura 2.7: Romnia - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea i utilizarea / eliminarea nmolului

Tabelul 2.17 ilustreaz schimbarea n fiecare regiune n parte a OPEX medii pe ton de
SU pentru fiecare rut de utilizare / eliminare.
Schimbrile au loc atunci cnd n regiune se produce deplasarea de la un scenariu iniial
(utilizare redus a trenurilor agricole i eliminare ridicat n depozite de deeuri) ctre un
scenariu n care nmolul este utilizat att n agricultur ct i pentru recuperarea energiei
prin co-procesare in fabrici de ciment sau in incineratoare (cheltuieli de exploatare relativ
mari).
Se poate trage concluzia din aceste date c nivelul ridicat al OPEX care ar putea rezulta
din creterea produciei de nmol i din tranziia de la depozite de deeuri ctre
recuperarea de energie poate fi compensat prin creterea proporiei de nmol utilizat n
agricultur.

35


Tabelul 2.17: OPEX medii pe t SU tratat n 2015 i 2020 pe regiuni (lei/tSU i /tSU)
Regiunea Opex - 2015 Opex - 2020 Utilizare - 2015 Utilizare - 2020
Lei/tSU /tSU Lei/tSU /tSU teren depozit EdD teren depozit EdD
Nord Est 734 175 840 200 28% 72% 0% 65% 0% 35%
Sud Est 789 188 579 138 39% 61% 0% 100% 0% 0%
Sud 880 210 1,028 245 23% 77% 0% 57% 0% 43%
Sud Vest 877 209 988 235 21% 79% 0% 50% 0% 50%
Vest 746 178 809 193 24% 76% 0% 58% 0% 42%
Nord Vest 909 216 1,154 275 9% 89% 0% 19% 0% 79%
Centru 846 201 1,049 250 17% 83% 0% 39% 0% 61%
Bucureti-Ilfov 764 182 719 171 0% 100% 0% 2% 0% 98%
Nivel naional 801 191 883 210 19% 81% 0% 51% 0% 49%
Detalii ulterioare cu privire la datele utilizate pentru proiectiile la nivel national si
proiectiile pentru cele 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentate in Raportul privind
costurile de implementare a strategiei.
2.7 Alte scenarii ale strategiei ipoteze si estimari de costuri
2.7.1 Alte scenarii
Scenariul de baza al strategiei a fost testat pentru a analiza impactul asupra utilizarii
namolului si al costurilor de implementare si este posibil ca unele din aceste ipoteze i
proiecii s se schimbe pe parcursul implementrii , de pild, dezvoltarea unei piee a
nmolului pentru agricultur s se fac mai rapid sau mai ncet dect a fost prevzut n
scenariul de baz al strategiei.
Astfel au rezultat cateva scenarii derivate, cu premise diferite, dupa cum urmeaza:
Maximum EdD un scenariu extrem, care presupune c ntreaga cantitate de
nmol este folosit pentru a produce energie din deeuri (EdD), att n cuptoarele
fabricilor de ciment, ct i n incineratoare dedicate i, n consecin, nu se utilizeaz
deloc nmol n agricultur.
Maximum agricultur un alt scenariu extrem, care presupune c nmolul este
utilizat n agricultur orie acest lucru este posibil iar cantitatea rmas acolo unde nu
exist suficient teren adecvat, este utilizat n cuptoare ale fabricilor de ciment sau n
incineratoare.
Baz + pH6 un scenariu similar cazului de baz, cu diferena c se presupune c
limita de pH a solului stabilit prin OM 344/2004 (pH6,5) se schimb pentru a permite
folosirea solurilor avnd pH6,0
2.7.2 Ipotezele scenariilor alternative
Schimbrile cheie ale ipotezelor pentru fiecare scenariu alternativ, comparat cu scenariul
de baz sunt descrise n cele ce urmeaz.
Tabelul 2.18: Ipoteze cheie pentru alte scenarii
Maximum EdD
(scenariu extrem)
Maximum Agricultura
(scenariu extrem)
Baza + pH>6
Toat cantitatea de nmol produs
este folosit pentru a genera energie
n cuptoarele fabricilor de ciment i n
incineratoare si nu se folosete
nmol n agricultur;
Cazul de baz presupune c nmolul
este folosit pe 10% din terenul
agricol adecvat folosirii nmolului,
existent n fiecare regiune limit
care ncearc s asigure realismul i
aplicabilitatea unui program de
Ipoteza folosit pentru a estima
terenul agricol potenial adecvat
folosirii nmolului este similar celei
folosite n cazul de baz, cu diferena
c se presupune c limita de pH a
solului stabilit prin OM 344/2004

36


Maximum EdD
(scenariu extrem)
Maximum Agricultura
(scenariu extrem)
Baza + pH>6
ntreaga cantitate de nmol este
tratat n mari centre regionale de
tratare, deshidratata/uscata si partial
fermentat (pentru a produce biogaz
si )
50% din marile centre regionale de
tratare transporta namolul
deshidratat/uscat ctre fabricile de
ciment din apropiere sau ctre
incineratoare de nmol
Instalaii de uscare termic a
nmolului sunt construite pe lng
centrele regionale de tratare i
nmolul uscat (:85%SU) este trimis la
fabricile de ciment din proximitate sau
la incineratoare.
Nmolul tratat n micile SEAU este
uscat folosind paturi de uscare sau
uscare solar i este transportat apoi
la fabricile de ciment sau la
incineratoare.
Se consider c scenariul EdD va
demara cu eliminarea iniial a
nmolului n depozite de deeuri
pn n 2020 (o ipotez similar a
fost folosit n scenariul de baz).
folosire a nmolului n agricultur.
Scenariul Maximum Agricultur
presupune c nmolul este folosit pe
ntreaga suprafa de teren agricol
adecvat (se renun la limita de
10% din scenariul de baza).
Ipotezele pe baza crora s-au estimat
suprafeele de teren agricol adecvate
aplicrii nmolului (pant, pH etc.)
sunt aceleai ca n scenariul de baz
i sunt descrise n Raportul privind
costurile de implementare a strategiei
de gestionare a namolurilor de
epurare
Se presupune c nmolul este folosit
n fabrici de ciment sau n
incineratoare numai dac nu exist
suficient teren adecvat.

(pH>6,5) se schim pentru a permite
folosirea solurilor avnd pH6,0
Acest creste ponderea terenurilor
pretabile aplicarii namolurilor.
Ipotezele referitoare la eliminarea n
depozite de deeuri i la valorificarea
prin EdD sunt aceleai cu ipotezele
din cazul de baz, exceptnd
cantitile de nmol care sunt mai
reduse, ca urmare a amplificrii
utilizrii n agricultur.
Nota: * n realitate, nmolul poate fi coprocesat n fabricile de ciment nainte de 2020
(exist deja capacitate), ceea ce va reduce utilizarea depozitelor de deeuri, dac o
analiz de detaliu a situaiei reale locale (inclusiv tratare, transport si taxe de admisie)
dovedete c arderea n cuptoarele de ciment este mai eficient din punct de vedere al
costului pentru Operatorul SEAU.
2.7.3 Proiecii pentru diferitele scenarii de strategie
Tabelul 2.19 de mai jos rezum productia si distribuia n 2020 a utilizrilor nmolului
pentru scenariile alternative. Figura 2.8 prezint aceste date sub form grafic.
Tabelul 2.19: Distribuia utilizrii nmolului tratat n 2010 diferitele scenarii
Scenariul Producia
de nmol
tratat (2020)
Cantiti de nmol utilizat / eliminat
('000 tSU/y)
Cantiti de nmol utilizat / eliminat
(%)

('000
tSU/an)
Agricultur/
alte terenuri
Incinerare Ciment Agricultur/
alte terenuri
Incinerare Ciment
Cazul de baz 415.6 209.9 82.7 123.0 51% 20% 30%
Maximum EdD 415.6 1.2* 267.0 147.4 0% 64% 35%
Maximum
Agricultur 415.6 299.2 63.6 52.8 72% 15% 13%
Cazul de baz
+ pH6.0 415.6 269.8 77.2 68.6 65% 19% 17%
* Cantiti de nmol referitoare la compostare, propuse n studiile de fezabilitate pentru judeele Cluj i Slaj

37


Figura 2.8: Distribuia utilizrii nmolului tratat n 2020 pe scenarii

0
50,000
100,000
150,000
200,000
250,000
300,000
350,000
400,000
450,000
Cazul de baz
Maximum EdD Maximum
agricultur
Cazul de baz
+ pH6,0
P
r
o
d
u
c
i
a

d
e

n
m
o
l

t
r
a
t
a
t

(
t

S
U
/
a
n
)

(Incinerare)

Recuperarea
energiei (Ciment)

Depozite ecologice de
deeuri
Agricultur
Scenariul

Se poate vedea c prin relaxarea constrngerii de pH al solului de la 6,5 la 6,0, rezult o
cretere semnificativ a suprafeei agricole adecvate folosirii nmolului. La nivel naional,
este aproape tot att de important ca i cea rezultat din scenariul Maximum
Agricultur, dar distribuia local a terenurilor adecvate poate fi diferit pentru fiecare
scenariu.
Tabelul 2.20 prezint producia naional estimat de nmol de epurare la finale anului
2020 i proporia de teren agricol adecvat necesar pentru ficare scenariu.
Tabelul 2.20: Producia de nmol i terenul agricol adecvat aplicrii nmolului n 2020
Scenariul Producia de
nmol tratat la
finele lui 2020
Producia de
nmol tratat
folosit n
agricultur la
finele lui 2020
Suprafaa de
teren cerut
pentru aplicarea
nmolului cu
rata de 5 t SU/an
Teren agricol
adecvat utilizrii
nmolului
Proporia de
teren agricol
adecvat cerut
sau utilizat
(nivel naional)
(000 t SUan) (000 t s.u./an) (ha/an) (Milioane ha) (%)
Cazul de baz 415.6 209.9 41,980 1.96 2.1
Maximum EdD 415.6 0 0 1.96 0.0
Maximum
Agricultur
415.6 300.4 60,080 1.96 3.1
Cazul de baz +
pH6,0
415.6 271.1 54,220 2.48 2.2
Maximum teoretic 415.6 415.6 83,120 1.96 4.2
* Se presupune c nu se folosete nmol n agricultur
Tabela arat c n cazul de baz numai 2,1% din terenul agricol adecvat folosirii
nmolului existent n Romnia va fi necesar pentru utilizarea propus a nmolului pe
terenuri agricole. Chiar i pentru scenariul Maximum Agricultur, procentul nu depete
3,1% Cazul baz + pH6,0 pare c ar crete proporia de teren cerut, dar n acest caz,
att suprafeele adecvate, ct i cele cerute sunt mai mari. Valoarea procentajului privind
terenul necesar (4.2%) se atinge prin efectuarea comparatiei nu este o previziune.
2.7.4 Estimarile costurilor scenariilor alternative
Tabelele 2.21 i 2.22 rezum CAPEX i OPEX pentru scenariul de baza si alte scenarii
ale strategiei namolului, iar Fig. 2.9 i 2.10 le ilustreaz grafic. Costurile tuturor
scenariilor la nivel regional sunt prezentate in Raportul privind costurile de implementare
ale strategiei de gesionare a namolului.

38


OPEX i CAPEX pentru scenariu Maximum EdD sunt cele mai mari, n schimb costurile
celorlalte trei scenarii sunt similare ca ordin de mrime. Tabelul demonstreaz c o
cretere a utilizrii nmolului n agricultur determin scderea ansamblului cheltuielilor
de gestionare a nmolului (deoarece costurile unitare ale acestor trei scenarii sunt mai
mici dect cele ale Maximum EdD).
Scenariul Maximum EdD are cheltuieli de capital mai mici pe termen scurt, dar mai mari
pe termen mediu, deoarece este nevoie de timp pentru proiectarea i asigurarea
echipamentelor. Scenariul are de asemenea cheltuieli de exploatare mai mari pe termen
scurt, deoarece presupune folosirea depozitelor de deeuri, rut mai costisitoare dect
utilizarea n agricultur Se presupune c noile incineratoare vor fi gata i vor opera la
finele termenului mediu, ceea ce nseamn c pn atunci va fi co-procesat mai mult
nmol n fabricile de ciment. Ca urmare, va avea loc o cretere semnificativ de costuri
de exploatare la nceputul perioadei pe termen lung.
Tabelul 2.21: Proiecii CAPEX (inclusive reabilitarea / nnoirea instalaiilor n 2040)
1
Scenariul CAPEX pentru fiecare perioad (M Lei)
2

Termen scurt
(2012-14)
Termen mediu
(2015-18)
Termen lung
(2019-40)
Cazul de baz 600,7 1.449,0 2.146,3
Maximum EdD 517,9 2.724,5 3.263,7
Maximum Agricultur 642,2 1.417,2 2.144,1
Cazul de baz + pH6,0 628,4 1.397,1 2.169,3
1)Se presupune c mare parte a echipamentelor construite n 2017 vor fi nlocuite n 2040
2) Include tratare suplimentar i utilizare / eliminare a nmolului la preurile 2011
Nota: nu au fost prevazute cheltuieli CAPEX pentru recuperarea energie (co-procesare)
in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi
realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate
de fabricile de ciment pentru co-procesare.

1
Scenariul OPEX anuale medii pe perioad (M Lei /an)
2

Termen scurt
(2012-14)
Termen mediu
(2015-18)
Termen lung
(2019-40)
Cazul de baz 161,7 326,0 470,7
Maximum EdD 186,4 446,2 735,9
Maximum Agricultur 158,1 304,4 394,3
Cazul de baz + pH6,0 157,6 308,9 416,1
1) Media pentru toi anii perioadei
2) Toate costurile n preuri 2011

39


Figura 2.9: Compararea CAPEX necesare pentru fiecare scenariu

Figura 2.10: Compararea creterilor OPEX pentru fiecare scenariu

2.8 Analiza financiar a implementrii strategiei (analiza cost
beneficiu & Suportabilitate)
Analiza financiar prezentat n acest raport are ca scop principal evaluarea fezabilitii
financiare a diferitelor soluii de gestionare a nmolului, privite din punctul de vedere al
operatorilor implicai, dar i din cel al clienilor acestora (existeni sau poteniali). Analiza
s-a efectuat pe cele 8 regiuni de dezvoltare, privite drept entiti operaionale din punctul
de vedere al costurilor implicate n gestionarea nmolului; se presupune ca activitatea de
gestionare a nmolului trebuie s se autofinaneze, ceea ce revine la asigurarea unui
disponibil propriu anual de lichiditati strict pozitiv . Mai multe detalii sunt oferite in
Raportul privind costurile de implementare a strategiei.
Creterile de tarife calculate pentru cele patru scenarii sunt prezentate n Tabelul 2.23 si
Figura 2.11. Se recunoaste potentialul de generare in anumite circumstante a veniturilor
de catre operatori prin valorificarea unor produse pe baza de namol tratat, insa aceasta
situatie este putin probabila atata timp cat cererea de namol din partea fermierilor si a

40


altor potentiali utilizatori nu depaseste oferta. Asadar, in analiza financiara nu sunt
incluse astfel de venituri.
Tabelul 2.23: Creterea maxim de tarife n cele patru scenarii (lei/m
3
)
Regiunea Scenariul
Baz Max agricultur Baz + pH6,0 Max energie
Nord Est 0,51 0,45 0,48 0,86
Sud Est 0,54 0,54 0,54 1,12
Sud 0,44 0,39 0,40 0,77
Sud Vest 0,46 0,40 0,44 0,71
Vest 0,54 0,54 0,57 1,00
Nord Vest 0,68 0,55 0,62 0,93
Centru 0,72 0,61 0,72 1,11
Bucureti-Ilfov 0,63 0,62 0,44 0,67

Figura 2.11: Creterea maxim de tarife n cele patru scenario (lei/m
3
)

Pentru toate regiunile (cu excepia regiunii Bucureti-llfov), scenariul de utilizare maxim
a terenurilor agricole conduce la cele mai mici creteri de tarif, in timp ce scenariul privind
energia din deseuri maxima conduce la cele mai mari cresteri de tarif. Scenariul care
permite folosirea solurilor cu pH6,0 este i el mai bun dect scenariul de baz, cu
excepia Regiunii Vest. Aceste rezultate sunt oarecum asteptate, date fiind impactele
CAPEX si OPEX pentru aceste scenarii.
Creterea de tarif presupus de aplicarea strategiei de baza de gestionare a nmolului
este moderata, insa cresterea de tarif rezultata din scenariul maximum energie din
deeuri este semnificativ mai mare.
Analiza financiara a fost utilizata pentru a calcula grantul minim ce ar permite limitarea
cresterii tarifare pana la un nivel rezonabil. Proportia rezonabila a grantului in costului de
capital pare a fi de 75%, respectiv 1. 800 Mlei in perioada 2012 -2022. Fara existent
grantului, cresterea tarifara trebuie sa fie cu 40-50% mai mare iar suportabilitatea este
nesigura.

41


2.9 Rezumatul strategiei de management a namolurilor si note
suplimentare
2.9.1 Rezumatul strategiei bazate pe scenariul de baza
Strategia ofera un cadru pentru planificarea i implementarea msurilor pentru
gestionarea volumelor n cretere de nmol de la SEAU existente, reabilitate i noi din
Romnia n perioada 2012 - 2040.
Rutele poteniale pentru utilizarea avantajoas i de eliminare a nmolurilor sunt
aplicarea sustenabil pe termen lung a nmolurilor pe terenurile agricole, n plantaii
forestiere i pentru reabilitarea n mod ocazional a terenurilor, pentru recuperarea
sustenabila pe termen lung a energiei, precum i alte utilizri mai putin importante, cum
ar fi co-compostarea cu deeuri solide. Opiunile de eliminare sunt in depozite dedicate,
pe sau langa amplasamentul SEAU si eliminare impreuna cu deseurile solide in
depozitele ecologice de deseuri; ambele optiuni fiind nesustenabile pe termen lung.
Optiunea preferat de utilizare benefica si eliminare a nmolurilor benefice va depinde de
condiiile specifice locale ale fiecarei statii de epurare. Strategia prezint soluiile propuse
la nivel naional i pentru cele opt regiuni de dezvoltare din Romnia.S-a identificat un
"scenariu de baz" pentru dezvoltarea de soluii i pentru identificarea eventualelor
costuri de planificare pentru trei perioade de planidicare: termen scurt, mediu i termen
lung.
Pe termen scurt-mediu, se asteapta ca depozitul de deseuri sa fie cea mai folosita
optiune deoarece celelalte optiuni necesita o implementare pe mai multi ani sau pot fi
mai costisitoare in primii ani pana cand costurile de eliminare la depozitul de deseuri vor
creste. Coprocesarea namolului pentru utilizare in fabricile de ciment poate fi
implementata inainte de anul 2020 in anumite judete (avand in vedere existenta
capacitatii); aceasta optiune poate conduce la o utilizare mai rara a depozitelor de
deseuri in cazul in care in urma unei analize detaliate a costurilor la nivel local, inclusiv
tratare, transport si taxe de admisie, rezulta ca aceasta este o optiune eficienta pentru
Operator. Pe termen mediu, utilizarea namolului pe terenurile agricole se asteapta sa fie
din ce in ce mai comuna si mai putin costisitoare in zonele unde exista suficient teren
agricol corespunzator. In zonele unde terenul agricol este limitat, se asteapta ca namolul
sa fie coprocesat in fabrici de ciment sau incinerat ambele optiuni genereaza energie
din deseuri.
Este nevoie de un set cuprinzator de actiuni pentru implementarea strategiei (a se vedea
Planul de Acriune din capitolul urmator). Cateva dintre premizele importante legate de
implementarea strategiei si de respectarea solutiilor BPEO privind managementul
namolurilor sunt prezentate mai jos:
Strategia nationala de management a deseurilor va fi adoptata si publicata pentru a fi
utilizata drept ghid pentru implementarea strategiei, impreuna cu documentele ghid
(de ex. privind optiunile de utilizare si eliminare a namolurilor de epurare, cele mai
bune practici, monitorizarea si controlul namolului si a terenului receptor, contract intre
operatorii serviciilor de canalizare si asociatiile de fermieri)
Revizuirea standardelor de calitate din OM 344/2004, mai ales in ceea ce priveste
limitele PAH si arseniu din namol si restrictiile privind aplicarea namolului numai pe
terenuri cu pH6.5; pentru scenariul de baza se presupune ca PAH si arseniul din
namol nu restrictioneaza utilizarea acestuia, iar limita de pH6.5 a fost redusa
Rolurile si responsabilitatile institutionale vor fi definite mult mai clar
Namolul va fi stabilizat prin tratare anaeroba acolo unde este fezabil si va fi
deshidratat pentru a facilita manipularea si transportul acestuia conform optiunii
propuse de utilizare/valorificare/eliminare a namolului

42


Vor fi create centre zonale de tratare a namolurilor, pentru tratarea namolului de la
SEAU mai mici
Va fi nevoie de patru incineratoare zonale; un incinerator deja este planificat pentru
faza 2 a SEAU Glina; insa va fi nevoie de altele 3 in judetele sau in vecinatatea
judetelor Bacau, Cluj si Caras Severin
Costul eliminarii namolului la depozitul de deseuri va creste pana in anul 2020 pe
masura ce Guvernul va introduce masuri pentru atingerea obiectivelor de reducere a
cantitatii de deseuri eliminate la depozit si de crestere a procentului de material
reciclat
Utilizarea namolului in agricultura va inlocui treptat eliminarea acestuia la depozitul de
deseuri in intervalul 2012-2019, insa, dupa cum a fost mentionat si mai sus, o anumita
cantitate de namol va fi coprocesata in fabrici de ciment daca se demonstreaza ca
aceasta este o solutie eficienta din punct de vedere al costului in zona respectiva
Cantitatea de namol in exces fata de cea care poate fi utilizata in agricultura sau prin
alte mijloace va fi eliminata la depozitul ecologic de deseuri municipale pana la
sfarsitul anului 2019
Depozitele dedicate pentru namolul de epurare sunt o solutie sigura si de incredere pe
termen scurt, pentru a permite dezvoltarea unor alternative fezabile pe termen lung
Reabilitarea terenurilor degradate nu poate fi privita ca o componenta sustenabila a
strategiei de management a namolurilor, insa poate oferi oportunitati locale periodice
de a se folosi cantitati mari de namol dintr-o data. Aceasta optiune poate fi avuta in
vedere de multe SEAU in care s-au acumulat mari cantitati de namol de epurare si
pentru care nu exista modalitati sigure si permanente de eliminare
Operatorii ar trebui sa analizeze impreuna cu reprezentantii celor mai apropiate fabrici
de ciment pentru a se determina conditiile si costurile de acceptare a namolului, dar si
pentru a afla daca aceasta poate fi o solutie eficienta din punct de vedere al costului
pentru gestionarea namolului
Va fi furnizata Operatorilor asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiilor de finantare
din fondul de coeziune in urmatoarea perioada de programare (2014-2020). Pentru
investitii in facilitati de epurare a apei uzate si de gestionare a namolului pentru a
respecta cerintele din Tratatul de Aderare.
Cantitatile si costurile legate de implementarea strategiei se bazeaza pe premizele de
mai sus si nu numai, iar strategiile locale detaliate vor trebui sa evalueze constrangerile
si oportunitatile specifice locale.
Proiectiile scenariului de baza entru fiecare perioada de planificare sunt prezentate in
Tabelul 2.24
Tabelul 2.24: Utilizarea namolului si costurile de implementare a scenariului de baza Romania
Parametru Perioada Curent

Termen
scurt
(2012-14)
Termen
mediu
(2015-18)
Termen
lung
(2019-40)
An 2011 2014 2018 2022
Populatie milioane 20.5 20.4 20.1 20.0
Acoperirea serviciilor de canalizare toate
aglomerarile
% 23% 42% 100% 100%
Productia de namol netratat toate SEAU '000 t.su./ an 130.4 247.6 556.1 552.9
Productia de namol tratat toate SEAU '000 t.su./ an 96.2 182.6 418.1 415.7
Fermentat anaerob '000 t.su./ an 80.7 150.7 310.3 308.5
Tratat prin alte metode (ex. Uscare la soare,
paturi de stuff, etc) '000 t.su./ an 15.5 31.9 107.9 107.2
Utilizarea namolului tratat toate utilizarile '000 t.su./ an 96.2 182.6 418.1 415.7
Agricultura '000 t.su./ an 0.5 27.9 164.7 210.0
Recuperarea energiei fabrici de ciment '000 t.su./ an 0.0 0.0 0.0 123.0

43


Parametru Perioada Curent

Termen
scurt
(2012-14)
Termen
mediu
(2015-18)
Termen
lung
(2019-40)
Recuperarea energiei incinerare '000 t.su./ an 0.0 0.0 0.0 82.7
Depozit de deseuri '000 t.su./ an 95.7 154.7 253.4 0.0
Utilizarea namolului tratat toate utilizarile % 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Agricultura % 0.5% 15.3% 39.4% 50.5%
Recuperarea energiei fabrici de ciment % 0.0% 0.0% 0.0% 29.6%
Recuperarea energiei incinerare % 0.0% 0.0% 0.0% 19.9%
Depozit de deseuri % 99.5% 84.7% 60.6% 0.0%
Utilizarea in agricultura % din terenul arabil
corespunzator folosit
% 0.0 0.3 1.7 2.1
Capex pentru perioada: Milioane euro 0.0 23.9 162.0 50.2
Cresterea capacitatii de tratare a namolului Milioane euro 0.0 119.1 183.1 23.8
Agricultura Milioane euro 0.0 23.3 35.8 4.7
Recuperarea energiei fabrici de ciment Milioane euro 0.0 0.0 0.0 0.0
Recuperarea energiei incinerare Milioane euro 0.0 0.0 125.8 45.6
Altele Milioane euro 0.0 0.7 0.5 0.0
Capex pentru perioada: Milioane RON 0.0 600.5 1449.3 310.9
Cresterea capacitatii de tratare a namolului Milioane RON 0.0 500.1 768.9 100.0
Agricultura Milioane RON 0.0 97.7 150.2 19.5
Recuperarea energiei fabrici de ciment Milioane RON 0.0 0.0 0.0 0.0
Recuperarea energiei incinerare Milioane RON 0.0 0.0 528.2 191.4
Altele Milioane RON 0.0 2.7 2.0 0.0
Opex anual - total (la sfarsitul perioadei) Milioane euro / an 24.0 44.1 108.2 115.2
Tratarea namolului Milioane euro / an 5.5 12.3 49.4 49.1
Agricultura Milioane euro / an 0.0 1.5 9.1 11.6
Recuperarea energiei fabrici de ciment Milioane euro / an 0.0 0.0 0.0 40.1
Recuperarea energiei incinerare Milioane euro / an 0.0 0.0 0.0 14.4
Depozit de deseuri Milioane euro / an 18.5 30.3 49.7 0.0
Altele Milioane euro / an 0.0 0.1 0.1 0.1
Opex anual - total (la sfarsitul perioadei) Milioane RON / an 101.0 185.4 455.0 484.4
Tratarea namolului Milioane RON / an 23.0 51.7 207.5 206.2
Agricultura Milioane RON / an 0.1 6.4 38.1 48.7
Recuperarea energiei fabrici de ciment Milioane RON / an 0.0 0.0 0.0 168.4
Recuperarea energiei incinerare Milioane RON / an 0.0 0.0 0.0 60.6
Depozit de deseuri Milioane RON / an 77.8 127.1 208.9 0.0
Altele Milioane RON / an 0.1 0.2 0.5 0.5
Nota: Tabelul 2.24 de mai sus include anul 2022 in coloana Termen Lung (2019-40), in
timp ce alte tabele prezinta informatiile pe termen lung pentru anul 2040. Desi perioada
de implementare pe termen lung se extinde in intervalul 2019-2040, in coloana tabelului
sunt prezentate informatii (privind cantitatile de namol si costurile aferente) pentru anul
2022 deoarece la aceasta data se presupune ca se vor da in folosinta noile facilitati de
tratare a namolului, de incinerare sau alte folosinte ale acestuia, si deci va fi ultimul an in
care vor exista investitii de capital in active noi. Dupa aceasta data vor exista costuri
legate de mentenanta si inlocuirea facilitatilor de tratare si utilizare a namolurilor, iar
aceste costuri vor fi incluse in provizioanele de amortizare incluse in tarifele catre clienti.
2.9.2 Note suplimentare
Pentru a elabora un grafic de evolutie a costurilor s-au facut premize asupra evolutiei
optiunilor de management a namolurilor. Un stimul cheie pentru operatorii SEAU este

44


costul de gestiune a namolurilor, pentru a minimiza cresterea tarifului, deoarece acesta
este aproape de nivelul maxim de suportabilitate. Astfel, pe termen scurt, se asteapta ca
eliminarea namolului la depozitul de deseuri sa fie cea mai utilizata optiune, doarece este
si cea mai ieftina, pe masura ce se dezvolta, acolo unde este fezabil, alte alternative de
utilizare a namolului, precum cea in agricultura. Se recunoaste faptul ca exista deja un
potential de coprocesare in fabricile de ciment, insa aceasta este cea mai scumpa
optiune in acest moment, avand in vedere costul estimat de transport si al taxelor de
admisie. Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni prea costisitoare
pentru operatorii SEAU, alternativa de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai
atractiva pentru operatorii care nu pot folosi namolul in agricultura. Pentru elaborarea
strategiei, acest punct de cotitura se estimeaza a fi in anul 2020, atunci cand Romania
trebuie sa respecte obligatiile CE privind tintele de reciclare a deseurilor. Coprocesarea
in fabricile de ciment poate incepe, totusi, inainte de anul 2020, in functie de analiza
fezabilitatii tehnice si economice a acesteia si a altor optiuni, de la caz la caz, la nivel
local.
Decizia de a include optiunea de incinerare dedicata a namolului in strategie a depins de
costuri in zonele unde, conform premizelor, nu ar exista o alta optiune mai ieftina de
gestiune a namolului. Distanta maxima de transport a namolului pe care operatorii SEAU
o pot suporta fara sa impute costuri excesive a fost asumata a fi la 100 km. Distanta
maxima de transport spre o fabrica de ciment sau spre un incinerator de namol depinde
de balansarea diferitelor costuri de investitie si operationale, analiza ce se poate face de
la caz la caz. Doar un anumit operator sau un grup de operatori ai SEAU pot determina
daca implementarea co-procesarii in fabricile de ciment sau a unui incinerator regional
constituie o solutie corespunzatoare din punct de vedere tehnic si economic pentru
rezolvarea problemei de management a namolurilor.
Daca se alege o optiune de recuperare a energiei, nu este neaparat nevoie de treapta de
fermentare anaeroba, deoarece acest proces reduce capacitatea calorifica a namolului
pentru receptor. Va fi nevoie, insa, de stabilizarea namolului pentru toate celelalte optiuni
de utilizare/eliminare a namolului si ar fi riscanta constructia SEAU fara treapta de
stabilizare a namolului sperand ca fabricile de ciment vor accepta tot namolul pe toata
durata de viata a SEAU la un cost mai mic decat al altor optiuni de eliminare. Optiunea
considerata in strategie pentru constructia SEAU mari este cu treapta de fermentare
anaeroba cu producere de caldura si electricitate, treapta aplicata intregii cantitati de
namol, pentru a reduce consumul de energie. In practica, in urma studiilor de fezabilitate
dezvoltate tinand cont de conditiile specifice de la caz la caz pentru SEAU mari, se poate
aplica doar fermentarea unei parti a namolului uzat in vederea generarii energiei
necesare tratarii/uscarii acestuia, imbunatatindu-se astfel posibilitatile de acceptare spre
co-procesare si reducandu-se costurile de transport si admisie.
In cazul coprocesarii in fabricile de ciment, trebuie facut un compromis intre costul de
uscare a namolului la SEAU, costul de transport si taxa de admisie pe de-o parte si
costul mai mare de transport si taxa mai mare de admisie a namolului deshidratat (cu
umiditate ridicata), pe de alta parte. Aceasta comparatie este greu de facut la nivel
national/regional, deoarece depinde de marimea si situatia fiecarei SEAU in parte;
comparatia trebuie facuta de fiecare operator in parte in timpul elaborarii strategiei proprii
de management a namolurilor si in timpul studiilor de fezabilitate.

45


3.1 Obiective strategice si specifice
Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica)
conform termenilor de referinta este imbunatatirea pe termen lung a factorilor de calitate
a mediului prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al
namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii eficiente ale
managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de
utilizare a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul
procesului de utilizare si de recuperare a namolului si urmarind constientizarea
aspectelor principale ale utilizarii namolului in agricultura.
Scopul strategiei si a planului de actiune este de a furniza un cadru pentru planificarea si
implementarea sistemelor si practicilor de management a namolurilor intr-un mod eficient
din punct de vedere economic si al mediului. Strategia si planul de actiuni asociat
abordeaza aspecte legate de utilizarea si eliminarea unor cantitati tot mai mari de namol
care rezulta de la statiile de tratare a apei si a apelor uzate urbane care apar in urma
investitiilor in curs si a celor planificate in infrastructura de apa/ ape uzate.
Obiectivele specifice ale strategiei nationale pot fi definite ca fiind:
Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare
Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de
deseuri si substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea
controlului asupra evacuarilor industriale in canalizare
Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea
namolului astfel incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau eliminarea
benefica
Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape uzate)
in dezvoltarea cailor de utilizare/valorificare sau eliminare benefica a namolului
Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a
calitatii namolului produs
Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile/metodele de
valorificare acceptabile ale namolului de epurare
Indrumari privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a
potentialelor constrangeri privind variantele de utilizare/valorificare benefica a
namolului.
3.2 Planificarea implementarii
Pentru a atinge obiectivele acestei Strategii Nationale de Gestionare a Namolurilor de
epurare, planul de actiune de implementare ia in considerare:
Obiectivele si principalele obiective si teme de baza prezentate in strategie
Informatii relevante in elaborarea documentelor de indrumare si brosuri legate de
managementul utilizarii si depozitarii namolurilor
Cerintele factorilor interesati in domeniul managementului namolurilor
Bazandu-se pe cele de mai sus, in planurile de actiune trebuie abordate si integrate si
urmatoarele aspecte:
Atingerea obiectivelor rezultate din strategie
3. Planul de actiune si programul de
implementare

46


Stabilirea unor termene realiste pentru actiunile propuse
Coordonare intre diferitele sarcini si organizatii nationale/locale implicate
Dezvoltarea premiselor pentru monitorizare si control
Utilizarea eficienta a resurselor
Minimizarea riscurilor
Constrangerile potentiale in realizarea planurilor de implementare, in mod specific
rezultatele pe termen lung pana la 2040, includ urmatoarele:
Obiectivele pe termen lung pot fi definite doar in termeni generali
Expunerea la factorii de risc este foarte mare
Evenimentele neprevizibile pot avea un impact serios asupra ipotezelor de baza ale
planificarii
Costurile resurselor estimate pot avea variatiuni semnificative in timp.
Anumite modificari neprevazute in legislatia UE si cea nationala pot avea un impact
serios asupra obiectivelor propuse si asupra planurilor de actiune.
Continuitatea responsabilitatilor personale poate fi afectata pe o perioada mai lunga
de timp.
Alte prioritati nationale pot altera atat obiectivele pe termen lung cat si planurile de
actiuni aferente.
In procesul de planificare au fost parcursi urmatorii pasi:
Intelegerea necesitatilor si asteptarilor partilor interesate
Analiza si intelegerea contextului UE si a celui national
Stabilirea abordarii fiecarui obiectiv
Stabilirea dependentelor intre obiective/ actiuni
Dezvoltarea actiunilor necesare, termenelor si a responsabilitatilor
Verificarea consistentei planului
3.3 Planul de actiune
Planul de actiune a fost dezvoltat avand urmatoarele obiective de baza:
Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de
raportare
Obiectivul B: Imbunatatirea epurarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite
cai si a calitatii namolului
Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare/valorificare/eliminare a namolurilor
la nivel local, regional si national
Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de
canalizare
Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor la nivel de operatori
regionali si cel national
Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor
Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare/valorificare a
namolurilor
In tabelele 3.1 - 3.7 de mai jos, planurile de actiune sunt prezentate astfel: domeniu de
actiune, actiune, rezultate, termen limita si responsabilitati

47


Tabelul 3.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare
Pozitie Domeniul actiunii Actiunea Rezultate Termen Responsabilitate Nevoie de AT
A.1 Cadru legal si
institutional
Adoptarea, publicarea si actualizarea, din cand in cand, a
Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor iar
implementarea strategiei sa constituie obiectivul al POS
Mediu pentru urmatoarea perioada de programare UE
(2014 - 2020).
Strategia nationala de gestionare
a namolurilor, documentele ghid
si brosura au fost adoptate si
utilizate ca si documente de baza
in vederea planificarii gestiunii
namolurilor generate de statiile
de epurare.
2012 MMP Nu
A.2 Cadru legal si
institutional
Infiintarea unei comisii inter-ministeriale/ inter- agentii in
vederea revizuirii politicii, strategiei, reglementarilor si
raportarii activitatilor privind gestionarea namolurilor
precum si a implementarii Strategiei nationale de
gestionare a namolurilor si a planului de actiune.
S-a infiintat comisia responsabila
cu gestionarea namolurilor de
epurare, definindu-se
responsabilitati si metode de
raportare clare.
2012 MMP/MARD/MAI/M
OH/NEPA/NEG
Nu.
Comisia
trebuie sa
implice si alte
organizatii sau
experti.
A.3 Cadru legal si
institutional
Analiza si revizuirea OM 344/2004 pentru:
Clarificarea unor incertitudini si omisiuni;
Asigurarea ca parametri de poluare selectati, valorile lor
limita, restrictiile de pH ale solului sunt corespunzatoare si
proportionale cu potentialele riscuri
Asigurarea ca cerintele nu au un caracter restrictiv.
Includerea masurilor de control a utilizarii namolului in
silvicultura si in reabilitarea terenurilor degradate,
extinzand anumite restrictii privind utilizarea namolului in
agricultura si la alte tipuri de terenuri
Dezvoltarea unei Matrici privind utilizarea sigura a
namolurilor, pentru a se identifica standardele
corespunzatoare de tratare a namolurilor pentru diferitele
metode de utilizare a acestora
Reglementari privind utilizarea
namolului in agricultura revizuite
si adoptate de lege.
2013 MMP/MARD Da
A.4 Cadru legal si
institutional
Adoptarea, publicarea documentelor ghid si ale brosurii (si
Codul de bune practici privind utilizarea biosolidelor in
agricultura) pentru a asista operatorii statiilor de epurare in
vederea implementarii reglementarilor revizuite privind
valorificarea namolului in agricultura, actualizarea
reglementarilor in mod regulat.
Documentele ghid si brosura au
fost actualizate pentru a reflecta
o analiza si o actualizare a
legislatiei.
2013 MMP/MARD Da
A.5 Cadru legal si
institutional
A se asigura ca toate institutiile la nivel national, regional si
judetean si-au insusit rolurile si responsabilitatile in ceea ce
priveste gestionarea namolurilor; inclusiv Camera de
Toate institutiile sunt informate si
isi indeplinesc rolurile atribuite.
2012 MMP/MARD/MAI/
MS si institutiile
subordonate
Nu

48


Judeteana pentru Agricultura (a se forma).
A.6 Cadru legal si
institutional
A se asigura ca fiecare operator de statie de epurare si-a
constituit o baza de date a activitatilor de gestionare a
namolului si ca aceasta poate fi accesata independent.
Infiintarea bazei de date pentru
gestionarea namolului.
2012 MMP/ANPM/operato
rii statiilor de
epurare
Nu
A.7 Cadru legal si
institutional
Imbunatatirea bazei de date la nivel national privind
gestionarea namolului, prin existenta unei raportari
complete din partea producatorilor de namol a fi
prevazuta ca si cerinta legala.
Baza de date revizuita si extinsa.
Imbunatatirea sistemului de
raportare via ANARsi ANPM
catre Autoritatile Nationale si CE.
2012 MMp/ANPM Nu
A.8 Cadru legal si
institutional
Stabilirea, la nivel regional/judetean a unui comitet de
coordonare a gestionarii namolului in vederea facilitarii
unei implementari eficiente si in timp util a planurilor de
gestionare a namolurilor realizate de catre operatorii
statiilor de epurare, cu o raportare periodica fata de
comisia nationala, pe probleme ce pot avea un impact la
nivel national.
s-a format, la nivel
regional/judetean, comisia de
coordonare a gestionarii
namolului este functionala.
2012 APM/Operatorii
statiilor de epurare si
alte organizatii
corespunzatoare.
Nu
A.9 Fianciar Adoptarea unui sistem de contabilitate utilizat de catre
operatorii statiilor de epurare pentru a se inregistra
costurile activitatilor de gestionare a namolurilor (tratare si
utilizare/eliminare).
Sistem de contabilitate
imbunatatit, cu capacitatea de a
genera informatiile necesare
privind costurile de gestionare a
namolurilor si impacturile asupra
tarifelor.
2013 operatorii statiilor de
epurare
da. Adoptarea
sistemelor
financiare
utilizate de
operatorii
statiilor de
epurare
A.10 Financiar/Legislati
v
Adoptarea procedurilor ANRSC pentru a se efectua analiza
tarifelelor stabilite de catre companiile de utilitati include o
furnizare corespunzatoare a costurilor de tratare a
namolului si de valorificare a acestuia, suportate de cate
operatorul de apa si canalizare.
Tarifele stabilite de operatorii de
apa si canalizare prevad si
costurile de tratare si valorificare
a namolului.
2012 / in
desfasurar
e
MAI/ANRSC/ADI Nu
A.11 Mediu Introduce si mentine un sistem de monitorizare a mediului
si a impactului asupra sanatatii publice avut de
implementarea strategiei de gestionare a namolului
Monitorizare si rapportare: (a)
actiunile legate de mediu ale
strategiei comparative cu politice
de mediu existente (b) efectele
masurilor de mediu
(c) impacturile modificarilor
propuse de strategie asupra
mediului si sanatatii umane.
Scopul monitorizarii impactului
asupra mediului si a sanatatii
umane este (i) a observa cum
functioneaza strategia si daca
sunt necesare alte masuri (ii)
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP, MS Nu

49


informatii in vederea reducerii
nivelului de si a creste acuratetea
si obiectivitatea analizelor in
cadrul strategiilor viitoare
Tabelul 3.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate, a namolurilor si implicit a calitatii namolului
B.1 Financiar si tehnic Sprijin acordat operatorilor de statii de epurare in vederea
pregatirii aplicatiilor pentru FC in cadrul urmatorului
program UE (2014 -2020) de investitii in facilitatile de
gestionare a namolului
Servicii de AT realizate pentru
planificarea, proiectarea si
achizitionarea activelor de
gestionare a namolului si a
echipamentelor (pentru tratarea
si valorificarea/eliminarea
namolului)
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP Da.
Daca este
necesar pentru
operatoriii de
apa si
canalizare
B.2 Tehnic si de
operatiuni
Adoptarea si implementarea conceptului de tratare
centralizata a namolului in cadrul unor statii de epurare de
mare capacitate pentru a minimiza procentul de namol
produs de statiile de epurare de mica capacitate, namol
netratat
O cantitate mare de namol in
Romania este tratat.
2014 si in
perioada
urmatoare
MMP, operatorii de
apa si canalizare
Da. Daca se
cere de catre
operatorii de
apa si
canalizare.
Impreuna cu
AR pentru B.1
B.3 Cadru legal si
institutional
Comisia stabilita la nivel national si local in vederea
gestionarii namolului analizeaza practicile si planurile
operatorilor de apa si canalizare si recomanda metode de
imbunatatire a procedurilor si a legislatiei in mod
corespunzator
S-a stabilit analiza regulata a
practicilor de gestionare a
namolului
2012 si
perioada
urmatoare
MMP/ Comisia
(propusa)
Nu
B.4 Cadru legal si
institutional
Includerea in contractele de delegare incheiate intre ADI si
operatorii de apa si canalizare, a aspectelor legate de
gestionarea namolurilor in concordanta cu strategia
nationala de gestionare a namolurilor.
Contractele de delegare sunt
revizuite si amendate
2013 Autoritati locale/
regionale (ADI si
operatorii de apa si
canalizare)
Da. Alaturi de
TA pentru B.1
B.5 Tehnic si
operatiuni
Introducerea si extinderea controlului calitatii si a
sistemelor de siguranta in cadrul operatorilor de apa si
canalizare in ceea ce priveste producerea, tratarea si
valorificarea namolului
Extinderea controlului calitatii si a
procedurilor de siguranta
adoptate si implementate
2012 si
perioada
urmatoare
Operatorii de apa si
canalizare
Nu
B.6 Comunicare si
marketing
Planificarea si implementarea campaniilor de
constientizare a publicului pe probleme cu impact asupra
calitatii apelor uzate si a namolului
Planuri de comunicare pentru
informarea publicului.
2012 si
perioada
urmatoare
Autoritati locale/
regionale, Operatori
de apa si canalizare
Nu

50


Tabelul 3.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor de tratare si epurare
C.1 Tehnic si
Operatiuni
Asigurarea ca planurile de gestionare a namolurilor
elaborate de catre operatorii de apa si canalizare sunt in
concordanta cu politica si obiectivele strategiei de
gestionare a namolurilor la nivel national
Planurile de gestionare a
namolurilor sunt in concordanta
cu strategia nationala
2012 si
perioada
urmatoare
MMP/Operatorii de
apa si canalizare
Da. Daca se
solicita de
catre operatorii
de apa si
canalizare.
Alaturi de AT
pentru B.1
C.2 Cadru legal si
institutional
Definirea obligatiilor sustinute de catre un program adecvat
de finantare a autoritatilor de stat pentru a realiza activitati
de cercetare privind efectele valorificarii namolului in
agricultura, silvicultura, ameliorare terenuri si recuperare
de energie.
Obligatiile au fost definite iar
programul de cercetare a fost
implementat
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP/MARD/
companii de apa si
canalizare
Da
C.3 Tehnic si
Operational
Incurajarea, cu ajutor financiar acolo unde este cazul, a
operatorilor de apa si canalizare si a potentialilor utilizatori
de namol in vederea stabilirii proiectelor pilot si a realizarii
unor experimente privind utilizarea namolului in agricultura,
silvicultura, ameliorare terenuri si facilitati de combustie
(fabrici de ciment).
Proiecte pilot si experimente
finalizate cu succes, rezultate
diseminate.
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP/MARD/
companii de apa si
canalizare
Da
C.4 Tehnic si
Operational
Stabilirea mecanismelor in vederea realizarii schimbului de
experienta intre operatorii de apa si canalizare precum si
cu alti factori interesati, in ceea ce priveste dezvoltarea,
implementarea si operarea programelor de valorificare a
namolului
Schimb de experienta privind
implementarea schemei de
gestionare a namolului si lectii
invatate luate la cunostinta si
puse in aplicare.
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP/MARD/ARA/
canalizare
Nu
C.5 Tehnic si
Operational
Incurajarea operatorilor de apa si canalizare,
CONVERSIM, operatorii de mine, pietris si depozite de
deseuri pentru a utiliza namolul odata cu reabilitarea
siturilor istorice si active avand la baza Ghidul privind
optiunile de eliminare si valorificare a namolurilor.
Utilizarea namolului pentru
reabilitarea siturilor miniere de tip
radioactiv si istoric.
2012 MMP Nu.
C.6 Tehnic si
Operational
Incurajarea operatorilor de apa si canalizare, ROMSILVA si
proprietarii terenurilor forestiere pentru a utiliza namolul in
programele forestiere avand la baza Ghidul de eliminare si
utilizare a namolului
Namolul utilizat in programe
forestiere corespunzatoare
2012 MEF Da
C.7 Cadru Legal &
Institutional /
Tehnic
La solicitarea CONVERSIM si / sau ROMSILVA,
elaborarea unui cod de bune practici pentru a sprijini
ulterior utilizarea namolului in vederea reabilitarii siturilor
istorice si cele radioactive in cadrul programelor forestiere
corespunzatoare

Elaborarea si diseminarea
codului de bune practice, daca se
solicita
2012 MMP / CONVERSIM
si / sau ROMSILVA
Da.
Daca se solicita
de catre
CONVERSIM si
/ sau
ROMSILVA

51


C.8 Financiar Stabilirea unui fond pentru a sprijini operatorii de apa si
canalizare (dupa implementarea optiunilor de optimizare a
costurilor) sa suporte costurile de gestionare a namolurilor
ar rezulta intr-o depasire pragului de suportabilitate a
valorii tarifelor.
Stabilirea fondului si revizuirea
regulata a suportabilitatii
2014 si in
perioada
urmatoare
Guvernul Romaniei /
ANRSC
Nu
C.9 Tehnic &
Operational /
Financiar
Este necesara, cu sustinere financiara acolo unde este
cazul, asigurarea unor conditii de siguranta sau
indepartarea stocurilor de namol acumulate in cadrul
operatorilor de apa si canalizare,acolo unde acestea sunt
periculoase pentru mediul inconjurator in vederea
valorificarii sau eliminarii in conditii optime.
Stocurile de namol sunt pastrate
in conditii de siguranta sau
indepartate din statiile de
epurare.
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP Nu
C.10 Financiar Stabilirea unui fond de garantie sau a unui sistem de
asigurare pentru a acoperi costurile, pagubele sau alte
costuri provocate de pagube neprevazute soluri sau
culturi prin utilizarea namolului in agricultura
Fonduri de garantie alocate sau
stabilirea unui sistem de
asigurare
2014 Guv RO Nu.
Tabelul 3.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare
D.1 Tehnic si
operational
Sondaje in cadrul companiilor industriale si a descarcarilor
apelor uzate in sistemul public de canalizare
Analiza corecta a calitatii/cantitatii
descarcarilor industriale in
sistemul public de canalizare
2012 si in
perioada
urmatoare
Autoritati locale /
regionale/ operatorii
Nu
D.2 Tehnic &
Operational
A se solicita ca industriile neconforme sa elaboreze si sa
implementeze Planul de Asigurare Conformitatii
Planurile de conformitate sunt
stabilite, implementate si
evaluate ulterior
2013 si
perioada
urmatoare
Autoritati locale /
regionale/ operatorii
Nu
D.3 Cadru Legal &
Institutional
A se asigura realizarea si operarea procesului de pre-
tratare in cadrul industriilor pentru a se conforma cu
standardele de descarcare a efluentilor in sistemul de
canalizare
Instalarea corespunzatoare a
procesului de pre-tratare in
industrie astfel incat descarcarea
in sistemul de canalizare sa fie
conform standardelor pentru
descarcarea efluentilor in
canalizare (NTPA 002)
2012 si
perioada
urmatoare
MMP /ANPM / ANM
/ Operatorii regionali
Nu
D.4 Cadru Legal &
Institutional
A se determina daca penalitatile (de ordin financiar si al
retragerii permisului de aplicare) aplicate industriilor pentru
neconformitate cu standardele de descarcare a efluentilor
in sistemul de canalizare sunt suficient de puternice.
Sistem eficient de penalizare, in
cazul in care acesta nu a fost
stabilit
2012 MMP / ANPM / ANM Nu

52


Tabelul 3.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor de tratare si epurare
E.1 Tehnic si
operational
Dezvoltarea capacitatii de analiza a namolului a fiecarei
operator de apa si fiecare APM regionala
Capacitatea de analiza a namolui
este dezvoltata.
2012 si in
perioada
urmatoare
Operatori de apa /
APM
Nu
E.2 Tehnic si
operational
Asigurarea unor proceduri corespunzatoare de prelevare si
analiza probe in cadrul fiecarui laborator din cadrul
operatorului de apa si APM in care se realizeaza analiza
probelor de namol
Sunt stabilite proceduri corecte si
sigure de prelevare si analiza a
namolului
2012 si in
perioada
urmatoare
operatorii de apa si
canalizare/ APM
Nu
E.3 Tehnic si
operational
Sprijin financiar pentru acreditarea laboratoarelor conform
SR EN ISO/CEI 17025:2005 - pentru analize de namol
Laboratoare competente si
acreditate
2012 si in
perioada
urmatoare
Operatori de apa/
APM/laboratoare
private/RENAR
Nu
E.4 Tehnic si
operational
Sprijin financiar pentru acreditarea laboratoarelor conform
standardului SR EN ISO/CEI 17025:2005 pentru analize de
sol
Laboratoare competente si
acreditate
2012 si in
perioada
urmatoare
Operatori de apa/
APM/laboratoare
private/RENAR
Nu
E.5 Tehnic si
operational
Stabilirea unui sistem de verificare a calitatii din punct de
vedere analitic pentru laboratoarele ce efectueaza analize
de sol si namol
Punerea in aplicare a unui sistem
de verificare a calitatii in cadrul
lantului de laboratoare
2012 Operatorii de apa si
canalizare / APM /
ICPA / laboratoare
private
Nu
E.6 Cadru legal &
institutional
Punerea in aplicare a unui program coerent de prelevare si
monitorizare a apelor uzate, de tratare a namolului pentru
fiecare statie de epurare
Punerea in aplicare a unui
program coherent de prelevare si
monitorizare
2014 APM/ Operatorii de
apa si canalizare
Nu
Tabelul 3.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor
F.1 Cadrul Legal &
Institutional
Asigurarea unor standarde inalte de operare a statiilor de
epurare & tratare pentru a fi in conformitate cu standardele
de descarcare, calitate a namolului, control adecvat al
mirosului si al insectelor zburatoare in zonele vecine,
efecte ale practicilor de gestionare a namolului.
Stabilirea si mentinerea unor
bune practici de operare
canalizare
Nu
F.2 Tehnic &
Operational
Stabilirea si imbunatatirea unor proceduri in vederea
primirii si procesarii eventualelor plangeri ale
consumatorilor referitoare la operatiunile statiilor de
epurare si la gestionarea namolului
Plangerile sunt gestionate eficient
iar performantele realizate sunt
publicate
2014 si in
perioada
urmatoare
canalizare
Nu
F.3 Comunicare si
marketing
Elaborarea planurilor de constientizare a publicului privind
epurarea apelor uzate si gestionarea namolului (ex. vizita
la statia de epurare, utilizarea mass media, etc) pentru a fi
implementate si a creste increderea publiclui in operarea
Elaborarea planurilor de
constientizare a publicului, initiate
si monitorizate eficient
2012 si in
perioada
urmatoare
Autoritati locale /
regionale, Operatorii
Nu

53


statiilor de epurare si a strategiei de gestionare a namolului
F.4 Comunicare si
marketing
Infiintarea unei unitati de gestionare a namolului, inter alia,
care sa gestioneze problemele locale referitoare la
managementul namolului
Unitati de Gestionare a Namolului
infiintate
canalizare
Nu
Tabelul 3.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor
G.1 Tehnic si
Operational
Stimularea operatorilor regionali pentru a elabora si
implementa programele de marketing ale namolului in
vederea maximizarii potentialului de acceptare a acestuia
si a solicita namol pentru fermieri sau alti utilizatori
S-a dezvoltat, elaborat si
implementat cererea de namol
2012 si in
perioada
urmatoare
MMP / Operatorii de
apa si canalizare
Nu
G.2 Cadru legal &
Institutional
Asigurarea ca toate institutiile, la nivel national, regional si
judetean sunt constiente de rolurile si responsabilitatile
referitoare la gestionarea namolului
Roluri si responsabilitati clar
stabilite, performate in mod
eficient
2013 Guv RO Nu
G.3 Cadru legal &
Institutional
A se asigura ca institutia camerelor pentru agricultura la
nivel judetean este infiintata si este capabila sa ofere
fermierilor indrumarile necesare pentru utilizarea namolului
in agricultura
Camere Agricole Judetene
infiintate iar personalul instruit
pentru a oferi indrumarile
necesare
2013 MAI / MARD Nu
G.4 Cadru Legal &
Institutional
A se asigura o coordonare perfecta pentru ca permisul de
aplicare al namolului sa scurteze intarzierile in obtinerea
permiselor de aplicare a namolului
Responsabilitati inter-agentii
pentru un proces eficient de
obtinere a permisului si
demonitorizare

2013 Comisia de
coordonare a
gestionarii namolului,
nivelul regional /
judetean sugerat
Nu
G.5 Cadru Legal &
Institutional
Infiintarea unei unitati de gestionare a namolului pentru a fi
in concordanta cu autoritatile responsabile si a coordona
activitatile de gestionare a namolului in cadrul zonei de
operare
Unitatile de gestionare a
namolurilor functioneaza in mod
eficient pentru a gestiona
activitatile de valorificare a
namolului
2015 Operatori Regionali Nu
G.6 Cadru Legal &
Institutional
Stabilirea unui fond pentru a sprijini operatorii regionali in
vederea accesarii unei optiuni de valorificare a namolului in
cazul in care costurile de eliminare la depozitul de deseuri
este prea mare (ex. transportul namolului pe rute lungi de
transport catre fabricile de ciment, subventii acordate
fermierilor pentru a adauga var in cazul in care pH-ul
solului are o valoare de 6.5 cf normelor de gestionare a
namolului) sau ar avea ca efect cresterea excesiva a
tarifului la apa.
Stabilirea si gestionarea eficienta
a unui fond
2015 Guvernul RO Nu

54


In vederea planificarii implementarii investitiilor de capital, s-au laut in considerare
perioade pe termen scurt, mediu si lung, asftel:

Majoritatea activitatilor au fost planificate a incepe in perioadele - termen scurt si mediu.
3.4 Cerinte privind montorizarea si implementarea
Pentru a obtine rezultatele actiunilor prezentate in capitolul precedent, este nevoie de
respectarea unor reguli de baza. Asemenea recomandari sunt dupa cum urmeaza:
Fiecare actiune trebuie vazuta ca un proiect mai mult sau mai putin complex la care se
aplica regulile de baza ale managementului de proiect.
Deoarece activitatile listate mai sus trebuie sa conduca la atingerea unui obiectiv
comun, este recomandata infiintarea unei unitati de coordonare la nivel:
National pentru coordonare intre ministere si cu Regiunile si pentru dezvoltare de
proiecte care necesita investitii deasupra posibilitatilor producatorilor individuali
de namol (operatori)
Regional pentru o coordonare eficace intre judetele apartinand Regiunii
La nivel de judet o entitate si conducatorul ei trebuie sa devina responsabila pentru
coordonare si raportare catre nivelul regional in ceea ce priveste implementarea
partilor relevante ale planului de actiuni, identificand obstacolele si propunand solutii
pentru a le depasi
Fiecare operator trebuie sa clarifice impreuna cu autoritatile de sanatate, de mediu si
agricole metodele legale de control, acordurile si ghidurile privind utilizarea si
eliminarea biosolidelor.
Unde este necesara, o unitate de implementare trebuie infiintata si instruita pentru
managementul proiectelor noi pentru tratarea namolului si al aspectelor legate de
namoluri la nivelul operatorilor.
Un plan detaliat de implementare trebuie dezvoltat pentru fiecare actiune incluzand
WBS - structura defalcata pe activitati, limite de timp, responsabilitati, resorse, jaloane
relevante etc.
Un plan financiar trebuie dezvoltat si acceptat pentru a obtine cel mai bun raport cost/
beneficiu pentru fiecare activitate.
Fondurile necesare (si planificate in prealabil) trebuie facute disponibile unitatii de
implementare la momentul si in cantitatea necesara.
Un plan de management a calitatii trebuie dezvoltat si implementat pe durata derularii
activitatilor pentru a asigura obtinerea rezultatului dorit al fiecarui actiuni.
Trebuie elaborate si revizuite periodic planuri de management ale riscurilor si definite
responsabilitatile aferente
Trebuie cladit un sistem riguros de monitorizare si raportare pana cand rezultatele
dorite sunt atinse.
NOTA: Termen scurt, termen mediu si termen lung pentru implementarea
planului de actiune:
Termen scurt; incepe in 2012 finalizare 2015 (4 ani)
Termen mediu; incepe in 2016 finalizare 2018 (7 ani)
Termen lung; incepe in 2019 finalizare in 2040 (22 anil)

55


Un sistem de control financiar trebuie aplicat pe durata implementarii fiecarei actiuni.
Trebuie stabilit un sistem de comunicare formala cu partile interesate pentru a se
asigura ca rezultatele sunt conform asteptarilor si ca deciziile sunt luate corect si la
timp.
Rezultatele finale si cele intermediare ale activitatilor trebuie sa fie acceptate formal de
beneficiari pentru a demonstra ca rezultatele sunt conform asteptarilor.
Trebuie facuta o evaluare finala pentru a verifica daca rezultatele corespund celor
asteptate si actiuni corective trebuie implementate daca este cazul.
3.5 Evaluarea strategica de mediu si evaluarea impactului asupra
mediului
3.5.1 Consideratii generale
Strategia nationala de management a namolurilor este un document-cadru strategic
general pentru planificarea si implementarea ulterioara a unui program de studii de
fezabilitate, proiecte de investitie si proceduri operationale imbunatatite ce vor conduce la
o tratare si utilizare benefica a namolurilor sustenabile in Romania.
Pe baza propunerilor prezentate in cele trei parti ale Strategiei de management a
namolurilor, a cerintelor legislatiei romanesti privind ESM (HG 1076/8 iulie 2004 ce
transpune Directiva 2001/42/EC) si a activitatii de verificare a Grupului de lucru din cadrul
MMP, s-a decis, conform Scrisorii privind Strategia nationala de management a
namolurilor nr. 10856/MA/22.12.2011, finalizarea unei proceduri de evaluare strategica
de mediu (ESM). Departamentul din cadrul MMP responsabil cu indeplinirea procedurii
ESM, in calitate de titular al planului/programului Strategiei de management a namolurilor
este Directia Managementul Resurselor de Apa.
In urmatoarele subcapitole sunt prezentate procedurile privind ESM . Ulterior analizele de
impact asupra mediului (EIM) pentru strategiile si proiectele operatorilor de apa si
canalizare la nivel local vor fi in responsabilitatea operatorilor de apa uzata si nu sunt
cuprinse in strategie.
3.5.2 Evaluarea strategica de mediu
Tabelul de mai jos prezinta o scurta descriere a principalelor activitati din cadrul
procedurii ESM.
Etapa de incadrare Etapa 1:
Etapa de scoping privind planurile si programele implica pasii si activitatile prezentate in
tabelul 3.6 de mai jos.
Tabelul 3.8: Activitatile etapei de fixare a obiectivelor ESM
Nr
Activitatile titularului
planului/programului
Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM)
Activitatile
Consultantului
1 Trimite o notificare scrisa catre AM
privind initierea procesului de elaborare
a planului/programului si prima sa
versiune
Inainteaza AM prima versiune a
Inainteaza AM dovada publicarii a 2
anunturi publice
Inainteaza AM dovada achitarii tarifului
de incadrare
Intreprinde etapa de incadrare a
planului/programului, se consulta cu
autoritatile din sanatate, identifica si
consulta alti factori publici interesati de
efectele implementarii planului/programului
Emite decizia de incadrare a
planului/programului (daca este nevoie de
ESM dau nu) si publica decizia pe pagina
de internet proprie
Suport punctual, de la
caz la caz

56


Nr
Activitatile Autoritatilor de Mediu (AM)
Activitatile
Consultantului
2 Publica cel de-al 3lea anunt public
privind decizia de incadrare
Reevalueaza decizia de incadrare pe baza
obiectiunilor publicului, sau
Emite decizia de incadrare fara aprobare
de mediu daca planul/programul nu are
nevoie de ESM, sau
Emite decizia de incadrare prin efectuarea
etapei de finalizare a planului/programului si
elaborarea Raportului de Mediu
Suport punctual, de la
caz la caz
Activitatile de incadrare de mai sus au fost intreprinse la nivel national (activitatile de
analiza si decizia de a efectua ESM, dupa cum s-a mentionat la Capitolul 3.5.1 de mai
sus). De asemenea, anunturile publice au fost publicate in mass media, dupa cum este
prezentat in Figura 3.1
Figura 3.1: Anunturi publice privind ESM (19 si 22 septembrie 2011)
Romania Libera, luni 19 septembrie 2011 Joi,22 septembrie 2011

Nu s-au primit comentarii din partea publicului ca raspuns la aceste anunturi.
Etapa de finalizare si elaborarea raportului de mediu Etapa 2:
Definitivarea planului/programului, stabilirea domeniului, stabilirea nivelului de detaliu al
informatiilor si analiza efectelor semnificative ale strategiei asupra mediului trebuie
incluse in Raportul de Mediu si se stabilesc in cadrul unui grup de lucru care se
intalneste de cate ori este nevoie pentru definitivarea Raportului de Mediu. Autoritatile de
mediu din fiecare din cele 8 regiuni vor determina incadrarea si vor aproba aspectele

57


regionale relevante ale plrgramului Strategiei nationale de management a namolurilor.
Activitatile din cadrul acestei etape sunt prezentate in tabelul 3.9
Tabelul 3.9: Etapa de finalizare a ESM si elaborarea raportului de mediu
Nr
Activitatile Autoritatilor de Mediu
(AM) / alte autoritati
Activitatile Consultantului
1 Constituie grupul de lucru prin solicitari
trimise Autoritatilor
Participa in cadrul grupului de lucru
Participa in cadrul grupului de lucru
impreuna cu Autoritatile pentru
Sanatate si reprezentanti ai altor
autoritati interesate de efectele
implementarii planului/programului
Participa in cadrul grupului de
lucru
2 Prezinta obiectivele specifice ale
planului/programului si incadrarea in
obiectivele planului/programului ierarhic
superior si in cele generale ale
dezvoltarii durabile
Proiecteaza alternativele posibile ale
planului/programului; se evalueaza
modul in care acestea indeplinesc
obiectivele de mediu relevante pt
plan/program. Obligatoriu trebuie
elaborata si analizata alternativa zero
Elaborarea detaliata a alternativelor
care indeplinesc obiectivele de mediu
relevante
Analizeaza recomandarile facute si
propune masuri de monitorizare a
efectelor semnificative asupra mediului
Evalueaza modul in care acestea
indeplinesc obiectivele de mediu
relevante pt plan/program
Analizeaza problemele
specifice de mediu, starea
mediului, evolutia mediului in
absenta planului/programului,
determinarea obiectivelor de
mediu specifice pt
plan/program
Analizeaza modul in care
obiectivele de mediu relevante
pt plan/program sunt incluse si
respecta alternativele posibile
ale planului/programului
Analizeaza efectele
semnificative asupra mediului,
inclusiv cele transfrontiere
Stabileste masurile de
prevenire, reducere si
monitorizare a efectelor
semnificative ale impactului
asupra mediului pt fiecare
alternativa a
planului/programului; face
recomandari in acest sens
RM recomanda varianta finala
a planului/programului.
3 Anunta in mass-media de 2 ori, inclusiv
pe pagina proprie de internet,
finalizarea RM, disponibilizarea
planului/programului, locul si orarul
consultarii acestora

4 Aduce modificari planului/programului
si/sau RM, pe baza observatiilor primite
din partea publicului

La nivel national s-a constituit un grup de lucru ce s-a intalnit pe data de 23 septembrie
2011. La aceasta intalnire s-a inceput pregarirea variantei schita a raportului de mediu.
Prima varianta a fost pregatita de Consultant si inaintata MMP la data de 6 noiembrie
2011. Aceasta versiune a raportului de mediu este inclusa in Volumul B a partii III a
Strategiei, impreuna cu: (a) un sumar non-tehnic adaugat ulterior si (b) diverse
amendamente ca raspuns la comentariile factorilor interesati ai proiectului de Elaborare a
Strategiei de management a namolurilor de epurare.
Analiza raportului de mediu si etapa luarii deciziei Etapa 3:
In aceasta etapa, dupa cum este aratat si in Tabelul 3.10, titularul este obligate sa
publice 2 anunturi in massmedia (la un interval de 3 zile) si pe site-ul propriu detalii
privind organizarea unei dezbateri publice a raportului de mediu pentru Strategia propusa
de management a namolurilor de epurare. In functie de rezultatul dezbaterii privind
nevoia unor amendamente ale Raportului de Mediu, Autoritatile de mediu vor pregati si
vor elibera avizul de mediu pentru aspectele regionale relevante ale strategiei

58


Tabelul 3.10: Analiza raportului de mediu si etapa de luare a deciziei
Nr
Activitatile Autoritatilor Activitatile Consultantului
1 Depune RM la AM, Autoritatile
pentru Sanatate si la celelalte
autoritati interesate de efectele
implementarii planului/programului
Publica doua anunturi (la interval
de 3 zile) prin care anunta ca in 45
zile va avea loc dezbaterea publica
si ca in acest interval se pot face
observatii si invita AM, Autoritatile
pentru Sanatate si alte autoritati la
dezbaterea publica
Autoritatile pentru Sanatate si celelalte
Autoritati depun la AM puncte de vedere
cu privire la plan/program
Conduce dezbaterea publica,
consemneaza propunerile si intocmeste
PV al dezbaterii
Participa la dezbaterea publica
a planului/programului (nu este
obligatoriu prin lege).
2 Publica anuntul nr. 3 cu privire la
decizia de emitere a Avizului de
Mediu si cu locul unde varianta
avizata a planului/programului
poate fi consultata si unde
organizeaza dezbaterea publica
Ia decizia de emitere a Avizului de Mediu
Anunta titularul in scris cu privire la
Decizie,
Posteaza Decizia pe pagina proprie de
internet
Pune la dispozitia publicului proiectul de
plan/program in forma finala, avizata, la
sediul sau.
Dispune motivat, in scris, refacerea
planului/programului in situatia in care
comentariile publicului evidentiaza un
potential efect negativ
Emite Avizul de Mediu

3 Propune si indeplineste programul
de monitorizare inclus in
documentatie si aprobat de AM
Analizeaza rezultatele programului de
monitorizare si informeaza publicul pe
pagina proprie de internet

Pasii ulteriori pentru obtinerea avizului de mediu, conform procedurii ESM.
Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurii ESM si obtinerea avizelor de mediu sunt
prezentate in Tabelul 3.11..
Tabelul 3.11: Pasii ulteriori pentru finalizarea procedurilor ESM
Pasi principali ramasi ai procedurii ESM
Analiza raportului de mediu varianta schita si elaborarea comentariilor
Finalizarea raportului de mediu
Titularul depune Raportul de Mediu la Autoritatea de mediu, Autoritatile pentru Sanatate si la celelalte autoritati interesate
de efectele implementarii strategiei
Titularul publica doua notificari prin care anunta ca in 45 zile va avea loc dezbaterea publica si ca in acest interval se pot
face observatii si invita AM, Autoritatile pentru Sanatate si alte autoritati la dezbaterea publica
Titularul publica anuntul nr. 3 cu privire la decizia de emitere a Permisului de Mediu si cu locul unde varianta avizata a
planului/programului poate fi consultata si unde organizeaza dezbaterea publica
Autoritatile pentru Sanatate si celelalte Autoritati depun la Autoritatea de mediu puncte de vedere cu privire la plan/program
si are loc dezbaterea publica
Autoritatea de mediu ia decizia de emitere a Permisului de Mediu
Autoritatea de mediu anunta titularul in scris cu privire la Decizie iar acesta publica decizia pe pagina prorie de internet
Titularul pune la dispozitia publicului proiectul de plan/program in forma finala, la sediul sau si/sau cere, in scris,
amendamente la strategie in situatia in care comentariile publicului evidentiaza un potential efect negativ
Amendamente la strategie, daca este cazul
Autoritatea de mediu emite permisul de mediu
Dupa emiterea permiselor de mediu, urmeaza implementarea procedurilor de
monitorizare ESM.

59


3.6 Riscuri si gestionarea riscurilor
Exista destul de multe aspecte necunoscute in contextual implementarii strategiilor de
gestionare a namolurilor la nivel national si regional si s-au facut destul de multe ipoteze
pe parcursul elaborarii strategiilor si a planului de actiune. Fiecarei ipoteze ii este atribuit
si un risc de implementare. Strategia necesita actualizare pri de cate ori trebuie sa
raspunda schimbarilor ce apar datorita ipotezelor incorecte.
O analiza initiala a riscurilor asociata cu strategia propusa s-a dezvoltat intr-o matrice a
riscurilor si este anexata ca si Anexa A. Pe parcursul implementarii strategiei, matricea
riscurilor trebuie analizata periodic si diseminata de catre factorii interesati ai proiectului
in vederea unei gestionari si coordonari corecte a strategiei, sprijinind indeplinirea
rezultatelor dorite.

60


Ipoteze
Risc Impact Masuri de reducere
Actiuni Parti
Pe durata pregatirilor pentru implementarea Stategiei Nationale de Management a Namolului:
Stategia Nationala de
management a namolului
va fi adoptata si publicata
spre utilizare sub forma
unui cadru de lucru pentru
implementare.
Strategia nu este
adoptata / publicata sau
adoptarea si publicarea
se realizeaza cu
intarzieri semnificative
Solutii locale ad-hoc ce
amplifica problema
namolului, neoptimizate si cu
costuri mult mai mari decat
ale oricaror altor solutii
posibile.
Planificarea in
avans, pentru a se
asigura finalizarea la
timp a procesului de
adoptare si
publicare.
MEF,
MADR
Cadrul de reglementare si
institutional se mentine in
stadiul actual pe perioada
adoptarii formale si
publicarii strategiei
Modificari ale
reglementarilor si ale
cadrului institutional.
Intarzierea adoptarii si
publicarii strategiei.
Idem Idem
Acord stabilit intre factorii
interesati in privinta
scopului si continutului
strategie, precum si a
documentelor ghid
aferente.
Deficiente in cooperarea
dintre factorii interesati,
luand in considerare
numarul mare de
institutii, atat la nivel
national cat si local.
Intarzierea adoptarii si
publicarii strategiei.
Idem Idem
Este desemnat un comitet
inter-ministerial, pentru
revizuirea politicii,
strategiei, reglementarilor
si raportarilor asupra
activitatilor de
management a namolului,
inclusiv elaborarea ToR
pentru contractele de
servicii de AT propuse.
Comitetul inter-
ministerial nu este
infiintat sau este
desemnat cu mare
intarziere.
Intarzierea elaborarii la nivel
local a studiilor de
fezabilitate pentru operatorii
si aplicatiile lor pe Fondurile
de Coeziune, in vederea
sprijinirii implementarii
proiectelor de investitii.
Elaborarea TOR ar
trebui demarata cu
resursele
disponibile.
Idem
Restrictia aplicarii
namolului doar pe soluri
cu pH 6.5 a fost
modificata prin
MO344/2004 in sensul ca
pe perioada implementarii
strategiei se va permite
aplicarea namolului pe
soluri cu pH >6.0
Restrictia aplicarii
namolului doar pe soluri
cu pH 6.5 nu a fost
modificata prin
MO344/2004
Zona terenurilor pretabile la
aplicarea namolului va fi
constransa, unele regiuni
fiind mai afectate fata de
altele
Actualizarea politicii
periodic cu
experiente relevante
existente in EU
MMP,
MADR,
MS
Valoarea limita a PAH in
namol este inlaturata din
legislatie (MO 344/2004)
datorita riscurilor pentru
sanatatea umana este
exclusa* din legislatie
Valoarea limita a PAH in
namol ramane
neschimbata in legislatie
(MO 344/2004)
namolul de la 80%** din
statiile de epurare nu este
conform cu limita existenta si
nu poate fi aplicat in
agricultura.
Selectia BPEO pentru
gestionarea namolurilor nu
este realizabila.
Costurile de gestionare a
namolurilor sunt mai mari
decat s-a prevazut
periodic cu practici
UE relevante
MMP,
MADR,
MS
Valoarea limita a As s-a
modificat in MO 344/2004
datorita faptului ca
riscurile nu sunt
semnificative si doar
cateva*** state membre
au adoptat o valoare limita
a As in sol sau namol
Valoarea limita a As in
namol ramane
neschimbata in legislatie
(MO 344/2004)
Namolul de la 49%**** din
SEAU nu este conform si nu
poate fi aplicat in agricultura.
Selectarea BPEO pentru
utilizarea namolului in
agricultura nu este
realizabila. Costul gestionarii
namolului ar putea fi prea
mare.
periodic cu practici
UE relevante
MMP,
MADR,
MS
Appendix A. Matricea riscurilor

61


Ipoteze Risc Impact Masuri de reducere
Actiuni Parti
Pe parsursul implementari strategiei
Valorile tinta ale epurarii
apelor uzate cf Tratatului
de Aderare sunt
indeplinite
Exista intarzieri in
conformarea cu Tratatul
de Aderare
Cresterea productiei de
namol va fi mai lenta decat
s-a crezut. In timp ce
aceasta poate beneficia de o
adoptare progresiva a
utilizarii namolului pe teren,
implementarea utilizarii
namolului termic poate fi
intarziata datorita lipsei de
namol pt perioada medie
sau lunga
Asigurarea ca
programul de
constructive a noi
SEAU, reabilitate si
extinse se
incadreaza in
programul stabilit
MMP,
POS
Fermierii , producatorii de
alimente si publicul
accepta utilizarea
namolului in agricultura
Informatii inadecvate si
marketing privind
utilizarea namolului in
siguranta
Este nevoie de timp pentru a
convince oponentii de
utilizarea benefica a
namolului si de faptul ca ar
putea intarzia dezvoltarea
pietii agricole pentru
utilizarea namolului
Planificarea si
implementarea
campaniilor de
marketing pentru
biosolide tratate
MMP,
MADR,
operatori,
institutii
de
cercetare
Fabricile de ciment
accepta namol in vederea
co-procesarii (la un pret
suportabil)
Fabricile de ciment nu
accepta namolul sau
percep taxe de intrare
(gate fee) prea mari fata
de nivelul de
suportabilitate
Fara o stabilire
corespunzatoare de catre
fabricile de ciment a taxelor
de intrare (gate fee), acest
mod de utilizare a namolului
ar fi expus unor riscuri
Politicile si masurile
ar trebui sa fie
adoptate pentru a
facilita cooperarea si
a stabili valoarea
taxelor
MMP
Este desemnat un comitet
strategiei, reglementarilor
si raportarilor asupra
activitatilor de
management a namolului,
inclusiv planul de actiune
nu s-a stabilit un comitet
strategiei,
reglementarilor
Lipsa de analiza ar putea
genera in solutii mult mai
costisitoare privind utilizarea
namolului sau eliminara
acestuia

Intarirea capacitatii
de analiza utilizand
procedurile de
monitorizare
MMP /
MADR /
MAI / MS
/ ANPM /
Namolul generat de SEAU
este conform standardelor
de calitate stipulate in
versiunea revizuita a OM
344/2004
Descarcarea efluentului
industrial nu este
suficient pusa in vigoare
SEAU ce nu sunt conforme
OM 344/2005 nu se reduc si
implica alte variante de
eliminare a namolului, mai
putin durabile
Se asigura o punere
in vigoare a
standardelor de
descarcare
MMP,
ANPM,
operatorii
de apa
Operatorii serviciilor de
canalizare respecta in
totalitate legislatia de
mediu si cerintele privind
acordarea permiselor ce
influenteaza
managementul namolurilor
Nu se respecta in
totalitate cerintele, sau
cerintele legale nu
conduc la o protectie
suficienta a mediului
Impact potential asupra
resurselor de apa, solului,
asupra calitatii recoltelorsi a
sanatatii umane
Autoritatile
responsabile trebuie
sa fie active. Un
comitet
interministerial ar
trebui sa
supravegheze buna
desfasurare
MMP,
MADR,
MAI, MS,
ANPM,
GM
Ajustarea tarifelor este
implementata pentru a
acoperi amortizarea
costurilor, opex si c apex
associate cu tratarea si
utilizarea namolului
conform strategiei
nationale
Ajustarea tarifelor este
suportabila,
inacceptabila pentru
administratia locala
Implementarea BPEO pentru
gestionarea namolurilor este
intarziata.
Operatori si
administratii locale
ar trebui sa
optimizeze costurile
de O si M pentru
toate serviciile de
alimentatre cu apa si
canalizare
Operatori,
ADI
Nota: * Recoltele nu absorb PAH iar riscul potential provine din pascutul animalelor pe ternuri tratate cu namol; reziduul de namol este
ingerat si din cauza ca PAH este lipofil, poate fi transferat in lapte. Deoarece imprastierea namolului pe terenurile de pasunat este
interzis, nu exista niciun risc din acest punct de vedere. Doar 5 state membre au adoptat o valoare limita pentru PAH, restul tarilor
considerand ca PAH-ul din namol nu prezinta un risc
** Pe baza analizelor de namol intreprinse de Consultant in perioada decembrie 2010-ianuarie 2011
*** Doar cateva state membre (7) au adoptat o valoare limita a arsenicului in namol (si doar 2 au fixat limite ale acestuia in sol),
deoarece nu se considera un risc important. Romania a fixat o limita a concentratiei minima la nivel international. Deoarece legislatia
interzice utilizarea namolurilor pe ternuri cultivate cu legume sau pentru pasunat, riscul primar asupra sanatatii este eliminate, si deci
cerinta de monitorizare a arsenicului in namol poate fi eliminate fara problem

62


**** Pe baza analizelor de namol intreprinse de Consultant in perioada decembrie 2010-ianuarie 2011

Strategia Part III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Part III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elaborarea politicii naionale de

gestionare a nmolurilor de epurare

S-ar putea să vă placă și