Thomas Mann

DOCTOR FAUSTUS
Viaa compozitorului german Adrian Leer!iihn poestit" de un prieten
CUM AM SCR#S DOCTOR FAUSTUS Romanul unui roman
OPERE XX
THOMASMANN
Viaa compozitorului german
Adrian Leer!uhn poestit" de un prieten
Romanul unui roman
, r
RAO International Publishing Company
RAO #nternational $u%lishing Compan& S'A' $'O' (o) *+,l-. (ucure/ti0 ROM12#A
T3OMAS MA22
Doktor Faustus
Cop&right 4D Thomas Mann0 5-6+ Alle Rechte %ei S'Fischer Verlag 7m%30 Fran!8urt am Main
Traducere din lim%a german"
EUGEN BARBU ANDREI ION DELEANU
Cop&right 9 5--:
RAO #nternational $u%lishing Compan& S'A' pentru ersiunea ;n lim%a rom<n"
Coperta coleciei
DO2= STA2
CR#ST#A2 (1D=SCU
$e copert" GUSTAVKLIMT, Palas Atena
Tiparul e)ecutat de =LS2=RDRUC> (erlin0 7ermania
Aprilie 5--: #S(2 -+*,-5?6,.@,)
DOCTOR FAUSTUS
Viaa compozitorului german
Adrian Leer!uhn poestit" de un prieten
Lo giorno se n 'andava, e l'aer bruno toglieva gli aniai !"e sono in terra dalie #ati!"e loro, ed io sol uno
'a$$are!!"iava a sostener la guerra si del !aino e si della $ietate, !"e ritrarr% la ente !"e non erra& '
Muse, o alto ingegno, or 'aiutate, o ente !"e s!rivesti !id e" 'io vidi, (ui si$arr% la tua nobilitate&
DA)T*, In#erno
V
Ain s" a8irm cu toat" hot"r;rea c" nu dorina de a scoate ;n eiden" propria,mi persoan" m" ;ndeamn"
s" spun mai ;nt;i c;tBea cuinte despre mine ;nsumi /i despre 8irea mea0 p;n" a nu ;ncepe s" a/tern pe
h;rtie iaa celui care a 8ost Adrian Leer!uhn C o prim" /i 8"r" ;ndoial" proizorie %iogra8ie a
prietenului iu%it0 genialul muzician0 at;t de cumplit ;ncercat0 mai ;nt;i ;n"lat apoi pr""lit de un destin
potrinic' 2umai presupunerea c" cititorul C mai %ine,zisD iitorul cititorE deoarece pentru moment nu
e)ist" nici cea mai modest" perspecti" ca scrierea mea s" poat" edea lumina tiparului C dau poate0
dac"0 printr,o minune0 ea ar p"r"si aceast" 8ort"rea" ameninat" din toate p"rile care este =uropa
noastr" /i ar duce oamenilor de a8ar" un zon din taina solitudinii noastreE C dar rog s" mi se ;ng"duie
s" iau 8raza de la ;nceputD numai g;ndul c"0 pro%a%il0 cititorul a dori s" /tie c;te cea despre narator
m" determin" s" pun ;naintea acestor m"rturii c;tea note re8eritoare la persoana mea C desigur0 pe
deplin con/tient c" tocmai ;n 8elul acesta s,ar putea s",i trezesc ;ndoielile0 s",l determin s",/i pun"
;ntre%area dac" se a8l" pe m;ini %une0 reau s" spunD dac" eu0 prin ceea ce reprezint0 s;nt omul potriit
pentru o asemenea menire la care mai cur;nd m" ;ndeamn" inima dec;t m" ;ndrept"e/te reo a8initate
a 8irii'
Recitesc r;nduriBle de mai sus /i m" "d silit s" recunosc ;n ele o anume nelini/te /i o ;ngreunare a
respiraiei0 c;t se poate de caracteristic" pentru starea de spirit ;n care m" a8lu ast"zi0 @* mai 5-6*0 la
doi ani dup" moartea lui Leer!uhn0 la doi ani dup" ce dintr,o noapte ad;nc" el a trecut ;n cea 8"r" de
s8;r/it0 /i c;nd eu0 ;n camera de lucru de la Freising,pe,#sar0 mic" /i intim"0 m" apuc s" a/tern pe h;rtie
poestea ieii ne8ericitului meu prieten ce se odihne/te ;ntru Domnul C o0 de,ar 8i a/a F de s,ar odihni
;ntru Domnul C caracteristic" zic0 pentru o stare de spirit ;n care neoia plin" de emoie de a m"
con8esa se amestec" nespus de ap"s"tor cu o s8ial" pro8und" ;n 8aa unei ;ndatoriri ce m" dep"/e/te'
S;nt o 8ire cu totul cump"tat"0 cred c" pot spune s"n"toas"0 temperat"0 %l;nd"0 ;nclinat"
. G T"oas Mann
c"tre armonie /i raiune0 un c"rturar /i un !on+uratus
,
al Harmiei latineI0B nu lipsit de raporturi cu artele
8rumoase Jc;nt la iola dBamoreK0 un 8iu al muzelor ;n ;nelesul academic al cu;ntului0 care %ucuros se
consider" descendent al umani/tilor germani de pe remea 8aimoaselor *$istolae obs!uroru
virorunv, urma/ al unor Reuchlin0 Crotus on Dornheim0 Mutianus si =oB%an 3esse' Demonicul0 oric;t
de puin mi,a/ ;ng"dui s" t"g"duiesc in8luena lui asupra ieii omene/ti0 a 8ost ;ntotdeauna categoric
str"in 8irii mele0 l,am eliminat instincti din concepia mea despre lume0 8"r" a simi reodat" nici cea
mai Bmic" ;nclinare c"tre relaii necugetate cu 8orele ;ntunericului0 nici tru8ia de a le prooca s" urce la
mine0 iar0 de,ar ;ncerca s,o 8ac" din propriul lor im%old0 8"r" a contri%ui la aceasta0 ;ntinz;ndu,le m"car
un deget' Acestei coningeri i,am adus /i Lert8e0 morale0 /i chiar ;n ce prie/te %un"starea material"0
prin 8aptul c"0 8"r" ezitare0 am renunat ;nainte de termen la cariera mea ;n ;n""m;nt0 care mi,era at;t
de drag"0 atunci c;nd s,a doedit c" ea nu se putea ;mp"ca nici cu spiritul /i nici cu e)igenele eoluiei
noastre istorice' Din punctul acesta de edere s;nt mulumit de mine' ;ns" ;ndoiala mea dac" am ;ntr,
ade"r sau nu ocaia necesar" pentru misiunea pe care mi,am asumat,o aici nu e dec;t ;nt"rit" de
hot"r;rea de care am dat doad" sau0 dac" rei0 de caracterul m"rginit al persoanei mele morale'
A%ia luasem condeiul ;n m;n" /i mi,a /i sc"pat un cu;nt care m,a pus ;ntr,o anumit" ;ncurc"tur" D
cu;ntul HgenialIE or%eam despre geniul muzical al r"posatului meu prieten' Or cu;ntul acesta0
HgeniuI0 chiar dac" este superlati0 conine0 net"g"duit0 o sonoritate /i un sens no%il0 plin de armonie /i
umanitate s"n"toas"0 /i oameni de 8elul meu0 oric;t de departe ar 8i de preteniaBde,a 8ace parte ei ;n/i/i
din aceast" ;nalt" s8er" /i de a 8iB 8ost d"ruii cu divinis in#lu-ibus e- alto , n,ar aeaM nici un moti
;ntemeiat de a se simi intimidai ;n 8aa lui /i nici n,ar aea de ce s" nu or%easc" despre el /i s" se
comporte ;n 8aa sa cu 8runtea sus0 oios /i cu o respectuoas" 8amiliaritate' A/a s,ar p"rea' Ni totu/i0 nu
se poate contesta0 /i nici nu s,a contestat reodat"0 c" ;n aceast" s8er" str"lucitoare
5 $"rta/ credincios0 mem%ru 8idel .lat/&
@ Cele%r" satir" anonim" de la ;nceputul secolului al OV#,lea'
* Diine inspiraii din 8nalt .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G -
e)ista cea nelini/titor0 cea iraional /i demonic0 ca /i cum ;ntre geniu /i 8orele ;ntunericului s,ar ese
leg"turi male8ice0 /i tocmai de aceea epitetele lini/titoareD Hno%ilI0 HumanI0 HarmonicI0 pe care am
;ncercat s" i le al"tur0 nu or s" i se potrieasc" pe deplin /i nu se potriesc nici m"car atunci c;nd este
or%a C /i,mi pare r"u c" s;nt neoit s" 8ac aceast" deose%ire C de un geniu pur0 autentic0 d"ruit de
diinitate0 iar nicidecum de o creaie arti8icial"0 8unest"0 o%inut" prin intermediul reunui eli)ir
diaolesc0 ;ntruchipare culpa%il" /i mor%id" a unor daruri naturale0 rod al unor tocmeli a%Lecte'''
Aici m" ;ntrerup0 cu sentimentul umilitor al unui e/ec artistic /i al unei lipse de cump"tare' Adrian n,ar
8i introdus0 ;ntr,o sim8onie0 de pild"0 at;t de prematur o asemenea tem" C cel mult ar 8i l"sat,o s" se
;ntrez"reasc" oalat0 a%ia percepti%il' De alt8el0 poate c" ceea ce am spus 8"r" s" reau ;i a p"rea
cititorului doar o aluzie ne;neleas"0 o%scur"0 numai eu a;nd sentimentul unei indiscreii /i al unei
nepriceperi grosolane' Unui om ca mine ii ine 8oarte greu0 i se pare aproape o 8riolitate s" adopte0
8a" de un lucru care ;i e mai scump dec;t ochii din cap0 punctul de edere al artistului creator /i s",l
trateze cu senin"tatea Luc"u/" a acestuia' De aci /i interenia mea prematur" asupra deose%irii dintre
geniul pur si cel impur0 deose%ire a c"rei e)isten" o recunosc numai pentru ca imediat s" m" ;ntre%
dac" e drept s" e)iste' ;ntr,ade"r0 e)periena m,a o%ligat s" re8lectez la aceast" pro%lem" cu at;ta
st"ruin" /i cu at;ta intensitate0 ;nc;t uneori constatam ;nsp"im;Bntat c" 8usesem ;mpins 8"r" s" reau
dincolo de limitele de g;ndire ce,mi erau ;ng"duite0 cuenite0 ca /i cum a/ 8i tr"it o e)altare Himpur"I a
8acult"ilor mele naturale'''
Din nou m" ;ntrerup0 amintindu,mi c" am aLuns s" or%esc de geniu /i de natura sa supus" unei
in8luene demonice numai pentru a e)plica ;ndoiala mea dac" ara sau nu ocaia tre%uitoare ;ndatoririi
asumate' De,a/ putea m"car 8ace s" prealeze asupra scrupulelor mele de con/tiin" argumentele0 %une
sau rele0 de care dispun' Mi,< 8ost dat s" tr"iesc muli ani din ia" ;n intimitatea unui om de geniu0 a
eroului acestor 8ile0B s",l cunosc din anii copil"riei0 s" 8iu martorul eoluiei sale0 al destinului s"u /i s"
aduc modestul meu aport la opera sa creatoare' Li%retul e)u%erantei opere de tineree a lui Leer!iihn0
5P G T"oas Mann
dup" comedia lui Sha!espeare 2adarni!ele !"inuri ale dragostei, a 8ost scris de mine /i mi,a 8ost
;ng"duit s" particip ;ntr,o oarecare m"sur" /iB la ela%orarea te)tului suitei lirice grote/ti Gesta
1o3noru, c;t /i la cel al oratoriului A$o!ali$sa S#intului Ioan Teologul& Asta pe de o parte sau0
poate0 asta,i totul' Dar m" a8lu de asemenea ;n posesia unor h;rtii0 ;nsemn"ri nepreuite0 pe care
r"posatul mi le,a ;ncredinat mie si nim"nui altuia0 ;ntr,un act de ultim" oin"0 ;n zilele in care era
;nc" s"n"tos la minte si la trup sau C dac" nu,mi este ;ng"duit s" m" e)prim ;n 8elul acesta C ;n zilele
;n care p"rea ast8el prin comparaie /i ;n ochii legiiE pe aceste h;rtii m" oi ;ntemeia ;n relatarea mea0
%a ;mi propun ca0 dup" o alegere potriit"0 s" intercalez unele dintre ele chiar ;n acest te)t' ;n 8ine sau0
mai %ine zis0 ;nainte de orice C /i aceast" Lusti8icare a 8ost dintotdeauna cea mai ;ntemeiat"0 dac" nu
;n 8aa oamenilor0 m"car ;n 8aa lui Dumnezeu C l,am iu%it C cu groaz" /i duio/ie0 cu mil" /i
admiraie0 cu d"ruire C /i prea puin m,am ;ntre%at dac" sentimentul acesta era reciproc'
2u era' O0 nu F Faptul c" ;mi las"0 dup" moarte0 schiele de compoziii /i 8ilele cu ;nsemn"ri zilnice
arat" mai cur;nd o ;ncredereB amical" o%iecti"0 aproape c" a/ putea spune plin" de condescenden" /i0
indiscuta%ilB0 m"gulitoare pentru con/tiinciozitatea0 pietatea /i corectitudinea mea' Dar s" iu%easc" Q
$e cine s" 8i iu%it omul acesta Q $e remuri0 o 8emeie C poate' Spre s8;r/it0 un copil C posi%il' $e,un
t;n"r u/uratic0 8luture seduc"tor0 un intim0 pe care mai t;rziu0 tocmai pentru c" simea o atracie pentru
el0 l,a ;ndep"rtat C ;mping;ndu,l ;n %raele morii' S",/i deschid" el inima cuia Q S" lase el pe cinea
s" p"trund" ;n iaa lui Q 2u e)ista a/a cea la Adrian' Deotamentul omenesc0 ;l accepta C a/B Lura D
8"r" m"car s" %age de seam"' At;t de mare era indi8erena lui ;nc;t a%ia dac" era con/tient de cele ce se
petreceau ;n Lur0 a%ia dac" ;/i d"dea seama ;n societatea cui se a8l"0 iar 8aptul c" numai 8oarte rar se
adresa reunui interlocutor pe nume m" 8ace s" presupun c" nici nu /tia cum ;l cheam"0 de/i cel"lalt
era per8ect ;ndrept"it s" cread" contrariuLVA/ compara singur"tatea lui cu un a%is unde se cu8undauB0
8"r" zgomot si 8"r" urm"0 toate sentimentele cu care era ;nt;mpinat' =)ista ;n Lurul lui o r"ceal" C /i
cum mi se str;nge inima c;nd 8olosesc acest cu;nt0 pe care /i el l,a a/ternut odat" pe h;rtie0 dar ;n ce
;mpreLur"ri mon,
D'0T'1 FAUSTUS G 55
struoaseF Viaa /i e)periena pot da unor cuinte0 luate izolat0 un accent ce le ;nstr"ineaz" cu totul de
semni8icaia lor o%i/nuit" /i le con8er" un nim% de spaim"0 de ne;ne8es pentru cel nedeprins s" le
desci8reze sensul cel mai monstruos'
##
M" numesc Serenus Reit%lom /i s;nt doctor ;n 8ilozo8ie0 ;mi repro/ez c" am ;nt;rziat ;n chip at;t de
neo%i/nuit aceast" prezentare0 dar des8"/urarea literar" a ;nsemn"rilor de 8a" nu mi,a dat p;n" acum
r"gazul s,o 8ac' Am /aizeci de ani0 adic" m,am n"scut C primul din patru copii C ;n anul 5..* de la
Cristos0 la >aisersaschern,pe,Saale0 ;n districtul Merse%urg0 unde /i,a petrecut /i Leer,!iihn anii lui
de /coal"0 ceea ce ;mi ;ng"duie s" pot am;na descrierea mai am"nunit" a acestei perioade0 p;n" ce oi
aLunge0 cronologic0 la ea' Cum iaa mea s,a ;mpletit adesea cu aceea a maestrului0 a 8i mai potriit s"
or%esc despre am;ndou" o dat" pentru a nu mai c"dea ;n p"catul anticip"rii0 c"tre care0 de alt8el0 e/ti
totdeauna ;mpins c;nd i,e inima plin"'
Fie spus aici doar at;t0 c" 8amilia ;n care am enit pe lume aparinea %urgheziei miLlocii0 pe Lum"tate
;n"at"0 c"ci tat"l meu0 Solgemut Reit%lom0 era 8armacist C de alt8el cel mai de 8runte din partea
loculuiE mai e)ista o 8armacie ;n >aisersaschern0 dar ea nu s,a %ucurat niciodat" de aceea/i ;ncredere
din partea cump"r"torilor ca spieria HLa S8;ntul ArhanghelI a lui Reit%lom0 /i ;n permanen" a aut o
situaie grea' Familia noastr" 8"cea parte din restr;nsa comunitate catolic" a unui ora/ ;n care
maLoritatea populaiei0 8ire/te0 era de con8esiune luteran"E mai ales mama CB o credincioas" 8iic" a
%isericii C ;/i ;ndeplinea cu scrupulozitate ;ndatoririle religioase0 pe c;nd tat"l meu0 pro%a%il /i din
lips" de timp0 se doedea mai l"s"tor ;n tre%urile astea0 8"r" s",/i t"g"duiasc" ;ns" c;tu/i de puin
solidaritatea cu coreligionarii s"i0 solidaritate ce,/i aea0 de alt8el0 ;nsemn"tatea ei politic"' Demn de
remarcat e 8aptul c" saloanele de primire de la etaL0 deasupra la%oratorului /i 8armaciei0 erau
8recentate0 ;n a8ar" de parohul nostru0 consilierul ecleziastic RTilling0 /i de ra%inul ora/ului0 pe nume
doctor Carle%ach0 ceea ce cu greu ar 8i 8ost cu putin" ;n cercurile protestante' Ca
5@ G T"oas Mann
;n8"i/are0 reprezentantul %isericii romane ar"ta mai %ine' Dar eu am r"mas cu impresia0 ;ntemeiat"0
poate0 ;ndeose%i pe or%e de,ale tat"lui meu0 c" talmudistul m"runel0 cu %ar%" lung" /i cu calot" pe
cap0 ;l ;ntrecea cu mult ;n erudiie /i perspicacitate religioas" pe con8ratele s"u de alt" credin"'
Datorez poate acestei e)periene din tineree0 dar /i receptiit"ii luminate a cercurilor ereie/ti pentru
creaia lui LeeBr!uhn0 8aptul c" tocmai ;n pro%lema ereiasc" n,am putut 8i niciodat" ;ntru totul de
acord cu 8elul ;n care Fuhrer,ul nostru /i paladinii s"i au ;ncercat s,o soluioneze0 ceea ce /i,a aut
partea de in8luen" ;n chestiunea demisiei meleBdin ;n""m<nt' Fire/te0 n;i,au ie/it ;n cale /i unele
specimene ale acestei rase C este destul s" m" g;ndesc0 de pild"0 la saantul (reisacher din Munchen
C a;nd un caracter antipatic /i iritant0 asupra c"rora ;mi propun s" arunc oarecare lumin" la locul /i
momentul potriit'
;n ceea ce prie/te originea mea catolic"0 se,nelege0 desigur0 de la sine c" ea mi,a modelat /i in8luenat
personalitatea0 8"r" ;ns" ca aceast" latur" a ieii mele s" 8i intrat reodat" ;n contradicie cu concepia
umanist" despre lume /i cu dragostea pentru Hcele mai no%ile arte /i /tiineI0 cum li se spunea pe
remuri' ;ntre aceste dou" elemente componente ale personalit"ii mele a e)istat ;ntotdeauna o armonie
per8ect"0 care de alt8el nu e greu de p"strat dac" te,ai n"scut /i ai crescut0 ca mine0 ;n atmos8era unui
or"/el str"echiB0 unde amintirile /i prezena monumentelor te poart" departe ;n urm"0 c"tre remurile
dinaintea schismei0 c;nd lumea cre/tin" era una' >aiser,saschern e a/ezat0 ce,i drept0 chiar ;n miLlocul
regiunii de %a/tin" a Re8ormei0 ;n inima inutului lui Luther0 ;nconLurat de ora/e purt;nd nume ca
=isle%en0 Sitten%erg0 Uuedlin%urg0 precum /i 7rimma0 Sol8en%uttel /i =ise,nach C ceea ce0 de
asemenea0 este semni8icati /iBpentru iaa interioar" a lui Leer!uhn0 luteranul0 /i Lusti8ica orientarea
iniial" spre teologie a studiilor sale' Dar eu a/ rea s" compar Re8orma cu o punte care duce nu numai
din remurile scolasticii p;n" ;n lumea noastr"0 a g;ndirii li%ere0 ci /i ;napoi0 ;n eul mediu C /i poate
chiar mai departe0 p;n" la acea tradiie cre/tin" catolic" dinaintea schismei de pasiune senin" pentru
cultur"' ;n ce m" prie/te0 am sentimentul c"0 la drept or%ind0 a/ 8i mai la
D'0T'1 FAUSTUS G 5*
locul meu ;n s8era aurit" ;n care S8;nta Fecioar" era numit" 4ovis ala $arens &
Ca s" mai adaug strictul necesar la %iogra8ia mea0 oi spune c" p"rinii mi,au dat posi%ilitatea s"
8recentez liceul din ora/ul nostru0 acela/i unde cu doi ani mai t;rziu a ;n"at /i Adrian0 /coal"
;ntemeiat" ;n a doua Lum"tate a secolului al OV,le< /i care mai purta p;n" nu demult numele de
HNcoala 8railor ieii simpleI' 2umai dintr,o oarecare Len"0 datorit" rezonanei ;nechit,istorice C
pentru o ureche modern" ea putea s" ai%" o u/oar" nuan" de ridicol C s,a renunat la aceast"
denumire0 scoal" 8iind re%otezat" gimnaziulB (oni8aciu0 dup" %iserica 8necinat"' C;nd am p"r"sit
liceul0 la ;nceputul acestui secol0 m,am ;ndreptat0 8"r" nici o ezitare0 spre studiul lim%ilor clasice0 ;n
care m" eideniasem ;ntr,o anumit" m"sur" ca ele0 /i m,am consacratBlui la uniersit"ile din
7iessen0 Vena /iB Leipzig0 iar la cea din 3alle ;n 5-P6 /i 5-P:0 adic" ;nB aceea/i reme C /i nu
;nt;mpl"tor ;n aceea/i reme C ;n care studia acolo /i Leer!uhn'
ALuns aici nu m" pot ;mpiedica C lucru care mi se ;nt;mpl" at;t de 8recentF C s" nu admir0 ;n treac"t0
raportul intim /i aproape misterios ;ntre interesul pentru 8ilologia clasic" /i sentimentul iu si a8ectuos
pentru 8rumuseea omului /i m"reia raiunii lui C raport ce se mani8est" mai ;nt;iBprin 8aptul c" s8era
studiului lim%ilor echi poart" numele de HhumanioraI0 apoi chiar prin 8aptul c" o coordonare
su8leteasc" a pasiunii pentru semantic" si a celei pentru disciplinele umanistice are ca 8ericit rezultat
ideea de educaie0 iar ocaia de educator al tineretului se ;ntrege/te aproape ineita%il cu cea de
saant 8ilolog' Omul cuno/tinelor enciclopedice ;n /tiinele naturii poate 8oarteB %ine s" 8ie ;n""tor0
dar niciodat" educator ;n sensul /i ;n m"sura ;n carepoate 8i un adept al a/a,numitelor bon3e litterae &
2ici cel"lalt lim%aL0 mai intens poate0 dar ciudat de nearticulat0 cel al sunetelor Jdac" ne e ;ng"duit s"
cali8ic"m ;n acest 8el muzicaK0 nu mi se pare c" ar putea 8i inclus ;n s8era pedagogic" a disciplinelor
umaniste cu toate c" /tiu 8oarte %ine c" ;n educaia elin" si ;n special ;n iaa pu%lic" a cet"ilor antice
a aut un ro8 aLut"tor' Mai degra%" am impresia c"0 ;n po8ida ri,
5 S8;nta mam" a lui Vupiter .lat&/&
5 Literatura aleas" .lat/&
56 G T"oas Mann
gorii logice /i morale pe care o ;m%rac" uneori0 acest lim%aL 8ace parte dintr,o lume supranatural"0
pentru care n,a/ ;ndr"zni s" pun m;na ;n 8oc c" e sigur" su% aspectul raiunii /i al demnit"ii omene/ti'
Faptul c" s;nt0 cu toate acestea0 deotat muzicii din toat" inima se num"r" printre contradiciile
inerente 8irii omene/ti0 8ie c" le regrei0 8ie c" ;i 8ac pl"cere'
Asta0 ca o parantez" ;n a8ara temei noastre' Ni totu/i nu chiar ;n a8ar"0 ;ntruc;t chestiunea0 dac" ;ntre
uniersul pedagogic plin de no%lee al spiritului /i acea lume a spiritelor de care te apropii numai cu
mare primeLdie se poate trasa o linie de demarcaie net" /i indiscuta%il"0 8ace parte ;ntru totul /i ;nc"
peste m"sur" din tema dez%"tut" de mine' Ce domeniu uman0 8ie el cel mai pur0 mai rednic de
preuire /i mai %ine intenionat ar putea 8i cu totul inaccesi%il puterilor necurate0 %<0 chiar se cuine s"
ad"ug"m0 s,ar putea lipsi cu totul de rodnicul contact cu ele Q #deea aceasta0 deloc nepotriit" chiar la
un om a c"rui natur" intim" e 8undamental str"in" de tot ce e demonic0 mi,a r"mas ;n minte din
anumite momente ale unei c"l"torii de studii de aproape un an /i Lum"tate ;n #talia /i 7recia C
c"l"torie pe care %unii mei p"rini mi,au dat posi%ilitatea s,o 8ac dup" ce am luat e)amenul de diplom"
C c;nd0 de pe Acropole0 prieam de,a lungul C"ii Sacre0 pe unde treceau sacerdoii ;mpodo%ii cu
e/ar8e de culoarea /o8ranului /i cu numele lui #acchus pe %uze0 iar mai apoi0 pe c;nd m"Ba8lam chiar pe
locul iniierii0 ;n inutul =u%uleus0 pe marginea r;pei plutonice c"scat" intre st;nci' Acolo am simit0 am
intuit mai %ine zis0 plenitudinea sentimentului ital ce se degaL" din zelul cu care elenismul olimpic
cele%reaz" diinit"ile a%isului0 /i adesea0 de la ;n"limea catedrei0 am e)plicat eleilor mei din ultimul
an c"0 ;n 8ond0 cultura nu este dec;t integrarea prin pietate /i ordine0 a/ spune mai adecat0 prin
;m%l;nzire0 a monstruosului nocturn ;n cultul zeilor'
;napoiat din acea c"l"torie0 t;n"rul de dou"zeci /i /ase de ani a g"sit un post la liceul din ora/ul natal0
aceea/i scoal" ;n care c"p"tase primele noiuni de educaie /tiini8ic" E am ;nceput0 a/adar0 s" predau
latina0 elina si istoria0 la cursul in8erior0 timp de numai c;tea semestre0 p;n" c;nd C ;n al
patrusprezecelea an al eacului nostru C am deenit mem%ru al corpului didactic al (aariei0 8iind
trans8erat la Freising0 unde0 de alt8el0 m,am /i sta%ilit0 /i
D'0T'1 FAUSTUS G 5:
de atunci0 timp de mai %ine de dou" decenii0 mi,am des8"/urat ;ntr,un 8el mulumitor actiitatea de
pro8esor de liceu0 dar /i pe cea de lector la seminarul teologic0 la acelea/i discipline'
BDe timpuriu0 cur;nd dup" numirea mea la >aisersaschern0 m,am c"s"torit C ;ndemnat de 8irea mea
ordonat" si de dorina moral" de a intra ;n r;ndul oamenilor' 3e8ene0 n"scut" Olha8en0 admira%ila mea
soie0 care /i ast"zi ;nc" ;mi mai ocrote/te anii acum ;n declin0 era 8iica unui coleg de 8acultate /i de
pro8esie0 mai ;rstnic0 originar din RTic!au0 ;n Sa)onia0 /i chiar cu riscul de a trezi z;m%etul
cititorului0 oi m"rturisi c" numele de %otez al ginga/ei copile0 3elene0 aceste sila%e 8ermec"toare0 au
aut si ele un rol0 /i nu cel mai ne;nsemnat0 ;n alegerea 8"cut"I' Un asemenea nume e ca o
%inecu;ntare cereasc" /i nu te poi sustrage magiei sale pure0 chiar dac" ;n8"i/area celei care,l poart"
nu r"spunde e)igenelor riguroase dec;t ;ntr,un sens %urghez /i ;ntr,o m"sur" modest"0 si chiar /i ast8el
numai ;n mod trec"tor0 dator;ndu,se doar 8armecului pieritor al tinereii' Ni pe 8iica noastr"0 care de
mult /i,a legat iaa de un om de trea%"0 procurist la (anca (aarez" de =8ecte din Regens%urg0 tot
3elene am %otezat,o' Scumpa mea soie mi,a d"ruit0 ;n a8ar" de aceast" 8iic"0 /i doi 8eciori0 ast8el c"0
dup" cum le e oamenilor scris0 mi,a 8ost dat s" gust %ucuriile /i griLile paternit"ii0 de/i doar ;n limite
moderate' Copiii mei n,au mani8estat cu nici un prileL0 daruri neo%i/nuite' Acest lucru tre%uie s",l
recunosc' S;nt cel din urm" care s" 8i pretins reodat" c" puteau 8i comparai cu 8ermec"torul copil
care era 2epomu! SchneideTein0 nepotul lui Adrian /i mai t;rziu %ucuria ochilor lui' Am;ndoi 8iii mei
sluLesc pe Fiihrer0 unul ;ntr,un post ciil0 cel"lalt ;n 8orele armate0 /i cum0 ;n unii generale0 atitudinea
mea oarecum surprinz"toare 8a" de conduc"torii "rii a creat un 8el de id ;n Lurul meu0 raporturile
acestor tineri cu pa/nicul lor c"min p"rintesc au deenit destul de rare'
###
Cei din neamul Leer!uhn erau din tat" ;n 8iu me/te/ugari /i agricultori mai ;nst"rii0 care prop"/iser"0
parte prin inutul Schmal!alde0 parte prin Sa)onia0 pe alea Saalei'B Familia propriu,zis" a lui Adrian
se a/ezase0
5? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 5+
de mai multe generaii0 la 8erma (uchel din satul O%er,Teiler0 aproape de Seissen8els0 staie p;n" la
care 8"ceai0 de la >aisersaschern0 trei s8erturi de or" cu trenul0 a/a c" pentru a aLunge la 8erm" tre%uia
s" i se trimit" o c"ru" la gar"' (uchel era o r"ze/ie maiB rotunLoar"0 care ;i ;ng"duia s" ii doi cai de
h<m /i s" te nume/ti proprietar agricolD m"sura reo cincizeci de pogoane de ar"tur" /i p"/une0 cu
acareturi0 /i o p"durice0 e)ploatat" ;n o%/teE la aceasta se ad"uga o cas" tihnit" /i ;nc"p"toare din grinzi
/i chirpici0 pus" pe temelie de piatr"' Cu ham%are /i graLduri0 casa alc"tuia trei din laturile unui p"trat
;n miLlocul c"ruia C n,am s" uit niciodat" C se ;n"la un tei m"re acoperit ;n iunie de 8lori par8umate0
/i acest copac 8alnic era ;nconLurat de o %anc" opsit" ;ri erde' Se pare c" st"tea puin ;n drumul
c"ruelor din curte0 /i am auzit c" mereu se ;nt;mpla ca t;n"rul mo/tenitor s" st"ruie pe l;ng" tat"l s"u
s",i dea oie0 din consideraiuni practice0 s",l do%oare0 ceea ce nu,l ;mpiedica0 mai apoi0 aLuns st"p;n0
s",l ia su% ocrotirea sa ;mpotria preteniilor identice ale propriului s"u 8iu'
De c;te ori tre%uie s" 8i um%rit copacul acesta somnul u/or de amiaz" /i Loaca micului Adrian0 care s,a
n"scut ;n anul 5..:0 la remea c;nd teiul ;n8lorea0 ;n catul de sus al casei de la (uchel0 ca al doilea 8iu
al soilor Vonathan /i =ls%eth Leer!uhn' Fratele s"u0 7eorg0 acum 8"r" ;ndoial" gospodarul de,acolo0
se n"scuse cu cinci ani mai ;nainte' O sor"0 Ursula0 l,a urmat la acela/i r"stimp' Cum ;ntre prietenii /i
cuno/tinele pe care,i aea 8amilia Leer!uhn ;n >aisersaschern se num"rau /i p"rinii mei0 %a chiar
;ntre 8amiliile noastre se legase0 ;nc" de mult0 o ;nelegere cordial"0 ara petreceam multe dup",amieze
de duminic" la ei0 la ar"0 unde ca or"/eni ce eram ne %ucuram din toat" inima de %un"t"ile rustice cu
care ne osp"ta Fr<u Leer!uhn0 de p;inea neagr" ;rtoas" uns" cu unt proasp"t0 de 8agurii aurii de
miere0 de c"p/unile delicioase cu sm;nt;n"0 de laptele co"sit din str"chinile al%astre0 amestecat cu
zah"r /i cu %uc"ele de p;ine de secar"' #n remea primei copil"rii a lui Adrian0 sau Adri cum i se zicea0
%unicii lui mai locuiau ;nc" ;n aripa %"tr;nilor0 dar gospod"ria era cu totul ;n m;inile celor tineri /i doar
seara0 la cin"0 %"tr;nul0 de alt8el ascultat cu tot respectul0 se mai amesteca ;n tre%uri0 ;ndrug;nd c;te
cea cu gura lui /tir%"' #maginea acestor predecesori0 care nu mult dup" aceea
s,au stins0 unul dup" cel"lalt0 mi,a r"mas doar ag ;n amintire' Dar cu at;t mai limpede am reinut
chipul copiilor lor0 Vonathan /i =ls%eth Leer!uhn0 amintire schim%"toare ;ns"0 care de,a lungul anilor
mei de copil"rie0 apoi de /coal" /i de studenie a alunecat0 pe nesimite0 dar implaca%il0 schim%;ndu,/i
;n8"i/area tine,reasc"B;n alta mai o%osit"'
Vonathan Leer!uhn era un %"r%at de cea mai autentic" ras" german"0 un tip cum aproape c" nu mai e
de g"sit ;n ora/ele noastre /i cu siguran" c" nici printre cei ce ast"zi reprezint"0 prea adesea cu o
nelini/titoare %rutalitate0 poporul nostru ;n 8ata lumii C o 8izionomie purt;nd parc" pecetea remurilor
trecute0 p"str;nd ;ntr,un 8el /i caracterul rustic /i amintirea timpurilor germanismului de dinaintea
R"z%oiului de treizeci de ani' A/a g;ndeam c;nd0 mai cresc;nd /i eu0 ;l prieam cu un ochi ce ;ncepuse
s" se deprind" a edea' Un p"r cam z%urlit0 de un %lond,cenu/iu0 ;i c"dea peste 8runtea %oltit" C o
8runte ;mp"rita ;n doua Lum"t"i proeminente /i cu inele t;mpleloBr ie/ite ;n relie8 C un p"r ce at;rna
pe cea8"0 lung /i %ogat0 dup" moda eche0 prelungindu,se pe dup" urechile mici0 8rumoase0 ;ntr,o
%ar%" crea"0 ce,i acoperea 8"lcile0 %"r%ia /i ad;ncitura de su% %uza de Los' Aceasta0 %uza de Los adic"0
se contura plin" /i rotund" de su% mustaa puintel pleo/tit"0 cu un z;m%et nespus de atr"g"tor0
pdtriiridu,se de minune cu priirea u/or o%osit" /i timid" a ochilor al%a/tri0 oarecum ;ncordat"0 cu
toate astea aproape sur;z"toare' 2asul era su%ire /i 8rumos arcuit0 iar partea neacoperit" de %ar%" a
o%raLilor p"rea um%rit" de proeminena pomeilor /i chiar puin usc"i"' 7;tul ;nLos /i,l purta
descoperit /i nu,iB pl"ceau hainele o%i/nuite de t;rgoe0 de alt8el nepotriite cu ;n8"i/area lui0 mai ales
cu m;inile lui0 m;inile acelea iguroase0Barse de soare0 uscate0 puin p"tate de pistrui0 in;nd %astonul
c;nd se ducea ;n sat l< consiliul comunal'
Un medic ar 8i ;ntre"zut0 poate0 ;n acea o%oseal" /i ;nceo/are a priirii0 ;n acea hipersensi%ilitate a
t;mplelor0 o ;nclinare spre migren"0 de care de alt8el Vonathan su8erea ;ntr,ade"r0 dar nu peste m"sur"0
nu mai des de o dat" pe lun"0 c;te o zi ;ntreag"0 8"r" s",i st;nLeneasc" din cale a8ar" tre%urile de
gospodar' ;i pl"cea s" 8umeze pip"0 aea o pip" nu prea lung"0 de porelan0 cu capac0 r"sp;ndind o
arom" de tutun mult mai agrea%il" dec;t duhoarea st"tut"
5. G T"oas Mann
a ig"rilor de 8oi /i igaretelor0 /i ;m%i%a cu ea atmos8era ;nc"perilor de Los'B Seara0 ;nainte de culcare0 ;i
mai pl"cea s" %ea0 ;n chip de somni8er0 o can" %unicic" cu %ere de Merse%urg' ;n serile de iarn"0 c;nd
a8ar" mo/tenirea /i autul s"u se odihneau su% z"pad"0 putea 8i "zut citind0 cel mai adesea dintr,o
(i%lie mare0 legat" ;n piele de porc %"tut" cu metal0 ;ncheiat" cu cheutori de piele0 p"strat" ;n 8amilie
din tat" ;n 8iu0 tip"rit" pe la 5+PP0 la (raun,schTeig0 cu dispens" ducal"E ;n a8ar" de predosloia /i
marginaliile HspiritualeI ale doctorului ;n teologie Martin Luther0 (i%lia lui mai cuprindea /i 8el de 8el
de rezumate /i lo!os $arallelos , iar la 8iecare capitol0 comentarii istori,co,morale0 ;n ersuri0 ale unui
domn Daid on SchTei,nitz' Despre cartea aceasta mersese or%a sau0 mai %ine zis0 se transmisese
din tat",n 8iu in8ormaia precis" c" 8usese proprietatea unei anume principese de (raun,schTeig,
Sol8en%uttel care se m"ritase cu 8iul lui $etru cel Mare' Asta n,a ;mpiedicat,o0 dup" o reme0 s"
simuleze moartea /i0 pe c;nd aea loc ceremonia ;nmorm;nt"rii0 s" 8ug" ;n Martinica0 unde s,a c"s"torit
cu un 8rancez' Mai t;rziu0 r;deam de multe ori cu Adrian0 ;nzestrat cu un at;t de acut sim al comicului0
de poestea aceasta pe care tat"l s"u0 ridBic;ndu,/i capul din carte0 ne,o istorisea cu o priire %l;nd"0
darB p"trunz"toare0 ;ntorc;ndu,se apoi0 c;tu/i de puin st;nLenit de proeniena ;ntruc;ta scandaloas" a
s8intei tip"rituri0 la comentariile ersi8icate ale domnului on SchTeinitz /i la Cartea ;nelepciunii lui
Solomon'
Al"turi de predilecia sa pentru lecturile religioase0 mai aea una0 care ;n anume remuri mai echi ar
8i 8ost caracterizat" drept predilecie pentru Hspeculaii asupra elementelorI' Cu alte cuinte0 8"cea0
;ntr,o m"sur" modest" /i cu miLloace restr;nse0 studii de /tiine naturale0 %iologie /i chiar de 8izic" /i
chimie0 /i se ;ht;mBpla ca tat"l meu s",i Vin" ;n aLutor cu su%staneB din la%oratorul s"u' Am 8olosit
aceast" e)presie ;nechit" /i cu o nuan" critic" pentru ast8el de preocup"ri0 deoarece ;n ele se simea
un anumit su%strat mistic0 iar ;n alte remuri0 8<r" ;ndoial" c" ar 8i 8ost suspectate a 8i practici
r"Litore/ti' De alt8el m" simt dator s" adaug c" am ;neles ;ntotdeauna
l Locuri paralele Jtrimiteri pe marginea paginii0 la pasaLele identice sau similare C lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5-
8oarte %ine aceast" ne;ncredere a unei epoci de spiritualitate religioas" 8a" de r"sp;ndirea pasiunii
pentru descoperirea tainelor naturii' Cu siguran" c" cei cu 8rica lui Dumnezeu edeau ;n ea un 8el de
raporturi nepermise cu 2ecuratul0 8"r" s" ia ;n seam" c" se a8l" o contradicie ;n ;nsu/i 8aptul de a
considera opera Creatorului0 natura /i iata0 ca un domeniu r"u 8amat su% raport moral' 2atura e ;n
sine prea plin" de misti8ic"ri ce aduc a r"Litorie0 de capricii echioce0 de aluzii numai pe Lum"tate
acoperite /i cu stranii indicaii spre hazard0 pentru ca0 oamenii credincio/i0 ;ngr"dii de canoane0 s" nu
ad" ;n studierea ei o necugetat" c"lcare a legilor diine'
Seara0 c;nd tat"l lui Adrian deschidea c"rile sale cu ilustraii ;n culori despre 8luturi e)otici /i animale
marine0 ne aplecam adesea cu toii0 8iii lui si cu mine /i chiar /i Fr<u Leer!uhn0 peste speteaza
;m%r"cat" ;n piele /i cu rezem"tori pentru cap a Lilului s"u0 s" priim0 iar el ne ar"ta cu degetul
minun"iile /i ciud"eniile de,acoloD acele $a$ilios /i or$"os ale tropicelor0 ;n toate culorile paletei0
insecte nocturne0 str"lucitoare0 prinse ;n z%orul 8or leg"nat0 desenate /i colorate cu cel mai ra8inat %un,
gust C insecte ce duc o ia" e8emer" ;ntr,o 8rumusee 8antastic e)agerat"0 unele dintre ele socotite0 de
c"tre indigeni0 spirite rele0 aduc"toare de malarie' Cea mai 8rumoas" culoare ;ntre toate0 un al%astru,
azuriu0 de is0 n,ar 8i deloc0 ne e)plica Vonathan0 o culoare erita%il"0 ci ar lua na/tere din pricina unor
/"nulee minuscule /i al altor particularit"i ale supra8eei aripioarei 8luturelui0 microstructuri care
printr,o minunat" re8racie a razelor de lumin" /i prin eliminarea unei %une p"riBdintre aceste raze0
8"ceau s" nu aLung" la ochiul nostru dec;t al%astrul cel mai str"lucitor'
C #a te uit" C o mai aud /i ast"zi pe Fr<u Leer!uhn spun;nd C a s" zic" e o ;n/el"torie Q
C Al%astrul cerului o ;n/el"torie Q r"spundea %"r%atul0 ;ntorc;nd capul /i priind ;n sus la ea' Ai putea
s",i spui pe nume opselei din care,i alc"tuit Q
Scriind0 am ;ntr,ade"r sentimentul c" m" a8lu ;nc"0 ;mpreun" cu Fr<u =ls%eth0 cu 7eorg /i Adrian0
;nd"r"tul Lilului ;n care /edea %"tr;nul Leer!uhn /i urm"resc degetul acestuia de,a lungul imaginilor'
=rau reproduse acolo e)emplare de 8luturi de noapte0 8"r" nici un 8el de pu8 pe aripioarele lor0 ast8el c"
p"reau 8"urite dintr,o sticl" delicat"0 ;mp;nzit" cu ini/oare rare de culoare mai
@P G T"oas Mann
;nchis"' Unul dintre 8luturii de 8elul acesta C nuditatea sa dia8an" se presimea %ine ;n penum%ra de
amurg a 8runzi/ului C se numea 6etaera eseralda& O singur" pat" de culoare aea 6etaera pe aripi0
iolet cu tranda8iriu0 /i cum ;n z%or nu edeai nimic altcea din ea0 putea 8i aseBmuit" cu o petal" de
8loare purtat" de ;nt' $e urm" mai era 8luturele 8oliaceu0 cu partea de deasupra a aripilor str"lucind ;n
cea mai armonioas" ;m%inare a culorilor0 iar pe dedesu%t a;nd o uimitoare asem"nare cu o 8runz"0 nu
numai ca 8orm" /i neruri0 ci /i ;n imitarea minuioas" a unor imper8eciuni m"runte0 aB unor pic"turi
de ap"0 a unor mici ciuperci parazitare /i a altor detalii de acest 8el' C;nd o 8"ptur" cu ;n8"i/areBat;t de
a%il ;ntocmit" se a/eza undea ;n 8runzi/0 cu aripile ridicate /i lipite0 disp"rea complet din edere0
con8und;ndu,se cu mediul ;nconLur"tor0 de nu mai putea s,o di%uiasc" nici du/manul cel mai nes"ios'
Vonathan ;ncerca0 /i nu 8"r" succes0 s" ne ;mp"rt"/easc" /i nou" emoia sa ;n 8aa acestui ra8inat
mimetism de protecie dus p;n" ;n detaliile de8ectelor'
C Cum a iz%utit g;za s" realizeze acest lucru Q ;ntre%a el' Cum lucreaz" natura asupra acestei iet"i Q
$entru c" nu poi s" pui at;ta ;ndem;nare numai pe seama spiritului de o%seraie /i a capacit"ii de
trans8ormare a g;zei' Da0 da0 natura cunoa/te %ine 8runza de copac0 nu numai ;n ce are minunat ;n ea0 ci
/i ;n de8ectele /i de8ormaiile ei m"runte0 de toate zilele0 /i0 pozna/" cum e0 dar 8"r" r"utate0 le repet"
;n8"i/areaB;n alte regnuri0 pe dedesu%tul unei aripi de 8luture0 ca s" p"c"leasc" alte 8"pturi' Si de ce
tocmai 8luturele s" ai%" parte de aantaLul /ireteniei Q Ni0 8ire/te0 dac" lui ;i e de 8olos0 ca atunci c;nd se
odihne/te s" semene ca dou" pic"turi de ap" cu o 8runz" C cum r"m;ne cu 8olosul prigonitorilor lui
;n8ometai0 /op;rlele0 p"s"rile0 p"ianLenii0 c"rora le e destinat drept hran"0 dar nu,l pot g"si oric;t le,ar
8i priirea de ager" Q V",ntre% eu0 ca s" nu m",ntre%ai oi pe mine'
Fluturele se 8"cea inizi%il ca s" se proteLeze0 dar era de aLuns s" mai r"s8oie/ti puin cartea0 ca s" dai
de alii care aLungeau la acela/i rezultat %"t;nd la ochi0 de la distan"0 ;n modul cel mai insistent0 cel
mai iz%itor' 2u numai c" erau deose%it de mari0 ci /i ;mpodo%ii cu desene e)traordinar de 8astuos
colorate /i0 cum ad"uga papa Leer!iihn0 ;n e/m;ntul lor cu aparen" proocatoare0 se mi/cau pe
;ndelete0 cu o indi8eren" aproape os,
D'0T'1 FAUSTUS G @5
tentati" C nimeni ;ns" n,ar 8i putut,o numi neo%r"zat"0 ci mai cur;nd p"truns" de o oarecare
melancolie C "z;ndu,/i de drumul lor0 z%ur;nd 8"r" s" se ascund" /i 8"r" ca reo ietate0 8ie ea
maimu"0 pas"re ori reptil"0 s",si arunce m"car o priire asupra lor' De ce Q $entru c" erau greo/i' Ni
pentru c" prin ;n8"i/area lor %"t"toare la ochi /i pe deasupra si prin ;ncetineala cu care,/i 8luturau
aripile0 tocmai asta d"deau de ;neles' Lichidul din corpul lor aea un miros /i un gust at;t de
resping"tor0 ;nc;t ;n cazul c;nd erau ;naBi din gre/eal"0 cel ce,/i 8"cuse socoteala s" saureze o
%uc"ic" %un"0 scuipa ;ndat" ;nghiitura0 ;ngreo/at' ;ntreaga natur" /tia c" au un gust nesu8erit0 /i ei se
simeau ;n siguran" C trist" siguran"' ;n orice caz noi0 cei d;n spatele Lilului lui Vonathan0 ;n loc de a
o numi lini/titoare0 ne ;ntre%am dac" aceast" siguran" nu aea mai cur;nd cea dezonorant ;n ea' Dar
care eraBurmarea Q C" alte specii de 8luturi se ;m%r"cau cu acela/i e/m;nt str"lucitor de protecie0
menit s" ;n/ele0 /i cu tot at;ta ;ncetineal"0 siguran"B /i intangi%ilitate0 alunecau melancolice ;n z%orul
lor0 chiar dac" erau per8ect comesti%ile'
Molipsit de eselia lui Adrian0 pe care lucrurile acestea ;l 8"ceau s" r;d" ;n hohote p;n",i d"deau
lacrimile0 ;mi enea /i mie s" r;d0 din toat" inima' Dar papa Leer!uhn ne admonesta cu un HSsstFI0
pentru c" oia ca toate aceste lucruri s" 8ie priite cu o s8ioas" elaie C aceea/i elaie plin" de
mistere cu care e)amina scrisul indesci8ra%il de pe cochiliile anumitor scoici aLut;ndu,se cu lupa lui
mare0 dreptunghiular" pe care ne,o ;mprumuta /i nou"' Fire/te0 aspectul acestor 8"pturi0 adic" al
melcilor /i scoicilor de mare0 era la 8el de semni8icati0 mai ales c;nd treceai ;n reist" reproducerile0
su% supraegherea lui Vonathan' 7;ndul c" tre%uie s" consideri toate aceste spirale si %oite0 cu ori8iciile
lor tranda8irii /i str"lucirea irizat" in genul 8aianei pe care le prezentau ;neli/urile de di8erite 8orme
C ;neli/uri e)ecutate cu o super%" siguran" /i cu un sim al 8ormei pe c;t de ;ndr"zne pe at;t de
ra8inat C g;ndul c" tre%uie s" le consideri ca 8und opera gelatino/ilor lor locatari era oarecum ciudat0
;n cazul c" r"m;neai la concepia c" natura se creeaz" pe ea ;ns"/i0 c"ci a recurge la noiunea unui
Creator0 pe care ar 8i tre%uit s" i,l imaginezi ca pe un decorator plin de 8antezie /i un artist plin de
eleit"i ;n ale ceramicei /i sm"luirii era o idee %izar" ;n sine0 st;rnind mai puternic dec;tB;n orice
@@ G T"oas Mann
alt" ;mpreLurare tentaia de a introduce undea pe parcurs un ma/ter0 un semizeu0 pe demiurg C dar0
cum spuneam D ;nc<nt"toarele ghiocuri erau opera chiar a molu/telor pe care le ad"posteau /i le
ap"rau0 /i tocmai asta era ceea ce ne uluia'
C Dup" cum putei u/or constata /i oi0 dac" " pip"ii coatele0 coasteleWne spunea VonathBan0 pe
dinl"un,trul ostru s,a 8ormat0 pe m"sur" ce ai crescut0 o construcie solid"0 un sche8et0 ce sere/te de
suport pentru carnea0 pentru mu/chii o/tri0 /i pe care ;l purtai cu oi ;n toate p"rile0 dac"B nu cuma
ar 8i mai %ine spus c" el " poart" peBoi' ;n cazul cel"lalt e pe dos' F"pturile astea ;/i au scheletul pe
dina8ar"0 nu ca o arm"tur"0 ci ca o locuin"0 /i tocmai ;n 8aptul c" este e)terioar" /i nu l"un,tric"Bst"0B
poate0 temeiul 8rumuseii lor'
2oi %"ieii0 Adrian /i cu mine0 prieam unul la altul pe Lum"tate z;m%ind0 dar uluii de unele o%seraii
ale lui papa Leer!tihn0 cum erau cele re8eritoare la de/ert"ciunea aparenelor'
C;teodaBt" estetica de 8aad" deenea per8id"E pentru c" anumii melci conici0 ;nc;nt"tori ;n asimetria
lor0 construcii muiate ;ntr,un tranda8iriu pal0 str"%"tut de neruri0 sau ;ntr,un ar"miu cu pete al%e0 erau
renumii pentru mu/c"tura lor eninoas" C /i dac",l ascultai pe st"p;nul 8ermei de la (uchel0 nu
puteai ;n general s" nu atri%ui acestui straniu sector al ieii o anumit" 8aim" rea sau o am%iguitate
8antastic"' Di8eritele utiliz"ri0 8oarte ariate0 ce se puteau da acestor str"lucitoare creaturi 8useser"
totdeauna priite cu o ciudat" am%ialen"' ;n eul mediu ele 8"cuser" parte din inentarul cuhniilor
r"Litore/ti /i al hru%elor alchimi/tilor /i erau socotite drept cele mai adecate recipiente pentru
eli)iruri de dragoste si pentru otra"' $e de alt" parte ;ns"0 ;n acela/i timp0 le int;lneai la sericiile
diine ;n chip de chiot pentru agne /i pentru moa/te /i chiar drept potir pentru griLanie' C;te tangene
C otra" /i 8rumusee0 otra" /i r"Litorie dar0 de asemenea0 r"Litorie /i liturghie' Chiar dac" nu aLun,
geam p;n" la 8ormularea acestor g;nduri0 comentariile lui Vonathan Leer!uhn0 8"r" a le preciza0 ni le
sugerau'
C;t prie/te ;ns" scrierea aceea indesci8ra%il" care nu,i d"dea pace niciodat"0 o puteam edea pe
ghiocul unei molu/te de m"rime miLlocie de prin 2oua Caledonie0 trasat"0 pe un 8ond al%icios0 cu un
ro/u %"t;nd u/or ;n ca8e,
D'0T'1 FAUSTUS G @*
niu' Literele0 conturate cu pensula parc"0 se aliniau c"tre margini ;ntr,o ornamentare pur liniar"0 dar pe
supra8aa cone)"0 aranLamentul lor complicat c"p"ta in mod categoric aspectul unor semne menite a
comunica cea' Dup" c;te ;mi amintesc0 sem"nau 8oarte %ine cu o scriere oriental" primiti"0 poate cu
scrierea arameic" eche0 /i tat"l meu tre%ui0 e8ecti0 s" aduc" amicului s"u c"ri de arheologie a8late ;n
%i%lioteca or"/eneasc" din >aisBersaschern0 care s",i o8ere posi%ilitatea unor cercet"ri /i comparaii' Se
;nelege de la sine c" aceste studii nu au dat rezultate0 sau dac" au dat0 erau at;t de con8uze /i de lipsite
de sens0 ;nc;t nu duceau la nimic' Lucrul acesta ;l recuno/tea /i Vonathan0 cu oarecare melancolie0 c;nd
ne ar"ta enigmatica reproducere'
C S,a doedit0 zicea el0 c" e imposi%il s" se dea de rostul semnelor "stora' Din nenorocire0 dragii mei0
a/a stau lucrurile' =le se sustrag ;nelegerii noastre /i0 din p"cate0 situaia a/a a /i r"m;ne' C;nd spun
;ns" Hse sustragI0 asta nu ;nseamn"Bdec;t contrariul lui Hse dez"luieI0 dar pe mine n,o s" m" coning"
nimeni niciodat" c" natura a pictat pe ghiocul creaturii sale aceste ci8ruri0 c"rora nu le g"sim cheia0
numai de dragul 8rumuseii' Totdeauna podoa%a /i sensul ei au mers ;mpreun"' Scrierile echi au sluLit
;n acela/i timp /i 8rumuseea0 /i ideea' S" nu,mi spun" cinea c" aici n,aem de,< 8ace cu un mesaL' #ar
dac" ;nelesul lui ne r"m;ne inaccesi%il0 a te cu8unda ;n cercetarea acestei contradicii0 ;/i are 8armecul
s"u'
7;ndea el oare c"0 dac" ;ntr,ade"r ar 8i 8ost or%a ;n cazul acesta de o scriere secret"0 natura ar 8i
tre%uit s" ai%" un lim%aL propriu0 organizat0 creat de ea ;ns"/i Q C"ci0 dintre lim%aLurile ;nchipuite de
oameni0 pe care /i l,ar 8i putut alege ca s" se e)prime Q Dar ;nc" de pe atunci0 copil 8iind0 pricepeam
8oarte %ine c" natura e)trauman" era prin ;ns"/i esena ei ignorant"0 /i tocmai acest 8apt ;i d"dea0 ;n
ochii mei0 un caracter sinistru'
Da0 papa Leer!uhn era ;nclinat spre speculaii0 era un g;nditor0 /i0 cum am mai spus0 pl"cerea lui de a
cerceta C dac" se poate spune cercetare c;nd e or%a0 ;n 8ond0 numai de contemplare /i isare C s,a
orientat ;ntotdeauna ;ntr,o direcie %ine determinat"0 /i anume cea mistic"0 sau cea intuiti"0 numai pe
Lum"tate mistic"0 ;nspre care0 dup" cum am impresia0 se ;ndreapt" aproape ;n mod 8atal g;ndirea
omeneasc" atunci c;nd urm"re/te
@6 G T"oas Mann
misterele naturii' C" aceast" cutezan" de a supune natura la pro%e de la%orator0 de a o incita 8a
generarea de 8enomene0 de a o Hpune la ;ncercareI smulg;nd0 prin e)periment"ri0 "lul de pe procesele
ei C c" toate acestea s;nt ecine cu r"Litoria0 %a chiar s;nt de domeniul ei0 c" s;nt ;ns"/i opera Hcelui
ce duce ;n ispit"I era coningerea epocilor trecuteD coningere respecta%il"0 dup" opinia mea' Tare a/
rea s" /tiu cu ce ochi ar 8i 8ost priit pe remea aceea omul din Sitten%erg0 cel care0 dup" cum am
a8lat de la Vonathan0 n"scocise0 cu reo sut" /i mai %ine de ani ;n urm"0 e)periena cu muzica izi%il"0
pe care uneori papa Leer!uhn ne,o ar"ta /i nou"' Dintre puinele aparate de 8izic" ce,i st"teau la
dispoziie tat"lui iui Adrian 8"cea parte /i o plac" rotund" de stici" spriLinit" pe un piot ;ntr,un singur
punct0 la centru C /i cu ea se petrecea miracolul' Tre%uie spus c" pe placa aceasta era pres"rat un nisip
8oarte 8in c"ruia0 cu aLutorul unui arcu/ echi de ioloncel plim%at ;n sus /i ;n Los pe marginea ei0 i se
imprimau mi/c"ri oscilatorii0 ast8el c" nisipul ;ncepea s" i%reze /i seBdeplasa /i se or;nduia ;n 8iguri /i
ara%escuri multiple0 de o surprinz"toare precizie' Aceast" acustic" izual"0 ;n care se ;mpleteau ;n mod
atr"g"tor claritatea /i misterul0 8irescul /i minunea0 nou"0 %"ieilor0 ne pl"cea groza0 dar nu de puine
ori ;l rugam s" neB,o arate /i pentru ca s",i 8acem pl"cere e)perimentatorului' O pl"cere similar" ;i
produceau /i 8lorile de ghea"0 /i0 ;n zilele de iarn"0 c;nd aceste precipitaii cristalineB acopereau 8eres,
trele mici0 "r"ne/ti0 ale casei de la (uchel0 putea s" stea ore ;ntregi <d;ncit ;n contemplarea structurii
lor cu ochiul li%er sau cu lupa' Ce a/ rea s" spun este lucrul urm"torD toate ar 8i 8ost %une /iB 8rumoase
/i ne,am 8i putut edea mai departe de trea%"0 dac" aceste HproduseI s,ar 8i meninut0 cum s,ar 8i
cuenit0 ;n s8era 8igurat,simetric"0 riguros matematic"0 /i de o mare regularitate' Dar 8aptul c" aceste
cristale se apucaser"0 aproape 8"r" ru/ine0 de scamatorii0 8aptul ca imitau admira%il lumea plantelor0
minunate eantaie de 8erigi0 8ire de iar%"0 calicii /i stamine de 8lori0 c" 8"ceau0 cu miLloacele lor
glaciale0 incursiuni ;n lumea organic"0 asta era ceea ce ;l dep"/ea pe Vonathan0 /i ;n 8aa lor nu
contenea s" clatine din cap0 cu dezapro%are ;ntr,o oarecare m"sur"0 dar /i plin de admiraie' Aceste
8antasmagorii0 suna ;ntre%area lui0 s;nt ele anterioare 8ormelor egetale0 sau s;nt posterioare Q 2ici una0
nici alta0
D'0T'1 FAUSTUS G @:
;/i r"spundea0 pro%a%il0 el ;nsu/iE erau 8ormaiuni paralele' 2atura creator,is"toare isa /i aici /i acolo
acela/i lucru0 iar dac" s,ar 8i pus pro%lema unei imitaii0 atunci 8"r" ;ndoial" nu putea 8i or%a dec;t de
una reciproc"' Oare0 tre%uiau considerai copiii autentici ai c;mpurilor drept modele0 pentru c" 8"ceau
doada unei pro8unde realit"i organice0 iar 8lorile de ghea" erau simple 8enomene e8emere Q Dar
acest 8enomen e8emer era consecina unor com%in"ri de elemente care ;n nici un caz nu se doedeau
mai puin complicate dec;t cele ale plantelor' Dac" ;l ;nelegeam %ine pe Vonathan Leer!uhn0 ;n cazul
acesta0 ceea ce ;l preocupa era 8aptul c" natura ;nsu8leit" /i a/a,nu,mita natur" ne;nsu8leit"
constituiau o unitate0 era g;ndul c" noi p"c"tuiam 8a" de aceasta din urm"0 tras;nd cu prea mult"
rigoare hotarul ;ntre cele dou" domenii0 deoarece ;n realitate el e permea%il /i nu e)ist"0 e8ecti0 nici o
aptitudine elementar" rezerat" e)clusi 8"pturilor ;nsu8leite /i pe care %iologul s" n,o poat" studia /i
pe modele ne;nsu8leite'
C;t de tul%ur"tor e de 8apt chipul cum aceste imperii se ;ntrep"trund ne ;na" Hpic"tura deorant"I0
c"reia nu o dat" papa Leer!uhn ;i o8erea hran" su% ochii no/tri' O pic"tur"0 8ie ea de para8in"0 8ie de
ulei eteric C nu,mi aduc aminte precis ce era0 cred ;ns" c" de cloro8orm C o pic"tur"0 zic0 nu,i un
animal0 oric;t de primiti0 nu,i nici m"car o ami%"0 /i nu poi admite c" ar aea po8t" de m;ncare0 c"
rea s" se hr"neasc"0 c" /tie s" p"streze ceea ce poate mistui /i s" ;nl"ture ceea ce nu poate' Dar tocmai
asta 8"cea pic"tura noastr"' $lutea solitar" ;ntr,un pahar cu ap"0 ;n care o l"sase Vonathan s" cad"0
pro%a%il cu aLutorul unei pipete' $apa Leer!uhn proceda apoi ;n 8elul urm"torD lua cu ;r8ul unei
pensete o tiL" minuscul" de sticl"0 ;n realitate un 8iricel de sticl"0 pe care ;l l"cuise0 /i ;l aducea ;n
apropierea pic"turii' Asta era tot ce 8"cea Vonathan Leer!uhn0 restul ;l 8"cea pic"tura' ;n partea ei
superioar" ap"rea o protu%erant"0 o um8l"tur" receptoare0 cu care ;ncepea s" a%soar%" 8irisorul de sticl"
in lungime' ;n timpul acesta se alungea /i ea0 lu;nd 8orma unei pere0 ca s" poat" capta prada ;n
;ntregime0 s" nu,i r"m;n" capetele a8ar"0 si ;ncepea0 " dau cu;ntul meu de cinste0 s" mistuie ;neli/ul
de lac al tiLei0 r"sp;ndindu,l prin trup/or0 /i rotunLindBu,se progresi la loc0 dup" ce trecea ;nt;i prin
8orma unui ou' Trea%a o dat" terminat"0
@? G T"oas Mann
pic"tura reenea la 8orma s8eric" /i e)pedia piezi/ c"tre peri8erie dispozitiul de alimentare %ine lins /i
cur"at0 se,par;ndu,se de el'
2u pot susine c" ;mi 8"cea pl"cere s" priesc a/a cea0 dar recunosc c" eram 8ascinat0 /i la 8el /i
Adrian0 cu toate c"0 a/a cum se ;nt;mpla ;ntotdeauna l< ast8el de spectacole0 se simea ispitit s" r;d" /i
numai din consideraie pentru graitatea tat"lui s"u se st"p;nea' $uteai0 eentual0 s" g"se/ti c" pic"tura
deorant" are cea comicE dar ;n nici un caz nu acesta era sentimentul meu ;n 8aa unor 8enomene
naturale neplauzi%ile /i 8antasmagorice pe care papa Leer!uhn0 cu cultura luiBat;t de %izar"0 iz%utise
s" le o%in" /i pe care ne ;ng"duia /i nou" s" le priim' 2,am s" uit niciodat" spectacolul acesta F
Recipientul de cristalizare ;n care aea loc era pe trei s8erturi plin cu un lichid cam ;scos0 /i anume cu
silicat de potasiu diluatE pe 8undul a/ternut cu nisip ;ncerca s" se ;n8iripe un minuscul peisaL grotesc de
ml"die diers colorate0 o egetaie anarhic" de l"stare al%astre0 erzi0 ca8enii0 care sem"nau cu alge0
cu ciuperci0 polipi0 chiar /i cu mu/chi0 sau cu molu/te0 ciorchini de 8ructe0 cop"cei sau r"murele0 /i ici
/i coloBchiar cu m"dulare omene/ti C alc"tuirile ce;e m<i stranii care mi,a 8ost dat reodat" s" le "d
;n 8aa ochilorD stranii nu at;t prin ;n8"i/area indiscuta%il uluitoare /i tul%ur"toare0 c;t mai ales prin
aspectul de indici%il" melancolie' $entru c" atunci c;nd papa Leer!uhn ne ;ntre%a ce credem c" ar 8i0
iar noi ;i r"spundeam nehot"r;i c" ar putea 8i plante0 el spuneaD
C 2u0 nu s;nt0 se pre8ac numai c" s;nt' Dar nu ;nseamn" c" din cauza asta tre%uie s" le acordai mai
puin" preuire F Tocmai 8aptul c" se pre8ac /i c" ;/i dau silina s" simuleze c;t pot mai %ine e demn de
toat" consideraia'
1m constatat mai t;rziu ca aceste plante erau de natur" a%solut anorganic"0 8iind generate cu aLutorul
unor su%stane chimice proenite din 8armacia HLa S8;ntul ArhanghelI' ;nainte de a turna soluia
diluat" de silicat de potasiu0 Vonathan pres"rase pe nisipul de pe 8undul recipientului di8erite cristaleE
erau0 dac" nu m" ;n/el0 cromat de potasiu /i sul8at de cupru0 /i din aceast" ;ns"m;nare0 oper" a unui
proces chimic denumit Hpresiune osmotic"I0 se dezolta Lalnica recolt" pentru care cultiatorul reen,
dica0 imediat /i 8oarte insistent0 simpatia noastr"' $apa
D'0T'1 FAUSTUS G @+
Leer!uhn ne demonstra anume c" aceste am"r;te imitaii ale ieii erau ;nsetate de lumin"0 erau
HheliotropeI cum nume/te /tiina despre ia" acest 8enomen' =l a/eza0 de dragul nostru0B acariul la
soare0 acoperind ;n preala%il C pentru a le 8eri de lumin" C trei dintre laturile sale0 /i iat" c" ;n scurt"
reme0 tot neamul de ciuperci0 de polipi ;n coloane phalice0 de cop"cei0 de alge /i chiar de em,%rioane
de m"dulare omene/ti0 ;ncepea s" se aplece c"tre partea recipientului peste care c"dea lumina /i o
8"cea cu at;ta elan p"tima/0 c"ldur" si %ucurie0 ;nc;t pur /i simplu se ag"a /i se lipea de peretele de
sticl"'
C NiB cu toate astea s;nt moarte0 zicea Vonathan0 /i ;i d"deau lacrimile0 ;n timp ce Adrian0 edeam %ine0
de,aB%ia se putea st"p;ni s" nu iz%ucneasc" ;n hohote de r;s'
;n ce m" prie/te0 las ;n seama altora de a sta%ili dac" era cazul s" r;zi s<u s" pl;ngi' Ce reau eu s"
spun e c" 8antasmagorii de 8elul acesta s;nt e)clusi o trea%" a naturii0 /i ;n special a celei pe care omul
o ispite/te cu temeritateF ;n domeniul plin de demnitate al studiului antichit"ii clasice e/ti la ad"post
de asemenea r"Litorii'
#V
Deoarece capitolul precedent a crescut ;n orice caz peste m"sur"0 e %ine s" ;ncep un altul0 ca s" aduc0
;n c;tea cuinte0 omagiu /i imaginii st"p;nei de la (uchel0 iu%itei mame a lui Adrian' S,ar putea ca
mulumirea pe care 8iecare o simte la amintirea anilor copil"riei0 dar poate c" /i gust"rile sauroase cu
care ne tot im%ia s" 8i trans8igurat imaginea ei C ;ns" tre%uie s" spun c" ;n iaa mea n,am ;nt;lnit o
8emeie mai atr"g"toare ca =ls%ethB Leer!uhn0 iar despre persoana ei plin" de %un,sim0 lipsit" cu totul
de orice pretenii intelectuale0 or%esc cii respectul insu8lat de coningerea c" geniul 8iului datora mult
per8ectului echili%ru ital al acestei mame'
Dac" ;mi 8"cea pl"cere s" priesc capul 8rumos0 speci8ic echi,german al soului C ochii nu mi se
opreau cu mai mic" ;nc;ntare pe ;n8"i/area nespus de pl"cut"0 %ine proporional"0 remarca%il"B <
acestei 8emei' 2"scut" prin
Xi"rtile Apoldei0 aea tipul acela %run pe care ;l mai nt;lne/ti uneori prin "rile germane0 8"r" ins" ca
genealogia sa0 <t;t c;t putea 8i urm"rit"0 s" ;ng"duie presupunerea reunui adaos de s;nge latin' Dup"
tenul oache/ /i p"rul
@. G T"oas Mann
negru0 dup" ochii cu priirea calm" /i prietenoas"0 ar 8i putut trece drept o meridional"0 dac" toate
acestea n,ar 8i 8ost ;n contradicie cu o anume asprime germanic" a 8eei' O%razul aea 8orma unui oal
mai degra%" scurt0 cu %"r%ia mai cur;nd prelung"0 ascuit"0 cu un nas destul de puin clasic0 u/or turtit
/i ;r8ul adus ;ntruc;ta ;n sus0 cu o gur" calm"0 lipsit" de oluptate /i de relie8' $"rul0 despre care am
mai pomenit0 ;i acoperea pe Lum"tate urechile /i0 pe m"sur" ce eu crescusem0 prinsese ;nceti/or o
nuan" argintieE ;l purta str;ns 8oarte tare0 aproape c" te puteai oglindi ;n el0 iar c"rarea de deasupra
8runii d"dea la ieal" pielea al%" a capului' Cu toate acestea C nu totdeauna /i deci nu intenionat C
;i 8luturau l;ng" urechi c;tea /uie zglo%ii' Coada0 ;nc" groas" si deas" ;n zilele copil"riei noastre0 era
r"sucit"0 dup" moda "r"neasc"0 pe dup" cea8"0 /i ;n zilele de s"r%"toare ;/i ;mpletea ;n ea /i o panglic"
%rodat" ;n culori'
=ra preocupat" tot at;t de puin ca /i %"r%atul ei s" um%le ;m%r"cat" or"/ene/teE nu,iB st"teaB %ine s"
8ac" pe cucoana0 ;n schim% ;i enea admira%il portul pe Lum"tate "r"nesc ;n care o /tiam dintotdeauna0
8ust" simpl"0 con8ecionat" prin miLloace proprii0 cum ziceam noi0 la care purta un corsaL %rodat al
c"rui decolteu p"trat l"sa s" se ad" partea de sus a pieptului0 /i un g;t niel cam scurt0 ;mpodo%it
uneori cu o %iLuterie mic" /i simpl" de aur' M;inile0 arse de soare0 deprinse cu munca0 ;ngriLite cu
m"sur"0 cu erigheta ;n dreapta0 aeau0 a/ spune0 cea at;t de sincer omenesc /i de n"deLde ;n ele0 ;nc;t
;i 8"cea pl"cere s" le prie/ti0Bla 8el ca /i picioarele0 de m"rime potriit"0 c"lc;nd sigur0 ;n panto8i
comozi0 cu toc Los /i ciorapi de l;n" erzi sau gri0 ;ntin/i %ine pe ni/te glezne 8rumos modelate' Toate
astea erau agrea%ile' Ce aea ea mai 8rumos era ;ns" ocea0 o oce cald" de mezzosopran"0 e)tra,
ordinar de atr"g"toare c;nd or%ea cu acea u/oar" intonaie turingian"' 2u spunD Hinsinuant"I0 pentru
c" asta ar implica un element intenional /i con/tient' Farmecul glasului enea dintr,o muzicalitate
l"untric"0 care de altminteri a r"mas latent"0 pentru c" =ls%eth nu se sinchisea de muzic"0 ;i era str"in"'
Se ;nt;mpla uneori ca0 a%solut incidental0 s" ia din cui chitara eche0 inut" ;n odaia de toate zilele ;n
chip de podoa%"0 /i s" ;ncerce c;tea acorduri0 sau chiar s" se acompanieze0 murmur;nd reo stro8"
g"sit" la ;nt;mplare ;n reun lied0 dar s" se apuce a
D'0T'1 FAUSTUS G @-
c;nta cu ade"rat nu accepta niciodat"0 de/i a/ 8i pus m;na ;n 8oc c" era admira%il ;nzestrat" pentru
asta'B
;n orice caz0 n,am auzit pe nimeni niciodat" or%ind mai 8ermec"tor0 de/i spusele ei cuprindeau
;ntotdeauna cea simplu /i practic0 /i0 dup" p"rerea mea0 8aptul c" melodioasele accente materne0 de
un %un,gust natural /i instincti0 au m;ng;iat0 ;nc" din primele clipe0 urechea lui Adrian0 ;/i are
;nsemn"tatea sa' =u consider c" aceasta contri%uie la e)plicarea nemaipomenitului simt al sunetului
care s,a mani8estat ;n opera lui Adrian Leer!uhn0 de/i se poate o%iecta c" si 8ratele s"u 7eorg s,a
%ucurat de acela/i aantaL0 8"r" ca 8aptul amintit s" 8i e)ercitat reo in8luen" asupra eoluiei ieii
sale' De alt8el 7eorg sem"na mai mult cu tat"l s"u0 ;n timp ce Adrian0 ca 8izic0 sem"na mai mult cu
maic",sa C dar nici a/a nu ie/im la socoteal"0 pentru c" migrena tat"lui Adrian o mo/tenise0 nu 7eorg'
;ns"0 ;n ansam%lu0 8elul de a 8i al scumpului disp"rut0 /i o mulime de tr"s"turiD tenul %run0 8orma
ochilor0 a gurii /i a %"r%iei0 toate erau ale mamei0 lucru c;t se poate de eident c;t" reme0 s,a purtat
ras0 adic" ;nainte de a,/i 8i l"sat %ar%i/onul care,i schim%a ;ntr,at;ta 8igura C ceea ce s,a ;nt;mpBlat
mult mai t;rziu' 2egrul de smoal" al irisului mamei /i azurul irisului patern se amestecaser" ;n ochii lui
;ntr,un al%astru,cenu/iu,erzui0 cu scurte sc"p"r"ri metalice0 iar ;n Lurul pupilei aea un inel ruginiuE /i
am aut dintotdeauna coningerea intim" c" puternicul contrast al ochilor p"rinte/ti cu amestecul cu,
lorilor din ochii s"i a 8ost ceea ce a determinat0 su% acest raport0 /o"iala sa ;n aprecierea 8rumuseii
care l,a 8"cut toat" iaa s" nu se poat" hot"r; ce ochi pre8er" la aliiD negri sauBal%a/tri' Dar ;ntotdeauna
;l atr"geau e)tremeleD negrul smoalei sau al%astrul luminos str"lucind ;ntre gene'
Asupra argailor de la (uchel0 care ;n anotimpurile de calm gospod"resc nu erau at;t de numero/i /i
numai la remea seceri/ului se mai ;nmuleau0 c"ci se angaLau "rani de prin ;mpreLurimi0 Fr<u =ls%eth
aea o in8luen" dintre cele mai %une /i0 dac" am "zut %ine ce,am "zut0 autoritatea ei asupra
oamenilor acelora era chiar mai mare dec;t a %"r%atului ei' Chipul unora dintre ei ;mi mai st"ruie ;nc"
;n minteD de pild" acela al lui Thomas0 r;nda/ul0 cel ce o%i/nuia s" in" s" ne ia de la gara din
Seissen8els0 /i s" ne duc"0 la plecare0 un lungan chior0 ne,
*P G T"oas Mann
maipomenit de ciol"nos0 dar procopsit ;ntre umeri cu o cocoa/" pe care de multe ori ;l suia pe Adrian
c"lare /i alergaBcu el prin curte D mai t;rziu maestrul mi,aLdat asigur"ri c" era un scaun 8oarte practic /i
comodV;mi mai amintesc apoi de o r;nd"/oaic"0 peB nume 3anne0 o 8"ptur" cu s;nii c"zui0 cu picioarele
descule /i e/nic murdare de %"legar0 /i cu care Adrian0 copil 8iind0 legase de asemenea prietenie din
motie ce se or edea mai t;rziu0 sau de Fr<u Luder0 care aea ;n griL" l"pt"ria0 o "du" cu scu8ie pe
cap /i cu o e)presie plin" de demnitate pe 8a"0 poate /i ca un 8el de protest ;mpotria numelui ei 0 dar
/i datorit" 8aptului c" se pricepea Jera recunoscut" pentru astaK s" 8ac" o e)celent" %r;nz" cu chimion'
C;nd nu enea gazda ;ns"/i0 ea era aceea care ne osp"ta0 ;n graLdul acilor0 loc unde ne simeam groza
de %ine0 /i acolo seritoarea0 ghemuit" pe un sc"una/0 su% ;ele acii0 ne mulgea de,a dreptul ;n pahare
laptele c"ldu /i spumos purt;nd ;nc" mireasma 8olositoarei ite'
F<Y" ;ndoial" c" nu m,a/ pierde ;n amintiri r"zlee din lumea aceasta rustic" a copil"riei noastre /i a
peisaLului ei0 simplu0 cu c;mpie /i p"dure0 cu iaz /i colin"0 dac" n,ar 8i 8ost tocmai mediul ;n care a tr"it
Adrian C p;n" ;n al zecelea an C casa lui p"rinteasc"0 locul unde se n"scuse /i care st"tea m"rturie a
at;tor zile petrecute ;mpreun"' Din acea epoc" ne tutuim /i cred c" pe remea aceea ;mi spunea /i el pe
numele de %otez C in ureche nu mi,a r"mas0 dar este de ne;nchipuit ca un copil de /ase0 opt ani s" nu,
mi 8i spus HSerenusI sau pur /i simplu HSerenI0 a/a cum eu ;l strigam HAdriI' 2u pot preciza
momentul0 pro%a%il pe la ;nceputul anilor de /coal"0 c;nd el a ;ncetat s",mi mai spun" pe numele mic
si0 dac" ;mi adresa cu;ntul0 atunci 8olosea numai nume8e de 8amilie0 pe c;t" reme mie mi,ar 8i 8ost
greu0 %a chiar cu neputin"0 s",i r"spund ;n acela/i chip' A/a s,au petrecut lucrurile C /i at;t ar mai
lipsi0 s" am aer;il c" m" pl;ng' Doar c" mi s,Ba p"rut demn de menionat 8aptul c" eu ;i spuneam
HAdrianI0 pe c;nd el0 c;nd nu putea eita s" rosteasc" un nume0 ;mi spunea HReit%lomI' S" l"s"m
ciud"enia asta0 cu care ;n 8ond m" deprinsesem0 /i s" ne ;ntoarcem la (uchel'
l Luder ;nseamn" ;n german" /i HhoitI0 /i Ht;r8"I0 /i Hom 8"r" scrupule0 lepr"I'
D'0T'1 FAUSTUS G *5
$rietenul lui /i al meu era c;inele Suso C numele "sta curios ;l purta un %rac0 cam r"p"nos0 care atunci
c;nd ;i ;ntindeau %lidul cu m;ncare r;dea cu toat" 8aa0 dar care pentru str"ini era destul de primeLdiosE
tot timpul zilei ducea iaa o%i/nuit" a crinilor de curte0 surghiunit /i legat ;n lan de coteul lui0 /i
numai ;n lini/tea nopii se plim%a li%er prin ograd"' Adrian /i cu mine prieam la ;m%ulzeala /i m;zga
din cocina porcilor /i ne aminteam0 pesemne0 de echile poe/ti ale slugilor0 ;n care chiria/ii ace/tia
murdari0 cu ochii ior icleni /i genele %londe0 cu pieptul gras /i de culoare omeneasc"0B m;ncau copii
miciE ne 8oram g;tBleLul s" imite groh"itul lor caernos si ne uitam la purcelu/ii tranda8irii care se
;nghesuiau la ;ele scroa8ei' Tot ;mpreun" ne amuzam ;n 8aa animaiei a8ectate /i pline de demnitate0
;nsoite de sunete m"surate0 dar degener;nd uneori ;n iz%ucniri isterice0 a g"inilor ;nchise ;nd"r"tul unei
reele de s;rm"0 sau 8"ceam izite circumspecte /i stupilor din dosul casei0 pentru c" ne era cunoscut"
durerea nu insuporta%il"0 dar ameitoare pe care i,o producea c;te una din lucr"toarele astea c;nd0
a/ezat" din gre/eal" pe nasul t"u0 se simea o%ligat" s",/i ;n8ig" acul ;n el'
;mi aduc aminte de agri/ele din gr"dina de zarzaat0 al c"ror luLer ;l sugeam0 de m"cri/ul din liad"0
din care gustam0 de anumite 8lori0 c"rora ne pricepeam s" le sor%im pic"tura 8in" de nectar0 de ghinda
pe care o ron"iam culcai pe spate ;n p"dure0 de murele cu re8le)e purpurii ;nc"lzite de soare0 culese
din tu8ele de pe marginea drumului /i al c"ror suc ne potolea setea de copii' =ram ni/te %"iea/i C /i
nu dintr,o sensi%ilitate personal" m" emoioneaz" priirea aceasta retrospecti"0 ci din pricina lui0 cu
g;ndul la soarta pe care a aut,o0 la ascensiunea ce i,a 8ost dat s,o tr"iasc" din alea neino"iei p;n"
la ;n"limi inospitaliere0 pustii0 teri%ile chiar' A tr"it o ia" de artistE /i pentru c" mi,a 8ost dat mie0 om
simplu0 modest0 s",i stau at;t de aproape0 toat" sensi%ilitatea de care s;nt capa%il c;nd e or%a de ia"
/i de soarta omeneasc" s,a concentrat asupra acestui e)emplar e)cepional al umanit"ii' Datorit"
prieteniei mele cu Adrian0 el ;mi sere/te drept model al tuturor destinelor0 drept moti tipic de emoie
;n 8aa a ceea ce numim deenire0 des8"/urare0 ocaie C /i poate c" a/a /i este' $entru c"0 de/i artistul
poate r"m;ne toat" iaaB lu; mai ata/at0 ca s" nu
*@ G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G **
spun mai 8idel0 copil"riei sale dec;t omul aplecat spre realitatea practic" a ieii0 de/i s,ar putea spune
c"0 spre deose%ire de acesta din urm"0B el r"m;ne necontenit ;n starea de isare0 de puritate omeneasc" a
copilului0 totu/i calea lui de la ;nceputurile imaculate /i p;n" la etapele impreizi%ile de mai t;rziu ale
destinului s"u este nes8;r/it mai lung"0 mai aenturoas" /i0 pentru un spectator0 m<i zguduitoare dec;t
aceea a %urghezului oarecare0 iar la acesta din urm" g;ndul c" a 8ost /i el odat" copil nu e nici pe de,
parte at;t de ;nl"crimat'
De altminteri0 rog 8oarte st"ruitor pe cititor s" pun" cele e)primate acum cu at;ta emoie0 pe seama
mea0 a poestitorului0 /i nu cuma s" cread" c" am or%it ;n spiritul lui Leer!uhn' =u s;nt un om de
mod" eche0 r"mas la anumite concepii romantice care,mi s;nt dragi /i din r;ndul c"rora 8ace parte /i
antiteza plin" de patetism ;ntre ocaia de artist /i %urghezie' Adrian ar 8i contestat glacial o declaraie
ca aceea de mai sus C dac"0 eentual0 ar 8i socotit,o demn" de osteneala de a 8i contestat"' $entru c"
el aea0 despre art" /i despre chemarea artistic"0 opinii e)trem de lucide0 so%re0 %a0 prin reacie0
t"ioase0 /i era at;t de potrinic Hp"l"r"gelii romanticeI cu care lumea g"sise cu cale s" le ;n"luie o
%ucat" de reme0 ;nc;t nu,i 8"cea pl"cere nici m"car s" aud" cuintele Hart"I /i HartistI0 ceea ce0 de
alt8el0 i se putea citi limpede pe 8a" c;nd se ;nt;mpla s" 8ie rostite' La 8el /i cu;ntul HinspiraieI0 care
tre%uia eitat cu totul ;n prezena sa /i ;nlocuit0 l< neoie0 cu Hidee spontan"I' Ura /i ;si %"tea Loc de
acel cu;nt C /i nu m" pot opri s" ridicBmina de pe sugatia a/ezat" ;n Losul 8oilor pe care scriu /i s",
mi acop"r ochii cu aceast" m;n" c;nd m" g;ndesc la du/m"nia /i sarcasmul lui' Ah0 prea erau pline de
su8erin" pentru ca s" 8ie doar rezultatul impersonal al trans8orm"rilor spirituale datorate timpului'
Desigur0 remea ;n care tr"ia contri%uia /i ea0 /i ;mi amintesc c" odat"0 8iind ;nc" student0 ;mi spunea
c" secolul al OlO,lea tre%uie s" 8i 8ost o er" nespus de tihnit"0 pentru c" niciodat" omenirii nu i,a 8ost
mai greu s" se rup" de concepiile /i deprinderile epocii precedente dec;t generaiei noastre'
Despre iazul ;nconLurat de s"lcii0 a8lat la Z,ce minute de cas"0 am mai pomenit0 ;n treac"t' Locui V ;i
zicea H;lceaua acilorI0 desigur din cauza 8ormei lui prelungi /i pentru c" aceste animale luaser"
o%iceiul s" in" s" se
adape la mal0 /i apa0 nu /tiu de ce0 era surprinz"tor de rece0 a/a c" nu aeam oie s" ne sc"ld"m dec;t
;n dup",a,miezele zilelor ;n care soarele %"tuse mult" reme' #n ce prie/te colina0 p;n" acolo era o
plim%are de[ o Lum"tate %un" de or" C pe care o 8"ceam cu pl"cere' ;n"limea se numea0 cu siguran"0
din timpuri 8oarte echi Rions%erg0 /i iarna C c;nd rareori se ;nt;mpla s" m" a8lu ;n aceste locuri C
era %un" de s"niu/' Colina aceasta0 cu H;r8ulI ei ;mpodo%it de un p;lc de arari um%ro/i ca o cunun" /i
cu %anca 8"cut" pe socoteala comunei0 o8erea ara un popas ;n aer curat /i o prieli/te larg"0 de care
m" %ucuram adesea ;mpreun" cu 8amilia Leer!uhn0 ;n dup",amieze de duminic"0 ;nainte de cin"'
Dar iat",m" acum silit s" 8ac urm"toarea o%seraieD Cadrul 8amilial,rural ;n care mai t;rziu si,a
statornicit Adrian iaa de om matur0 reau s" spun c;nd /i,a sta%ilit re/edina permanent" ;n casa
8amiliei SchTeigestill la $8ei88ering l;ng" Saldshut0 ;n (aaria Superioar"0 aea o iz%itoare asem"nare
/i constituia aproape o repetare a cadrului din tinereea sa0 cu alte cuinte0 scena ieii de mai t;rziu
reprezentaBo ciudat" copie a celei ;n care ;/i tr"ise tinereea' 2u numai c" la $8ei88ering Jsau
$8e88erinBg0 ortogra8ia ;nc" nu era %ine sta%ilit"K0 e)ista o colin" care0 ce,i drept0 nu se numea
HRions%ergI ci0 simplu0 HRohm%uhelI0 ;mpodo%it" cu o %anc" pus" de comun"0 dar se a8la acolo0 tot
at;t de aproape de cas"0 un iaz ca /i H;lceaua acilorI0 numit Hiazul scoa%eiI0 a;nd /i el o ap" 8oarte
rece' Chiar si casa0 /i curtea0 /i 8amilia ;n ansam%lul ei se potrieau iz%itor cu cele de l< (uchel' ;n
curte cre/tea un copac0 care st;nLenea puin /i el0 /i care 8usese cruat tot din conside,raiuni
sentimentale C nu era ;ns" un tei0 ci un ulm' Admit c" ;ntre casa SchTeigestill /i casa p"rinteasc" a lui
Adrian e)istau deose%iri caracteristice de stil0 pentru c" cea dint;i era cl"direa unei 8oste m"n"stiri0 cu
ziduri groase0 cu 8erestrele ;n 8iride %oltite /i ad;nci0 cu coridoare mirosind puin a mucegai' Dar aroma
de tutun ce o r"sp;ndea luleaua st"p;nului casei impregna /i aici0 ca /i acolo0 atmos8era camerelor de
Los0 iar gazda /i soia sa erau /i ei Hp"riniI0 adic"D el0 un 8ermier cu 8aa lung"0 scump la or%"0 cu
Ludecata a/ezat"0 iar ea0 o 8emeie matur"0 la drept or%ind cam plinu"0 dar p"str;nd proporii
armonioase0 dezgheat"0 s"ritoare0 cu p"rul lins /i str;ns0 cu m;ini /i picioare 8rumoase C /i aeau /i ei
un 8ecior
*6 G T"oas Mann
mare0 7ereon Jnu 7eorgK0 un t;n"r 8oarte interesat de progresul agriculturii0 preocupat de ma/inile
moderne0 /i o 8at"0 mai mic"0 pe care o chema Clementine' C;inele de curte din $8ei88ering /tia /i el s"
r;d"0 chiar dac" nu,l chema Suso0 ci >aschperl0 s<u cel puin a/a ;l chemase la ;nceput' Despre acest
Hla ;nceputI chiria/ul 8ermei aea ederile lui proprii /i am 8ost martor la ;nt;mplarea care a 8"cut ca0
su% ;nr;urirea lui0 ;ncetul cu ;ncetul0 numele de >aschperl s" dein" o simpl" amintire /i c;inele ;nsu/i
s" aLung" s" r"spund"0 ;n cele din urm"0 mai %ucuros la numele de HSusoI' C Un al doilea 8iu nu
e)ista0 dar 8aptul acesta sporea si mai mult asem"narea ;n loc s,o diminueze0 pentru c" cine altul ar 8i
putut 8i acest al doilea 8iu Q
Cu Adrian n,am or%it niciodat" despre acest paralelism iz%itorE n,am 8"cut,o la ;nceput0 iar mai t;rziu
mi,a enit greu s,o mai 8ac0 dar de pl"cut nu mi,a pl"cut niciodat" 8enomenul acesta' A,i alege o
locuin" care s",i reconstituie trecutul0 a te re8ugia ;n amintirile trecutului desuet0 ;n copil"rie sau
m"car circumstanele ei e)terioare0 poate 8i o doad" de ata/ament0 dar ;i dez"luie aspecte[
tul%ur"toare despre iaa interioar" a unui %"r%at' ;n cazul lui Leer!uhn era cu at;t mai surprinz"tor cu
c;t eu nu remarcasem niciodat" c" leg"turile sale cu casa p"rinteasc" s" 8i 8ost deose%it de intime sau
din cale,a8ar" de a8ectuoaseE /tiam c" s,a deta/at de ea de timpuriu0 8"r" ;ndurerare "dit"' =ra aceast"
Hre;ntoarcereI un simplu Loc Q 2u,mi ine s" cred' Toate aceste ciud"enii ale lui Adrian ;mi amintesc
mai cur;nd de un cunoscut al meu care0 de/i ro%ust /i %"r%os0 era at;t de sensi%il0 ;nc;t atunci c;nd se
;m%oln"ea C /i era cam %oln"icios C oia s" 8ie tratat numai de un medic specialist ;n %oli de
copii' = cazul s" adaug c" doctorul acesta0 care,l ;ngriLea0 p"rea at;t de m"runt de statur"0 ;nc;t n,ar 8i
8ost ;n m"sur" C ;n cel mai strict ;neles al cu;ntului C s" trateze o clientel" adult"0 /i din pricina
asta nu putuse deeni dec;t medic de copii'
Socotesc nimerit s" menionez eu ;nsumi c" aceast" anecdot" cu omul ;n toat" 8irea /i medicul de copii
constituie o digresiune0 ;ntruc;t nici imul0 nici cel"lalt nu or mai ap"rea reodat" ;n aceste ;nsemn"ri'
Dac" e o gre/eal" 8aptul pomenit C /i gre/eal" 8"r" ;ndoial" a 8ost /i c8rid0 ced;nd ;nclin"rii mele c"tre
anticipare0 am apucat s" pomenesc ;nc" de pe acum de $8ei88ering /i de 8amilia
D'0T'1 FAUSTUS G *:
SchTeigestill C0 ;l rog pe cititor s" pun" asemenea anomalii pe seama emoiei care m" st"p;ne/te0 /i
m" st"p;ne/te nu numai ;n ceasurile ;n care scriuF ci 8ric" de c;nd mi,am asumat o%ligaia acestei
%iogra8ii' A trecut un num"r de zile de c;nd lucrez la aceste pagini0 dar 8aptul c" ;ncerc s" p"strez
echili%rul 8razelor /i s" dau g;ndurilor o e)presie mai potriit" nu tre%uie s",i ascund" cititorului starea
mea de continu" /i 8e%ril" emoie0 care se mani8est" ;n scrisul tremurat0 scris de o%icei destul de sigur'
De altminteri0 sper ca cei ce m" citesc nu numai s" ;neleag" cu timpul z%uciumul meu su8letesc0 dar s"
nu r"m;ri"0 p;n" la urm"0 str"ini de el'
Am uitat s" pomenesc c" la 8erma 8amiliei SchTeigestill0 re/edina de mai t;rziu a lui Adrian0 e)ista C
/i cu siguran" 8aptul nu a constitui o surpriz" C /i o r;nd"/oaic"0 tot cu sinii l"%"rai /i cu picioarele
descule e/nic pline de %"legar0 sem"nind cu 3anne de la (uchel c;t poate sem"na o 8at" de graLd cu
alta0 numai c" pe cea de 8a" o chema Salpurgis' 2u despre ea reau s" or%escB0 ci despre modelul
originar0 despre 3anne0 cu care Adrian aea o str;ns" prietenie0 pentru c" ;i pl"cea s" c;nte /i luase
o%iceiul s" ne ;nee c;teodat" /i pe noi copiii' Destul de ciudatD dac" =ls%eBth Leer!uhn0 cu ocea ei
at;t de 8rumoas"0 se a%inea dintr,un 8el de s8ial" s" ne c;nte0 aceast" 8"ptur" care mirosea a %"legar /i,o
;ng"duia 8"r" nici o Len"0 /i seara0 pe %anc"0 su% tei0 ne ;ng;na0 e,a,de"rat0 cu o oce strident"0 dup"
ureche0 dar corect0 8el de 8el de c;ntece populare0 sold"e/ti sau re8rene de %;lci0 cel mai adesea pline de
sentimentalism sau de groaz"0 /i ale c"ror cuinte /i melodii le prindeam ;ndat"tVDac" ;ncepeam s"
c;nt"m /i noi cu ea0 lua tera0 s"rind apoi ;n c&inta /i se)ta in8erioar"0 l"s;ndu,ne nou" ocea de sus pe
c;nd ea accentua0 8oarte ostentati0 strident chiar0 secunda' #n timpul acesta0 pro%a%il pentru ca s" ne
determine s" d"m cuenita preuire pl"cerilor armoniei0 ;/i l"ea 8aa ;ntr,un sur;s aidoma cu al lui Suso
c;nd i se aducea strachina cu m;ncare'
C;nd spun HnoiI m" re8er la Adrian0 la mine /i la 7eorg0 care trecuse de treisprezece ani c;nd 8ratele lui
aea opt0 iar eu zece' Surioara Ursula era ;nc" prea mic" pentru aceste e)erciii0 dar /i dintre noi patru0
unul era intruc;ta de prisos pentru genul de muzic" ocal" pe care 3anne,de,la,graLd reu/ea s",l
dezl"nuie cu aLutorul coru,
*? G T"oas Mann
lui nostru' ;ntr,ade"r0 ne ;n"a canoane C cele mai copil"re/ti0 8ire/te D A", !7t de bine % sit
seara, 1%sun% !7nte!ele, cel cu cucul /i cu m"garul C /i de aceea0 ceasurile de amurg ;n care ne
des8"tam ast8el mi s,au ;ntip"rit ;n minte sau0 mai %ine zis0 amintirea lor a c"p"tat0 cu timpul0 o
semni8icaie mai mare pentru c" ele au 8ost acelea care0 pe c;t poate cuprinde m"rturia mea0 l,au pus0
pentru prima oar"0 pe prietenul meu ;n contact cu o Hmuzic"I a;nd o mi/care artistic organizat"0
deose%it" de ceea ce g"seam ;nB simplele c;ntece la unison ;ng;nate de noi' ;nt;lneam aici o ;mpletire
imitati"0 o intrare ;n timp0 8iind ;m%oldii ;n clipa potriit" cu un ghiont ;n coaste dat de 3anne,de,la,
graLd0 c;ntecul a8l;ndu,se ;n plin" des8"/urare0 melodia c;ntat" p;n" la un punct0 dar nu aLuns" la cap"t'
Aeam aici a 8ace cu componente melodice di8erit dispuse a c"ror interenie se mani8esta ariat0 dar
nu se producea nici o z"p"ceal"0 ci dimpotri"0 repetarea primei 8raze de c"tre un al doilea c;nt"re se
;m%ina0 punct cu punct /i 8oarte pl"cut0 ;n continuarea celei c;ntate de primul c;nt"re' #ar c;nd 8raza
precursoare C admi;nd c" era or%a de c;ntecul A", !7t de bine % sit seara C aLungea p;n" la
HClopotele sun"I /i ;ncepea apoi ilustrarea cu H%im,%am,%umI0 ea constituia mi/carea %asului nu
numai pentru cuintele HC;nd pentru odihn"I0 la care se a8la ;n momentul acela al doilea c;nt"re0 ci /i
pentru ;nceputul HO0 c;t de %ineI0 c;nd0 la un nou ghiont ;n coaste0 intra ;n aciune al treilea c;nt"re
pentru ca0 atunci c;nd aLungea ;n al doilea stadiu al melodiei0 s" 8ie ;nlocuit de primul c;nt"re0 lu;nd,o
de la ;nceput0 dup" ce,i ceda celui de,al doilea tonul 8undamental0 pitorescul H%im,%am,%umI C /i a/a
mai departe' $artea celui de al patrulea dintre noi se suprapunea ;n mod o%ligatoriu pe a altuia0 dar el
c"uta0 e,ade"rat0 s" ;nioreze puin du%larea0 morm"ind cu o octa" mai Los sau ;ncepea chiar ;naintea
primului0 ca s" zic a/a0 ;n preala%il0 cu acompaniamentul0 cu Hla,la,laI,ul ce ;nsoea primele stadii ale
melodiei /i 8redona neostenit tot timpul c;nt"rii'
Ni a/a0 cu toate c" ne urm"ream e/nic partea0 prezena melodic" a 8iec"ruia se ;m%ina 8ericit cu a
celorlali0 /i ceea ce realizam noi constituia totu/i o ;mpletire armonioas"0 o structur" sonor"0 alta dec;t
c;htarea Hsimultan"I E o construcie a c"rei armonie ne pl"cea 8"r" s" ne punem pro%lema naturii /i
cauzei ei' $ro%a%il c" nici Adrian0 care
D'0T'1 FAUSTUS G *+
aea opt sau nou" ani0 n,o 8"cea' Sau poate c" scurtul hohot de r;s0 mai mult ironic dec;t surprins0 dup"
ce ultimul H%im,%amI se stinsese ;n zonul ;nser"rii0 /i pe care /i mai t;rziu aeam s",l recunosc la el
at;t de %ine C oia sB" lase s" se ;neleag" c" pricepuse mecanismul 8oarte simplu al acelor c;nteceleE
;nceputul melodiei constituie pentru ocea a doua o secen"0 iar partea a treia poate seri am;ndurora
drept %as'B 2ici unul dintre noi nu era con/tient c"0 diriLai de o r;nd"/i"0 aLunsesem la o treapt" de
cultur" muzicala relati 8oarte ;nalt"0 ;ntr,un domeniu al poli8oniei imitatie pe care tre%uise s" o
descopere eacul al OV,lea ca s" ne putem %ucura /i noi de ea' Dar dac" m" ;ntorc cu g;ndul la r;sul
acela al lui Adrian0 g"sesc0 retrospecti0 c" aea ;n el cea de cunoa/tere0 de iniiere ze8lemist"' A
r"mas pentru totdeauna cuacest r;s' Mai t;rziu i,l auzeam adesea0 c;nd eram cu el la reun concert sau
la teatru /i ;l 8rapa reun truc artistic0 unul plin de spirit0 reun procedeu cuprins ;n intimitatea
structurii muzicale ce sc"pa perceperii mulimii0 reo aluzie l"untric" su%til" ;n dialogul dramei' $e
remea aceea nu se potriea ;nc" ;rstei /i p"rea r;sul unui adult' O pu8nire uscat" a aerului pe gur" /i
pe nas0 ;nsoit" ;n acela/i timp de un gest al capului0 z;rlit ;nd"r"t0 scurt0 rece0 dispreuitor chiar0 care0
;n cel mai r"u caz0 parc" ar 8i rut s" spi;n" D H(ine 8"cut0 straniu0 curios0 amuzantI' C Dar ;n timpul
acesta ochii s"i luau o e)presie atent"0 c"utau ;n dep"rt"ri0 /i lumina lor crepuscular" cu sc;nteieri
metalice se um%rea /i se ad;ncea'
Ni capitolul pe care tocmai l,am ;ncheiat este0 dup" gustul meu0 mult prea um8lat0 /i cred c" ;ntre%area
c;t mai poate r"%da cititorul pare ;ntru totul Lusti8icat"' $entru mine0 8iecare cu;nt scris prezint" un
interes arz"tor0 dar tre%uie s" m" 8eresc a crede c" /i alii or participa cu aceea/i ;nelegere F De alt8el0
nu tre%uie s" uit c" nu scriu pentru clipa de 8a" /i nici pentru cititori care nu /tiu ;nc" nimic despre
LeBeBr!uhn0 deci nu pot r;ni s" a8le am"nunte despre elE ci c" preg"tesc aceste ;nsemn"ri pentru
momentul c;nd premisele or 8i cu totul altele C pot spune cu certitudineD mult mai 8aora%ile0 /i
am"nuntele acestei iei zguduitoare0 oric;t de a%il sau de ina%il ar 8i
*. G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G *-
ele prezentate0 or 8i solicitate cu o insisten" lipsit" de orice discriminare de c"tre opinia pu%lic"'
Acest moment a eniD atunci c;nd se a deschide asta0 e,ade"rat0 dar totu/i str;mta noastr" temni"0
su8ocant" de,at;ta aer st"tut0 adic" atunci c;nd r"z%oiul0 ;n toi acum0 a 8i0 ;ntr,un 8el sau altul0 s8;r/it C
/i c;t mi,e de groaz" de acest H;ntr,un 8el sau altulI0 groaz" 8a" de mine ;nsumi /i de ori%ila silnicie pe
care destinul a impus,o spiritului german F $entru c" ;n mintea mea nu e)ist" dec;t una din cele dou"
alternatieE numai pe una m" %izui0 numai de ea in seama0 ;mpotria con/tiinei mele cet"ene/ti'
;n""tura o8icial"0 ce nu cunoa/te nici o clip" deB r"gaz ne,a ;r;t ad;nc ;n con/tiin" consecinele
zdro%itoare0 ori%ile0 de8initie0 ale unei ;n8r;ngeri germane0 ast8el c" n,aem ;ncotro /i ne temem de ea
mai mult dec;t de orice pe lume' Ni cu toate astea e)ist" cea de care unii dintre noi0 ;n momente ce lor
;n/ile le par criminale0 iar alii0 pe 8a" /i continuu0 se tem mai mult dec;t de ;n8r;ngerea german"0B /i
anumeD de ictoria german"' Aproape c" nu cutez s" m" ;ntre% din ce categorie 8ac parte' $oate c"
dintr,o a treia0 aceea care dore/te ne;ncetat /i con/tient0 lucid0 ;n8r;ngerea0 dar nu 8"r" necontenite
cninuri ale con/tiinei' Dorinele /i speranele mele s;nt silite s" se ridice ;mpotria unei ictorii a
armelor germane0 pentru c" su% ea opera prietenului meu ar 8i ;ngropat"0 anatema interdiciei /i a
uit"rii ar acoperi,o poate pentru o sut" de ani0 ;nc;t ar 8i pierdut" pentru propria sa epoc" /i n,ar primi
dec;t onoruri istorice /i tardie' Acesta este motiul special al culpa%ilit"ii meleE ;l ;mp"rt"/esc cu ali
c;ia oameni0 risipii0 u/or de num"rat pe degetele celor dou" m;ini' Dar starea mea su8leteasc" este
numai o deriaie special" de la cea general"0 care0 cu e)cepia cazurilorB de stupiditate monumental"
sau de interese Losnice0 a deenit soarta ;ntregului nostru popor0 /i m" simt ;nclinat s" atri%ui acestui
destin un caracter tragic deose%it0 cum nu s,a mai pomenit p;n" azi0 de/i /tiu c" /i altor neamuri le,a
8ost dat s" doreasc"0 pentru %inele lor /i pentru iitorul lumii0 ;n8r;ngerea propriului lor stat' Dar0 tin;nd
seama de onestitatea0 de ;ncrederea0 de neoia de 8idelitate /i de supunere ;nn"scut" ;n 8irea
germanului0 a/ rea totu/i s" admit c" ;n cazul nostru dilema cap"t" o acuitate singular"0 /i nu m" pot
;mpiedica s" simt o pro8und" m;nie ;mpotria celor ce au ;mpins un popor at;t de %un ;ntr,o stare de
spirit de pe urma c"reia
su8er"0 dup" coningerea mea0 mai mult dec;t oricare altul0 /i ;l rac s" se simt" iremedia%il ;nstr"inat
de sine ;nsu/i' 2,am neoie dec;t s",mi ;nchipui c" 8iii mei0 printr,o ;mpreLurare nenorocit"0 ar da
peste aceste ;nsemn"ri /i ar 8i ast8el silii0 ;ntr,o spartan" ignorare a oric"ror sl"%iciuni0 s" m" denune
poliiei secrete de stat C pentru ca s" pot m"sura ast8el0 chiar cu un 8el de m;ndrie patriotic"0
insonda%ila pr"pastie a con8lictului ;n care ne z%atem'
S;nt per8ect con/tient c" prin cele de mai sus am ;nc"rcat din capul locului /i acest nou capitol0 pe care
l,a/ 8i dorit mai scurt0 ceea ce m" 8ace s" %"nuiesc c" ;n ad;ncul su8letului caut prete)te de ;nt;rzieri /i
de ocoluri0 sau c" m" ag" cu o gra%" suspect" de orice ocazie de acest 8el0 de teama celor ce or urma'
Fac cititorului doada %unei mele credine strecur;nd eu ;nsumi supoziia c" /o"i deoarece s;nt
;nBsp"im;ntat0 ;n 8orul meu interior0 de misiunea pe care0 minat de datorie /i de dragoste0 mi,am
asumat,o' Dar nimic nu m" a putea ;mpiedica0 nici chiar propria mea sl"%iciune0 s" continui
implinirea ei C deci reiau 8irul poestirii de la o%seraia c"0 din c;te /tiu eu0 c;ntatul acela al nostru0
al canoanelor0 cu 3anne0 r;nd"/ia0 a 8ost ceea ce l,a pus pentru prima oar" pe Adrian ;n contact cu
muzica' Desigur0 /tiu c" dup" ce s,a mai m"rit0 mergea /i el cu p"rinii s"i laB %iseric"0 ;n sat0 la
O%erTeiler0 la sluL%a de duminic"0 unde o%i/nuia s" in" /i un t;n"r din Seissen8els0 care studia
muzica /i care acompania corul cu c;tea preludii la org" /i ;nsoea ie/irea credincio/ilor din %iseric"
cu improizaii timide' Am 8ost 8oarte rar de 8a"0 deoarece de cele mai multe ori noi aLungeam la
(uchel dup" terminarea sluL%ei /i tot ce pot spune e c" n,am auzit niciodat" de la Adrian un singur
cu;nt care s" m" aLute s" deduc c" t;n"ra lui sensi%ilitate ar 8i i%rat ;ntr,un 8el oarecare la interludiile
acelui adept al muzicii sau0 dac" asta n,a 8ost cu putin" ca 8enomenul muzical ;n general s",i 8i trezit
atenia' Din c;te ;mi dau eu seama0 pe atunci /i chiar muli ani dup" aceea0 nu i,a acordat importan" /i
nu /i,a m"rturisit nici lui ;nsu/i c" ar aea cea comun cu lumea sunetelor' =u "d ;n asta o reticen"
de ordin psihologic c"reia i se poate atri%ui /i o semni8icaie 8iziologic"E pentru c"0 ;ntr,ade"r0
aLunsese la paisprezece ani0 ;nceputul pu%ert"ii0 epoca ie/irii din stadiul neino"iei copil"re/ti0 c;nd0
;n casa unchiului s"u
6P G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 65
din >aisersaschern0 s,a apucat s" 8ac" muzic" de unul singur0 e)ers;nd la pian' De alt8el0 cam asta a
8ost /i epoca ;n care migrena ereditar" a ;nceput s",l nec"Leasc"'
Viitorul 8ratelui s"u 7eorg era clar determinat de calitatea lui de mo/tenitor al 8ermei0 /i a tr"it de la
;nceput pe deplin ;mp"cat cu rostul s"u' Ce aea s" dein" al doilea r"m;nea pentru p"rini o pro%lem"
deschis"0 urm;nd s" 8ie rezolat" potriit ;nclinaiilor /i aptitudinilor mani8estateE /i e demn de
remarcat c;t de timpuriu s,a precizat ;n mintea p"rinilor s"i /i a noastr" a tuturor ideea c" Adrian
tre%uie s"Bdein" un saant' Ce 8el de saant0 asta r"m;nea de "zut0 dar atitudinea lui moral" ;nc" de
pe c;nd era %"iat0 8elul s"u de a se e)prima0 sigurana sa 8ormal"0 chiar priirea sa0 e)presia 8etei0 nu
;ng"duiau0 de pild"0 nici tat"lui meu s" ai%" ;ndoieli c" acest l"star al 8amiliei Leer!uhn era chemat
spre Hcea mai ;naltI /i c" a 8i primul erudit din neamul lor'
La na/terea si consolidarea acestei idei0 decisi" a 8ost /i u/urina0 mai %ine zis D nemaipomenita
u/urin" cu care /Bi,a ;nsu/it Adrian ;n""m;ntul elementar0 pe care l,a urmat ;n cas"' Vonathan
Leer!uhn nu,/i trimitea copiii la /coala comunal"' Cred c" ;n pro%lema aceasta hot"ntoare < 8ost nu
at;t con/tiina superiorit"ii sale sociale0 c;t dorina puternic" de a le pune la dispoziie o educaie mai
;ngriLit" dec;t aceea pe care ar 8i putut,o primi ;n";nd laolalt" cu copiii s"racilor din O%erTeiler'
#n""torulBdin sat0 om ;nc" t;n"r /i delicat0 c"ruia ;i era ;ntotdeauna team" de c;inele SuBso0 enea la
(uchel dup",amiezele0 dup" ce ispr"ea cu ;ndatoririle sale o8iciale Jiarna ;l aducea Thomas cu saniaK
/i0 termin;nd de predat lui 7eorg0 care ;mplinise treisprezece ani0 aproape toate cuno/tinele necesare
ca s",/i poat" continua studiile0 ;ncepu ;n""m;ntul elementar cu Adrian0 care intrase ;n al optulea an'
Ni chiar el0 ;n""torul Michelsen0 8u primul dintre primii care s" declare sus /i tare0 /i cu o oarecare
emoie agitat"0 c" Hpentru numeleBlui DumnezeuI0 t;n"rul acesta tre%uie s" 8ie trimis la liceu si la
uniersitate0 c" nu i se ;nt;mplase ;nc"0 lui0 lui Micheisen0 s" dea peste un cap at;t de studios /i at;t de
ager0 /i c" ar 8i o ru/ine s" nu se 8ac" totul pentru a se netezi acestui ele calea c"tre culmile /tiinei'
Ast8el se e)prima el0 sau ;n orice caz cam a/a0 intr,un lim%aL de seminarist0 /i pomenea chiar despre
HiBn,geniumI0 ;n parte0 desigur0 ca s" 8ac" puin" parad" cu ter,
menul acesta care0 re8erindu,se la succese de copil0 suna destul de caraghios0 dar era "dit c"
o%seraia izora dintr,o inim" uimit"'
2,am asistat niciodat" la aceste lecii /i ce /tiu ;n leg"tur" cu asta e numai din auzite0 dar mi,e u/or s",
mi imaginez comportarea lui Adrian al meu ;n cursul lor /i0 pentru un preceptor0 el ;nsu/i ;nc" un copil0
deprins s" ;re ;n""tura ;n capete %legi si recalcitrante 8ie cu stimulentul laudei0 8ie cu cr;ncena
doLana0 aceast" atitudine putea s" 8i p"rut uneori puin Lignitoare' HDac" /tii totul0 ;l mai aud ;nc" pe
tinerel spun;nd0 nu,mi r"m;ne dec;t s" plec'I Fire/te c" nu asa st"teau lucrurile /i c" eleul lui ;nc" nu
H/tia totulI' Dar 8izionomia lui l"sa0 ;ntruc;ta0 aceast" impresie0 pur /i simplu pentru c" ne a8lam ;n
8aa unuia din acele cazuri ;n care o sueran" receptiitate0 o putere de asimilare stranie0 anticipatoare0
pe c;t de sigur" de sine0 pe at;t de 8acil"0 ;l oprea pe ;n""tor s" 8oloseasc" laudeleD simea c" pentru
un asemenea cap elogiul pune ;n primeLdie modestia /i ;ndeamn" la orgoliu' De la al8a%et p;n" la
sinta)" /i gramatic"0 de la num"r"toare /i cele patru operaii p;n" la regula de trei simpl" /i calculul
proporional elementar0 de la e)erciii de memorizare cu mici poezii Jnu era nici o memorizareE sezisa
ersurile imediat0 cu mare precizie0 /i,i r"m;neau ;ntip"riteK p;n" la e)punerea ;n scris a unor idei
proprii pe teme de geogra8ie general" /i naional" C totdeauna se petrecea acela/i lucru D Adrian
asculta distrat0 ;ntorcea capul /i lua o mutr" ca /i cum ar 8i rut s" spun"D HDa0 %ine0 ani priceput0
aLunge0 mai departeI' $entru sensi%ilitatea pedagogului era cea reolt"tor' T;n"rul ;n""tor se simea
mereu tentat s" e)clameD HCe i,a enit Q D",i puin" osteneal" FI Dar cum s",/i dea reo osteneal"
c;rid nu era cazulQ
Cum spuneam0 n,am asistat niciodat" la lecii0 dar s;nt silit s",mi imaginez c" prietenul meu ;si ;nsu/ea
datele /tiini8ice pe care i le 8urniza domnul Michelsen e)act cu aceea/i 8izionomie C nu,i neoie s" o
mai descriu o dat" C cu care ar 8i r"spuns0 su% tei0 constat"rii c" nou" m"suri de melodie orizontale0
dac" s;nt suprapuse ertical c;te trei0 pot s" dea un corp de armonie muzical"0 ;n""torul lui /tia cea
latineasc"0 ;l ;n"" /i pe el0 /i declar" apoi c" %"iatul C aea zece ani C er< apt dac" nu
6@ G T"oas Mann
pentru clasa a treia gimnazial"0 dar sigur pentru a doua' Rostul s"u se terminase'
Ni ast8el0 ;n 5.-:0 de $a/te0 Adrian p"r"si casa p"rinteasc" /i eni la ora/ s" 8recenteze gimnaziul
(oni8aciu Jde 8apt HNcoala 8railor ieii simpleIK' Unchiul s"u0 2i!olaus Leer!iihn0 8ratele tat"lui
s"u0 cet"ean de az" ;n >aisersaschern0 se o8erise s",l primeasc" su% acoperi/ul s"u'
V#
C;t despre ora/ul meu natal de pe malurile Saalei0 s" a8le str"inul c" este a/ezat cea mai la sud de
3alle0 ;nspre partea Turingiei' Aproape c",mi ine s" spun era a/ezat acolo C pentru c" lipsa mea
;ndelungat" l,a proiectat departe0 ;n trecut' Dar turnurile lui se ;nal" /i acum ;n acela/i loc0 /i nu /tiu
ca aspectul lui arhitectonic s" 8i aut de su8erit0 p;n" acum0 de pe urma r"z%oiului aerian0 ceea ce0 de
altminteri0 ar 8i 8ost c;t se poate de regreta%il0 dac" te g;nde/ti la 8armecul s"u istoric' Spun cuintele
acestea cu o oarecare resemnare0 c"ci ;mp"rt"/esc0 cu o %un" parte din populaia noastr"0 chiar cu cea
mai crunt loit"0 r"mas" pe drumuri0 sentimentul c" cele ce ni se ;nt;mpl" nu s;nt dec;t cele ce ni se
cuin0 iar de,ar 8i s" isp"/im mai groaznic dec;t am p"c"tuit0 s" ne sune e/nic ;n ureche zicala D Cine
seam"n" ;nt culege 8urtun"'
Deci0 nici chiar 3alle0 ora/ul lui 3"ndel0 nici Leipzig0 ora/ul cantorului de la S8;ntulThoma 0 nici
Seimarul sau chiar ora/ele Dessau /i Magde%urg nu s;nt departeE dar >aisersaschern0 nod 8eroiar0 cu
cei @+ PPP de locuitori ai s"i0 e mulumit cum arat" /i0 ca orice ora/ german0 se simte un centru cultural
de aloare istoric"'BTr"ie/te din di8erite industriiD ma/ini0 piel"rie0 8ilaturi0 construcii metalice0
chimicale /i m%r"nt0 ;/i are muzeul s"u de istorie0 cu o camer" de tortur" cu instrumente %ar%are0 /i o
8oarte 8rumoas" %i%liotec" cu @: PPP de olume /i : PPP de manuscrise0 ;ntre care dou" 8ormule
r"Litore/ti ;n ersuri aliterate0 pe care unii ;n"ai le socotesc mai echi chiar dec;t cele de la
Merse%urg0B dar altminteri cu un sens destul de inocent0 simple r"Li de adus ploaie0 compuse ;n
D'0T'1 FAUSTUS G 6*
dialectul de la Fulda' ;n secolul al O,lea ora/ul 8usese re/edin" episcopal"0 /i apoi din nou0 din al Oll,
lea p;n" ;n al OlV,lea' Are castel /i catedrala ;n care i se arat" morm;ntul ;mp"ratului Otto al #l#,lea0
nepotulBAdelaidei si 8iul Theophanei0 cel care ;/i zicea #mperator Romano,8um /i Sa)onicus0 dar nu
pentru c" se oia sa)on0 ci ;n ;nelesul ;n care Scipio purtase porecla de A8ricanus0 adic" pentru c",i
;n8r;nsese pe sa)oni' C;nd0 ;n 5PP@0 dup" izgonirea sa din Roma iu%it"0 muri ;n am"r"ciune /i necaz0
r"m"/iele lui 8ur" aduse ;n 7ermania /i ;nmorm;ntate ;n catedra de la >aisersaschern C cu totul
;mpotria dorinei sale0 pentru c" 8usese prototipul germanului care se detest" ca atare0 /i toat" iaa lui
su8erise de pe urma germanismului s"u'
Cu priire la acest ora/0 despre care pre8er totu/i s" or%esc la trecut0 pentru c" e or%a de acel
>aisersaschern al copil"riei C cu priire la el se poate spune c" p"stra ;n atmos8era sa0 ca de alt8el /i
;n ;n8"i/area sa e)terioar"0 cea pro8und medieal' Vechile %iserici0 casele %iirgerilor /i ham%arele0
conserate din respect pentru trecut0 cl"diri cu grinzi de lemn aparente /i cu catul superior scos ;n
a8ar"0 ziduri de cetate ;ntrerupBte din loc ;n loc de turnuri circulare0 cu acoperi/uri ascuite0 piee
um%rite de copaci pe margini /i paate cu %oloani tocii de trecerea anilor0 o prim"rie cu arhitectura
oscil;nd ;ntre gotic /i Rena/tere0 cu clopotni" deasupra acoperi/ului uguiat /i cu loggii dedesu%t0 si cu
alte dou" turnuri zelte cu acoperi/ul ascuit0 dou" 8oi/oare adic"0 prelungindu,se ;n relie8 p;n" la
parter C lucruri de 8elul acesta dau ieii un sentiment de ne;ntrerupt" leg"tur" cu trecutul0 %a mai
mult0 par s" poarte pe 8runtea lor 8aimoasa 8ormul" a atemporalului0 scolasticul nune st%r& #dentitatea
locului0 care dup" trei sute de ani0 dup" nou" sute de ani a r"mas acela/i0 s,a meninut ;mpotria
scurgerii timpului ce,a trecut peste el0 schim%;nd necontenit multe0 pe c;nd altele C reprezentatie /i
pline de autenticitate C r"m;n intacte graie piet"ii0B graie candidei ;mpotriiri ;n 8aa timpului /i a
m;ndriei pentru aceste timpuri0 ca un omagiu /i intru amintirea lor'
At;t despre aspectul ora/ului' R"m"sese ;ns"0 plutind ;n aer0 cea din starea de spirit0 din sensi%ilitatea
ultime,
l = or%a de V'S'(ach'
5 Acum0 neclintit .lat/&
66 G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6:
lor decenii ale secolului al OV,lea0 istorie a eului mediu lunec;nd ;nspre apusul s"u0 cea dintr,o
epidemie su8leteasc" latent" D %izar s" spui asta despre un ora/ modern0 raional /i lucid Jdar modern
nu era0 era un ora/ echi0 /i echimea e trecutul su% 8orm" de prezent0 un trecut peste care s,a a/ternut
un strat de prezentK C ar putea suna temerar0 da8 ;i puteai 8oarte %ine imagina0 ;n cadrul acesta0
ap"r;nd deodat" o procesiune de copii0 un dans al s8;ntu,lui Valentin0 predicile izionar,comuniste ale
reunui H3"nseleinI cu rugul pe care s" piar" pl"cerile lume/ti0 halucinai ai miracolului cruci8ic"rii0
mulimi colind;nd mistic str"zile ;ncoace /i ;ncolo' Fire/te c" nu se ;nt;mpla nimic din toate acesteaBC
cum s" se 8i ;nt;mplat Q 2,ar 8i permis politia0 de conien" cu timpurile /i cu ordinea lor' Ni totu/iF
C;te n,a permis0 8"r" o or%"0 poliia0 ;n zilele noastreB C tot de conien" cu timpurile0 care0 p;n" la
urm"0 ;ng"duie iar"/i 8oarte %ine ast8el de spectacole' Timpul nostru ;nclin" el ;nsu/i0 ;n tain"0 sau 8"r"
nici o tain"0 ci 8oarte con/tient0 cu o con/tiin" de o stranie in8atuare0 ce te 8ace s" pui la ;ndoial" ;ns"/i
autenticitatea /i candoarea ieii0 /i care poate c" d" na/tere unui caracter istoric 8alsi8icat0 8unest C
;nclin" zic0 timpul nostru0 s" se ;ntoarc" ;napoi la epocile acelea /i repet" cu entuziasm aciuni
sim%olice care au ;n sine cea sum%ru /i Lignesc spiritul modern ca o palm" pe o%razD arderea c"rilor
/i altele de soiul "sta0 de care pre8er s" nu amintesc nici cu or%a'
Semnul distincti al unor atare su%straturi istorico,ne,rotice /i al tainicelor dispoziii su8lete/ti ale
unui ora/ s;nt numero/ii HoriginaliI0 specimene %izare /i anodine de semidemeni ieuind ;ntre
zidurile lui0 8"c;nBd /i ei parte0 ca /i echile cl"diri0 din 8izionomia locului' Replica le,o constituie
copiii0 H/trengariiI0 care se str;ng alerg;nd ;n Lurul lor0 ;i cople/esc cu %atLocurile sau 8ug de ei ;ntr,o
panic" superstiioas"' C;nd /i c;nd0 ap"rea un anume tip de Hhoa/c"I0 una care 8"r" mult" or%a era
%"nuit" de r"LitorieBD aceasta se datora numai /i numai ;n8"i/"rii ei0 de un pitoresc nelini/titor0 care
;ris" se accentua0 prindea contur tocmai datorit" %"nuielilor0 se des";r/ea0 ca s" ;m%race 8orma dictat"
de 8antezia popular" CB m"runt"0 g;r%o"0 c"runt"0 iclean" /i rea dup" chip0 cu ochi urduro/i0 cu
nasul coroiat0 cu %uze su%iri0 /i o c;rL"0 ce se ridica adesea amenin"tor0 um%l;nd uneori cu o m;"0 o
%u8ni"
sau pas"re gr"itoare' >aisersaschern ad"postea ;ntotdeauna ;ntre zidurile sale c;tea specimene de
genul acesta0 /i ;ntre ele cea mai cunoscut"0 mai urm"rit" /i ze8lemisit"0 cea mai temut" era HLiese,
cea,din,%eciI0 %otezat" ast8el pentru c" locuia ;ntr,o pini" din micuul 7el%giesser,7ang C o %"tr;n"
a c"rei atitudine se adaptase ;n asemenea m"sur" preLudec"ilor lumii ;nc;t /i omul cel mai puin
preenit0 dac" o ;nt;lnea0 mai ales c;nd alergau ;n urma ei copiii /i ea ;i gonea cu %lestemele cele mai
aprige0 era str"%"tut de un 8ior de groaz" ataic"0 de/i %iata 8emeie nu 8"cea nim"nui reun r"u'
Se cuine s" rostim aici un cu;nt plin de cutezan"0 inspirat din e)periena ieii de ast"zi' $entru cel
ce ;ndr"ge/te lumina0 cu;ntul /i noiunea HpoporI p"streaz" ;ntotdeauna un element de aprehensiune
anacronic"0 /i el /tie c" atunci c;nd rei s" ;mpingi mulimea la mani8est"ri reacionare0 scelerate0 e de
aLuns s" i te adresezi spunB;ndu,i HpoporI' C;te nu s,au petrecut su% ochii no/tri C sau poate c" nu
chiar su% ochii no/tri C ;n numele HpoporuluiI0 care nu s,ar 8i putut cu nici un pre petrece ;n numele
lui Dumnezeu0 sau al omenirii0 sau al drept"iiF C Fapt este c" poporul tot popor r"m;ne0 ;ntotdeauna0
cel puin ;n anumite straturi ale 8iinei sale0 tocmai ;n cele str"echi0 /i c" oameni /i ecini de pe 7el%,
giesser,7ang0 care ;n zilele de alegeri l"sau s" cad" ;n urm" un %uletin de ot pentru social,democrai0
erau ;n stare0 ;n acela/i timp0 s" ad" ;n s"r"cia unei %"%ue am"r;te0 ce nu,/i putea ;ng"dui ca locuin"
dec;t o pini"0 cea demonic /i0 la apariia ei0 s",/i apuce copiii de m;ri"0 ca s",i 8ereasc" de Huit"tura
reaI0 de deochiul r"Litoarei' De,ar 8i ca o ast8el de 8emeie s" 8ie ars" pe rug C ceea ce0 modi8ic;nd
u/or considerentele0 azi n,ar mai 8i deloc ;n a8ar" de domeniul posi%ilului C ei s,ar gr"m"di s" ca/te
gura ;nd"r"tul stailelor a/ezate de primar0 dar nu s,ar reolta' C Vor%esc de popor0 dar stratul acela
popular anacronic e)ist" ;n noi toi /i0 ca s" spun ;ntocmai ce g;ndescD consider c" nu religia este
miLlocul cel mai nimerit s",l in" ;n 8r;u0 su% lac"t sigur' La asta ar prinde %ine0 dup" p"rerea mea0
numai literatura0 /tiina umanist"0 idealul omului li%er /i 8rumos'
Ca s" m" ;ntorc la specimenele acelea ciudate din >aisersaschern0 mai era intre ele un %"r%at0 de ;rst"
nel"murit"0 care ori de c;te ori auzea un strig"t ne,
6? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6+
pre"zut0 ;ncepea0 8"r" oia lui0 s" danseze spasmodic0 arunc;nd picioarele ;n sus0 8aa ;i lua o e)presie
trist"0 hidoas"0 parc" si,ar 8i cerut iertare0 /i z;m%ea copiilor ce,l urm"reau huiduindu,l' Mai era apoi
;nc" o persoan"0 o chema Mathilde Spiegel0 ;m%r"cat" ca pe remuri0 ;n rochie lung" cu tren"0
garnisit" cu dantele /i cu H8ladusI C cu;nt caraghios0 o st;lcire a 8ranuzescului #l%te dou!e,
;nsemn;nd in 8ond lingu/ire0 m"gulire0 dar aici indica o ciudat" coa8ur" cu %ucle C o 8emeie
sulemenit"0 dar departe de a 8i imoral"0 cu siguran" prea neroad" pentru a/a cea /i care str"%"tea
ora/ul cu nasul pe sus0 ;nsoit" de c;ia mop/i ;mpopoonai cu h"inue de m"tase' CB ;n 8ine0 un mic
rentier0 cu nasul ;n"t /i plin de negi0 iar pe degetul ar"t"tor cu un inel gros cu sigiliuE ;l chema de 8apt
Schnalle0 dar /trengarii ;i spuneau HTiidelutI0 pentru c" aea ticul de a ad"uga acest sunet 8"r" sens0
ing;nat dup" 8iecare cu;nt pe care,l rostea' ;i pl"cea s" se duc" la gar" /i0 c;nd pleca reun tren de
mar8"0 se adresa 8r;naru,lui cocoat pe acoperi/ul ultimului agon0 8"c;ndu,i semn cu degetul inelar /i
st8ig;ndu,iD HVezi s" nu cazi0 ezi s" nu cazi0 tiidelutFI
2u pot spune c" nu am un sentiment de Len" ;n/ir;nd aici aceste amintiri caraghioaseE dar 8igurile
eocate0 instituii pu%lice0 ca s" zic a/a0 erau nespus de caracteristice portretului psihologic al ora/ului
nostru0 cadrului ieii tui Adrian p;n" la plecarea lui la uniersitate0 celor opt ani de tineree0 care au
8ost /i ai mei /i pe care i,am tr"it al"turi de elBE pentru c"0 de/i eram0 datorit" ;rstei0 cu dou" clase
;naintea lui0 ;n recreaii0 ;n curtea ;nconLurat" cu zid0 st"team cel mai adesea ;mpreun"0 izolai de
colegii no/tri0 ne ;nt;lneam /i dup",amiezele0 8ie c" enea el la 8armacia HLa S8;ntul ArhanghelI0 8ie c"
m" duceam eu la unchiul s"u0 ;n $arochialstrasse 5:0 cas" al c"rei mezanin era ocupat de 8aimosul
magazin de instrumente muzicale Leer!uhn'
V##
Casa lui 2i!olaus Leer!uhn se a8la ;ntr,un colt lini/tit al ora/ului0 departe de cartierul comercial din
!aisers,aschern0 departe de Mar!tstrasse0 de 7ries!ramerzeile0 pe o str"du" ;ntortocheat"0 8"r" trotuar0
aproape de dom0 /i era cea mai ar"toas" din Lur' O cas" de nota%il0 din eacul
al OV#,lea0 care aparinuse ;nc" %unicului proprietarului de azi /i aea trei caturi 8"r" s" mai socote/ti
camerele de la mansard" de su% acoperi/ul uguiat /i mult ie/it ;n a8ar"' Faada aea cinci 8erestre ia
etaLulM ;nt;i0 deasupra intr"rii0 /i numai patru0 cu o%loane0 la al doilea0 unde erau camerele de locuit0 iar
pe dina8ar"0 deasupra temeliei 8"r" nici un 8el de podoa%e si ne"ruit"0 ;ncepea o ornamentaie din
lemn cioplit' Chiar /i scara nu se l"rgea dec;t dup" palierul mezaninului destul de ;nalt0 a/ezat
deasupra esti%ulului de piatr"0 ast8el c" izitatorii /i cump"r"torii C /i eneau destui0 muli chiar de
prin alte p"ri0 de la 3alle sau chiar de la LeipziBg C aeau de 8"cut o ascensiune nu lipsit" de
di8icult"i pentru ca s" aLung" la inta dorinelor lor0 magazinul de instrumente muzicale pentru care0 se
cuine s,o spun imediat0 merita s" urci o scar" cam a%rupt"'
2i!olaus0 "du C neasta lui murise t;n"r" C locuise0 p;n" la enirea lui Adrian0 singur ;n toat"
casa0 numai cu o menaLer"0 Fr<u (utze0 angaLat" de mult0 cu o seritoare /i un t;n"r italian din (rescia0
pe nume Luca Cima%ue Jpurta ;ntr,ade"r numele de 8amilie al 8aimosului pictor de madone din
TrecentoK0 aLutorul s"u la nego si cirac ;n munca de construit ioriE c"ci unchiul Leer!uhn construia
iori' =ra un %"r%at cu p"rul c"runt0 e/nic z%urlit0 nu purta %ar%" /i aea o 8a" z%;rcit"0 dar simpatic"0
cu pomei 8oarte proemineni0 nasul coroiat0 o gur" mare /i e)presi" /i ni/te ochi c"prui ;n care citeai
%un"tatea inimii /i ;nelepciunea' Acas" ;l g"seai ;ntotdeauna ;ntr,o %luz" de meseria/0 ;ncheiat" p;n" la
g;t0 larg" /i ;ncreit"0 8"cut" din %archet' Cum n,aea copii0 cred c" simea o ade"rat" pl"cere s"
primeasc" ;n casa lui0 mult prea spaioas"0 o t;n"r" rud" de s;nge' Am auzit chiar c" ta)a /colar" ;l l"sa
pe 8ratele de la (uchet s,o pl"teasc"0 dar c" pentru cas" /i mas" nu oia s" primeasc" nimic' ;l inea pe
Adrian a%solut ca pe propriul s"u 8iu0 ;l
=riea cu o a/teptare plin" de sperane nel"murite /i se ucura nespus de mult c" acesta completa un loc
la masa lui0 la care at;ta reme se a/ezaser" numai sus,pomenita Fr<u (utze /i0 dintr,un o%icei
patriarhal0 Luca0 ucenicul s"u'
C" acest t;n"r meridional0 un %"iat prietenos0 care or%ea agrea%il o lim%" st;lcit" /i care ar 8i putut
g"si la el acas" cele mai %une prileLuri s" se per8ecioneze ;n specia,
6. G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6-
litatea lui0 nimerise drumul p;n" la >aisersaschern0 la unchiul lui Adrian0 ar 8i putut s" par" de mirareE
dar constituia o ilustrare a relaiilor comerciale pe care le ;ntreinea 2i!olaus Leer!iihnB;n toate
p"rile0 nu numai cu centrele germane unde se construiau instrumente muzicale0 ca de pild" Mainz0
(raunschTeig0 Leipzig0 (armen0 ci /i cu 8irme din str"in"tate0 din Londra0 (ologna0 L&on /i chiar
2eT Yor!' ;/i aducea de peste tot m"r8urile necesare muzicii sim8onice0 care nu numai c" erau de cea
mai %un" calitate0 ci0 indiscuta%il0 constituiau si un sortiment a%solut complet0 /i mergea 8aima c" la
2i!olaus Leer,!iihn g"se/ti /i lucruri pe care nu le poi a8la u/or prin alte p"ri' 2u era neoie dec;t
ca undea ;n ar" s" se organizeze un 8estial (ach la a c"rui e)ecuie m stil autentic s" 8ie neoie de
un o%oe dBamore0 o%oiul acela cu tonul gra disp"rut de,at;ta reme din orchestre0 pentru ca echea
cas" de pe $arochialstrasse s" primeasc" izita unui client0 a unui muzician0 sosit de,a dreptul de la
drum0 /i care dorea s" mearg" la sigur0 s" /tie la ce se angaLeaz"0 r;nd totodat" s" /i ;ncerce pe loc
elegiacul instrument'
Magazinul0 a8lat ;n ;nc"perile de la mezanin0 de unde0 adesea0 r"sunau asemenea ;ncerc"ri alunec;nd
de,a lungul octaelor ;n cele mai ariate tim%ruri /i coloraturi0 o8erea o prieli/te super%"0 ispititoare0
a/ spuneD 8ermec"toare su% aspectul cultural0 prooc;nd o oarecare e8erescen" ;n 8antezia auditi"'
Cu e)cepia pianului0 pe care tat"l adopti al lui Adrian ;l l"sa ;n seama industriei de specialitate0 era
e)pus acolo tot ce sun" /i r"sun"0 zorn"ie sau z%;rn;ie0 duduie sau r"p"ie0 morm"ie sau zdr"ng"ne C /i
de alt8el era reprezentat0 ;ntotdeauna0 /i un instrument cu claiatur"0 su% ;n8"i/area unui
Glo!kenklavier, o celest"' 7"seai0 ag"ate ;n dulapuri cu u/i de sticl" sau culcate ;n casete care0 ca ni/te
co/ciuge de mumii0 aeau 8orma celui culcat ;n"untru0 iori minunate0 l"cuite0 unele g"l%ui0 altele
castanii0 cu arcu/urile zelte ;n8"/urate la m;ner cu 8ir de argint /i prinse ;n clame de capacul casetei C
iori italiene/ti0 a c"ror 8orm" pur" putea tr"da cunosc"torului originea lor cremonez"0 dar /i tiroleze0
olandeze0 sa)one0 de la MittenTald0 /i unele construite chiar ;n atelierul lui Leer!iihn' Violoncelul
melodios0 care,i datoreaz" lui Antonio Stradiari 8orma sa des";r/it"0 ;l a8lai ;n /iruri ;ntregi0 dar ;i
g"seai /i predecesoarea0B iola da gam%a0 cea
cu /ase coarde0 care /i,acum mai apare la loc de cinste al"turi de el ;n lucr"ri mai echi0 precum g"seai
si iole /i alte surate ale iorii0 iola alta0 /i tot din $arochialstrasse se trage /i propria mea iola
dBamore0 pe ale c"rei /apte coarde mi,am leg"nat toata iaa ;nduio/"rile' Mi,a 8ost d"ruit" de p"rini ;n
ziua con8irn;aiei'
St"teau rezemate acolo mai multe e)emplare de io,lone0 iola giganta0 contra%asul cel greoi la
m;nuit0 capa%il de recitatie maiestuoase0 al c"rui pizzicato e mai r"sun"tor dec;t al timpanelor
acordate /i nici nu,i ine s",l crezi ;n stare de raLa dia8an" a 8laLoletelor sale' Tot ;n mai multe
e)emplare ii g"seai /i pe corespondentul s"u din r;ndul instrumentelor de su8lat de lemn0 contra8agotul
de /aisprezece picioare0 adic" sun;nd cu o octa" mai Los dec;t arat" notele0 ;nt"rind iguros %a/ii /i
du%lu ;n dimensiuni 8a" de 8ratele s"u mai mic0 8agotul scherzoso C pe care ;l numesc ast8el pentru c"
este /i el un instrument de %as0 dar n,are putere de %as ade"rat0 ci e %izar de sl"%u la sunet0 %eh"it0
caricatural' Si totu/i0 c;t de dr"gu ar"ta0 cu eaa r"sucit" pentru su8lat0 sclipitor datorit" podoa%ei
mecanismului clapelor /i p;rghiilor sale F Ni0 ;n general0 ce 8ermec"toare prieli/te0 aceast" armat" de
8luiere aLunse ;n culmea per8eciunii tehnice0 stimul;nd elanul irtuo/ilor0 8iecare din eleD %ucolicul
o%oi0 cornul englez0 care,i at;t de potriit pentru arii triste0 clarinetele %ogate ;n clape0 cu sunet at;t de
supranatural si de tene%ros ;n registrul gra de chalumeau0 dar ;n cei de sus ;n stare s" str"luceasc" ;n
sc;nteierea argintie a armoniei ;n8loritoare0 cornul %assett /i clarinetul %as'
Toate acestea0 culcate ;n a/ternuturi de cati8ea0 erau o8erite cump"r"torului ;n pr""lia unchiului
Leer!iihn0 si ;n a8ar" de ele mai g"seai /i 8el de 8el de sisteme de 8laute transersale0 din di8erite
materialeD lemn de cimi/ir0 grenadil sau a%anos0 cu ;m%uc"turi de 8ilde/0 sau cu totul din argint0 /i
al"turi0 ru%edeniile lor stridente0 8lautul piccolo0 care ;n tutti de orchestr" /tie s" st"ruie p"trunz"tor ;n
tonurile ;nalte /i s" d"nuiasc"0 asemenea unor lumini de licurici ;n raLaB8l"c"rilor' Ni de a%ia dup"
aceea enea corul str"lucitor al al"murilor[ de la eleganta trompet"0 care numai c;t o prieai /i ;i
eoca semnalul r"sun"tor0 c;ntul temerar0 cantilena languroas"0 apoi cornul spiral0 8aoritul
romantismului0 cornul cu entile0 zeltul /i puternicul trom%on cu culis"0 /i 8aimosul cornet
:P G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G :5
a pistons0 p;n" la masiitatea gra" a marii tu%e,%as' 7"seai0 adesea0 ;n magazinul lui Leer!iihn0 chiar
/i rarit"i de muzeu0 ca de pild" o pereche de lure de %ronz cu capetele 8rumos aduse0 ;ncooiate la
dreapta /i la st;nga0 ca ni/te coarne de taur' Dar0 "zute atunci cu ochi de copil0B a/a cum ;mi rein
ast"zi ;n minte0 ceea ce mi se p"rea mai amuzant0 mai impresionant0 era %ogata e)poziie de
instrumente de percuie C tocmai pentru c" lucruri pe care le cunoscusem de timpuriu0 Luc"riile de su%
pomul de Cr"ciun0 8ragil tezaur al iselor copil"riei0 se o8ereau acolo priirilor ;ntr,o e)ecuie
impun"toare0 masi"0 pentru oameni mari' To%a mic"B de pild"0 c;t de di8erit ar"ta ea aici0 alt8el dec;t
Luc"ria 8ragil" de lemn %"ltat0 %"/ic" de %ou /i s8oar"0 pe care r"p"iam la /ase aniF 2u mai era 8"cut" s,
o at;rni de g;t' $este pielea de pe 8aa in8erioar" erau ;ntinse strune0 /i era sortit" s" 8ie 8olosit" ;n
orchestre0 a/ezat" o%lic /i la ;ndem;n"0 %ine ;n/uru%at" ;ntr,un stati de metal0 iar %eele de lemn0
;n8ipte ;n inelele laterale0 ar"tau mult mai groza dec;t ale noastre' Mai era /i carilonul0 pe care0 ;n
8orm" de Luc"rie pentru copii0 ;ncercasem /i noi desigur s" c;nt"m lat8o $as%re !% vine9 dar aici0 ;n
casetele elegante0 cu ;ncuietori0 se aliniau pe dou" /iruri0 montate pe traerse0 gata s" i%reze0 pl"cue
metalice acordate cu mult" griL"0 /i pe interiorul capitonat al capacului erau prinse cioc"na/Bele de oel0
tot ce se poate mai ginga/0 destinate s" scoat" din pl"cue sunete melodice' Oilo8onul0 ce pare s" 8ie
8"cut ca s" dea urechii iluzia dansului scheletelor ;ntr,un cimitir0 ;n ora de r"gaz de la miezul nopii0 se
prezenta cu o cromatic" din %astona/e multiple' Mai g"seai /i cilindrul uria/0 8erecat0 al to%ei mari0 a
c"rei mem%ran" e 8"cut" s" r"sune cu %aghete acoperite cu p;sl"0 /i timpanul de aram" ;n 8orm" de
c"ldare0 cel din care (erlioz a introdus /aisprezece ;n orchestra sa C el nu,l cunoscuse su% 8orma ;n
care ;l o8erea 2i!olaus Leer!iihn0 timpan mecanic0 pe care e)ecutantul ;l poate regla u/or0 dintr,o
singur" mi/care a m;inii0 ca s",i schim%e tonul' ;mi aduc aminte /i acum de t"r"%oiul nostru copil"resc
pe care ;l 8"ceam0 Adrian sau eu C nu0 cu siguran" c" numai euD r"p"iam de zor cu %aghetele pe
mem%ran" ;n timp ce Luca0 %"iat %un0 regla acordul mai sus sau mai Los0 de ie/ea cel mai e)traordinar
glissando0 un acarm0 nu un gBlissandoF Mai tre%uie ad"ugate cinelele0 at;t de remarca%ile0 pe care /tiu
s" le
8ac" numai chinezii /i turcii0 pentru c" au p"strat secret 8elul cum se %ate cu ciocanul %ronzul ;nro/it ;n
8oc0 /i ale c"ror 8ee interioare0 e)ecutantul0 dup" loitur"0 le ridic" ;n sus0 ;n trium80 spre auditoriE /i
mai erau tam,tam,ul tun"tor0 tam%urina ig"neasc"0 tri<nglul cel cu sunet clar su% %agheta de oel /i cu
unul din unghiuri deschise0 timpanele de ast"zi0 castanietele0 sco%ite0 care,i pocnesc ;n palm"'
;nchipuii," toate aceste Luc"rii plineBde graitate0 dominate de arhitectura somptuoas" /i aurit" a
harpei =rard cu pedal" /i ei putea ;nelege puterea magic" de atracie pe care o e)ercitau asupra
noastr"0 a %"ieilor0 aceste ;nc"peri ale negoului unchiului0 acest paradis amuit0 dar preestindu,/i
;ntr,o sut" de 8orme armoniile sonore'
Asupra noastr" Q 2u0 a/ 8ace mai %ine s" nu or%esc dec;t de mine0 de raLa care m" st"p;nea pe mine0
de ;nc;ntarea mea C aproape c" nu cutez s",l cuprind /i pe prietenul meu0 c;nd pomenesc de asemenea
senzaii pentru c"0 8ie c" 8"cea pe 8iul st"p;nului0 pentru care toate astea ;nsemnau o %analitate
cotidian"0 8ie c" ;n 8elul acesta se e)prima r"ceala total" a caracterului s"u0 8apt e c"D el p"stra ;n 8aa
acestei splendori o nep"sare aproape dispreuitoare /i cel mai adesea0 la e)clamaiile mele de ad,
miraie0 r"spundea doar cu un hohot scurt de r;s sau cu un HDa0 dr"guI sau HCe %azaconieI sau HC;te
le mai d" oamenilor prin capI sau HTot e mai nostim s" inzi de,astea dec;t c"p";ni de zah"rI'
C;teodat"0 c;nd din mansarda lui0 care o8erea0 pe deasupra puzderiei de acoperi/uri ale ora/ului0 o
perspecti" atr"g"toare asupra iazului din gr"dina palatului0 a echiului castel de ap"0 co%oram0 la
dorina mea C accentuezD totdeauna la a mea C s" 8acem o escal" nu tocmai interzis"0 ;n magazin0 ni
se al"tura /i t;n"rul Cima%ue0 ;n parte0 dup" cum %"nuiesc0 ca s" ne supraegheze /i0 ;n parte0 ca s"
8ac" pe ciceronele0 pe ghidul0 pe comentatorul' De la el am auzit poestea trompeteiD cum0 pe remuri0
tre%uia 8"cut" din mai multe tu%uri drepte de metal0 cu leg"turi articulate0 p;n" s" se 8i aLuns la
deprinderea artei de a se ;ndoi tu%urile de alam"0 rar" ca ele s" plesneasc" /i anume umpl;ndu,le la
;nceput cu catran amestecat cu colo8oniu0 iar mai t;rziu cu plum%0 care era scos ;nc"lzindu,l la 8oc'
Apoi ;i 8"cea pl"cere s" discute /i aseriunea unor e)peri0 c" a%solut indi8erent din ce material e
;ntocmit un instrument0 din metal sau
:@ G T"oas Mann
din lemn0 el sun" dup" 8orma /i mensura lui0 /i dac" un 8laut este din lemn sau din 8ilde/0 o trompet"
din alam" sau din argint0 n,are nici o importan"' Me/terul0 spunea el0 unchiul lui Adrian0 care0 prin
meseria lui de constructor de iori0 /tia ce ;nseamn" materialul0 esena lemnului0 lacul0 contesta lucrul
acesta /i era ;n stare s" spun" numai dup" sunetul unui 8laut din ce e 8"cut C de altminteri /i el0 Luca0
era ;n stare' Apoi0 cu m;inile lui mici /i %ine pro,porionate de italian0 ne ar"ta mecanismul 8lautului0
c"ruia de o sut" cincizeci de ani ;ncoace0 de la renumitul irtuoz Uuantz i se aduseser" modi8ic"ri /i
per8ecion"ri at;t de importanteD al 8lautului cilindric0 zis al lui (ohm0 care sun" mai puternic dec;t cel
echi0 conic0 cu sunetul mai dulce' 2e ar"ta digitaia clarinetului0 a 8agotului cu /apte ori8icii0 cu cele
dou"sprezece clape ;nchise /i patru deschise0 al c"rui sunet se contope/te at;l de u/or cu al cornului0 ne
;n"a ;ntinderea sonor" a instrumentelor0 m;nuirea lor0 /i c;te toate de 8elul acesta'
Acum0 retrospecti "zut0 nu mai poate 8i nici un 8el de ;ndoial" c" Adrian0 con/tient sau nu0 urm"rise
demonstraiile cel puin cu tot at;t< atenie ca /i mine C /i cu mai mult 8olos dec8r mi,a 8ost mie
h"r"zit reodat" s" trag din ele' Dar nu se tr"da cu nimic0 /i nici o clipire nu d"dea ;n ileag
sentimentul c" toate acestea l,ar 8i priit c;tu/i de puin /i pe el0 sau c" ;l or prii reodat"' =u eram
cel care tre%uia s" pun" ;ntre%"ri lui Luca0 %a0 el sta deoparte0 priea la alt o%iect dec;t cel despre care
se or%ea0 l"s;ndu,m" singur cu ciracul' 2u reau s" spun c" se pre8"cea0 /i in seam" c" ;n remea
aceea muzica de,a%ia dac" aea pentru noi reo alt" realitate dec;t cea pur material" a arsenalului lui
2i!olaus Leer!iihn' = ade"rat c"0 super8icial0 intrasem ;n contact cu muzica de camer"E o dat" pe
s"pt"m;n" sau la dou" s"pt"m;ni se e)ersa acas" la unchiul lui Adrian0 dar numai ;nt;mpl"tor 8iind /i eu
de 8a"0 /i nici prietenul meu nu asista ;ntotdeauna' Se ;nt;lneBau0 cu acest prileL0 organistul de la
catedrala noastr"0 domnul Sendell >retzschmar0 un %;l%;it0 care nu mult dup" asta aea s" dein"
pro8esorul lui Adrian0 apoi pro8esorul de muzic" de la gimnaziul (oni8aciu0 /i ;mpreun" cu ei unchiul
e)ecuta cartete de 3a&dn /i Mozart0 ;n care el c;nta la ioara ;nt;i0 Luca Cima%ue la a doua0 domnul
>retzschmar la ioloncel /i pro8esorul de muzic" la iol"' =rau diertismente de %"r%ai0 cu hal%a
D'0T'1 FAUSTUS G :*
de %ere pus" Los pe du/umea0 l;ng" ei0 cu igara de 8oi ;ntre %uze0 punctate 8recent de 8r;nturi de 8raz"
C ce aeau un e8ect at;t de ciudat0 rece0 straniu intercalate ;n graiul sunetelor C0 de cioc"nitul cu
arcu/ul ;n pupitru /i de num"r"toarea m"surilor ce tre%uiau reluate c;nd C aproape totdeauna din
cauza pro8esorului de muzica C se ie/ise din m"sur"' Un concert ade"rat0 o orchestr" sim8onic"0 nu
auzisem niciodat" /i cine rea poate g"si ;n 8aptul acesta o e)plicaie su8icient" a categoricei
indi8erene a lui Adrian 8a" de 8umea instrumentelor' ;n orice caz0 era de p"rere c" aceast" e)plicaie
era su8icient" /i el ;nsu/i se purta ca atare' Ceea ce reau eu s" spun e c" se ascundea ;nd"r"tul ei0 c" se
8erea de muzic"' Mult" reme0 cu o perseeren" ce era parc" un presentiment0 omul acesta s,a 8erit de
destinul s"u'
De altminteri0 nimeni nu se g;ndea nici pe departe s" 8ac" reo asociaie de idei ;ntre t;n"ra persoan" a
lui Adrian si muzic"'B 7;ndul c" era destinat s" dein" un saant se ;nr"d"cinase ad;nc ;n mintea
tuturor /i era continuu con8irmat de str"lucitele lui succese /colare0 de situaia lui de premiant ;nt;iE
numai ;n clasele superioare0 de prBintr,a /aptea de liceu0 c;nd aea reo cincisprezece ani0 situaia
aceasta ;ncepuse s" se cam clatine0 /i anume din cauza migrenei care prinsese a se mani8esta /i ;l
;mpiedica s",/i des";r/easc" puina preg"tire de care aea neoie' Totu/i0 %iruia e)igenele /colii cu
u/urin" C termenul H%iruiaI nu este tocmai %ine ales0 pentru c" el nu depunea nici un e8ort s" le 8ac"
8a"0 /i dac" superioritatea lui la ;n""tur" nu,i c;/tiga a8eciunea duioas" a pro8esorilor C /i nu i,o
c;/tiga0B am o%serat adesea c" mai cur;nd se ;ntreedea o anumit" iritare0 /i chiar dorina de a,i preg"ti
insuccese C0 pricina nu se a8la ;n 8aptul c" era considerat in8atuat C %a da0 era socotit ast8el0 nu ;ns"
datorit" impresiei c" e prea ;ncrezut ca urmare a succeselor sale0 ci dimpotri"0 nu era destul de
;ncrezut din cauza lor0 /i tocmai ;n 8aptul acesta rezida tru8ia lui0 c"ci era "dit c" ea se mani8esta
printr,o nep"sare 8a" de ceea ce asimila at;t de lesne0 8a" de materiile de ;n""m;nt0 adic" diersele
discipline0 a c"ror predare constituia /i demnitatea0 /i p;inea de toate zilele a corpului didactic0 /i era
deci de ;neles c" nu le conenea s" le ad" ignorate de simpla indolen" a unui ele prea dotat'
:6 G T"oas Mann
;n ce m" prie/te0 eram cu pro8esorii ;n raporturi mult mai cordiale C nici o mirare0 ;ntruc;t ;n scurt"
reme urma s" intru /i eu ;n tagma lor0 /i apucasem s" 8ac cunoscut"0 cu toat" seriozitatea0 aceast"
intenie a mea' Mi,ar 8i 8ost /i mie ;ng"duit s" reendic titlul Bde ele %un0 dar eram /i puteam 8i numai
pentru c" o a8eciune respectuoas" pentru domeniul ales0 ;n special pentru lim%ile echi0 cu poeii /i
scriitorii lor clasici0 ;mi stimula /i ;mi ;ncorda 8orele0 pBe c;nd el l"sa cu orice prileL s" se ad" C
reau s" spunD nu se 8erea de mine /i0 team" mi,e0 pe %un" dreptate0 c" /i pro8esorii %"gaser" de seam"
C c;t de indi8erent /i0 ca s" zic a/a0 c;t de accesoriu ;i era tot ;n""m;ntul' Lucrul acesta m" nelini/tea
adesea C nu din griLa pentru cariera lui care0 mulumit" 8acilit"ii cu care prindea totul0 nu era
periclitat"0 ci pentru c" m" ;ntre%am0 la urma urmei ce nu,i era indi8erent0 ce nu,i era accesoriu'
H=senialulI nu,l edeam0 /i ;ntr,ade"r nu era de recunoscut' La ;rsta aceea iaa /colar" e iaa
;ns"/iE ;i ine loculE interesele ei cuprind orizontulB necesar oric"rei iei ca s" dezolte alori care
oric;t ar 8i ele de relatie0 s" re8lecte caracterul0 8acult"ile cuia' Dar0 din punct de edere omenesc0
aceasta e cu putin" numai c;nd relatiitatea r"m;ne nedez"luit"' Credina ;n alori a%solute0 a/a
iluzorie cum e ea ;ntotdeauna0 mi se pare a 8i o condiie ital"' Darurile prietenului meu se m"surau
;ns" ;n alori al c"ror caracter relati p"rea s",i 8ie eident0 8"r" ca s" se ;ntread" e)istena altui
sistem de raportare0 care le,ar 8i diminuat ca alori' =lei sla%i e)ist" destui' Adrian constituia ;ns"
8enomenul singular al eleului sla% ;n situaia de premiant ;nt;i' Repet0 asta m" nelini/teaE dar0 pe de
alt" parte0 ;mi impunea0 ;mi p"rea atr"g"tor0 ;mi ;nt"rea deotamentul pentru el0 deotament ;n care se
amesteca0 cert C a ;nelege cinea de ce Q C0 /i un 8el de durere0 de dezn"deLde'B
Admit c" e)ista o e)cepie la regula dispreului ironic 8a" de darurile /i e)igenele /colii' =ra
eidentul lui interes pentru o disciplin" m care eu m" remarcam 8oarte puin0 matematica' Sl"%iciunea
mea ;n acest domeniu0 compensat" ;ntr,o oarecare m"sur" doar de ;m%ucur"toare aptitudini ;n cel
8ilologic0 mi,a permis s" ;neleg temeinic c" rezultatele e)celente ;ntr,o direcieB s;nt condiionate ;n
mod 8iresc de atracia pentru acei domeniu0 /i pentru mine a 8ost o %ine8acere s" "d amintita
D'0T'1 FAUSTUS G ::
condiie ;ndeplinit"0 cel puin ;n aceast" priin"0 /i la prietenul meu' $entru c" disciplina matematic"0
a/< ca logic" aplicat"0 plan;nd ;n s8ere de pur" /i ;nalt" a%straciune0 deine o poziie intermediar"
speci8ic" ;ntre /tiinele umaniste /i cele realiste0 /i din e)plicaiile date de Adrian c;nd st"team de
or%" cu priire la pl"cerile pe care i le o8er"0 reie/ea c" el considera aceast" poziie intermediar"
totodat" /i ca eleat"0 dominant"0 uniersal" sau0 cum se e)prima el0 Hcea ade"rat"I' M" %ucuram din
toat" inima s",l aud caracteriz;nd cea drept Hade"ratI E era o ancor"0 un punct de spriLin0 /i nu mai
p"rea chiar at;t de zadarnic s" te ;ntre%i ce,nseamn" HesenialulI' H=/ti un tr;ntor0 ;mi spunea el atunci0
dac" nu,i place astaFI Contemplarea raporturilor de ordine e ;n 8ond tot ce poate 8i mai 8rumos'
Ordinea este totul' =pistola c"tre Romani0 capitolul treisprezeceD H#ar cele ce s;nt0 de Dumnezeu s;nt
r;nduiteI' =l a ro/it0 iar eu l,am priit cu ochii mari' Reie/ea c" Adrian era religios'
La el toate tre%uiau Hs" reias"I0 s" 8ie descoperite0 ;n toate tre%uia s" 8ie luat prin surprindere0 prins
asupra 8aptului0 desci8rat C /i,atunci0 ro/ea0 iar ie ;i enea s" te dai cu capul de pereiB c" nu
pricepuse/i de mult' Ni 8aptul c" 8"cea alge%ra ;n a8ar" de ceea ce eraB dator /i o%ligat0 c" m;nuia de
pl"cere ta%lele de logaritmi0 c" seB cu8unda ;n ecuaii de gradul al doilea ;nainte de a i se 8i cerut s"
identi8iceBm"car necunoscute ridicate la reo putere oarecare0 l,am descoperit numai din ;nt;mplare0 /i
la ;nceput or%ea despre asta cu dispreE de,a%ia mai t;rziu a consimit s",mi dea e)plicaiile de mai
sus' ;n preala%il 8"cusem o alt" descoperire0 ca s" nu,i zic demascareE am pomenit de ea /i mai ;nainteD
8aptul c"0 autodidact /i t"inuit0 e)plora claiatura0 acordurile0 Hroza ;nturilorI tonalit"ilor0 cercul
cintelor /i 8aptul c"0 8"r" s" /tie s" citeasc" notele0 8"r" digitaie0 8olosea toate aceste descoperiri de
armonie la 8el de 8el de e)erciii de modulaie /i la construcia de 8iguri melodice cu o ritmic" destul de
nede8init"' C;nd am a8lat aceasta0 aea cincisprezece ani' ;ntr,o dup",amiaz"0 dup" ce,l c"utasem
zadarnic ;n camera lui0 l,am g"sit ;naintea unui mic armoniu c"ruia i se 8"cuse loc ;ntr,un coli/or
destul de discret0 dintr,o camer" de trecere0 la etaLul de locuit' Un minut poate0 am r"mas ;n picioare la
u/"0 ascult;ndu,lE apoi m,am Lenat de situaia asta0 am in,
:? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G :+
trat /i l,am ;ntre%at cu ce se,ndeletniceste' A dat drumul %urdu8urilor0 a luat m;inile de pe manual /i a
r;s0 ro/ind'
C Leneia0 zise el0 e mama tuturor relelor' M" plictiseam' Ni c;nd m" plictisesc0 m" in de 8leacuri0
cl"mp"nind pe,aiciF 3odoroaga asta cu 8oaie st" p"r"sit"0 dar cu tot halul de dec"dere ;n care se a8l"0
nu,i lipse/te nimic' = curios C adic"0 8ire/te0 nimic nu,i curios0 dar c;nd te,apuci singur0 pentru prima
oar"0 e curios cum toate s;nt legate ;ntre ele0 /i in una dup" alta0 ;n cerc'
Si 8"cu s" r"sune un acord0 numai clape negre0 8a diez0 la diez0 do diez0 ad"ug" apoi un mi /i dez"lui
;n 8elul acesta acordul0 care ap"ruse ca 8a diez maLor si ;n realitate era ;n si maLor0 anumeD treapta a
cincea sau dominanta ei'
C Un ast8el de acord0 o%iect" el0 n,are ;n sine o tonalitate' Totul este raport0 iar relaia constituie
cercul'
La,ul0 c"ruia i se impune o rezolare ;n sol diez0 /i 8ace trecerea de la si maLor la mi maLor0 Adrian l,a
dus mai departe /i a aLuns ast8el0 trec;nd peste la0 re /i sol maLor0 la do maLor0 /i ;n tonalit"ile
pre"zute c;i %emoli0 de,monstrindu,Bmi ;n timpulB acesta c" pe 8iecare din cele dou"sprezece tonuri ale
gamei cromatice putea 8i construit" o gam" deose%it"0 maLor" sau minor"'
C De alt8el0 asta,i poeste eche0 zise el' = mult de c;nd am remarcat,o' (ag" de seam"0 uite cum
poate 8i 8"cut" mai %ine F Si ;ncepu s" e)ecute modulaii intre tonalit"i /i mai ;ndep"rtate0 8olosind
a/a,numita ;nrudire de ter"0Bse)ta napolitan"' 2u c" ar 8i /tiut s" le spun" pe nume Btuturor acestoraE
dar repeta D !elaia e totulF Ni dac" rei s" le spui mai precis pe nume0 atunci numele lor e
Ham%iguitateI'
$entru ca s",/i Lusti8ice spusele0 e)ecut" un /ir de acorduri ;ntr,\ tonalitate nede8init"0 ;mi demonstra
cum un asemenea /ir r"m;ne0 din punct de edere al tonalit"ii0 plutind ;ntre do maLor /i sol maLor dac"
este eliminat sunetul 8a0 care ;n sol maLor ar deeni un 8a diezE cum ine urechea ;n incertitudine0 dac"
tre%uie ;neleas" ca do sau ca 8a maLor0 eit;nd sunetul si0 care ;n 8a maLor deine si,%emol'
C Ntii ce constat Q ;ntre%" el' Muzica este am%iguitatea ridicat" la rangul de sistem' #a0 de pild"0 un
sunet oarecare' $oi s",l concepi ;ntr,un 8el0 dar poi s",l concepi /i ;ntr,altul0 luat de Los /i ridicat0 sau
luat deBsus /i co%ont0 /i dac" e/ti iste0 e)ploatezi am%iguitatea cum ;i conine'
$e scurt0 ;n principiu0 Adrian se doedi cunosc"tor al schim%"rii enarmonice /i deloc necunosc"tor al
anumitor trucuri cum s" te sustragi acestui echioc /i cum s",l 8olose/ti0 s",l interpretezi pentru
modulaie'
De ce am 8ost mai mult dec;t surprins0 de ce anume am 8ost mi/cat /i0 de asemenea0 puin speriat Q
Aea o%raLii aprin/i0 cum nu ausese niciodat" c;nd ;/i 8"cea leciile0 nici chiar la alge%r"'
=,ade"rat c" l,am rugat s" mai improizeze cea0 pentru mine0 dar parc" mi s,a luat o piatr" de pe
inim" c;nd m,a re8uzat morm"ind D HFleacuri0 8leacuriF ;n ce 8el mi s,a luat o piatr" de pe inim" Q
Faptul acesta ar 8i putut s",mi arate c;t 8usesem de m;ndru de totala lui indi8eren" si c;t de l"murit
simeam c" ;n e)presia lui He curios cumI indi8erena nu maiB era dec;t o masc"' Am %"nuit o pasiune
;n germene C la Adrian0 o pasiune F =ra s" m" %ucur Q 2u /tiu0 dar ;ntr,un 8el m" simeam umilit /i
speriat'
A8lasem deci c" atunci c;nd se credea 8"r" martori Adrian se ;ndeletnicea cu ale muzicii /i0 in;nd
seama de amplasamentul instrumentului0 de locul acela at;t de e)pus0 lucrul n,ar 8i putut r"m;ne mult"
reme secret' ;ntr,o sear" tat"l s"u adopti ;i spuseD
C =i0 nepoate0 nu e)ersai pentru prima oara ceea ce am auzit azi cmtat de m;na ta'
C Ce rei s" spui0 unchiule 2i!o Q
C 2u ;ncerca s" 8aci pe ne/tiutorul' Ceea ce ;ncercai tu acolo era muzic"'
C Ce e)presieF
C Las"0 a serit /i la cazuri mai proaste' Felul cum ai trecut din 8a ;n la maLor a 8ost destul de ra8inat'
Te amuz" Q
C $"i0 unchiule'''
C =i0 e eident' Am s",i spun cea' O s" mut"m l"doiul0 la care tot nu se uita nimeni0 sus la tine ;n
camer"' S",i 8ie la ;ndem;n"0 c;nd ai che8'
C =/ti prea %un0 unchiule0 dar e p"cat de osteneal"'
C Osteneala,i asa de mic"0 ;nc;t poate tot pl"cerea o s" 8ie mai mare' Ni ;nc" cea0 nepoate' Ar tre%ui
s" iei lecii de pian'
C Crezi0 unchiule Q Lecii de pian Q 2u /tiu''' sun" a Hpension distins de domni/oareI'
C S,ar putea 8oarte %ine s" 8ie HdistinsI /i s" nu 8ie deloc de Hdomni/oareI' Dac,ai s" te duci la
>retzschmar0
echi0 /i tu ai s" capei o %az" pentru castelele tale ;n Spania' Am s" or%esc cu el'
Adrian mi,a reprodus conor%irea0 la /coal"0 ;n curte0 cu;nt cu cu;nt' Ni din ziua aceea0 de dou" ori
pe s"pt"m;n"0 lua leciicu Sendell >retzschmar'
V###
Sendell >retzschmar0 t;n"r ;nc" pe remea aceea0 s" 8i aut cel mult dou"zeci /i cinci,treizeci de ani0
se n"scuse din p"rini germano,americani0 ;n statul $enns&lania /i ;si 8"cuse educaia muzical" ;n ara
de origine' Dar luase de timpuriu drumul ;napoi spre Lumea Veche0 din care %unicii s"i emigraser" pe
remuri /i unde ;si aea r"d"cinile /i el /i arta lui0 iar ;n peregrin"rile sa8e0 cu opriri /i z"%oiri rareori
mai lungi de un an sau doi0 aLunsese org<,nist la noi ;n >aisersaschern C era numai un episod0 pre,
cedat de altele Jpentru c" ;nainte ocupase posturi de /e8 de orchestr" la mici teatre din ar" /i din
=leiaK /i c"rora aeau s" le urmeze iar"/i altele' Se mani8estase0 de asemenea0 /i ;n calitate de
compozitor de piese orchestrale /i scrisese o oper"0 Statuia de arur%, reprezentat" pe m<i multe
scene /i primit" cu simpatie'
Nters ca ;n8"i/are0 m"runt0 cu craniul rotund0 cu o must"cioar" tuns" scurt0 cu ochii c"prui gata la r;s0 a
c"ror priire era c;nd g;nditoare0 c;nd sprinar"0 el ar 8i putut ;nsemna o real" achiziie pentru iaa
cultural" din >aisersaschern0 dac" o asemenea iat" ar 8i e)istat' C;nta la org" cu mult" /tiin" /i
str"lucire0 dar puteai num"ra pe degetele unei miini pe cei din comunitate capa%ili s",l preuiasc"' Cu
toate acestea0 concertele gratuite pe care le d"dea la %iseric"0 dup",amiaz"0 c;nd e)ecuta la org" %uc"i
de Schiitz0 (u)tehude0 Fro%erger /i0 8ire/te0 Se%astiah (ach0 precum /i 8el de 8el de compoziii de
genre din epoca ce se situa ;ntre perioadele de str"lucire ale lui 3"ndel /i 3a&dn0 atr"geau o mulime
aprecia%il"0 /i Adrian /i cu mine asistam cu regularitate la ele' ;n schim%0 un e/ec total0 cel puin su%
aspect e)terior0 au ;nsemnat con8erinele pe care un ;ntreg sezon le,a inut neo%osit ;n sala HSociet"ii
pentru actiit"i de utilitate o%/teasc"I /i pe care le ;nsoea cu e)empli8ic"ri la pian0 dar /i cu
demonstraii cu creta0 pe ta%l"' =ra un insucces ;n primul r;nd pentru
;nclinaie pentru con8erine0 ;n al doilea0 pentru c" temele acestor con8erine erau prea puin populare0
mai cur;nd ar%itrare /i insolite0 /i ;n al treilea0 pentru c" %;l%;iala lui trans8orma audierea ;ntr,o iritant"
naigaie pe o mare primeLduit" de st;nci ne"zute0 cre;nd o stare de nelini/te0 dar prooc;nd /i r;sul0
adic" tocmai ce tre%uia ca s" a%at" cu des";r/ire atenia de la hrana spiritual" o8erit" /i s" o
trans8orme ;ntr,o ;ncordat" a/teptare a urm"toarei poticneli spasmodice'
(;l%;iala de care su8erea era 8oarte gra"0 de,a dreptul e)emplar" C era ;ns" tragic"0 pentru c" omul
acesta0 de o mare /i z%uciumat" %og"ie de g;ndire0 aea o ;nclinaie p"tima/" c"tre elocena
comunicati"' # se ;nt;mpl" cor"%ioarei lui s" alunece pe alocuri repede0 dans;nd pe supra8aa apei0 cu
u/urina aceea nelini/titoare ;n stare s" t"g"duiasc" su8erina /i s,o cu8unde ;n uitareE dar0 din timp ;n
timp0 a/teptat" de toat" lumea0 enea0 ine)ora%il"0 clipa e/u"rii0 /i,i r"m;nea ;n 8aa ochilor0 ca supus
la cazne0 cu 8aa <n"t"0 congestionat"D 8ie c" se ;mpiedica de reo consoan" /uier"toare0 ;nghiind,o
cu gura crispat" /i l"it" /i imit;ndB un zgomot de locomoti" care las" a%ur0 8ie c" se lupta cu o la%ial"0
/i,atunci o%raLii i se um8lau0 %uzele r"p"iau ca o mitralier" ;n e)plozii scurte0 nearticulate E sau0 ;n 8ine0
deregl;ndu,i,se pur /i simplu respiraia0 se su8oca /i0 cu gura deschis" p;lnie0 tr"gea aer ca un pe/te pe
uscat C cu ochii umezii de r;s0 e,ade"rat0 p"r;nd c" glumea0 dar asta nu era pentru toat" lumea
m;ng;iere /i ;n 8ond nu se putea lua ;n nume de r"u pu%licului c" eita aceste con8erineE ;n asemenea
unanimitate ;nc;t0 ;ntr,ade"r0 uneori parterul era animat doar de prezena c;tora ascult"tori /i anume0
;n a8ar" de p"rinii mei0 de unchiul lui Adrian0 de t;n"rul Cima%ue /i noi doi0 mai asistau ;nc" reo
dou" 8ete de la pensionul de domni/oare0 care0 8ire/te0 aeau griL" s" chicoteasc" ori de c;te ori
or%itorul se poticnea'
Acesta ar 8i 8ost dispus s" acopere din propriul s"u %uzunar chiria s"lii /i iluminatul0 pentru c" ;n nici
un caz din ta)ele de intrare nu puteau 8i acoperite0 dar tat"l meu /i 2i!olaus Leer!uhn o%inur" de la
comitetul de direcie ca de8icitul s" 8ie suportat de societate sau0 mai cur;nd0 s" se renune la chirie pe
considerentul c" acele con8erine aeau caracter educati /i erau de interes o%/tesc' A<nta,
?P G T"oas Mann
L ui ;i 8u acordat din prietenie0 pentru c" 8olosul o%/tesc putea 8i contestat0 o%/tea lipsind0 ceea ce0 cum
am mai spus0 tre%uia atri%uit0 in parte0 temelor prea speciale pe care le trata' Sendell >retzschmar era
adeptul principiului auzit de noi ;n repetate r;nduri din gura lui0 deprins" la ;nceput cu lim%a englez"0
c" nu era or%a de interesul altora0 ci de al s"u propriu0 /i anume de a trezi interes0 ceea ce nu se putea
;nt;mpla dec;t C dar atunci se ;nt;mpla cu siguran" C c;nd or%itorul era interesat personal /i
temeinic /i0 deci0 or%ind despre un lucru0 ar 8i 8ost greu s" nu comunice /i celorlali interesul s"u
pentru acel lucru0 s" nu,i molipseasc"0 /i s" creeze ast8el un interes care nu e)istase0 nu 8usese nici
m"car %"nuit0 ceea ce era mult mai important dec;t s" caute s" satis8ac" unul e)istent'
=ra pro8und regreta%il c" pu%licul nostru nu,i o8erea aproape niciodat" prileLul s",/i eri8ice teoria' Cu
noi0 cei ciia a/ezai la picioarele sale0 ;n h"ul echii s"li cu scaune numerotate0 teoria lui se con8irma
per8ect0 c"ci el ne ;nc;nta cu lucruri despre care n,am 8i crezut niciodat" c" ar putea s" ne capteze
atenia ;n asemenea m"sur" /i chiar /i ;ngrozitoarea lui %;l%;ial" aLunsese0 p;n" la urm"0 s" apar" ca o
e)presie mi/c"toare /i 8ascinant" a ;n8l"c"r"rii sale' Adesea0 c;nd se producea calamitatea0 ;i 8"ceam cu
toii c;te un semn de ;ncuraLare0 iar unul sau altul dintre noi rostea c;te un recon8ortantD HDa0 daI0 H2u
8ace nimicI sau H2,are nici o importan" FI Atunci su8ocarea i se dizola ;ntr,un z;m%et de scuz" /i de
oio/ie0 /i o %ucat" de reme con8erina continua ;ntr,uri ritm curg"tor0 aproape lini/titor'
Despre ce or%eaQ $"i0 omul acesta era ;n stare s" consacre o or" ;ntreag" ;ntre%"riiD De ce nu a scris
(eethoen o a treia parte la Sonata pentru pian opus 555 C su%iect incontesta%il demn de a 8i
dez%"tut' Dar ;nchipuii," anunul acesta a8i/at la sediul HSociet"ii pentru actiit"i de utilitate
o%/teasc"I sau inserat in H=isen%ahnzeitungI din >aisersaschern /i ;ntre%ai," ;n ce m"sur" ar 8i putut
trezi curiozitatea general"'B$ur /i simplu ceilali nu se sinchiseau de ce opusul 555 are numai dou"
p"ri' 2oi0 cei care asistam la e)punere0 ne %ucuram de o sear" e)cepional de interesant"0 cu toate c"
p;n" ;n momentul acela ignorasem sonata ;n discuie' Dar o ;n"am tocmai la aceast" con8erin"0 /i
;nc" 8oarte
D'0T'1 FAUSTUS G ?5
am"nunit0 pentru c" Sendell >retzschmar ne,o e)ecuta admira%il0 de/i cam zgomotos0 la o pianin"
mic" ce,i st"tea la dispoziie Jnu i se apro%ase un pian cu coad"K0 analiz;nd ;n acela/i timp0 cu mult"
perspicacitate0 coninutul ei su8letesc0 ;n8"i/;nd ;mpreLur"rile din iaa autorului ;n care 8usese scris"
C o dat" cu alte dou" C /i amuz;ndu,se caustic pe seama e)plicaiilor date chiar de maestru0 c;nd
8usese ;ntre%at de ce a renunat la a mai scrie o a treia parte0 corespunz"toare primei' La aceast"
;ntre%are0 el ;i r"spunsese ;n""celului s"u c" n,a aut timp0 /i c" a pre8erat s" lungeasc" puin partea a
doua' 2,a aut timp F Ni pe deasupra se e)primase /i cu o oarecare nep"sare' Dispreul cuprins ;n acest
r"spuns trecuse0 eident0 neo%serat de cel c"ruia ;i era destinat0 dar ;ntre%area ;l Lusti8ica' Ni
or%itorul descrise starea su8leteasc" a lui (eethoen ;n Lurul anului 5.@P0 c;nd0 din cauza auzului s"u
atins de o maladie incura%il"0 aLunsese ;ntr,o stare aansat" de deprimare0 /i se /i constatase c" nu mai
era ;n stare s",/i diriLeze operele' >retzschmar ne poesti cum0 ;n acea reme0 zonul c" 8aimosul
compozitor era cu des";r/ire epuizat0 capacitatea lui creatoare secat"0 c"0 incapa%il de lucr"ri mai
mari0 se ocup"0 ca /i %"tr;nul 3a&dn0 cu notarea de %alade scoiene0 zonul acesta0 zic0 c;/tigase din ce
;n ce mai mult teren0 din cauz" c" de c;ia ani nu mai ap"ruse pe pia" nici o oper" de seam" purt;nd
semn"tura sa' 2umai c"0 toamna t;rziu0 ;ntors la Viena de la Modling0 unde ;/i petrecuse ara0 maestrul
se apucase s" scrie cele trei compoziii pentru pian0 cum s,ar zice dintr,o r"su8lare0 8"r" s",/i ridice
ochii de pe portatie0 /i ;l in8ormase despre aceasta /i pe protectorul lui0 contele (runsTic!0 pentru ca
s",l lini/teasc" ;n priina 8acult"ilor sale' Ni >retzschmar or%i apoi despre Sonata ;n do minor0
8ire/te0 deloc 8acil" a/a cum se prezenta ea0 o oper" organic complet"0 echili%rat" spiritual /i care
pusese pro%leme estetice grele criticii contemporane /i prietenilorD cum se 8ace C a/a spunea
con8ereniarul C c" ace/ti prieteni /i admiratori pur /i simplu n,au 8ost ;n stare s",l urmeze pe
multadmiratul maestru dincolo de culmile la care ridicase0 ;n epoca maturit"ii sale0 sim8onia0 sonata
pentru pian0 cartetul de coarde <l epocii clasice /i constatau la operele din ultima perioad"0 cu inima
grea de m;hnire0 un
?@ G T"oas Mann
proces de disoluie0 de ;nstr"inare0 de a;ntare ;n necunoscut /i incertitudine0 tocmai un $lus ultra ;n
care nu erau dispu/i s" ad" dec;t degenerescenta unor echi /i latente porniri c"tre un e)ces de isare
sum%r" /i speculaie0 o e)acer%are a meticulozit"ii /i tehnicit"ii muzicale0 8olosite0 uneori0 la un
materialBat;t de simplu cum ar 8i tema arietei din 8ormida%ila mi/care a ariaiilor ce constituie partea a
doua a sonatei' Da0 ;ntocmai ca tema acestei p"ri0 care se ;ntrecea pe sine /i0 str"%"t;nd zeci /i zeci de
destine0 zeci /i zeci de lumi de contraste ritmice0 se pierdea ;n cele din urm" ;n ;n"limi ameitoare
c"rora le puteai spune Hde dincoloI sau a%stracte C la 8el /i arta lui (eethoen se ;ntrecuse pe sine D
din regiunile con8orta%ile ale tradiiei se ;n"lase0 su% priirile insp"im;ntate ale oamenilor0 ;n s8ere
unde nu su%zista dec;t esena geniului s"u C al unui HeuI dureros izolat ;n a%solut prin stingerea
auzului0 izolat /i de cele lume/ti0 principe solitar ;ntr,un regat al spiritelor de unde0 chiarB/i pentru
contemporanii cei mai %ine intenionai0 nu r"z%eau dec;t 8iori stranii0 ale c"ror mesaLe de groaz" ei nu
le,ar 8i putut dezlega dec;t ;n 8r;nturi0 rareori'
Toate %une0 p;n" aici0 spunea >retzschmar' Dar %une numai relati0 /i nu ;n m"sur" su8icient"' C"ci de
ideea purei personalit"i se leag" aceea a su%iectiit"ii nelimitate /i aceea a unei oine radicale de
e)presie armonic" ;n opoziie cu o%iectiitatea poli8onic" Jel insista s" ne ;ntip"rim %ine ;n minte
deose%irea D su%iectiitate armonic"0 o%iectiitate poli8onic"K C /i aceast" ecuaie0 acest contrast0 nu
8unciona deloc in cazul de 8a"0 cumBde alt8el nu 8uncionase nici ;n opera ulterioar" aB maestrului' ;n
realitateB (eethoen0 ;n perioada de miLloc a creaiei sale0 8usese mult mai su%iecti0 ca s" nu spunem D
maiB HpersonalI dec;t ;n cea 8inal"0 8iind0 atunci0 preocupat mai mult s" 8ac" s" dispar" din modul s"u
personal de e)primare tot ce era conenional0 8ormalist0 toate ;n8loriturile retorice de care muzica e
plin" /i s" le topeasc" laolalt" ;n dinamica sa su%iecti"' Raporturile cu conenionalul ale lui
(eethoen din perioada de mai t;rziu0 de pild" cea a ultimelor cinci sonate pentru pian0 s;nt0 cu toat"
unicitatea0 %a chiar ciud"enia 8ormelor de e)presie0 cu totul al,
l Mai departe .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G ?*
tele0 mult mai ;ng"duitoare0 mai acomodante' 2eatins" de su%iectiism0 conenia apare mai 8recent
;n operele t;rzii0 ;ntr,o sec"tuire sau0 s,ar putea spune0 o epuizare0 ;ntr,o del"sare a eului care producea
un e8ect /i mai in,8ior"tor,maiestuos dec;t orice cutezan" personal"' ;n aceste construcii0 spunea
or%itorul0 ;ntre su%iecti /i conenional se sta%ilea un raport nou0 un raport determinat de moarte'
La aceste cuinte >retzschmar 8u apucat de un %;l%;it iolentE ;mpiedic;ndu,se ;n ultima consoan"
rostit"0 lim%a lui iz%ucni pe cerul gurii ;ntr,un 8el de tir de mitralier"0 ;n care ;i tremurau /i 8"lcile' Ni
%"r%ia0 p;n" s",/i poat" g"si repaus ;n ocala care permitea s" ghice/ti ce oia a spune' Dar cu;ntul0 o
dat" cunoscut0 nu se cuenea parc" a,l lua deodat"0 ci tre%uia ;ng;nat Voial /i prietene/te0 cum se
;nt;mpl" din c;nd ;n cind' Tre%uiaB/a o scoat" singur la cap"t0 si iz%utea' Unde m"reia /i moartea 8ac
cauz" comun"I0 e)plic" el0 rezult" un o%iectiism ;nclinat spre conenional /i acesta ;ntrece ;n
sueranitate su%iectiismul cei mai dominator0 pentru c" ;n el personalitatea pur"0 care ;nseamn" totu/i
dep"/irea unei tradiii aLunse la culme0 se mai ;ntrecea ? dat" pe sine0 p"runz;hd0 mare0 halucinant0 ;n
mit0 ;n supranaturalul colecti'
>retzschmar nu se ;ntre%a dac" pricepusem0 dar nici noi nu ne puneam aceast" pro%lem"' Dac" el
considera c" principalul este s" auzim toate acestea0 ;mp"rt"/eam /i noi a%solut acela/i punct de
edere' ;n lumina celor spuse0 continua con8ereniarul0 tre%uia apreciat"Lapera la care se re8erea ;n mod
special0 Sonata opus lllJLSX apoi se a/eza la pianin" /i ne cinta pe dina8ar" toat" %ucata0 partea ;nt;i /i
imensa parte a doua0 ;n a/a 8el ;nc;t s" introduc" ;n e)ecuie0 necontenit0 toate comentariile sale /i0
pentru ca s" ne atrag" atenia ;n mod deose%it asupra 8acturii0 din c;nd ;n c;nd0 ca s" rie demonstreze0
se acompania plin de ;nsu8leire cu glasul lui0 /i toate astea la un loc constituiau un spectacol /i
seduc"tor /i comic0 iar pu%licul restr;ns ;l ;nt;mpina adesea cu eselie' Cum aea un tuseu 8oarte pu,
ternic /i la 8orte /arLa ehement0 tre%uia s< strige peste puteri ca s",/i 8ac"I auzite c;t de c;t digresiunile
/i s" c;nte 8olosind toate resursele0 spre a su%linia /i ocalBinterpretarea' #mita din gur" ceea ce
e)ecutau m;inile' (um0 %um C um0 um C cium0 cium0 8"cea el 8uri%und la accentele iniiale ale
primei p"ri0 acompaniind ;ntr,un 8al,setto luatB 8oarte sus pasaLele de raL" melodic" ce ;nsenineaz"
din c;nd ;n c;nd0 ca ginga/e raze de lumin"0
?6 G T"oas Mann
cerul r"scolit de 8urtuni al sonatei' ;n cele din urm"0 punea m;inile pe genunchi0 ;/i tr"gea su8letul o
clip" /i spunea D HAcum FI ;ncepea partea cu ariaiuni0 adagio molto semplice e canta%ile'
Tema arietei0 sortit" unor aenturi /i destine pentru care0 ;n neino"ia ei idilic"0 nu pareBdeloc s" 8i
8ost n"scut"0 intra imediat ;n scen" /i se enuna ;n /aisprezece m"suri0 put;nd 8i redus" la un sBingur
moti0 relie8at la 8inele primei sale Lum"t"i0 ca o chemare scurt" /i patetic" C numai trei sunete0 o
optime0 o /aisprezecime /i o p"trime punctat"0 scandate cam a/aD HBnaltul cerI0 sau Hdo,rul meuI0 sau
Hr",mas %unI0 sau HB8ost c;ndaI0 sau HSie,sen,grund /i asta,i tot' Ce deine aceast" %laLin" enunare0
aceast" melancolic" /i calm" 8ormul" ;n succesiunea ritm,armonie,contrapunBct cu care maestrul o
%ine,cu;nteaz" /i o %lestem"0 ;n ce nopi de %ezn" o pr"%u/e/te /; la ce str"luciri supranaturale o
;nal"0 ;n ce s8ere de cristal ;n care,s totuna /i gerul /i c"ldura0 /i tihna /i e)tazul0 toate acestea0 ;n linii
mari0 pot 8i socotite drept e)traordinare0 straniu /i e)cesi de grandioase0 8"r" a li se spune pe nume
pentru c" ;n 8ond nu au numeE /i >retz,schmar e)ecuta0 cu m;ini neostenite0 toate aceste minunate
metamor8oz"ri0 c;nt;ndu,ne din toate puterileD HDim,dadaI0 /i intercala0 ehement Fioriturile si
cadeneleF Auzii coneniona8ul Q Uite C aici C este C puri8icat C de ritmic" C ci ri8icat" de
aparena C domin"rii sale C su%iectieW,Aparena artei C e dat",n l"turi' C #n cele din urm" C arta
C totdeauna C a ;nl"tura C aparena artei' Dim,dada F Ascultai0 " rog0 aici C cum melodia este
cople/it" de greutatea construciei C a acordurilor' Deine static"0 deine monoton" C de dou" ori re0
de trei ori re0 unul dup" altul C acordurile determin" asta' Dim,dada F Fii0 " rog0 ateni0 ce se petrece
acum'''I
=ra e)traordinar de greu s" asculi ;n acela/i timp /i r"cnetele lui0 /i muzica teri%il de complicat" ;n
care le amesteca' 2e str"duiam cu toii s",l urm"rim0 ;ncordai0 aplecai ;nainte0 cu palmele strinse
;ntre genunchi0 priin,du,i pe r;nd m;inile /i gura' Caracteristica p"rii este toc,
HLanurile de triluriF
cum a 8ost p"r"sit
lim%aLul C nu mai
retorica C este pu,
l :iesengrund ;n german" ;nseamn" HpaLi/teI' Aici ;ns" /i o aluzie la 8ilozo8ul Theodor S' Adorno' Vezi /i 0u a s!ris Do!tor Faustus, p'
?P@ /i urm'
D'0T'1 FAUSTUS G ?:
plai interalul mare ;ntre %as /i sopran0 ;ntre m;na dreapt" /i m;na st;ng"0 /i ine o clip"0 o situaie
a%solut e)trem"0 ;n care s"rmanul moti pare c" planeaz"0 solitar
s
i p"r"sit0 deasupra unei pr"p"stii
c"scate amenin"tor0 incident de,o eleaie ce,i ;nghea" s;ngele0 /i e urmat0 numaidec;t0 de o
s8iicioas" chircire ;n sine0 o team" tul%ure0 c" i s,a putut ;nt;mpla una ca asta' Dar se mai petrec multe
p;n" la 8inal0 c;nd aLunge ;ns" s" se s8;r/easc" /i ;n timpul c;nd se s8;r/e/te se petrece cea0 de o
%l;ndee /i de o %un"tate cu totul nea/teptate /i emoionante0 dup" <t;ta ;ner/unare /i persisten"0
;nd;rLire0 in8atuare' Cu acest mult;hcercat moti0 care,/i ia r"mas %un /i deine ast8el el ;nsu/i un r"mas
%un0 un strig"t /i un gest de adio0 cu acest re,sol,sol0 se petrece o u/oar" schim%are0 o mic" e)tensiune
melodic"' Dup" un do iniial apare0 ;naintea re,ului0 un do diez0 ast8el c" nu se mai scandeaz" 00Bnal,tul
cerI sau HSie,sen,grundI0 ci Ho0 tu0 cer ;naltI0 HSie,sengrundI0 Hr",m;i s"n"tosI E /i ad"ugirea acestui
do diez este tot ce poate 8i mai mi/c"tor pe lume0 mai m;ng;ietor0 mai me,lancolic,potolitor' =ste ca o
alintare a8ectuoas" /i plin" de durere0 o m;ng;iere pe p"r0 pe o%raz0 o ultim" /i mut" priire ;n ad;ncul
ochilor' (inecu<nteaz" o%iectul0 at;ta umanizare cople/itoare0 se apropie de auditor0 de inima lui0
pentru r"masB%un0 pentru o desp"rire etern"0 cu at;ta duio/ie0 ;nc;t ;i dau lacrimile' HUitB,aBcum de
chinFI se spune' HMare,i DomnuB,n noiFI H2,a 8ost dec;t is'I H7;nduri dragi s",mi pori'I Apoi se
;ntrerupe' Triolete0 scurte0 dure0 alearg" spre un 8inal oarecare0 ce,ar 8i putut ;ncheia /i cine /tie ce alte
%uc"i'
Dup" asta >retzschmar nuB se mai ;ntorcea de la pian la pupitru' R"m;nea pe ta%uretul turnant0 cu 8aa
spre noi0 ;n aceea/i poziie ca /i noi0 aplecat ;nainte0 cu m;inile ;ntre genunchi0 si ast8elB ;/i ;ncheia0 ;n
c;tea cuinte0 con8erina sa re8eritoare la pro%lema de ce n,a scris (eethoen o a treia parte la Sonata
opus 555' 2,aeam dec;t0 spunea el0 s" ascult"m %ucata ca s" g"sim singuri r"spunsul la ;ntre%are' O a
treia parte Q A o lua de la ;nceput dup" acest r"mas %un Q O reedere C dup" aceast" desp"rire Q
#mposi%ilF A/a a 8ost s" 8ie0 ca sonata s" aLung" la 8inal cu partea a doua0 aceast" mi/care enorm"0 un
s8;r/it 8"r" ;ntoarcere' C;nd pronuna cumtul HsonataI oia s" spun" nu numai sonata aceastaB0 ;n do
minor0 ci sonata ;n general0 ca gen0 ca 8orm" tradiional" de
?? G T"oas Mann
art"D ea ;ns"/i aLunsese aici la s8lr/it0 dus" p;n" la 8ine0 ;/i ;mplinise destinul0 ;/i atinsese scopul0
dincolo de care nu mai aea unde merge0 aLunsese la des";r/ire /i se dizola0 ;/i lua r"mas %un C
semnul de r"mas %un al motiului re,s%l,sol ;m%l;nzit melodic de un do diez era un r"mas %un /i ;n
acest sens0 m"re ca /i lucrarea0 un r"mas %un de la
sonat"'
Ni cu acestea0 >retzschmar se ridica0 urm"rit de aplauze anemice dar prelungite0 /i plecam /i noi0
destul de g;nditori0 ;mpo"rai de nout"i'B Cum se o%i/nuie/te0 cei mai muli0 lu;ndu,/i paltonul /i
p"l"ria de la gardero%" /i ie/ind ;n strad"0 8redonau0 peB ginduri0 motiul principal0 tema p"rii a doua0
;n 8orma iniial" /i ;n aceea de r"mas %un0 /i ;nc" mult" reme se mai auzea plutind /i r"sp;ndindu,se
;n ecouri0 ;n t"cerea nocturn" /i sonor" a str"zilor celor mai ;ndep"rtate de or"/el de proincie pe care
se ;mpr"/tiau auditoriiD Hr",mas %unI0 Hr",m;i s",n",tosI0 Hma,re,i Dom,nuB,n noiI'
2u era pentru ultima oar" c",l ascultam pe g;nga or%indu,ne despre (eethoen' 2u mult dup" aceea
a inut din nou o con8erin" despre el0 cu titlul H(eethoen /i 8ugaI' ;mi amintesc per8ect tema0 o "d
;nc" ;n 8aa ochilor0 scris" pe a8i/0 /i este de ;neles c" /i aceasta caB /i cealalt" nu era deloc de natur" s"
determine o n"al" primeLdioas" de pu%lic ;n sala HSociet"ii pentru actiit"i de utilitate o%/teasc"I' Ni
;n seara aceea micul nostru grup se des8at"0 tr"g;nd /i un 8olos incontesta%il' Ni,a,nume0 spunea
con8ereniarul0 totdeauna inidio/ii /iB adersarii temerarului noator a8irmaser" c" (eethoen n,ar 8i
;n stare s" scrie o 8ug"' H$ur /i simplu nu,i ;n stareI0 ziceau ei0 /i /tiau prea %ine ce ;nsemnau or%ele
lor0 pentru c" pe atunci aceast" onora%il" 8orm" de art" era ;nc" ;n mare cinste /i nici un compozitor n,
ar 8i a8lat ;ndurare ;n 8aa unei curi a Lustiiei muzicale sau ;n ochii potentailor /iB domnilor hnp"rit%ri
de comenzi ai remii0 dac" s,ai, 8i dat ;n l"turi de la a scrie o 8ug" per8ect"' Ast8el prinul =sterhaz&
preuia si el ;n mod cu totul deose%it aceast" magistral" 8orm" de art"0 dar ;n Missa ;n do pe care
(eethoen a scris,o pentru el0 compozitorul n,a putut trece dincolo de unele elanuri in8ructuoase0 ceea
ce era0 din punct de edere pur monden0 cel puin o impolitee0 iar din punct de edere artistic0 o lips"
de neiertatE iar oratoriul 0ristos $e Muntele M%slinilor era cu
D'0T'1 FAUSTUS G ?+
des";r/ire lipsit de orice traaliu 8ugat0 cu toate c" /i ;n acest caz /i,ar 8i aut per8ect de %ine locul' O
tentati" at;t de pl"p;nd" ca aceea din cartetul al treilea din Opus :- nu era de natur" s" contrazic"
a8irmaia c" marele compozitor era un sla% contrapunctist C opinie ;n care lumea muzical"
competent" nu putea 8i dec;t ;nt"rit" de pasaLele 8ugate ale Mar/ului 8une%ru din =roica sau ale
Allegretto,ului din Sim8onia ;n la maLor' Ni acum0 culmea0 partea 8inal" din Sonata pentru ioloncel ;n
re0 opus 5P@0 denumit" /i HAllegro 8ugatoI F Vacarmul /i r"zmeria0 ne poestea >retzschmar0 8useser"
grozae' # se aduseser" inectie c" toat" opera e o%scur"0 con8uz" p;n" la ininteligi%il0 ;n cel puin
dou"zeci de m"suri ar domni o z"p"ceal" at;t de scandaloas" C ;n special datorit" modulaiilor
e)cesi de colorate C ;nc;t ;n urma acestora dosarul re8eritor la incapacitatea acestui om de a se
acomoda unui stil seer putea 8i ;ncheiat 8"r" griL"'
M" opresc aici ;n relatarea mea0 numai pentru ca s" atrag atenia asupra unui 8aptD con8ereniarul
or%ea despre lucruri0 eenimente0 raporturi artistice pe care orizontul ;nelegerii noastre nu le putea
cuprinde ;nc"E ele se ieau0 ca ni/te um%re0 doar pe la margine C eocate de naraiunea sa e/nic
primeLduit"E /i totodat" nu,i puteam eri8ica spusele dec;t prin propriile sale e)empli8ic"ri la pian0 ceea
ce ne 8"cea s" ascult"m totul cu 8antezia ie /i sum%r" cu care copiii ascult" %asme de ne;neles pentru
ei0 dar ;n acela/i timp ;/i "d spiritul ginga/ ;m%og"it0 stimulat0 ;ntr,unB 8el straniu0 ca ;ntr,o isare
pro8etic"' HFug"I0 HcontrapunctI0 H=roicaI0 Htotal" con8uzie datorit" modulaiilor e)cesi colorateI0
Hstil seerI C toate acestea erau pentru noi ;nc" un grai de %asm0 dar ;l ascultam cu nesa0 cu ochii
mari0 cum ascult" copiii lucrurile ne;nelese sau inaccesi%ile ;rstei lor C /i,anume cu mult mai mult"
pl"cere dec;t g"sesc ;n lucruri mai apropiate de ei0 mai pe ;nelesul lor0 mai pe m"sura lor' Vrea cinea
s" cread" c" acesta este cel mai intensi0 cel mai ;ndr"zne0 mai no%il0 poate cel mai progresist mod de
a ;n"a C ;n"atul prin anticipare0 ;n"atul pe deasupra unor aste ;ntinderi de ignoran" Q Ca
pedagog0 desigur c" n,ar tre%ui s" m" pronun ;n 8aoarea lui0 dar /tiu %ine c" tineretul ;l pre8er" /i
p"rerea mea e c" interalul s"rit se umple cu remea de ia sine'
?. G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G ?-
(eethoen0 a s" zic"0 a/a ni se spunea0 ausese reputaia c" nu este ;n stare s" scrie o 8ug"0 /i se punea
;ntre%area c;t ade"r e)ist" ;n aceste or%e r"uoitoare' =ident c" el s,a str"duit s" le risipeasc"' ;n
muzica de pian scris" dup" aceea0 a introdus 8ugi ;n repetate r;nduri0 /i,anume pe trei ociD ;n
6aerklaviersonate, precum /i ;n aceea care ;ncepe ;n la %emol maLor' O dat" a si menionatD HCu
oarecare li%ert"iI0 ca s" arate c" regulile pe care le c"lca ;i erau prea %ine cunoscute' De ce le
negliLase0 dac" din oin" ar%itrar" sau pentru c" nu iz%utise s" o scoat" la cap"t cu ele0 r"m;nea o
chestiune controersat"' Desigur0 urmase apoi marea Uertur" ;n 8orm" de 8ug" opus 5@6 /i dup" ea
maiestuoasele 8ugi din 7loria /i din Credo ale Missei solemnis0 ca s" doedeasc"0 ;n cele din urm"0 c"
/i ;n %"t"lia cu acest arhanghel0 marele lupt"tor r"m;nea ;ning"tor0 chiar dac" din aceast" ;ncle/tare
ie/ise /chiop"t;nd'
>retzschmar ne istorisi o poeste ;n8ior"toare0 care ne,a imprimat o imagine ;ngrozitoare0 de neuitat0
despre su8erinele in8ernale pe care artistul le,a aut de ;ndurat' =ra ;n miezul erii lui 5.5-0 pe remea
;n care (eethoen0 ;n casa 3a8ner0 la Modling0 lucra la Miss"0 disperat c" 8iecare parte ie/ea mult mai
lung" dec;t pre"zuse0 ast8el c" termenul de predare0 zi,nt;i de martie anul iitor0 pentru c;nd era 8i)at"
;nsc"unarea arhiducelui Rudol8 ca arhiepiscop de Olmiitz deenea imposi%il de respectat C /i s,a
;nt;mplat ca tocmai atunci doi prieteni /i adepi s" in" s",l ad" /i s" a8le lucruri uluitoare ;nc" de la
intrarea ;n cas"' Anume0 chiar ;n dimineaa aceea0 am;ndou" seritoarele maestrului 8ugiser" pentru c"
noaptea trecut"0 c"tre unu0 le 8"cuse un t"r"%oi teri%il0 scuhnd toat" casa din somn' Lucrase0 de cu
sear" /i p;n" t;rziu ;n noapte0 la Credo0 la acel credo cu 8uga0 /i nu oise nici s" aud" de cina ce sta
cald" pe atra l;ng" care sluLnicele0 tot a/tept;nd zadarnic0 do%onte de natura ce,/i cerea drepturile0
aipiser"' C;nd0 ;n 8ine0 ;ntre miezul nopii /i ora unu0 maestrul ceru de m;ncare g"si deci seritoarele
dormind /i m;ncarea ars"0 8"cut" scrumE atunci 8u cuprins de o m;nie care nu inu seama de casa
cu8undat" ;n odihna nopii0 cu at;t mai mult cu c;t nu,/i auzea larma' H2u s;ntei ;nstare s" stai un ceas
treze l;ng" mine QI tuna /i 8ulgera el' Dar ceasurile 8useser" cinci0 %a chiar /ase0 /i 8etele0 Lignite0 la
iirea zorilor ;/i luaser" t"lp"/ia0 l"s;nd ;n plata Domnu,
lui un st"p;n at;t de sucit0 care deci n,ausese ce m;nca /i de 8apt nu m;ncase nimic de o zi /i Lum"tate'
;n schim%0 ;ncuiat pe din"untru0 ;n camera luii lucra la Credo0 la acel credo cu 8uga C discipolii ;l
auzeau prin u/a ;ncuiat"' Surdul c;nta0 urla0 %"tea din picior0 aplecat peste Credo,ul lui C era ori%il /i
impresionant s",l auziE celor ce tr"geau cu urechea la u/" le ;nghea s;ngele ;n ine' $e c;nd0 cuprin/i
de ad;nc" s8ial"0 tocmai oiau s" se ;ndep"rteze0 u/a se deschise %rusc /i ;n prag ap"ru (eethoen C /i
;n ce hal Q Cum nu se poate mai groaznic F Cu ;m%r"c"mintea ;n dezordine0 cu 8aa r""/it" de te
;nsp"im;nta0 cu ochii aplecai spre tumultul din Binteriorul s"u0 a%seni0 n"uci0 ;i prii int"0 8"c;nd
impresia c" ar 8i ie/it dintr,o lupt" pe ia" /i pe moarte cu toate spiritele rele ale contrapunctului'
(ol%orosi c;tea cuinte ne;nelese ;nt;i0 apoi iz%ucni ;n oc"ri /i repro/uri la adresa 8elului cum era
gospod"rit" casa lui /i la 8aptul c" toi 8ugiser"0 l"s;ndu,l s" moar" de 8oame' ;ncercar" s",l
domoleasc"0 unul ;l aLut" s",/i 8ac" toaleta0 cel"lalt alerg" la %irt s",i caute cea mai hr"nitor de
m;ncare''' Missa aea s" 8ie gata a%ia dup" trei ani'
2oi n,o cuno/team0 de,a%ia atunci auzeam de ea' Dar cine poate s" conteste c" este instructi chiar
numai s" auzi or%indu,se de m"reii necunoscute Q =,ade"rat0 depinde mult de 8elul ;n care i se
or%e/te' Merg;nd de la con8erina lui Sendell >retzschmar spre cas"0 aeam sentimentulBc" auzisem
Missa0 iluzie la care contri%uia nu ;n mic" m"sur" imaginea maestrului ;n8ometat0 a/a cum se iise ;n
pragul u/ii0 ;n noapte0 imagine care ni se ;ntip"rise ;n minte'
A/a a or%it >retzschmar despre H(eethoen /i 8ugaI /i0 ;ntr,ade"r0 ne,a o8erit destul material de
discuie pe drumul spre cas" C dar /i un prileL de a medita laolalt"0 meditaie mut"0 ag"0 despre nou0
despre dep"rt"ri0 despre m"reie0 noiuni ce p"trunseser" ;n su8letele noastre uneori ca ni/te
str"8ulger"ri e8emere0 alteori ca 8raze st"ruitoare0 ;nsp"im;nt"tor de greu de p"truns' SpunD su8letele
noastreE dar0 8ire/te0 numai pe al lui Adrian ;l am ;n g;nd' Ceea ce ;l impresionase pe el ;n special0 dup"
cum se "di la ;ntoarcerea spre cas" /i a doua zi ;n curtea scolii0 8usese distincia 8"cut" de
>retzschmar ;ntre epoci de cult /i epoci de cultur"0 si a8irmaia lui0 c" secularizarea artei0Bsepararea ei
de sericiul diin0 nu are dec;t un caracter super8icial /i episodic' =leul dintr,a /aptea de liceu se
+P G T"oas Mann
ar"t" emoionat la g;ndul0 pe care con8ereniarul nici nu ;l 8ormulase m"car0 dar ;l aprinsese ;n mintea
lui0 c" separarea artei de ansam%lul liturgic0 eli%erarea ei0 ascensiunea ei la un niel solitar,personal
unde cultura deine un scop ;n sine0 o ;mpo"rase cu o solemnitate nelalocul ei0 cu o graitate
a%solut"0 cu o su8erin" patetic" ilustrat" de apariia ;n8ior"toare a lui (eethoen ;n cadrul u/ii0 /i care
nu tre%uia s" 8ie destinul ei permanent0 continua ei stare su8leteasc"' Ascultai ce spune tinerelul
acestaF Aproape 8"r" nici o e)perien" practic" real" ;n domeniul artei isa0 diaga0 cu e)presii
precoce0 despre perspectia pro%a%il" a readucerii ei0 a artei0 la un rol mai modest0 mai 8ericit0 ;n
su%ordinea unei ;ntocmiri mai ;nalte care nu tre%uia ;n mod necesar s" 8ie0 cum 8usese ;nainte0 %iserica'
Care s" 8ie0 ce s" 8ie acea ;ntocmire0 nici el nu /tia' Dar c" ideea de cultur" era un 8enomen istoric
tranzitoriu0 c" /i ea se a dizola ;ntr,altul0 c" nu era o%ligatoriu ca iitorul s",i aparin"0 g;ndul acesta0
8"r" ;ndoial"0 ;l e)tr"sese din con8erina lui >retzschmar'
C Dar alternatia culturii0 interenii eu0 e %ar%aria'
C D",mi oie0 zise el' (ar%aria este opusul culturii numai ;n"untrul ierarhiei de g;ndire pe care
aceasta din urm" ne,o pune la ;ndem;n"' ;n a8ara acestei ierarhii0 opusul poate 8oarte %ine 8i cu totul
altcea C sau s" nu,i 8ie opus'
;l imitai pe Luca Cima%ue rostindD
C S8inte #suse Cristoase F /i ;mi 8"cui semnul crucii0 la care el r;se scurt'
Alt" dat"0 spuseD
C Am impresia c" se or%e/te o idee cam prea mult despre cultur" ;n epoca noastr"[ pentru ca s" 8ie
;ntr,ade"r o epoc" de cultur"0 nu crezi Q A/ rea s" /tiu dac" ;n epoci care ;ntr,ade"r aeau o cultur"0
cu;ntul era m"car cunoscut0 8olosit0 rostit' 2aiitate0 inocen"0 predispoziie natural"0 astea mi se par a
8i primul criteriu al noiunii c"reia ;i d"m acest nume' Ceea ce ne lipse/te este tocmai asta0 naiitatea0
/i aceast" lips"0 dac" e ;ng"duit a se or%i despre a/a cea0 ne 8ere/te de o oarecare %ar%arie plin" de
culoare0 care s,ar putea ;mp"ca 8oarte %ine cu cultura0 %a chiar cu o cultur" 8oarte ;nalt"' Ce reau s"
spunD treapta noastr" e treapta ciilizaiei C stare 8oarte l"uda%il"0 8"r" ;ndoial"0 dar de asemenea nu e
nici o ;ndoial" c" aem neoie s" deenim mult mai %ar%ari pentru ca s" aLungem
D'0T'1 FAUSTUS G +5
din nou capa%ili de cultur"' Tehnic" /i con8ort C /i cu asta or%im de cultur"0 dar ea nu e)ist"' Cum
poi s" m" ;mpiedici s" "d ;n structura omo8on,melodic" a muzicii noastre altcea dec;t o stare de
ciilizaie muzical" C ;n opoziie cu echea cultur" contrapunctic,poli8onic" Q
Repeta din auzite multe or%e de 8elul acesta0 cu care m" tachina /i m" irita' Dar aea un 8el al lui de
a,/i ;nsu/i /i de a reproduce cele prinse ;n z%or care 8"cea ca toate aceste idei culese de la alii s"
piard" dac" nu orice dependen" tinereasc"0 indiscuta%il orice ridicol' Adrian coment" 8oarte mult C
sau comentam am;ndoi0 ;ntr,un dialog agitat C o con8erin" a lui >retzschmar care se numea HMuzica
/i ochiulI C o mani8estare care si ea ar 8i meritat un pu%lic mai numeros' Cum arat" /i titlul, or%i,
torul nostru con8erenie despre arta sa ;n m"sura ;n care se adresa simului "zului sau0 mai %ine zis0 /i
acestuia0 ceea ce muzica o /i 8ace0 spunea el0 chiar numai prin 8aptul c" este scris" DB prin notare adic"0
prin scrierea muzical"0 din zilele echilor neume0 aceste 8i)"ri prin linii /i puncte ce indicau cu
apro)imaie mi/carea sunetului /i care apoi s,a realizat cu o griL" mereu mai mare' Ni unde mai pui c"
doezile /i e)empli8ic"rile lui erau e)trem de interesante C /i m"gulitoare pe deasupra0 pentru c" ne
creau iluzia unei anume intimit"i de ucenici0 de ciraci sp"l"tori de pensule0 ai muzicii C ne spunea
cum multe e)presii din Largonul muzical ;/i aeau o%;r/ia nu ;n auditi0 ci ;n izual0 ;n scriitura
notelorE cumB se or%ea de o!!"iali, de %a/i cu ochelari0 pentru c" gra8ic a/a,numitele %asuri de to%"0
Lum"t"i de note ale c"ror cozi s;nt legate perechi prin %are0 dau imaginea unor ochelariE sau cum
anumite secene %anale ;n/irate una dup" alta0 ;n trepte0 la interale egale Jni le scria pe ta%l"K se
numesc petice cizm"re/ti' 2e or%i despre simplul aspect al scriiturii muzicale0 al muzicii notate0 /i ne
asigur" c" unui cunosc"tor ;i e de aLuns s",/i arunce o priire pe o partitur" ca s",/i 8ormeze o p"rere
%ine de8init" despre spiritul /i aloarea compoziiei' # se ;nt;mplase chiar lui ;nsu/i0 s",i in" un coleg
;n izit" /i0 intr;nd ;n camer"0 unde tocmai st"tea deschis" pe pupitru o compoziie complet lipsit" de
aloare a unui diletant0 s" e)clame0 ;nc" din pragD H$entru Dumnezeu0 ce,i porc"ria aia de colo QFI C
$e de alt" parte0 ne descria %ucuria0 ;nc;ntarea pe care o producea unui ochi deprins simpla imagine
optic" a unei partituri
+@ G T"oas Mann
de Mozart0 claritatea aranLamentului0 8rumoasa repartiie a grupelor de instrumente0 conducerea
spiritual" plin" de arietate a liniei melodice' Un surd0 e)clam" el0 care s" nu /tie ce,i sunetul0 /i tot s,
ar %ucura la ederea acestor ginga/e imagini' Cita dintr,un sonet de Sha!espeareD To "e'ar ;it" e<es
belongs to love's #ine ;it, /i susinea c" ;n toate timpurile compozitorii ascunseser" ;n scrisul lor secrete
destinate mai mult ochilor s" le citeasc"0 dec;t urechii' C;nd0 de pild"0 mae/trii 8lamanzi ai stilului poli,
8on0 ;n nes8ir/itele lor arti8icii de ;mpletire a ocilor0 sta%ileau ;n a/a 8el raporturile contrapunctice ;nc;t
o oce era identic" cu alta dac" o citeai de,a,nd"r"telea0 8aptul acesta aea prea puin de,a 8ace cu
sunetul ;n sine0 /i el0 >retz,schmar0 era gata s" parieze c" puini au 8ost cei ce au HauzitI gluma0 ea
8iind destinat"B mai cur;nd ochiului iniiailor %reslei' Ast8el0 Orlandus Lassus0 ;n )unta de la 0ana
8olosise pentru cele /ase urcioare /ase oci0 ceea ce mai u/or poi desci8ra cu ochiul dec;t cu urecheaE
/i ;n Patiile du$% S#intul loan de Voachim on (urc!0 Hun seritorI care ;i da lui #sus o palm" are
numai o singur" not"0 pe c;nd ;n 8raza urm"toare0 Hcu ali doiI0 apar dou" note' >retzschmar mai cit" /i
alte asemenea 8este pitagoreice0 destinate mai cur;nd ochiului dec;t auzului /i t"cute oarecum ;n secret0
sc"p;nd urechii0 8este cu care muzica s,a compl"cut dintotdeauna0 /i ;n cele din urm" declar" deschis
c"0 ;n ultim" analiz"0 el le pune pe seama unei lipse ;nn"scute de senzualitate0 %a chiar a unei
antisenzualit"i0 a unei tainice aplec"ri c"tre ascetism a acestei arte' ;n realitate0 muzica ar 8i cea mai
cere%ral" dintre arte0 ceea ce se constat" /i din 8aptul c" la ea0 ca la nici o alta0 8orma /i coninutul se
con8und"0 s;nt0 pur /i simplu0 unul /i acela/i lucru' =,ade"rat c" se spuneD Hmuzica se adreseaz" ure,
chiiI E dar asta numai ;n anumite condiiuni /i anume0 ;n m"sura ;n care auzul0 ca /i celelalte simuri0
este un organ de transmitere /i de recepie al spiritualului' $ro%a%il c"0 spunea >retzschmar0 dorina
cea mai ad;nc" a muzicii e s" nu 8ie deloc auzit"0 nici m"car "zut"0 nici simit"0 ci0 de,ar 8i posi%il0
perceput" /i contemplat" ;n stare pur spiritual"0 dincolo de orice simuri /i chiar de sentimente' 2umai
c"0 legat" de lumea simurilor0 tre%uia0 totu/i0 s" n"zuiasc" la o senzualizare c;t mai puternic"0 c;t mai
se,
D'0T'1 FAUSTUS G +*
duc"toare0 o >undr&
5
0 care alta 8"cea dec;t oia0 /i ;nnoda %raele moi ale olupt"ii pe g;tul
inocentului' Realizarea senzual" cea mai impun"toare /i,o g"se/te ;n 8orma muzicii instrumentale
orchestrale0 c;nd pareB s" impresioneze0 cu aLutorul urechii0 simultan0 toate simurile0 topind deliciile
opiacee ale sunetelor cu cele ale culorilor /i ale par,8umunlor' Aici0 ;ntr,ade"r0 ea ap"rea ca penitenta
;n e/m;nt de r"Litoare' Ar e)ista ;ns" un instrument0 adic" unB miLloc de realizare muzical"0 prin
intermediul c"ruia muzica e cu ade"rat audi%il"0 dar la o modalitate pe Lum"tate imaterial"0 aproape
a%stract"0 /i de aceea con8orm" naturii sale cere%rale0 /i acel instrument ar 8i pianul0 care nu e deloc un
instrument ;n sensul ;n care s;nt celelalte0 pentru c" e lipsit de orice caracter speci8ic' $oate 8i0 ce,i
drept0 ;ntre%uinat /i solo0 deenind un miLloc de irtuozitate0 dar un asemenea caz ar 8i o e)cepie /i0
considerat su% un aspect mai riguros0 un a%uz' Vust "zut0 pianul ar 8i reprezentantul a%solut /i sueran
al muzicii ;ns"/i0 ;n spiritualitatea ei0 /i acesta este aspectul su% care tre%uie studiat' Dar a ;n"a s"
c;ni la pian n,ar tre%ui s" 8ie0 sau mai %ine zis n,ar t8e%ui s" B8ie ;n principal0 ;n primul /i ultimul r;nd0
un studiu de iniiere intr,o anume aptitudine0 ci un studiu de iniiere ;n'''B
C Muzic"F rostise un glas din pu%licul e)trem de restr;ns0 c"ci or%itorul nu se mai putea descotorosi
de acest ultim cu;nt0 at;t de des ;ntre%uinat p;n" atunci0 ci r"m"sese ;mpiedicat ;n consoana intonat"'
C Fire/teF e)clamase el eli%erat0 dup" care sor%i puin" ap" /i apoi plec"'
Dar s" nu mi se ia ;n nume de r"u dac" ;l mai 8ac totu/i s" apar" o dat" la ramp"' Mai am de eocat o a
patra con8erin" pe care ne,o inuse Sendell >retzschmar /i mai cur;nd a/ putea omite pe oricare
dintre cele de p;n" acum0 dec;t pe aceasta0 pentru c" C s" nu or%esc nici aici de mine C nici una nu
e)ercitase asupra lui Adrian o impresie at;t de pro8und" ca ultima'
2u,mi aduc %ine aminte de titlul ei' =ra H=lementarul ;n muzic"I sau HMuzica /i elementarulI sau
H=lemente muzicaleI sau poate totu/i altcea' ;n orice caz0 ideea de
S,auzi cu ochii e ;nsu/irea su%tilei agerimi a iu%irii .engi/&
5 $ersonaL din opera Parsi#al de Richard Sagner' >undr& era %lestemat" s" su8ere e/nice remu/c"ri0 deoarece r;sese de #sus0 pe c;nd acesta
;/i purta crucea'
+6 G T"oas Mann
elementar0 de primiti0 de primar0 Luca rolul principal /i g;ndul c" dintre toate artele0 tocmai muzica0
arta care se ;n"lase de,a lungul eacurilor p;n" la a construi un at;t de minunat edi8iciu de creaie
istoric"0 %ogat /i ra8inat ;n toat" comple)a lui amploare0 nu renunase niciodat" la o anumit" ;nclinaie
pioas" de a,/i aminti de starea sa originar" /i de a o eoca solemn0 ;ntr,un cu;nt0 de a,i cele%ra
elementele' S"r%"torea0 ;n 8elul acesta0 zicea el0 alegorismul ei cosmicE c"ci acele elemente erau0 ;ntr,
un 8el0 primele /i cele mai simple materiale de construcie din lume0 un paralelism pe care un artist cu
darul 8ilozo8"rii0 dintr,un trecut 8oarte apropiat de noi C iar"/i or%ea de Sagner C l,a 8olosit cu
a%ilitate0 8"c;nd s" coincid" elementele 8undamentale ale muzicii mitului s"u cosmogonic Inelul
)ibelungilor cu cele ale uniersului' Dup" el0 ;nceputul tuturor lucrurilor ;/i aea muzica saD muzica
;nceputului ar 8i /i ;nceputul muzicii0 acordul per8ect ;n mi %emol maLor al ad;ncului n"alnic al
Rinului0 cele /apte acorduri primitie cu aLutorul c"rora C parc,ar 8i 8ost %locuri ciclopice de roc"
primiti" C se dureaz" cetatea zeilor' Cu o ingeniozitate ;n stil mare0 el a prezentat mitul muzicii o
dat" cu cel al lumii0 leg;nd muzica de lucruri /i d;nd acestora posi%ilitatea s" se e)prime ;n muzic"0
cre;nd ast8el un aparat de simultaneitate meditati" C grandios /i %ogat ;n semni8icaii chiar dac"0
p;n" la urm"0 prea su%til ;n comparaie cu anume mani8est"ri ale elementarului ;n arta muzicienilor
puri ca (eethoen /i (ach0 de pild"0 ;n preludiul Suitei pentru ioloncel a acestuia din urm" C tot o
pies" ;n mi %emol maLor0 /i construit" pe acorduri de trei sunete primitie' C Si ni,l eoc" pe Anton
(ruc!ner0 c"ruia ;i pl"cea s" se des8ete la org" sau la pian cu simpla ;n/iruire de acorduri de trei su,
nete' H=)ist" oare cea mai intim0 mai pro8und simit0 mai m"re0 e)clamase el0 dec;t o asemenea
succesiune de simple acorduri de trei sunete Q 2u e oare ca o %aie puri8icatoare a su8letului QI C ;n
opinia lui >retzschmar0 aceste cuinte erau /i ele o remarca%il" doad" a tendinei pe care o mani8esta
muzica de a se recu8unda ;n elementar0 de a se admira ;n propriile sale principii originare'
Da0 e)clam" con8ereniarul0 e ;n natura acestei arte e)traordinare0 de a 8i ;n stare0 ;n orice clip"0 s" o ia
de la ;nceput0 de la zero0 golit" de orice cunoa/tere acumulat" ;n decursul istoriei sale culturale0 de
oriceB cucerire 8"cut"
D'0T'1 FAUSTUS G +:
de,a lungul secolelor0 ca s" le descopere din nou0 s" le z"misleasc" din nou' Ni ast8el s" str"%at"
acelea/i stadii primitie pe care le,aBstr"%"tut istoria de%uturilor sale0 reu/ind s" ating"0 pe o potec"
mai scurt"0 l"s;nd deoparte masiul muntos principal al dezolt"rii sale0 de una singur" /i la ad"postul
priirilor iscoditoare ale lumii0 culmi 8antastice de o stranie 8rumusee' Ni ne istorisi apoi o poeste
care se ;nscria0 grotesc Bsi e)trem de sugesti0 ;n consideraiunile pe care tocmai ie 8"cuse'
C"tre miLlocul secolului al OV###,lea ;n8lorea ;n ara sa natal"0 $enns&lania0 o comunitate german" de
zelaBtori cucernici0 din secta ana%apti/tilor' Frunta/ii lor0 mem%ri %ucur;ndu,se de cea mai mare
consideraie din punct de edere spiritual0 tr"iau ;n celi%at /i erau0 din pricina asta0 cinstii cu
denumirea de H8rai /i surori solitariI' Cei mai muli /tiuseL" s" ;mpace starea de c"s"torie cu un mod
de ia" de o cur"ie /i elaie0 o rednicie0 cuiin" /i un re,gin; igienic e)emplare0 o ade"rat" ia"
de renunare /i castitate' Fuseser" dou" coloniiD una cu numele =phrat<0 ;n comitatul Lancaster0
cealalt" ;n comitatul Fran!lin0 numit" SnoThillE /i toi prieau cu eneraie la c"petenia lor0 pastor /i
p"rinte spiritual0 ;ntemeietorul sectei0 un %"r%at pe nume (eissel0 ;n a c"rui 8ire se ;n8r"ise o 8ier%inte
supunere 8a" de Dumnezeu cu ;nsu/irile unui conduc"tor de su8lete /i st"p;nitor de oameni0 o cucerni,
cie 8anatic" cu o energie de ne;n8r;nt'
Vohann Conrad (eissel se n"scuse la =%er%ach ;n $alatinat0 din p"rini 8oarte s"raci /i r"m"sese or8an
de mic' ;n"ase me/te/ugul de %rutar /i0 ;n peregrin"rile lui de ucenic0 enise ;n contact /i se legase cu
pieti/ti /i cu adepi ai sectei %aptiste care treziser" ;n el ;nclinarea latent"0 gustul pentru un cult mai
aparte0 pentru o credin" li%er" ;n Dumnezeu' Apropiindu,se ;n 8elul acesta0 ;n chip primeLdios0 de o
concepie care ;n ara sa era socotit" eretic"0 t;n"rul de treizeci de ani hot"r; s" 8ug" de intolerana
echiului continent /i emigra ;n America0 unde o %ucat" de reme e)ercit"0 ;nBdi8erite localit"i0 la
7ermantoTn0 la Conestoga0 meseria de es"tor' Mai t;rziu ;ns" 8u cuprins de un nou impuls religios0 o
pasiune mistic" /i ;/i urm" chemarea l"untric" neostoit" care,l ;ndemna s" duc" ;n pustiu0 ca sihastru0 o
ia" a%solut solitar"0 plin" de priaiuni0 ;nchinat" numai lui Dumnezeu' Dar se ;nt;mpl" uneori ca
tocmai 8uga de oameni s",l aduc" apoi cu sila pe
+? G T"oas Mann
8ugar ;ntre ei0 /i (eissel se "zu cur;nd ;nconLurat de o ceat" de admiratori0 discipoli /i imitatori ai
sih"striei sale0 a/a c"0 ;n loc s" 8i sc"pat de lume0 deenise0 8"r" este0 c;t aiB clipi din ochi0 /e8ul unei
comunit"i care aLunse repede secta independent" a Hana%apti/tilor de ziua a /apteaI0 /i asupra c"reia
e)ercita o autoritate cu at;t mai ne/tir%it" cu c;t0 ;n m"sura ;n care era con/tient de asta0 niciodat" nu
n"zuise la conducere0 ci 8useseBchemat la ea ;mpotria dorinei /i ;mpotria inteniilor sale'
(eissel nu ausese parte niciodat" de o ;n""tur" demn" s" poarte numele acesta0 dar0 8ire dezgheat"0
deprinsese singur scrisul /i cititul0 /i cum era 8r"m;ntat de sentimente /i de idei mistice0 se ;nt;mpl" s",
/i ;ndeplineasc" rolul de conduc"tor mai ales su% aspect de scriitor /i de poet0 d;nd alor s"i hran"
su8leteasc"D un potop de proz" didactic" /i de c;ntece religioase se re"rs" din condeiul lui ;ntru
edi8icarea 8railor /i surorilor ;n orele de r"gaz0 ;ntru ;m%og"irea sluL%elor religioase' Stilul s"u e)altat
si criptic0 ;nc"rcat de meta8ore /i aluzii sum%re la pasaLe dIin Scriptur"0 coninea un gen de sim%olism
erotic0 ;nceputul ;l 8"cur" un tratat despre sa%at0 M<st<rion Ano8alias si o culegere de nou"zeci /i
nou" de Ma-ie isti!e =i #oarte se!rete& Urmar" imediat o serie de imnuri care se c;ntau dup"
cunoscute melodii europene de coral /i 8ur" tip"rite cu titluri ca Inton%ri de iubire =i slav% divin%,
Lo!ul de lu$t% =i de vite+ie al lui Ia!ov, Muntele de t%7ie al Sionului& C;;a ani mai t;rziu aceste mici
colecii ad"ugite /i ;m%un"t"ite 8ur" str;nse ;n olum0 su% titlul duios de trist 07ntul turturelei
7nsingurate, anue biseri!a !re=tin% care deeni cartea de c;ntece o8icial" a %apti/tilor deBziua a /aptea
din =phrata' Tip"rit" /i retip"rit"0 ;m%og"it" de 8raii entuzia/ti ai sectei0 at;t celi%atari c;t /i c"s"torii0
at;t %"r%ai c;t /i 8emei0 lucrarea,etalon ;/i schim%"Btitlul /i ;ncepu s" se numeasc" 4o!ul ira!ulos al
Paradisului ALunsese s" cuprind" nu mai puin de /apte sute /aptezeci de imnuri0 dintre care unele cu
un num"r impresionant de stro8e'
#mnurile erau destinate a 8i c;ntate0 dar nu aeau note' =rau te)te noi la melodii echi0 a/a c" ani de,a
r;ndul 8ur" 8olosite de comunitate ;n 8elul acesta' Apoi pogor; asupra lui Vohann Conrad (eissel o nou"
inspiraie /i reelaie' Spiritul ;i porunci ca0 pe l;ng" rolul de poet /i pro8et0 s",l ;ndeplineasc" /i pe cel
de compozitor'
D'0T'1 FAUSTUS G ++
De alt8el0 ap"ruse la =phrata un t;n"r discipol al muzicii0 pe nume domnul LudTig0 care inea o scoal"
de c;nt0 /i lui (eissel ;i pl"cea s" asiste la ;n""m8ntul muzical <l acestuia0 ca auditor' Tre%uie s" 8i
8"cut cu acest prileL descoperirea c" muzica o8erea imperiului spiritual posi%ilit"i de e)tindere /i
realiz"ri despre care t;n"rul domn LudTig nici nu isa' Omul e)traordinar care era Vohann Conrad
(eissel lu" repede hot"r;rea' 2u mai era ;n prima tineree0 ci mai aproape de /aizeci de ani dec;t de
cincizeci0 dar se apuc" s" ela%oreze o teorie muzical" proprie0 potriit" scopurilor sale specialeE
;nl"tur" 8"r" multe mo8turi pe pro8esorul de c;nt /i se apuc" de trea%" cu temei /i cu un succes at;t de
mare0 ;nc;t ;n scurt" reme muzica aLunse elementul cel mai important ;n iaa religioas" a coloniei'
MaLoritatea melodiilor de coral luate din =uropa ;i p"reau mult prea a8ectate0 prea complicate /i
arti8iciale ca s" 8ie potriite pentru oile sale' =l oia s" 8ac" cea nou /i s" 8ac" mai %ineE alc"tui deci o
muzic" mai con8orm"0 m<i apropiat" de simplitatea lor su8leteasc"0 d;ndu,le posi%ilitatea s" ridice
calitatea e)erciiilor lor la o per8eciune simpl" /i modest"0 speci8ic"' Fu sta%ilit"0 cu temerar" ce,
leritate0 o teorie a melodiei' Decret" ca ;n 8iecare gam" s" e)iste Hst"p;niI /i HslugiI' 3ot"r;nd s"
considere acordul de trei sunete drept centrul melodic al oric"rei tonalit"i date0 numi sunetele
constituind acest acord Hmae/triiI0 celelalte note ale gamei r"m;n;nd HslugiI' A/a c"0 ;ntr,un te)t0
sila%ele accentuate tre%uiau s" 8ie reprezentate de 8iecare dat" de un maestru0 cele neaccentuate urm;nd
a 8i reprezentate de slugi'
;n ceea ce prie/te armonia0 recurse la un procedeu sumar' Sta%ili ta%eleBde acorduri pentru toate
tonalit"ile posi%ile /i0 cu ele la ;ndem;n"0 8iecare ;/i putea scrie destul de lesne melodiile sale pe patru
sau cinci oci0 st;rnind ;n 8elul acesta ;n comunitate un ade"rat al de 8urie componistic"' ;n scurt"
reme nu mai e)ista %aptist de ziua a /aptea0 8ie el %"r%at sau 8emeie0 care0 "z;nd c;t de u/or e0 s" nu,l
imite pe maestru /i s" nu compun"'
$artea de teorie care ;nc" sc"pase de puri8icarea aLnicului %"r%at era ritmul' ;ndeplini /i aceast"
operaie cu un succes dintre cele mai categorice' Compoziia lui urm"rea cu griL" cadena cuintelor0
(eissel pre"z;hd0 pur /i simplu0 sila%ele accentuate cu note mai lungi0 iar pe cele
+. G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G +-
neaccentuate cu note mai scurte' 2u,i trecuse prin cap s" pread" un raport sta%il ;ntre alorile notelor
/i tocmai prin asta asigur" metricii sale o 8le)i%ilitate considera%il"' C" aproape toat" muzica remii
era scris" ;n m"suri de timp de lungimi egale0 ce se repet"0 adic" ;n tacte0 ori nu /tia0 ori nu se
sinchisea' Aceast" ignoran" ;ns"0 sau nep"sare0 ;i 8olosea mai mult ca orice0 deoarece ritmul acesta
plutitor d"dea unora din compoziiile sale0 ;n special celor ;n proz"0 un e8ect e)traordinar'
Omul acesta puse ordine ;n domeniul muzicii cu aceea/i ;nd"r"tnicie cu care urm"rea 8iecare din
elurile sale' ;/i str;nse laolalt" ideile priitoare la teorie /i 8"cu din ele o pre8a" la cartea despre
Turturea& Muncind 8"r" ;ntrerupere0 puse pe muzic" toate poeziile din Muntele de t%7ie, unele chiar
de dou" sau de trei ori0 /i compuse arii pentru toate imnurile scrise de el pe remuri0 /i pe deasupra /i
pentru multe din cele proenite de la discipolii s"i' Ni0 ca /i cum at;t n,ar 8i 8ost de aLuns0 scrise /i o
serie de coruri ample0 ale c"ror te)te erau luate direct din >iblie& L"sa impresia c" urm"rea s" pun" pe
note0 dup" reeta sa0 toat" S8;nta Scriptur"E era ;ntr,ade"r omul c"ruia putea s",i dea prin cap o
asemenea idee' Dac" nu merse p;n" acolo0 8u pentru c" tre%uia s" consacre o mare parte din timp
e)ecut"rii operelor sale0 culti"rii interpreilor /i ;n""m;ntului ocal C /i pe acest t"r;m o%inu
rezultate pur /i simplu e)traordinare' $rea era insolit"0 prea era stranie muzica de la =phrata0 ne spunea
>retzschmar0 ca s" poat" 8i acceptat" de lumea dina8ar"0 /i de aceea0 c;nd secta %apti/tilor germani de
ziua a /aptea a ;ncetat a mai ;n8lori0 se cu8und"0 practic0 ;n uitare' Dar s,a p"strat totu/i0 prin decenii0 o
ag" legendar" amintire a ei0 /i ;ntruc;ta se mai putea determina caracterul ei %iza80 emoionant'
Sunetele emise de cor ar 8i imitat0 se zice0 o delicat" muzic" instrumental" /i ar 8i trezit ;n ascult"tori
un sentiment de %l;ndee /i deB pietate' Totul se c;nta ;n 8alset /i c;nt"reii aproape nu deschideau gura0
nici %uzele nu le mi/cau0 iar e8ectul acustic era minunat' Se zice c" muzica se ;ndrepta0 ;n 8elul acesta0
;n sus0 spre taanul nu prea ;nalt al casei de rug"ciuni /i p"rea c" de acolo se l"sa ;n Los0 plutind
angelic deasupra capetelor mulimii0 alt8el dec;t erau oamenii deprin/i0 alt8el ;n orice caz dec;t orice
c;ntec %isericesc cunoscut'B
>retzschmar poestea c" tat"l s"u0 ;n tineree0 ausese adesea prileLul s" asculte aceast" muzic" /i
chiar /i la %"tr;nee le mai or%ea alor s"i despre ea0 /i totdeauna i se umezeau ochii' $etrecuse ;n
timpul acela o ar" l;ng" SnoThill si0 ;ntr,o ineri sear"0 la ;nceputul sa%atului0 se dusese c"iare acolo0
s" 8ac" pe spectatorul 8"r" plat" ;n 8aa casei de rug"ciuni' Dup" aceea ;ns" enise ;n 8iecare ineriE
c;nd soarele pornea spre as8init0 se simea ;mpins de un dor irezisti%il0 punea /aua pe cal /i str"%"tea
cele trei mile0 ca s" asculte acea muzic" nemaipomenit"' =ra cea de nedescris0 nu putea 8i comparat
cu nimic pe lume' Ni doar um%lase0 asistase C poestea >retzschmar,%"tr;nul C la opere engleze/ti0
8ranuze/ti0 italiene/tiE acelea erau muzica pentru urechi0 a lui(eissel aea ;ns" o rezonan" care
p"trundea ;n su8let0 ad;nc0 /i era0 nici mai mult0 nici mai puin0 dec;t o cereasc" anticipare'
HO art" mare0 8u concluzia con8ereniarului0 e aceea care0 ca s" zicem a/a0 ;n a8ara si a timpului0 /i a
propriei sale eoluii grandioase ;n s;nui lui0 e ;n stareB s",/i creeze ;n istorie ? istorie aparte0 a sa0 /i s"
duc" pe drumuri ocolite si /terse de remi0 la asemenea e)tazuri nemai;nt;lniteFI
;mi amintesc0 parc" ar 8i 8ost ieri0 cum am plecat acas" cu Adrian dup" con8erina asta' De/i n,am
or%it mult0 o %un" %ucat" de reme nu ne,a enit s" ne desp"rim /i din 8aa casei unchiului s"u0 p;n"
unde ;l ;nsoisem0 m,a condus la 8armacie0 dup" care am mers din nou cu el p;n" ;n $arochialstrasse'
De alt8el0 asta se ;nt;mpla destul de des' R;deam am;ndoi pe seama lui (eissel0 acest dictator
ne;nsemnat0 /i a amuzantei sale energii creatoare0 /i am c"zut de acord c" re8orma sa muzical"
aminte/te mult de pasaLul din Tereniu ;n care se spune HFii a%surd cu raiuneI' Dar atitudinea lui
Adrian 8a" de ciudatul 8enomen di8erea de a mea ;ntr,un chip at;t de caracteristic0 ;nc;t ;n cur;nd m"
preocup" mai mult dec;t o%iectul ;nsu/i' Ni anume0 spre deose%ire de mine0 inea ca0 /i atunci c;nd
%atLocorea0 s",/i p"streze li%ertateaBde a admira C dreptul0 ca s" nu zicD priilegiul0 prerogatia de a
menine o distan" care s",i lase posi%ilitatea unei %ineoitoare tolerane0 a unui acord condiionat0
cuprinz;nd0 laolalt" cu semiaBdmiraie0 ze8lemeaua /i hilarul' ;n general0 aceast" pretenie la ironie
distant"0 la o o%iectiitate cu siguran" mai puin preocupat" de onoarea cauzei c;t de cea a li,
.P G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G .5
%ert"ii personale0 mi s,a p"rut ;ntotdeauna un semn de tru8ieBpuin o%i/nuit' La un om at;t de t;n"r cum
era atunci Adrian0 aceast" atitudine aea0 mi se a concede0 cea tul%ur"tor /i prezumios0 de natur" s"
inspire ;ngriLorare cu priire la salarea su8letului s"u' Fire/te0 era /i 8oarte impresionant" pentru un
coleg cu o structur" intelectual" mai simpl"0 /i cum mi,era tare drag0 mi,era drag" /i tru8ia lui C
pro%a%il c" de dragul ei ;l iu%eam' Da0 a/a tre%uie s" 8i 8ost0 aceast" arogan" tre%uie s" 8i constituit
motiul principal al a8eciunii ;n8rico/ate pe care i,am purtat,o toat" iaa ;n inim"'
C Las",mi specimenul ;n pace0 zicea el0 pe c;nd ne plim%am0 cu m;inile ;n8undate ;n %uzunarele
paltonului0 prin ceaa hi%ernal" care ;n"luia 8elinarele de gaz aerian0 mi,e simpatic' Cel puin aea un
sim al ordinii /i mai %ine o ordine a%surd"0 dec;t nici una'
C Doar n,ai de g;nd0 r"spundeam eu0 s" iei ap"rarea unei ordini ar%itrare at;t de a%surde cum e aceea
de Hst"p;ni /i slugiI' #magineaz",i cum tre%uie s" 8i sunat imnurile lui (eisselD pe 8iecare sila%"
accentuat" cu o not" dintr,un acord de trei sunete F
C ;n orice caz0 nu sentimental0 zicea el0 ci riguros disciplinat0 /i asta spre lauda lui' Consoleaz",te0
spun;ndu,i c" 8anteziei C pe care tu desigur o situezi pe o treapt" mult mai ;nalt" dec;t disciplina C ;i
mai r"m;ne destul c;mp de mi/care s" utilizeze cu deplin" li%ertate Hsune,tele,slugiI' Ni,i enise s" r;d"
de aceast" e)presie /i hohoti0 aplec;ndu,se ;n Los0 spre trotuarul ud' Caraghios0 zisese el0 8oarte
caraghios' Dar un lucru tre%uie s" admiiD legea0 orice lege0 are un e8ect re8rigerent0 /i ;n muzic" e
cuprins" at;ta c"ldur"0 c"ldur" de graLd0 c"ldur" %oin" a/ zice0 ;nc;t poate c" are neoie de tot 8elul de
legi re8rigerente C /i de alt8el le,a /i c"utat0 ;ntotdeauna0 ea ;ns"/i'
C $oate c" e cea ade"rat ;n spusele tale0 ad"ugam eu' Dar (eissel al nostru nu,i un e)emplu
coning"tor ;n sensul "sta' Uii c" ritmul lui dezordonat0 l"sat ;n seama sentimentului0 at;rn" cel puin
tot at;t de mult ;n %alan"' Ni apoi0 el a inentat un 8el de a c;nta C ;n sus0 spre taan0 ;n a/a 8el ;nc;t
c;ntecul s" se ;ntoarc" de acolo0 s" pluteasc" ;ntr,un 8alset sera8ic0 care tre%uie s" 8i 8ost 8er,
mec"tor /i s" 8i redat muzicii toat" c"ldura H%oin"I pe care i,o eliminase cu pedanta lui re8rigerare'
C Cu ascetica0 ar 8i zis >retzschmar0 cu ascetica lui re8rigerare' Ni a aut per8ect" dreptate tata
(eissel' Muzica 8ace0 ;ntotdeauna0 anticipat0 peniten" spiritual"0 pentru a,/i isp"/i senzualitatea
iitoare' Vechii 8lamanzi /i,au impus0 ;n cinstea Dumnezeului lor0 arti8iciile cele mai a8urisite /i0 din
c;te se spune0 erau 8"r" mil" ;n puri8icare0 me/tereau ast8el ;nc;t s" ias" totul a%solut nesenzual0 curat"
socoteal" pe note' Apoi ;ns" au ;nceput s" c;nte aceste e)erciii de isp"/ire0 le,au ;ncredinat su8lului
sonor al ocii omene/ti0 careB 8"r" ;ndoial" c" este materialul cu cea mai mare Hc"ldur" de graLdI ce
poate 8i imaginat'''
C CreziQ
C Cum s" nu credF 2ici nu se poate compara0 ;n materie de c"ldur" de graLd0 cu reunul din sunetele
instrumentale anorganice' O 8i ea a%stract"0 ocea omeneasc" C omul a%stract0 dac" rei' Dar e
un 8el de a%stracie cam cum e a%stract un corp omenesc dez%r"cat C e aproape un
$udendu &
T"cui tul%urat' 7;ndurile m" purtar" departe ;nd"r"t0 ;n iaa noastr"0 ;n iaa lui'
C Asta,i muzica ta0 zise el' JM" enera 8elul lui de a se e)prima0 urm"rind s" dea de ;neles c" muzica
ar 8i mai mult preocuparea mea dec;t a lui'K Asta,i0 a/a cum o ezi0 /i asta a 8ost dintotdeauna'
Rigoarea ei0 sau ceea ce poi numi moralismul 8ormei ei0 tre%uie s" in" loc de Lusti8icare pentru
8ascinaia realit"ii sale sonore'
O clip" simii c" s;nt cel mai ;rstnic0 mai matur'
C Unui dar al ieii0 ca s" nu zic unui dar diin0 cum e muzica0 r"spunsei0 n,ar tre%ui s",i scoi ;n
relie8 cu sarcasm antinomiile0 care nu pot 8i dec;t doada plenitudinii sale' =a tre%uie iu%it"'
C Tu consideri iu%irea pasiunea cea mai puternic" Q ;ntre%" Adrian'
C Ntii tu reo alta Q # C Da0 interesul'
C $rin asta rei s" ;nelegi o iu%ire c"reia i s,a e)tras c"ldura animal" Q
5 Lucru de ru/ine .lat/&
.@ G T"oas Mann
C 3ai s" c"dem de acord asupra acestei de8iniii spuse el r;z;nd' 2oapte %un" F
ALunsesem din nou ;n 8aa casei Leer!iihn0 /i Adrian deschise poarta'
#O
2u priesc ;nd"r"t /i m" 8eresc s" num"r 8ilele care s,au stnns teanc ;ntre precedenta ci8r" roman" /i
cea pus" aici0 deasupra' 2enorocirea C ce,i drept0 o nenorocire cu totul nepre"zut" C s,a produs0 /i
ar 8i inutil s" m" pierd ;n t;nguiri /i scuze dm pricina asta' $ro%lema de con/tiin"0 anume0 dac" n,a/ 8i
putut /i dac" n,ar 8i tre%uit s" o eit0 atri%uind pur /i simplu c;tBe un capitol separat 8iec"reia din
con8erinele lui >retzschmar0 tre%uie s" o resping' Fiecare seciune distinct" a unei opere are neoie de
o anumit" pondeBre0 de o anumit" dimensiune semni8icati" pentru ;ntreg ansam%lul0 /i aceast"
pondere0 aceast" importan" dimensional"0 con8erinele o c;/tig" numai ;n totalitatea lor Ja/a cum am
or%it despre eleK C iar nu 8iecare separat'
Dar de ce le atri%ui o ;nsemn"tate at;t de mare Q De ce m,am "zut determinat s" le redau cu at;ta
%el/ug de am"nunte Q 2u e prima oar" c" spun motiul' $ur /i simplu pentru c" Adrian ascultase
atunci aceste lucruri0 c" ele ;i puneau ;n mi/care inteligena0 ;/i 8"ceau cui% ;n inima lui0 o8ereau
imaginaiei sale un material care ar putea 8i numit /i hran"0 sau poate stimulent0 c"ci pentru 8antezie e
unul /iB acela/i lucru' ;n mod necesar deci0 tre%uie luat martor /i cititorulE pentru c" nu se scrie o
%iogra8ie0 nu se descrie eoluia unei e)istene spirituale 8"r" ca si cel pentru care este scris" aceast"
%iogra8ie s" 8ie pus 8n situaia de /colar0 de ;n""cel ;n ale ieii /i ale artei0 atent0 dornic de a ;n"a0
c;nd cercet;nd de aproape0 c;nd ;ncerc;nd s" p"trund"0 <nticip;nd iitorul' #ar c;t prie/te muzica ;n
special0 dorina /i str"duina mea este de a,l pune pe cititor ;n situaiaM de a eni ;n contact cu ea
;ntocmai in acela/i 8el ;n care a enit /i regretatul meu prieten' #ar pentru asta cuintele dasc"lului s"u
;mi par demne de luat ;n seam"0 %a chiar indispensa%ile'
#at" de ce spun0 ;n glum"0 c" 8a" de acei care la capitolul0 de alt8el monstruos0 al con8erinelor0 s,au
8"cut inoai0 s"rind pasaLe sau citind super8icial0 tre%uie
D'0T'1 FAUSTUS G .*
procedat cum a procedat LaTrence Steme cu o auditoare LLnaginar"0 care s,a dat de gol printr,o
interpelare0 s,a tr"dat c" a aut momente de neatenie0 /i autorul a trimis,o0 din aceast" cauz"0 la un
capitol precedent s",/i completeze lacunele ;n cunoa/terea des8"/ur"rii epice' Mai t;rziu0 dup" ce /i,a
completat in8ormaia0 doamna /i,a reluat locul ;n comunitatea narati"0 primit" cu %ineoitoare
oio/ie'
Mi,au enit ;n minte astea toate0 pentru c" Adrian0 ca ele ;n ultima clas" de liceu0 ;ntr,o reme deci
c;nd eu eram plecat la 7iessen0 la Uniersitate0 a ;nceput0 la sugestia lui >retzschmar0 s" ;nee
engleze/te ;n particular C disciplin" ;n a8ara domeniului didactic umanist C /i citea cu mare pl"cere
scrierile lui Steme0 dar ;ndeose%i operele lui Sha!espeare0 al c"ror pro8und cunosc"tor /i pasionat
admirator era organistul' $e 8irmamentul spiritual al acestuia0 Sha!espeare /i (eethoen constituiau o
constelaie a 7emenilor0 atotlumin"toare0 si tare,i pl"cea s" dez"8uie eleului s"u a8init"i /i
concordane ;n principiile /i metodele de creaie ale celor doi titani C pild" c;t de departe mergea
in8luenta educati" a g;ngaului asupra prietenului meu0 dinco8o de aceea a unui pro8esor de pian' ;n
aceast" ipostaz" tre%uia s",i transmit" principii elementare0 copil"re/ti0 ceea ce era ;ntr,un straniu
contrast cu 8aptul c"0 ;n acela/i timp /i0 ca s" zic a/a0 ;n mod accesoriu0 ;l punea ;ntr,un prim contact cu
lucrurile cele mai m"ree0 ;i deschidea porile imperiului literaturii uniersale0 ;l ispitea cu incursiuni
anticipatorii si stimulante0 ;n teritoriile imense ale romanului rus0 engiez0 8rancez0 ;l ;ndemna s" se
ocupe de lirica lui Shelle& /i a lui >eats0 3olderlin /i 2oalis0 ;i d"dea s" citeasc" pe Man,zoni /i pe
7oethe[ Schopenhauer /i pe Maestrul =c!hart' $rin scrisorile sale /i prin iu graiB0 c;nd eneam acas"
;n acana mare0 Adrian m" 8"cea p"rta/ la aceste iz%;nzi ale sale0 /i nu reau s" t"g"duiesc c"0 de/iB;i
/tiam iueala /i 8acilitatea de asimilare0 ;mi 8"ceam griLi de teama ;inei e)cesie o%oseli pe care le
constituiau0 desigur0 aceste e)plor"ri premature pentru organismul s"u t;n"r' F"r" ;ndoial" c" ele
;nsemnau un e)ces ;ngriLor"tor ;n preg"tirile lui pentru e)amenul de a%solire ;n preaLma c"ruia se a8la
/i despre care0 cum era de a/teptat0 or%ea cu dispre' Adesea aea chipul palid C /i asta nu numai ;n
zilele c;nd era ap"sat0 tul%urat de migrena sa ereditar"' =ra eident
.6 G T"oas Mann
c" dormea prea puin0 pentru c" noaptea citea' 2u m,am 8erit s" m"rturisescB;ngriLorarea mea /i lui
>retzschmar /i s",l ;ntre% dac" nu edea ;n Adrian o 8ire care0 din punct de edere intelectual0 mai
cur;nd ar 8i tre%uit 8r;nat" dec;t stimulat"' Dar muzicianul0 cu toate c" era cu at;ia ani mai ;n ;rst"
dec;t mine0 s,a mani8estat ca un partizan cu trup /i su8let al tinereii ner"%d"toare0 ;n8ometat" de cu,
noa/tere0 8"r" cruare de sine0 /i era0 ;n general0 omul unui anume idealism dur0 indi8erent 8a" de trup
/i de Hs"n"tateaI acestuia0 pe care o dispreuia0 socotind,o o aloare 8i,listin"0 ca s" nu zicD la/"'
C Da0 dragul meu0 zicea el J/i nu mai pomenesc de %;l%;ielile pe care i le prooca aceast" polemic"K0
dac" e/ti partizanul s"n"t"ii0 a8l" c" aceasta n,a aut niciodat" prea mult de,a 8ace cu intelectul /i cu
artaE se a8l"0 mai cur;nd0 ;ntr,un anume contrast cu ele si0 ;n orice caz0 nu s,au sinchisit prea mult una
de alta' =u n,am enit pe lume s" 8ac pe Hnenea doctoruBI care aertizeaz" ;mpotria lecturilor
premature pentru simplul moti c"0 ;n ochii lui0 ele or 8i ;ntotdeauna premature' Ni cred c" nimic nu e
mai lipsit de tact /i mai %rutal dec;t s" rei s" intuie/ti locului tineretul ;nzestrat su% prete)tul c" Hnu,i
;nc" maturI0 si din trei or%e una s" 8ie Hasta nu,i pentru tine FI Las",8 pe el s" se pronune' S" ad"
singur cum r"z%e/te0 dac" r"z%e/te' = 8oarte lesne de priceput c" a%ia a/teapt" s" se ad" sc"pat din
g"oacea t;rgu/orului "stuia nemesc'
;mi primisem poria0 /i /i,o primise /i >aisersaschern pe,a sa' M" enerai0 pentru c" punctul de edere
al lui Hnenea doctoruBI era departe de a 8i /i al meu' $e de alt" parte0 edeam /i ;nelegeam 8oarte %ine
c" >retzschmar nu se mulumea s" 8ie numai pro8esor de pian /i instructor pentru o tehnic" de
specialitate0 ci c" muzica ;ns"/i0 o%iectiul acestor lecii0 dac" era predat" unilateral /i 8"r" leg"tur" cu
alte domenii ale 8ormei0 ale g;ndirii0 ale culturii0 ;i ap"reau mai cur;nd ca o specializare d"un"toare'
Ni ;ntr,ade"r0 din c;te ;mi poestea Adrian0 o %un" parte din leciile de pian0 din echea locuin" de
sericiu a lui >retzschmar de ling" catedral"0 se consuma ;n conor%iri despre 8ilozo8ie /i poezie' Cu
toate acestea0 c;t" reme mai mergeam ;mpreun" la /coal"0 puteam s" constat progresele de la zi la
alta' Familiarizarea cu claiatura /i cu tonalit"ile0 pe care /i,o ;nsu/ise singur0 i,a u/urat /i i,a gr"%it0
8ire/te0 primii pa/i' Studia gamele con/tiincios0 dar0
D'0T'1 FAUSTUS G .:
din c;te /tiu eu0 n,au 8olosit niciodat" o metod" de pian0 ci >retzschmar ;i d"dea s" c;nte la pian corale
simple /i C oric;t de %izari ar 8i p"rut C psalmi pe patru oci de palestrina0 alc"tuii numai din
acorduri per8ecte /i c;tea tensiuni armonice /i cadeneE apoi0 cu timpul0 mici preludii /i 8ughete de
(ach0 ineniunile pe dou" oci ale aceluia/i0 Sonata 8acile de MozarBt0 sonate ;ntr,o singur" parte de
Scarlatti' #n a8ar" de asta0 nu pregeta s" scrie el ;nsu/i mici piese0 mar/uri0 dansuri0 anume pentru
Adrian0 unele destinate a 8i e)ecutate solo0 altele la patru m;ini0 ;n care caz ponderea muzical" reenea
partidei secunde0 ;n timp ce prima0 destinat" eleului0 era 8oarte u/or de e)ecutat0 a/a c" acesta aea
chiar satis8acia de a participa cu rol precump"nitor la o producie care0 ;n ;ntregul ei0 ap"rea pe o
treapt" de des";r/ire tehnic" superioar" alei sa8e'
;ntr,un cu;nt0 aeam de,a 8ace cu cea care sem"na a educaie de prin0 /i ;mi aduc aminte c" am
8olosit e)presia asta0 cu oarecare maliiozitate0 ;ntr,o conor%ire cu prietenul meu0 /i ;mi aduc aminte0
de asemenea0 cum el0 cu r;sul lui scurt0 caracteristic0 a ;ntors capul ;ntr,o parte0 r;nd parc" s",mi arate
c" nu a auzit ce am spus' F"r" ;ndoial"0 ;i era recunosc"tor pro8esorului pentru un stil de ;n"t"m;nt ce
inea seama de ;mpreLurarea c" eleul0 prin nielul general al dezolt"rii sale intelectuale0 nu se
num"r" printre de%utanii ;n aceast" materie0 de care se apropiase cu ;nt;rziere' !retzschmar n,aea
nimic ;mpotri"0 ci chiar ;l ;ncuraLa pe acest t;n"r i%r;nd de inteligen"0 s" anticipeze /i ;n muzic"0 s"
se ocupe de lucruri pe care un mentor mai pedant le,ar 8i interzis0 socotindu,le 8leacuri' C"ci0 a%ia
;n"ase s" citeasc" notele0 c" se /i apuc" s" scrie /i s" e)perimenteze cu acorduri pe h;rtie' Mania lui
din acea reme0 de a,/i inenta necontenit pro%leme muzicale0 pe care le rezola ca pe ni/te pro%leme
de /ah0 putea s" inspire ;ngriLorare0 pentru c" era iminent" primeLdia ca el s" considere aceste inenii
/i aceste rezol"ri de di8icult"i tehnice drept erita%ile compoziii' Ast8el0 st"tea ore ;ntregi ;ncerc;nd
s" lege0 ;n cel mai restr;ns spaiu cu putin"0 acorduri care s" cuprind" toate sunetele sc"rii cromatice0
/i asta 8"r" ca acordurile s" 8ie deplasate cromatic0 8"r" ca prin legare s" se produc" asperit"i' Sau se
compl"cea s" construiasc" disonante 8oarte puternice /i s" inenteze pentru ele toate soluii8e imagi,
na%ile0 dar care0 tocmai pentru c" ;n acord erau at;tea
.? G T"oas Mann
note contradictorii0 nu mai aeau nimic comun0 a/a c" sonoritatea aceea amar"0 asemenea unui semnal
magic0 sta%ilea raporturi ;ntre cele mai ;ndep"rtate sunete /i tonalit"i'
;ntr,o %un" zi0 ;ncep"torul ;ntr,ale armoniei0 ;i aduse lui >retzschmar0 spre hazul acestuia0 o
descoperire 8"cut" pe cont propriu0 aceea a contrapunctului du%lu' Vreau s" spun c" ;i d"du s" citeasc"
dou" oci simultane0 care 8iecare ;n parte puteau 8i at;t ocea de sus0 c;t /i cea de Los0 /i care deci
puteau 8i schim%ate ;ntre ele'
C C;nd ai s",l descoperi pe cel triplu0 zise >retzschmar0 s",l p"strezi pentru tine' 2u reau s" /tiu de
precipit"rile taleF
2u,i st"tea ;n 8ire s" spun" multe despre ce g;ndea /i 8"cea0 /i cel mult mie0 ;n momente de rela)are0
;mi m<i dest"inuia c;te cea din speculaiile lui C ;n special din ad;ncirea ;n pro%lema unit"ii0 a
;nlocuirii reciproce0 a identit"ii orizontalei cu erticala' ;n scurt" reme ;/i ;nsu/i oBde)teritate C
nelini/titoare pentru mine C ;n a inenta linii melodice ale c"ror sunete s" poat" 8i suprapuse0
sincronizate0 com%inate ;n armonii complicate C /i iners0 s" sta%ileasc" acorduri cu multe sunete
care s" poat" 8i des8"/urate ;n orizontala melodic"'
;n curtea /colii0 ;ntre o or" de elin" /i una de trigonometrie0 rezemat de reun ie/ind al zidului de
c"r"mid" sm"luit"0 ;mi or%ea cu pl"cere de raLa acestor diertismente ale sale din orele de r"gazD
trans8ormarea interalului ;n acord0 adic" a orizontalei ;n ertical"0 a succesiului ;n simultan0 care ;l
preocupa mai mult dec;t orice' Simultaneitatea0 susinea el0 ar 8i0 ;n cazul acesta0 elementul primar0
c"ci sunetul ;nsu/i /i armonicele lui superioare mai apropiate /i mai ;ndep"rtate ar ;nsemna un acord0
iar gama n,ar 8i dec;t descompunerea analitic" a sunetului ;n serie orizontal"'
C Dar cu acordul propriu,zis0 constituit din mai multe sunete0 e cu totul altcea' Un acord cere s" 8ie
dus mai departe0 /i ;ndat" ce,l duci mai departe0 ;ndat" ce,l rezoli ;n altul0B8iecare parte component" a
lui deine oce' Socotesc c" niciodat" ;ntr,o ;nl"nuire de sunete ;n acorduri n,ar tre%ui "zut altcea
dec;t rezultatul mi/c"rii ocilor0 iar ;n sunetul ce alc"tuie/te acordulB tre%uie respectat" ocea C
acordul nu tre%uie ;ns" respectat0 ci desconsiderat ca su%iecti /i ar%itrar0 at;ta reme c;t nu i
D'0T'1 FAUSTUS G .+
se poate Lusti8ica e)istena prin des8"/urarea ocilor0 adic" poli8onic' Acordul nu este un miLloc
armonic de des8"tare0 ci este ;ns"/i poli8onia0 iar sunetele care ;l alc"tuiesc s;nt oci' =Mu susin c" ele
s;nt cu at;t mai mult asa0 /i caracterul poli8on <l acordului este cu at;t mai h%t"rB;t cu c;t e mai disonant'
Disonana este etalonul irtualit"ii sale poli8onice' Cu c;t un acord este mai disonant0 cu c;t cuprinde
;n sine mai multe sunete contrastante /i acion;nd ;n sens di8erit0 cu at;t este mai poli8on /i cu at;t mai
pronunat ;/i are0 8iecare sunet0 amprenta de oce ;n simultaneitatea sonorit"ii armonice'
O %un" %ucat" de reme ;l priii d8nd din cap pe Lum"tate cu umor0 pe Lum"tate cople/it de 8atalitate'
C Ai s" aLungi departe0 zisei0 m cele din urm"'
C =u Q ripost" el ;n 8elul lui0 ;ntorc;ndu,se' Vor%esc de muzic"0 nu de mine C e o mic" deose%ire'
#nsista chiar asupra acestei deose%iri0 /i or%ea despre muzic" de parc" ar 8i or%it despre o putere
str"in"0 un 8enomen uluitor0 dar care nu,l priea personal0 or%ea despre ea ;ntr,un spirit critic /i
distant0 /i ;ntr,o oarecare m"sur" de sus ;n Los C dar deBor%it0 or%ea despre ea0 /i aea cu at;t mai
mult material la dispoziie cu cit0 ;n an;i din urm"0 ultimii pe care i,am petrecut ;mpreun" la /coal" /i
;n cursul primelor mele semestre uniersitare0 Be)periena sa0 cuno/tinele sale ;n literatura muzical"
uniersal" B sporiser" considera%il /i cu repeziciune0 ;nc;t ;n scurt" reme distana ;ntre ceea ce /tia /i
ceea ce era ;n stare con8erea acestei deose%iri0 asupra c"reia insista0 un 8el de eident"' Ni dac" la pian
e)ersa piesete ca S!ene de !o$ii ale lui Sch;imann sau cele dou" sonate mici ale lui (eethoen opus
6-0 iar ca ele ;n ale compoziiei armoniza plin de cuminenie teme de coral ;n a/a 8el ;nc;t tema s" 8i,
gureze la miLlocul acordurilor ;n ce prie/te producia preclasic" /i clasic"0 romantic" /i
postromanBtic",moderh" acumula cu o repeziciune uluitoare0 precipitat"0 aproape e)cesi"0 8"c;ndu,/i
o imagine general" ast"0 intens"0 chiar dac" pe alocuri incoerent" C 8ire/te0 prin >retzschmar care
prea era el ;nsu/i cu totul ;ndr"gostit C dar a%solut cu totul C de ceea ce se crease ;n materie de mu,
zic"0 pentru ca s" nu ard" de ner"%dare s" iniieze ;n aceast" lume plin" de relie80 inepuiza%il de %ogata
;n stiluri0 ;n caractere naionale0 ;n alori de tradiie /i ;n 8armec personal0 ;n modi8ic"ri indiiduale /i
Bistorice ale idealului de 8rumusee0 un ele care /tia s" asculte cum
.. G T"oas Mann
/tia AdrianD se scurgeau pur /i simplu lecii ;ntregi0 ;n care ;i c;nta la pian0 adic" lecii prelungite
dincolo de orice margini0 ;n care >retzscBhmar ;i c;nta t;n"rului0 s"rind de la una la alta'8Tpment;nd si
interenind la nes8;r/it0 caracteriz;nd a/a cum ;l /tim de la con8erinele sale de Hutilitate o%/teasc"I C
a/a B;nc;t0 ;n realitate0 n;i,i puteai dori cea mai captiant0 mai p"trunz"tor0 mai instructi'
Cred c" nu mai e neoie s" menionez c" pentru un locuitor din >aisersaschern prileLurile de a asculta
muzic" erau e)cepional de rare' Dac" 8ac a%stracie de diertismentele de muzic" de camer" de la
2i!olaus Leer!tihn /i de concertele de org" de la catedral"0 n,am 8i aut de 8apt nici o ocazie s"
ascult"m cea0 pentru c" prin or"/elul nostru se r"t"ceau nespus de rar reun irtuos ;n tu8neu sau reo
orchestr" str"in" cu diriLorul ei' #nterenea ;ns" >retzschmar /i0 cu e)empli8ic"rile lui at;t de ii0 sa,
tis8"cea0 chiar dac" numai trec"tor /i schiat0 un dor0 o neoie de cultur" parte
incon/tient"0BparteBnem"rturisit"0 a prietenului meu C cu at;t< ;m%el/ugare0 ;nc;t a/ putea or%i de un
talaz uria/ de tr"ire muzical"0 care s,a pr""lit atunci0 inund;nd proasp"ta lui receptiitate' Dup" aceea
au urmat ani de t"gad" si disimulare0 ;n care a receptat mult mai puin" muzic" dec;t ;nainte0 de/i
ocaziile ce i se o8ereau erauBin8init mai prielnice'
Totul a ;nceput 8oarte 8iresc0 pro8esorul de,monstr;ndu,i construcia sonatelor cu aLutorul lucr"rilor lui
Clemeni0 Mozart /i 3a&dn' Dar n,a trecut mult /i a aLuns la sonata pentruB orchestr"0 la sim8onie0 /i
atunci ;i e)empli8ic"0 ;n reducie pentru pian0 unui Adrian care asculta ;ncordat0 atent0 cu spr;ncenele
;ncruntate0 cu %uzele ;ntredeschise0 cele mai ariate trans8orm"ri determinate de timp /i persoane ale
acestei 8orme de mani8estare a creaiei sonore a%solute0 cea mai %ogat"0 adres;ndu,se si sentimentului
/i intelectului pe cele mai dierse c"i0 /i ii c;nt" din opere instrumentale de (rahms /i (ruc!ner0
Schu%ert0 Ro%ert Schumann /i ale altora m<i noi0 /i ale celor mai noi0 dintre care Cea;!os!i0 (orodin
/i Rims!i,>orsa!o0 Antonin Dora!0 (erlioz0 Cesar Fran! /i Cha,%rier0 cu care ocazie ;i stimula
continuu0 prin comentarii 8"cute cu glas tare0 capacitatea lui inenti"0 solicit;ndu,l s" ;nsu8leeasc"
orchestral silueta pianistic" D HAici cantilena pentru ioloncelFI striga pro8esorul' HAici tre%uie s" ezi
8ilate sunetele F Solo de 8agotF Flautul 8ace /i el 8ioriturile astea F Tremol de timpani' Trom%oanele F
Aici intr"
D'0T'1 FAUSTUS G .-
iorileF Cite/te partituraF Fan8ara mic" de trompete o dau[a8ar"0 n,am dec;t dou" m;iniFI
;n8"ptuia ce putea cu aceste dou" m;ini0 /i adesea ad"uga /i c;ntul glasului s"u piig"iat0 dar deloc
sup"r"tor0 %a chiar seduc"tor prin muzicalitatea lui interioar" /i entuziasta Lustee a e)presiei' S"rea
mereu de la una la alta0 8"cea tot 8elul de apropieri /i aLungea la tot 8elul de am"nunte0 ;n primul r;nd
pent8u ca aea nespus de multe ;n cap /i cum pomenea de una0 ;i 8ugea g;ndul la alta0 dar ;n special
pentru c" aea pasiunea de a 8ace comparaii0 de a descoperi raporturile0 de a doedi in8luenele0 de a
dez"lui interdependena /i ;mpletirea 8enomenelor de cultur"' $entru el era o ade"rata pl"cere0 /i
ceasuri ;ntregi ;ncerca s",l 8ac" sensi%il pe eleul s"u laB in8luena 8rancezilor asupra ru/ilor0 a
italienilor asupra germanilor0 a germanilor asupra 8rancezilor' Ni poestea ce luase 7ou,nod de la
Schumann0 ce aea C?sar Franc! de la Lisz0 cum De%uss& se spriLinea pe Mussorgs!i /i unde
Tagneri,zau dB#nd& /i Cha%rier' Tot cu prileLul acestor conor%iri instructie B se apucase s"
demonstreze cum simpla contemporaneitate sta%ilea raporturi reciproce ;nte0nri cu totul di8erite0 ca de
pild" ;ntre Ceai!os!i /i (rahnL/LLli c;nta pasaLe din opera unuia0 care ar 8i putut 8oarte %ine s" 8i 8ost
ale celuilalt' La (rahms0 pe care ;l preuia 8oarte mult0 ;i semnal" elementele arhaice /i ale echilor
tonalit"i liturgice0 /i cum acest element ascetic deenea la el un miLloc de sum%r" %og"ie0 de
;ntunecat" plenitudine' Atr"gea atenia eleului s"u /i,i l"murea cum genul acesta romantic0 inoc;ndu,
l "dit pe (ach0 opunea ;n mod serios principiul poli8onic celui al modulaiei colorate /i ;l respingea0 ii
o%liga s" se retrag"' Ni totu/i0 asta nu ;nsemna ;nc" ade"rata independen" aBocilor0 erita%ila poli,
8onie nu e)istase nici chiar laB (ach0 la care0 e ade"rat0 g"sim transmise tradiiile artei contrapunctice
a capella0 dar acesta0 (ach0 era un armonist din n"scare /i nimic altcea C asta 8usese el chiar /i ca om
al claecinului %ine temperat0 aceast" condiie preala%il" pentru orice art" armonic" modulatorie mai
nou"0 /i contrapunctul lui armonic nu aea ;n 8ond mai mult de,a 8ace cu echea poli8onie ocal" dec;t
aea al 8resco,ul acordic al lui 3"ndel'
Si tocmai acesta era genul de e)puneri c"rora Adrian le p8eca urechea cu deose%it" atenie' C;nd
discuta uneori cu mine0 ;nt;rzia %ucuros asupra lor'
C $ro%lema lui (ach0 spunea el0 st" cam a/aD HCum se poate concepe o poli8onie armonic" QI La cei
mai noi
-P G T"oas Mann
;ntre%area se pune oarecum mai alt8el' La ei s,ar zice mai cur;ndD HCum este posi%il" o armonie care s"
creeze aparenta de poli8onie QI Ciudat0 parc,ar aea con/tiina ;ncercat" C con/tiina ;nc"rcat" a
muzicii omo8onBe 8a" de poli8onie'
2u mai e neoie s" spun c" at;tea audiii l,au ;ndemnat0 l,au ;mpins c"tre lectura st"ruitoare a
partiturilor0 ;mprumutate parte din colecia personal" a pro8esorului0 parte de la %i%lioteca or"/eneasc"'
Adesea ;i g"seam stu,diindu,le sau chiar 8"c;ndBe)erciii de orchestrare' $entru c" ;n leciile lui
;ncepuser" s" p"trund" cuno/tine despre ;ntinderea registrului 8iec"rui instrument d;n orchestr"
Jin8ormaii de altminteri de care 8iul adopti al negustorului de instrumente muzicale nu mai aea
deloc neoieK /i >retzschmar ;ncepuse s",i dea de orchestrat mici piese muzicale clasice0 8raze izolate
de pian0 din Schu%ert sau (eethoen0 /i chiar /i instrumentarea acompaniamentului la pian al
liedurilorD e)erciii ale c"ror imper8eciuni /i erori de sonoritate pro8esorul le scotea ;n eidena /i i le
corecta' Cam ;n aceast" perioad" au loc /i primulBcontact al lui Adrian cu glorioasa tradiie a liedului
cult german care0 dup" de%uturi cam seci0 erupe str"lucit cu Schu%ert0 pentru a atinge apoi0 cu
Schumann0 Ro%ert Franz0 (rahms0 3ugo Sol8 /i Mahler0 trium8uri naionale a%solut incompara%ile'
Admira%il" ;nt;lnire F =ram 8ericit c" puteam asista0 c" puteam participa la ea' O perl"0 o minune cum
e )oa$te !u lun% a lui Schumann /i sensi%ilitatea ginga/" a acompaniamentului ei ;n secundoE alte
compoziii pe ersuri de =ichendor88 ale aceluia/i maestru0 cumBe piesa eoc;nd primeLdiile /i
amenin"rile romantice ce p;ndesc su8letul /i care se ;ncheie cu aertismentul moralizatorD HFere/te,teF
Fii ager /i oios FI0 o descoperire /i un succes ca Pe ari$ile !7ntului de Men,delssohn0 inspiraie a unui
muzician pe care Adrian mi,l l"uda mult0 zic;ndI despre el c" are0 dintre toi0 cea mai %ogat" metric"
C ce 8ecunde teme de discuiiF La (rahms0 compozitorul de lieduri0 prietenul meu preuia mai presus
de orice stilul neo%i/nuit de seer si de noii al celor Patru !7nte!e grave compuse pe te)te %i%lice0
;ndeose%i 8rumuseea religioas" din ', oarte, !7t e=ti de aar%& 7eniul lui Schu%ert0 e/nic
crepuscular0 m;ng;iat de adierea morii ;l a8la ;ns" cu predilecie acolo unde acesta con8er" cea mai
des"<r/it" e)presie unui destin de solitudine de8init numai pe Lum"tate0 dar ineita%il0 ca ;n minunatul
/i 8antasticul 0obor din un?i al 8ierarului din Lu%ec!0 /i ;n
D'0T'1 FAUSTUS G -5
acel De !e8o!oles! !%ile $e !are8at7?ia erg din 0%l%torie 7n la% /i care ;ncepe at;t de s8;/ietorD
HNi doar nu am 8"cut nimic S" 8iu silit s" 8ug de oameni'''I
Aceste cuinte0 /i cele care urmeaz" D
HCe neroad" n"zuin" M",ndeamn" spre pustiu'''I
l,am auzit rostindu,le0 cu indicaie melodic"0 ;n /oapt"0 pentru sine si0 spre consternarea mea neuitat"
nici azi0 cu lacrimi ;n ochi'
2atural c" instrumentarea lui su8erea de pe urma lipsei de e)perien" auditi" /i >retzschmar socotea
de datoria sa /i inea mult s",l aLute' ;n acana de S8;ntul Mihail si ;n cea de Cr"ciun ;l lua cu el Ja;nd
/i asentimentul unchiuluiK la reprezentaiile de oper" sau la concertele care se ;nt;mpla s" ai%" locB;n
ora/ele mai apropiate0 la Merse,%urg0 la =r8urt sau chiar la Seimar0 s" se ;mp"rt"/easc" si din
realizarea sonor" integral" a celor cunoscute su% 8orm" de simple e)trase sau cel mult din lectura
partiturilor' #n 8elul acesta a putut el s" adune ;n su8let ezoterismul solemn si pueril in acela/i timp al
Flautului #ere!at, raLa irezisti%ila din Figaro, demonicul clarinetelor grae din glorioasa oper" a lui
Se%er0 Freis!"ut@, 8ora personaLelor ;nrudite printr,o aceea/i dureroas" /i sum%r" ostracizare ;n
%lestem ca 3ans 3eBiling sau Olandezul z%ur"tor0 ;n 8ine su%lima umanitate /i 8raternitate din Fidelio,
cu marea uertur" ;n do preced;nd ta%loul 8inal' Dup" cum s,a putut constata0 aceasta a 8ost reelaia
cea mai cople/itoare /i mai acaparant" din tot ceB a impresionat t;n"Bra sa receptiitate' Rile ;ntregi0
dup" aceast" sear"0 purta la el partitura num"rul * pe care o citea c;nd /i unde putea'
C Amice drag"0 zicea el0 pro%a%il c" nu m,au a/teptat pe mine s" in s" constat c" aceasta este o
per8eciune muzical"F Clasicism C daE nimic ra8inat0 dar totul e m"re' 2u spun D pentru c" e mare0
c"ci e)ist" /i m"reie ra8inat"0 dar aceea este ;n 8ond mult mai accesi%il"' Spune,mi0 ce crezi despre
m"reie Q Dup" mine0 s" stai
5 Uertura Leonore nr& A& Opera Fidelio a cunoscut trei ariante0 dintre care primele dou" su% numele Lenore&
-@ G T"oas Mann
a/a0 8a",n 8a"0 ochi ;n ochi cu ea0 e cam dezagrea%il0 e o pro%" de curaL C ;n 8ond0 i se poate oare
suporta priirea Q 2u i,o poi suporta0 r"m;i ag"at de ea' Ascult",m" ce,i spun0 s;nt din ce ;n ce mai
dispus s" recunosc c" e cea straniu ;n muzica asta a oastr"' O doad" de suprem" energie C c;tu/i
de puin a%stract"0 dar lipsit" de o%iect0 o energie ;n stare pur"0 ;n eterul neatins C unde s,a mai
pomenit a/a cea ;n uniers QF 2oi0 germanii0 am luat din 8ilozo8ie e)presia H;n sineI /i o 8olosim ;n
toate zilele0 8"r" s" 8acem mult" meta8izic"' Dar aici nu mai merge0 o asemenea muzic" este energia ;n
sine0 este energia ;ns"/i0 dar nu ca idee0 ci ;n stare real"' Te o%lig" s" re8lectezi0 e aproape o de8inire a
lui Dumnezeu' Iitatio Dei C m" mir c" nu,i interzis' $oate chiar c",i interzis' =0 oricum0 cea care te
pune pe g;nduri C reau s" spun D e o tem" care te o%lig" s" re8lectezi asupra ei' UiteD cea mai dra,
matic"0 cea mai plin" de peripeii0 cea mai palpitant" suit" de eenimente0 de mi/c"ri0 constituite
numai ;n timp0 din 8ragmentarea timpului0 din ;mplinirea timpului0 din organizarea timpului0 e ;mpins"
dintr,o dat"0 la simplul semnal repetat al trompeilor0 din e)terior ;n domeniul aciunii dramatice
concrete' Toate astea s;nt 8oarte no%ile0 de mare eleaie moral"0 meninute la un niel spiritual de/tul
de so%ru0 chiar si in pasaLele H8rumoaseI C nici sc;nteietor0 nici prea 8astuos0 nici de un colorit prea
e)citant0 ci pur si simplu magistral0 magistral dincolo de orice e)presie' Cum aduce /i suce/te /i aran,
Leaz" toate astea0 cum e introdus" o tem" si cum e a%andonat"0 cum e rezolat"0 cum ;n deznod"mint
se prepar"0 germineaz" noul0 cum 8igura secundar" deine 8ecund"0 ast8el c" nu r"m;ne loc de id0 de
l;ncezeal"0 cum ritmul alterneaz" cu suplee elastic"0 se accentueaz"0 prime/te a8lu)uri din di8erite
p"ri0 se um8l" n"alnic0 iz%ucne/te ;ntr,un trium8 impetuos0 trium8ul ;nsu/i0 trium8ul H;n sineI C n,a/
rea s" le spun tuturor acestora H8rumosI0 cu;ntul 8rumusee mi,e aproape odios0 are cea prostesc0 si
lumea deine lu%ric" /i %leaga c;nd ;l roste/te' Dar e %ine0 e %ine dincolo de orice margine0 poate c"
nici nu s,ar cueni s" 8ie mai %ine'''
A/a mi,a or%it' =ra un 8el de a or%i care0 prin amestecul de st"p;nire de sine intelectual" cu o u/oar"
8e%rilitate0 aea asupra mea un e8ect nespus de mi/c"torD mi/c"tor0 pentru c" Adrian ;/i remarca
8e%rilitatea /i se
D'0T'1 FAUSTUS G -*
enera0 ;si d"dea seama c",i tremur" glasul0 ;nc" ne8or,0nat0 de %"ieandru0 se indispunea /i se
;ndep"rta ro/ind'
Viaa lui era str"%"tut" atunci de un puternic a;nt de cunoa/tere muzical"0 de palpitant" participare0
pentru ca ani de zile dup" aceea s" aLung"0 ;n aparen" cel puin0 la o total" stagnare'
;n cursul ultimului s"u an /colar0 ;ntr,a opta de liceu0 Leer!iihn ;ncepu0 pe l;ng" toate celelalte0
studiul 8acultati Jpe care nu,l urmam nici euK al e%raicei0 tr"d;nd ast8el direcia ;n care se ;ndreptau
planurile sale priitoare la alegereaB unei pro8esiuni' HReie/iI Jrepet intenionat aceast" or%"0 pe care
am 8olosit,o c;nd am or%it despre clipa ;n care m,a l"sat s" ;ntrez"resc printr,un cu;nt rostit
;nt;mpl"tor0 iaa sa interioar" religioas"K C reie/i c" rea s" studieze teologia' Apropierea e)amenului
de a%solire ;l o%liga la o hot"r;re0 la alegerea unei 8acult"i0 /i el declar" c" alegerea lui era 8"cut"E
d"du acest r"spuns la ;ntre%area unchiului s"u0 care ridic" spr;ncenele /i e)clam" D H(rao FI0 ;/i
anun" din proprie iniiati" p"rinii0 care primir" estea cu /iBmai mult" satis8acie0 si mi,o 8"cuse
cunoscut" /i mie0B mai dinainte0 cu care prileL m" l"sa s" ;ntre"d c" ;nelegea acest studiu nu ca o
preg"tire pentru rolul practicBde p"stor %isericesc /i su8letesc0 ci pentru o carier" uniersitar"'
De %un" seam" c" ;mi spusese asta ca un 8el de consolare0 /i chiar consolare a 8ost0 c"ci ;mi era
pro8und dezagrea%il s" mi,l imaginez candidat la un post de predicator0 de paroh0 sau chiar consilier
consistorial sau episcop' De,ar 8i 8ost m"car catolic cum eram noiF Ascensiunea 8ui0 u/or de ;nchipuit0
pe treptele ierarhiei0 p;n" sus0 la rangul Bde prin al %isericii0 mi s,ar 8i p"rut o perspecti" mai 8ericit"0
mai adecat"' Dar ;ns"/i hot"r;rea lui0 de a,/i alege ca pro8esie ;n""tura despre BDumnezeu0 8u un /oc
pentru mine0 /i cred c" m,am schim%at la 8a" c;nd mi,a 8"cut m"rturisirea' De ce Q Dac" m,ar 8i
;ntre%at0 nu /tiu dac" a/ 8i 8ost ;n stare s",i spun ce alt" meserie s",/Bi aleag"' $ropriu,zis nimic nu mi
se p"rea destul de %un pentru el0 adic" D aspectul %urghez0 empiric al 8iec"rei cariere mi se p"rea c" nu
e de demnitatea lui0 /i zadarnic ;mi aruncam priirea ;n Lur dup" reuna ;n a c"rei e)ercitare C su% as,
-6 G T"oas Mann
pect pro8esional or%ind C s" mi,l pot imagina la locul lui' Am%iia pe care o nutream pentru Adrian
era total"0 dar cu toate acestea am 8ost p"truns de groaz" p;n" ;n m"dua oaselor c;nd mi,am dat seama
C /i mi,am dat per8ect de %ine seama C c" el0 ;n ce,l priea0 8"cuse alegerea din tru8ie'
Se ;nt;mplase uneori s" c"dem de acord sau0 mai %ine zis0 s" ne al"tur"m la opinia 8recent e)primat"
c" 8ilozo8ia ar 8i regina /tiinelor' Constatasem c" ea ocupa0 ;n miLlocul lor0 un loc ca8e ar 8i corespuns
celui ocupat de org" ;ntre instrumente' =a le,ar considera ;n ansam%lu0 le,ar concentra su% aspectul
moral0 le,ar ordona /i ar puri8ica rezultatele tuturor domeniilor de inestigare0 ;ntr,o cosmogonie0 o
sintez" imperioas" /i competent"0 chintesen" a sensului ieii0 ;ntru determinarea e)plicit" a poziiei
omului ;n cosmos' 7;ndurile priitoare la iitorul prietenului meu0 la o Hpro8esieI pentru el0 m,au dus
totdeauna la concluzii asem"n"toare' Multitudinea aspiraiilor sale0 oric;t" nelini/te mi,ar 8i produs ;n
leg"tur" cu s"n"tatea lui0 n"zuinele lui multilaterale0 setea lui de cunoa/tere0 de tr"ire0 ;mpletit" cu o
critic" dinamic" Lusti8icau asemenea isuri' Forma de e)isten" cu cel mai uniersal caracter0 aceea a
unui erudit sue8an,multilateral /i 8ilozo8 ;mi p"ruse cea mai nimerit" pentru Leer!iihn /i C mai de,
parte nu m,a putut duce imaginaia mea' Ni acuma tre%uia s" a8lu c"0 pe t"cute0 ;n ce,l priea0 mersese
mai departe0 c" pe ascuns /i0 8ire/te0 8"r" s" ai%" aerul C c"ci el ;/i 8ormula hot"r;rea ;n cuinte
domoale /i neutre C dep"/ise am%iia mea de prieten /i o 8"cuse de ru/ine'
Dac" ii cu tot dinadinsul0 e)ist" /i o disciplin" ;n care regina 8ilozo8ie deine ea ;ns"/i seritoare0
deine /tiin" au)iliar"0 sau0 academic or%ind0 Hspecialitate secundar"I0 /i aceasta este teologia' Acolo
unde dragostea de ;nelepciune se ridic" la contemplarea esenei supreme0 laBizorul originar al 8iinei0
la ;n""tura despre Dumnezeu /i despre cele dumnezeie/ti0 acolo0 s,ar putea spune0 este culmea
demnit"ii /tiini8ice0 acolo este atins" cea mai ;nalt" /i cea mai no%il" s8er" de cunoa/tere0 piscul
g;ndiriiE elul cel mai eleat al intelectului ;naripat' Cel mai eleat0 pentru c" aici toate /tiinele
pro8ane0 de pild" chiar a mea0 8ilologia0 /i cu ea /i istoria0 /i altele0 dein simple instrumente ;n sluL%a
cunoa/terii celor s8inte C /i chiar /i acesta
D'0T'1 FAUSTUS G -:
e

u
n el ce tre%uie urm"rit cu ad;nc" umilin"0 c"ci0 precum spun cuintele ScripturiiD Heste mai presus
de orice raiuneI0 iar spiritul omului aLunge la o mai cucernic"0 m<i 8idel" supunere dec;t i,ar 8i 8ost
impus" de orice alt" saant" ;ngr"dire pro8esional"'
Toate acestea mi,au trecut prin minte c;nd Adrian mi,a ;mp"rt"/it hot"r;rea sa' Dac" i,ar 8i 8ost
determinat" de un anumit instinct de disciplin" su8leteasc"0 adic" din neoia de a,/i ;mp"ca intelectul
s"u rece /i omniprezent0 p"trunz"tor /i ager0 r"zg;iat de con/tiina propriei sale su,
Seriorit"i0 /i de a,l ;ncooia su% rigoarea religiozit"ii0 a/ 8ost ;mp"cat' 2u numai c" ar 8i domolit
puin griLa mea nel"murit" pentru el0 e/nic treaz" ;n ascuns0 dar m,ar 8i /i mi/cat pro8und pentru c"
sa!ri#i!iu intelle!tus presupus ;n mod o%ligatoriu ;n cazul cunoa/terii contemplatie a celeilalte lumi
tre%uie preuit cu at;t mai mult cu c;t intelectul care se Lert8e/te este mai puternic' Dar ;n 8ond eu nu
credeam ;n umilina prietenului meu' Credeam ;n m;ndria lui0 eram0 la r;ndul meu0 m;ndru de ea0 /i ;n
8ond nu m" puteam ;ndoi c" dintr,;nsa izora hot"r;rea lui' De aci amestecul de %ucurie /i team"0 care
m,a cuprins la auzul hot"r;rii sale'
=l "zu uluiala mea /i p"ru s" o atri%uie 8aptului c" m" g;ndeam la un al treilea0 la pro8esorul lui de
muzic"'
C =/ti conins c" >rezschmar a 8i dezam"git0 zise Adrian' ]tiu c" el ar 8i dorit s" m" consacru ;n
;ntregime polihimnBiei' Ciudat cum or oamenii s" te 8ac" s,apuci pe propriul lor drum' 2u poi s",i
;mpaci pe toi' Dar lui0 totu/i0 am s",i ar"t c" prin liturghie /i istoria e;0 muzica particip" la teologie C
/i ;nc" ;ntr,o manier" mai practic" /i mai artistic" dec;t ;nBdomeniul 8izico,matematic0 ;n acusB,tic"'
A8irm;ndu,/i intenia de a,i spune lucrurile acestea lui >retzschmar0 #)er!iinn mi le spunea ;n 8ond
mie0 ;mi d"deam 8oarte %ine seama0 /i0 r"mas singur0 le,am tot c;nt"rit ;n minte' Desigur0 ;n raport cu
/tiina despre Dumnezeu /i sericiul diin0 artele C /i muzica ;n special C cap"t"0 ca /i /tiinele
pro8ane0 unBcaracter serant0 au)iliar0 si aceast" idee aea o leg"tur" cu anumite discuii pe care te
purtasem despre soarta0 pe de o parte 8oarte
5 Sacri8iciul intelectului .lat/&
-? G T"oas Mann
rodnic"0 a artei0 dar melancolic" /i ap"s"toare pe de alta0 despre emanciparea ei de cult0 si laicizarea ei
cultural"' Mi,am dat seama per8ectD era dorina sa0 at;t personala c;t /i din punct de edere al
perspectielor lui pro8esionale0 s" co%oare muzica la rolul pe care ;l ocupase pe remuri0 dup" opinia
lui0 mai 8ericite C de su%altern" a cultului0 /i aceast" dorin" contri%uise de asemenea la alegerea
pro8esiunii' Voia s" ad" /i muzica0 la 8el cu celelalte discipline pro8ane ale cercet"rii0 supus" s8erei
c"reia i se consacra el ;nsu/i ca adept0 /i inoluntar ;mi pluti ;n 8aa ochilor o concretizare a opiniei lui0
un 8el de pictur" %aroc"0 o catapeteasm" uria/"0 pe care0 ;ntr,o atitudine de o8rand" umil"0 toate artele
/i /tiinele prezentau omagiul lor ;n""turii despre Dumnezeu ;n plin" apoteoz"'
Und i,am or%it despre iziunea mea0 Adrian a r;s cu hohote' =ra0 atunci0 8oarte %ine dispus0 gata s"
glumeasc" C lucru u/or de ;nelesE clipa c;nd ;i iei z%orul0 a zorilor li%ert"ii0 c;nd porile /colii se
;nchid ;n urma noastr"0 c;nd g"oacea ;n care am crescut se s8arm" /i ;n 8a" ni se deschide lumea
;ntreag"0 nu,i oare cea mai 8ericit" sau0 ;n orice caz0 cea mai plin" de emoionante n"deLdi din toat"
iaa Q ;n e)cursiile sale muzicale cu Sendell >retzschmar prin ora/ele mai mari din ecin"tate0
Adrian sor%ise cu anticipaieB0 de c;tea ori0 din iaa lumeasc"E acum >aisersaschern0 ora/ul
r"Litoarelor /i al nerozilor0 al depozitului de instrumente muzicale /i al morm;ntului imperial din
catedral"0 ;i d"dea dezlegare0 ;l eli%era de8initi0 /i n,aea s" se mai ;ntoarc"0 s" h"l"duiasc" pe str"zile
saleBdec;t ca musa8ir0 cu z;m%etul pe %uze0 ca unul care mai "zuse /i altele'
A/a s" 8i 8ost Q L,a dezlegat reodat" >aisersaschern de,a %inelea Q 2u,/i lua el oare ora/ul cu sine0
oriunde se ducea0 /i nu ora/ulB ;i dicta oric;nd credea el c" dicteaz" Q Ce,i li%ertatea Q 2umai nep"sarea
e li%er"' Ce,i caracteristic nu e li%er niciodat"E poart" o pecete0 e determinat0 ;nl"nuit' 2u era oare
H>aisersaschernI cel ce se e)prima ;n hot"r;rea prietenului meu de a studia teologia Q Adrian
Leer!uhn /i acest ora/ C laolalt" tre%uiau s" duc" la teologieE ulterior m,am ;ntre%at la ce altcea m"
a/teptasem' S,a consacrat0 mai t;rziu0 componistici Dar dac" muzica scris" de el era 8oarte temerar" C
8ost,a ea cuma muzic" Hli%er"I0 muzic" la ;ndem;na tuturor Q 2u0 n,a 8ost' A 8ost muzica unuia care
niciodat" n,a putut eada0
D'0T'1 FAUSTUS G -+
n
u s,a putut eli%eraE a 8ost0 p;n" ;n miezul celei mai tainice ;mpletiri de geniu /i de grotesc0 p;n" ;n
8iece ecou si su8lu de cript" ce r"z%ea din ea0 o muzic" speci8ic"0 muzica din >aisersaschern'
Adrian era0 zic0 pe remea aceea0 8oarte %ine dispus0 /i cum s" nu 8i 8ostF Dispensat de e)amenul oral
pe %aza maturit"ii lucr"rilor sale scrise0 se desp"rise0 mulumin,du,le pentru aLutorul /i ;ncuraLarea
lor0 de pro8esorii s"i0 la care respectul pentru 8acultatea aleas" ;ndep"rta Lignirea secret" produs"
;ntotdeauna de u/urina dispreuitoare cu care ;n"a' Totu/i0 enera%ilulB directorM al HDoctei /coli a
8railor ieii simpleI0 un pomeranian pe nume doctor Stoientin0 care ;i 8usese pro8esor de elin"0
german" medieal" si e%raic"0 nu pierdu prileLul0 cu ocazia audienei particulare de desp"rire0 s",i dea
un aertisment ;n aceast" priin"'
C Vale , i,a zis0 /i Dumnezeu s" te ocroteasc"0 Leer!uhn' (inecu;ntare< mea ine din inim" /i0 8ie
c" dumneata e/ti de aceea/i p"rere0 8ie c" nu0 am sentimentul c" ;i poate 8i necesar"' =/ti un om cu
multe daruri si o /tii C cum s" n,o /tii Q Ntii0 de asemenea0 c" Cel,de,^us0 de la care in toate0Bel i lBe,
a ;ncredinat0 pentru c" lui rei s" i le ;nchini' Ai dreptateD meritele naturale s;nt meritele Domnului ;n
noi0 nu ale noastre' Vr"Lma/ul lui0 cel ce din tru8ie s,a pr"%u/it0 el este cel ce ;ncearc" s" ne 8ac" s"
uit"m asta' = un oaspe iclean0 un leu 8urios care um%l" /i caut" s" ;nghit" pe cinea' Dumneata e/ti
dintre aceia care au toate motiele s" se 8ereasc" din calea lui' = un compliment pe care ti,l 8ac
dumitale0 adic" celui ce e/ti din oia Domnului' Umileste,te0 dragul meu0 nu ;n8runta pe nimeni0 /i s"
nu 8ii orgolios E nu uita c" mulumirea de sine este egal" cu pr"%u/irea /i cu ingratitudinea 8a" de Cel
din a c"rui mil" ne in toate F
Ast8el i,a or%it aLnicul pedagog0 su% ;ndrumarea c"ruia0 mai t;rziu0 aeam s" predau /i eu la liceu'
Adrian mi,a relatat sur;z;nd predica0 ;ntr,un< din multele noastre plim%"ri pe c;mp /i prin p"dure pe
care le 8"ceam atunci0 ;n acana de $a/te0 la (uchel' A petrecut acolo c;tea s"pt"m;ni de li%ertate0
dup" a%solire0 /i %unii lui p"rini m" initaser" /i pe mine0 s",i in to"r"/ie' ;mi amintesc 8oarte %ine
aceast" conor%ire0B;ntre doiBhoinari0 pe tema
5 Mergi s"n"tos F .Lat/
-. G T"oas Mann
cuintelor de aertisment ale lui Stoientin0 ;n special asupra e)presiei Hmeritele naturaleI de care se
8olosise ;n cu;ntarea de r"mas %un' Adrian mi,a demonstrat c" o luase din 7oethe0 care se 8olosea cu
pl"cere de ea0 sau mai spunea adesea Hmerite ;nn"scuteI0 ;ncerc;nd prin parado) s" elimine caracterul
moral al cu<ntului merit /i0 iners0 s" ;ncerce s" ;nale Hnaturalul ;nn"scutI la un niel e)tra,moral
aristocratic' De aceea se ridica ;mpotria initaiei la modestie0 care ine totdeauna din partea celor
dezaantaLai de natur"0 declar;ndD H2umai nenorociii s;nt mode/tiFI Domnul director Stoientin
8olosise ;ns" cu;ntul goethean mai cur;nd ;n spiritul lui Schiller0 pentru care li%ertatea era totul /i de
aceea0 ;n plan moral0 8"cea o distincie ;ntre talent /i merit personal /i desp"rea categoric meritul /i
norocul0 pe care 7oethe le edea legate indisolu%il' Asta 8"cea /i directorul c;nd numea natura
Dumnezeu0 /i meritelor noastre ;nn"scute le spunea meritele s"dite de Domnul ;n noi0 /i care se cuin
a 8i purtate cu umilin"'
C 2emii0 spuse proasp"tul student in;nd un 8ir de iar%" ;ntre %uze0 au un 8el de a g;ndi 8oarte larg /i
o predispoziie inadmisi%il" pentru com%inaii0 or totdeauna /i una /i alta0 or totul' S;nt ;n stare Bs"
descopere0 cu mult" cutezan"0 la mari personalit"i0 principii de g;ndire /i de ia" a%solut antitetice'
Apoi leB;ncurc"0 8olosesc 8ormulele unuia ;n spiritul altuia0 le amestec" toate0 /i ;/i ;nchipuie c" pot
;mp"ca li%ertatea cu no%leea0 idealismul cu ingenuitatea' $ro%a%il c" nu se poate'
C Le au pe am;ndou"0 am r"spuns eu0 altminteri n,ar 8i reu/it s" le scoat" la ieal" ;n cei doi' Un
popor ;nzestrat'
C Un popor con8uz0 st"rui el0 iar pentru ceilali0 tul%ur"tor'
De alt8el0 numai rareori 8ilozo8am noi ;n 8elul "sta0 ;n s"pt"m;nile acelea campestre si lipsite de griLi' ;n
general0 pe atunci el era mai dispus 8a ns /i la 8leacuri dec;t la conor%iri meta8izice' Am pomenit mai
demult de gustul s"u pentru comic0 de neoia de comic0 /i de aplecarea spre haz0 spre r;sul p;n" la
lacrimi0 dar <s o8eri o imagine
8 re/ia despre Leer!iihn dac" nu i,a/ da cititorului posi,ilitatea s" lege aceast" e)u%eran" de
caracterul lui' 2,as rea s" or%esc de umorE ;n urechea mea cu;ntul sun" prea tihnit /i moderat ca s"
i se potrieasc"' $o8ta sa de r;s p"rea mai cur;nd un re8ugiu0 o eadare0 o destindere u/or
D'0T'1 FAUSTUS G --
orgiac" /i nu tocmai pe placul meu0 a rigorii ieii0 care este produsul unor ;nsu/iri e)traordinare' #n
zileleBacelea0 priirile retrospectie la anii de liceu l"sai ;n urm"0 la colegii pozna/i0 la pro8esorii cu
ticuri0 erau prileLuri de a,i da 8nu li%er0 /i desigur c" nu lipseau amintirile unor ;nt;mpl"ri echi0 de pe
la ;nceputul /colii0 eoc"rile unor reprezentaii de oper" prin ora/e mai mici de proincie care ;n
empirismul lor nu 8useser" lipsite de incidente %urle/ti ce nu lezau ;ns" s8inenia operei ;n sine' Ast8el0
;n Lo"engrin, tre%uise s" suporte odat" un rege 3enric %urtos0 cu picioare str;m%e0 cu o gur" neagr"0
rotund"0 /i o %ar%" ca un sac ;m%l"nit0 din care ;/nea o oce tun"toare de %as' Adrian se pr"p"dea de
r;s c;hd poestea C /i acesta e numai un e)emplu0 poate c" unul prea concret0 dintre prete)tele
iz%ucnirilor lui nest"p;nite de ilaritate' Adesea motiul era mult mai puin consistent0 simpl" ga8"0 /i
m"rturisesc c" aeam e/nic oarecare di8icult"i ;n a,l urma' Mie nu,mi place risul chiar at;t de mult0B
/i c;nd Adrian iz%ucnea ;n hohote0 ;mi aminteam totdeauna0 8"r" s" reau0 de o poeste pe care tot de
la el o auzisem' =ra din De !ivitate Dei a iui Augustinus0 /i spunea c" 3am0 8iul lui 2oe /i tat"l lui
Roroastru0 magul0 a 8ost unicul om care a r;s la na/terea sa0 ceea ce nu s,ar 8i putut ;nt;mpla 8"r"
aLutorul diaolului' Amintirea aceasta aLunsese s" m" o%sedeze0 dar desigur c" nu era dec;t un
accesoriu al altor inhi%iii0 ca de pild" aceea c" priirea cu care ;l scrutam ;n sinea mea era poate prea
seer" /i prea ;ncordat" de spaim" ca s",l pot urma ;n iz%ucnirile lui de eselie' $oate ca m" 8"cea
inapt pentru asta /i o oarecare usc"ciune /i rigiditate a 8irii mele'
Mai t;rziu /i,a g"sit ;n anglistul si scriitorul Riidiger Schild!napp0 pe care l,a cunoscut la Leipzig0 un
partener cu mult mai potriit pentru toanele lui0 ceea ce mi,a st;rnit totdeauna un pic de gelozie'
O#
La 3alle pe Saale tradiiile teologice /i cele 8ilologico,pedagogice se ;mpletesc strins0 mai ales ;ri
8igura istoric" a lui August 3ermann Franc!e0 patronul ora/ului0 ca s" zic
5 Des$re !etatea lui Dune@eu, estit" lucrare teologic" din secolul al V,lea'
5PP G T"oas Mann
a/a C acel educator pietist care a ;ntemeiat acolo0 la sr;r/itul secolului al OV##,lea0 adic" scurt" reme
dup" ;n8iinarea Uniersit"ii0 8aimoasa Fundaie Franc!e0 ce consta din /coli /i or8elinate0 un om
;ntrunind ;n persoana /i irtuile sale interesul pentru deoiunea diin" cu cel pentru umanism /i
8ilologie' #ar #nstitutul (i%lic Canstein0 aceast" prim" autoritate ;n materie de reizuire a operei
lingistice a lui Luther0 nu constituie oare o leg"tur" ;ntre religie /i critica te)telor Q ;n a8ar" de asta0 pe
atunci actia la 3alle un eminent latinist0 3einrich Osiander0 /i eu ardeam de dorina de a deeni
discipolul luiE cea mai mult0 dup" spusele lui Adrian0 catedra de istorie %isericeasc" a pro8esorului D'
Dr' 3ans >egel cuprindea un num"r neo%i/nuit de materii de istorie pro8an"0 8apt de care oiam s" m"
8olosesc0 pentru c" intenionam s" iau istoria ca specialitate secundar"'
=ra deci per8ect Lusti8icat su% aspect intelectual ca0 dup" studii de c;te dou" semestre la Vena /i la
7iessen0 s" m" hot"r"sc s" trec la s;nul Almei mater hallensis 0 care prezenta de alt8el pe scara alorii
didactice aantaLul identi8ic"rii cu Uniersitatea Sitten%erg pentru c" la redeschiderea ei0 dup"
r"z%oaiele napoleoniene0 8usese contopit" cu aceasta' Leer!uhn era ;nscris acolo de o Lum"tate de an
c;nd am sosit eu /i nu t"g"duiesc c" motiul personal al prezenei lui a in8luenat puternic0 %a chiar
precump"nitor0 hot"r;rea mea' Scurt timp dup" sosirea sa m,a initat0 eident0 dintr,un sentiment de
singur"tate /i p"r"sire0 s" iu la el0 la 3alle0 /i dac" a mai tre%uit s" treac" reo c;tea luni de zileB p;n"
s" pot r"spunde chem"rii lui0 eram preg"tit pentru asta din primul moment0 %a chiar poate c" nici nu ar
8i 8ost neoie de initaie' $ropria mea dorin" de a 8i aproape de Adrian0 s" "d cum o duce0 ce
progrese 8ace /i cum i se dezolt" ;nsu/irile ;n atmos8era li%ert"ii uniersitareE aceast" dorin" de a tr"i
;n contact zilnic al"turi de Leer!uhn0 de a,l supraeghea0 de a 8i cu ochii pe el0 ar 8i 8ost0 pro%a%il0 de
aLuns s" m" poarte ;ntr,acolo' La asta s,au ad"ugat0 cum am spus0 motiele practice ;n leg"tur" cu
studiile mele'
D'0T'1 FAUSTUS G 5P5
Fire/te c" cei doi ani de tineree pe care i,am tr"it la 3alle al"turi de prietenul meu0 /i al c"ror curs era
;ntrerupt de acanele petrecute la >aisersaschern /i la 8erma tat"lui s"u0 nu pot 8i oglindii dec;t ;n
imagini tot at;t de sumare ca /i cele din anii de /coal"' Fost,au ani 8ericii Q Da0 au 8ost0 ;n sensul c" au
constituit s;m%urele unei perioade de ia" c;nd0 cu sim"minte proaspete0 prieam0 cercetam /i
asimilam C 8ericii /i ;n sensul c" mi,i petreceam al"turi de un toar"/ de copil"rie care mi,era drag /i
a c"rui 8iin"0 a c"rui ia" /i pro%lemele ei0 al c"rui iitor m" interesau0 ;n 8ond0 mai mult dec;t al meu
propriu' Viitorul meu era simplu E n,aeam neoie s",i consacru prea multe g;nduri0 ci doar0 prin
munc" s;rguincioas"0 s",i creez premise pentru rezolarea propus"' Viitorul lui Adrian era de alt"
categorie0 mai ;nalt"0 /i0 ;ntr,un sens0 mai enigmatic"0 o pro%lem" pentru a c"rei urm"rire griLa 8a" de
propriul meu iitor ;mi l"sa totdeauna /i timp destui0 /i destule puteri su8lete/tiE /i dac" /o"i s"
recunosc acelor ani cali8icatiul0 de altminteri totdeauna ;ndoielnic0 de H8ericiiI0 e pentru c"0 prin iaa
noastr" comun"0 eu am 8ost mai mult atras ;n s8era luiB de studii dec;t Leer!uhn ;ntr,a mea /i 8iindc"
mie atmos8era teologic" nu mi se potriea0 nu,mi pria0 /i a tr"i ;n ea constituia pentru mine o ap"sare0
m" stingherea l"untric' M" simeam0 la 3alle C unde atmos8era spiritual" era de secole plin" de
controerse religioase0 reau s" spun D de acele g;lcei /i dispute intelectuale dintotdeauna d"un"toare
n"zuinei spre cultura umanist" C m" simeam acolo0 zic0 cam a/a cum se simise unul dintre
antecesorii mei /tiini8ici0 Cro,tus Ru%ianus0 care pe la 5:*P 8usese canonic la 3alle /i c"ruia Luther
nu,i spunea dec;t Hepicureanul CrotusI sau chiar HDr' >rote 0 linge,%lidele cardinalului de MainzI' ;i
mai zicea /i Hscroa8a diaolului0 scroa8a papiiI0 /i nu ;ncape ;ndoial" c" Luther era un %"d"ran
insuporta%il0 cu toate c" era un om mare' ;ntotdeauna am 8ost ;ndurerat g;ndind la sentimentul de
opresiune pe care Re8orma l,a generat ;n spirite de 8elul lui Crotus0 din pricin" c" edeau ;n ea n"ala
ar%itrarului su%iecti ;n dogmele /i or;ndui,rile %isericii' ;n a8ar" de asta0 Crotus era unu8 dintre cei
5 $rescurtare pentru Hdoctor ;n teologie eanghelic"I'
@ Uniersitatea din 3alle .lat&/&
5 ;n german" Krote ;nseamn" /i H%roasc" r;ioas"I'
5P@ G T"oas Mann
mai cultiai iu%itori de pace0 ;nclinat spre concesii rezona%ile E nu era nici ;mpotria li%ert"ii 8olosirii
potirului C 8iind pus0 8ire/te0 tocmai din pricina asta0 ;n cele mai peni%ile ;ncurc"turi0 datorit" asprimii
;ngrozitoare cu care superiorul s"u0 arhiepiscopul Al%recht0 pedepsea ;mp"rt"/irea su% am%ele 8orme ;n
care se practica ea la 3alle'
A/a p"e/te tolerana0 dragostea de cultur"0 dragostea de pace0 c;ndI nimere/teB ;ntre 8ocurile
8anatismului' 3alle a 8ost ora/ul cu primul episcop luteran D Vustus Vonas0 sosit acolo ;n 5:650 unul
dintre cei care0 spre marea am"r"ciune a lui =rasmus0 trecuse din ta%"ra umani/tilor ;ntr,a re8ormailor0
cum au 8"cut /i Melanchton /i 3uBtten' Mai amarnic" a 8ost ;ns" pentruB;neleptul de la Rotter,dam ura
pe care Luther /i ai s"i o nutreau 8a" de studiile clasice0 din care re8ormatorul personal aea destul de
puine0 /i totu/i0 ele erau considerate a 8i izorul r"zmeriei spirituale'B Dar ceea ce se ;nt;mpla atunci ;n
s;nul %isericii apostolice0 insurecia ar%itrarului su%iecti ;mpotria disciplinei o%iectie ;ns"/i0 aea s"
se repete0 o sut" /i cea de ani mai t;rziu0 chiar ;n s;nul protestantismului D su% 8orm" de reolt" a
sentimentelor pioase /i a diinei %ucurii l"untrice ;mpotria ortodo)iei ;mpietrite0 de la care0 8ire/te0
nici un milog n,ar mai 8i acceptat s" primeasc" o %ucat" de p;ineE su% 8orm" de pietism deci0 care a pus
st"p;nire0 la ;n8iinarea Uniersit"ii 3alle0 pe ;ntreaga Facultate de teologie' Ni ea0 8acultatea C ora/ul
i,a r"mas apoi mult" reme citadel" C asemenea lutera,nismului odinioar"0 a ;nsemnat o ;nnoire a
%isericii0 o re;nsu8leire re8ormatoare a religiei atro8iate0 c"zut" ;n indi8eren" general"' Ni c;te unul ca
mine se poate 8oarte %ine ;ntre%a dac" aceste sal"ri mereu repetate ale cuia aLuns cu un picior ;n
groap" tre%uie considerate0 din punct de edere cultural0 ;m%ucur"toare0 dac" nu cuma re8ormatorii ar
tre%ui priii mai cur;nd ca ni/te retrograzi0 ca ni/te emisari ai nenorocirii' ;ntr,ade"r0 r;u,ncape nici o
;ndoial" c" omenirea ar 8i 8ost cruat" de nes8;rsite "rs"ri de s;nge /i de ;nsp"im;nt"toare s8;/ieri
l"untrice0 dac" Martin Luther n,ar 8i restaurat %iserica'
Mi,ar 8i dezagrea%il dac" dup" cele spuse mai sus0 a/ 8i socotit ca un om cu totul nereligios' 2u s;nt
nicidecum0B ci am mai cur;nd aceea/i p"rere cu Schleiermacher0 teolog la 3alle /i el0 care de8inea
religia ca 8iind Hsimul /i gustul
D'0T'1 FAUSTUS G 5P*
pentru in8initI /i e)istena ei ;n om ca Ho stare de 8aptI' Deci0 nu cu 8ormule 8ilozo8ice are a 8ace /tiina
despre religie0 ci cu un element l"untric0 su8letesc0 dat' Asta aminte/te de doada ontologic" a
e)istenei lui Dumnezeu0 care mi,a pl"cut totdeauna mai mult dec;t toate /i care0 pornind de la ideea
su%iecti" a unei 8iine supreme0 aLunge la concluzia e)istenei sale o%iectie' C" ;n 8aa raiunii rezist"
tot at;t de puin ca /i celelalte0 a demonstrat,o0 ;n cuinte energice0 >ant' Ntiina ;ns" nu se poate lipsi
de raiune0 /i a oi s" 8aci din simul pentru in8init /i din enigme eterne o /tiin" ;nseamn" s" constr;ngi
la apropiere dou" s8ere 8undamental str"ine una alteia0 ;ntr,un mod care0 ;n ochii mei0 este nenorocit /i
de natur" s" le arunce ;ntr,o continu" con8uzie' Sentimentul religios0 pe care nu,l consider deloc str"in
inimii mele0 este0 cu siguran"0 cu totul altcea dec;t religia poziti" cu disciplina ei con8esional"' 2,ar
8i 8ost oare mai %ine ca Hstarea de 8aptI a simului omenesc pentru in8init s" 8ie l"sat" ;n seama
sentimentului de pietate0 a artelor 8rumoase0 a li%erei contempl"ri0 %a chiar /i a cercet"rilor e)acte care0
su% aspectul cosmologiei0 a8 astronomiei0 al 8izicii teoretice0 ar putea sluLi acestui sim cu o a%negaie
a%solut religioas" C ;n loc de a,l separa su% 8orma unei /tiine a spiritului /i a 8ace din el un e/a8odaL
de dogme <i c"ror adepi se r"z%oiesc de moarte de dragul unei conLuncii Q $ietisBmul0 prin natura sa
e)altat"0 dorea0 cum era /i 8iresc0 o separaie riguroas" ;ntre deoiunea religioas" /i /tiin" /i susinea
c" nici o mi/care0 nici o modi8icare ;n spaiul /tiini8ic n,ar putea e)ercita reo in8luen" asupra cre,
dinei' Dar asta era o am"gire0 o eroare0 pentru c" dintot,dea;ina0 r;nd,ner;nd0 teologia a 8ost
in8luenat" de curentele /tiini8ice ale remii0 a rut ;ntotdeauna s" 8ie un copil a8 remii ei0 de/i
remile ;i 8"ceau din ce ;n ce mai multe greut"i /i o ;mpingeau ;n colul celor anacronice' =)ist" oare
8eo alt" disciplin" care prin simpla rostire a numelui s" ne dea sentimentul c" s;ntem purtai ;n trecut0
;n secolul al OV#,lea0 al Oll,lea Q 2imic0 nici o adaptare0 nici o concesie 8"cut" criticii /tiini8ice nu
mai aLut" aici' Ceea ce reu/esc acestea s" produc" nu este dec;t o ;n8iripare hi%rid"K Lum"tate /tiin" /i
Lum"tate credin" ;n reelaie0 ea ;ns"/i pe calea a%andonului' Ortodo)ia ;ns"/i a 8"cut gre/eala de a
l"sa raiunea s" p"trund" ;n sectorul religiei0 prin ;ncercarea de < demonstra dogmele dup" le,
5P6 G T"oas Mann
gile raiunii' Su% presiunea iluminismului0 teologia n,a mai aut aproape nimic altcea de 8"cut dec;t
s" se apere de contradiciile insuporta%ile care i se puneau ;n seam" /i0 ca s" li se sustrag"0 /i,a asimilat
at;t de mult din spiritul ostil reelaiei ;nc;t aBaLuns aproape la sacri8icarea credinei' =ra epoca
Hador"rii lui Dumnezeu prin prisma raiuniiI0 /i a unei spete de teologi ;n numele c"reia Sol8 deBla
3alle declaraD H8otul tre%uie supus eri8ic"rii raiunii ca unei pietre 8ilozo8aleI E a unei specii care
declara c" din (i%lie tot ceea ce nu serea la Hdes";r/irea moral"I este ;nechit /i d"dea a ;nelege c"
;n istoria %isericii /i studiul ei nu ede dec;t o comedie a erorilor' Cum se mersese puin cam prea
departe0 ap"ru o teologie conciliant" care0 ;ntre ortodo)ie /i un li%eralism mereu ;nclinat s" o sl"%easc"
su% asalturile raiunii0 ;ncerca s" sta%ileasc" o linie de miLloc0 mai cur;nd conseratoare' 2umai c"0 de
a,tunci0 noiunile de HsalareI /i de Ha%andonI au 8ost cele care au dat ia" H/tiinei despre religieI C
noiuni care0 am;ndou"0 au ;n sine un element temporizatorE /i ast8el teologia /i,a prelungit iaa' ;n
8orma ei conseratoare ea a c"utat0 r"min;nd 8erm" pe poziia reelaiei /i a e)egezei tradiionale0 s"
HsalezeI ce se mai putea sala din elementele religiei %i%lice0 accept;nd pe de alt" parte0 cu li,
%eralism0 metoda istorico,critic" a /tiinei istorice pro8ane0 iar ce era mai important ;n coninutul ei0
credina ;n minuni0 p"ri importante din cristologie0 ;nierea trupeasc" a lui #sus /i mai /tiu eu c;te0 le,a
l"sat Hprad"I criticii /tiini8ice' Da8 ce 8elBde /tiin" e aceea ale c"rei raporturi cu raiunea s;nt at;t de
precare0 at;t de ap"sate de constr;ngeri0 /i care e e/nic ameninat" s" se pr"%u/easc" din pricina
compromisurilor pe carele ;ncheie Q Dup" Ludecata mea0 Hteologia li%eral"I nu e nici laie0 nici %"laie0 e
o !ontradi!tio in ad+e!to & SpriLinitoare a culturii /i dispus" la compromisuri cu idealurile societ"ii
%urgheze0 cum e0 ea co%oar" elementul religios la nielul unei 8unciuni a carit"ii umane /i dilueaz"
e)taticul /i parado)ul0 speci8ice geniului religios0 pentru a,l trans8orma ;ntr,un tel de etic" progresist"'
=lementul religios nu se dizol" numai ;n etic0 /i din cauza asta se aLunge la o nou" separaie ;ntre
g;ndire< /tiini8ic" /i cea propnu,zis teologic"' Superioritatea /tiini8ic" a teologiei li%erale ar 8i in,
H
l Contradicie ;ntre cali8icare /i termenul cali8icat .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5P:
contesta%il"0 se spune acum0 dar poziia ei teologic" e precar"0 c"ci moralismul /i umanismul ei nu
reu/esc s" sesizeze caracterul demonic al e)istenei omene/ti'BTeologia li%eral" e erudit" dar puin
pro8und"0 iar tradiia conseratoare a p"strat ;n 8ond mult mai mult din ade"rata ;nelegere pentru
8irea omeneasc" /i tragismul ieii0 /i de aceea si raporturile sale cu cultura s;nt mai ad;r;ci0 mai pline
de semni8icaie dec;t ale ideologiei %urghez,progre,siste'
Se o%ser" aici0 limpede0 in8iltrarea ;n g;ndire< teologic" a unor curente de 8ilozo8ie iraional" ;n al
c"ror domeniu0 de mult" reme0 nonteoreticul0 italul0 oina sau instinctul0 pe scurt0 demonicul0
deeniser" tema principal"' Se o%ser" ;n acela/i timp o rena/tere a studiului 8ilozo8iei catolice
medieale0 o orientareBspre neotomism /i spre neoscolastic"' ;n 8elul acesta0 teologia ameninat" de
li%eralism poate0 8ire/te0 s" prind" din nou culoare0 culoare chiar mai ie0 mai pronunat"0 mai aprins"E
poate din nou s" 8ac" 8a" concepiilor estetice antice inoluntar legate de numele ei' Dar spiritul de
om ciilizat0 cali8icat drept %urghez sau l"sat pur /i simplu 8"r" nici o alt" cali8icare0 nu se poate 8eri de
un sentiment de nelini/te' $entru c" teologia0 pus" ;n contact cu sensul 8ilozo8iei ieii0 cu
iraionalismul0 este0 prin 8irea ei0 ;n primeLdie s" dein" demonologie'
Spun toate acestea0 numai pentru ca s" l"muresc ce ;neleg prin sentimentul de Len" resimit uneori de
pe urma /ederii mele la 3alle si a particip"rii mele la studiile lui Adrian0 la prelegerile ia care asistam
al"turi de el0 ca musa8ir0 ca s" audiez /i eu ceea ce audia el' 2u g"seam0 la Adrian0 nici un 8el de
;nelegere pentru aceast" senzaie de oprimareE lui ;i pl"cea s" discute cu mine pro%lemele teologice
ridicate la cursuri /i dez%"tute ;n seminar0 dar se eschia de la orice conor%ire care ar 8i mers la
r"d"cina lucrurilor /i s,ar 8i re8erit la ;ns"/i poziia pro%lematic" a teologiei ;n r;ndul /tiinelor0 adic"
eita ast8el tocmai ceea ce0 in;nd seam" de sentimentele mele de nelini/te0 ar 8i tre%uit s" treac"
;naintea tuturor' Acela/i lucru se petrecea de altminteri /i la prelegeri /i tot ast8el se comporta /i ;n
raporturile cu colegii lui0 mem%ri ai Asociaiei cre/tine studene/ti HSin8riedI0 ;n care se ;nscrisese
caBs" ;n/ele a,parenele /i al c"ror oaspe eram /i eu din c;nd ;n c;nd' Dar despre asta0 oi or%i0 poate0
mai t;rziu' Vreau s" spun a,
J^^H
5P? G T"oas Mann
cum numai c" ace/ti tineri0 unii palizi0 cu aer studios0 alii de o ro%ustee rural"0 parte 8iguri distinse
purt;nd ;nsemnele originii ior C mediul uniersitar mai ales C reau s" spun c" erau ceea ce erau0
teologi0 /i c" se purtau ca atare0 cu decen" /i pioas" oio/ie' Dar cum de putuser" s" se 8ac"
teologi0Bcum0 ;n starea de spirit intelectual" a remurilor de azi0 aLunseser" s" aleag" aceast" pro8esie
C a8ar" de cazul c" o 8"cuser" pentru a se supune pur /i simplu u,nei tradiii de 8amilie C0 pe tema
asta nu scoteau o or%"0 iar ca euBs",i trag de lim%a0 s" le iau un interogatoriu ar 8i 8ost0 8"r" ;ndoial"0 o
;ncercare lipsit" de tact' Un interogatoriu at;t de 8"i/ /i,ar 8i putut aea locul0 ar 8i aut o perspecti"
de succes0 ;ntr,o atmos8er" c"reia alcoolul sa,i 8i sl"%it puin 8r;iele la reun che8' Dar se ;nelege de la
sine c" 8ratii,asociai de la HSin8riedI aeau priilegiul s" dispreuiasc" nu numai duelurile studene/ti
ci /i Htrasul la m"seaI0 adic"D erau inaccesi%ili ;ntre%"rilor critice ating;nd pro%leme 8undamentale0
/tiau c" statul /i %iserica au neoie de 8uncionari pentru tre%uri spirituale /i se preg"teau pentru
aceast" carier"' Teologia le p"rea cea h"r"zit pentru ei C /i istorice/te chiar era'
Tre%uia s" m" resemnez si s" admit c" /i Adrian o considera ca atareE m" durea ;ns" 8aptul c"0 de/i
prietenia noastr" ;si aea r"d"cinile ;n copil"rie0 mi,er< la 8el de puin ;ng"duit s",i pun o ;ntre%are pe
tema asta0 lui0 ca /i colegilor s"i' Reie/ea0 de aici0 cit de puin permitea Adrian o apropiere0 o ;nc"lcare
a hotarului intimit"ii sale' Dar oare nu eu s;nt cel care spuneam c" am considerat0 la Leer!iihn0
alegerea carierei drept un eeniment important0 caracteristic Q 2,am de8init,o eu0 denumind,o
H>aisersaschernI Q Uneori0 c;nd m" chinuia pro%lematica domeniului de studii al lui Adrian0 chemam
in aLutor numele acesta' ;mi ziceam c" ne,am doedit0 am;ndoi0 ade"rai copii ai acelui str"echi col
german ;n care 8usesemBcrescuiD eu ca umanist0 el ca teologE /i dac" m" uitam ;n Lur0 ;n cercul ieii
noastre noi0 constatam c" scena0 ;ntr,ade"r0 se l"rgise0 dar ;n esen" nu se schim%ase'
O##
Chiar dac" nu era un mare ora/0 3alle era totu/i un ora/ mare0 cu peste dou" sute de mii de locuitoriE
dar0 ;n ciuda intensei circulaii moderne0 nu,/i dezminea0 cel
D'0T'1 FAUSTUS G 5P+
puin ;n inima lui0 unde locuiam am;ndoi0 amprenta unei grait"i ce i,o con8erea echimea sa'
HChitimiaI mea0 cum seBspunea ;n lim%aL studenesc0 era pe 3ansastrasse0 o ulicioar" ;n spatele
%isericii S8;ntul Mauriciu0 care ar 8i putut tot at;t de %ine s",/i poarte drumul ;nechit /i la
>aisersaschernE iar Adrian g"sise0 ;ntr,o cas" de %iirger ;n Mar!tplatz0 o cl"dire cu mansard" /i
acoperi/ uguiat0 o camer" ;n care era un pat cu %aldachin /i unde aB locuit ca su%chiria/ al unei "due
mai ;n ;rst"0 8ost" soie de 8uncionar0 timp de doi ani c;t a stat la 3alle' Aea edere spre piaa cu
prim"rie medieal"0 cu %iserica gotic" a S8intei Mana0 cu dou" turle ;ntre care e aruncat" un 8el de
punte a suspinelorE priirea mai cuprindea de acolo HTurnul Ro/uI0 construcie cu totul remarca%il"0 de
asemenea tn stil gotic0 ;n8ipt" solitar ;n p"m;nt0 apoi monumentul lui Roland /i o statuie ;n %ronz a lui
3andel' =ra o camer" ;ngriLit" si nimic mai mult0 cu o u/oar" urm" a 8astului %urghez ;ntrupat" ;ntr,o
cuertur"B ro/ie de plu/ peste masa p"trat" de l;ng" so8a unde erau a/ezate c"ri si unde Adrian ;/i lua
dimineaa ca8eaua cu lapte' ;/i completase mo%ila cu o pianin" ;nchiriat"0 pe care erau gr"m"dite note0
unele scrise chiar de el' Deasupra0 pe perete0 prins" ;n piuneze0 o graur" aritmetic" g"sit" ;ntr,un
anticariat0 reprezent;nd p"tratul magic0 ast8el cum ;l edem /i ;n Melan!olia lui Diirer al"turi de
clepsidr"0 de compas0 de %alan"0 de poliedru /i de alte sim%oluri' Ca /i acolo0 8igura eraB;mp"rit" ;n
/aisprezece c;mpuri numerotate cu ci8re ara%e /i anume ;n a/a 8el ;nc;t ci8ra 5 era ;n c;mpul din dreapta
Los0 iar ci8ra 5?0 ;n st;nga susE magia C sau ciud"enia C consta ;n 8aptul c" ci8rele acestea0 oricum le,
ai 8i adunat0 de sus ;n Los0 ;n cruci/ sau ;n curmezi/ d"deau totdeauna totalul *6' $e ce principiu se
%aza rezultatul acesta de egalitate magic" n,am putut a8la niciodat" E poate /i locul at;t de izi%il0
deasupra pianinei0 unde a/ezase Adrian graura0 era pricina c" ea ;mi atr"gea ;ntotdeauna priirea /i
cred c" nu s,a ;nt;mplat s" intru la Leer!iihn ;n cas"0 8"r" s" eri8ic la repezeal" din ochi0 8ie o%lic ;n
sus0 8ie ertical ;n Los 8atidica potriire'
;ntre locuina mea si a lui era un du,te,ino0 ca pe remuri ;ntre 8armacia HLa S8;ntul ArhanghelI /i
casa unchiului s"uD at;t seara0 c;nd ne ;ntorceam de la reun teatru sau concert sau de la reo reuniune
a asociaiei _0Sin8riedI0 c;t /i dimineaa c;nd ne luam unul pe altul s"
5P. G T"oas Mann
mergem la Uniersitate /i0 ;nainte de plecare0 ne comparam caietele de curs' Filozo8ia0 materie
o%ligatorie la e)amenul de anul ;nt;i la teologie0 era domeniul ;n care programele noastre de studiu
eneau de la sine ;n contact /i am;ndoi ne ;nscrisesem la >olonat 2onnenmacher0 pe atunci una dintre
luminile Uniersit"ii din 3alle0 care ne or%ea0 cu mult elan /i spirit0 despre presocratici0 despre
8ilozo8ii naturali/ti iohieni0 despre Ana)imandru /i0 mai pe larg0 despre $iBtagora C 8iind puternic
inspirat de Aris,totel0 pentru c" aproape singurul care ne in8ormeaz" despre e)plicaia pitagoreic" a
lumii e Stagiritul' St"m /i ;l ascultam0 lu;nd note0 /i din c;nd ;n c;nd ridicam priirea spre chipul
sur;z;nd cu %l;ndee al pro8esorului cu coama lui al%"0 acest spirit riguros /i pios0 care ;n"la pasiunea
sa 8undamental"0 matematica0 proporia a%stract"0 num"rul0 la rangul de principiu originar al genezei /i
e)istenei lumii /i0 ridic;ndu,se0 /tiutor /i iniiat0 ;n 8aa uniersului0 ;l numea0 cu un gest larg0
;nt;iBHcosmosI0 apoi ordine /i armonie0 sistem de interale sonor suprasenzorial al s8erelor' 2um"rul /i
raporturile ;ntre numere reprezent;nd chintesena constituti" a e)istenei /i a demnit"ii morale C era
e)traordinar de impresionant cum se grupau aici0 ;n mod solemn0 8rumosul0 e)actul0 moralul0 ;n ideea
de autoritate ce ;nsu8lee/te grupul pitagoreic0 /coala eso,teric" a ;nnoirii religioase a ieii0 a ascult"rii
mute /i a supunerii a%solute 8a" de acel Bautos e$"aC & Tre%uie s" m" ;ninuiesc de lips" de tact
pentru c"0 la asemenea cuinte0 8"r" s" reau0 ;ntorceam ochii spre Adrian0 ca s",i citesc ;n priiri'
Acest lucru deenea lips" de tact datorit" stingherelii cu care ;/i ;ntorcea spatele0 ro/ind0 c;nd %"ga de
seam"' 2u,i pl"ceau priirile echioce0 re8uza cu ;nd"r"tnicie s" le accepte0 s" r"spund" la ele0 /i este
aproape de ne;neles cum eu0 cu toate c" ;i /tiam aceast" tr"s"tur" speci8ic" a caracterului0 nu puteam
aproape niciodat" s" m" st"p;nesc' ;mi compromiteam ast8el posi%ilitatea de a discuta cu prietenul meu
;n chip o%iecti /i 8iresc despre lucruri pe care priirea mea mut" i le spusese'
Cu,at;t mai %ine era c;nd rezistam ispitei /i p"stram discreia solicitat"' $lec;nd spre cas" de la cursul
lui 2onnenmacher0 c;t de agrea%il st"team de or%"0 despre ne,
l Maestrul a spus,o .elin%/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5P-
muritorul g;nditor a c"rui ;nr;urire str"%"tea peste milenii /i /tiinei c"ruia ;i datoram cunoa/terea
concepiei pitagoreice despre uniers F ;n""tura lui Aristotel despre materie /i 8orm" ne entuziasmaD
despre materie su% aspectul potenial0 ca posi%ilitate ce tinde la 8orm" pentru a se putea realizaE despre
8orm" ca ;ntruchipare a imo%ilului mo%il0 care e /i spirit /i su8let0 su8let a ceea ce e)ist"0 ce ;mpinge la
realizarea0 la des";r/irea eului ;n 8enomenE despre entelehie deci0 care0 ca o parte din eternitate0
p"trunde /i ;nsu8lee/te corpul0 se mani8est" ;ntru,chip;ndu,se organic0 ;i comand" mecanismul0 ;i
cunoa/te telul0 ;i ocrote/te destinul' 2onnenmacher or%ise 8oarte 8rumos /i e)presi despre aceste
intuiri /i Adrian ar"ta e)traordinar de emoionat'
C C;nd teologia declar" c" su8letul ar 8i de la Dumnezeu0 din punct de edere 8ilozo8ic0 8aptul e
corect0 spunea AdrianE ca principiu determinant al 8ormei indiiduale el este o parte a 8ormei pure a
oric"rei e)istene ;n general0 na/te din g;ndirea,;n,sine,g;nditoare pe care o numim HDumnezeuI'''
Cred c" ;ncep s" ;neleg ce oia Aristotel s" spun" prin entelehie' =ste ;ngerui indiidului0 geniul ieii
lui0 ;n a c"rui ;neleapt" c"l"uzire se ;ncrede %ucuros' Ceea ce se nume/te rug"ciune e0 ;n 8ond0
e)presia acestei ;ncrederi0 o eocare sau o e)ortare' Dar pe %un" dreptate se cheam" rug"ciune0 pentru
c"0 ;n esen"0 pe Dumnezeu ;l inoc"m'
=u n,aeam dec;t un singur g;ndD HDe s,ar doedi ;ngerul t"u ;nelept /i credincios FI
Cu c;t" pl"cere ascultam0 al"turi de Adrian0 aceste cursuriF Cele de teologie0 la care asistam C de
dragul lui /i0 de alt8el0 nu regulat `C constituiau pentru mine o pl"cere ;ndoielnic"0 luamIparte la ele
8acultati0 numai ca s" nu 8iu rupt de ceea ce ;l preocupa pe Leer!uhn' ;n planul de studii al unui
student ;n teologie accentul se pune0 ;n primii ani0 pe disciplinele e)egetice /i istorice0 adic" pe /tiina
>ibliei, pe istoria %isericii /i a dogmelor0 pe disciplina con8esional"E anii medii s;nt consacrai sis,
tematicii0 adic"D 8ilozo8iei0 religiei0 dogmaticii0 eticii /i apologeticii0 iar ;n anii ultimi in la r;nd
disciplinele practice0 /i anumeD liturgica0 /tiina predicii0 catihetica0 /tiina p"storirii su8letelor0
ecleziastica /i dreptul canonic' Dar li%ertatea ;n ce prie/te cursurile uniersitare las" mult Loc
pre8erinelor personale /i de posi%ilitatea aceasta de a
55P G T"oas Mann
r"sturna ordinea materiilor 8"cu uz /i Adrian0 arundndu,se de la ;nceput asupra sistematicii C din
interes intelectual general0 desigur0 deplin Lusti8icat ;n acest domeniu0 dar /i pentru c" pro8esorul care
preda sistematica0 =hren8ried >ump80 era cel mai suculent or%itor din toat" uniersitatea0 /i aea0
indiscuta%il0 cel mai mare num"r de studeni din toi anii0 chiar /i dintre neteologi' Am spus0 ce,i drept0
c" audiam la >egelBistoria %isericii0 dar erau prelegeri cam aride /i monotone' >egel nu putea0 ;n nici
un caz0 rializa cu >ump8'
Acest >ump8 era e)act ceea ce studenii numeau Ho 8igur" impun"toareI /i nici eu nu m" puteam
sustrage unei anume admiraii pentru temperamentul s"u0 dar de iu%it nu,l iu%eam deloc /i nicicmd n,
am putut s" cred c" Adrian n,ar 8i 8ost0 deseori0 impresionat peni%il de ehementele sale0 de/i niciodat"
nu,l ironiza 8"i/' H#mpun"torI era >un;p8 si prin ;n8"i/areD un %"r%at ;nalt0 corpolent0 cu palmele
dolo8ane0 cu %Boce tun"toare /i %uza de Los puin ie/it" ;n a8ar"0 de at;ta or%it0 /i gata s" ;mproa/te' =
ade"rat c" pro8esorul >ump8 ;/i prezenta de o%icei materia dup" un manual imprimat0 al c"rui autor
de altminteri era chiar elE dar 8aima i,o 8"ceau Horaiile improizateI pe care le intercala p"/ind ap"sat
;ncoace /i,ncolo pe estrada larg" a catedrei0 cu pumnii ;n8ipi drept ;n Los ;n %uzunarele erticale ale
pantalonilor /i cuB poalele redingotei aruncate la spate0 improizaii care0 mulumit" spontaneit"ii0
%rutalit"ii0 Loialit"ii s"n"toase si0 de asemenea0 pitorescului arhaic al elocenei lui0 pl"ceau
e)traordinar de mult studenilor' Felul s"u era0 ca s",l cit"m pe el ;nsu/i0 s" spun" lucrurilor pe nume
Hcu or%e neme/tiI sau H8n grai german de,al nostru0 8"r" ;ntortocheri /i 8""rniciiI0 adic" limpede /i
de,a dreptul Hs",i dai drumul 8rumu/el ;ntr,o nemeasc" 8ain"I' ;n loc de HtreptatI el zicea Hpuintel
c;te puintelI0 ;n loc de HsperI0 Har 8i de n"d"LduitI /i >ibliei nu,i zicea dec;t HS8inta Scriptur"I' Spunea
Hum%l" cu 8ierturi r"Litore/tiI0 c;nd oia s" zic" Hlucruri suspecteI' Despre unul pe care ;l socotea
dup" p"rerea lui ;mpotmolit ;n erori /tiini8ice zicea Hpa/te pe p"/unea gre/alelorI E despre un stricatD
Htr"ie/te caB p"duchele pe spinarea ;mp"ratuluiI0 /i,i pl"ceau tare mult zicalele de 8elulD HCa s" 8aci
scro%0 tre%uie s" spargi ou"leI0 sau D HCui i,e scris s,aLung" scai0 se usuc" repedeI' =)clamaii ca D Hla
nai%a FI0 Hcarna)iFI0
D'0T'1 FAUSTUS G 555
Hce dracu FI0 Ha8urisit s" 8ie FI /i chiar HrahatFI nu erau o raritate ;n gura lui0 /i mai ales ultima st;rnea
regulat trop"ieli entuziaste'
Din punct de edere teologic0 >ump8 era un reprezentant al acelui conseratism mediator cu tendine
critice li%erale despre care am mai or%it' ;n tineree 8usese0 dup" cum poestea ;n improizaiile sale
peripatetice0 un student ;ndr"gostit de lumin"0 de poezia /i 8ilozo8ia noastr" clasic"0 /i se 8"lea c" /tiuse
pe de rost toate operele Hmai de seam"I ale lui Schiller /i ale lui 7oethe' Apoi s,a petrecut cea cu el0
cea ;n leg"tur" cu mi/carea de de/teptare de pe la miLlocul secolului trecut0 /i mesaLul paulian despre
p"cat si poc"ire l,a a%"tut de la umanismul estetic' Tre%uie s" 8ii teolog ;nn"scut ca s" poi preui cum
tre%uie asemenea destine spirituale /i asemenea ;nt;lniri la porile Damascului ' >ump8 se coninsese
c" /i modul nostru de g;ndire e corupt /i c" are neoie de poc"ire0 /i tocmai pe asta se ;ntemeia
li%eralismul lui0 c"ci ;l 8"cuse s" ad" ;n dogmatism 8orma intelectual" a 8ariseismului' ALunsese deci
la critica dogmei pe calea diametral opus" celei pe care mersese Descartes0 c"ruia0 dimpotri"0 certi,
tudinea con/tiinei lucide0 a lui !ogitare, ;i p"ruse mai legitim" dec;t autoritatea scolastic"' Aceasta e
deose%irea ;ntre eli%erarea teologic" /i eli%erarea 8ilozo8ic"' >ump8 si,o ;n8"ptuise pe a sa cu oio/ie /i
trainic" ;ncredere ;n %umnezeu /i o reconstituia ;n 8aa noastr"0 a auditorilor0 Hcu or%e neme/tiI' 2u
era numai anti8ariseic0 antidogmatic0 ci antimBetBa8izic0 orientat c"tre etic" /i teoria cunoa/terii0 un
estitor al idealului personalit"ii 8undat pe etic"0 ostil categoric sciziunii pietiste dintre lume /i ela,
ie0 mai cur;nd un credincios laic0 ;nclinat spre pl"ceri s"n"toase0 un pasionat de cultur" C ;n special
de cea german" c"ci nu era prileL s" nu se arate un naionalist iguros0 de 8actur" luteran"0 /i cea mai
cr;ncen" Lignire pe care socotea c,o poate aduce cuia era s",i spun"D H8r;nc puturosI0 ceea ce tre%uia
s" ;nsemne c" acela Ludec" si pred" ca un str"in' M;nios /i aprins la 8a"0 ad"uga c;Bteodat" HC"ca,s,ar
dracu pe elF AminFI0 ceea ce0 iar"/i0 era recompensat cu un trop"it 8renetic'
5 Aluzie la ;nt;lnirea lui Saul J$aelK cu #sus ;n 8aa porilor Damascului /i conertirea celui dint;i la cre/tinism'
55@ G T"oas Mann
Li%eralismul lui0 pomenit mai sus0 /i care se %aza nu pe ;ndoiala umanist" ;n 8aa dogmei0 ci pe
;ndoiala religioas" ;n ;ncrederea pe care o merita g;ndirea noastr"0 nu numai c" nu,l st;nLenea ;n
credina lui neclintit" ;n reelaie0 dar nu,l ;mpiedica nici de a 8i ;n relaii destul de intime0 chiar dac"0
8ire/te0 ;ncordate0 cu diaolul' 2u pot0 /i nici nu reau s" cercetez ;n ce m"sur" credea ;n e)istenta
personal" a celui potrinic0 dar ;mi spun c" acolo unde in general e teologie C /i mai ales c;nd ea se
;m%in" cu o 8ire at;t de suculent" ca a lui =hren8ried >ump8 C nu lipse/te nici diaolul din
com%inaie0 /i realitatea lui se mani8est" complementar celei a lui Dumnezeu' = u/or de spus c"
teologul modern ;l prie/te su% aspect de Hsim%olI' Dup" p"rerea mea teologia nu poate 8i ;n nici un
caz modern"0 ceea ce poate 8i numit un mare aantaLE iar ;n ceea ce prie/te caracterul sim%olic0 nu
"d de ce iadul tre%uie s" 8ie iuat ;ntr,un sens mai sim%olic dec;t raiul' ;n orice caz0 poporul n,a 8"cut,o
niciodat"' (a chiar0 chipul %rutal0 o%scen,umoristic al diaolului ;i era poporului mai apropiat dec;t
maiestatea suprem"E ori >ump80 ;n 8elul s"u0 era un om din popor' C;nd or%ea de Hgheen" /i de
speluncile eiI0 ceea ce 8"cea cu pl"cere C ;n 8orma aceea arhaizant" pe care0 e,ade"rat0 o lua pe
Lum"tate ;n glum"0 dar care ;i permitea s" se pronune mult mai coning"tor dec;t dac" ar 8i spus0 ;n
germana modern" Hin8ernI C n,aeai a%solut deloc impresia c" or%ea ;n sim%oluri0 mai cur;nd erai
;nclinat s" crezi c"0 hot"r;t0 ce spunea0 spunea H;n graiul nostru echi nemesc0 8"r" ;ntortocheri /i
8""rniciiI' Lucrurile nu st"teau alt8el nici cu cel potrinic ;nsu/i' Cum am mai a8irmat0 ca saant0 ca
om de /tiin"0 >umpB8 8"cea concesii criticii raionaliste ;n materie de credin" ;n >iblie /i m"car din
c;nd ;n c;nd0 cu un aer de pro%itate intelectual"0 HcedaI ;n anumite priine0 ;n 8ond ;ns"0 el ;l edea pe
impostor0 duhul cel r"u0 ;ndeplinindu,/i admira%il opera tocmai su% masca raiunii0 si de aceea rareori
or%ea ;n numele ei 8"r" s" adaugeD BSi biabolus non esset enda- et"oi!idaDC 2u,i pl"cea s",i
spun" necuratului pe nume0 ci i,l de8orma sau schimonosea zic;ndu,i ca ;n poporD H%engaI0 sau Hucig",
l cruceaI0 sau HghiaolI' Dar tocmai aceast" eitare /i pocire0 pe Lum"tate din aersiune0 pe
Lum"tate ;n glum"0 coninea
D'0T'1 FAUSTUS G 55*
cea dintr,o recunoa/tere plin" de ur"0 a realit"ii' ;n a8ar" de asta aea laB;ndem;n" /i 8olosea o
mulime de nume pline de miez si desueteD B'(eelze%uthI0 Hme/terul M;roag"I0 domnul Dicis,et,non,
8acis I /i H7a/peBru "l negruI0 care /i ele e)primau0 su% o 8orm" grotesc"0 animozitatea sa categoric"
8a" de r"Lma/ul lui Dumnezeu'
Cum Adrian /i cu mine ;i 8"cusem o izit" lui >ump8 acas"0 pro8esorul ne inita0 c;nd /i c;nd0 ;n
8amilie0 unde luam cina ;mpreun" cu soia lui /i cu cele dou" 8ete0 care aeau o%raLii rumeni /i ;/iB udau
si,/i ;mpleteau apoi at;t de str;ns cozile0 ;nc;t st"teau epene0 dep"rt;ndu,se o%lic de cap' Una dintre ele
spuneaM rug"ciunea0 ;n timp ce noi ne plecam ochii discret peste 8ar8urii' Apoi gazda0 ;ntr,o re"rsare
de m"rturisiri care cuprindea /i pe Dumnezeu0 /i lumea0 %iserica /i politica0 uniersitatea si chiar /i
arta /i teatrul C /i prin care era "dit c" imita Alo!u?iunile rostite la as% ale lui Luther C se apuca
oinice/te de trea%"D de m;ncare /i de %"utur"0 s" 8ie pild" %un"0 ;n semn c" n,a,ea nimic ;mpotria
%ucuriei de a tr"i /i a des8"t"rilor culturale s"n"toaseD ne ;ndemna ;ntruna s",i urm"m pilda /i s" nu
dispreuim darurile Domnului0 pulpa de %er%ec /i 8eteasca de Mosella0 /i0 dup" ce ;nghiea /i pr"Litura0
lua0 spre desperarea noastr"0 chitara din cui /i0 /ez;nd picior peste picior pe scaunul puin ;ndep"rtat de
mas"0 ;ncepea s" c;nte cu glas tun"tor0 ;n zumzetul coardelor0 c;ntece precum D Morarului 7i st% bine !u
druul sau Goana nebun% a vitea@ului Lut@o;, Lorele< /i Gaudeaus igitur, dup" care tre%uia s"
urmeze C /i urma C HCine,n lume nu iu%e/te0 la ce dracu mai tr"ie/teI' 2u c;nta0 r"cnea0 prinz;ndu,/i
de miLloc0 ;n 8aa noastr"0 neasta durdulie' Apoi0 ;/i ;ndrepta ar"t"torulB lui dolo8an spre reun col mai
;ntunecos0 ;n care nu mai r"z%ea nici o raz" a l"mpii cu a%aLur at;rnat" deasupra meseiD
C $riiiF striga' Acolo,i0 ;n col0 spurcatul0 %lestematul duhul Lalnic /i posomorit0 /i nu poate r"%da c"
ni,i inima %ucuroas"0 ;ntru Domnul0 de mas" /i de c;ntecF 2,o s" ne poat" atinge0 mi/elul0 cu s"geile
lui otr"ite /i ;nro/ite,n 8oc F A$ageD r"cnea el0 apuc;nd o 8ranzel" /i arunc;nd,o ;n coltul ;ntunecat'
l Dac" diaolul n,ar 8i mincinos /i uciga/ .lat/&
a Spune /i nu 8ace .lat/& $leac"F JTranscriere 5
JTranscriere latin" a cu;ntului elin'K
556 G T"oas Mann
Dup" aceast" lupt" imaginar" ciupea din nou strunele /i c;nta D 0ui i8e drag% drue?ia&
Toate astea erau mai degra%" de speriat /i s;nt sigur c" /i Adrian aea acela/i sentiment0 de/i m;ndria
lui nu,i permitea s",/i a%andoneze pro8esorul' Oricum0 dup" %"t"lia cu diaolul0 ;n strad"0 era apucat
de accese de r;s care nu se potoleau dec;t ;ncetul cu ;ncetul0 or%ind despre altele'
O###
Tre%uie s" mai eoc0 ;n c;tea cuinte0 o 8igur" de pro8esor care0 din cauza am%iguit"ii sale ce st;rnea
curiozitatea0 s,a ;ntip"rit ;n amintirea mea mai puternic dec;t a altora' =ra docentul =%erhard
Nchlepp8uss care0 pe remea aceea0 a pro8esat la 3alle0 timp de dou" semestre ve8nia legendi , pentru
ca apoi0 ce,i drept0 s" dispar"0 nu /tiu unde' Nchlepp8uss era un om puintel0 ;n"luit ;ntr,o pelerin"
neagr"0 care,i inea loc de palton0 ;ncheiat" la g;t cu un l"ni/or metalicBMai purta un 8el de p"l"rie
moale0 cu %oruri8eB ridicate lateral0 sem"n;nd cu a iezuiilor0 /i pe care0 ;ntr,un gest larg0 o co%ora p;n"
la p"m;nt zic;nd Humila dumneaoastr" slug"I0 c;nd noi studenii ;l salutam pe strad"' Dup" p"rerea
mea t;ra0 ;ntr,ade"r0 puin un picior0 dar 8aptul era contestat /i nici eu n,am putut do%;ndi certitudinea0
de c;te ori amB;ncercat s" eri8ic cu ochii mei0 priindu,l cum merge0 a/a c" n,am st"ruit0 /i pre8er s" o
atri%ui unei sugestii su%con/tiente proocate de numele s"u
@
0 presupunere ;nt"rit" ;ntr,o oarecare
m"sur" de caracterul cursului s"u ce dura dou" ore' 2u,mi mai amintesc cu precizie su% ce titlu 8igura
acesta ;n programul prelegerilor' Dup" materie0 care0 8ire/te0 plutea oarecum ;n ag0 ar 8i putut s" se
numeasc" Hpsihologia religieiI C /i de altminteri 8oarte pro%a%il c" a/a se /i numea' Aea un caracter
oarecum e)clusi0 nu conta la e)amene0 /i la ea asista numai o m;n" de studeni0 cu o orientare mai
mult sau mai puin reoluionar"0 reo zece,doisprezece' De alt8el m" mir c" nu eneau mai muli0
pentru c" prelegerile lui Nchlepp8uss erau destul de
5 Cu autorizaia de a ine cursuri .lat/&
@ E!"le$$#uss ;nseamn" ;n german" Ht;r;ie,piciorI sau H/chiopI'
D'0T'1 FAUSTUS G 55:
atr"g"toare ca s" Lusti8ice o audien" larg"' Dar s,a adeerit cu ocazia asta c" /i cursurile picante ;/i
pierd din puterea de atracie0 dac" s;nt de un niel intelectual prea ridicat'
Am mai aut prileLul s" spun c" teologia0 prin natura ei0 ;nclin" C /i ;n anumite condiiuni este
o%ligat" C s" dein" demonologie' Nchlepp8uss era un e)emplu din acest punct de edere0 chiar dac"
unul de natur" 8oarte progresist" /i cere%ral"0 deoarece concepia lui demonic" despre lume /i
Dumnezeu era str"%"tut" de o iluminare psihologic"0 ceea ce o 8"cea accepta%il" spiritului modern0
/tiini8ic0 %a chiar pl"cut" acestuia' ;n spriLinul celor de mai sus enea /i 8elul lui de a se e)prima0 ce
impunea mai ales tinerilor' Vor%ea deschis0 8"r" reticene0 clar0 8"r" e8ort /i 8"r" ;ntreruperi0 ;ntr,o
8orm" de e)primare ce putea 8i trimis" direct la tipar0 /i ;n 8ormul"ri cu u/oar" tent" ironic"' 2u inea
cursul de la catedr"0 ci din alt loc0 mai lateral0 pe Lum"tate /ez;nd0 pe Lum"tate rezemat de reo
%alustrad"0 cu ;r8urile degetelor ;mpreunate ;n poale /i cu degetele mari r"/chirate0 %ar%i/onul
desp"rit ;n dou" mi/c;ndu,i,se ;n sus /i ;n Los /i l"s;nd s" sc;nteie ;ntre el /i must"cioara r"sucit" cu
;r80 dini str"lucitori /i ascuii' 7rosolanele relaii cu diaolul ale lui >ump8 erau un Loc de copil ;n
comparaie cu realitatea psihologic" cu care Nchlepp8uss ;l ;m%r"ca pe 2ecurat0 aceast" personi8icare a
lep"d"rii de Dumnezeu' ;ntr,ade"r0 ;n dialectica sa el ;n"la0 dac" ;mi este ;ng"duit s" m" e)prim
ast8el0 ocara p"catului p;n" la Dumnezeu0 iadul p;n" la empireu0 /i proclama nelegiuirea ca o corelaie
necesar" /i congenital" s8ineniei0 iar aceasta0 o permanent" ispit" satanic"0 o incitare aproape
irezisti%il" la pro8anare'
Demonstra toate acestea cu aLutorul ieii su8lete/ti din epoca clasic" de dominare a e)istenei de c"tre
religie C eul mediu cre/tin0 /i anume secolele lui de declin C o epoc" de per8ect" armonie ;ntre
Ludec"torul spiritual /i delincent0 ;ntre inchizitor /i r"Litoare0 cu priire la 8aptul concret al tr"d"rii
8a" de Dumnezeu0 cu priire la pactul cu diaolul0 a%Lecta complicitate cu demonii' =senialul0 ;n
asemenea ;mpreLur"ri0 era ispita la apostazie generat" de ;nsu/i elementul sacrosanct0 era lucrul ;n sine0
/i se mani8esta0 de pild"0 prin 8elul ;n care apostaii ;i spuneau S8intei Fecioare H%oroasaI0 /i prin
e)clamaiile teri%il de grosolane0 o%scenit"ile ;ngrozitoare pe care0
55? G T"oas Mann
;mpin/i de diaol0 le rosteau pe ascuns ;n timpul liturghiei b iar doctorul Schlepp8uss0 cu ;rrurile
degetelor ;mpreunate ;n poale0 le repeta te)tual C din consideraiuni de gust ;mi interzic s" le
reproduc aici0 dar nu ;i 8ac o in" c" nu inea seama de asemenea motie0 ci d"dea preponderen"
/tiinei' 2umai c" era %izar s",i ezi pe studeni not;ndu,/i,le con/tiincios ;n maculatoarele lor cu
coperte de mu/ama' Dup" el0 toate acestea0 orice r"u0 HR"ulI ;nsu/i0 erau o emanaie /i un accesoriu
inelucta%il al chiar s8intei e)istene a luiB Dumnezeu E la 8el /i p"catulD nu aea o e)isten" ;n sine0 ci
po8ta de p"cat e)ista ;n pro8anarea irtuii0 8"r" de care n,ar 8i aut din ce izor;E cu alte cuinteD
consista din saurarea li%ert"ii0 adic" a posi%ilit"ii de a p"c"tui0 care era inerent" actului 8acerii
;nsu/i'
Aici se mani8esta o anume imper8eciune logic" a atotputerniciei /i a ne"rmuritei %un"t"i
dumnezeie/tiE c"ci n,a iz%utit s" dea creaturii0 adic" celui rupt din sine /i care acum era ;n a8ara lui0
incapacitatea de a p"c"tui' Aceasta ar 8i echialat cu re8uzul de a acorda creaturii li%erul ar%itru de a se
;ntoarce cu 8aa de la Dumnezeu C ceea ce ar 8i ;nsemnat o creaiune imper8ect"0 %a chiar n,ar mai 8i
8ost deloc o creaiune /i e)presie a dumnezeirii' Dilema logic" ;n care s,a a8iat Dumnezeu consta ;n
aceea c" nu 8usese ;n stare s" acorde 8"pturii0 omului /i ;ngerilor0 ;n acela/i timp independena ;n
alegere0 deci li%erul ar%itru0 c;t /; harul de a nu putea p"c"tui' $ietatea /i irtutea ;nsemnau a 8ace uz de
li%ertatea pe care Dumnezeu a tre%uit s" o acorde ca atare 8"pturii0 adic" D a nu 8ace uz de ea C ceea
ce0 8ire/te0 dac" te luai dup" Schlepp8uss0 reie/ea c" ar 8i cam acela/i lucru cu o anumit" diminuare
e)istenialist"0 o reducere a intensit"ii ieii creaturii e),tradiine'
Li%ertate' Ce straniu suna cu;ntul ;n gura lui Schlepp8uss F =i0 da0 desigur0 la el aea un accent
religios0 pro8esorul or%ea ca teolog /i n,o dispreuia deloc0 dimpotri"0 scotea ;n relie8 ;nalta
semni8icaie pe care Dumnezeu o acorda acestei idei0 pre8erind s" lase oamenii /i ;ngerii e)pu/i
p"catului dec;t s",i lipseasc" de li%ertate' $er8ect0 atunci li%ertatea era opusul inocenei ;nn"scute0
li%ertatea se chema putina de a r"m;ne credincios lui Dumnezeu din propria ta oin" sau a te inde
demonilor /i a putea /u/oti0 la liturghie0 or%e ;ngrozitoare' Aceasta era o de8iniie o8erit" de
psihologia religiei' Dar li%ertatea
D'0T'1 FAUSTUS G 55+
a
Lucat un rol /i ;ntr,o accepiune poate mai puin spiritual"0 dar nu mai lipsit" de entuziasm0 ;n iaa
popoarelor lumii si ;n 8r"m;nt"rile istoriei' O 8ace /i acum0 cind scriu aceast" %iogra8ie C ;n r"z%oiul
care %B;ntuie cu 8urie ;n momentul de 8at" /i0 cum mi,ar pl"cea0 ;n solitudinea mea0 s" cred0 chiar /i ;n
su8letul si g;ndurile poporului nostru german a8lat su% domnia celui mai temerar si mai a%uzi %un
plac0 ;ncepe0 pentru prima oar" ;n iata iui0 s" se ;ntread"0 ca ;nceputul zorilor0 ce,ar putea s" ;nsemne
li%ertatea' =i0 dar pe remea aceea nu aLunsesem ;nc" at;t de departeF ;n epoca studeniei noastre
pro%lema li%ert"ii nu era sau nu p"rea s" 8ie arz"toare0 /i doctorul Schlepp8uss putea s" dea cu;ntului
;nelesul care i se potriea in cadrul cursului s"u /i s" lase alte sensuri deoparte' O0 de,a/ 8i aut
impresia c" le las" deoparte /i c"0 totalmente a%sor%it de concepia sa psihologic,religioas"0 nu se
g;ndea deloc la celelalte'B Dar se g;ndea0 nu m" puteam lep"da de acest sim"m;nt0 /i determinarea
teologic" pe care o d"dea li%ert"ii aea un caracter apologetic si polemic0 ;ndreptat ;mpotria
de8iniiilor mai HmoderneBIB0 adic"D mai %anale0 simple idei curente0 pe care auditorii lui ar 8i rut poate
s" le implice' #at"0 p"rea c" rea s" zic"0 aem /i noi cu;ntul0 ne st" la dispoziie0 s" nu credei c"
numaiB ;n dicionarele oastre se g"se/te /i c" ideea oastr" despre el este singura citat" de raiune'
Li%ertatea este un lucru 8oarte mare0 este condiia 8acerii0 este ceea ce l,a ;mpiedicat pe Dumnezeu s"
ne 8ac" inulnera%ili la apostazie' Li%ertatea ;nseamn" li%ertatea de a p"c"tui0 iar elaia ;nseamn" a
nu 8ace uz de aceast" li%ertate0 din dragoste pentru Dumnezeu0 care a tre%uit s" ne,o dea'
A/a ar"ta teoria lui0 puin cam tendenioas"0 puin cam r"ut"cioas"0 dac" nu m" ;n/elam cu des";r/ire'
$e scurt0 m" irita' 2u,mi place c;nd cinea rea s" ai%" totul0 c;nd ia adersarului cu;ntul din gur"0 ;l
suce/te /i,l ;n;rte/te /i ;ncurc" noiunile' Asta se petrece ast"zi0 cu o cutezan" 8"r" margini0 /i de aici
rezult" pricina solitudinii mele' Anumii oameni n,ar tre%ui s" or%easc" despre li%ertate0 raiune0
umanitate0 ar tre%ui s" renune din consideraiuni de salu%ritate' Dar tocmai despre umanitate or%ea
Schlepp8uss C 8ire/te0 ;n sensul Hsecolelor clasice ale credineiI pe a c"ror mentalitate ;/i 8undamenta
el e)punerile psihologice' Se edea limpede c" oia s" dea a ;nelege c" umanitatea nu este o inenie
a li%ert"ii de
55. G T"oas Mann
spirit0 c" aceast" idee nu,i aparine numai ei0 ea a e)istat dintotdeauna /i c"0 de pild"0 actiitatea
#nchiziiei era ;nsu8leit" de cea mai mi/c"toare umanitate' Schlepp8uss poestea cum ;n remurile
acelea HclasiceI 8usese aruncat" ;n ;nchisoare0 Ludecat" /i ars" pe rug o 8emeie0 pentru c" timp de /ase
ani de zile0 de trei ori pe s"pt"m;n"0 dar ;n special de s8intele s"r%"tori0 ar 8i aut de,a 8ace cu un duh
r"u0 chiar /i c;nd se a8la al"turi de %"r%atul ei adormit' Femeia se 8"g"duise diaolului ;ntr,at;ta0 ;nc;t
;n al /aptelea an ar 8i deenit cu trup /i su8let prada lui' Dar se n"scuse ;ntr,o zodie %un"0 pentru c"
puin ;nainte de e)pirarea sorocului0 Dumnezeu0 ;n %un"tatea lui0 a l"sat,o s" cad" ;n m;inile #nchiziiei
/i ;nc" de la primele 8aze ale interogatoriului ea a 8"cut m"rturisiri complete /i pline de c"in"0 a/a c" e
8oarte pro%a%il s" 8i aut parte de iertare cereasc"' Se dusese la moarte cu oie %un"0 spun;nd r"spicat
c"0 /i dac" ar putea sc"pa0 pre8er" rugul0 numai s" se poat" iz%"i de puterea demonului' At;t de mult
se sc;r%ise de ia" din pricina murdarului p"cat ce pusese st"p;nire pe ea' Ce 8rumoas" des";r/ire a
culturii ;/i g"sea e)presia ;ns" ;n acest acord plin de armonie ;ntre Ludec"tor /i delincent /i ce cald"
umanitate c"p"ta glas din satis8acia de a 8i smuls0 prin 8oc0 ;n ultima clip" m"car0 acest su8let din
ghearele diaolului /i de a,i 8i prileLuit iertarea diin" F
Schlepp8uss ne 8"cu s" simim acest lucru /i ne atrase atenia C nu numai asupra a ceea ce mai putea
8i numit umanitate dar /i asupra a ceea ce era ea ;n esen"' Ar 8i 8ost a%solut inutil s" 8i 8olosit aici un
alt termen din oca%ularul li%ert"ii spirituale /i de a pomeni de o dezn"d"Lduitoare superstiie'
Schlepp8uss m;nuia /i acest termen ;n numele secolelor HclasiceI0 c"rora le 8usese per8ect necunoscut
de alt8el' Relaiile cu duhul r"u atri%uite 8emeii aceleia 8useser" superstiie inept"0 /i nimic altcea' =a
se lep"dase de Dumnezeu0 se lep"dase de credin" /i asta ;nsemna superstiie' Superstiie nu ;nsemnaD
s" crezi ;n demoni /i ;n duhuri rele0 ci ;nsemna s" ai de,a 8ace cu ele0 trea%" mai rea dec;t ciuma0 /i s"
a/tepi de la ele ceea ce tre%uie s" a/tepi numai de la Dumnezeu' Superstiie ;nsemna s" crezi ;n
insinu"rile /i ;n icleniile r"Lma/ului speei omene/tiE noiunea aceasta cuprindea deci toate
inocaiile0 c;ntecele0 e)orcismele0 toate ;nc"lc"rile r"Li,
D'0T'1 FAUSTUS G 55-
tore/ti0 p"catele0 delictele0 #lagellu "aereti!oru #as!ina8#ioru, illusiones daeon;n & A/a tre%uia
de8init" noiunea de superstiie0 a/a 8usese de8init"0 /i era totu/i interesant cum poate 8olosi omul
cuintele0 cum poate g;ndi cu eleF
2atural0 raporturile dialectice ale r"ului cu s8inenia /i cu %inele Lucau un rol important ;n teodicee0 ;n
Lusti8icarea dat" de Dumnezeu e)istenei r"ului ;n lume0 care0 ;n cursul lui Schlepp8uss0 ocupa un
spaiu ast' R"ul contri%uia la per8eciunea uniersuluiE 8"r" el acesta n,ar 8i 8ost per8ect /i de aceea
Dumnezeu ;l ;ng"duia0 c"ci Dumnezeu era per8ect /i tre%uia deci s" oiasc" per8eciunea C nu ;n
sensul de %ine per8ect0 ci ;n sensul uniersalit"ii /i al cre/terii reciproce a intensit"ii ieii' R"ul era
mult mai r"uB c;nd e)ist" %inele0 %inele era mult mai 8rumos c;nd e)ist" r"ul0 %a0 poate C chestiunea
era controersa%il" C0 poate c" r"ul n,ar 8i 8ost r"u deloc dac" n,ar 8i e)istat %inele /i %inele n,ar 8i
8ost deloc %ine de n,ar 8i e)istat r"ul' Augustinus mersese cel puin at;t de departe ;nc;t s" spun" c"
8unciunea r"ului ar 8i s" permit" %inelui s" ias" mai clar ;n eiden" /i c" acesta place cu at;t mai mult
/i este cu at;t mai l"uda%il cu c;t poate 8i comparat cu r"ul' Aici0 8ire/te0 interenea tomismul cu
aertismentulD ar 8i periculos s" se cread" c" Dumnezeu ar rea ca r"ul s" se ;n8"ptuiasc"' Dumnezeu
nu rea nici s" se ;n8"ptuiasc"0 nici s" nu se ;n8"ptuiasc"0 ci0 8"r" s" rea sau s" nu rea0 el ;ng"duie
domnia r"ului /i 8aptul acesta ine ;n aLutorul per8eciunii' Dar ar 8i o r"t"cire s" se susin" c" Dumne,
zeu a admite r"ul de dragul %ineluiE c"ci nimic nu poate 8i considerat %un dac" nu corespunde ideii de
%ine H;n sineI0 /i nu de %ine accidental' Oricum ar 8i0 spunea Schlepp8uss0 aici se pune pro%lema
%inelui /i 8rumosului ;n a8ara relaiilor cu r"ul /i cu ur;tul C pro%lema calit"ii ;n a8ara comparaiei'
Unde nu e)ist" comparaie0 spunea el0 nu poate 8i or%a nici de greu0 nici de u/or0 nici de mare0 nici de
mic' (inele /i 8rumosul ar 8i sortite atunci la o e)isten" ;n care calitatea ar 8i a%sent"0 o e)isten"
8oarte asem"n"toare unei ine)istente /i poate c" nici nu <r 8i de pre8erat'
5 2"pasta r"Litorilor eretici0 am"girile demonilor .lat/&
5@P G T"oas Mann
2oi scriam toate acestea ;n maculatoarele noastre cu coperta de mu/ama ca s" le ducem0 mai mult sau
mai puin lini/tii0 acas"' Ainind seama de Lalnica ;n8"i/are
a
creatiunii0 ade"rata Lusti8icare a lui
Dumnezeu0 ad"ugam noi Ja dictarea lui Schlepp8uss0 const" ;n aptitudinea lui de,a scoate la ieal"
%inele din r"u' Spre gloria lui Dumnezeu0 aceast" ;nsu/ire tinde0 ;n mod necesar0 s" se e)ercite0 /i ea nu
s,ar 8i putut reela dac" Dumnezeu n,ar 8i 8"cut creatiunea suscepti%il" de p"cat' Altminteri unier,
sului i,ar ii 8ost interzis %inele pe care Dumnezeu este ;n stare s",l scoat" din r"u0 din p"cat0 din
su8erin" /i iciu0 iar ;ngerii ar 8i aut /i ei mai puine prileLuri s",i adreseze osanele' = ade"ratB c" se
;nt;mpl" /i pe dos C istoria ne,arat" asta ;ntruna C din %ine iese mult r"u0 ast8el c" Dumnezeu0 ca s"
eite una ca asta0 ar 8i tre%uit s" 8i ;mpiedicat /i %inele /i deci0 la urma urmei0 n,ar mai 8i tre%uit s" 8ac"
lumea' Ceea ce ;ns" ar 8i contrazis esena lui de creator0 /i de aceea a pl"m"dit,o a/a cum e0 str"%"tut"
de rele0 adic" a tre%uit s,o lase0 ;n parte0 prad" in8luenelor demonice'
2u s,a /tiut niciodat" prea limpede dac" Schlepp8uss ;/i e)puneaBpropriile sale opinii doctrinare sau
era numai chestiunea de a ne 8amiliariza cu psihologia secolelor clasice ale credinei' Desigur0 n,ar 8i
8ost teolog0 dac" nu s,ar 8i raliat0 cu toat" simpatia0 p;n" la unison0 la aceast" psihologie' M" ;ntre%am
de ce prelegerile lui nu atr"geau mai muli tineri0 pentru c" ori de c;te ori era or%a0 ;n ele0 de puterea
demonilor asupra ieii omene/ti0 se)ualitatea Luca un rol important0 /i cum oare ar 8i putut 8i alt8el Q
Caracterul demonic al acestei s8ere era unul din principalele accesorii ale Hpsihologiei clasiceI E ea
considera acest domeniu ca 8iind arena pre8erat" a demonilor0 zona de interenie cea mai indicat"
pentru potrinicul lui Dumnezeu0 2ecuratul0 corup"torul' $entru c" puterea r"Litoreasc" pe care i,o
acordase Dumnezeu era mai mare asupra po8telor c"rnii dec;t asupra oric"ror altor aciuni omene/tiD
nu numai din cauza o%scenit"ii e)terioare a acestor practici0 ci mai presus de toate pentru c"
depraarea primului tat" se transmisese0 su% 8orm" de p"cat originar0 omenirii ;ntregi' Actul
procreaiei0 caracterizat prin hido/enie estetic"0 era e)presia /iM ehiculul p"catului originar C nu era
deci de mirare c" se l"sase diaolului at;ta m;n" li%er" ;n trea%a asta' 2u degea%a ;i
D'0T'1 FAUSTUS G 5@5
spusese lui To%ias ;ngerulD HCei ce se dedau po8telor trupe/ti cad ;n st"p;nirea diaoluluiFI $uterea
demonilor
e
cui%"rit" ;n coapsele omului /i despre ele era or%a c;nd eanghelistul spuneaD HC;nd un
om tare /i ;ntrarmat p"ze/te curtea lui0 auiile lui stau ;n %un" paceI' Acestor cuinte0 8ire/te0 tre%uia
s" li se dea o interpretare se)ual"E totdeauna ;n cuintele criptice tre%uia c"utat un ast8el de ;neles0 /i
tocmai pietatea era aceea care le asculta cu urechea ciulit"'
=ra de mirare ;ns"0 c;t de sla%" se doedise0 dintot,deauna0 paza ;ngerilor pe l;ng" s8inii Domnului0 cel
puin ;n m"sura ;n care se re8er" la HpaceI' Cartea s8ini8or p"rini e plin" de relat"ri din care reiese c"0
chiar dac" ;n8runtaser" toate pl"cerile trupe/ti0 8useser" 8r"m;ntai ;ntr,un hal de necrezut de po8ta de
8emeie' HDatu,mi,s,< mie un ghimpe ;n carne0 un ;nger al Satanei care s" m" %at" cu pumniiFI =ra /i
asta o m"rturisire 8"cut" corintie,nilor0 /i chiar dac" autorul epistolei a 8i rut poate s" ;neleag"
altcea0 de pild" epilepsia sau cea de 8elul "sta C pietatea interpreta ;n 8elul eiE pe %un" dreptate
pro%a%il0 pentru c" instinctul s"u nu d"dea gre/ c;nd punea tentaiile minii ;ntr,o o%scur" relaie cu
demonul se)ualit"ii' Se,nelege c" ispita c"reia ;i rezistai nu era un p"cat0 ci0 dimpotri"0 o ;ncercare a
irtuii' Ni totu/i0 hotarul ;ntre ispit" /i p"cat era greu de tras0 c"ci nu,i oare cea dint;i clocotul
p"catului ;n s;ngele nostru0 /i r;nirea nu cuprinde ea oare destul a%andon ;n 8aa r"ului Q Aici ie/ea din
nou la ieal" unitatea dialectic" a %inelui /i a r"ului0 pentru c" s8inenia 8"r" ispit" nici nu se poate
concepe0 /i ea se m"soar" dup" groz"ia ispitei0 dup" potenialul unui om de a p"c"tui'
De la cine pornea ;ns" ispita Q Cine tre%uia %lestemat din pricina ei Q U/or de zis D ine de la diaol' =l
;i era izorul0 %lestemul se cuenea ;ns" o%iectului' O%iectul0 in8struentu8uF ispititorului0 era
8emeia' #mplicit ea era /i instr;nentu8ul s8ineniei0 c"ci nu e)ist" s8inenie 8"r" clocotul po8tei de
p"cat' Dar mulumirea ce i se aducea deenea amar"' Mai cur;nd p"rea surprinz"tor /i pro8und
semni8icati c"0 de/i omul era0 ;n am%ele lui ;ntruchip"ri0 o 8iin" se)uat"0 /i de/i localizarea
demonicului intre coapse se potriea mai cur;nd %"r%atului dec;t 8emeii0 cu toate acestea %lestemul
c"rnii /i al ro%iei se)uale era z;rlit asupra 8emeii0 a/a c" s,a putut aLunge la zicalaD
5@@ G T"oas Mann
HFemeia 8rumoas" e ca un inel de aur ;n r;tul unei scroa8eI' C;te de 8elul acesta /i altele asemenea0
pornite din ad;ncul inimii0 nu i s,au spus0 din remuri de demult0 8emeiiF =ra or%a de po8ta carnal" ;n
general0 identi8icat" cu 8emeia0 /i de aceea s,a aLuns ca /i senzualitatea %"r%atului s" 8ie trecut" ;n
socoteala 8emeii' De unde /i or%aD HAm a8lat 8emeia mai amar" dec;t moartea0 /i chiar /i o 8emeie
cumsecade e roa%a po8telor trupuluiFI
S,ar 8i putut pune ;ntre%area D Oare %"r%atul cumsecade nu Q Ni %"r%atul s8;nt mai alesFQ Da0 dar asta
era opera 8emeii0 ca ;ntruchipare a ;ntregii senzualit"i de pe 8aa p"m;ntului' Se)ul era domeniul s"u0
/i,atunci cum s,<r 8i putut ca ea0 care se numea #eina, cu;nt ce enea ;n parte de la#ides, ;n parte de
la inus, de la credin" minor"0 s" nu se a8le pe picior de inoat" intimitate cu duhurile impure care
populeaz" acest domeniu0 s" nu 8ie %"nuit" mai cu seam" de relaii cu duhurile impure0 de r"Litorie Q
Ca pild" acea soie ce ausese relaii cu un duh r"u0 al"turi de %"r%atul el care dormea0 /i asta ani de
zile' ;nimce caz0 nu e)istau numai in!ubi , mai e)istau si su!!ubi /i0 ;ntr,ade"r0 un ;n"r nemernic din
perioada clasic" tr"ise cu un idol /i aea s" s8;r/easc" simind urm"rile geloziei diaole/ti'B $entru c"0
dup" c;ia ani se c"s"tori0 mai mult din interes dec;t din ade"rat" iu%ire0 cu o 8emeie de trea%"0 dar
nu reu/i niciodat" s" o Hcunoasc"I ;n sensul %i%lic0 pentru c" totdeauna se ;ra idolul ;ntre ei' Din
pricina asta0 pe %un" dreptate0 8emeia l,a l"sat0 sup"rat"0 /i el s,a "zut silit0 c;te zile a mai aut0 s" se
mulumeasc" cu ne;ng"duitorul idol'
Dup" p"rerea lui Schlepp8uss0 mult mai caracteristic" pentru starea de lucruri psihologice 8usese
incapacitatea su8erit" de un alt t;n"r din acea epoc"E c"ci 8usese loit0 8"r" nici o in" din partea lui0
numai din pricina unei r"Litorii 8emeie/ti0 /i miLlocul prin care se lecuise a 8ost pur /i simpluB tragic'
;n amintirea studiilor 8"cute ;mpreun" cu Adrian oi intercala0 pe scurt0 aici0 poestea0 asupra c"reia
Schlepp8uss st"ruia cu mult spirit'
La Merss%urg0 l;ng" >onstanz0 tr"ia0 c"tre s8;r/itul secolului al OV,lea0 un 8l"c"u de trea%"0 3einz
>lop8geissel ;/i zicea0 /i era dogar de meserie0 %ine 8"cut /i s"n"tos0 li
5 Demon %"r%at'
@ Demon 8emel"'
D'0T'1 FAUSTUS G 5@*
pl"cea o 8at" /i ;l pl"cea /i 8ata0 ("r%el0 8iica unic" a unui clopotar "du0 /i oiau s" se c"s"toreasc"0
dar oina tinerei perechi se iz%ea de ;mpotriirea tat"lui0 c"ci >lop8geissel era s"rac0 iar clopotarul ;i
cerea s",/i 8ac" ;nt;i un rost ca lumea ;n ia"0 s,aLung" me/ter ;n %reasla lui0 /i numai dup" aceea s",i
dea 8ata' #u%irea tinerilor 8usese ;ns" mai puternic" /i cei doi se unir" ;nc" ;nainte de reme' $entru c"
noaptea0 c;nd clopotarul se ducea s" sune clopotele0 >lop8geissel p"trundea la ("r%el /i ;n
;m%r"i/"rile lor 8iec"ruia i se p"rea c" cel"lalt e ceaB mai minunat" 8"ptur" de pe lume'
A/a st"teau lucrurile c;nd0 ;ntr,o zi0 dogarul ;mpreun" cu ali 8l"c"i plecar" la >onstanz0 la hramul unei
%iserici0 undeB petrecur" ziua ;ntreag"0 iar seara0 %ine dispu/i0 hot"r;r" s" se duc" la 8emei0 ;ntr,o
taern"' Trea%a asta nu era pe gustul lui >lop8geissel0 /i nu ru s" mearg"' Dar 8l"c"ii ;/i %"tur" Loc de
el0 ;l 8"cur" neispr"it0 ;i aruncar" or%e proocatoare /i ustur"toare0 d;ndu,i s" ;neleag" c"0 lipsind0
si,ar doedi neputina0 /i cum nu putu r"%da una ca asta0 iar pe de alt" parte nu se cruase nici el la
%"utul %erii se l"s" prostit0 zic;ndD H3oho0 oBs" ,ar"t eu ou" FI /i intr" cu toat" %anda ;n lupanar'
Aci se ;nt;mpl" c" p"i o ru/ine cumplit" /i 8"cu 8ee,8ee' C"ci0 ;mpotria tuturor a/tept"rilor0 c;nd 8u
l;ng" t;rB;tura aceea0 o unguroaic"0 ;/i d"du seama c" i se ;ncuia,ser" %alamalele /i c" nu era ;n stare s",
/i ;mplineasc" datoria de %"r%at0 ceea ce ;l nec"Li peste m"sur"0 dar ;l /i ;nsp"im;nt"' Ni lep"d"tura
aceea0 pe l;ng" c",/i %"tu Loc de dogar0 d"du /i din cap a ;ngriLorare /i zise c"Be cea ce nu miroase a
%ine ;n chestia asta0 c" nu e lucru curatE un 8l"c"u oinic ca el s" nu 8ie ;n stare s" se slo%ozeasc"0 asta
;nseamn" c" a pus dracuB gheara pe el0 i se 8"cuser" pesemne 8armece C /i c;te /i mai c;te' Fl"c"ul o
pl"ti gras s" tac" din gur"0 s" ni; le spun" %"ieilor nimic0 /i se ;ntoarse acas" a%"tut'
C;t ;i 8u cu putin" de repede0 de/i nu 8"r" ;ngriLorare0 ;/i d"du ;nt;lnire cu ("r%el /i0 ;n timp ce
clopotarul tr"gea la clopotele lui0 petrecur" ;mpreun" ceasul cel mai 8ericit' Constat" c" onoarea lui de
8l"c"u se reparase0 si ar 8i putut s" 8ie mulumit' ;n a8ar" de prima /i unica 8ui 8emeie0 3einz nu se
sinchisea de nici una0 /i,atunci de ce s" dea importan" 8aptului ;n sine0 dac" nu o priea pe ea Q Dar de
c;nd cu ;n8r;ngerea aceea ;i r"m"sese o nelini/te ;n su,
5@6 G T"oas Mann
8let care ;l s8redelea /i ;l ;ndemna s" mai ;ncerce0 m"car o dat"0 c<,i Loace iu%itei inimii lui o 8est"0 o
ultim" dat"' De aceea cat" pe ascuns un prileL s",/i m"soare puterile0 puterile sale0 dar /i ale 8etei0 c"ci
ne;ncrederea ;n sine era legat" de o u/oar" /i0 ce,i drept0 duioas"0 dar nelini/tit" %"nuial" ce se ;ndrepta
spre 8iina iu%it"'
;nt;mplarea 8"cu s" 8ie chemat ;n pinia unui c;rciu,mar0 un %urt",erde %oln"icios0 s" stnng"
doagele /i cercurile sl"%ite la dou" %utoaie /i neasta c;rciumarului0 o muieru/c" ;mpieliat"E0 co%or; cu
8l"c"ul nostru ;n pini"0 priindu,l cum luc8a' li m;ng;ie %raul0 i,l trase al"turi de,ai ei s",l m"soare /i
se lingu/i pe l;ng" el at;ta0 ;nc;t ;i 8u cu neputin" s" nuB,i o8ere ceea ce ;ns" carnea lui0 cu toat"
%un"oina spiritului0 se ;nd"r"tnicea s",i re8uze0 a/a c" 8u silit s" spun" c" n,are che80 c" se gr"%e/te0
c" desigur %"r%atul ei a co%ori sc"rile ;ndat" siB sp"l" putina r"m;n;nd dator 8emeii0 care r;dea am"r8t"
/i %atLocoritoare0 cu ceea ce nici un 8l"c"u oinic nu r"m;ne dator'
=ra cu totul uluit0 nu mai /tia ce,i cu el0 /i nu numai cu el0 c"ci %"nuiala care i se strecurase ;n su8let
;nc" de la prima ;nt;mplare ;l st"p;nea acum cu totul /i ;n g;ndul lui nu mai ;nc"pea nici o ;ndoial" c"
picase ;n ghearele diaolului' Ni,atunci0 pentru c" era ;n Loc /i m;ntuirea s"rmanului s"u su8let0 /i
onoarea lui de %"r%at0 se duse la pop" /i i se spoedi pe de,a ;ntregulE c" nu,i lucru curat cu el0 c" nu
mai era ;n puteri /i de 8iecare dat" c;nd d"dea de o 8emeie r"m;nea neputincios0 a8ar" doar de una
singur"0 /i c" nu ;nelegea cum se poate ;nt;mpla una ca asta /i ;ntre%a dac" nu cuma /tia religia reun
aLutor p"rintesc la asemenea n"past"'
2umai c"0 pe remea aceea si prin acele locuri0 se r"sp;ndiser" cumplit nu numai molima r"Litoriei0 ci
/i nenum"rate alte eresuri0 p"cate /i tic"lo/ii izor;te din ea0 toate uneltiri ale 2ecuratului0 du/manul
spiei omene/ti0 scornite ;ntru p;ng"rirea m"reiei Domnului0 /i p"storii su8letelor aeau datoria s"
egheze cu stra/nic" luare,aminte' $opa0 cunosc;nd /i r"scunosc;nd asemenea tertipuri diaole/ti care
prin r"Li 8"ceau neputincio/i %"r%ai ;n toat" puterea0 se duse cu spoedania lui >lop8geissel la mai,
mani lui ierarhici /i 8ata clopotarului 8u arestat"0 supus" la cercet"ri0 /i m"rturisi sincer /i deschis c"
da0 ea0 tem;ndu,se pentruBcredina iu%itului si ca nu cuma s" se duc" s" mai petreac" /i ;n alt" parte
p;n" a nu aLunge al ei
D'0T'1 FAUSTUS G 5@:
;n 8aa lui Dumnezeu /i a oamenilor0 luase de la o muiere0 o putoare0 %"iesi" de meserie0 ni/te
8armece0 o ali8ie0 8recat"0 dup" c;te ii spusese0 cu gr"sime de copil mort ne%otezat0 cu care ali8ie
8"cuse0 ;n tain"0 pe spinarea lui 3einz al ei0 odat"0 pe c;nd ;l ;m%r"i/a0 un anume semn0 ca s" nu,i mai
8ie team" c,o s",l piard"'B Luar" atunci ;n cercetare /i pe %"iesi"E aceasta t"g"dui cu ;ner/unare'
Tre%uir" s" o dea pe mina autorit"ilor mirene /i sB,o lase ;n seama lor0 care aeau la ;ndem;Bn"
miLloace de interogare ce nu se potrieau %isericiiE /i dup" oarecare presiuni ie/i la lumin" tocmai ce
era de a/teptatD c" putoarea de %"iesi" ;ncheiase de 8apt o ;noial" cu diaolulE el ;i ap"ruse odat" ;n
chip de c"lug"r cu un picior de ap /i o ;nduplecase s" se lepede de Dumnezeu /i de credina cre/ti,
neasc"0 rostind ni/te %lesteme ;nsp"im;nt"toare0 dar ;n schim% o ;n"ase cum s" 8ac" nu numai leacul
acela de iu%ire0 ci /i alte dresuri de ru/ine0 ;ntre care /i o ali8ie cu care dac,a; 8i uns o %ucat" de 8emn
oarecare0 aceasta se ridica /i plutea ;n "zduh ;mpreun" cu cel ce credea ;n r"Li0 ;mpreLur"rile ce
pecetluiser" ;noiala dintre necuratul /i %a%" n,au putut 8i scoase la ieal" dec;t puin c;te puin /i dup"
constr;ngeri repetate0 dar i se 8"cea p"rul m"ciuc" ;n cap c;nd le a8lai'
;n ce o prie/te pe ("r%el0 care 8usese dus" ;n ispit" nu de,a dreptul de diaol0 ci prin unealta lui0 totul
depindea de m"sura ;n care m;ntuirea ei era primeLduit" de primirea /i 8olosirea leacului %lestemat'
Spre nenorocul 8etei clopotarului0 %a%a m"rturisi c" Spurcatul o ;ndemnase s",i c;/tige c;t mai muli
adepi0 si c" pentru 8iecare 8"ptur" omeneasc" atras" pe calea lui /i ispitit" s" 8oloseasc" r"Lile0 o a
ap"ra tot mai mult de 8ocul cel e/nic0 a/a c"0 dac" se a str"dui cu rednicie s",i adune prozelii0 a
aLunge s" capete o pa"z" de az%est0 care s,o 8ereasc" cu totul de 8l"c"rile iadului'
Ceea ce curm" /irul zilelor 8etei' 2eoia de a,i sala su8letul de la pierzare0 de a i,l sc"pa din ghearele
diaolului0 sacri8ic;ndu,i trupul0 era eident"' Ni cum0 ;n a8ar" de asta0 din pricina depra"rii0 care se
;ntindea tot mai mult0 se 8"cuse simit" amarnic neoia unei pilde0 8ur" arse0 pe dou" ruguri al"turate0
dou" r"Litoare0 cea %"tr;n" si cea t;n"r"' 3einz >lop8geissel0 cel r"Lit0 sta0 cu capul descoperit0 ;n
gloata de priitori /i %ol%orosea rug"ciuni' Aipetele ;n"%u/ite de 8um0 r"gu/ite /i ciudate0 ale iu%itei
sale ;i
5@? G T"oas Mann
p"reau glasul diaolului pe care,l scoteau din ea cu sila si scr;/nind din dini' Din ceasul acela sc"p" de
su% puterea r"Lii ru/inoase care,l 8"cuse neputincios0 c"ci nici n,apucase %ine s" se r"ceasc" cenu/a
iu%itei sale /i era din nou ;n plin"tatea %"r%"iei0 de care 8usese lipsit mi/ele/te'
2,am putut uita niciodat" poestea asta reolt"toare0 at;t de caracteristic" pentru spiritul cursului lui
Schlepp' 8uss0 /i nu mi,am putut lini/ti nici aprehensiunile pe care mi le prooca' Vor%isem despre asta
pe,atunci ;ntre noi0 Adrian si cu mine adic"0 dar /i cu prileLul discuiilor din cercul HSin8riedIE ;ns"
nici lui0 totdeauna reticent si taciturn c;nd era or%a de pro8esorii s"i /i de prelegerile lor0 si nici
colegilor s"i de 8acultate0 nu reu/isem s" le st;rnesc indignarea ;ntr,o m"sur" care s" potoleasc"
oroarea ce mi,o proocase anecdota asta /i0 mai ales0 comportarea lui >lop8geissel' Ni ast"zi ;nc"0 ;n
g;nd0 ;l apostro8ez ehement /i,i spun c",Bi un m"gar /i,un asasin ;n cel mai deplin ;neles al
cu<ntului' Ce neoie aea0 n"t"r"ul0 s" se duc" s" se pl;ng" popii Q Ce neoie aea s" se duc" s",/i
;ncerce puterile la alte 8emei0 c;nd aea una0 pe care,o iu%ea at;t de mult0 ;nc;t al"turi de altele era rece
/i HneputinciosI Q Ce,nsemna0 ;n cazul "sta0 Hneputin"I0 c;nd l;ng" ("r%el era ;n stare a,/i ar"ta
dragosteaQ #u%irea este0 8"r" ;ndoial"0 un modB no%il de r"s8" se)ual /i dac" nu e 8iresc a te da ;n l"turi
chiar /i c;nd nu e dragoste la miLloc0 nimic nu e mai ne8iresc dec;t s,o 8aci atunci c;nd iu%irea e)ist" si,
i st" la ;ndem;n"' 2ici or%" c" ("r%el ;l prinsese pe 3einz al ei /i,l HlegaseI0 dar nu cu arcanul
diaolului0 ci cu raLa dragostei0 cu oina seduc"toare de a /i,l p"stra /i cu care,l 8ermeca /i,l 8erea de
alte 8emei' C" acest miLloc de protecie ;si s%orea e8icacitatea /i in8luena asupra temperamentului
8l"c"ului0 aLutat din punct de edere psihologic de ali8ia r"Lit" /i de credina 8etei ;n e8ectele sale0 s;nt
dispus s" admit0 cu toate c" mi se pare mult mai Lust /i mai simplu s" priesc chestiunea din punctul
lui de edere0 al 8l"c"ului0 si s" atri%ui ina neputinei sale0 de care se speriase at;t de proste/te0 unei
st"ri de spirit pretenioase0 create de dragoste' Dar /i acest punct de edere implic" recunoa/terea unei
anumeBputeri miraculoase naturale a su8letului0 capacitatea acestuia de a aciona0 determinant /i
modi8icator0 asupra 8actorului organic,tru,pesc C /i tocmai acest aspect0 ca s" zic a/a magic0 al ches,
tiunii era0 se,nelege0 cel pe care Schlepp8uss ;l scotea
D'0T'1 FAUSTUS G 5@+
intenionat ;n eiden" ;n comentariile sale asupra cazului >l<p8geissel'
O 8"cea ;ntr,un sens a/a,zic;nd umanist0 ca s" pun" ;n aloare ;nalta idee pe care ar 8i aut,o acele
secole pretins o%scurantiste despre condiia superioar" a corpului omenesc0 ;l socoteau mai no%il dec;t
toate celelalte aliaLe de su%stane p"m;ntene0 iar ;n aptitudinea lui de a su8eri modi8ic"ri prin in8luena
8actorului su8let edeau e)presia superiorit"ii0 a rangului s"u ;nalt ;n ierarhia corpurilor' Spaima sau
m;nia ;l 8"ceau s" ;nghee sau s" se,aprind"0 m;hnirea ;l mistuia0 la %ucurie ;n8lorea0 se putea ;nt;mpla
ca o simpl" sc;r%" imaginar" s" produc" e8ectul 8iziologic al unei m;nc"ri alterate0 ca simpla priire
aruncat" pe o 8ar8urie de 8ragi s" acopere cu %u%e pielea unui alergic0 iar de pe urma unei in8luene pur
psihice se putea s" apar" o %oal" sau s" se produc" chiar moartea' De la p"rerea sa su8letul dispune de
aptitudinea de a modi8ica propria sa su%stan" corporal" nu era dec;t un pas0 un pas necesar spre
coningerea0 ;ntemeiat" pe o %ogat" e)perien" a omenirii0 c" /i un su8let str"in ar putea0 /tiind /i
oind C deci prin r"Litorie C0 s" modi8ice o su%stan" corporal" str"in"E cu alte cuinte D se con8irma
realitatea magiei0 a in8luentei demoniace0 a r"Litoriei0 /i tot domeniului a/a,numite8or superstiii ;i
8useser" smulse anumite 8enomene0 ca de pild" deochiul0 comple) de mani8est"ri concentrat ;n legenda
despre puterea uciga/" a priirii unui asilisc' Ar 8i 8ost neomenesc /i condamna%il s" se t"g"duiasc"
8aptul c" un su8let impur ar putea0 intenionat sau neintenionat0 s" determine0 printr,o simpl" priire0
tul%ur"ri 8izice nocie asupra altora0 mai ales asupra copiilor0 a c"ror su%stan" ginga/" este deose%it
de recepti" #a eninul unei ast8el dIe uit"turi'
Ast8el or%ea Schlepp8uss la cursul s"u e)clusi C e)clusi prin spiritul /i prin caracterul lui
;ndoielnic0 H;ndoielnicI e un cu;nt e)celent0 i,am acordat totdeauna mult" preuire din punct de
edere 8ilologic' Te ;ndeamn"0 ;n acela/i timp0 s" te apropii de un lucru /i s",l eii0 ;n orice caz deci la
o 8oarte circumspect" apropiere0 /i st" su% lumina echioc" a ceea ce e demn de luat ;n considerare /i a
ceea e r"u 8amat ;ntr,un o%iect sau ;ntr,un om'
C;nd ;l ;nt;lneam pe Schlepp8uss pe strad" sau pe culoarele uniersit"ii0 puneam ;n salutul nostru
;ntreaga
li
5@. G T"oas Mann
stim" pe care0 prelegere de prelegere0 ne,o inspira ;naltul niel intelectual al cursului s"u0 dar el ;/i
scotea p"l"ria cu un gest mai larg dec;t al nostru0 rostindB un D HUmila dumneaoastr" slug"I'
O#V
Mistica ci8relor nu m" atrage deloc0 /i de c;te ori constatam aceast" ;nclinare la Adrian0 la care se
mani8estase dintotdeauna0 discret0 dar categoric0 mi se str;ngea inima' Faptul ;ns" c" precedentul
capitol s,a nimerit s" poarte num"rul O###0 considerat ;n general ca ne8ast si prooc;nd o oarecare
aersiune0 g"se/te cu toate acestea0 la mine0 un sentiment inoluntar de aBpro%are0 /i aproape c" s;nt
tentai s",l consider cea mai mult dec;t o simpl" ;nt;mplare' St;nd /i Ludecind drept este totu/i or%a
doar de o coinciden"0 pentru c"0 ;n 8ond0 ;ntregulI ansam%lu al celor petrecuteB /i tr"ite la
Uniersitatea din 3alle constituie o unitate 8ireasc"0 ;ntocmai ca /i con8erinele lui >retzschmar0
despre care am or%it maBi ;nainte0 /i numai din consideraie pentru cititor0 totdeauna ;n a/teptarea unui
popas0 a unei ;ntreruperi /i a unei relu"ri0 am diizat ;n mai multe capitole o materie care0 dup" opinia
mea0 a poestitorului0 nu Lusti8ic" aceast" compartimentare' A/a c"0 dac" ar 8i 8ost dup" mine0 ne,am
a8la tot la capitolul #O0 /i doctorul Schlepp8uss a aut parte de ci8ra O### numai B mulumit" 8irii mele
concesie' #,o las cu drag" inim" C cea mai mult chiar0 a/ 8i pus eu ;nsumi0 cu aceea/i drag" inim"0
ci8ra O### ;ri 8runtea noianului de amintiri din anii de studenie de la 3alle0 pentru c"0 dup" cum am
mai spus0 atmos8era acestui ora/0 climatul lui teologic0 nu,mi pria /i participarea mea caB auditor la
cursurile lui Adrian eBra un sacri8iciu pe care,l 8"ceam cu destul" nepl"cere0 ;n numele prieteniei
noastre'
$rieteniei noastre Q A/ spune mai cur;ndD a mea0 pentru c" el nu insista deloc s" 8im ;mpreun" c;nd
audia cursurile lui >ump8 sau pe Schlepp8uss0 mai ales c" uneori ;mi negliLam pentru asta propriile
mele cursuri' O 8"ceam de %un"oie0 dintr,o dorin" imperioas" de a asculta ce asculta el0 de a /ti ce
;n"a el0 cu un cu;ntD de a aea griL" de el C pentru c" astaBmi s,a p"rut totdeauna a%solut necesar0
chiar dac" inutil' Ce ciudat amestec de sentimente dureroaseD st"ruina neclintit" si totodat"
D'0T'1 FAUSTUS G 5@-
con/tiina inutilit"ii ei' ;mi d"deam seama c" m" a8lam ;n 8aaBunei e)istene care putea 8i
supraegheat"0 dar nu modi8icat" /i nici in8luenat"0 /i neoia mea0 dorina mea de a aea ochii aintii
asupra lui0 de a nu m" dezlipi de el un pas0 cuprindea0 in mare m"sur"0 presentimentul c" ;ntr,o %un" zi
oi 8i dator s" depun m"rturie %iogra8ic" despre impresiile tinereii sale' Un lucru0 cel puin0 e lim,
pede D nu pentru a l"muri de ce nu,mi pria mie la 3alle am st"ruit mai ;ndelung asupra celor de mai
sus0 ci din acela/i moti din care am intrat ;n at;tea am"nunte si ;n priina con8erinelor de la
>aisersaschern ale lui Sen,dell >retschmar0 anume pentru c" in /i chiar s;nt dator s",l 8ac pe cititor s"
asiste la e)perienele intelectuale ale lui Adrian'
Din acela/i moti l,a/ inita pe cititor s" ne ;nsoeasc"0 peB noi0 tinerii 8ii ai muzelor0 ;n e)cursiile
;ntreprinse in a8ara ora/ului 3alle0 c;nd era reme %un"' Toi m" /tiau concet"ean /i prieten intim al
lui Adrian /i0 cu toate c" nu studiam teologia0 8"ceam impresia c" port un interes deose%it ;n""turii
lui Dumnezeu /i m" %ucuram de o primire amical" ;n cercul Asociaiei cre/tine studene/ti HSin8riedI0
ceea ce mi,a adus ;n repetate r;nduri ;ng"duina s" iau parte la aceste plim%"ri ;n grup0 consacrate
des8"t"rii ;n miLlocul naturii ;nerzite0 creaia lui Dumnezeu'
2oi doi participam numai la unele dintre e)cursiile organizate0 pentru c"0 nu mai e neoie s" spun0
Adrian nu era un mem%ru prea zelos al asociaiei0 iar adeziunea /i,o marca mai mult prin acte de
prezen" dec;t /i,o e)ercita cu regularitate0 /i nu,l preocupa ;ntr,o m"sur" serioas"' Mai mult din
politee /i ca s" dea doad" de %un"oin" acceptase s" 8ie ;nscris la HSin8riedI0 dar0 su% di8erite pre,
te)te0 mai ales la ad"postul migrenei0 asista destul de rar la reuniunile lor care ineau locul %eiilor de
prin c;rciumi /i cu toate c" trecuseBun an ;ntreg0 raporturile lui cu cei /aptezeci de %"iei care
constituiau masa asociaiei nu numai c" nu aLunseser" la#rere et !o!"on , dar p;ri" /i tutui,rea 8r"easc"
i se p"rea deplasat" /i se ;ncurca de cele mai multe ori ;n ea' Cu toate acestea se %ucura din partea lor
de consideraie /i aclamaiile ;n cor cu care era ;nt;mpinat c;nd ;/i 8"cea C e cazul s" spunD ;n mod
e)cepional C
5 $rieteni la toart" .#r&/&
5*P G T"oas Mann
apariia la reo /edin" ;n camera a8umat" din 8und a %irtului lui Miitze0B chiar dac" ;nchideau ;n ele a
nuan" de ze8lemea la adresa izol"rii sale oluntare0 e)primau totu/i o sincer" %ucurie' C"ci %"ieii
puneau pre pe participarea lui la dez%aterile teologice /i 8ilozo8ice C c"rora le imprima0 cu toate c"
nu le prezida0B o ;ntors"tur" interesant" prin intereniile sale0 dar mai ales prin aptitudinile lui muzi,
cale0 8oarte utile pentru ei0 c"ci /tia s" le acompanieze c;ntecele la pian0 8"c;ndu,le s" sune mai plin /i
mai ;nsu,8leitor dec;t iz%utiser" alii care ;/i ;ncercaser" ;naintea luiBputerile ;n trea%a astaF Solicitat de
pre/edintele asociaiei (aTprins!i0 un %runet de/irat0 cu priirea %laLin" oalat" puin de pleoape /i cu
gura pungit" de parc,ar 8i rut s" 8luiere0 des8"ta adunarea cu piese de solist0 o tocat" de (ach0 o 8raz"
de (eethoen sau Schumann' Dar c;teodat" se a/eza chiar neinitat la pianul cu sunet ;n8undat din
camera asociaiei0 care amintea at;t de mult de instrumentul impropriu din sala Hde utilitate o%/teasc"I0
la care Sendell >retzschmar ne ;mp"rt"/ea ;n""tura sa0 si se cu8unda ;n improizaii li%ere0 ;ncerc"ri
de tot 8e,ful C asta ;nainte de deschiderea /edinei0 p;n" a nu se aduna toi mem%rii' 2,am s" uit
niciodat" 8elul lui de a intra0 salut;nd cu g;ndul aiurea /i 8"r" m"car s",/i scoat" pardesiul0 preocupat0
;ncordat0 duc;ndu,se de,a dreptul la pian0 ca /i cum ;n 8ond acesta ar 8i 8ost scopul enirii lui acolo0 si
atac;nd iguros0 sco;nd ;n eiden" cu spr;nce,nele ridicate sunete de pasaL0 ;nl"nuiri de acorduri0
pentru a ;ncerca preg"tiri /i rezol"ri0 la care pro%a%il c" meditase pe drum' Dezl"nuirile astea la pian
p"reau ca o neoie de spriLin /i ad"post0 ca /i cum l,ar 8i intimidat sala si cei ce,o populau /i,/i c"uta
acolo0 adic" ;n sine ;nsu/i ;n 8ond0 un re8ugiu ca8e s",l 8ereasc" de am%iana str"in" /i n"ucitoare ;n
care intrase'
Dac" se,nt;mpla s" c;nte mai ;ndelung0 l"s;ndu,se purtat de,un g;nd o%sedant0 8r"m;nt;ndu,l0 d;ndu,i
mereu alte 8orme0 se g"sea mereu c;te unul s",l ;ntre%e0 de pild" micul $ro%st0 tipul aspirantului0 %lond0
cu p"r cam lung /i pom"datD
C Ce,iastaQ
C 2imic0 r"spundea Adrian cu o mi/care scurt" din cap0 ce sem"na mai cur;nd cu un gest cu care te
aperi de,o musc"'
C Cum nimic0 riposta $ro%st0 c;nd totu/i c;ni QF
D'0T'1 FAUSTUS G 5*5
C Fantazeaz"0 ;l l"murea de/iratul (aTorins!i cu aer de cunosc"tor'
C Fantazeaz" QF e)clama $ro%st sincer ;nsp"im;ntat /i ochii s"i al%a/tri0 sp"l"cii c"tau piezi/ la
8runtea lui Odrian0 parc" s,ar 8i a/teptat s,o ad" ;ncins" de 8e%r"'
R;sul era generalE r;dea chiar /i Adrian0 ;mpreun;ndu,/i m;inile pe clape /i l"s;ndu,/i capuBl pe ele'
C Ah0 $ro%st0 mare do%itoc mai e/tiF zicea (aTorins!i' #mproiza0 nu e/ti ;n stare s" pricepi at;ta
lucru Q C;nta ce,i enea ;n cap ;n clipa aia'
C Cum pot s",i in",n cap a/a deodat" at;tea sunete0 /i la dreapta /i la st;nga0 riposta $ro%st ap"r;ndu,
se0 /i cum poate s" spun" c",i nimic ceea ce c;nt" chiar atunciBQ Cum poi s" c;ni cea ce nu e)ist" Q
C ?0 da0 spunea (aTorins!i cu %l;ndee' $oi s" c;ni ceea ce ;nc" nu e)ist"'
Ni,l mai aud ;nc" pe,un anume Deutschlin0 >onrad DeuBtschlin0 unul scurt /i,ndesat0 cu /uie de p"r
pe 8runte0 ad"ugindD
C A 8ost odat"0 o reme0 dragul meu $ro%st0 c;nd nu era ;nc" nimic din toate c;te s;nt'
C Te rog s" m" crezi''' V" rog s" m" credei0 oi toi0 interenea Adrian0 c"0 ;ntr,ade"r0 nu era nimic0
;n dep8i,nul ;neles al cu;ntului'
Tre%uia s" se,ndrepte de /ale0 din poziia ;n care,l ;ndoise r;sul0 /i i se citea pe 8a" c" nuB,i enea la
;ndem;n"0 parc,ar 8i 8ost dat de gol' BDar ;mi aduc aminte c" se ;n8iripase apoi o discuie mai lung"0 /i
interesant"0 socot0 stimulat" mai ales de acest Deutschlin0 asupra elementului creaie0 st"ruindu,se
asupra ;ngr"dirilor pe care aceast" noiune le,a aut de suportat din partea a numero/i 8actori
pree)isteniD cultur"0 tradiie0 imitaie0 conenie0 rutin"0 nu ;ns" 8"r" a se recunoa/te ;n cele din urm"
C priind din punct de edere teologic C ;n elementul creator omenesc o palid" oglindire a 8iinei
diine0 un ecou al atotputernicei chem"ri la ia"0 iar ;n inspiraia creatoare propriu,zis"0 o
indiscuta%il" emanaie cereasc"'
De alt8el C /i 8ie zis asta numai ;n treac"t C ;mi 8"cea pl"cere c" /i eu0 cel tolerat0 proenit de la o
8acultate pro8an"0 puteam c;teodat"0 c;nd eram solicitat0 s" contri%ui la amuzarea asistenei0 c;nt;nd la
iola dBamore' Muzica se a8la la mare cinste ;n cercul acesta0 chiar dac" rolul ei era de un anumit 8el0 ;n
acela/i timp rigid0 principial /i con8uzD
5*@ G T"oas Mann
auditorii edeau ;n ea o art" diin" /i erau datori s" ai%" 8a" de ea o HatitudineI romantic" /i cucernic"
totodat"0 caB /i 8a" de natur" C muzica0 natura0 elaia oioas" erau deBalt8el noiuni ;nrudite /i
regulamentare ;n asociaie0 /i dac" pomeneam mai susBde H8iii muzelorI0 termenulB0 chiar dac" dup"
unii nu s,ar potrii unor studeni ;n teologie0 ;/i g"se/te totu/i Lusti8icarea ;n acest amestec de
sentimente0 ;n spiritul piet"ii ne;ngr"dite0 al contempl"rii lucide a 8rumosului0 ce d"dea na/tere /i
acelor plim%"ri ;n miLlocul naturii la care rein acum'
De dou" sau trei ori ;n cursul celor patru semestre c;t am stat noi la 3alle0 ele s,au 8"cut in !or$ore9
(aTorins!i ;i conoca pe toi cei /aptezeci de studeni' La asemenea e)pediii ;n mas" noi doi0 Adrian
/i cu mine0 n,am participat niciodat"' Dar se 8ormau0 pentru ie/iri de 8elul acesta0 /i grupuri mai mici0
;nchegate dup" a8init"i0 /i a/a0 ;n compania unor colegi mai r"s"rii0 mergeam /i noi doi0 destul de des'
$rintre ei era chiar pre/edintele asociaiei0 apoi Deutschlin cel scurt /i,ndesat0 /i un anume Dungers,
heim0 un Cari on Teutle%Ben /i ;nc" reo doi,trei tineri pe nume 3u%me&er0 Matth"us Arzt /i
Schappeler' De numele lor ;mi aduc %ine aminte0 /i ;ntruc;ta /i de 8izionomiile lor0 dar socotesc inutil
s",i descriu'
S" l"s"m deoparte ;mpreLurimile imediate ale ora/ului 3alle0 o c;mpie nisipoas"0 pentru c" s;nt lipsite
de orice 8armec0 dar in c;tea ceasuri trenul0 urc;nd de,a lungul r;ului Saale0 trenul te duce ;n
;nc;nt"torul inut al Turin,giei /i acolo0 de cele mai multe ori la 2aum%urg sau la ApolBda0 locul de
na/tere al mamei lui Adrian0 co%oram din tren /i echipai cu rucsac /i cu gluga de ploaie0 porneam la
drum apBostole/te0 ;ntocmai ca ni/te cal8e de me/te/ugari de pe remuri0 um%l;nd zile,ntregi de dimi ,
neaa p;n" seara0 m;nc;nd pe la hanuri0 prin sate0 sau chiar pe p"m;ntul gol0 poposind la reo margine
de cr;ng0 si de multe ori dormeam in paie0 ;n /ura reunui "ran0 ca dimineaa0 c;nd se ieau zorile0 s"
ne sp"l"m /i s" ne,nior"m la Lghea%ul lung al unei ci/mele cu ap" curg"toare' Felul acesta interimar
de ia"0 ;ntoarcerea in chip de musa8iri a t;rgoeilor /i intelectualilor la primitiismul rustic0 la glia
matern"0 cu certitudinea ;ns" c" 8oarte cur;nd ai oie0 %a chiar e/ti o%ligat s" reii ;n s8era H8ireasc"I a
con8ortului %urghez0 acest regres oluntar0 aceast" simpli8icare se ;n"luia cu u/urin"0 aproape ;n mod
necesar0 ;ntr,o
D'0T'1 FAUSTUS G 5**
um%r" de arti8icial0 de condescenden"0 de diletantism0 de comic0 pe care con/tiina noastr" nu se s8ia
deloc s,o m"rturiseasc" /i de %un" seam" c" ei i se datora z;m%etul ;ng"duitor /i puin ze8lemist cu
care ne m"sura c;te,un "ran c"ruia,i ceream paie0 s" ne culc"m' Ceea ce 8"cea ca acest z;m%et s" ai%"
un oarecare aer de %un"oin"0 %a chiar de ;ncuiinare0 era tinereea noastr"E /i se poate merge p;n" la
a spune c" tinereea este unica punte legitim" ;ntre H%urghezI /i HnaturalI0 c" este o stare pre%urghez"
purt"toare a romantismului studeniei /i al peregrin"rilor cal8elor de me/te/ugari0 c" este ;rstBa
romantic" prin e)celen"' Aceasta era 8ormula la care Deutschlin0 iguros ;n cele intelectuale0 reducea
pro%lema c;nd0 seara0 ;nainte de a adormi0 st"team de or%" ;n /ur"0 la lumina chioar" a unui 8elinar de
graLd0 ce ardea ;ntr,un col al ad"postului de,o noapte0 /i ne cu8undam ;n analiza pro%lematicii ieii
noastre de atunci0 dar colegul nostru nu omitea s" adauge c" e o total" lips" de %un,gust ca tinereea s"
;ncerce s",/i e)plice tinereea D O 8orm" de ia" care se comenteaz" /i se analizeaz" pe sine
procedeaz" la propria sa disoluie0 /i nu are e)isten" real" dec;t ceea ce tr"ie/te direct /i incon/tient'
=ra contrazisE ;l contraziceau 3u%me&er /i Schappeler0 /i nici Teutle%en nu era de acord' Frumos ar 8i0
ripostau ei0 dac" numai maturitatea ar aea dreptul s" Ludece tinereea0 iar aceasta s" nu poat" 8i dec;t
un o%iect de cercetareBpentru alii0 ca /i cum n,ar poseda spirit o%iecti' Dimpotri"0 areBaceast" calitate
chiar /i atunci c;nd ea ;ns"/i e ;n cauz"0 /i tre%uie s" i se ;ng"duie s",/i spun" cu;ntul asupra tinereii
;n calitatea ei de tineree' La urma urmei e)ist" cea care se cheam" sentimentul ieii0 echialent
oarecum cu con/tiina de sine0 /i,atunci0 dac" am admite c" aLung;nd la con/tiina de sine %rice 8orm"
de ia" se anihileaz"0 ar ;nsemna s"Badmitem c"0 ;n general0 n,ar mai 8i cu putin" iaa ;nsu8leit"' O
simpl" e)isten" ;n letargie /i incon/tien"0 o e)isten" de ihtiosaur nu ;nseamn" nimic0 /i ;n zilele
noastre tre%uie s" stai pe picioarele tale0 per8ect lucid /i0 cu o con/tiin" clar"0 s",i a8irmi 8orma de
ia" care i,e proprie C c"ci a durat destul p;n" s" se aLung" ca tinereea s" 8ie recunoscut" su% acest
aspect'
' C Dar recunoa/terea asta a enit mai cur;nd din partea pedagogiei0 adic" a %"tr;nilor0 /i nu a
tinerilor0 se auzi
5*6 G T"oas Mann
glasul lui Adrian' ;ntr,o epoc" ;n care se or%ea /i de Hsecolul copiluluiI /i ;n care s,a inentat /i
emanciparea 8emeilor0 o epoc" ;n general predispus" la mari concesii0 tinereea s,a pomenit si ea
grati8icat" cu titlul de H8orm" de ia" independentaBI /i0 natural0 s,a gr"%it s" 8ie de acord cu asta'
C 2u0 Leer!iihn0 se ;mpotriir" 3u%me&er si Schappeler0 /i ceilali ;i spriLinir"'
;n chestiunea aceasta0 Adrian n,aea dreptate0 cel puin n,aea dreptate ;n cea mai mare parte' Se
a8irmase ;nsu/i sentimentul ieii tineretului /i0 datorit" trezirii con/tiinei sale0 el se impusese
lumiiB;ntregi0 chiar dac" aceast" recunoa/tere nu ausese loc ;ntr,o atmos8er" cu totul ostil"'
C 2icidecum0 r"spunse Adrian' 2,a e)istat nici o ostilitate' =ra de aLuns0 pe remea aceea0 s" spuiD
HAm un sentiment al ieii care mi,e propriuI /i ;ndat" ;/i scoteau p"l"ria ;n 8aa ta /i ;i 8"ceau o
plec"ciune' ;n cazul "sta tineretul a mers0 cum se zice0 ca ;n %r;nz"' De alt8el0 nu "d ce,ar 8i de
o%iectat dac" tineretul /i remea lui s,ar ;nelege per8ect'
C De ce e/ti at;t de acru0 Leer!iihn Q = %ine0 nu,i a/a0 c" s,a aLuns ast"zi ca societatea %urghez" s"
admit" drepturile tineretului /i c" se recunoa/te demnitatea acestei perioade de dezoltare Q
C O0 desigur0 zise Adrian' Dar dumneaoastr" ai pornit0 oi ai pornit0 noi am pornit de la ideea'''
Fu ;ntrerupt de un hohot de r;s0 din pricina poticnelii lui' Cinea C cred c" M"tthaus Arzt C ziseD
C Asta,i curat Leer!iihn F $rogresia a 8ost admira%il"0 ;nt;i ne zici Hdumneaoastr"I0 apoi reu/e/ti s"
ne tu,tuie/ti /i c;nd0 ;n 8ine0 aLungi s" zici Hrio;I0 parc",ti ;nepene/te lim%a0 tre%uie s" scoi or%a cu
cle/tele0 indiidualist ;nr"it ce e/tiF
Adrian re8uz" s" accepte epitetul acesta' = cu totul nelalocul lui0 ziceaE nu,i citusi de puin
indiidualist0 e un adept categoric al colectiit"ii'
C ;n teorie0 poate0 ripost" Arzt0 dar cu condiia s" nu te ;nglo%ezi /i pe tine0 care,o prie/ti de sus'
De alt8el0 or%ind despre tineret0 tot de sus ;l prie/te0 zise Arzt0 ca /i cum n,ar 8ace si el parte dintre
ei0 /i ar 8i cu totul incapa%il s" adere la colectiitate0 s" i se supun"0 iar c;t despre umilin"0 nu prea /tie
mare lucru'
D'0T'1 FAUSTUS G 5*:
Adrian par" atacul susin;nd c" n,a 8ost or%a0 aici0 de umilin"0 ci dimpotri"0 deBsentimentul con/tient
de a tr"i' Deutschlin intereni cer;nd ca Leer!iihn s" 8ie l"sat s",/i spun" g;ndul p;n" la cap"t'
C 2,aeam altcea de spus0 rosti Adrian' S,a pornit de la ideea c" raporturile tineretului cu natura ar
8i mai str;nse dec;t ale %urghezului matur C cam ca 8emeia deci0 socotindu,se c" ar 8i mai apropiat" de
natur"0 ;n comparaie cu %"r%atul' Dar nu pot 8i de acord cu punctul "sta deBedere' 2,am impresia c"
tineretul e mai intim legat de natur"' A/ spune mai cur;nd c" are 8a" de ea o atitudine timid" /iB
reticent"0 ;n 8ond0 de ;nstr"inare' Omul se deprinde cu latura sa natural" numai o dat" cu ;rsta0 /i nu,/i
domole/te dec;t cu greu nelini/tea proocat" de ea' Tocmai tineretul0 /i m" re8er la elita 8ui0 mani8est"
un sentiment de team" ;n 8aa naturii0 o dispreuie/te0 adopt" o atitudine de ostilitate' Ce ;nseamn"
natura Q $"duri /i c;mpii Q Muni0 copaci /i marea0 prieli/ti 8rumoase Q Dup" p"rerea mea0 tineretul e
mult mai puin sensi%il la ele dec;t omul ;n ;rst"0 potolit' T;n"rul riu,i c;tu/i de puin ;nclinat s"
contempleze /i s" guste natura' =l e orientat mai mult l"untric0 e preocupat mai mult de intelect0 are
predispoziii spirituale0 tot ceea ce e material ;i repugn"'
0 C Guod deonstraus 0 spuse cinea0 poate c" Dun,gersheim0 noi drumeii de,aici din paie0 care
m;ine om urca ;n $"durea TurinBgiei0 c"tre =isenach /i Sart%urg'
C Tu spui totdeauna Hdup" p"rerea meaI0 intereni un altul' Vrei s" spui0 de %un" seam"D Hdin
e)periena meaI'
C M" ;ninuii0 r"spunse Adrian0 c" iau tineretul de sus /i c" nu m" ;nglo%ez ;n el /i iat" c" acum0
deodat"0 susinei c" m" su%stitui lui'
BC Leer!uhn are despre tineree p"rerile sale personale0 intereni Deutschlin0 dar este eident c" /i el
o consider" ca o 8orm" de ia" speci8ic"0 /i c" tre%uie respectat" ca atare0 ceea ce mi se pare esenial'
=u m,am ridicat ;mpotria analiz"rii tinereii de c"tre tineret ;n m"sura ;n care 8aptul acesta anihileaz"
caracterul direct al raporturilor cu iaa' Su% aspectul con/tiinei de sine ea consolideaz" iaa0B /i ;n
acest sens0 reau s" spun ;n
5 Ceea ce doedim .lat&/&
5*? G T"oas Mann
aceast" m"sur"0 o apro%' #deea de tineree este un priilegiu /i o calitate a poporului0 a poporului
nostru germanC celelalte aproape c" nu /tiu de ea0 ignor" aproape cu totul tinereea ca sentiment ;n
sine0 s;nt uimite de comportarea plin" de personalitate a tineretului german0 comportare ;ncuiinat"0
apro%at" de clasele mai ;rstnice0 /i s;nt uimite chiar /i de ;m%r"c"mintea sa0 care n,are nimic %urghez'
;i prie/te F Tineretul german reprezint"0 tocmai prin 8aptul c" e tineret0 ;nsu/i spiritul poporului0
spiritul german0 t;n"r /i cu un iitor str"lucit deschis ;naintea sa C imatur dac" rei0 dar ce,are a 8aceF
Faptele mari ale germanilor au 8ost totdeauna rodul unei enorme lipse de maturitate0 si nu degea%a
s;ntem noi poporul Re8ormei' Dar /i ea a 8ost o oper" a lipsei de maturitate' Matur era %urghezul
8lorentin al Rena/terii care0 ;nainte de a se duce la %iseric"0 ;i spunea soieiBsale D H=i0 hai s" ne plec"m
;n 8aa r"t"cirii populare F
Q4
Dar Luther era destul de lipsit de maturitate0 era destul Hdin poporI0 din
Hpoporul germanI0 ca s" aduc" credina cea nou"0 credina puri8icat"' Unde,ar aLunge lumea dac,ar 8i
ca ulti,mu8 cu;nt s",l ai%" maturitatea F 2oi0 cu lipsa noastr" de maturitate0 om mai r"sp;ndi ;nc" ;n
lume multe ;nnoiri0 multe reoluii'
Dup" aceste cuinte ale lui Deutschlin o reme se a/ternu t"cerea' =ra eident c"0 ;n ;ntuneric0 pe
8iecare ;l 8r"m;nta sentimentul tinereii personale /i naionale0 amalgamate ;ntr,o patetic" unitate'
#ncontesta%il c" pentru cei mai muli termenul Henorma lips" de maturitateI aea cea m"gulitor ;n el'
L,am auzit pe Adrian curm;nd t"cereaD
C Tare,a/ rea s" /tiu0 cum se 8ace0 ;n 8ond0 c" s;ntem at;t de necopi0 at;t de tineri0 cum spui tu C ca
popor0 adic"' La urma urmei enim tot de,acolo de unde au pornit si celelalte popoare0 /i s,ar putea ca
istoria noastr" s" ne 8i creat iluzia unei anume tinerei din pricin" c" am ;nt;rziat puin ;n a ne reg"si0 ;n
a aLunge la o con/tiina comun"'
C (ine;neles c" nu,i a/a0 r"spunse Deutschlin' Tinereea0 ;n cea mai ;nalt" accepiune a cu;ntului0
n,are nimic comun cu istoria politic"0 n,are a%solut nimic comun cu istoria ;n general' =ste o entitate
meta8izic"0 este esen"0 este structur" /i destin' 2,ai auzit niciodat" de germanismul ;n deenire0 de
germanul ;n drumeie0 de
D'0T'1 FAUSTUS G 5*+
germanismul ;n etern" mi/care Q Dac" rei0 germanul e e/nicul student0 eternul lupt"tor ;ntre
popoare'''
C Ni reoluiile sale0 ;i t"ie or%a Adrian cu un r;s scurt0 s;nt scamatoriile de %;lci ale istoriei
uniersale'
C Foarte spiritual0 Leer!uhn' Dar m" surprinde c" protestantismul t"u ;i ;ng"duie s" ai at;ta haz' La
neoie0 ceea ce numesc eu tineree poate 8i luat /i ;n serios' A 8i t;n"r ;nseamn" a 8i spontan0 ;nseamn"
a 8i r"mas aproape de izoarele ieii0 ;nseamn" a te ridica /i a te desc"tu/a de lanurile unei ciilizaii
perimate0 a cuteza acolo unde altora le lipse/te curaLul aciunii0 /i anume0 a te cu8unda din nou ;n
elementar' CuraLul tinereii este spiritul Hdeenirii prin moarteI0 ideea morii /i a rena/terii'
C = oare asta at;t de german Q ;ntre%a Adrian' Rena/tere s,a chemat odat" rinas!iento /i s,a
petrecut ;n #talia0Biar H;napoi la natur"I s,a propo"duit pentru prima oar" pe 8ranuze/te'
C A 8ost o ;nnoire ;n cultur"0 prima0 r"spunse Deutschlin0 /i cealalt"0 sentimentalism pastoral'
C Din sentimentalismul "sta pastoral0 insist" Adrian0 a ie/it Reoluia Francez"0 iar Re8orma lui
Luther n,a 8ost Bdec;t o mlB"di" a Rena/terii0 o potec" etic" ocolit"0 aplicarea ei ;n domeniul religios'
C Religios0 tu singur ai spus,o' #ar domeniul religios este0 ;n orice caz /i ori/iunde0 cu totul altcea
dec;t ;mprosp"tare arheologic"0Bdec;t r"sturnare critic" a unei societ"i' Religiosul e0 poate0 tinereea
;ns"/i0 e spontaneitatea0 curaLul /i pro8unzimea ieii personale0 e oina si posi%ilitatea deB a cunoa/te
/i tr"i0B cu deplin" italitate0 8irescul /i demoniacul e)istenei0 a/a cum au aLuns din nou0 prin
>ier!egaard0 ;n con/tiina noastr"'
C Tu consideri religiozitatea drept un dar speci8ic german Q ;ntre%" Adrian'
C ;n sensul pe care i l,am dat eu0 ca tineree su8leteasc"0 spontaneitate0 credin" ;n ia"0 caalcada lui
Diirer ;ntre moarte /i diaol CB indiscuta%il'
C #ar Frana0 ara catedralelor0 ara al c"rei rege ;/i zicea preacrestinul si care a dat teologi ca (ossuet
si $ascal Q
C = mult de,atunci' S;nt secole de c;nd istoria a ales Frana pentru misiunea de a 8i 8ora anticre/tin"
din =uropa' $entru 7ermania e ala%il contrariul0B ar tre%ui s" Ntii /i s" simi /i tu asta0 Leer!uhn0
dac" n,ai 8i Adrian
5*. G T"oas Mann
Leer!uhn0 reau s" spunD prea rece ca s" 8ii t;n"r0 prea inteligent ca s" 8ii religios' #n %iseric"0 poi s,
aLungi departe cu inteligena0 ;n religie0 nu'
C Mulumiri;e mele0 Deutschlin0 spuse Adrian iz%ucnind ;n r;s' Cum s,ar e)prima =hren8ried >ump8
;
n
nemeasca noastr" eche si drag"0 mi,ai zis,o de la o%raz0 8"r" ocoli/uri' Am o ag" %"nuial" c" nici
;n %iseric" n,am s,aLung departe0 dar ce e sigur e c"0 ;n orice caz0 8"r" ea n,a/ 8i aLuns teolog' Ntiu
8oarte %ine c" cei mai ;nzestrai dintre oi0 care l,ai citit pe >ier!egaard0 a/az" ade"rul0 chiar /i pe
cel etic0B;n su%iecti0 /i au oroare de e)istena gregar"' Dar nu m" pot ralia la radicalismul ostru C
care de altminteri n,o s" d"inuiasc" mult" remeE nu,i dec;t o licen" studeneasc" C nu m" pot ralia
zic la separaia !ier!egaardianB" pe care o 8acei ;ntre %iseric" /i cre/tinism' =u "d ;n %iseric"0 chiar
asBa cum e ea ast"zi0 secularizat" /i ;m%urghezit"0 o citadela a ordinii0 o instituie de disciplinare
o%iecti"0 de canalizare0 de indiguire a ieii religioase0 8"r" de care s,ar descompune totul ;ntr,o
r"t"cire su%iectiist"0 ;ntr,un haos ori%il0 ;ntr,un ocean demoniac' A separa %iserica de religie ;nseamn"
a renuna la a separa religiozitatea de ne%unie'''
C #a ascultai''' ia ascultaiF spuser" c;ia' DarD
C Are dreptate0 le,o retez" scurt si sincer Matth"us Arzt0 c"ruia ceilali ;i ziceau HsocialistulI pentru
c" 8actorul social era pasiunea luiE ca socialist cre/tin cita adesea a8orismul lui 7oethe0 dup" care
cre/tinismul ar 8i 8ost o reoluie politic"0 dar e/u;nd0 a deenit una moral"' Ni acum0 spunea el0 ar
tre%ui s" dein" din nou politic0 /i anume social0 acesta ar 8i ade"ratul /i unicul miLloc de disciplinare
a 8enomenului religios0 ale c"rui primeLdii de r"t"cire Leer!iihn nu le 8ormulase r"u deloc'
Socialismul religios0 8enomenul religios legat de 8actorul social0 asta era pro%lema0 a g"si leg"tura
potriit"0 de asta depindea totul0 /i teonomia tre%uia unit" cu aciunea social"0 cu menirea des";r/irii
societ"ii0 menire l"sat" de Dumnezeu' Credei,m"B0 zicea el0 e or%a0 ;n primul r;nd0 de cre/terea0 de
dezoltarea unui popor industrial cu simul r"spunderii0 a unei naiunii industriale internaionale0 care
s" poat" construiB ;ntr,o %un" zi o erita%il" /i
l Teonomia a8irm" legarea aciunii morale de oina diin"0 spre deose%ire de HautonomieI'
D'0T'1 FAUSTUS G 5*-
dreapt" societate economic" european"' =a a ;nm"nun,chia0 a cuprinde toate impulsurile creatoare0
le cuprinde chiar de pe acum0 ;n germene0 nu numai pentru ;n8"ptuirea tehnic" a unei organiz"ri
economice noi0 a unei igieniz"ri ;n pro8unzime a raporturilor itale 8ire/ti0 ci /i pentru ;ntemeierea unei
noi ordini politice'
Redau or%ele acestor tineri ;ntocmai cum au 8ost rostite0 chiar e)presiile lor0 luate dintr,un Largon
saant0 de a c"rui preiozitate g"unoas" nu,/i d"deau c;tu/i de puin seamaE %a dimpotri"0 le 8"cea
pl"cere s",l 8oloseasc"0 p<r;ndu,li,se comod0 a%solut 8iresc s" Longleze simplist /i ioi cu noiuni
comple)e /i pretenioase' HRaporturi itale naturaleI /i HteonomieI 8"ceau parte din aceste preiozit"iE
lucrurile astea ar 8i putut 8i spuse si mai puin alam%icat0 dar atunci n,ar mai 8i 8ost lim%a 8or saant"
de intelectuali'JLe pl"cea s" spun" Hpro%leme crucialeI0 or%eau despre Hspaiul sacruI sau despre
Hspaiul politicI sau Hspaiul academicI0 despre Hprincipiul structuralI0 despre Hraporturile de tensiune
dialectic"I sau despre Hcorespondene e)istenialisteI /i a/a mai departe' Cu %raele ;ncruci/ate su%
cap'DeutschlinBpuse deci pro%lema crucial" a originii genetice a societ"ii economice preconizate de
Arzt' Aceast" origine nu era nimic altcea dec;t raiunea economic"0 /i o societate economic" nu poate
reprezenta nici ea nimic altcea dec;t aceast" raiune'
c C Tre%uie s" 8im %ine l"murii0 Matth"us0 zise el0 c" idealul social al organiz"rii economice a
societ"ii ;/i are originea ;n g;ndirea autonom" iluminist"0 cu un cu;nt ;ntr,un raionalism pe care
amploarea 8orelor supraraio,nale /i su%raionale nu l,au p"truns' Tu crezi c" din simpla
comprehensiune /i raiune omeneasc" poi dezolta o ordine echita%il" /i0 8"c;i;d aceast" Ludecat"0 pui
semnul egal ;ntre HechitateI /i Hutilitate social"I0 /i mai crezi c" acestea or da na/tere unei noi ordini
politice' Spaiul economic este ;ns" cu totul altcea dec;t spaiul politic0 iar ;ntre conceptul de utilitate
economic" /i con/tiin" politic" implicat" de istorie nu e)ist" c"i directe de tranziie' 2u ;neleg cum
poi 8ace o asemenea eroare' Sistemul politic e de resortul statului0 /i acesta este o putere0 o 8orm" de
autoritate determinat" nu de utilitate0 ci ea comport" /i calit"i caracteristice di8erite de cele la
;ndem;na unui delegat patronal sau a unui secretar de sindicat0 de pild"
56P G T"oas Mann
onoarea /i demnitatea' $entru asemenea calit"i0 dragul meu0 lumea spaiului economic nu o8er"
corespondenele de e)isten" necesare'
C Ah0 Deutschlin0 ce tot ;ndrugi0 zise Arzt' Ntim doar 8oarte %ine0 sociologi moderni cum s;ntem0 c"
/i statul e determinat de 8unciuni utilitare' De aci putereaB lui Luris,dicional"0 de aci asigurarea
securit"ii' Ni,apoi0 tr"im ;ntr,o er" economic"0 economicul a deenitBpur /i simplu caracterul istoric al
remii noastre0 iar onoarea /i demnitatea n,ar ;mpinge carul statului nici cu un pasB mai departe dac" n,
ar dispune el ;nsu/i de aptitudinea de a recunoa/te e)act raporturile economice /i de a le diriLa'
Deutschlin 8u de acord' Dar t"g"dui c" 8unciunile utilitare ar constitui raiunea esenial" de a 8i a
statului' Legitimitatea statului rezid" ;n maiestatea lui0 ;n sueranitatea lui0 /i deci nu depinde de
preuirea indiidului0 pentru c" Cb ;n total" contrazicere cu mo8turile din Contractul social C statul e
pree)istent indiidului' Relaiile paraindiiduale ar aea aceea/i origine spontan" ca si oamenii luai
indiidual0 /i dac" un economist nu poate melege statulB0 e tocmai pentru c" nu ;nelege nimic din
8undamentarea lui transcendental"'
Von Teutle%en ad"ug"D
C V"d0 indiscuta%il0 cu o doz" de simpatie leg"tura dintre social /i religios preconizat" de ArztE ;n
orice caz0 ea e mai %un" dec;t nimic0 /i Matth"us are per8ect" dreptate c;nd spune c" esenialul
pro%lemei se reduce la a g"si leg"tura necesar"' Dar pentru ca acea cone)iune s" 8ie cea necesar"0 s"
8ie /i religioas" si politic" ;n acela/i timp0 tre%uie s" 8ie a poporului0 s" 8ie naional"0 /i ;ntre%area pe
care mi,o pun este dac" o societate economic" poate genera un nou caracter naional' $riii regiunea
RuhruluiD g"sii acolo centre de aglomerare uman"0 dar n,aei ;nc" celule ale unui nou neam' Ducei,
" ;ntr,o zi cu personalul de la Leuna la 3alle C ei edea /ez;nd gr"mad" muncitori care se pricep
s" or%easc" 8oarte %ine despre tari8e0 dar din discuiile lor n,o s" reias" c" actiitatea ;n comun a dat
na/tere unor oarecare 8ore cu caracter naional' ;n spaiul economic domne/te din ce ;n ce mai mult o
8inalitate dez%"rat" de orice alt caracter'''
C Dar nici naionalul nu,i in8init0 aminti un altul0 poate 3u%me&er sau Schappeler0 nu,mi mai aduc
aminte %ine' 2oi teologii nu tre%uie s" admitem ca poporul s" 8ie
D'0T'1 FAUSTUS G 565
considerat etern' Capacitatea de entuziasmare pare cea 8oarte l"uda%il0 /i neoia de credin" e un
lucru a%solut 8iresc al tinereii0 dar0 ;n acela/i timp0 ;nseamn" /i o ispit"0 si tre%uie e)aminat" cu mare
atenie su%stana noilor leg"turi care ast"zi0 c;nd li%eralismul e pe moarte0 ne s;nt o8erite din toate
p"rileE se impune a le eri8ica autenticitatea0 a eri8ica dac" o%iectiul creator al acestor leg"turi are o
e)isten" real"0 sau dac" nu cuma e doar produsul0 s" zicem0 al unui romantism de structur"0 care,/i
8"ure/te o%iectie ideologice pe c"i 8ormale0 ca s" nu zic 8ictie0 8eu cred0 sau mai cur;nd m" tem0 c"
idolatrizarea conceptului de naiune /i statul "zut utopic s;nt tocmai ast8el de leg"turi 8ormale0 /i o
m"rturisire de credin" 8a" de ele0 s" zicem0 de e)emplu0 8a" de 7ermania0 are un caracter an0
neo%ligator0 e str"in ca su%stan" /i n,are un coninut calitati indiidualizat' Despre asemenea lucruriB
nu ;ntrea%" nimeni0 /i c;nd cinea strig" H7ermaniaI /i declar" c" acesta,i leg"m;ntul lui0 nu tre%uie s"
8ac" nici o doad" /i nu,l ;ntrea%" nimeni nimic despre el ;nsu/i0 despre c;t germanism ;ntruchipeaz"0
reau s" zic ;n sens calitati0 /i ;n ce m"sur" este capa%il s" sluLeasc" a8irm"rii ;n lume < unei 8orme de
ia" germane' Asta numesc eu 8ormalism sau0 mai %ine zis0 8eti/ismul numelor0 /i0 dup" opinia mea0
asta,i pur" idolatrie ideologic"'
# C 2imic de zis0 3u%me&er0 intereni Deutschlin0 tot ce spui tu e 8oarte Lust /i0 ;n orice caz0 recunosc
c" prin critica ta ne,ai apropiat de miezul pro%lemei' L,am contrazis pe Matth"us Arzt pentru c" nu,mi
conine proeminena principiului utilit"ii ;n spaiul economicE dar s;nt per8ect de acord cu el c;nd
spune c" teonomia ;n sine0 cu alte cuinte 8enomenul religios ;n general0 cuprinde cea 8ormal0 cea
a%stract0 c" necesit" o ;mplinire0 sau o aplicare0 sau o alori8icare terestr"0 empiric"0 o mani8estare
concret" de supunere la poruncile lui Dumnezeu' Ni la asta Arzt ine cu socialismul /i Cari Teutle%en
cu naionalismul' Or0 tocmai acestea s;nt cele dou" leg"turi ce ne s;nt o8erite ast"zi spre alegere'
Contest c" ar e)ista o supralicitare de ideologii0 de c;nd 8ormula goal" a li%ert"ii nu mai tenteaz" pe
nimeni' 2u e)ist" ;ntr,ade"r dec8t aceste dou" posi%ilit"i de supunere religioas" /i de realizare
religioas"D socialul /i naionalul' 2enorocirea 8ace ;ns" ca am%ele s" implice /i ;ndoieli0 /i primeLdii0 /i
chiar 8oarte serioase' Despre un anume 8or,
56@ G T"oas Mann
malism g"unos0 at;t de 8recent ;nt;lnit0 /i despre lipsa d
e
su%stan" a unei m"rturisiri personale de
credin" naional" a or%it 3u%me&er /i0 generaliz;nd0 ar tre%ui ad"ugat c" nu are nici o raiune s" lupi
pentru o%iectiz"ri ;n"l"toare0 dac" 8aptul ;n sine nu genereaz" nici o repercusiune /i nici o ;nsemn"tate
asupra concepiei personale de ia"0 ci se reduce la a 8i numai prileL de demonstraii s8or"itoare0
printre care consider /i Lert8irea e)altat" a ieii' Un sacri8iciu autentic presupune ;ntrunirea unei du%le
alori /i a unui du%lu coninut calitatiD al cauzei /i al sacri8icatului''' Or0 ne,am a8lat uneori ;n 8aa
unor cazuri ;n care su%stana personal" a celui sacri8icat aea un coninut 8oarte %ogat in0 s" lu"m de
pild" D germanism0 /i la care o%iectiarea ca Lert8" a 8ost total inoluntar"0 iar m"rturisirea de adeziune
la cauza poporului nu numai c" lipsea cu des";r/ire0 ci era t"g"duit" ;n modul cel mai categoric0 a/a
c" tragismul sacri8iciului consta tocmai ;n acest con8lict0 dintre esena Lert8ei /i atitudinea indiidului'''
Dar0 de aLuns pentru ast",sear" despre ata/amentul 8a" de naiune' C;t prie/te ;ns" noiunea de
HsocialI0 ea prezint" inconenientul c"0 dup" ceB ;n domeniul economic totul a 8ost rezolat ;n cele mai
%une condiiuni0 pro%lema ;mplinirii rostului e)istenei /i a unei iei duse cu demnitate r"m;ne tot at;t
de deschis" ca /i ast"zi' Vom aLunge ;ntr,o %un" zi s" edem instaurat" e)ploatarea economic"
uniersal" a glo%ului0 ictoria total" a colectiismului C per8ect0 /i,atunci0 cu asta a 8i disp"rut /i
nesigurana relati" a omului0 pe care caracterulBsocial catastro8ic al sistemului capitalist o las" ;nc" s"
d"inuiasc"0 ceea ce ;nseamn" c" a 8i disp"rut chiar /i amintirea ultimului estigiu de primeLduire a
ieii omene/ti0 /i cu asta orice pro%lematic" spiritual" ;n general' Ni te ei ;ntre%a atunci0 la ce %un s"
mai tr"ie/ti'''
C Ascult"0 Deutschlin0 ;ntre%" 1rzt0 ai rea cuma s" menii sistemul capitalist pentru c" p"streaz"
ie amintirea primeLduirii ieii omene/ti Q
C 2u0 dragul meu Arzt0 asta nu0 r"spunse Deutschlin puin iritat' Dar poate c" mi,e ;ng"duit s" atrag
atenia asupra antinomiilor tragice de care e plin" iaa'
C 2u,i neoie s",i atrag" cinea atenia asupra lor0 o8t" Dungersheim' S;nt o ade"rat" nenorocire0 /i
orice om cu sentiment religios e dator s" se ;ntre%e dac" lumea asta e ;ntr,ade"r opera unui
Dumnezeu milosti sau de
D'0T'1 FAUSTUS G 56*
nu,i cuma rodul unei cola%or"ri''' s" nu mai spun cu cine'
C Ce,a/ rea eu s" /tiu0 intereni on Teutle%en0 e dac" /i tineretul altor popoare st" a/a ca noi ;ntins
pe paie /i se chinuie cu pro%leme /i antinomii'
C C;tu/i de puin0 r"spunse Deutschlin cu dispre' Su% aspectul spiritual ei o duc0 cu toii0 mult mai
u/or /i mult mai comod'
C Tineretul reoluionar rus ar tre%ui e)ceptat0 opina Arzt' Dac" nu m"B;n/el0 e)ist" acolo o
emotiitate discursi" inepuiza%il" /i a nai%ii de mult" tensiune dialectic"'
C Ru/ii0 zise sentenios Deutschlin0 au pro8unzime0 dar n,au 8orm"' Cei din Apus au 8orm"0 dar n,au
pro8unzime' 2umai noi0 germanii0 le aem pe am;ndou" la un loc'
C Dac" nici asta nu,i un leg"m;nt naional'''F r;se 3u%me&er'
C = pur /i simplu leg"m;ntul cu ideea0 ;l asigur" Deutschlin' =ste e)igena despre care " or%eam'
Aem ;ndatoriri e)cepionale0 dar m"sura ;n care ni le,am ;ndeplinit p;n" acum nu,i e)cepional"
deloc' La noi0 ;ntre datorie /i ;mplinire0 discrepanta este mult mai mare dec;t la alii0 tocmai pentru c"
nielul la care noi situ"m datoria este 8oarte ;nalt'
C Ar tre%ui totu/i ca ;n chestiunile astea s" 8acem a%stracie de aspectul naional0 aertiz"
Dungersheim0 /i s" edem pro%lematica legat" de e)istena omului modern ;n genere' De 8apt0 de c;nd
s,a pierdut ;ncrederea spontan" ;n sine0 rezultat" pe remuri din ;ncadrarea ;ntr,o ordine de ansam%lu
pree)istent"0 m" re8er la o ordine a;nd impregnat ;n ea un caracter sacru0 care e)ercit" o oarecare
aciune intenionat" asupra ade"rului reelat''' de la pr"%u/irea ei0 zic0 /i de la geneza societ"ii
moderne0 raporturile noastre cu omul /i cu lucrurile aii deenit in8init de comple)e /i de dispersate0 /i
acum nu mai e)ist" dec;t pro%lematic" si incertitudine0 ast8el ;nc;t ideea de ade"r amenin" s"
s8ir/easc" ;n resemnare /i dezn"deLde' Scrutarea orizontului ;n c"utarea unei ie/iri din aceast" des,
compunere /i a unor ;nceputuri de ordine este general"0 chiar dac" putem admite c" pentru germani ea
e deose%it de gra" /i de st"ruitoare0 /i c" ceilali nu su8er" chiar at;t
566 G T"oas Mann
din cauza destinului lor istoric0 8ie pentru c" s;nt mai pu' ternici0 8ie pentru c" s;nt mai o%tuzi'''
C Mai o%tuzi0 hot"r; on Teutle%en'
C A/a spui tu0 Teutle%en' C;nd ;ns" noi 8acem din acuitatea /i din con/tiina pro%lematicii istorico,
psiholo,gice o onoare naional" /i identi8ic"m c"utarea unei noi ordini glo%ale cu germanismul0 s;ntem
pe cale s" ne 8ormul"m un mit de o autenticitate discuta%il"0 dar de o indiscuta%il" tru8ie0 /i anume
mitul naional cu structura romantic" de tip r"z%oinic0 care nu,Bi altcea dec;t un p"g;nism naturist
garnisit cu puin cre/tinism0 iar lui Cris,tos ;i punem pecetea de HcomandantI al o/tilor cere/tiI' Asta
;ns" e o atitudine indu%ita%il ameninat" de demonism'''
C =i /i Q 8"cu Deutschlin' Totdeauna ai s" dai peste 8ore demonice ;n spatele calit"ilor %azate pe
ordine ale oric"ror mi/c"ri itale'
C S" spunem lucrurilor pe nume F intereni Schappeler Jse poate s" 8i 8ost ;ns" 3u%me&erK'
Demonicul e ceea ce pe neme/te se cheam" porniri' Ni 8aptele stau ast8el c"0 ;nc" de pe acum0 aceste
porniri <u 8ost puse s" 8ac" propagand" pentru tot 8elul de solicit"ri de ;nregimentare0 ;n acela/i timp
8iind ;nglo%ate unor idealisme etuste0 c"rora psihologia instinctelor ;ncearc" s" le dea o spoial" nou"
/i s" creeze impresia seduc"toare a unei realit"i mai consistente' Dar tocmai din pricina asta s,ar putea
ca solicitarea s" 8ie simpl" am"gire'''
Aici pot spune H/i a/a mai departeI0 pentru c" a enit remea s" pun cap"t reproducerii acestor discuii
C sau unei asemenea discuii' ;n realitate ele nu se ispr"eau niciodat" sau se prelungeau t;rziu ;n
noapte0 cu e)presii ca Hatitudini %ipolareI /i Hanaliz" con/tient" a istorieiI0 Hcalit"i supratemporaleI0
Hnatur" ontologic"I0 Hdialectic" logic"I /i Hdialectic" realist"I0 ;n discuii saante0 trudnice0 8antastice0
care piereau ;n neant0 adic" ;n somn0 la care ne ;ndemna mereu (aTorins!i0 pre/edintele0 c" doar
m;ine diminea" C dar era aproape diminea" C tre%uia s" plec"m din nou la drum0 dereme' 2atura
milosti" aea somnul gata preg"tit0 pentru ca s" lase discuia s,alunece ;n el /i s,o legene,n uitare0
am"nunt demn de preuit0 /i Adrian0 care de mult nu mai spusese nimic0 o m"rturisea ;n c;tea cuinte
rostite pe c;nd ;/i potriea culcu/ulD
D'0T'1 FAUSTUS G 56:
C Da0 noapte %un"' = un noroc c" putem s,o spunem' Ar tre%ui ca totdeauna discuiile s" ai%" loc
;nainte de culcare0 la ad"postul somnului care s,apropie' Tare,i nepl"cut0 dup" o disput" intelectual"0
s" tre%uiasc" s" te plim%i ;ncoace /i,ncolo cu mintea treaz" /i lucid" F
C $"i0 ast<,i o atitudine eazionist"0 mai morm"ia reunul dintre noi0 dup" care ;n /ura noastr"
r"sunau primele s8or"ieli sonore0 mani8est"ri ;mp"cate de alunecare ;n egetati0 /i minunatei noastre
tinerei ;i aLungeau c;tea ore ca s" i se restituie tonicitatea necesar" pentru a ;mpleti %ucuria
contempl"rii naturii /i su8letul plin de recuno/tin" cu dez%aterile teologico,8ilozo8ice de rigoare0
dez%ateri care nu s8ir/eau aproape niciodat"0 /i ;n care ne opuneam /i ne impuneam unii altora0 ne
;n"am /i ne proocam unii pe alii' Cam prin iunie0 c;nd din "g"unile dealurilor ;mp"durite ce
str"%at %azinul Turingiei se re"rsau miresmele p"trunz"toare ale iasomiei /i m"linului0 aeam parte de
minunate zile de hoin"real" prin inutul acesta destul de d"ruit de natur"0 roditor0 lipsit aproape cu totul
de industrie0 cu satele ghemuite0 prietenoase0 primitoare0 cu casele din %;rne /i chirpiciE iar dac"
treceam din zona agricol" pur" ;n cea ;n care precump"nitoare era cre/terea itelor0 /i urmam poteca
;n"luit" ;n legende a/ternut" pe crestele acoperite de moli8i /i 8agi0 ale lui >ammge%irge0 potec"
numit" /i Rennsteig0 perspectiele se des8"/urau ;n ad;ncime p;n" ;n alea Serrei0 ineau de la
Fran!enTald0 c"tre =isenach0 /i p;n" la 3orselstadt0 /i prieli/tea deenea din ce ;n ce mai 8rumoas"0
mai interesant"0 mai romantic"0 iar cele spuse de Adrian despre insensi%ilitatea tineretului ;n 8aa
naturii sau despre somn0 cum c" e %ine s",l 8olose/ti ca ;ncheiere a disputelor intelectuale0 nu p"reau s"
mai stea ;n picioare' 2u mai st"teau ;n picioare nici chiar pentru el ;nsu/i0 /i c;nd migrena nu,l 8"cea s"
amueasc"0 participa la discuie0 asiduu0 /i chiar dac" natura nu iz%utea s",i smulg" e)clamaii
e)taziate Jse mulumea s" prieasc" cu o anumit" rezer" meditati"K0 nu m" ;ndoiesc deloc c"
imaginile0 ritmurile0 melodiile ei pline de m"reie ;i p"trundeau mai ad;nc ;n su8let dec;t colegilor s"iE
iar mai t;rziu0 unele pasaLe de o 8rumusee pur"0 eterat"0 ce se relie8au ;n opera lui de,o at;t de cere%ral"
tensiune0 m" ;ndemnau s" m" g;ndesc la impresiile culese atunci ;mpreun"'
56? G T"oas Mann
Da0 au 8ost ceasuri0 zile0 s"pt"m;ni pline de emoie' Viaa ;n aer li%er0 o)igenul /i impresiile l"sate de
peisaL /i de istorie ;i ;nsu8leeau pe ace/ti tineri /i le ;n"lau spiritul p;n" la o g;ndire ;n care g"seai
str"lucirea /i tr"irea risipitoare caracteristice ieii studene/ti /i pentru care mai t;rziu0 ;n e)istenta
pro8esional" seac"0 8ilistin" C chiar dac" ar 8i /i un 8ilistinism intelectual C0 nu or mai g"si nici o
utilizare' Adeseori st"m /i m" uitam la ei ;n toiul discuiilor teologico,8ilozo8ice /i,mi imaginam cum0
mai t;rziu0 c;nda0 pentru muli dintre ei perioada asta din cercul HSin8riedI a r"m;ne cel mai
important capitol din iaa lor' M" uitam la ei /i m" uitam la Adrian C cu presentimentul clar p;n" la
eiden" c" pentru el nu a 8i a/a' Dac" eu0 ca ne,teolog0 eram un musa8ir ;ntre ei0 C el0 de/i teolog0
era ;ntr,o m"sur" /i mai mare' De ce Q $re,simeam0 /i nu 8"r" o str;ngere de inim"0 un a%is ;ntre des,
tinul lui /i al acestui tineret s;rguincios /i plin de n"zuine0 deose%irea ce e)ista ;ntre linia ieii acestei
medii mulumitoare0 putem spune chiar e)celente0 sortite s" treac" ;n cur;nd din iaa studeneasc" de
peregrin"ri /i ;ncerc"ri ;n iaa %urghez"0 /i a t;ri"rului ce purta un stigmat ne"zut0 sortit s" nu
p"r"seasc" niciodat" calea spiritului /i a pro%lemelor0 s,o urmeze cine /tie unde0 cine /tie c;t0 /; a c"rui
priire0 a c"rui atitudine0 niciodat" ;m%l;hzit" de o ;ncredere 8r"easc"0 a c"rui reticen" ;n a spune tu0
oi0 noi0 m" 8"cea s" simt0 /i pro%a%il 8"cea /i pe alii s" simt"0 c" era con/tient de aceast" deose%ire'
B De la ;nceputul celui de,al patrulea semestru mi,am dat seama0 dup" unele indicii0 c" prietenul meu
aea s" renune la studiile teologice ;nc" ;nainte de primul e)amen'
OV
Raporturile lui Adrian cu Sendell >retzschmar nu se ;ntrerupseser" niciodat" /i nici nu sl"%iser"'
T;n"rul ;n""cel ;n ale /tiinei diine ;/i ;nt;lnea mentorul muzical al anilor s"i de liceu ;n 8iecare
acant"0 c;nd enea la >aisersaschern0 ;l izita si se s8"tuia cu el in locuina orga,nistului de l;ng"
catedral"0 ;l edea /i ;n casa unchiului s"u Leer!uhn0 si ;i coninse o dat"B sau de dou" ori pe p"rinii
s"i s",l inite la s8;r/it de s"pt"m;n" la 8erm" la (uchel0 unde 8"ceau ;mpreun" plim%"ri nes8;r/ite0 %a ;l
;nduplec" pe Vonathan Leer!uhn s",i arate musa8irului
D'0T'1 FAUSTUS G 56+
8igurile sonore ale lui Chladni /i pic"tura deorant"' >retzschmar se ;nelegea de minune cu
gospodarul de la (uchel0 care ;ncepuse s" ;m%"tr;neasc"E dar cu st"p;na casei0 cu toate c" nu s,ar 8i
putut spune c" ;n raporturile dintre ei e)ista reo tensiune0 se purta cea mai puin degaLat E poate din
pricin" c" o speria g;ng"itul lui care0 ;n prezena doamnei =ls%eth /i tocmai din cauza asta0 se agraa0
;n special c;nd tre%uia s" i se adreseze direct' Lucru curiosD ;n 7ermania poporul are pentru muzic"
aceea/i preuire de care se %ucur" ;n Frana literatura /i la noi nimeni nu se simte surprins0 intimidat0
impresionat nepl"cut sau ;ndemnat la dispre0 la ze8lemea0 pentru 8aptul c" cinea e muzician' Sint
chiar conins c" =ls%eth Leer!uhn aea cel mai deplin respect pentru pro8esiunea prietenului mai
;rstnic al lui Adrian0 care0 pe deasupra0 ;/i des8"/ura actiitatea ca salariat al %isericii' Totu/i0 odat"0
c;nd am petrecut /i eu dou" zile /i Lum"tate cu el /i cu Adrian la (uchel0 am putut constata o anumit"
constr<ngere0 nedisimulat" ;n ;ntregime de ama%ilitatea ei0 o rezer"0 ca un 8el de recuzare ;n
comportarea sa 8a" de organist0 la care acesta r"spundea0 cum am mai spus0 cu o agraare a
g;ng"itului0 deenit0 de reo c;tea ori0 catastro8al' = greu de a8irmat dac" toate astea se ;nt;mplau
numai deoarece Sendell >retzschmar simea stinghereala 8emeii0 ne;ncrederea ei0 sau oricum ei rea
s,o nume/ti0 ori pentru c" 8irea acestei 8emei ;i trezea0 spontan0 cine /tie ce nelini/te proocat" de
propria sa timiditate /i st;ng"cie natural"'
;n ce m" prie/te0 n,aeam nici o ;ndoial" c" strania tensiune dintre >retzschmar /i mama lui Adrian
enea de la acesta din urm"0 el era o%iectul0 /i simeam asta pentru c" ;n lupta mut" ce se d"dea aici0
eu0 care aeam sentimentele mele proprii0 m" ineam la miLloc ;ntre cele dou" ta%ere0 ;nclin;nd c;nd
;nt8,o parte0 c;nd ;n cealalt"' Ce oia >retzschmar /i despre ce or%ea cu Adrian ;n plim%"rile lor eraB
pentru mine 8oarte limpede /i0 nem"rturisit0 dorinele mele le spriLineau pe,ale lui' ;i d"deam dreptate0
chiar /i c;nd discuta cu mine0 pled;nd cu hot"r;re0 cu insisten" chiar0 ;n 8aoarea chem"rii artistice0 de
muzician0 de compozitor0 a eleului s"u'
C Vede muzica0 spunea el0 cu ochiul compozitorului0 al iniiatului0 nu cu cel al pro8anului0 ag amator0
;nc;ntat' Felul lui de a descoperi ;ntre motie raporturi pe care un
56. G T"oas Mann
amator nu le ede0 de a discerne ;n structura unui scurt pasaL0 at;t pro%lema c;t /i r"spunsul ei0 /i mai
ales 8aptul c" o ede0 c" o ede dinl"untru0 cum e construit"0 con8irm" Ludecata mea' C" ;nc" nu scrie0
c" nu "de/te un elan creator /i nu se rears" ;n compoziii naie de tineree e numai spre cinstea luiE e
o chestiune de m;ndrie0 care,l ;mpiedic" s,aduc" pe lume o muzic" de epigon'
2u puteam dec;t s" 8iu de acord cu toate acestea' Dar ;nelegeam ;n acela/i timp /i din acelea/i
considerente /i griLa ocrotitoare a mamei0 /i adesea m" simeam solidar cu ea ;ntr,o m"sur" care
mergea p;n" la du/m"nie 8a" de peitor' 2,am s" uit niciodat" o imagine0 ? scen" petrecut" ;n camera
de toate zilele din casa de la (uchel0 c;nd eram ;mpreun" toi patru0 mama /i 8iul0 >retzschmar /i cu
mine0 /ez;nd laolalt" D =ls%eth or%ea cu muzicianul care0 inhi%at0 %ol%orosea /i g;8;ia C era o
conersaie oarecare0 8"r" nici o leg"tur" cu Adrian C /i ea a tras la sine0 cu un gest neo%i/nuit0 capul
%"iatului care /edea al"turi' ;l cuprinsese cu %raul0 dar nu pe dup" umeri0 ci pe dup" cap0 cu palma pe
8runte0 /i a/a0 cu priirea ochilor negri pironit" asupra lui >retzschmar0 or%indu,i cu glasul agrea%il0
spriLinise capul lui Adrian la pieptul ei'
De alt8el nu numai aceste ;nt;lniri personale ;ntreineau leg"tura dintre maestru /i ele0 ci se purta ;ntre
3alle /i >aisersaschern0 un schim% de scrisori destul de susinut0 mi se pare %ilunar0 despre care
Adrian ;mi pomenea din c;nd ;n c;nd0 /i c;teodat" ;mi /i ar"ta c;te cea' C" organistul trata preluarea
unei clase de pian /i org" la Conseratorul particular 3ase de la Leipzig0 care pe atunci ;ncepuse0
al"turi de 8aimoasa /coal" de stat pentru muzic" din acel ora/0 s" se %ucure deBo consideraie care a
sporit necontenit ;n urm"torii zece ani0 p;n" la moartea e)celentului pedagog Clemens 3ase adic"
Jacuma nu mai Loac" nici un rol C nici nu /tiu dac" mai e)ist"K C a8lasem ;nc" din 5-P60 de S8;ntul
Mihail' La ;nceputul anului urm"tor0 Sendell p"r"si >aisersaschern /i se duse s",/i ocupe noul s"u
post0 /i din acel moment schim%ul de scrisori se des8"/ura ;ntre 3alle /i Leipzig ;n am%ele sensuriD
mesaLele lui >retzschmar scrise pe o singur" 8a"0 cu litere mari st;ngace0 zg;riate /i ;mpro/cate0 cele
ale lui Adrian pe h;rtie g"l%uie0 zgrunuroas"0 cu caligra8ia lui regulat" /i u/or arhaizant"0 puintel
;n8lorat"0 tr"d;nd penia rond"' Ciorna uneia dintreB aceste epistole0 scris" 8oarte m"runt
D'0T'1 FAUSTUS G 56-
si ;nghesuit0 parc,ar 8i 8ost ci8rat"0 plin" de interpol"ri minuscule /i de ;ndrept"ri C dar eu m"
deprinsesem de mult cu tehnica scrisului s"u /i,i puteam desci8ra 8"r" nici o di8icultate orice ar 8i scris
C ciorna unei scrisori de,a lui0 ziceam0 mi,a ar"tat,o /i mie0 /i apoi /i r"spunsul lui >retzschmar' =ra
eident c" 8"cuse trea%a asta pentru ca hot"r;rea pe care inteniona s" o ia s" nu m" surprind"0 ;n
ipoteza c" ;ntr,ade"r aea s,o pun" ;n aplicare' ;nc" nu era decis0 %a chiar ezita 8oarte mult0 /i dup"
cum reie/ea din scrisoarea lui0 se ;ndoia de sine0 se cerceta0 se ;ntre%a0 /i era "dit c,ar 8i dorit /i s8atul
meu C dar numai Dumnezeu /tie dac" ar 8i pre8erat s",ncerc a,l ;mpiedica sau a,l stimula'
;n ce m" prie/te0 nu putea 8i or%a despre o surpriz" si nici n,ar 8i putui 8i or%a de a/a cea0 chiar
dac"0 ;ntr,o %un" zi0 m,a/ 8i pomenit ;n 8aa 8aptului ;mplinit' Ntiam ce se punea la cale C dac" aeaBs"
se ;ndeplineasc"0 era alt" poesteE dar pentru mine deenise clar /i 8aptul c" dup" mutarea lui
>retzschmar la Leipzig /ansele lui de ictorie sporiser" considera%il'
;n scrisoarea ce dez"luia la autorul ei o capacitate superioar" de autocritic" /i care m,a mi/cat nespus
de mult su% aspectul s"u de spoedanie0 de m;hnire ze8lemisit"0 Adrian ;i e)punea 8ostului s"u mentor
C acesta dorea s",/i reia rolul0 /i ;nc" ;ntr,un mod mai categoric C scrupulele sale ;n stare s",l
;mpiedice s" ia hot"r;rea de a,/i schim%a cariera /i de a se arunca cu trup /i su8let ;n %raele muzicii'
Recuno/tea pe Lum"tate c" teologia0 ca studiu empiric0 ;l dezam"gise C temeiurile tre%uind c"utate0
8ire/te0 nu ;n aceast" /tiin" demn" de toat" cinstea0 nici la dasc"lii s"i de la uniersitate0 ci numai /i
numai ;n el ;nsu/i' Doad" 8aptul c" nu se simea ;n stare s" spun" ce alt" alegere0 mai %un"0 mai
cuminte ar 8i putut 8ace' C;teodat"0 c;nd se s8"tuia cu sine ;nsu/i asupra posi%ilit"ilor de a,/i schim%a
pro8esia0 se g;ndise0 ;n anii din urm"0B s" treac" la matematici0 care0 la /coal"0 8useser" ;ntotdeauna
pentru el un diertisment agrea%il' J=)presia Hdiertisment agrea%ilI este luat" te)tual din scrisoarea
lui'K Dar edea cu un 8el de spaim" de sine ;nsu/i0 c" dac" s,ar 8i dedicat acestei discipline0 dac,ar 8i
8ost s" si,o aleag"0 s",i Lure credin"0 s" se identi8ice cu ea0 s,ar 8i dezmeticit 8oarte repede0 ar 8i
;nceput s" se plictiseasc"0 s" o%oseasc"0 s" se sature0 parc,ar 8i m;ncat din ea cu lingu,
5:P G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 5:5
roiul' JNi aceast" e)presie %aroc" mi,o amintesc te)tual din scrisoarea lui'K H2u pot ascunde domniei,
oastre0 scria el Jc"ci de/i se adresa de o%icei destinatarului cu dumneaoastr"0 aluneca uneori la
8orma arhaizant" ddomnia,oastr"eK0 nici domniei,oastre0 nici mie0 c" a8urisitele de lucruri stau cam
a/a /i cu al domniei,oastre a$$rendista 9 ele nu s;nt deloc o%i/nuite C nu m" pre8ac chiar ;n
asemenea m"sur" C dar mai cur;nd te ;ndeamn" la mil" /i ;ndurare dec;t te 8ac s",i luceasc" ochi,n
cap'I Dumnezeu ;l ;nzestrase0 spunea el mai departe0 cu o inteligen" ersatil"0 /i ;nc" din zilele
copil"riei pricepuse 8"r" prea mult" osteneal" toate c;te i le o8erise educaia C ;n 8ond cu prea mult"
u/urin" pentru ca m"car cea din toate astea s",i poat" trezi respectul cuenit' $rea lesne ca s",i poat"
8ace s;ngele /i mintea s" se,n8ier%;nte de dragul unei discipline0 datorit" e8ortului depus pentru ea' HM"
tem0 scumpe prietene /i magistru0 a8irma el0 c" s;nt un n"t"r"uE pentru c" nu am nici un dram de
c"ldur"' Cu ade"rat st" scris c" %lestemai or 8i0 /i %atLocorii0 cei care nici calzi nu s;nt0 nici reci0 ci
c"ldicei' C"ldicel n,a/ putea spune c" s;ntE s;nt categoric rece C dar pretind c" atunci c;nd m" Ludec
pe mine ;nsumi0 s,o 8ac independent de gustul puterii care ;mparte %inecu<nt"ri /i %lesteme'I
Ni continuaD
00= ridicol s,o spun0 dar tot la liceu era mai %ine0 m" simeam acolo mult mai la locul meu0 pentru c" ;n
cursul preparator superior ;nei de toate0 una dup" alta0 punctele de edere se succed la 8iecare trei
s8erturi de or"0 ;ntr,un cu;ntD nu,i ;nc" or%a de o pro8esie' Dar chiar /i aceste trei s8erturi de or" de
materie mi se p"reau lungi p;n" la plictiseal" C cel mai rece lucru de pe lume0 plictiseala' Dup" un
s8ert de or"0 cel mult0 pricepusem tot ce era de priceput0 tot ce s"rmanul om tre%uia s" le mai
%"lm"Leasc" %"ieilor ;nc" o Lum"tate de or"E la lectura autorilor eu le,o luam ;nainte0 de alt8el citisem
;nc" de,a,cas"0 /i dac" r"m;neam cuma dator cu un r"spuns0 asta se ;nt;mpla numai pentru c" eram cu
g;ndul mult prea departe0 la ora urm"toare0 m" a8lam cu trei s8erturi de or" ;naintea grosuluiE pentru
r"%darea mea pritocea prea mult unul /i acela/i lucru0 /i ca doad" m" apuca durerea de cap Joia s"
spun" migrena luiK C durerea de cap nu se
l ;n""cel .itai/&
iea niciodat" din o%oseal" ;n urma unui e8ort0 ci din dezgust0 din pur" plictiseal" /i0 scumpe magistre
/i prieten0 de c;nd nu mai s;nt un %urlac s"rind din materie in materie0 ci,s cununat cu o pro8esie0 cu o
;n""tur"0 durerea de cap s,a agraat /i ea'
Dumnezeule mare0 s" nu credei cuma c" socotesc c" nici o pro8esie nu,i destul de %un" pentru mine'
Dimpotri" D ar 8i p"cat de oricare dintre ele0 pe care mi,a/ alege,o0 si " rog s" edei un omagiu0 o
declaraie de dragoste 8"cut" muzicii0 o atitudine e)cepional" ;n ce,o prie/te0 pentru c" de ea0 ;ntr,
ade"r0 ar 8i cel mai mare p"cat'
M" ei ;ntre%aD dDe teologie n,a 8ost p"cat Qe =i0 teologiei0 8n,am supus0 nu numai pentru c" edeam
;n ea /tiina cea mai ;nalt" C cu toate c" /i din acest moti C0 ci pentru c" oiam s" m" smeresc0 s"
m" ;ncooi0 s" m" disciplinez0 s" pedepsesc ;n8umurarea r"celii mele0 ;ntr,un cu;nt0 din spirit de
morti8icare' R;neam la rasa c"lug"reasc" /i la cing"toarea cu epi care se poart" pe dedesu%t' Am
8"cut ce 8"ceau alii ;naintea mea c;nd %"teau la poarta unei m"n"stiri cu reguli riguroase' Viaa asta
monahal" /tiini8ic" ;/i are laturile ei a%surde /i ridicole0 dar " rog s" m" ;nelegei c" o tainic" 8ric"
m" ;ndeamn" s" nu renun0 s" nu arunc S8;nta Scriptur" su% %anc"0 /i s" 8ug de arta in care
dumneaoastr" m,ai iniiat /i pe care a/ depl;nge,o at;t de mult dac" mi,a/ alege,o ca pro8esie'
M" socotii chemat pentru aceast" art"0 /i,mi dai a ;nelege c" a%aterea din drum ca s,aLung la ea n,ar
8i chiar atit de mare' Luteranismul meu e de acord0 pentru c" ede ;n teologie /i muzic" s8ere ;nrudite0
iar ;n ceea ce m" prie/te0 muzica a reprezentat ;ntotdeauna o com%inaie ;ntre teologie /i at;t de
amuzantele matematici' De asemenea0 muzicaB;nglo%eaz" mult din operaiile /i c"ut"rile insistente ale
alchimi/tilor /i necromanilor de pe remuri0 tot su% semnul teologiei /iB ele0 dar ;n acela/i timp si su%
cel al emancip"rii /i al apostaziei C era apostazie0 dar nu de la credin"0 asta n,ar 8i 8ost posi%il0 ci
;nl"untrul credinei E apostazia este un act de credin" /i totul este /i se petrece ;ntru Domnul0 mai ales
r"zr"tirea ;mpotria JLui'I
Citatele mele s;nt aproape te)tuale0 c;nd nu s;nt chiar te)tuale' M" pot %izui 8oarte %ine pe memoria
mea0 iar multe dintre ele le,am pus pe h;rtie0 pentru mine0 dup" citirea ciornei0 ;n special cele despre
apostazie'
5:@ G T"oas Mann
Se scuza apoi pentru digresiunea sa0 care nu era deloc o digresiune0 /i trecea la chestiuni practice0 /i
anume ce 8el de actiitate muzical" s" ai%" ;n edere0 ;n ipoteza c" ar da urmare im%oldurilor lui
>retzschmar' ;i demonstra c" pentru rolul de solist irtuoz0 lucru /tiut /i recunoscut din capul locului0
era pierdut0 c"ciD HCui i,e scris s,aLung< scai0 se usuc" repedeI0 scria el0 si contactul lui cu instrumentul
se produsese mult prea t;rziu C chiar ideea ;ns"/i a unui contact cu instrumentul ;i enise prea t;rziuE
de unde apare clar lipsa oric"rei porniri instinctie ;n aceast" direcie' ALunsese ;n 8aa claiaturii nu
din im%oldul de a deeni maestru0 ci dintr,o misterioas" curiozitate pentru muzica ;ns"/i0 dar era lipsit
cu totul de acel s;nge de igan al artistului concertant0 care prin muzica /i su% prete)tul ei se mani8est"
;n pu%lic' A/a cea presupunea anume calit"i psihice pe care nu le ;ntruneaD neoia unei comunic"ri
a8ectie cu mulimea0 neoia de lauri0 de ploconeli /i lingu/iri0 de %ezele /i de ropote de aplauze' =ita
e)presiile care ar 8i spus lucrurilor pe nume0 /i anume c" el0 chiar dac" nu ar 8i 8ost prea t;rziu0 era prea
s8ios0 prea m;ndru0 prea rece0 prea solitar pentru o carier" de irtuoz'
Acelea/i considerente0 continua Adrian0 st"teau ;n calea unei cariere de diriLor' Dup" cum nu simea
nici o chemare pentru rolul de saltim%anc al instrumentului0 tot a/a nu era atras nici de cel de
primadon" ;n 8rac si cu %aghet" ;n 8aa unei orchestre0 ;n chip de plenipoteniar0 interpret /i
reprezentant de gal" al muzicii pe p"m;nt' ;n leg"tur" cu asta ;i sc"p" totu/i un cu;nt dintre cele
socotite chiar adineauri ca spunind lucrurilor pe numeD pomeni cu;ntul mizantrop' Ricea c" e
HmizantropI /i c" ;n asta nu tre%uia "zut nimic care s" semene a elogiuf Aceast" tr"s"tur"0 a8irma el0
ar 8i e)presia lipsei de c"ldur"0 de simpatie0 de dragoste C /i ;/i punea 8oarte serios ;ntre%area dac"0
asta 8iind structura lui0 mai putea 8i or%a de a aLunge artist0 pentru c" asta ;nsemna totu/i s" iu%e/ti /i
s" 8ii iu%it de lume' Ni dac" s;nt eliminate am%ele ipoteze0 aceea de solist /i aceea de diriLor C ce mai
r"m;ne Q =ident0 muzica ;nBsine0 8"g"duiala0 /i logodna cu ea0 la%oratorul ermetic0 o8icina de
alchimist0 compoziia F MinunatF HM" ei iniia0 prietene Al%ertus Magnus0B ;n ;n""tura teoretic"
ocult"0 /i cu siguran"0 simt0 /tiu de pe acum0 cum /tiu puin /i din e)perien"0 c" n,am s" 8iu un cirac
chiar nerod' Am s" prind toate trucurile /i seritutile0 /i
D'0T'1 FAUSTUS G 5:*
;nc" lesne0 pentru c" spiritul meu le iese ;n ;nt;mpinare0 le preg"te/te terenul0 chiar poart" ;n sine
germenele' Voi ;nno%ila $ria ateria aplic;ndu,i agisteriu /i,o oi ra8ina ;n spirit /i 8oc0 trec;nd,o
prin retorte /i al<m%ice' Super%" menire F 2ici nu cunosc alta mai pasionant"0 mai plin" de taine0 mai
;nalt"0 mai pro8und"0 mai %un"0 nici una care s" ai%" neoie de mai puin" putere de ;nduplecare ca s"
m" c;/tige'
Ni totu/L deBce m" preine ;ntruna o oce l"untric"D ' "oo #uge r La aceast" ;ntre%are n,a/ putea
r"spunde at;t de deslu/it pe c;t ar tre%ui' $ot spune c"D Mi,e team" s" m" Luruiesc muzicii pentru c" C
l"s;nd cu totul la o parte chestiunea dac" s;nt sau nu s;nt ;nzestrat C m",ndoiesc tare de 8irea mea0
dac",i 8"cut" a m" aLuta s" in acest Lur"m;nt0 ;ntruc;t s;nt silit s",mi t"g"duiesc acea naiitate ro%ust"
care0 dup" c;te ;neleg0 este0 ;ntre altele0 unul dintre atri%utele calit"ii de artist0 /i nu ;ntre cele din
urm"' ;n locul acestei naiit"i "d c,am aut parte de,o inteligen" repede s"tul"0 /i de care nu m"
8eresc a or%i pentru c"0 martor mi,e /i cerul /i iadul0 nici un dram de tru8ie nu,mi ine de peB urma eiE
/i aceast" inteligen"0 ;mpreun" cu 8aptul c" o%osesc repede0 c" mi,i lesne grea" de orice Jde unde /i
durerea de capK s;nt temeiul mizantropiei /i al griLii meleE ea m" a ;mpinge0 ar tre%ui s" m" ;mping"0
la a%stinent"' Vedei dar0 %unul meu maestru0 c" de/i s;nt t;n"r0 am a8lat totu/i destul de multe despre
art" ca s" /tiu C /i,ar 8i tre%uit s" nu 8i 8ost eleul domniei,oastre ca s" nu 8i /tiut C c" ea dep"/e/te
cu mult schematicul0 conenionalul0 tradiia0 ceea ce se ;na" de la altul0 trucurile0 dep"/e/te cu mult
acel dcum se ticluie/tee0 dar nu se poate contesta c" arta conine totu/i destul de mult din toate astea /i
parc" "d Jc"ci anticiparea intr" /i ea0 din nenorocire sau din 8ericire0 ;n 8elul meu de a 8iK0 c" eu0 ;n
8aa sear%"dului care este arm"tura portant"0 mortarul care cimenteaz" chiar /i o oper" de art" genial"0
;n 8aa a ceea ce este coninutul ei ;n alori curente0 cultur"0 ;nB8aa procedeelor rutinare ;n realizarea
8rumosului C
5 Termeni din alchimie semni8ic;nd metalul de r;nd care0 prin aplicarea magisteriului0 deenea aur sau argint0 dup" cum era un magisterium
al%0 Hmicul magisteriumI0 sau unul ro/u0 Hmarele magisteriumI'
@ Fere/te,te0 omule F .Lat/
5:6 G T"oas Mann
m" oi simi stingherit0 oi ro/i0 oi o%osi0 m" a apuca durerea de cap0 /i toate astea seBor petrece
8oarte repede' C;t de stupid /i de pretenios ar 8i s" " ;ntre%D d;nelegei Qe CumB s" nu ;nelegeiF Cu
pasaLele 8rumoase se ;nt;mpl" a/a D ViolonBceleleatac" singure o tem" melancolic"0 is"toare0 care0 cu o
8ilozo8ic" /i 8oarte e)presi" onestitate0 se ;ntrea%" despre a%surditatea lumii acesteia0 despre dla ce
%une at;ta 8r"m;ntare /i agitaie /i goan"0 /i,at;tea cazne pentru toi' O reme ioloncelele st"ruie
asupra acestei enigme0B cl"tin;nd din cap cu %"tr;neasc" ;nelepciune0 cain;ndu,se0 /i0 la un moment dat0
;n poestea lor0 moment %ine cump"nit0 interine0 cu a;nt0 corul instrumentelor de su8lat0 tr"g;ndu,/i
din ad;nc respiraia0 ceea ce 8ace ca umerii s" se ridice /i,apoi s" cad" iar0 cu un imn0 ;n gen de coral
mi/c"tor /i solemn0 super% armonizat0 si e)ecutat de al"muriBcu o maiestate reinut"0 o 8orm" ;n8r;nat"
cu ging"/ie' Ni a/a0 sonora melodie ;/i 8ace drum p;n" ;n apropierea unui punct culminant pe care ;ns"0
;n con8ormitate cu legea economiei0 ;l eit" deocamdat"0 i se 8ere/te din caleE ;l menaLeaz"0 se
domole/te0 r"m;ne 8oarte 8rumoas" /i a/a0 apoi se repliaz"0 /i las" locul unui alt su%iect0 ;n 8orm" de
lied0 simplu0 sprinten0 dar /i gra0 popular0 cam %rutal din 8ire la prima edere0 ;n realitate 8"cut ;ns" cu
mult" isteime /i acesta0 amalgamat cu oarecare ingeniozitate ;n analiza /i coloratura orchestral"0 se
doede/te uimitor de %ogat ;n semni8icaii /i su%lim"ri' Un r"stimp liedul este e)ploatat cu inteligen"
/i 8armec0 este disecat0 e)aminat ;n am"nunt0 trans8ormat0 una din 8igurile lui0 r"pitoare0 e ;n"lat" din
registrul mediu p;n" la culmile de nespus" magie ale domeniului iorilor /i 8lautelor0 plute/te,n
leg"nare acolo sus ;nc" puin /i,n clipa ;n care,i irezisti%il 8ascinant"0 chiar ;n clipa aceea0 reintr" cu
ging"/ie al"murile0 imnul ;n gen de coral ia din nou cu;ntul0 reine ;n primul plan0 nu cu acela/i a;nt
ca prima oar"0 /i nu de la ;nceput0 ci las" impresia c" melodia ar 8i 8ost acolo de,o %ucat" de reme0 /i
;ncepe ascensiunea c"tre acel punct culminant de care prima oar" ausese cuminenia s" se 8ereasc"0
pentru ca senzaia de dah Fe0 8lu)ul gradat al sentimentelor s" 8ie cu,at;t mai mare0 acum c",l ;n8runt"
;ntr,o ascensiune glorioas"0 8"i/"0 spriLinit" cu ehemen" de notele de pasaL armonice ale tu%ei,%as0
pentru ca apoi0 arunc;nd cu satis8acie
D'0T'1 FAUSTUS G 5::
si demnitate o priire asupra operei ;n8"ptuite0 s",/i duc" 8n cinste c;ntecul p;n" la s8ir/it'
Scumpul meu prieten0 de ce,s oare silit s" r;d Q $oate 8i oare 8olosit cu mai mult gemu con8ormismul
tradiional0 pot 8i mai %inecu;ntate trucurile Q Se poate atinge 8rumosul cu sentimente mai %ine
cump"nite Q #ar eu0 tic"lo/it0 tre%uie s" r;d0 /i anume la sunetele groh"ite trimise,n aLutor de
%om%ordori C um0 um0 um C %angF C0 poate c" am lacrimi ;n ochi0 dar im%oldul la r;s e irezisti,
%il C parc",i un %lestem0 dintotdeauna ;ns" 8enomenele cele mai %ogate ;n mister0 cele mai
impresionante0 mi,au st;rnit r;sul0 /i din pricina simului meu e)agerat al comicului m,am re8ugiat ;n
teologie0 ;n sperana c" ea a domoli0 a pune cap"t acestei sl"%iciuni C pentru ca s" dau aici peste un
comic imens /i ;nsp"im;nt"tor' De ce aproape toate lucrurile tre%uie s",mi par" propria lor parodie Q
De ce tre%uie s" mi se par" c" aproape toate0 nu aproapeD toate miLloacele /i arti8iciile artei nu mai s;nt
%une ast"zi dec;t pentru parodie Q C $ro%leme pur retorice0 e,ade"rat C n,ar mai lipsi dec;t s,a/tept
r"spuns la ele' Ni pe un om ;n asemenea m"sur" dezn"d"Lduit /i cu mutra asta de c;ine plouat0
dumneaoastr" ;l socotii d;nzestrate0 pentru muzic" /i,l chemai la ea /i la dumneaoastr"0 ;n loc s",l
l"sai s" perseereze0 smerit0 ;n ;n""tura lui Dumnezeu QI
A/a gl"suia con8esiunea /i re8uzul lui Adrian' 2ici r"spunsul lui >retzschmar nu,l am ;n original' ;n
h;rtiile r"mase de la Adrian nu l,am g"sit' $ro%a%il c" l,a p"strat o reme0 dar ;n reuna din mut"rile
sau c"l"toriile lui0 la Miinchen0 ;n #talia0 la $8ei88ering0 tre%uie s" se 8i pierdut' De altminteri mi s,a
;ntip"rit ;n memorie aproape cu aceea/i precizie ca /i e)presiile lui Adrian0 chiar dac" nu mi,an; luat
atunci note cu priire la coninutul lui' (;l%;i,tul st"ruia ;n apelul0 ;n ;ndemnurile0 ;n ademenirile lui'
2ici un cu;nt din epistola lui Adrian0 scria >retzschmar0 nu,l clintise o clip" m"car din coningerea
c" soarta ;l h"r"zise pe autorul epistolei numai /i numai muzicii0 dup" care t;nLea /i care t;nLea dup" el0
/i de care se ascundea0 puin din la/itate0 puin din cochet"rie0 ;nd"r"tul unor analize ale caracterului0
ale temperamentului s"u0 ade"rate /i acestea numai pe Lum"tate0 a/a cum se ascunsese /i ;nd"r"tul
teologiei0 c;nd ;/i alesese pro8esia pentru prima oar"0 alegere a%surd"' HMo8turi0 Adri0 C /i agraa,
I
5:? G T"oas Mann
rea durerii dumitale de cap e pedeapsa'I Simul comicului cu care se 8"lea sau de care se "ita se a
;mp"ca mult mai %ine cu arta dec;t cu ocupaiile lui actuale0 arti8iciale0 c"ci arta0 spre deose%ire de
teologie0 putea 8olosi acest sim C putea ;n general s" 8oloseasc"0 mult mai %ine dec;t credea el sau
dec;t se pre8"cea a crede0 tr"s"turile temperamentale resping"toare pe care /i le punea ;n c;rc"0 din
dorina de a se scuza' =l0 >retzschmar0 l"sa deschis" chestiunea de a sta%ili ;n ce m"sura e or%a de
autocalomniere destinat" s" acopere calomnierea arteiE c"ci a ;n8"i/a arta su% aspectul de comuniune
cu mulimea0 de %ezele aruncate,n ;nt0 reprezentaii de gal"0 8oaie pentru um8latul sentimentelor0
constituia0 desigur0 o u/oar" denaturare0 /i,anume una 8"cut" cu %un" /tiin"' Din ;nt;mplare ;ns"0
Adrian 8olosea0 ca s" se sustrag"0 tocmai acele ;nsu/iri de care arta are neoie' De oameni ca el aea
neoie ast"zi arta0 e)act de oameni ca el C /i hazul0 8arsa ipocrit" pe care o Luca0 tocmai aici se
ascundea D c" Adrian /tia 8oarte %ine lucrul acesta' R"ceala0 inteligena Hrepede s"tul"I0 simul
sear%"dului0 o%oseala0 tendina spre plictiseal"0 greaa0 toate erau tocmai potriite s" ridice ;nzestrarea
la nielul ocaiei' De ce Q $entru c" ele constituie numai ;n parte tr"s"turi caracteristice indiidului
luat ;n particular0 iar ;n parte de natur" supraindiidual"0 e)presie a unui sentiment colecti al uzurii /i
epuiz"rii istorice a miLloacelor de e)primare artistic"0 a plictiselii iite din pricina lor0 /i a n"zuinei
dup" c"i noi' HArta merge ;nainte0 scria >retzschmar0 /i anume cu aLutorul personalit"ii0 este produsul
/i unealta timpului0 /i ;n ea elementele o%iectie /i su%iectie se ;ntrunesc /i se contopesc p;n" la
con8undare0 p;n" iau unele con8ormaia celorlalte' 2ecesitatea ital" de progres reoluionar /i de
;n8"ptuire a noului0 inerent" artei0 o ;mpinge s" recurg" la ehicularea celor mai puternice sentimente
su%iectie0 pentru care miLloacele artistice ;nc" ;n circulaie ds;nt perimatee0 dnu mai au nimic de
spuse0 ds;nt imposi%ilee0 /i se 8olose/te de cele aparent neitale0 de o%oseala personal"0 de plictiseala
intelectual"0 de dezgust lucid pentru dcum se ticluie/tee0 de a8urisita de ;nclinare de a edea lucrurile
;n lumina propriei lor parodii0 de dsimul comiculuie C reau s" spunD oina de ia" /i de progres a
artei ;/i pune masca acestor caracteristici indiiduale l;ncede /i decolorate ca s" se mani8este0 s" se
o%iectieze0 s" se ;mplineasc" ;n ele'
D'0T'1 FAUSTUS G 5:+
Toate astea i se par prea mult" meta8izic" Q 2,am spus dec;t strictul necesar0 numai ade"rul C
ade"rul pe care ;n 8ond dumneata ;l cuno/ti 8oarte %ine' 7r"%e/te,te0 Adrian0 /i decide,te F =u a/tept'
Ai ;mplinit dou"zeci de ani0 /i m<i s;nt o mulime de /iretlicuri de,ale me/te/ugului pe care tre%uie s"B
le,netiI0 /i ca s" te stimulez0 adaug c" s;nt destul de grele' = mai %ine s" te,apuce durerea de cap de
pe urma e)ers"rii de canoane0 8ugi0 contrapunct0 dec;t de pe urma com%aterii argumentelor !antiene de
com%atere a doezilor e)istentei lui Dumnezeu' De aLuns cu celi%atul dumitale teologicF
dFecioria,i de pre mare0 dar 8"t tot tre%uiB s" 8ac"0 Alt8el e ca "rBna stearp"e'I
Scrisoarea se ;ncheia cu acest citat din 6eruviul $elerin si c;nd mi,am ridicat ochii de pe ea am
;nt;lnit sur;sul maliios al lui AdrianD
C 2u,i r"u parat0 ce zici Q m,a ;ntre%at el'
C 2u,i r"u deloc0 i,am r"spuns'
C Ntie ce rea0 a continuat Adrian0 /i,i destul de ru/inos pentru mine0 c" eu nu prea /tiu'
C Cred c" /i tu /tii0 i,am spus'
$entru c" ;ntr,ade"r nu g"sisem ;n scrisoarea lui0 nic"ieri0 un ade"rat re8uz C dar 8ire/te0 nici nu
crezusem c" H8"cea mo8turiI' #ncontesta%il c" nu acesta e cu;ntul potriit s" ilustreze oina sa de a
edea di8icult"ile ;n luarea acestei hot"r;ri /i de a apro8unda totul prin ;ndoieli' $reedeam0 cu emoie0
de pe,atunci0 c" hot"r;rea a 8i luat"0 /i ;n conor%irea ce a urmat0 despre iitorul nostru0 al
am;ndurora0 era ca si luat"' #n orice caz0 drumurile noastre se desp"reau' Cu toat" miopia mea
pronunat"0 8usesem g"sit aptpertru sericiul militar /i intenionam s",mi 8ac anul de milit"rie imediat0
la Regimentul * artilerie de c;mp de la 2aum%urg' Adrian0 la r;ndul lui0 pentru nu /tiu ce motie0 8ie
din pricina de%ilit"ii0 8ie din pricina o%i/nuitelor lui dureri de cap0 8usese scutit pe timp nedeterminat
si ;/i m"rturisise intenia de a petrece reo c;tea s"pt"m;ni laB8erm"0 la (uchel0 pentru a se s8"tui0 cum
spunea el0 cu p"rinii ;n priina schim%"rii pro8esiei' Se putea deduce c" aea de g;nd s" le,o prezinte
ca si cum ar 8i or%a de trecerea de la o uniersitate la alta C rntr,o anumit" m"sur"0 su% aspectul
acesta edea el lucrurile' Voia C urma s" le spun" C Hs" scoat" cea mai mult ;n
5:. G T"oas Mann
prim planI preocup"rile sale legate de muzic" /i deci s" aleag" ora/ul ;n care actia mentorul muzical
al anilor lui de scoal"' I$ur /i simplu eita s" le declare c" renun" la teologie' De 8apt0 intenia lui era
de a se ;nscrie /i la uniersitate0 s" audieze cursurile de 8ilozo8ie0 ca s",B/i poat" da doctoratul ;n
aceast" specialitate'
La ;nceperea semestrului de iarn" al anului 5-P: Leer!iihn se duse la Leipzig'
XVI
2u mai e desigur neoie s" spun c" desp"rirea noastr" a 8ost rece0 reinut"0 ca mani8estare e)terioar"'
De a%ia dac" am aLuns s" ne priim ochi ;n ochi /i s" ne str;ngem m;na' De prea multe ori ne
desp"risem ;n putina noastr" ia" /i iar ne ;nt;lnisem0 pentru c< aceast" stringere de m;n" s" 8i deenit
;ntre noi un o%icei' Leer!iihn p"r"si 3alle cu o zi ;naintea mea0 seara o petrecusem ;mpreun"0 numai
;n doi0 la un teatru0 8"r" %"ieii de la HSin8riedI0 urma s" plece a doua zi diminea" /iB ne,am luat r"mas
%un pe strad"0 cum mai 8"cusem de sute de ori0 8iecare apuc;nd,o ;n alt" parte' =u nu m,am putut
a%ine0 am accentuat cuintele de r"mas %un rostindu,iB numele C numele de %otez0 cum era /i 8iresc'
=l nu' 2,a spus dec;t Bso longC C r"m"sese cuB e)presia asta de la >retzschmar /i n,o 8olosea dec;t ;n
ze8lemea0 ca citat0 /i aea0 de alt8elB0 pentru citat0 pentru aluzia er%al" la cea sau la cinea0 o
predilecie pronunat"E ad"uga apoi o glum" pe seama episodului marial de ia" care m" a/tepta /i ;/i
"zu de drum'
Aea dreptate s" nu ia prea ;n tragic desp"rirea' $este un an cel mult0 dup" ce a 8i e)pirat sericiul
meu militar0 tot aeam s" ne,nt;lnim undea' Ni cu toate astea0 ;ntr,o anumit" m"sur" era o cotitur"0 se
;ncheia o epoc"0 alta ;ncepea0 /i chiar dac" Adrian l"sa impresia c" nu,i acorda nici o importan" C eu
;mi d"deam seama de eeniment cu o oarecare melancolie /i tul%urare' $rin 8aptul c" 8usesem
;mpreun" la 3alle prelungisem0 ca s" zic a/a0 perioada anilor no/tri de scoal"E tr"isem acolo aproape la
8el ca la >aisersaschern' 2ici remea ;n care eu eram student /i el mai mergea ;nc" la liceu nu putea 8i
comparat" cu schim%area ce ;ncepea acum' Atunci ;l l"sasem ;n cadrul 8amiliar al ora/ului natal /i al
liceului0 /i ;n orice clip" /tiam
D'0T'1 FAUSTUS G 5:-
unde e' De a%ia acum0 a/a mi se p"rea0 iaa noastr" se schim%a0 8iecare dintre noi ;/i ;ncepea e)istena
pe cont propriu0 /i tot ce,mi p"ruse at;t de necesar Jchiar dac" inutilK aea s" ia s8;r/it0 /i0 repet0 din
acel moment n,aeam s" mai /tiu ce 8ace /i prin ce trece0 n,aeam s" mai 8iu l;ng" el0 s" pot aea griL"
de el0 s" nu,l scap din ochi0 ci tre%uia s",l p"r"sesc tocmai ;n clipa ;n care o%serarea ieii lui C cu
toate c" n,a/ 8i putut schim%a nimic0 asta e sigur C mi se p"rea /i mai de dorit0 /i,anume ;n clipa c;nd
p"r"sea cariera /tiini8ic"0 Harunca S8;nta Scriptur" su% %anc"I0 pentru a 8olosi aceast" e)presie0 /i se
az;rlea ;n %raele muzicii cu trup /i su8let'
=ra o hot"r;re important" /i0 dup" mine0 purta o stranie pecete de 8atidic0 anula ;ntrBuc;ta perioada de
timp intermediar"0 ;nnoda la un loc momente ;ndep"rtate din iaa noastr" ;n comun0 momente a c"ror
amintire mai era ;nc" ieD ceasul0 c;nd ;l g"sisem pe %"iat ;ncerc;nd ar,moniul unchiului s"u0 /i0 mai
;nainte0 canoanele c;ntate de noi cu 3anne,r;nd"/oaBica0 ;n curte0 su% tei' 3ot"r;rea asta 8"cea s",mi
creasc"B inima de %ucurie C dar ;n acela/i timp mi se /i str;ngea de team"' Senzaia ce o ;ncercam a/
putea s,o compar cu crisparea pe care0 copil0 o ai ;n tot trupul c;nd te dai ;n leag"n /i te,a;ni prea sus0
senzaie amestecat" /i cu chiotul de izB%;nd"0 /i cu spaima z%orului' Vusteea0 necesitatea0 caracterul
reparator al pasului s"u0 8aptul c" teologia 8usese o eludare0 o disimulare0 toate astea erau 8oarte
limpezi pentru mine0 /i eram m;ndru c" prietenul meu nu mai st" la ;ndoial" s" m"rturiseasc" ade"rul
s"u' Fusese0 8ire/te0 neoie de oarecare persuasiune0 ca s" aLung" la aceast" recunoa/tere /i0
independent de rezultatele e)traordinare pe care mi le promisesem de
g_e urma ei0 ;n toat" prieteneasca mea nelini/te socoteam inistitor s",mi pot spune c" ;n acest proces n,
am aut nici un 8el de contri%uie C cel mult poate c",i 8usesem de oarecare aLutor prinBtr,o anume
atitudine 8atalist"0 prin cu,E inte cum ar 8iD HCred c" /tii tu singurI'''
Redau mai Los o scrisoare primit" de la el dup" dou" luni de la ;ncorporarea mea la 2aum%urg0 /i pe
care am citit,o cu sentimentele ;ncercate poate de o mam" c;nd prime/te e/ti de 8elul acesta de la 8iul
ei0 numai c"0 %ine;neles0 ;inei mame cuiina cere s",i ascunzi asemenea lucruri' Cu reo trei
s"pt"m;ni ;n urm"0 8"r" s",i 8i a8lat ;nc" adresa0 ;i scrisesem la Conseratorul 3ase0 pe
5?P G T"oas Mann
numele domnului Sendell >retzschmar0 /i,i poestisem despre condiiile noi0 aspre ;n care tr"iam0
rug;ndu,l s" 8ie %un s",mi scrie /i el0 pe scurt m"car0 ca s",mi pot 8ace o idee cum se aranLase0 cum se
simea ;n marele ora/ /i cum ;/i organizase studiile' Anticip;hd0 spun doar c"B stilul arhaizant 8olosit de
el ;n r"spuns e0 8ire/te0 o parodie0 o aluzie la caraghiosl;curile de la 3alle'Bla elucu%raiile lingistice
ale lui =hren8ried >ump8 C dar ;n acela/i timp o e)presie a personalit"ii sale0 o reelare a
;nclinaiilor sale stilistice0 o mani8estare a 8ormelor /i structuriiBsale l"untrice care recurgeau la parodie
pentru a se disimula /i a se realiza0 la ad"postul ei0 ;ntr,un mod pro8und caracteristic' ScriaD
HLipsea ;n inerea de dup" #ntrarea ;n (iseric"0 5-P:0 a @+,a cas" de pe $eterstrasse
$reacinstite0 prea;n"ate0 iu%ite /i %ineoitor Domine Magister /i (allisticusF
(ucuros c"t"m a " spune mul"mirea noastr" pentru griLa ce domnia,ta ne,arat"0 /i pentru r"a/0 ;n
care de,ale domniei,tale 8"loase0 /i n"roade0 /i aspre ;ndeletniciri /i de,al domniei,tale s"punit /i
es"l<t /i %u/umat /i pu/c<t mult gr"itor /i tare cu haz ne,<i dat este' Toate aste0 din su8let ne,au
Bpo8tit a r;dere0 mai cu ose%ire rohmistrul care0 cu toate c" sc"rm"n;ndu,te /i oc"r;ndu,te0 pesemne c"
;n mare cinstire /i preuire ine ;nalta domniei,tale ;n""tur" si ispra"0B dac"B la cantin" silitu,ai 8ost
s",i l"mure/ti ale stihurilor m"suri ;n picioare /i orae 0 el aLung;nd a crede c" ast" /tiin" culme a 8i si
s"mn de no%lee spiritual"' ;ntru aceea0B de m" oi ;nrednici0 oi r"spunde0 istorisindu,i o pozn" /i,o
%azaconie cBe mai mare ocara0 ce mie mi s,a ;nt;mpla0 aice0 spre a aea /i tu a r;dere /i a te minuna'
2umai c" dintru,ntii s",i spun din inim" prietenoas" /i oitoare de %ine n"deLdea mea c" ;nduri oios
/i poate chiar %ucuros %"taia cu nuiele si c" la cuenita reme ei trage din ea 8olos ;n a te g"ti cu
%um%i /i 8ireturi de rohmistru la glota/i'
$e,aice merge acu o or%"D d;n hl,de,Sus BBe te ;ncrezi0 oameni /i locuri %ine de ezi0 nim"nuia d"unt
Be' $e ma,
l Unitate metric" alc"tuit" din mai multe picioare .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5?5
lurile $leissei /i,ale $arthei /i,ale =lsterului0 8"r" t"gad" c" alt" ia" se duce si alt8e8 %ate s;ngele,n
ine dec;t pe Saale0 /i asta pentru !H mare mulime de popor adunatu,s,a aice0 ce trece de /apte sute de
miiWlucru care din capul locului ;ndeamn" la o anume simpatie /i ;ng"duin"0 /i ;nsu/i pro8etul0 c;nd 8u
or%a de p"catul 2iniei0 ar"Btatu,s,Ba mi/cat ;n inim" /i "dit,a ;nelegere aplecat" c"tr" haz c;nd a zis
oarecum dezino"t;ndu,seD dAt;t de mare ora/0 cu o mie de sute de oameni ;n el /i mai %ine'''e $oi
s",i ;nchipuiesti cum stau lucrurile c;nd e or%a s"B ar"i ;ng"duin" la /apte sute de mii /i mai ales la
reme de t;rg0 din care gust<t,am de cur;nd o pro%"0 ca unul ce eram nou,enit /i nimerisem la cel de
toamn"0 c;nd n"p"desc mulimi nem"surate din toate colurile =uropei0 /i din $ersBia0 /i din Armenia0 /i
din alte "ri asiatice'
2u c" 2inie asta de,aice mi,aBr pl"cea cine /tie ce0 nici or%" c" nu,i "l mai 8rumos ora/ al "rii mele0
>aisers,aschern e mai 8"los0 dar u/or ;i e < 8i 8rumos si rednic0 c" nimica nu,i e de tre%uin" pentru
asta0 dec;t doar" a 8i echi /i lini/tit0 /i 8"r" deBz<cnire' Tare cu m"reie,i durat" Lipsea asta a mea0
parc,ar 8i zidit" cu pietre dintr,o giuc"rie din cele scumpe0 /i norodul gr"ie/te ;ntr,o lim%" a nai%ii de
necioplit"0 dinBcare pricin" mult /o"ie omul naintea 8iec"rei dughene p;nBa se a/eza la ro tocmal" C
e ca /i cum %laLinul /i adormitul nostru grai din Turingia s,ar 8i trezit la o neo%r"zare /i spurc"ciune c;t
a /apte mii de sute de oameni la un loc0B ce au 8alca de Los pro"pit" nainte0 groaznic0 groaznic0 dar din
mila Domnului0 ;s 8"r" g;nd r"u0 %a a/ zice chiar ;ndulcit cu c;te,o or%" de %atLocur" de sine0 ce /i,o
pot r"%da0 socotind c" inima lor %ate la 8el cum %ate a lumii ;ntregi' 0entru usi!ae, !entra al
tiparnielor /i al leg"toriilor de %ucoane0 multlumi,nat" uniersitate C ce de altminteri ;n tare multe
l"ca/uri e ;mp"rit" D a/ezarea cea de c"petenie se a8l" ;n piaa lui August0 %i%lioteca e l;ng"
7eTandhaus 0 iar 8eluritele 8acult"i ;si au0 8iecare0 zidire deose%it" cum cea de 8ilozo8ie la Casa !o/ie
de pe $romenad"0 iar cea de ;n""tur" prailelor la Colegiul S8intei Fecioare0 pe strada mea0 $eter,
strasse0 unde0 proasp"t descins de la gara a mare0 /i ;n cea dint;i um%lare prin uliele t;rgului0 g"sit,am
8"r"B z"%a" ad"post /i g"zduire cuiincioas"' Fiind numai puin dup",a,
5 Cele%r" sal" de concerte din Leipzig'
5?@ G T"oas Mann
miaz"0 ;mi l"sai cu8"rul la magazia g"rii0 pornii ca dus de m;n" ;ntr,acolo0 citii o idul" pe,un %urlan0
tr"sei de clopoel si c"zui lesne la ;noial" cu propriet"reasa gr"sun" %ine /i cu grai diaolesc0 pentru
am;ndou" od"ile de la catul de Los' =ra ;nc" destul de dereme0 a/a c" mai aui timp0 ;mpins cum eram
de po8ta nou,sosBitului0 s" m" preum%lu /i s" cutreier aproape tot ora/ul C de data asta cu,ade"raBt
c"l"uzit0 /i anume de hamalul ce se dusese s",mi aduc" de la gar" cu8"rulD de la el aLung de,a dreptul la
n"z%;tia /i spurc"ciunea despre care am pomenit0 /i poate c" am s" mai or%ese despre ea'
2ici ;n priina claicem%alului nu s,a l"sat gr"suna greuE ;s o%i/nuii p,aice' Dar nici n,o asurzesc
cine /tie ce0 pentru c" ;n timpul de 8a" mai mult de laturi teoretice m" in /i de %ucoane
/iBscriptologhie0 de "aronia /i $un!'tu !ontra $un!tuni, pe de,a,ntregul dup" cum m" duce capul
meu0 reu s" zicD su% o%l"duirea /i Ludecata lui ai!i >retzschmar0 c"ruia tot ce,am studiatB/i ela%orat
;i supun la 8iecare dou" zile spre ;ncuiinare sau mustrare' Tare m,a mai str;ns la piept %"tr;nul /i s,a
%ucurat de enirea mea0 "z;nd c" nu i,am /tir%it n"deLdea ce ;n mine /i,o pusese' 2ici nu rea s,aud"
de conserator ;n ce m" prie/te0 nici de cel mare0 nici de cel al lui 3ase0 la care,i /i el dasc"lE n,ar 8i0
dup" spusa lui0 atmos8era potriit" pentru mine0 ci mai cur;nd ar tre%ui s" m" iau dup" taica 3a&dn D el
nicic;nd n,a aut preceptor0 ci /i,a 8"cut rost de Gradus ad Parnassu al lui Fu) /i de cea muzic" de
pe remea d,aunci0 mai cu ose%ire de,a lui (ach cel din 3am%urg0 /i s,a apucat s",nee cu
destoinicie me/te/ugul dup" ea' #ntre noi r"m;n" or%a0 ;n"atul armonieiB tare m",ndeamn" la c"scat0
dar cum la contrapunct prind ;ndat" ia"0 s;nt ;n stare0 ;n acest magic domeniu0 de tot 8elul de pozne
amuzante0 /i cu o oluptate a8urisit" rezol la nes8;r/it pro%lemeE am gata un ;ntreg morman de studii
caraghioase de canoane /i 8ugi0 pentru care magistrul mult m,a l"udat' =,o trud" rodnic" ce,ndeamn"
la 8antezie /i la n"scocire0 ;n reme ce giocul de domino cu acordurile 8"r" tem" nu,i0 dup" c;t m" duce
pe mine capul0 de nici un 8olos lumii' Oare toate aste ;nt;rzieri0 note de pasaL0 modulaii0 preg"tiri /i
rezol"ri nu se ;na" mai %ine din
l Tre$te !%tre Parnas, cele%ru manual de ;n"are a contrapunctului .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5?*
practic" /i din auzit0 din ;ncercat /i din a8lat0 dec;t din carte Q Ni,n a8ar" de asta /i $er aversione , e o
nerozie ast" separaie mecanic" a contrapunctului de armorie0 de reme ce ele se ;ntrep"trund at;t de
indisolu%il ;nc;t nu le poi ;n"a pe 8iecare deose%it0 pentru sine0 ci numai g,;ntregul0 /i,anume Muzica
C dac" poi0 8ire/te'
A/a c",s silitor0 @elo virtu?iiI, %a chiar aproape prea ;mpo"rat /i cople/it de materii0 ;ntruc;t la /coala
;nalt" mai audiez /i istoria 8ilozo8iei la Lautensac!0 si enciclopedia /tiinelor 8ilozo8ice precum /i
logica0 la ilustrul (er,meter' C Vale& Ia satis est& CuBaste zise0 te las ;n seama milostiului
Dumnezeu0 s" te ocroteasc"0 pre domnia,ta precum /i toate inimile neprih"nite' dUmila dumneaoastr"
slug"e0 se zicea la 3alle' C C;t despre 8esta /i pozna /i despre cele ;nt;mplate ;ntre mine /i Satana0 i,
am zg;nd"rit prea mult curiozitatea D n,a 8ost mai nimic0 dec;t c" hamalul acela0 ;n ziua dint;i0 pe,
nserat0 m,a,mpins pe calea r"t"cirii C era un n"t"r"u0 incins la %r;u c,o 8unie0 c,o /apc" ro/ie pe cap0
cu pl"cua de alam"0 purta pelerin" de ploaie0 or%a,i era diaoleasc"0 a/a cum e la toat" lumea p,aici0
/i,aea 8alca de Los pro"pit" ;nainte0 aducea0 =e departe0 cred eu0 cu Schlepp8ussB al nostru0 din pricina
"r%uei0 %a dac" stau /i m" g;ndesc ;i sem"na chiar %ine0 sau poate c" numai amintirea mea l,a 8"cut s"
semene C altminteri ar"ta mai oinic /i mai ;mplinit0 de pe urma %"uturii' S,a dat /i drept c"l"uz" de
str"ini /i ca atare,l ar"ta /i pl"cua deBalam" /i cele dou",trei 8"r;me de englezeasc" /i 8ranuzeasc"
rostite ca ai de lutrFH,$eauti#ul$uil8ding =i'anti(uide e-dreeent inderessant'
Vor%a e0 am c"zut la ;noial"0 /i dou" ceasuri %"tute n"t"r"ul m,a tot purtat /i mi,a tot ar"tat de toate /i
peste tot0 %iserica S8;ntul $ael cu minunata,i galerie0 %iserica S8;ntul Toma0 ;n amintirea lui Vohann
Se%astian0 /i morm;ntul lui din %iserica S8;ntul #oan0 unde se a8l" /i monumentul Re8ormei0 /i noul
7eTandhaus' =ra eselie mare pe str"zi pentru c"0 precum mai nainte pomenit,am0 t;rgul de toamn" se
a8la ;nc" ;n toi /i 8el de 8el de 8lamuri
,5 ;n general .lat/&
5@ 2"zuiesc cu patim" c"tre irtute C muncesc cu r;n" .lat/&
* R"mti s"n"tos' At;ta aLunge .lat/&
6 Cl"dire 8rumoas" .engL in!ore!t%/&
g: Antichitate 8oarte interesant" .#r& in!ore!t%/&
5?6 G T"oas Mann
/i %anderole0 reclame de %l"nuri /i de alte m"r8uri at;rnau de la 8erestre pe zidurile caselor0 /i mare
omenire 8urnica pe toate uliele0 mai cu ose%ire ;n miezul ora/ului0 p
e
l;ng" prim"ria cea eche0 unde
n"t"r"ul mi,a ar"tat re/edina regal" /i piniele lui Auer%ach /i turnul cet"ii $leissen%urg0 singuru8
care mai st" ;nc",n picioare C aici purtat,a Luther disputa cu =c!' Ni a%ia dup" aceea d"dur"m peste
gloata /i "lm"/eal< de pe ulicioarele strimte din dosul arhaicei piee cu coperi/urile ;n po;rnis iute0
ulicioare legate,ntre ele cruci/ /i curmezi/0 prin curi /i ganguri acoperite0 ;n care r"spundeau magazii
/i pinie0 un ade"rat la%irint0 toate ;nesate cu m"r8uri p;n",n ;rB80 /i oameni ce se,m%ulzesc /i se
uit" la tine cu ochi e)otici /i or%esc graiuri din care n,ai auzit ;n iaa ta o iot"' =ra0 pe drept cu;nt0
emoionant /i simeai z;cnind ;n pieptul t"u pulsul omenirii'
;ncetul cu ;ncetul se l"sa ;ntunericul0 luminile ;ncepur" s" se aprind"0 uliele se golir"E eram ostenit /i
h"m;nd' Atunci ;i zic c"l"uzei s",mi arate un %irt0 la urma urmei0 s",m%uc /i eu cea' Unul %un Q 8ace
el /i clipe/te' (un0 zic eu0 dac"Bnu,i prea scump' Ni unde m" duce ;n 8aa unei case0 pe,o ulicioar" ;n
dosul Str"zii Mari C aea par,macl;c cu marginea de alam" la treptele de la u/" /i lucea ca pl"cua lui0
/i deasupra u/ii un 8anar ro/u0 ro/u ;ntocmai ca /apca n"t"r"ului' ;i pl"tesc0 ;mi ureaz" po8t" %un"0 /i
dus aB8ost' =u trag clopoelul0 u/a se deschide de la sine0 /i ;n"untru ;mi iese ;nainte o madam" g"tit"0
;mpopoo,nat"0 cu o%raLii ca sta8ida0 cu un /irag de m"rgele ca de cear" la culoare0 pe straturi de
gr"sime0 /i m" salut" cu graii aproape pudice0 g;ngurind ;nc;ntat" si dr"g"la/"0 ca unui musa8ir de
mult a/teptat0 po8tindu,m"0 printreB perdele grele de cati8ea pe care le d"dea la o parte ploconin,du,se0
;ntr,o ;nc"pere sclipitoare0 %ogat tapisat" cu %elacoz"0 cu un pohcandru mare de cristal0 cu candela%re
de perete ;n dreptul oglinzilor /i al canapelelor de m"tase0 unde,mi tronau nim8e0 8ecioare ale
des8r;ului0 reo /ase sau /apte0 cum s" zic0 ni/te mor8e0 ni/te li%elule0 ni/te es,mer<lde prea puin
e/m;ntate0 str"eziu e/m;nt<te0 ;n aluri dia8ane0 hor%oteB /i paiete0 unele cu p"rul lung /i despletit0
altele tunse scurt cu %ucle /i c;rlioni0 cu s;nii ca ni/te emis8ere0 goi /i pudrai0 cu %r""ri late pe %rae /i
care mi te prieau cu ni/te ochi ;ncin/i de po8te /i ner"%dare'
D'0T'1 FAUSTUS G 5?:
La mine se uitau0 nu la tine' 2"t"r"ul m" %"gase,ntr,o casa deocheat" F Mi,ascund emoia ;ncremenit0
priesc ;n Vur /i "d un pian deschis0 un prieten0 m" reped 8urtun" peste coor drept la el /i0 din
picioare0 atac dou",trei acorduri0 le mai /tiu /i,acum pentru c" aeam ideea sonor" ;n g;nd0 o
modulaie din si maLor ;n do maLor0 un interal de,un semiton lumin;ndu,se ea ;n ruga sihastrului 8n
8inalul la Freis!"iit@ c;nd intr" timpanul0 trompetele /i o%oii pe acordul de cart" /i se)t" ;n do' Asta
am /tiut,% mai t;rziu0 atunci nu /tiam0 ci am atacat a/a0 ;ntr,o doar"' ]n remea asta numai ce s,apropie
de mine o oche/ic"0 L(tr,o corselet" spaniol"0 cu nasu,n ;nt0 cu gura mare /i Lpchii ca migdala0
=smeralda0 /i cu %raul mi,atinge lene/ =%razul' M",ntorc0 z;rl scaunul deoparte cu genunchiulB0 ;mi
croiesc drum ;nd"r"t peste coor prin iadul des8"t"rilor0 pe l;ng" aa 8lecar"0 trec prin esti%ul /i co%or
treptele in strad" 8"r" s" ating m"car parmacl;culde alam"' i Asta,i tot ce mi s,a,nt;mplat0 un mo8t la
urma,urmei0 ie care i l,am poestit pe ;ndelete ;n schim%ul celor cu iiaLurul cu eur" mare ce,i soar%e
;n""tura ;n ale artis ??ietri#i!andi& Aceste 8iindB zise0 amin /iB rugai," pentru mineF $;nBacum am
ascultat doar un singur concert la peTandhaus0 cu A Treia de Schumann ca $ie!e de r3sis8tan!e& Un
critic de pe remea lui elogia dcuprinz"toarea concepie despre lumee a acestei muzici0 ceea ce are un
iz de p"l"r"geal" lipsit" de o%iectiitate /i st;rne/te0 de altminteri0 un r;s groza clasici/tilor' Dar aea
totu/i un oa,lecare sens0 pentru c" ea caracterizeaz" o ridicare ;n rang pe care muzica /i muzicienii o
datoreaz" romantismului' =l a emancipat muzica0 a scos,o din s8era unui specialism m"rginit de
8an8ar" comunal" /i a pus,o ;n contact cu lu,#Lnea ast" a spiritului0 cu mi/carea uniersal" artistic" si
intelectual" a epocii C astaBnu tre%uie s,o uit"m niciodat"' Toate acestea pornesc de la ultima perioad"
a lui ;i(eethoen /i de la poli8onia lui /i g"sesc e)traordinar de Semni8icati 8aptul c" adersarii
romantismului0 adic" ai unei arte ce p"r"se/te domeniul suLet muzical pentru a se situa pe un plan
cere%ral general'au8ost cei care au criti,cat /i au depl;ns constant eolui<lKeethoenian" t;rzie'
p;nditu,te,ai reodat" c;t de alt8el0 c;t de mult mai ;ndu,ierat" /i mai grea de semni8icaie apare
indiidualizarea
ti Arta ersi8icaiei .lat/&
5?? G T"oas Mann
ocal" ;n operele t;rzii ale lui (eethoen 8at" de muzica sa mai eche0 unde e tratat" mai saant Q
=)ist" unele sen,tine care0 prin grosol"nia lor ce compromite gra pe emitent0 te 8ac s" r;zi' 3<ndel
spunea despre 7luc! a d(uc"tarul meu se pricepe la contrapunct mai %ine dec;t ele0 apreciere de
con8rate care,mi place groza'
C;nt mult Chopin /i citesc despre el' ;mi place angelicul din 8"ptura lui0 care,mi aminte/te de Shelle&0
caracterul straniu0 misterios0 ;n"luit0 impenetra%il0 eazi0 deloc aenturist al e)istenei sale0 acel nu,
reau,s",/tiu,de,ni,mic0 acel re8uz al e)pBerienei concrete0 su%limul incest al artei sale de,o 8antastic"
delicatee /i seducie' C;t de elocent se roste/te ;n 8aoarea acestui om prietenia pro8und atent" a lui
Delacroi)0 care,i scriaD J4'es$ere vous voir !e soir, ais !e oent est !a$able de e#aire devenit
#ouK & Totul e cu putin" la acest Sagner al picturiiF Dar s;nt0 la Chopin0 unele semne care ;l preestesc
pe Sagner /i mai mult dec;t at;t0 ;l dep"/esc0 nu numai su% aspectul armonic0 ci /i psihic ;n generai' #a
de pild" 2octurna ;n do diez minor opus @+ no' @ /i intermediul care se des8"/oar" dup" schim%area
enarmonic" din do diez ;n re %emol maLor' =le dep"/esc ;n eu8onie disperat" toate orgiile din Tristan
C /i asta ;n intimitatea pianistic"0 nu ;n marea %"t"lie a olupt"ii0 /i 8"r" caracterul de !orrida al unei
mistici teatrale ro%ust" ;n toat" dec"derea ei' #a0 mai ales0 ironia lui ;n raporturile cu tonalitatea0 8elul
lui de a 8i e)ant0 reticent0 negator0 diagant0 8elul de a ze8lemisi semnele de alteratie' Te duce departe0
amuzant0 emoionant de departe'''II
Scrisoarea se ;ncheie cu e)clamaia B*!!e e$istola DC
5
& Ni e ad"ugatD HC" o ei distruge imediat se
;nelege de la sineI' Semn"tura e o simpl" iniial"0 aceea a numelui de 8amilie0 L'0 nu A'
OV##
Dispoziia lui categoric" de a distruge scrisoarea asta n,am respectat,o C cine,ar putea s" ia ;n nume
de r"u a/a
5 2"d"Lduiesc s" " "d disear"0 dar clipa asta e ;n stare s" m" ;mping" la ne%unie .#r&/&
@ #at" scrisoarea .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5?+
cea unei prietenii care,i ;n drept s",/i reendice epitetul pe care Delacroi) l,a g"sit pentru prietenia sa
cu Chopin0 [pro8und atent"I Q La ;nceput nu m,am supus dorinei 8ui0 8iindc" simeam neoia s" citesc
/i s" recitesc mereu h;rtia pe care oB parcursesem doar ;n gra%" prima oar" C ci o 8"ceam nu at;t pentru
lectura ;n sine c;t ca s",i studiez stilul /i psihologia0 dar cu remea am c"p"tat sentimentul c"
pierdusem clipa distrugeriiE m" deprinsesem s" o consider ca pe un document din care indicaia de a,l
distruge era o parte integrant"0 ast8el c" ;nsu/i caracterul lui0 ca s" zic a/a documentar0 o anula'
Din capul locului un lucru era certD indicaia 8inal" nu 8usese motiat" de scrisoarea ;ntreag" ci numai
de o parte0 a/a,numita 8est" /i pozn"0 ;nt;mplarea cu 8unestul hamal' Dar Ludecind lucrurileD partea asta
era toat" scrisoarea E din pricina ei 8usese scris" C nu pentru ca s" m" amuze pe mineE nici or%" c"
Adrian /tia c" pentru mine 8esta n,aea nimic amuzantE o scrisese ca s" se descarce de o impresie
zguduitoare0 /i eu0 prietenul din copil"rie0 eram singurul ;n stare s" ;neleg a/a cea' Tot restul era
adaos0 ;neli/0 prete)t0 t"r"g"nare /iB0 dup" aceea0 o acoperire lim%ut" cu a$ergu ,uri de critic"
muzical"0 ca /i cum nimic nu s,ar 8i ;nt;mplat' Ca s" 8olosesc un termen 8oarte o%iecti0 tot interesul se
concentreaz" asupra ane!doteiI ea se contureaz" din capul locului undea ;n 8undal0 se anun" din
primele r;nduri /i e mereu am;nat"' 2erelatat" ;nc"0 ea ;ncearc" s" se strecoare ;n gluma cu marele o,
a/ 2inie /i ;n or%ele sceptice /i ;ng"duitoare ale pro8etului' = c;t pe,aci s" 8ie poestit" atunci c;nd
pomene/te pentru prima dat" de hamal C dar iar dispare' ;n aparen" scrisoarea se ;ncheie ;nainte de
poestirea anecdoteiC BIa satis estC C ca /i cum autorul ar 8i pierdut,o din edere0 ca /i cum numai
citarea 8ormulei de salut a lui Schlepp8uss i,<r 8i reamintit,o0 /i este relatat" Hla repezeal"I0 ca s" zic
a/a0 cu stranii aluzii la /tiina despre 8luturi a tat"lui s"u0 dar nu tre%uia s" constituie 8inalul scrisorii0 ci
i se aga" consideraiuni despre Schumann0 despre romantism0 despre Chopin0 care "dit c" urm"resc
s",i scad" din pondere0 s,o ;ntoarc" ;n uitare C sau0 mai %ine0 poateD s" lase0 din m;ndrie0 impresia c"
ar urm"ri
5 O%seraii .#r&/&
5?. G T"oas Mann
acest scopE c"ci nu pot s" cred c" e)ista ;ntr,ade"r in,tentia ca eu0 cititorul0 s" trec peste miezul
scrisorii'
;nc" de la a doua lectur" mi s,a p"rut tare ciudat c" stilul0 pasti/a sau adaptarea personal" la germana
eche a lui >ump8 ine numai p;n" ce se ;ncheie poestirea aenturii0 iar apoi e l"sat %alt"0 ast8el c"
paginile 8inale s;nt complet lipsite de culoarea lui /i au o inut" lingistic" a%solut modern"' 2u r"m;i
oare cu impresia c" tonul arhaizant0 o dat" a/ternut" pe h;rtie poestea ducerii ;n ispit"0 ;/i ;mplinise
rostul /i c" dup" aceea autorul epistolei renunase la el0 nu at;t pentru c" nu,i era adecat conside,
raiunilor 8inale menite s" a%at" atenia ;n alt" parte0 c;t pentru c" recursese la acest stil din capul
locului numai ca s",l poat" 8olosi la relatarea poe/tii0 c"reia ;i d"dea0 cu aLutorul lui0 atmos8era
cuenit"' NiBce atmos8er" Q Am s,o spun0 oric;t ar p"rea de puin potriit unei 8arse cali8icatiul pe
care,l am ;n minte' =ra atmos8era religioas"' $entru mine totul deenea limpedeD datorit" a8init"ii ei
istorice cu pro%lemele religiei0 Adrian alesese germana din remea Re8ormei pentru o scrisoare ce
tre%uia s" m" pun" la curent cu aceast" poeste' Altminteri0 8"r" Locul acesta0 cum ar 8i putut el
strecura cuintele pe care totu/i le oia scrise HRugai," pentru mine FIQ 2u se poate da un e)emplu
mai %un de citat luat drept acoperire0 de parodie luat" drept prete)t0 si imediat ;nainte mai e o e)presie
care m,a zguduit ;nc" de la prima lectur" /i care nici ea nu are nimic comun cu umorul0 ci poart" o
amprent" categoric mistic"0 deci religioas" D e)presia Hiadul des8"t"rilorI'
$uini s;nt cei care se or 8i l"sat ;n/elai de r"ceala analizei la care am supus0 /i acum /i atunci0
scrisoarea lui Adrian0 /i,/i or da seama de sentimentele reale cu care o citeam /i o reciteam' = necesar
ca o analiz" s" dea aparena r"celii0 chiar /i atunci c;nd are loc ;ntr,o stare de pro8und" emoie' $entru
c" eram emoionatE %a mai mult chiar0 ;mi ie/isem din 8ire' M;nia mea ;mpotria 8estei o%scene pe care
i,o Lucase acel Schlepp8uss %ei si grosolan n,aea margini C /i rog pe cititor s" nu ad" 7n asta o
tr"s"tur" a propriei mele persoane0 un semn distincti al pudi%undenei mele C n,am 8ost niciodat" un
pudi%und /i dac" mie mi s,ar 8i ;nt;mplat s" 8iu dus de nas la Leipzig0 a/ 8i /tiut cum s" ies cu 8aa
curat"E ci ;l rog s" a8le caracterizate ;n sentimentele mele 8"ptura /i natura lui Adrian0
D'0T'1 FAUSTUS G 5?-
pentru care0 8ire/te0 cu;ntul Hpudi%undI ar 8i de asemenea ridicol0 a%solut nelalocul lui0 /i ar 8i tre%uit
s",i poat" inspira /i necioplitului circumspecie /i s8ial"0 /i dorina
cde a,l proteLa /i menaLa'
La emoiaBmea contri%uia0 nu ;n mic" m"sur"0 8aptul c" ;mi relatase aentura0 /i asta la c;tea
s"pt"m;ni dup" ce se petrecuse0 ceea ce ;nsemna ;nc"lcarea unei discreii altminteri a%solute0
;ntotdeauna respectat" de mine' Oric;t ar putea suna de ciudat0 in;nd seama de echea noastr"
camaraderie C domeniul iu%irii0 al se)ului0 al c"rnii n,a 8ost niciodat" atins ;n conor%irile noastre
;ntr,o 8orm" c;t de c;t personal" /i intim"E niciodat" el n,a p"truns ;n tema discuiilor noastre alt8el
dec;t prin intermediul artei /i literaturii0 ;n leg"tur" cu mani8est"rile pasiunii ;n s8era spiritual"0 /i
atunci Adrian emitea 8ormul"ri o%iectie /i in8ormate care l"sau persoana lui complet ;n a8ara
chestiunii' Cum s" nu 8i cuprins0 un spirit ca al s"u0 /i acest elementF ;l ;nglo%aseE despre asta 8"cea
doad" su8icient" 8aptul c" reproducea unele ;n""turi luate de la >retzschmar despre rolul0 deloc de
dispreuit0 al senzualit"ii ;n art" /i nu numai ;n art"E apoi unele dintre o%seraiile sale re8eritoare la
Sagner0 sau unele m"rturisiri spontane0 c;nd or%ea0 de pild"0 despre nuditatea ocii umane /i despre
cum era ea compensat" cere%ral ;n 8ormele artistice at;t de ra8inate ale muzicii ocale echi' 2imic0 ;n
toate astea0 din neino"ia 8eciorelnic"0 era o doad" de considerare lucid"0 li%er" /i deta/at" a
uniersului po8telor' Dar iar"/i0 nu pentru ine era caracteristic0 ci pentru el, 8aptul c" de 8iecare dat"
c;nd conor%irea lua o ast8el de ;ntors"tur"0 simeam ;n 8orul meu interior cea ca un /oc0 o
consternare[ o u/oar" crispare l"untric"' =ra0 ca s" m" e)prim em8atic0 ca /i cum ai 8i as,
D cultat un ;nger disert;nd despre p"catE niciBacesta nu putea 8i suspectat de 8riolitate sau de neru/inare
/i nici c"
F ar 8ace0 %anal0 haz pe socoteala temei0 /i totu/i0 cu toat" consideraia pentru dreptul s"u spiritual de a,
/i permite una ca asta0 te,ai 8i simit Lignit /i ai 8i 8ost ispitit s",l rogiD
F HTaci0 dragul meu F $rea s;nt pure %uzele tale /i seere0
L pentru asemenea lucruriI'
Repulsia lui Adrian 8a" de grosol"niile lascie era
# mai mult dec;t eident" /i,i cuno/team per8ect e)presia
0' reticent"0 dispreuitoare /i dezgustat" c;nd o asemenea eentualitate doar ap"reaBla orizont' La 3alle0
;n cercul
5+P G T"oas Mann
HSin8riedI0 aceast" delicatee a lui 8usese mai mult sau mai puin la ad"post de atacuriE %una,cuiin"
ecleziastic" o%liga C cel puin ;n cuinte C la reinere' Despre neeste0 8emei0 8ete0 leg"turi de
dragoste0 nici or%" nu era printre condiscipoli' 2u /tiu cum se comportau ei ;n realitate0 teologii
no/tri0 su% acest aspect0 /i dac" ;/i p"strau0 toi0 castitatea ;n ederea unei c"s"torii cre/tine/ti' ;n ce m"
prie/te0 m"rturisesc 8"r" /o"ire c" gustasem din 8ructul oprit /i ausesem reo /apte sau opt luni
raporturi cu o 8at" din popor0 8iica unui dogar C leg"tur" pe care cu destul" greutate am ;ncercat s,o
in ascuns" 8a" de Adrian Jcred ;ns" c" el nici n,a %"gat de seam"K0 /i c" dup" acest interal am rupt,o
cu %ini/orul cu 8ata pentru c" era tare redus" /i incult" /i tare m" plictiseaE nu aeam nimic s" ne
spunem dec;t un singur lucru0 mereu acela/i' 2u at;t clocotul s;ngelui c;t curiozitatea0 anitatea /i
Bdorina de a traduce ;n practic" li%ertatea anticilor ;n raporturile se)uale0 care 8"cea parte din
coningerile mele teoretice0 m,au ;ndemnat la aceast" leg"tur"'
Or tocmai acest element0 al unei pl"ceri spirituale la care n"zuiam0 ce,i drept0 puin cam pedant0 lipsea
cu des";r/ire din atitudinea lui Adrian 8a" de s8era ;n chestiune' 2u reau s" or%esc de reinerea
cre/tineasc" /i nici s" 8olosesc0 ;n cazul de 8a"0 parola H>aisersaschernI0 moralist" /i mic,%urghez" /i
impregnat"0 ;n parte0 de medieala team" de p"cat' Ar satis8ace ade"rul ;n prea mic" m"sur" /i n,ar 8i
su8icient ca s" eoce griLa a8ectuoas"0 oroarea 8a" de cel mai mic r"u ce i s,ar putea ;nt;mpla pe care
mi le insu8la atitudinea lui' Dac" nu puteai C /i nici nu oiai C s" i,l imaginezi ;ntr,o situaie
Hgalant"I0 era din cauza armurii de inocen"0 de puritate0 de m;ndrie intelectual" /i de ironie glacial"B;n
care era ;m%r"cat /i care,mi era s8;nt" C s8;nt" ;ntr,un 8el anume0 dureros /i0B;n tain"0 umilitor' $entru
c" doare /i umile/te C nu pe cei r"i0 poate C g;ndul c" iaa c"rnii e lipsit" de inocen"0 c" instinctul
nu cru" nici cea mai cere%ral" dintre m;ndrii0 c" tru8ia0 chiar /i cea mai semea"0 tre%uie s" pl"teasc"
naturii tri%utul ei0 a/a c" nu,i mai r"m;ne dec;t s" speri c" aceast" umilire ;ntru omenesc /i prin
aceasta ;ntru animalic0 ar putea0 cu oia Domnului0 s" se ;mplineasc" ;n 8orma ei psihic" cea mai
eleat"0 cea mai 8rumoas"0 mai
D'0T'1 FAUSTUS G 5+5
no%il"0 ;n"luit" ;n a8ectuoas" a%negaie /i sensi%ilitate puri8icatoare'
Tre%uie s" mai adaug c" tocmai cazurile ca acela al prietenului meu ;ng"duie cele mai puine
sperane Q ;n8rumusearea0 ;n"luirea0 ;nno%ilarea despre care or%eam0 s;nt opera su8letului0 instan"
mediatoare0 cu un puternic su8lu poetic0 ;n care cere%ralul si instinctiul se ;ntrep"trund /i0 ;ntr,un
anume mod0 iluzoriu0 cad de acord C un plan de ia"0 un strat0 sentimental ;n ade"ratul ;neles al
cu;ntuiui0 cu care0 m"rturisesc0 omenia mea se ;mpac" 8oarte %ine0 dar care nu,i 8"cut s" mulumeasc"
un gust mai pretenios' Firi ca cea a lui Adrian n,au mult Hsu8letI' =ste iin 8apt asupra c"ruia prietenia
mea pro8und atent" mi,a deschis ochii0 /i anume0 c" cea mai tru8a/" cere%ralitate este mult mai e)pus"
s" se pomeneasc" a%solut dezarmat" ;n 8aa instinctului gol,golu0 s",i cad" prad" ;n condiii pur /i
simplu ru/inoaseE /i acesta era motiul aprehensiunii c"reia temperamente ca al meu tre%uie s",i 8ac"
8a" c;nd e or%a de 8iri ca cea a lui Adrian C /i din acest moti poestea %lestematei aenturi lua ;n
ochii mei un caracter sim%olic ;n8rico/"tor'
Mi,l ;nchipuiam st;nd ;n pragul salonului0 pricep;nd numai cu ;ncetul ;n timp ce priea la aidele
preotese ale des8r;ului' Ca si ;n atmos8era de ;nstr"inare din %irtul lui Miitze de la r8alle C aeam at;t
de limpede imaginea ;n 8aa ochilor F C ;l edeam repezindu,se or%e/te la pian0 at<c;nd acordurile0 a
c"ror e)plicaie aea s",i apar" retrospecti' O edeam pe c;rn" l;ng"BAdrian C 6etaera es8eralda
C emis8ere pudrate ;n corselet" spaniol" C o edeam m;ng;indu,i o%razul cu %raul ei gol' Ni am
simit0 iolent0 un dor s" z%or acolo0 prin spaiu0 prin timp' Aeam po8t" s",i dau tartoriei un picior0B s,
o gonesc de l;ng" el0 a/a cum iz%ise Adrian ta%uretul de la pian cu genunchiul0 ca s",/i poat" croi drum
spre li%ertate' Rile ;ntregi am simit atingerea c"rnii ei pe propriul meu o%raz /i /tiam0 implicit0 cu
oroare0 cu spaim"0 c" de atunci ;i ardea /i lui o%razul' Din nou nu pot dec;t s" rog s" se aprecieze 8aptul
c" nu eram ;n stare s" "d incidentul su% aspectul lui hilar0 ceea ce era caracteristic nu pentru mine0 ci
pentru Adrian' =l n,aea a%solut nimic hilariant' Dac" am reu/it0 ;n c;t de mic" m"sur"0 s" dau
cititorului o imagine a 8irii prietenului meu0 atunci tre%uie s" simt" al"turi
5+@ G T"otnas Mann
de mine tot ceea ce era nespus de ;nLositor0 sarcastic,de,gradant si primeLdios ;n aceast" atingere'
C" p;n" ;n momentul acela el nu se HatinseseI de reo 8emeie a 8ost /i a r"mas pentru mine o
certitudine nezdruncinat"' Ni iat" c" ;l atinsese 8emeia C /i el 8ugise' 2L\ aceast" 8ug" nu are nimic
rizi%il0 asta ;l pot ;ncredina pe cititor0 dac" s,ar simi cuma ;nclinat s" ad" a/a cea' Rizi%il" ;ns"0 la
neoie0 era ;ncercarea lui de eadare0 ;n sensul amar /i tragic al z"d"rniciei acesteia' ;n ochii mei
Adrian nu sc"pase /i0 cert0 numai 8oarte trec"tor tre%uie s" 8i aut sentimentul ead"rii' Tru8ia
cere%ral" su8erise /ocul ;nt;lnirii cu instinctul lipsit de su8let' Adrian aea s" se ;ntoarc" ;ntr,o %un" zi
acolo unde,l m;nase /arlatanul'
OV###
;n 8aa descrierilor /i relat"rilor mele cititorul s" nu,/i pun" ;ntre%area de unde /tiu cu precizie toate
am"nuntele0 de reme ce nu totdeauna am 8ost de 8a"0 nu totdeauna am 8ost al"turi de r"posatul erou
al acestei %iogra8ii' =,ade"rat c" ;n repetate r;nduri am tr"it departe de el perioade mai ;ndelungateD
ast8el ;n timpul sericiului militar de un an de zile0 dup" trecerea c"ruia0 8ire/te0 mi,am reluat studiile
la Uniersitatea din Leipzig0 unde era /i Adrian0 /i acolo m,am 8amiliarizat cu mediul ;n care tr"ia' Tot
a/a s,a ;nt;mplat ;n r"stimpul c"l"toriei mele de studii clasice0 8"cut" ;ntre anii 5-P. si 5-P-'
Re;nt;lnirea noastr" dup" aceast" c"l"torie a 8ost 8ugiti"0 pentru c" el nutrea intenia s" plece din
Leipzig0 s" se duc" ;n sudul 7ermaniei' 1 urmat apoi perioada cea mai lung" a desp"ririi noastre D au
8ost anii pe care0 dup" o scurt" /edere l< Miinchen0 Adrian i,a petrecut cu prietenul s"uB0 silezianul
Schild!napp0 ;n #talia0 ;n timp ce eu a%soleam anii de pro%" la gimnaziul (oni8aciu0 din
>aisersaschern0 /i apoi ;mi ocupam postul de8initi' De a%ia ;n 5-5*0 c;nd Adrian s,a sta%ilit la
$8ei88ering0 ;n (aaria Superioar"0 iar eu m,am mutat la Freising0 am aLuns din nou ;n apropierea lui0
pentru ca0 8ire/te0 din clipa aceea /i p;n" la catastro8a din 5-*P0 s" 8iu0 /aptesprezece ani ;n /ir0 8"r" nici
o ;ntrerupere C sau aproape 8"r" nici o ;ntrerupere C0 spectatorul ieii sale0 ce purta de at;ta reme
semnul 8atidic0 /i al creaiei sale0 mereu mai 8r"m;ntate'
D'0T'1 FAUSTUS G 5+*
2u mai era de mult un ;ncep"tor ;n studiul muzicii0 ;n me/te/ugul ei straniu /i ca%alistic0 glume /i
so%ru0 ingenios /i pro8und c;nd0 la Leipzig0 se ;ncredina din nou ;ndrum"rii0 s8aturilor /i supraegherii
lui Sendell >retzschmar' $rogresele sale rapide ;n domeniul asimil"rii tradiiei0 al tehnicii
compoziiei0 al studiului 8ormelor0 al orchestraiei0 stimulate de o inteligen" care prindea totul din z%or
/i st;nLenite poate doa8 de o anticipare ner"%d"toare0 doedeau c" intermezzo,ul teologic de doi ani de
la 3alle nu,i sl"%ise raporturile cu muzica0 nu ;nsemnase o ;ntrerupere e8ecti" a relaiilor cu ea' Scri,
soarea lui menionase c;te cea despre ardoarea /i mulimea e)erciiilo8 sale contrapunctice'
>retzschmar punea accentul aproape si mai mult pe instrumentaie /i ;i cerea0 cum 8"cuse /i la
!aisersaschern0 s" orchestreze mult muzic" de pian0B p"ri de sonate /i chiar /i cartete de coarde0
pentru ca apoi s" le discute cu el pe larg0 s",i arate cusururile /i s" i le corecteze' Mergea p;n" acolo
;nc;t ;i ;ncredina spre orchestrare e)trase pentru pian ale unor acte ;ntregi din opere pe care Adrian nu
le cuno/tea0 /i compararea a ceea ce ;ncercase eleul C care,l ascultase /i citise pe (erlioz0 pe
De%uss& /i pe postromanticii germani /i austrieci C cu ceea ce 8"cuser" 7r?tr& sau Cheru%irii ;n/i/i0
d"deau /i magistrului /i ;n""celului destule motie de r;s' $e atunci >retzschmar lucra la propria lui
oper" dramatic"0 Statuia de arur%, /i chiar si din ea ;i d"dea dicipolului c;te o scen" oarecare din
partitur" s" i,o instrumenteze /i apoi ;i ar"ta cum o rezolase sau cum aea de g;nd s,o 8ac" C prileL
de ample discuii0 la care0 de o%icei0 se,nelege0 e)periena cople/itoare < magistrului r"m;nea st"p;n"
pe c;mpul de %"taie0 dar o dat"0 cel puin F o dat"0 ictoria 8u o%inut" de intuiia neo8itului' O
com%inaie de sunete pe care la prima edere >retzschmar oBrespinsese ca imprudent" /i du%ioas"0 ;i
ap"ru ;n cele din urma ca 8iind mai caracteristic" dec;t ceea ce ausese el ;n minte0 /i la ;nt;lnirea
urm"toare m"rturisi c" rea s",/i ;nsu/easc" ideea ciracului'
Adrian 8u mai puin m;ndru de trea%a asta dec;t ar 8i 8ost de a/teptat' $rin pornirile lor muzicale /i prin
mani8est"rile 8or de oin"0 pro8esor /i ele erau ;n 8ond 8oarte departe unul de altul0 cum de alt8el se
;nt;mpl" ;n art" ;n mod aproape necesar0 c"ci aspirantul se ede o%ligat s" recurg"0 pentru ;ndrumarea
;n me/te/ug0 la un magistru
5+6 G T"oas Mann
de care,i pe Lum"tate ;nstr"inat din cauza deose%irii de generaie' Ni ;nc" e %ine dac" acesta ghice/te
tendinele ascunse ale tineretului0 le ironizeaz" eentual0 darB se 8ere/te de a se pune ;n calea eoluiei
lor' Ast8el >retzschmar tr"ia cu coningerea 8ireasc" /i tacit" c" muzica ;sL atinsese culmea de8initi" a
8ormei eiBde mani8estare /i dB
e
aciune ;n stilul orchestral C ceea ce Adrian nu mai Bcredea' Dar pentru
cei dou"zeci de ani ai s"i0 spre deose%ire de ;nainta/i0 raportarea celei mai eoluate tehnici instru,
mentale la concepia de muzic" armonic" era mai mult dec;t o descoperire istoric" C deenise la el un
8el de credin"0 amalgamat" ;n trecut /i ;n iitorE iar priirea rece aruncat" pe aparatul sonor
hipertro8iat al orchestrei postromanticilor0 neoia de a,l condensa /i de a,l repune ;n rolul de sluLitor pe
care,l Lucase ;n epoca muzicii ocale prearmonice0 poli8oniceE tendina c"tre aceasta /i deci c"tre
oratoriu0 gen ;n care mai t;rziu creatorul A$o!ali$sei S#in7ului Ioan /i a Laent%rii do!torului Faustus
aea s" ating" culmea e)presiei /i a cutezanei C toate acestea au ap"rut destul de timpuriu la Adrian0
si ;n or%" si ;n 8apt"'
2u era ;ns" un moti ca studiile lui de orchestrare su% ;ndrumarea lui >retzschmar s" nu 8ie continuate
cu ardoare0 8iind de acord cu acesta c" tre%uia s" st"p;ne/ti per8ect toate cuceririle trecutului0 chiar
dac" nu le mai socoteai eseniale0 /i la un moment dat mi,a spusD Un compozitor care0 pentru c" e s"tul
de impresionism orchestral0 nu mai rea s" ;nee s" instrumenteze0 mi se pare ca un dentist care n,ar
rea s" mai studieze tratarea r"d"cinilor /i s,ar mulumi s" 8ie asemenea %"r%ierilor care scoteau dinii0
numai 8iindc" a a8lat c" dinii cu nerul mort pot prooca reumatismul poliarticular' Aceast"
comparaie %izar" /i insolit"0 dar at;t de caracteristic" pentru starea de spirit a remii0 a r"mas un citat
cu nuan" critic" 8recent utilizat ;ntre noi0 /i Hdintele mortI deeni termenul,sim%ol pentru anumite
creaii cu palet" orchestral" ra8inat" de mai t;rziu C inclusi propria sa 8antezie sim8onic"
Fos#ores!en?a %rii, pe care a scris,o 8iind ;nc" la Leipzig0 su% priirile lui >retzschmar0 dup" o
c"l"torie de acan" ;ntreprins" cu Rudiger Schild!napp la Marea 2ordului /i a c"rei audiere
casipu%lic" a organizat,o >retzschmar0 cu un prileL oarecare' = o pies" de sonoritate pictural" c"utat"0
8"c;nd doada unui uimitor
D'0T'1 FAUSTUS G 5+:
>m pentru alam%ic"ri sonore 8ascinante0 enigmatice0 Baproape indesci8ra%ile urechii la prima audiie0
/i un pu%lic aizat ;ntrez"ri ;n t;n"rul compozitor un continuator 8 e)trem de ;nzestrat al liniei
De%uss&,Rael' Dar nu era0 /i bpat" iaa lui a socotit aceast" demonstraie saant" de 8 coloratur"
orchestral" ca 8iind tot at;t de puin opera sa # proprie ca /i e)erciiile de ml"diere ale articulaiei m;inii
csi de caligra8ie0 8"cute ;nainte su% supraegherea lui LCretzschmarD corurile pe /ase /i opt oci0 8uga cu
trei teme pentru cintet de coarde cu acompaniament de pian0 sim8onia a c"rei partitur" i,o adusese
8ragmentar /i la a c"rei instrumentare se s8"tuise cu el0 sau sonata pentru ioloncel ;n la minor cu
8oarte 8rumoasa mi/care lent" a c"rei tem" aea s,o reia ;ntr,unui din c;ntecele sale pe # ersuri de
(rentano' Acea sc;nteietoare Fos#ores!en?% a %rii era ;n ochii mei un e)emplu cu totul remarca%il ce
demonstra cum un artist e ;n stare s" pun" tot ce are el mai %un ;n sluL%a unei cauze ;n care0 l"untric0
nu mai crede /i st"ruie s" e)celeze ;n utilizarea unor miLloace ar,I tistice ameninate ;n con/tiina lui de
perimare' H= un tratament de rutin" al r"d"cinii0 ;mi spunea el' 2u r"spund de o in8ecie cu
streptococi'I Fiecare cu;nt rostit era o doad" c" pentru el genul de Hpictur" sonor"I0 redarea #
muzical" a peisaLului0 8usese 8undamental dep"/it'
Dar ade"rul ade"rat este c" aceast" capodoper" de # str"lucit" coloratur" orchestral"0 lipsit" de
crezul l"untric0
giurta ascunse ;n sine tr"s"turile parodiei /i ironiei inte,ectuale a artei ;n general0 care aeau s" se
mani8este destul de 8recent /i de o manier" at;t de genial" /i de tul%ur"toare ;n operele ulterioare ale
lui Leer!uhn' Unii dintre cei mai %uni0 de/i nu chiar cei mai %uni0 g"seau # cea re8rigeram ;n acest
sarcasm0 %a chiar cea repulsi0 reolt"tor' Super8icialii spuneau numai c",i spiritual /i amuzant' ;n
realitate0 parodia d"dea aici un r"spuns orgolios sterilit"ii cu care scepticismul /i pudoarea intelec,
tual"0 sentimentul unei ucig"toare e)pansiuni a %analului iL ameninau un mare talent' Sper c" m"
e)prim corectD in,# certitudinea /i sentimentul meu de responsa%ilitate s;nt la 8el de mari0 c;nd ;ncerc
s" ;m%rac ;n cuinte g;nduri care L iniial nu mi,au aparinut0 ci mi,au 8ost inspirate de prie,i tenia mea
pentru Adrian' 2,a/ rea s" or%esc de o lips" de naiitate0 pentru c" ;n 8ond naiitatea se su%stituie
8iinei ;nse/i0 indi8erent cum este ea0 chiar /i celei mai
5+? G T"oas Mann
con/tiente /i mai complicate' Con8lictul aproape ireducti%il dintre inhi%iie /i elanul creator ;nn"scut al
geniului ;ntre castitate /i patim" C tocmai asta e naiitatea din care ;/i trage sea ocaia de artist0
terenul potriit pentru di8icila /i caracteristica dezoltare a operei saleE
S
L n"zuina incon/tient"0 de a
o8eri HtalentuluiI0 impulsului creator o ascenden" precar" dar necesar" asupra reticenelor %atLocurii0B
ale orgoliului0 ale pudorii intelectuale C aceast" n"zuin" instincti" se treze/te si deine determinant"
;nc" din clipa ;n care studiile preliminare0 pur tehnice0 ;ncearc" s" se ;mpleteasc" cu primele tentatie
proprii de modelare0 chiar dac" s;nt e8emere0 preg"titoare ;nc"'
O#O
Vor%esc de clipa aceasta /i0 nu 8"r" s" m" cutremur0 nu 8"r" s" mi se str;ng" inima0 aLung s" or%esc
despre ;n;mplarea 8atidic"0 petrecut" cam la un an dup" ce primisem0 la 2aum%urg0 scrisoarea lui
Adrian reprodus" mai sus0 la un an /i cea de la sosirea sa la Leipzig /i de la acea prim" izitare a
ora/ului despre care ;mi relatase ;n scrisoare C a/adar0 nu mult ;nainte ca0 sc"p;nd din sericiul
militar0 s" m" ;nt;lnesc din nou cu el /i s",# g"sesc ;n aparen" neschim%at0 dar ;n realitate stigmatizat0
loit de s"geata soartei' #ncep;nd redarea acestei ;nt;mpl"ri0 a/ rea parc" s" inoc muzele /i pe Apolo
ca s",mi inspire cuintele cele mai pure0 maBi m;ngiietoare0 ;n stare s",l crue pe cititorul cu
sensi%ilitatea ginga/"0 s" crue amintirea prietenului trecut ;n ne8iin" /i s"Bm" crue ;n cele din urm" /i
pe mine0 pentru c" aceast" relatare ;mi d" sentimentul unei peni%ile m"rturisiri personale' Dar ;nsu/i
sensul acestei inoc"ri ;mi arat" c;t se poate de limpede contradicia dintre structura mea psihic" /i
coloratura ;nt;mpl"ni pe care tre%uie s,o relatez0 o tonalitate generat" de cu totul alte straturi ale
tradiiei0 a%solut str"ine senin"t"ii culturii clasiciste' Am ;nceput0 de altminteri0 aceste ;nsemn"ri
e)prim;ndu,mi ;ndoiala dac" s;nt sau nu omul potriit poerii asumate' 2u mai repet argumentele
opuse unei atari ;ndoieli' De aLuns c"0 spriLinit pe ele0 ;nt"rit de ele0 s;nt hot"r;t s" le r"m;n credincios'
Adrian0 cum am mai spus0 s,a ;ntors la locul unde,l t;r;se hamalul neru/inat' Dup" cum se ede0 8aptul
nu s,a
D'0T'1 FAUSTUS G 5++
petrecut chiar at;t de cur;ndD un an ;ntreg m;ndria spiritului a rezistat r"nii su8erite0 /i pentru mine a
8ost totdeauna un 8el de consolare c"0 ;n 8aa instinctului pur care numai 8olosindu,se de iclenie l,a
putut atinge0 c"derea lui n,a 8ost lipsit" de pudoare su8leteasc"0 no%lee omeneasc"' C"ci ea e)ist" ;n
orice 8i)are oric;t ar 8i de crud"0 a dorinei asupra unui o%iect determinat /i indiidualE e)ist"B;n clipa
alegerii0 oric;t de inoluntar" ar 8i0 %a chiar proocat" cu neru/inare de o%iect' ;ndat" ce instinctul ia
chip omenesc0 8ie el oric;t de anonim0 de Losnic0 nu poi s" nu ezi ;n el o urm" de puritate a8ectuoas"'
Si de aceea tre%uie spus c" Adrian s,a ;ntors acolo de dragul unei anume persoaneD aceea la a c"rei
atingere ;i ardea o%razul0 a H%runeteiI cu corselet" /i cu gura mare0 8emeia care se apropiase de el l;ng"
pian0B /i Leer!tihn ;i spusese =sme,raldaE c" pentru ea s,a ;ntors0 s,o caute0 /i c" n,o mai g"sise'
O%sesia asta0 8unest" cum era0 l,a determinat s" p"r"seasc" %ordelul0 dup" a doua izit"0 asta oluntar"0
la Fel ca /i dup" prima izit"0 care 8usese inoluntar"0 dar nu 8"r" s" se 8i interesat de locul unde se
a8la 8emeia care,l atinsese cu %raul ei' Aceea/i o%sesie l,a mai determinat0 su% un prete)t muzical0 s"M
8ac" o c"l"torie destul de ;ndep"rtat"0 ca s,o g"seasc" pe cea mult c"utat"' Anume0 ;n mai 5-P?0 c;nd
au loc la 7raz0 capitala proinciei St&ria0 su% conducerea compozitorului0 premiera austriac" a
Saloeei, la a c"rei premier" mondial"0 la Dresda0 cu c;tea luni ;n urm"0 Adrian participase ;mpreun"
cu >retzschmar /i unde le spusese pro8esorului s"u /i prietenilor din Leipzig0 c" dorea s" asculte din
nou0 cu ocazia 8esti" pomenit"0 aceast" oper" reoluionar" de mare succes0 neatr"g"toare pentru el
su% aspect estetic0 dar care0 8ire/te0 ;l interesa su% raportul tehnicii muzicale si ;n special su% acela al
inton"rii unui dialog ;n proza' A c"l"torit singur /i nu se poate sta%ili cu certitudine dac" si,a realizat
intenia prete)tat" /i apoi0 de la 7raz0 s,a dus 8a $ress%urg0 sau poate s,a dus ;nt;i la $ress%urg /i apoi
la 7raz0 sau dac" a simulat pur si simplu izita la 7raz /i s,a mulumit numai cu izita la $ress%urg0 pe
ungure/te $o,zsonB&' ;ntr,ade"r0 cea a c"rei atingere ;i r"m"sese ;ntip"rit" pe o%raz aLunsese acolo
;ntr,o cas"0 dup" ce 8u,
l Oper" de Richard Strauss'
5+. G T"oas Mann
/ese silit" s" p"r"seasc" locul unde,/i 8"cuse ;nainte meseria din pricina unui tratament ;ntr,un spitalE /i
acolo o descoperi cel o%sedat'
;mi tremur" m;na c;nd scriu0 dar oi a/terne pe h;rtie ceea ce /tiu0 ;n cuinte calme0 reinute C
consolat totu/i0 p;n" la un anumit punct0 la g;ndul mai sus pomenit0 ia g;ndul alegerii0 la g;ndul c" era
dominat de cea ce aducea cu dragostea /i d"dea apropierii dintre tinereea nepreuit" /i ne8ericita
8"ptur" o lic"rire de spiritualitate' La drept or%ind0 acest g;nd consolator este legat insepara%il de
cel"lalt0 cu,at;t mai ;n8ior"tor0 cu c;t dragostea /i otraa s,au contopit aici0 o dat" pentru totdeauna0
;ntr,o e)perien" unic" /i cumplit" D acea unicitate mitologic" pe care o ;ntruchipeaz" s"geata'
S,ar p"rea ;ntr,ade"r c" ;n su8letul %ietei t;r8e tres"rise cea0 un r"spuns dat sentimentelor t;n"rului'
F"r" ;ndoial" c" ea /i,a amintit de izitatorul "zut ;n treac"t alt"dat"' Contactul lor0 acea m;ng;iere a
o%razului cu %raul gol0 se poate s" 8i 8ost0 ;n 8elul ei0 o mani8estare de duio/ie dec"zut"0 o e)presie a
receptiit"ii t;r8ei la tot ceea ce ;l deose%ea pe Adrian de clientela o%i/nuit"' Femeia a a8lat chiar din
gura lui c" 8"cuse drumul p;n" acolo de dragul ei C /i ;i mulumiD spun;ndu,i s" se 8ereasc" de a aea
cu ea reo atingere trupeasc"' Ntiu asta de la AdrianD ;l aertizase0 /i nu g"sim aici oare o deose%ire
%ine8"c"toare ;ntre omenia superioar" a acestei 8"pturi /i persoana sa 8izic" de mult c"zut" ;n mocirl"0
aLuns" un Lalnic instrument de pl"cere la cheremul oricui Q 2enorocita i,a spus celui ce,o dorea0 s" se
8ereasc" de HeaIE asta ;nsemna un act li%er de eleare la niel superior a Lalnicei sale e)istene trupe/ti0
un act de renunare omeneasc" la sine ;nsu/i0 un act de ;nduio/are /i C ;ng"duie,mi,se s" 8olosesc
acest cu;nt C un gest de iu%ire' Ni0 cerule milosti0 nu era oare dragoste sau ce era atunciB0 ce po8t"
smintit"0 ce oin" de s8idare temerar" a lui Dumnezeu0 ce pornire de aB ;m%r"i/a pedeapsa ;n p"cat0 ;n
s8;r/itD ce n"zuin" ad;nc" /i tainic" spre z"mislire demoniac"0 spre o modi8icare chimic" a 8iinei sale
care ar 8i putut aduce moartea s,a mani8estat atunci0 de l,a 8"cut pe cel preenit s" nesocoteasc"
preenirea /i s" st"ruie ;n dorina de a poseda acest trup Q
2iciodat" nu m,am putut g;ndi 8"r" o ;n8iorare religioas" la ;m%r"i/area lor0 ;n care unul ;/i Lert8ea
m;ntui,
D'0T'1 FAUSTUS G 5+-
rea0 iar cel"lalt /i,o a8la' 2enorocita tre%uie s" se 8i simit puri8icat"0 dezino"it"0 ;n"lat"0 8ericit"0
c;nd cel enit din dep"rt"ri a re8uzat s" renune la ea cu riscul oric"rei primeLdiiE /i s,ar p"rea c" i,a
o8erit ;n schim% toate 8armecele 8eminit"ii ei0 ca s",l pl"teasc" pentru cutezana lui' Soarta a aut griL"
s" n,o uiteE dar n,aea s,o uite niciodat" chiar de dragul ei0 al celei pe care,n eci n,aea s,o mai ad"0
/i numele 8emeii C acela/i dat de la ;nceput C r"t"ce/te prin opera lui ca un spectral semn runic0 de
nimeni /tiut dec;t de mine' Luati,o drept anitate C nu m" pot opri de a meniona ;nc" de pe acum
descoperirea con8irmat" chiar de Leer!uhn ;ntr,o %un" zi0 prin t"cereD Adrian nu era primul
compozitor /i n,aea s" 8ie nici ultimul c"ruia s",i 8i pl"cut s" ascund" ;n opera sa 8ormule magice /i
r"Li ermetice "dind pasiunea ;nn"scut" pentru deprinderi /i practici superstiioase0 pentru mistica
ci8relor /i sim%olica literelor' Ast8el0 ;n es"tura sonor" a operei prietenului meu se g"sesc0 ;ntr,o
8rapant" 8recen"0 suite de c;te cinci sau /ase note C ;ncep;nd cu " JsiK0 s8;r/ind cu es Jmi %emolK /i
altern;nd succesi cu e JmiK /i a JlaK C un moti tematicB8undamen,tal0 purt;nd amprenta unei stranii
nostalgii care reiese ;n multiple traestiuri armonice /i ritmice0 atri%uite c;nd unei oci0 c;nd alteia0
uneori ;ntBr,o ordine inersat"0 ca /i cum s,ar ;n;rti ;n Lurul propriei lor a)e0 ast8el c"0 interalele
r"m;n;nd acelea/i0 succesiunea sunetelor apare schim%at"0 acion;nd l"untric C prima oar" ;n
incontesta%il cel mai 8rumos din cele treisprezece c;ntece dup" (rentano0 compuse pe remea c;nd era
;nc" la Leipzig0 s8;/ietorul lied ', #at% drag%, !7t e=ti de rea, dominat cu totul de motiul tematic0 apoi0
;n special ;n lucr"rile din ultima perioad"0 ;n care temeritatea /i disperarea se amestecau ;ntr,un mod
at;t de singularB0 ca Laentarea do!torului Faustus, compus" la $8ei88ering0 unde se "de/te /i mai
%ine tendina de a aduce interalele melodice l< o simultaneitate armonic"'
Or acest lim%aL sonor ci8rat h e a e es ;nseamn" 6etaera eseralda&
Adrian se ;napoie la Leipzig /i ;/i e)prim" entuziasmul s"u amuzat pentru impresionanta oper" pe care
pretindea c" o ascultase a dou" oar"0 sau poate c" o /i ascultase a doua oar"' $arc",l mai aud ;nc"0
spun;nd despre autorul eiD HCe scamator ;nzestratF Reoluiona,
5.P G T"oas Mann
rul ;n ipostaz" de 8aorit al zeilor0 cutez"tor /i conciliant ;n acela/i timp' 2iciodat" aangardismul n,a
8ost mai intim contopit cu o mai mare certitudine a succesului0 ;ndr"zneli /i disonane destule C /i
apoi cotitura F Datul ;napoi %laLin0 gata s",Bi ;mpace pe %urLui0 s",i lase s" ;neleag" c" nu,i dracuB chiar
at;t de negru''' Da,da0 o loitur"''' /i ce loitur"'''FI C La cinci s"pt"m;ni dup" reluarea studiilor sale
muzicale /i 8ilozo8ice0 o anumit" a8eciune local" ;l determin" s" apeleze la ;ngriLiri medicale'B
Specialistul la care s,a dus0 doctorul =rasmi C Adrian ;i g"sise adresa ;n anuarul medicilor C era un
%"r%at corpolent0 ro/u la 8a"0 cu %ar%i/on negru /i c"ruia0 se edea %ine0 ;i enea greu s" se aplece0 dar
nu numai c;nd se apleca g;8;ia0 ci /i altminteri0 c;nd sta drept0 su8la zgomotos printre %uzeleBr"s8r;nte'
Aceast" deprindere doedea desigur o a8eciune sup"r"toare0 dar 8"cea totodat" /i impresia unei
indi8erene %lazate0 gata s" ;nl"ture sau s" ;ncerce s" ;nl"ture cea0 orice0 cu un simplu Heh FI' A/a c" ;n
timpul consultaiei doctorul g;8;i ;ntruna /i la s8;r/it0 ;n oarecare contradicie cu g;8;itul lui zgomotos /i
%lazat0 se pronun" pentru necesitatea unei medicaii energice /i destul de ;ndelungate0 ce tre%uia
;nceput"M imediat' Trei zile una dup" alta Adrian se duse la el pentru continuarea tratamentuluiD apoi
=rasmi ;i prescrise o ;ntrerupere de trei zile /i ;i spuse s" in" a patra zi' C;nd pacientul C care de
alt8el n,aea dureri0 starea lui general" ne8iind cu nimic a8ectat" C se prezent" la ora cuenit"0 la patru
dup",amiaza0 d"du peste cea cu totul nea/teptat /i ;nsp"im;nt"tor'
De o%icei0 c;nd aLungea la casa cam posomorit" din ora/ul echi tre%uia s" sune la u/a cu trei trepte
;nalte /i o seritoare ;i deschideaE de data asta g"si u/a larg deschis"0 la 8el /i pe cele din interiorul
locuineiE era deschis" /i u/a s"lii de a/teptare0 /i cea a camerei de consultaii0 dar era deschis" /i u/a
dinB 8a"0 cea cu dou" canaturi0 a HsalonuluiI' Aici chiar si 8erestrele erau larg deschise /i cele patru
draperii se um8lau din cauza curentului c;nd ;mpinse ;n miLlocul od"ii0 c;nd ;napoi0 ;n ni/a 8erestrelor'
;n miLlocul camerei ;ns"0 doctarul =rasmi0 cu %"r%ua semea"0 cu pleoapele l"sate0 ;m%r"cat ;ntr,o
c"ma/" al%" cu man/ete0 z"cea pe o pern" cu ciucuri0 ;ntr,un co/ciug descoperit a/ezat pe dou" capre'
D'0T'1 FAUSTUS G 5.5
Cum se ;nt;mplase una ca asta0 de ce era mortul at;t de singur /i ;n %"taia ;ntului0 unde era
seritoarea0 unde era doamna =rasmi0 /i dac" cei de la pompele 8une%re enii s" %at" capacul
co/ciugului se a8lau undea prin cas" sau plecaser" pentru un moment ;n alt" parte0 ce stranie clip" ;l
m;nase pe izitator acolo0 nimeni n,aea s,o /tie niciodat"' La enirea mea la Leipzig0 Adrian n,a
putut dec;t s",mi zugr"easc" z"p"ceala lui c;nd0 "z;nd ce se petrecuse acolo0 a co%or;t din nou cele
trei trepte' De moartea nea/teptat" a doctorului nu s,a mai preocupat0 nu s,a mai interesat' Doar /i,a
e)primat p"rerea c" e/nicul lui Heh FI 8usese0 indiscuta%il0 dintotdeauna0 un semn r"u'
Cu o aersiune secret"0 ;n8r;ng;ndu,mi o groaz" a%surd"0 tre%uie s" relatez acum c" /i a doua alegere
8"cut" a stat su% semnul unei stele ne8aste' #,au tre%uit dou" zile s",/i rein" ;n urma /ocului su8erit'
Apoi0 din nou0 %az;ndu,se numai pe consultarea anuarului0 a intrat ;n tratamentul unui anume doctor
Rim%alist0 care locuia pe una din str"zile comerciale ce dau ;n Mar!tplatz' La parterul casei se a8la un
restaurant0 deasupra un depozit de piane0 iar o parte din etaLul al doilea era ocupat" de locuina
mediculuiE 8irma lui de porelan %"tea la ochi ;nc" de Los0 de l;ng" u/"' Cele dou" s"li de a/teptare ale
dermatologului Juna era rezerat" clientelei 8eminineK0 erau ;mpodo%ite cu glastre cu 8lori0 cu tei /i
palmieri de interior' Reiste medicale /i c"ri pentru 8runz"rit0 de pild" o istorie ilustrat" a moraurilor0
st"teau ;mpr"/tiate pe mas" ;n camera ;n care Adrian a a/teptat o dat" sau de dou" ori s",i in" r;ndul
la consultaie'
Doctorul Rim%alist era un %"r%at m"runt0 cu ochelari cu ram" de %aga0 cu o chelie oal" m"rginit" pe
l"turi de ni/te p"r ro/u0 ;ntins" de la 8runte p;n" la cea8"0 /i cu o must"cioar" lipit" parc" su% n"ri0 cum
se r"sp;ndiseBatunci moda prin lumea %un"0 iar mai t;rziu aea s" dein" atri%utul unei m"/ti intrate ;n
istoria lumii' Medicul or%ea murdar0 licenios0 /i era ;nclinat s" 8ac" tot soiul de calam%ururi' =ra tn
stare s" dea e)presiei HRhein8all on Scha88hausenI ;nelesul pe care l,ar c"p"ta dac" numele 8luiului
ar 8i scris 8"r" h0 adic" ;nelesul de ghinionD ;n loc de Hc"derea Rinului de la Scha88hausenI0 Hc"derea ;n
capcana de la Scha88hausenI' ;n acela/i timp ;ns"0 n,aeai impresia c",i plac prea mult 8leacurile astea'
Un tic neros0 un 8el de ridicare a o%razului0 care tr"gea ;n sus /i
5.@ G T"oas Mann
colul gurii /i prooca /i o clipire a ochiului0 ;i d"dea o e)presie de acreal" /i dispre0 aea cea
preestitor de rele cea st;nLenitor0 sinistru' Asa mi l,a zugr"it Adrian si asaB ;l "d ;n 8aa ochilor'
B I
Ni iat" ce s,a ;nt;mplat' Adrian 8usese de dou" ori la tratament la acest al doilea medic /i enea acum a
treia oar"' Urc;nd scara0 ;ntre etaLul ;nt;iB/i al doilea0 se ;nt;lni cu cel la care tocmai se duceaE co%ora
;ntre doi %"r%ai oinici0 cu p"l"rii tari l"sate pe cea8"' Ochii doctorului Rim%alist erau plecai0 ca la
orice om care co%oar" o scar" /i se uit" cum p"/e/te pe trepte' Articulaia uneia dintre m;ini era prins"
;n c"tu/e de m;na unuia dintre ;nsoitori' Ridic;nd priirea /i recBunosc;ndu,/i pacientul0 auBticul lui
acru0 ;l salut" cu capul /i,i ziseD HAlt" dat" FI Adrian0 cu spatele lipit de perete0 ;iBl"s" uluit s" treac" pe
cei trei0 /i dup" un timp ;i urm"' #n 8aa casei ;i "zu urc;nd ;ntr,o tr"sur" care a/teptase acolo /i care
porni imediat'
Ast8el lua s8;r/it continuarea curei lui Adrian la doctorul Rim%alist0 dup" ce o ;ntrerupsese o dat"'
Tre%uie s" adaug c" se preocupase de temeiurile acestui al doilea e/ec tot at;t de puin c;t /i de
%izareria primei e)periene' DBe ce 8usese ridicat Rim%alist /i pe deasupra tocmai Bla ora c;nd doctorul
;l conocase pe el C nu,l interesa' Dar tratamentul nu l,a reluat0 speriat parc"0 /i un al treilea medic n,
a mai consultat' Cu at;t mai mult cu c;t a8eciunea local" s,a lecuit ;n scurt" reme 8"r" nici un alt
tratament0 disp"r;nd0 /i pot a8irma cu certitudine ;n 8aa ;ndoielii oric"rui specialist c" nu s,au iit
a%solut nici un 8el de simptome secundare' Odat"0 acas" la Sendell >retzschmar0 c"ruia tocmai ;i
prezenta un studiu de compoziie0 Adrian 8u apucat de un puternic acces de ameeal"E nu se mai putu
ine pe picioare /i tre%ui s" se lungeasc" pe pat' Criza s,a trans8ormat ;ntr,o migren" de dou" zile /i nu
s,a deose%it de celelalte dec;t prin iolen"' C;nd eu0 redat ieii ciile0 m,am dus la Leipzig0 mi,am
g"sit prietenul neschim%at0 /i la ;n8"i/are /i ;n purt"ri'
XX
Mi se p"rea doar Q C Dar dac" ;n anul c;t 8usesem desp"rii nu deenise altul0 ;/i sem"na ;n mai mare
m"sura lui ;nsu/i0 /i asta era de aLuns ca s" m" impresioneze0 cu at;t mai mult cu c;t ;i uitasem
;ntruc;ta 8irea'
D'0T'1 FAUSTUS G 5.*
R"ceala desp"ririi noastre de la 3alle am descris,o' Reederea noastr"B0 la g;ndul c"reia m"
%ucurasem nespus de mult0 n,a 8ost cu nimic mai %un" din acest punct de edere0 a/a c" eu0
;ncremenit0 eram /i amuzat0 dar /i ;ntristat de 8aptul ca tre%uia s",mi ;nghit0Bs",mi reprim e8uziunile
sentimentale gata s" 8ie tr"date' S" in" s" m" ia de la gar" nu m" a/teptasem0 de alt8el nici nu,i
comunicasem ora e)act" a sosirii' A/a c" m,am dus de,a dreptul la el acas"0 ;nainte de a m" ;ngriLi s",
mi g"sesc un ad"post' Fui anunat /i intrai ;n odaie strig;ndu,l esel'
Nedea la masa de scris0 un %irou de mod" eche cu capac rulant /i cu un 8el de ra8t deasupra C
compunea'
C Salut0 8"cu el0 8"r" s",/i ridice priirea' S;nt gata imediat'
Ni continu" c" lucreze c;tea minute ;nc"0 l"s;ndu,m" pe mine s" hot"r"sc dac" reau s" a/tept ;n
picioare sau s" m" a/ez undea' Lucrul acesta riu tre%uie interpretat gre/it0B cum nici n,am 8"cut,o'
Constituia doada unei intimit"i de mult consolidate0 a unei iei ;n comun pe care o separaie de un
an de zile n,o putuseBcu nimic a8ecta' $ur /i simplu parc" ne desp"risem cu o zi ;nainte' Cu toate astea0
eram puin dezam"git0 plouat0 de/i situaia m" /i amuza totodat"B0 a/a cum te amuz" cea caracteristic'
De mult nu m" mai tol"nisem ;ntr,un 8otoliu capitonat ;n plu/0 8"r" %rae0 de 8elul celor de l;ng" masa
lui de citit' Adrian ;/i ;nchise tocul rezeror si se ;ndrept" spre mine0 8"r" m"car s" m" prieasc" drept
;n 8a"'
C Ai sosit tocmai la timp0 spuse el /i se a/ez" la cel"lalt cap"t al mesei' Cartetul Scha88gosBch c;ntB"
ast",sear" Opus 5*@' Vii /i tu Q
Am dedus c" or%ea despre opera de %"tr;nee a lui g (eethoen0 despre Cartetul de coarde ;n la
minor'B
C Dac" tot s;nt aici0 in0 r"spunsei eu' O s",mi 8ac" pl"cere s" ascult din nou0 dup" at;ta reme0
partea t&dian"0 HRuga de mulumire a unui t"m"duitI'
i C Dar mai presus de toate paharul ;/i golea la ori/ice ospee0 /i ochiu,i l"crima0 8"cu el'
Ni ;ncepu s" or%easc" despre modurile tonale %iserice/ti0 despre sistemul muzical ptolemeic0 zis /i
HnaturalI0 ale c"rui /ase caractere sonore di8erite au 8ost reduse0 prin acordul temperat0 adic" 8als0 la
dou"0 la maLor /i minor0 /i despre superioritatea modulaiei gamei Luste 8a" de gama temperat"'
Leer!iihn numi asta un compromis pentru
5.6 G T"oas Mann
uzul casnic0 cum ar 8i0 zicea el0 /i 0lave!inul bine te$erat, %un pentru uzul casnic0 un 8el de tratat de
pace proizoriu0 n,aea nici m"car o sut" cincizeci de ani echime0 /i care permisese realiz"ri
considera%ile0 oh0 da0 cu totul considera%ile0 dar s" nu ne,nchipuim c",i un pact ;ncheiat pe ecie' ;/i
e)prim" marea sa satis8acie c" e)istase un astronom /i matematician0 Claudius $tBolemeus0 un %"r%at
din =giptul Superior0 care tr"ise la Ale)andria /i ela%orase cea mai %un" din toate gamele cunoscute0
gama natural"0 ade"rat"'
C Asta doede/te ;nc" o dat"0 zicea el0 ;nrudirea dintre muzic" /i /tiina astrelor0 cum se mai doedise
prin teoria armoniei cosmice a lui $itagora'
Reeni deodat" iar la cartet0 la partea a treia0 la atmos8era ei stranie0 peisaLul selenic /i di8icultatea
enorm" a e)ecuiei'
C ;n 8ond0 zise el0 8iecare din cei patru tre%uie s" 8ie un $aganini0 /i pe deasupra0 s" 8ie st"p;n nu
numai pe partea lui ci /i pe ale celorlali trei0 alt8el nu e)ist" ie/ire' Sla" Domnului0 pe cartetul
Scha88gosch te poi %izui' Ast"zi e cu putin"0 dar e chiar la limita posi%iluluiE pe remea lui ;ns"0 era
pur /i simplu de nee)ecutat' #ndi8erena necru"toare 8a" de tehnic" /i de p"m;ntesc a unei 8iine rupte
de lumea asta e pentru mine tot ce poate 8i maiB amuzant' Unuia0 care i se "ic"rea0 i,a r"spunsD HCe,mi
pas" mie de %lestemata dumitale de ioar" FQI
Am r;s am;ndoi C ciudat era ;ns" numai 8aptul c" ;nc" nu ne spusesem %un" ziua'
C De alt8el0 zise Adrian0 mai e si partea a patra0 8inalul incompara%il0 cu introducerea lui scurt" cu
caracter de mar/0 /i super%ul recitati al iorii prime0 care preg"te/te tema' = agasant C dac" tu n,ai s"
rei cuma s",i spui ;m%ucur"tor C c" e)ist" lucruri ;n muzic" C cel puin ;n muzica asta0 C pentru
care0 cu cea mai mare %un"oin"0 nu g"se/ti epitet caracterizam ;n tot cuprinsul oca%ularului0 /i nici
com%inaie de epitete nu poi 8ace' Rilele trecute cu asta m,am chinuit C nu g"se/ti nici un epitet
adecat pentru spiritul0 pentru inuta0 pentru gesturile0 atitudinea acestei teme' $entru c",i mult" poz"
;n ea' Tra,gic,temerar" Q Semea"0 em8atic"0 elanul a;nt;ndu,se,n su%lim Q 2imic nu i se potrie/te'
Ni0 Hadmira%ilI nu,i0 8ire/te0 dec;t o capitulare stupid"' ALungi ;n cele din urm"
D'0T'1 FAUSTUS G 5.:
la caracterizarea o%iecti"0 la denumireaD Allegro apas,sionato /i0 dac" rei0 tot asta,i cea mai %un"' #,
amdat dreptate'
C $oate ne mai trece ast",sear" cea prin minte0 ad"ugai'
C Tre%uie s",l ezi pe >retzschmar c;t mai cur;nd0 8u Adrian de p"rere' Unde stai Q
#,am spus c" pentru ziua aceea aeam s" iau o camer" la un hotel oarecare /i c" am s" caut pe urm"
cea potriit, '
C ;neleg c" nu m,ai pus pe mine s",ti g"sesc cea0 zise Leer!uhn' = o chestie pe care n,o poi
;ncredina altuia' Am or%it despre tine /i enirea ta %"ieilor de la HCa8e CentralI0 ad"ug" el' Tre%uie
s" te duc acolo zilele astea'
$rin H%"ieiI ;nelegea cercul de tineri intelectuali cunoscui prin #[retzschmar' =ram conins c" se
purta cu ei cum se purtase la 3alle cu 8raii de la HSin8riedI0 /i c;nd i,am spus c;t de %ine ;mi pare c"
/i,a putut 8ace at;tBde repede leg"turi potriite la Leipzig0Bs,a gr"%it s" r"spund" D
C =i0 leg"turi''' 2umai Schild!napp0 poetul /i traduc"torul0 ad"ug" el0 e mai agrea%il' Are ;ns" un 8el
de a 8i0 poate c" nu,i chiar amor propriu0 nu,i un sentiment de superioritate0 dar totdeauna0 ;ndat" ce
%ag" de seam" c" rei cea de la el0 c" ai neoie de el0 c" ai de g;nd s" recurgi la el0 se sustrage' Un om
cu sentimentul independenei 8oarte puternic0 sau poate tocmai nu destul de puternic' Dar simpatic0
interesant0 /i de altminteri st" at;t de prost cu %anii0 ;nc;t e e/nic preocupat cum s,o scoat" la cap"t'
Ce,ar 8i rut Adrian de la Schild!napp care0 ;n calitatea lui de traduc"tor0 era preocupat ;ndeose%i de
lim%a englez" /i0 ;n general0 un mare admirator a tot ce era englezesc0 !m putut constata din discuiile
noastre0 ;nc" ;n aceea/i sear"' Am a8lat c" Adrian era ;n c"utarea unui su%iect Bde oper" /i c"0 ;nc" de
pe remuri0 cu muli ani ;nainte de a 8i considerat serios pro%lema0 se g;ndise la Love's Labour's Lost&
Ce oia el de la Schild!napp0 priceput ;n ale muzicii0 era o adaptare a te)tului0 dar cel"lalt0 ;n parte din
cauza propriilor sale lucr"ri0 ;n parte desigur /i din pricin" c" Adrian0 pentru moment0 n,ar 8i putut s",l
pl"teasc"0 nici nu oia s,aud"' Mai t;rziu i,am 8"cut eu
l 2adarni!ele !"inuri ale dragostei C Sha!espeare'
5.? G T"oas Mann
prietenului meu acest sericiu /i ;mi ;ntorc cu pl"cere g;ndul la prima noastr" conor%ire0 preliminar"0
aut" pe tema asta0 chiar atunci0 seara' Am 8"cut constatarea c" tendina c"tre mariaLul cu cu;ntul0
c"tre articulatul ocal ;l domina din ce ;n ce mai mult pe Leer!iihnD era preocupat0 pentru moment0
numai de compunerea de lieduri0 de c;ntece mai scurte sau mai lungi0 %a chiar de 8ragmente epice0 /i
;/i culegea materialul dintr,o antologie mediteranean" care cuprindea0 ;ntr,o destul de 8ericit"
traducere german"0 lirica proensal" /i catalan" a secolelor doisprezece /i treisprezece0 poeme italiene0
iziuni su%lime din Divina 0oedia, apoi poezie spaniol"0 portughez"' Dac" se tine seam" de
momentul mondial ;n muzic" /i de anii muzicianului0 era aproape ineita%il0 ca ici /i colo0 s" nu se
perceap" in8luena lui 7usta Mahler' Dar se "dea nu mai puin un accent0 o atitudine0 o sclipire0 o
manier" solitar" m<ni8est;ndu,/i straniu /i seer autonomia0 prin care /i ast"zi poate 8i recunoscut
maestrul grote/tilor iziuni ale A$o!ali$seu
Acest accent se a8irma cu mare claritate ;n ciclul de c;ntece pe teme din Purgatoriul, /i din Paradisul,
alese cu un sim Ludicios al a8init"ii lor cu muzicaD a/a0 de pild"0 ;n %ucata care pe mine m" sedusese
enorm /i pe care /i >retzschmar o apreciase 8oarte mult0 aceea ;n care poetul ede0 ;n lumina
lucea8"rului0 stele mititele C spiritele r"posailor C rotind ;n hora lor0 unele mai repede0 altele mai
;ncet0 8iecare Hdup" 8elul ei de a,l contempla pe DumnezeuI0 /i le compar" cu sc;nteile z"rite ;n 8l"c"ri0
cu ocile auzite ;n c;ntec Hc;nd se ;mpletesc una cu altaI' =ram uimit /i ;nc;ntat de eocarea sc;nteilor
;n 8l"c"ri0 de ocile care se mistuie' Ni cu toate astea0 nu /tiam singur ce s" pre8er0 8antezia luminilor ;n
luminat sau pasaLele de isare0 mai mult g;ndire dec;t imagine C cele ;n care totul nu,i dec;t ;ntre%are
l"sat" 8"r" r"spuns0 lupta pentru p"trunderea nep"trunsului0 unde H;ndoiala ;ncole/te la temelia
ade"ruluiI /i chiar heruimul priind pro8unzimea lui Dumnezeu nu poate m"sura a%isul eternei sen,
tine' Adrian alesese tocmai suita de ersuri ;ngrozitor de dure unde se or%e/te despre %lestemul
neino"iei /i al ignoranei si e pus"B la ;ndoial" dreptatea incomprehensi%il" ce z;r8e,n iad pe cel
%un /i neprih"nit numai pentru c" nu,i %otezat0 numai pentru c" nu,i atins de harul credinei' #z%utise
s" e)prime 8ulminantul r"spuns ;n accente
D'0T'1 FAUSTUS G 5.+
ce esteau neputina celor %uni de la natur" ;n 8aa lui Dumnezeu0 el ;nsu/i izor al drept"iiE
Dumnezeu nu poate ceda ;n 8aa a nimic din ceea ce ;nelegerea noastr" omeneasc" ar 8i ispitit" s"
socoat" nedrept' Aceast" t"gad" a omenescului ;n 8aoarea unei predestin"ri a%stracte0 a%solute /i
inaccesi%ile m" reolt" cum0 ;n general0 plec;ndu,m" desigur ;n 8aa grandorii poetice a lui Dante0 m"
dezgust" ;nclinarea lui spre cruzime /i scene de tortur"0 /i0 ;mi aduc aminte0 i,am repro/at lui Adrian
8aptul c" se hot"r;se s" compun" pe tema acestui episod at;t de greu de suportat' Am "zut atunci ;n
ochii lui o sclipire pe care nu i,o cunoscusem /i la ea m" g;ndeam c;nd m,am ;ntre%at dac" ;ntr,ade"r
ausesem dreptate s" a8irm c",l g"sisem neschim%at dup" o desp"rire de un an de zile' $riirea aceea
care aea s",i dein" caracteristic" C chiar dac" n,o ;nt;lneai des0 ci doar din c;nd ;n c;nd0 uneori 8"r"
nici un moti %ine determinat C era ;n realitate cea nouD cea mut0 ascuns0 distant p;n" la o8ens"0 si
;n acela/i timp meditati0 ;n"luit ;ntr,o tristee rece0 ;ncneindu,se ;ntr,un z;m%et nu neprietenos0 dar
ironic0 e)primat de %uzele str;nse /i de un 8el al lui de a,ti ;ntoarce spatele0 acesta 8"c;nd parte din
gesturile lui echi /i 8amiliare'
#mpresia era dureroas" /i0 oit sau nu0 Lignitoare' Dar am uitat,o repede0 ascult;ndB mai departe0 sor%ind
emoionantul recitati al para%olei cu Purgatoriul, despre omul care poart" ;n noapte o lumin" ;n
spinareD ea nu,i arat" drumul0 dar lumineaz" ;n urma lui aLut;nd celor ce in dup" el' ;mi d"duser"
lacrimile' Ni mai mult ;nc" ;mi pl"cea 8orma nespus de iz%utit" a <postro8ei poetului ;n numai nou"
ersuri0 despre c;ntul s"u alegoric0 at;t de sum%ru /i de a%scons0 ;nc;t nu aea nici o perspecti" ca
omenirea s",i ;neleag" sensul ermetic' Ni,atunci0 era oia creatorului ca lumea0 dac" nu,i putea
;nelege pro8unzimea0 m"car s",i sesizeze 8rumuseea' H$riii cel puin c;t s;nt de 8umoas" FI Maniera
;n care compoziia se <;nta din di8icult"ile0 din con8uzia arti8icial"0 din strania 8r"m;ntare a primelor
ersuri0 ;n lumina dia8an" a clam"rii 8inale /i se dizola ;nduio/"tor ;n ea0 am g"sit,o minunat" chiar
de,atunci /i n,am 8"cut nici un secret din admiraia mea entuziast"' B
C Cu,at;t mai %ine0 dac",i de pe,acum %un" la cea0 mi,a spus AdrianE /i din conor%irile urm"toare a
reie/it limpede c" rostise acest Hde pe,acumI nu ;n leg"tur" cu
5.. G T"oas Mann
;rsta sa0 ci cu 8aptul c"0 ;n ansam%lu0 el considera compunerea liedurilor0 oric;t" d"ruire Lert8ea
pro%lemei luat" izolat0 ca pe un simplu e)erciiu preliminar la o oper" ;nchis"0 de cu;nt /i sunetE opera
ii 8lutura pe dinaintea ochilor0 iar su%iectul aea s" ;,l o8ere tocmai comedia lui Sha!espeare' ;ncerca
s" glori8ice teoretic aceast" alian" cu er%ul pe care o urm"rea' Muzica /i or%irea0 insista el0 merg
;mpreun"0 s;nt ;n 8ond acela/i lucru0 or%a,i muzic" /i muzica este or%ire /i0 desp"rite0 se cheam"
una pe alta0 se imit"0 se 8olosesc una de miLloacele celeilalte0 se su%stituie mereu una alteia' Ni ;ncerca
s",mi demonstreze c" muzica putea ;ncepe prin < 8i cu;nt0 c" putea 8i conceput" /i preg"tit" prin
cu;nt0 oia s" mi,o demonstreze prin 8aptul c" (eethoen 8usese "zut compun;nd ;n cuinte' HCe
scrie el acolo ;n carnet QI suna ;ntre%area' C HCompune'I C H$"i scrie cuinte0 nu note'I C Da0 era /i
"sta un 8el de a compune' (eethoen ;nsemna de o%icei prin cuinte cur%a melodic" a unei compoziii
/i pres"ra cel mult c;tea note' V"dit sedus0 Adrian insista pe tema asta' 7;ndirea artistic"0 opina el0
constituie 8"r" ;ndoial" o categorie spiritual" proprie /i unic"0 dar cu greu ar 8i putut d"inui prima
schi" a unui ta%lou sau a unei statui dac" ar 8i 8ost 8"cut" ;n cuinte C ceea ce doede/te c" ;ntre
muzic" /i or%ire e)ist" o anume a8initate' = a%solut natural ca muzica s" ia 8oc la atingerea
cu;ntului0 ca er%ul s" ;/neasc" din muzic"0 cum se ;nt;mpl" c"tre s8;r/itul Sim8oniei a noua' ;n
de8initi doar e ade"rat c" toat" eoluia muzicii germane tinde c"tre drama ce reune/te cu;ntul /i
sunetul a lui Sagner0 /i,n ea ;/i a8l" idealul'
C Unul dintre idealuri0 o%iectai eu0 amintind de (rahms si de muzica a%solut"0 enit" pe urma
Hluminii purtate de el ;n spinareI0 /i Adrian se declar" de acord cu rezera mea0 cu at;t mai u/or cu c;t
cele de,at;ta reme pl"nuite erau c;t se poate de neTagneriene0 de str"ine demoniacului naturii /i
patosului miticD el dorea o ;nnoire a operei %u8e ;n spiritul celui mai arti8icial persi8laL /i al persi8l"rii
arti8icialului0 cea de,o preiozitate ra8inat" /i spiritual"0 ze8lemisirea ascetismului a8ectat /i a
eu8uismu,lui0 acest 8ruct salonard al studiilor clasice'B ;mi or%i cu entuziasm de su%iect0 %ucuros c",i
o8erea prileL s" al"ture grosol"nia congenital" comicului su%lim si s" ridiculizeze un personaL cu
aLutorul celuilalt' =roismul arhaic0 eticheta s8or"itoare r"s"reau din epoci de8uncte ;n persoana lui
D'0T'1 FAUSTUS G 5.-
Don Armado0 pe care0 pe %un" dreptate0 ;l decret" drept o des";r/it" 8igur" de oper"E /i ;mi recit"0 pe
engleze/te0 ersuri din pies"0 p"strate0 se edea %ine0 ascunseB;n ad;ncul inimii saleD disperarea
spiritualului (iron0 sperLurul ;ndr"gostit de una cu %oa%e de smoal" ;n o%raz ;n loc de ochiE "ic"reala
/i rug"minile lui ;n 8aa alteia0 Hpornit"0 z"u0 pe trea%a asta0 de i,ar 8i 8ost ;nsu/i Argus cer%er /i
eunucI' Apoi ;ns"/i pedepsirea aceluia/i (iron de a,/i rosti glumele un an de zile la c"p"t;iul
%olnailor gem;nBd /i e)clamaia luiD HDar asta nu se poate F 2u mi/c" gluma im su8let ;n chinurile
moriiFI CBMirt" !anno't ove a soul in agon<C, repeta Adrian0 ad"ugind c" are neap"rat de g;nd s,o
pun" ;ntr,o %un" zi pe muzic"0 asta0 /i incompara%ila discuie din actul al cincilea despre sminteala
;neleptului0 despre inutila0 oar%a0 umilitoarea 8olosireB a spiritului0 c;nd e pus s" ;mpopooneze scu8ia
de ne%un a patimii' Ni tot el ziceaD Ma)imelor0 cum s;nt cele dou" ersuri care spun c" niciodat"
s;ngele tinereii nu s,aprinde cu,at;ta des8r;nat" nes"%uin" ca seriozitatea loit" de sminteal"0 Bas
gravit<'s revolt to ;antonnessC, le prie/te numai pe culmile poeziei geniale'
Admiraia0 dragostea lui m" 8"ceau 8ericit0 cu toate c" alegerea su%iectului nu m" ;nc;nta deloc0 iar
ze8lemisirea e)crescenelor umanismului m" am"r;se ;ntotdeauna pentru c" p;n" la urm" ;mproa/c" /i
umanismul ;nsu/i cu ridicol' Asta nu m,a ;mpiedicat ca mai t;rziu sB",i scriu li%retul' Dar ce l,am
s8"tuit din capul locului /i cu toate puterile s" nu 8ac"0 a 8ost ciudata /i cu totul nepractica lui intenie
de a compune pe te)tul ;n engleze/te0 ceea ce el considera a 8i unica soluie Lust"0 demn" si autentic"0
cu,at;t mai mult cu c;t i se p"rea indicat" /i din cauza Locurilor de cuinte0 /i din pricina echiuluiBers
englezesc %urlesc,popular0 /i al rimei doggerel& O%ieciunea principal"0 c" printr,un te)t ;n lim%"
str"in" ;/i rata orice perspecti" de a se edea reprezentat pe o scen" german"0 n,o lua ;n seam"0 pentru
c" re8uza din principiu s",/i prezinte isurile sale e)clusiiste0 solitare0 grote/ti0 ;n 8aa unui pu%lic
contemporan' =ra o idee %izar"0 dar aea r"d"cini ad;nc ;n8ipte ;n 8iina sa0 pl"m"dit" din mizantropie
arogant"0 din proincialism echi,german de la >aisers,aschern /i din pronunatele sale coningeri
cosmopolite' 2u degea%a era el 8iul ora/ului ce ad"postea morm;ntul lui Otto al ###,lea' Aersiunea sa
pentru germanism0 pe
5-P G T"oas Mann
care puteai spune c" o personi8ica Jsc;r%" care de alt8el ;i apropia de anglistul /i anglomanul
Schild!nappK ap"rea la el su% cele dou" aspecte0 acela al unei timidit"i 8at" de lume0 /i acela al unei
neoi l"untrice de lume /i de orizonturi aste0 ce,l 8"ceau s" insiste ;n a pretinde0 ;ntr,o sal" de concert
german"0 c;ntece ;n lim%" str"in" sau0 mai corect0 s",i 8ie ascunse su% masca unei lim%i str"ine' De
8apt0 ;nc" din anul petrecut de mine la Leipzig0 Adrian a dat la ieal" compoziii pe ersuri originale de
Verlaine si de Silliam (la!e0 pentru care aea o a8eciune special"0 /i zeci de ani compoziiile acestea
n,au 8ost c;ntate' Cele pe ersuri de Verlaine le,am auzit0 mai t;rziu0 ;n =leia' Una dintre ele e pe
poezia cu ersul 8inal0 B0est l'"'eure e-8(uiseC I o alta0 pe la 8el de 8ermec"toarea 0"anson d'au8tone
I o a treia0 8antastic"0 nostalgic" /i ;nne%unitor de melodioas"0 e pe poezia ;n trei stro8e care ;ncepe cuD
BUn grand soeil noir L Tobe sur a vieC & =rau printre ele /i c;tea %uc"i e)u%erante0
e)traagante0 din Fetes ga8lantes cum e ,#le D >onsoir, la luneD /i mai ales maca%ra initaie BMourons
enseble, voule@8v'ous M , la care se r"spunde cu chicote de r;s' C C;t despre %izarele poezii ale lui
(la!e0 pusese pe note stro8ele despre roza a c"rei ia" e mistuit" de dragostea sum%r" a iermelui ce,
/i g"se/te calea la patul ei de aur ro/u' Mai erau !ele /aisprezece ersuri nelini/titoare despre Poison
Tree , ;n care poetul ;/i ;nno%ileaz" ;ner/unarea cu lacrimi0 /i,o ;nsore/te cu z;m%et /i iclenii per8ide0
p;n" ce 8ace pomul s" rodeasc" un m"r ispititorE din el du/manul mu/c" pe 8uri/ /i se otr"e/te D
dimineaa zace mort su% pom0 spre %ucuria celui ce,lura' Simplitatea plin" de r"utate a poeziei era
per8ect redat" de compozitor' O impresie /i mai pro8und" mi,a 8"cut0 de la prima audiie0 un alt c;ntec
pe cuinte de (la!eD ;/i ;nchipuie o %isericu" de aur0 ;n 8aa ei stau oameni pl;ng;nd0 oameni ;ndoliai0
oameni rug;ndu,se0 8"r" s" cuteze s",i calce pragul' Se ridic" atunci un /arpe care cu trud" necurmat"
/tie s",/i taie drum ;n
5 = ora tnc;nt"toare .#i&/&
@ C;ntec de toamn" .#i&/&
* Un nes8;r/it somn ;ntunecat W $ogoar" peste iaa mea .#r&/&
6 Ser%"ri galante .#r&/&
: =iF (un" seara0 lun" F .Fr&/
? S" murim ;mpreun"0 rei Q .Fr&/
+ $omul otr"itor .engL/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5-5
s8;ntul loca/0 t;r;ndu,si toat" lungimea %"loas" pe pardoseala de pre /i0 aLungind la altar0 ;mproa/c"
p;inea /i inul cu eninul s"u' HAtunci0 ;ncheie poetul cu o logic" disperat"0 din pricina asta /i dup" ce,
am "zut asemenea 8apte0 m,am dus ;ntr,o cocin" /i m,am a/ezat ;ntre porciI' Viziunea de co/mar0
spaima cresc;nd"0 groaza de p;ng"rire /i0 ;n 8ine0 renunarea 8eroce la o omenire0 pe care o asemenea
prieli/te o dezonora0 erau redate de muzica lui Adrian cu o uimitoare igoare'
Dar astea s;nt chestiuni de mai t;rziu0 chiar dac" 8ac parte0 toate0 dintr,un capitol care trateaz" despre
anii de la Leipzig ai lui Leer!uhn' ;n seara aceea a sosirii mele am ascultat0 a/adar0 ;mpreun"0
concertul dat de cartetul Scha88gosch0 iar a doua zi i,am 8"cut o izit" lui Sendell >retzschmar' Mi,a
or%it0 ;ntre patru ochi0 despre progresele lui Adrian ;ntr,un 8el care m,a 8"cut /i m;ndru /i 8ericit' 2u
se temea c;tu/i de puin0 spunea pro8esorul0 c" a tre%ui reodat" s" se c"iasc" de a,l 8i ;ndrumat pe
Leer!uhn spre muzic"' Un om ;nzestrat cu at;ta st"p;nire de sine /i cu at;ta oroare de platitudini /i de
tot ce,i pe gustul pu%licului a aea de ;n8runtat multe greut"i /i dina8ar"0 /i dinl"untruE dar ;n cazul
lui era 8oarte %ine0B pentru c" numai arta poate da greutate unei iei pe care altminteri 8acilitatea ar
plictisi,o de moarte'
M,am ;nscris /i la cursurile lui Lautersac! /i la ale cele%rului (ermeter0 %ucuros c" nu mai s;nt silit s"
ascult0 de dragul lui Adrian0 at;ta teologie0 iar el m,a prezentat cercului de la HCa8? CentralI0 un 8el de
clu% al %oemei0 st"p;n pe un separeu a8umat al localului0 unde0 dup",a,miaza0 mem%rii citeau ziare0
Lucau /ah /i comentau eenimentele culturale' Veneau acolo studeni de la conserator0 pictori0
scriitori0 tineri editori0 chiar /i c;ia aocai stagiari pasionai de muzic"0 reo doi actori de la
HLeipziger >ammerspieleI0 instituie cu intense preocup"ri literare0 /i alii la 8el' Rtidiger Schild!napp0
traduc"torul0 mai ;ri ;rsBt" dec;t noi0 pro%a%il trecut puin de treizeci de ani0 8"cea parte din grup0 cum
am mai spus /i0 deoarece era singurul de care Adrian se legase ;ntruc;ta0 m,am apropiat /i eu de el0
petrec;nd ceasuri ;ntregi cu am;ndoi' Mi,e team" c" se a remarca0 din schia ;ncercat" asupra acestui
personaL0 c" prieam la omul socotit de Adrian demn de prietenia sa0 cu un ochi critic0 cu toate
5-@ G T"oas Mann
c" m" oi str"dui0 cum m,am str"duit totdeauna0 s" 8iu o%iecti'
Schild!napp se n"scuse ;ntr,un ora/ silezian0 nici mare0 nici mic0 ca 8iu al unui 8uncionar la po/t" a
c"rui poziie de/i nu era su%altern"0 nu se ridica totu/i la nielul sericiilor de conducere ce o%ligau la
titluriB uniersitare /i ar 8i permis accesul la postul de consilier guernamental' O 8uncie ca a lui nu
cerea nici diplom" de a%solire a unui liceu0 nici preg"tire Luridic"E aLungeai la ea dup" c;ia ani de
sericiu preg"titor si dup" depunerea unui e)amen de cuno/tine ;n materie de secretariat' Asta 8usese
/i drumul lui Schild!napp %"tr;nulE era un om %inecrescut /i prezenta%il /i aea /i am%iia de a,/i 8ace
o situaie ;n societate0 dar ierarhia prusac" sau ;l e)cludea0 sau dac",i ;ng"duia uneori0 e)cepional0
accesul0 i,l scotea pe nas prin umiline0 a/a c"0 minios pe soarta lui0 deeni un om acru0 un taciturn0
care,/i "rsa 8ocul rat"rii su8erite ;n carier" otr"ind zilele alor s"i' Fiul s"u0 Riidiger0 ne zugr"ea
8oarte e)presi0 pun;nd accentul mai mult pe comic0 dec;t pe pietate 8ilial"0 cum am"r"ciunea social" a
tat"lui ;neninase /i iaa lui0 /i a maic",sii0 /i a 8railor C /i asta cu,at;t mai ustur"tor cu c;t0 datorit"
educaiei sale0 %"tr;nul nu se mani8esta prin grosol"nii g;lce,itoare ci printr,o resemnare mai ra8inat"0
printr,o autocomp"timire s;c;itoare' De pild"0 se a/eza la mas"0 pentru ca imediat0 la supa de 8ructe0
mu/c8nd cu putere ;ntr,un s;m%ure de cirea/"0 s",/i rup" un dinte' HDa0 zicea %"tr;nul0 cu o oce
tun"toare0 d;nd larg %raele ;n l"turi0 a/a,i0 a/a mi,e mie sortit0 parc" mi,e scris0 parc",i un 8"cutF M"
%ucurasem dinainte de masa asta0 ausesem chiar /i puin" po8t" de m;ncare0 e cald0 a/teptam cu
pl"cere %"utura asta r"coritoare0 /i uite ce mi se,nt;mpl"0 tocmai mieF (un0 edei prea %ine0 nu mi,e
;ng"duit" nici o %ucurie' Renun s" mai m"n;nc' M" duc la mine,n odaie' $o8t" %un" F ;ncheia el
totdeauna cu un glas stins0 /i se ridica de la mas"0 /tiind prea %ine c" n,o s" maiB tihneasc" nim"nui
m;ncarea /i c",i l"sa pe toi pro8und deprimai'
= u/or de ;nchipuit c;t de mult ;l ;neselea pe Adrian redarea cu at;ta tinereasc" ioiciune a scenelor
acestora tragicomice' Ni0 ;n acela/i timp0 tre%uia s" ne potolim puin r;sul /i s" ar"t"m c;t de c;t
;nelegere /i menaLare0 pentru c"0 la urma urmei0 era or%a de tat"lB prietenului nostru' Riidiger ne
asigura c" su8erinele capului 8amiliei
D'0T'1 FAUSTUS G 5-*
de pe urma in8eriorit"ii sale sociale le ;mp"rt"/iser" cu toii ;ntr,o m"sur" maiBmare sau mai mic"E el
;nsu/i plecase din casa p"rinteasc" cu un 8el de 8isur" su8leteasc"E dar tocmai necazul acesta p"rea s" 8i
8ost unul din motiele pentru care nu,i 8"cuse tat"lui s"u pl"cerea de a,/i lua rean/a ;n numele lui si ;i
z"d"rnicise sperana de a,l edea celB puin pe 8iul s<Iu aLung;nd consilier guernamental0 ;l o%ligaser"
s" termine liceul0 apoi ;l trimiseser" la uniersitate' Dar n,aLunsese nici p;n" la e)amenul de asesor0 ci
se apucase de literatur" /i pre8erase s" renune la orice spriLin %"nesc de acas" numai s" nu se supun"
dorinei 8ier%ini0 dar pro8und dezagrea%ile a tat"lui s"u' Scria ersuri li%ere0 articole de critic"0
poestiri scurte ;ntr,o proz" cur"ic"0 dar0 parte din cauza neoilor materiale0 parte /i din cauz" c"
producia lui nu era prea a%undent"0 ;/iB concentrase actiitatea ;n domeniul traducerilor0 /i anume al
traducerilor din lim%a lui de predilecie0 engleza0 /i nu numai c" alimenta c;tea edituri cu t"lm"ciri
din %eletristica englez" sau american"0 dar se angaLase s" traduc" pentru o editur" de lu) /i de curio,
zit"i din Miinchen opere din literatura englez" eche0 piesele medieale ale lui S!elton0 c;tea lucr"ri
dramatice de Fletcher /i Se%ster0 unele poeme didactice ale lui $ope0 /i ;ngriLise c;tea admira%ile
ediii germane din NTi8t siBRichardson' Lucr"rile de 8elul acesta le ;nsoea de introduceri %ine
documentate /i punea o mare con/tiinciozitate ;n t"lm"cire0 un sim deose%it al stilului0 mult gust0
str"duindu,se p;n" la o%sesie s" redea te)tul cu precizie0 s" g"seasc" lim%aLul cel mai apropiat0 prins
din ce ;n ce mai mult ;n raLa /i truda ispititoare a reproducerii' Dar toate astea ;i produceau0 pe alt
plan0 o stare su8leteasc" asem"n"toare cu a tat"lui s"u' $entru c" el se simea n"scut scriitor0 creator0 /i
rostea or%e amare pentru munca ne;nsemnat" de t"lm"citor al operelor str"ine0 trea%" care ;l m"cina
/i0 socotea el0 ;l stigmatiza' Voia s" 8ie el ;nsu/i poet0 /i ;n coningerea lui chiar era0 iar 8aptul c" de
dragul unei am"r;te de %uc"i de p;ine tre%uia s" 8ac" pe miLlocitorul literar ;i crea o dispoziie critic"
t"ioas" 8at" de contri%uiile celorlali /i deenise o%iectul ieremiadelor lui zilniceB' HDe,a/ aeaM timp0
o%i/nuia s" spun"0 s" pot lucra0 s" nu tre%uiasc" s" m" chinuiesc trudind0 le,a/ ar"ta eu lor FI Adrian
era ;nc;nat s",l cread"0 eu ;ns"0 Ludecind poate prea aspru0 suspectam ;n piedicile inocate un prete)
%ineenit0 cu care se am"gea ;n lipsa unui impuls creator autentic /i 8ecund'

5-6 G T"oas Mann

Cu toate acestea Schild!napp nu tre%uie considerat un tip moroc"nos E dimpotri"0 era 8oarte esel0
amuzant chiar0 aea un sim al umorului speci8ic %ritanic /i un caracter ce sem"na cu ceea ce englezii
numesc bo<is" & C F"cea cuno/tin" imediat cu toi 8iii Al%ionului enii la Leipzig ca turi/ti0 s"
hoin"reasc" pe continent0 pasionai de muzic"0 or%ea lim%a lor cu o 8acultate ce adaptare0 c;i o
a8initate electi" des";r/it"0 era ;n stare de talking non8sense c;t le po8tea inima /i /tia s" imite cu haz
;ncerc"rile lor de a se e)prima ;n german"0 accentul lor0 neputina lor de a nimeri e)presiile uzuale din
e)ces de corectitudine0 sl"%iciunea lor de str"ini pentru 8orma scriptic" a pronumelui Hacel0 aceeaI /i
cum ziceau ei HVizionai aceeaFI c;nd nu oiau s" spun" dec;t HUitai," acolo FBI Ni chiar ar"ta ca ei
C dar nici n,am or%it ;nc" de ;n8"i/area lui' =ra 8oarte prezenta%il /i0 cu toat" ;m%r"c"mintea cam
s"r"c"cioas" /i mereu aceea/i0 la care ;l o%ligau condiiile0 aea o anume elegan"0 o distincie
sporti"' Tr"s"turile 8eei erau pronunate /i no%leea lor nu era atins" dec;t de 8orma puin ag" /i
lipsit" de igoare a gurii0 lucru o%serat destulI de des la silezieni' ;nalt0 lat ;n umeri0 cu /olduri
;nguste0 cu picioare lungi0 purta0 zi de zi0 aceia/i br'ee!"es, adic" pantaloni %u8ani0 pepii0 destul de
uzai0 ciorapi lungi de l;n"0 ghete gal%ene cam din topor0 o c"ma/" de p;nz" ordinar"0 al c"rei guler era
descheiat0 /i pe deasupra o hain" oarecare de culoare incert"0 cu muierile prea scurte' M;inile ;ns" erau
distinse0 cu degete lungi0 cu unghii 8rumos 8ormate0 oale0 %om%ate0 /i in ansam%lu imaginea o8erit"
era incontesta%il gentle'anlike, /i asta ;n asemenea m"sur" ;nc;t ;/i putea permite s" 8recenteze cu
hainele lui ponosite o societate ;n care inuta de sear" era de rigoare C pl"cea 8emeilor0 a/a cum era0 ;n
orice caz mai mult dec;t rialii lui corect ;m%r"cai ;n negru /i al%0 /i la asemenea recepii ;l edeai
;nconLurat de un cuconet care,l admira 8"r" Len"'
Ni totu/iF Totu/iF Dac" e/mintele lui s"r"c"cioase0 scuzate de %anala lipsa de %ani0 nu puteau d"una cu
nimic caalerismului s"u0 care se impune ca un ade"r 8iresc0 nu e mai puin ade"rat c" acesta se
doedea a 8i o am"gire /i0 analiz8nd lucrurile mai ad;nc0 Schild!napp era un impostor' Sportiitatea lui
aparent" inducea ;n eroare0 pen,
5 Ntreng"resc .engL/&
5 A spune %alierne .engl&/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5-:
tru c" nu 8"cea nici un sport0 a8ar" doar de puin schi0 iarna cu englezii lui0 ;n H=leia Sa)on"I0 c;nd
;ns" lesne se alegea cu c;te o in8lamaie < intestinelor deloc ino8ensi"0 dup" a mea p"rereE cu tot tenul
ars de soare /i umerii largi0 n,aea deloc o s"n"tate de 8ier /i0 mai t;rl"r 8iind0 8"cuse o dat" o
hemoptizieE era deci predispus la tu%erculoz"' Din c;te o%serasem eu0 succesul lui la 8emei nu co,
respundea ;n ;ntregime cu succesul lor la el C cel puin su% aspect indiidualE pentru c" luate ;n
ansam%lu 8emeile se %ucurau de toat" adoraia sa0 o adoraie ag"0 cuprinz"toare0 at;t de mult ;nchinat"
se)ului ca atare0 posi%ilit"ilor de 8ericire o8erite ;ntregii lumi0 ;nc;t cazul indiidua8 ;l g"sea inacti0
zg;rcit0 circumspect' $"rea s",i 8ie de aLuns c" putea aea c;te aenturi de dragoste ar 8i rut0 c"ci ;n
8aa oric"rei treceri la 8apte so"ia0 ca /i cum ar 8i "zut ;n asta o irosire a posi%ilit"ilor sale irtuale'
Virtualitatea0 acesta era domeniul s"u0B spaiul in8init al posi%ilului era regatul s"u0 acolo era el poet cu,
ade"rat0 dar numai acolo' Dup" numele lui tr"gea concluzia c" str"mo/ii lui 8useser" osta/i c"l"ri0
escort;nd no%ili /i principi /i cu toate c" nu ;nc"lecase niciodat" un cal /i nici nu n"zuia s",ncalece
reodat"0 se simea n"scutB a 8i c"l"re' $unea 8aptul c" se isa 8oarte des c"l"rind pe seama unei
memorii ataice0 a unei eredit"i transmise din tat" ;n 8iu0 /i era e)traordinar de coning"tor c;nd imita
;n 8aa noastr" c;t ;i era de 8iresc gestul de a ine 8r;ul cu sting" /i de a %ate cu dreapta calul pe g;t'
=)presia lui cea mai 8recent" era Har tre%uiI' =ra 8ormula unei nostalgice cump"niri a posi%ilit"ilor0
;n 8aa ;mplinirii c"rora sta incapacitatea de a lua oB hot"r;re'Ar tre%ui 8"cut cutare /i cutare lucru0 sau
ar tre%ui s" 8ii cutare /i cutare0 sau s" <i cutare /i cutare' Ar tre%ui scris un rom<n despre societatea
dinBLeipzig0 sau0 ar tre%ui 8"cut" o c"l"torie ;n Lurul lumii0 chiar /i ca sp"l"tor de ase pe apor0 sau0 ar
tre%ui studiat" 8izica0 astronomia0 ar tre%ui cump"rat" o mo/ioar" /i cultiat ogorul ;n sudoarea 8runii'
Dac" intram ;n reun magazin de coloniale s" ne r;/neasc" puin" ca8ea0 era ;n stare0 la ie/irea ;n strad"
s" deaBdin cap g;ndi,tor spun;ndD HUn magazin de coloniale mi,ar tre%uiFI'
Despre sentimentul de independen" al lui Schild!napp am mai or%it' Acesta se mani8estase si su%
aspectul ororii lui pentru o sluL%" la stat0 al alegerii unei pro8esii li,
5 ;n lim%a german" S!"ildkna$$ ;nseamn" HscutierI'
5-? G T"oas Mann
%ere' Si cu toate astea0 sluLea la mai muli st"p;ni0 /i aea cea dintr,un argat De altminteri0 de ceBs" nu
8i tras 8oloase de pe urma 8aptului c" era prezenta%il0 c" era agreat ;n societate0 dac" ineai seama cit de
reduse erau miLloacele sale de e)isten" Q Accepta numeroase initaii0 i
a
pr;nz m;nca prin dierse case
din ora/0 chiar /i ;n 8amilii ereie/ti %ogate0 cu toate c",l puteai auzi uneori emi;nd opinii antisemite'
Oamenii care se simt desconsideraiBdin punct de edere social0 care socotesc c" nu li se acord" atenia
cuenit" /i se %ucur" ;n acela/i timp de un 8izic atr"g"tor0 ;/i caut" uneori satis8acia ;n m;ndria rasial"'
Ciud"enia0 ;n cazul nostru0 st" ;n 8aptul c" nu,i agrea nici pe nemi0 p"truns cum era de in8erioritatea
lor pe t"r;m internaional /i mergea p;n" acolo ;nc;t s" e)plice c",i pre8er"0I %a m<i %ine,zis0 c" ine
pur si simplu cu ereii' Ace/tia la r;ndul lor0 de 8apt neestele de editori /i cucoane din lumea
%ancherilor0 ;l prieau cu admiraia pro8und" a acestei rase pentru no%ilul s;nge german /iBpentru
picioarele lungi0 /i erau ;nc;ntate s",l cople/easc" cu daruriE ciorapii sport0 curelele0 puloerele0
8ularele purtate erau0 de cele mai multe ori0 cadouri0 /i nu totdeauna neprpo,cate' De pild"0 c;nd
;nsoea reoBcucoan" la s"o$$ing era ;n stare s" arate un o%iect oarecare zic;ndD HDrept s" spun0 n,as da
%ani pe,a/a cea F Cel mult dac" l,a/ primi cadouFI Si ;l primea cadou cu aerul unuia care tocmai
spusese !N n,ar da un %an pe el' De alt8el0 ;/i doedea sie/i /i altora independenta re8uz;nd din
principiu s" 8ie ;ndatoritor C ;n sensul c"I atunci c;nd ;ntr,ade"r aeai neoie de el0 niciodat" nu,l
g"seai' Se ;nt;mpla ca un %"r%at s" 8ie o%ligat s" lipseasc" de la o mas" /i s",l roage s" umple golul C
re8uza cu siguran"' Voia cinea s" ai%" un toar"/ agrea%il ;n reo c"l"torie sau ;ntr,o ilegiatur"
prescris" de medic C re8uzul era cu,at; mai cert cu c;t era mai clar c" prezenta lui i,ar 8i 8ost celuilalt
pl"cut"' Tot ast8el re8uzase /i solicitarea lui Adrian pentru li%retul la Love's La8bour's Lost& Ni totu/i ;l
iu%ea 8oarte mult pe Leer!tihn0 ;i era sincer deotat0 si acesta nu,i luase re8uzul ;n nume de r"u0 era ;n
genera8 plin de r"%dare 8a" de sl"%iciunile prietenului s"u0 de care Schild!napp ;nsu/i r;dea0 /i prea,i
era recunosc"tor pentru conersaia lui amuzant"0B pentru anecdotele despre %"tr;nul Schild!napp0
pentru neroziile lui anglomane0 ca s",i poarte pic"' 2iciodat" nu l,am
l Cump"r"turi .engl/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5-+
"zut r;z;nd cu at;ta po8t"0 r;z;nd cu lacrimi0 ca atunci c;nd era cu Riidiger Schild!napp' Umorist
autentic0 /tia s" st;rneasc" r;sul cel mai irezisti%il din lucrurile cele mai impro%a%ile' Ast8el0 se /tie c"
un %iscuit %ine pr"Lit 8ace ;n urechea celui care,l maBn;nc" un zgomot asurzitor0 ;l izoleaz" de lumea
;nconLur"toareE Schild!napp se apuc" s" ne demonstreze0 la ceai0 cum ;ntr,o societate ;n care se
m"n;nc" %iscuii oamenii nu se pot ;nelege ;ntre ei si conersaia lor tre%uie s" se rezume la D HCum0
" rog Q
A
0 HAi spus cea QI0 HO clip"0 dac" s;ntei %un FI' Ni ce putea s" r;d" Adrian c;nd Schild!napp
se cioBro"ia ;n oglind" cu propria s" mutr" F Asta 8iindc" era cam in8atuat C nu o in8atuare %anal"0 ci
;ntr,un sens poetic0 legat de in8initele posi%ilit"i de 8ericire pe care le o8er" aceast" lume pentru care
dorea s" se p"streze t;n"r /i 8rumos0 ast8el c" tendina o%razului s"u la o8ilire0 la z%;rcire prematur"0 ;l
m;hBnea' Oricum0 gura lui aea cea senil0 /i dac" ineai seama si de nasul care co%ora direct spre ea /i
c"ruia erai poate dispus s",i mai zici clasic0 puteai s" preezi 8izionomia lui Riidiger la %"tr;nee' La
asta se ad"ugau cutele de pe 8runte
)
z%irciturile de l< nas la gur" /i 8el de 8el de la%e de g;sc"' ;/i
apropia %"nuitor o%razul de oglind"0 ar%ora o mutr" acr"0 isi apuca %"r%ia ;ntre degetul mare /i cel
ar"t"tor0 ;si tr"gea0 sc;r%it0 o%raLii ;n Los /i 8"cea0 cu m;na dreapt"0 cnipului s"u din oglind" un gestBde
lehamite at;t de e)presi0 ;nc;t am;ndoi0 Adrian /i cu mine0 ne pr"p"deam de r;s'
Ce n,am spus ;nc" e c" ochii lui aeau e)act aceea/i culoare ca ochii lui Adrian' 7"seam chiar cea
remarca%il ;n aceast" tr"s"tura comun" D ;ntocmai acela/i amestec de cenu/iu,al%astru,erde ;n ochii
unuia0 ca /i ;h ai celuilalt0 /i la <m;ndoi cercuri identice de culoareaBruginei ;n Lurul pupilelor' Oric; ar
suna de straniu0 dar aeam totdeauna impresia C o impresie ;n anumit" m"sur" lini/titoare pentru
mine C c" prietenia lui Adrian pentru Schild!napp0 omul care,i st;rnea po8ta de r;s0 aea cea comun
cu aceast" identitate a culorii ochilor0 ceea ce ;n 8ond echiala cu g;ndul c" ea se ;ntemeia pe o tot at;t
de pro8und"0 pe c;t de esel"0 indi8eren"' Aproape nu mai e neoie s" adaug c" totdeauna ;/i adresau
cu<ntul cu numele de 8amilie /i Hdumneaoastr"I' Chiar dac" eu nu eram ;n stare s",l amuz pe Adrian
;n aceea/i m"sur" ca Schild!napp0 a,eam 8a" de silezian aantaLul 8aptului c" m" tutuiam cu
Leer!iihn din copil"rie'
OO#
Azi diminea"0 pe c;nd 3elene0 soia mea drag"0 ne preg"tea gustarea /i din nelipsita negur" a zorilor
;ncepea s" se deslu/easc" o zi r"coroas" de toamn"0 a/a cum s;nt cele din Munii (aariei0 am citit ;n
ziar despre reluarea cu succes a r"z%oiului nostru su%marin0 c"ruia i,au c"zut ictim"0 ;n dou"zeci /i
patru de ore0 nu mai puin de dou"sprezece apoare0B ;ntre ele dou" ase mari deBpasageri0 unul
englezesc /i altul %razilian0 cu cinci sute de c"l"tori' Succesul acesta ;l dator"m unei torpile noi0 cu
propriet"i 8a%uloase0 o iz%;nd" a tehnicii germane0 /i nu pot s",mi ;n"%u/ o anume satis8acie ;n 8ata
spiritului nostru inenti0 ;n necontenit" actiitate0 /i a aptitudinilor noastre naionale0 r"mase0 ;n ciuda
at;tor loituri ale sorii0 ;nc" Bintegral /i permanent la dispoziia regimului care ne,a purtat ;n acest
r"z%oi /i ne,a pus e8ecti ;ntregul continent la picioare0 ;nlocuind isul intelectual al unei 7ermanii
europene cu realitatea0 8ire/te0 cam nelini/titoare0 cam 8ragil"0 /i0 dup" c;t se pare0 insuporta%il" restu,
lui lumii0 a unei =urope germane' Sentimentul inoluntar de satis8acie 8ace loc ineita%il g;ndului c"
asemenea ictorii incidentale cum s;nt aceste scu8und"ri sau loitura0 grandioas" ;n sine0 a r"pirii
dictatorului italian r"sturnat nu mai pot seri dec;t la trezirea unor sperane de/arte /i la prelungirea
unui r"z%oi care0 dup" opinia oamenilor cu Ludecat"0 nu mai poate 8i c;/tigat' Asta e si p"rerea direc,
torului seminarului nostru teologic de la ireising0 monseniorul 3interp8ortner0 cum mi,a m"rturisit0
sincer0 seara0 la o %ere0 ;ntre patru ochi0 chiar el C un om care nu mai sem"na deloc cu saantul
p"tima/ ;n Lurul c"ruia graitase reolta ;n"%u/it" ;n s;nge a studenilor din Miinchen0 dar c"ruia
cunoa/terea 8enomenului mondial nu,i permitea nici o iluzie0 nici m"car pe aceea de a se ag"a de
distincia ;ntre un r"z%oi pierdut si unul nec;/tigat /i deci a ascunde oamenilor ade"rulD ade"rul c"
Lucasem va ban(ue , /i c" e/ecul operaiei noastre de cucerire a lumii a echiala
l Totul pe o carte .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G 5--
;n mod o%ligatoriu cu o catastro8" naional" de prim" m"rime'
Spun toate acestea ca s" amintesc cititorului ;n ce ;mpreLur"ri istorice se des8"/oar" redactarea
%iogra8iei lui Leer!iihn0 ca s",/i poat" da seama cum tul%urarea legat" de munca mea este permanent
contopit"0 contopit" p;n" la anularea oric"rei distincii0 cu aceea generat" de zguduirile de 8iecare zi'
2u susin c" a/ 8i distras0 deoarece reau s" cred c" eenimentele n,au reu/it s" m" a%at" de la
proiectele mele %iogra8ice' Ni cu toate acestea0 de/i personal s;nt la ad"post0 8ie,mi ;ng"duit s" spun c"
acesteBremi nu s;nt deloc propice progresului constant al unei ;ndatoriri ca a mea0 /i cum0 in a8ar" de
asta0 ;n timpul tul%ur"rilor si e)ecuiilor de la Miinchen0 am 8"cut o grip" ;nsoit" de 8risoaneBputernice0
care m,a intuit zece zile la pat0 a8ect;nd pentru mult" reme 8orele spirituale /i 8izice ale
se)agenarului ce s;nt0 nu e de mirare c" prim"ara /i ara au deenit toamn" t;rzie p;n" s" apuc a
a/terne pe h;rtie primele r;nduri ale relat"rii' ;ntre timp ne,a 8ost dat s" tr"im distrugerea pe calea
aerului a enera%ilelor noastre ora/e0 ceea ce ar 8i 8ost strig"tor la cer dac" nu ne,am 8i 8"cut noi0
ictimele0 cei dint;i inoai de asemenea 8apte' Dar cum s;ntem inoai0 strig"tul seBpierde,n ;nt /i0
cum zice ruga regelui Claudiu0 Hnu r"z%e/te p;n",n t"riiI' Ce stranie apare aceast" lamentare ;mpotria
nelegiurilor de noi ;n/ine proocate0 clamat" ;n numele culturii de gura celor %are au p"truns pe scena
istoriei ca estitori /i purt"tori ai unei %ar%arii regeneratoare ;necat" ;n tic"lo/ieF 2u o dat" pr"p"dul
nimicitor s,a apropiat la doi pa/i de chilia mea0 de,mi st"tea inima,n loc' (om%ardamentul ;n8rico/"tor
al ora/ului lui Diirer /i al lui Sili,%ald $irc!heimer nu maiB era un eeniment prea ;ndep"rtat0 /i c;nd
Ludecata de,apoi se a%"tu /i asupra MiinchenuluBi0 m" g"si /ez;nd ;n odaia mea de lucru0 al% ca arul0
zg;l;it o dat" cu pereii0 cu u/ile /i geamurile casei C scriind cu m;na tremur;nd" la %iogra8ia de 8a"'
$entru c" m;na asta tremur" ;n orice caz0 din pricina su%iectului0 a/a c" nu m,am l"sat impresionat de
8aptul c" 8enomenul era puin accentuat de spaima dina8ar"'
Cum spuneamB0 am urm"rit0 cu un 8el de speran" /i de m;ndrie pe care ni le trezesc des8"/urarea
8orelor germane0 un nou asalt al SehrmachtuBlui nostru 8mpotria hoardelor ruse/ti0 ce,/i ap"r" ara
neospitalier"0 dar ne,
@PP G T"oas Mann
spus de iu%it" C am urm"rit o o8ensi" de,a noastr" trans8ormat" ;n c;tea s"pt"m;ni ;ntr,o o8ensi"
ruseasc" /i0 de atunci0 pierderile teritoriale nu se mai s8;r/esc0 nu mai pot 8i oprite0 ca s" nu or%im
dec;t de pierderi teritoriale' 2e,a produs o pro8und" stupoare estea de%arc"rii trupelor americane /i
canadiene ;n sud,estul Siciliei0 c"derea Siracuzei0 Cataniei0 Messinei0 Taorminei0 /i am a8lat0 cu un
amestec de spaim" /i pizm"0 /i cu sentimentul o%sedant c" noi n,am 8i ;n stare de a/a cea0 nici ;n
sensul %un0 nici ;n cel r"u0 c" o tar"0 a c"reiBstare de spirit ;i mai permite ;nc" s" trag" iucid concluzia
logic" ce se impune dintr,o succesiune de ;n8r;ngeri /i dezastre scandaloase0 s,a descotorosit de marele
ei om /i0 la scurt" reme0 a consimit ;n 8aa lumii ;ntregi la ceea ce ni se cere /i nou"0 dar ceea ce nou"
ni se pare prea s8;nt /i prea scump ca s" 8im dispu/i s" accept"m chiar /i ;n cea mai pro8und" mizerie D
capitularea 8"r" condiii' Da0 s;ntem un popor cu totul di8erit0 cu un su8let de un imens tragism0
re8ractar prozaismului lucid0 /i dragostea noastr" e ;nchinat" sorii0 oricare,ar 8i ea0 doar s" 8ie0 chiar
de,ar 8i o pr"%u/ire ce,Bar ;ncinge cerul cu un p;rLol demn de amurgul zeilor F
Munca mea era ;nsoit" de ;naintarea moscoiilor ;n iitorul nostru gr;nar0 Ucraina0 /i de replierea
elastic" a trupelor noastre pe linia 2iprului C sau mai %ine zis0 ea ;nsoea aceste eenimente' De
c;tea zile0 imposi%ilitatea meninerii acestei poziii de %araL p"rea doedit"0 cu toate c" Fiihrerul
nostru0 enit ;n mare gra%"0 puse energic Mu retragerii0 rosti cu;ntul nimerit0 dar de ocar"0 Hpsihoza
StalingraduluiI0 /i ordon" meninerea liniei 2iprului cu orice pre' Cu orice preE preul a 8ost pl"tit0
dar ;n zadarE /i ;ncotro0 p;n" unde se a mai re"rsa ;nc" puhoiul ro/u despre care or%esc ziarele0
r"m;ne ;n seama imaginaiei noastre0 /i,a/a predispus" la e)traagane 8antastice' C"ci din domeniul
8antasticului /i contrar oric"rei ordini /i preiziuni 8ace parte /i 8aptul c" 7ermania ar putea deeni ea
;ns"/i teatrul unuia dintre r"z%oaiele sale' Cu dou"zeci /i cinci de ani ;n urm" am /tiut s" eit"m asta ;n
ultimul moment0 dar acum starea noastr" su8leteasc"0 cople/it" din ce ;n ce mai mult de eroismul
tragic0 pare s" nu ne mai permit" a%andonarea unei cauze pierdute ;nainte de a se 8i consumat
inimagina%ilul' Sla" Domnului0 pr"p"dul care n""le/te din r"s"rit e ;nc" departe de ogoarele patriei
noastre0 /i,ar tre%ui s" 8im gata s" mai ;nghiim ;nt;i
D'0T'1 FAUSTUS G @P5
c;tea pierderi umilitoare pe 8rontul acesta0 ca s" putem ap"ra cu o /i mai d;rz" igoare spaiul nostru
ital european ;mpotria occidentalilor du/mani de moarte ai ordinii germane' #nazia 8rumoasei
noastre Sicilii doedea orice0 dar nu posi%ilitatea sta%ilirii inamicului pe,un cap de pod italian0
continental' Din ne8ericire ;ns" lucrul a 8ost cu putin"0 /i s"pt"m;na trecut" a iz%ucnit la 2eapole o
insurecie comunist" 8aora%il" aliailor0 ceea ce a 8"cut ca ora/ul s" nu mai poat" 8i considerat ca o
etap" demn" de trupele germane0 a/a c" a 8ost eacuat cu capul sus0 dup" distrugerea con/tiincioas" a
%i%liotecii /i depunerea unei %om%e cu e)plozie ;nt;rziat" la po/ta central"' ;ntre timp se or%e/te
despre di8erite tentatie e)perimentale de de%arcare pe coasta Canalului M;necii0 care,ar 8i plin" de
apoare0 /i cet"eanul se ;ntrea%"0 cu totul ilicit desigur0 dac" nuBcum< ceea ce s,a ;nt;mplat ;n #talia
se mai poate repeta ;n susul peninsulei0 /i nu s,ar putea petrece0 ;mpotria tuturor coningerilor
o8iciale ;n inulnera%ilitatea 8ort"reei =uropa0 /i ;n Frana sau cine /tie unde'
Da0 monseniorul 8rinterp8oBrtner aea dreptateD s;ntem pierdui' Vreau s" spunD r"z%oiul e pierdut0 dar
asta ;nseamn" mai mult dec;t o campanie pierdut"0 ;nseamn" ;n realitate c" noi s;ntem pierdui0
pierdut" cauza si su8letul nostru0 pierdute credina /i istoria noastr"' S,a ispr"it cu 7ermania0 se a
ispr"i cu ea0 o pr"%u/ire indici%il"0 economic"0 politic"0 moral" /i spiritual"0 pe scurt0 ;ncepe s" se
contureze o pr"%u/ire total" C nu reau s" 8i dorit ceea ce ne amenin"0 c"ci ;nseamn" disperarea0 ne,
%unia' 2u reau s" 8i dorit acest lucru0 pentru c" prea,i ad;nc" mila0 prea,i ad;nc" ;ndurerarea mea
pentru ne8ericitul nostru popor0 /i c;nd m" g;ndesc la redresarea lui0 la ardoarea oar%"0 la reolt"0 la
iz%ucnirea0 la dezl"nuirea0 la ;nnoirea lui pretins puri8icatoare0 la rena/terea Hnaional"I de,acum un
deceniu0 la delirul acela s8;nt ;n aparen"0 ;n care0 desigur0 era amestecat" C semn preestitor al
8alsit"ii sale C mult" cruzime dezm"at"0 mult" %rutalitate %estial"0 multe po8te murdare de siluire0 de
s"l%"ticie0 de ;nLosire0 /i care0 pentru orice iniiat0 purta ;n germene r"z%oiul'B;ntreg acest r"z%oi C mi
se str;nge inima ;n 8aa uria/elor inestiii de credin"0 de entuziasm0 de pasionat" e)altare istoric"
realizate atunci /i spul%erate acum ;ntr,un 8aliment 8"r" seam"n' 2u0 nu reau s" 8i dorit pr"%u/irea C
/i,a tre%uit totu/i s,o doresc C /i /tiu
@P@ G T"oas Mann
c" am /i dorit,o0 c" o doresc /i azi /i c" a/ saluta,o D din ur" ;mpotria dispreului criminal ar"tat
raiunii0 din ur" ;mpotria nelegiuitei t"gade a ade"rului0 ;mpotria cui,tului ordinar /i de/"nat al
unui mit de scar" de sericiu0 a con8und"rii cu reaB,credin" a depra"rii de azi cu ceea ce a 8ost
odinioar"0 a a%uzului tic"los /i a scoaterii la mezat a tot ce,i echi /i autentic0 8idel /i 8amiliar0 a tot ce,
i german din mo/i,str"mo/i0 /i din care nerozii /i impostorii ne 8a%ric" un %asamac otr"it ce ne ia
minile' Aceast" gigantic" %eie la care noi0 aizi totdeauna s" ne ameim0 ne,am ad"pat ani ;n /ir de
mincinoas" ia" a/a,zis superioar"0 ;n care am 8"ptuit lucruri ce treceau deB marginile a%Lectului C
tre%uie pl"tit"' Cu ce Q Am rostit cu;ntul0 i,am spus pe nume c;nd am pomenit de HdisperareI' 2,am
s",l repet' 2u poi s",i ;n8r;ngi de dou" ori oroarea cu care0 dintr,o regreta%il" ie/ire0 am a/ternut,o pe
h;rtie'
Ni asteriscurile s;nt o ;niorare pentru ochiul si pentru mintea cititoruluiE nu,i neoie chiar totdeauna
de o ci8r" roman"0 cu aptitudinea ei de mai iguroas" separare0 de mai puternic impuls la o nou"
demarare0 /i mi,a 8ost cu neputin" s" dau precedentei incursiuni ;n actualitate0 pe care Adrian
Leer!iihn n,a mai apucat s,o tr"iasc"0 caracterul unui capitol' Dup" limpezirea imaginii gra8ice prin
introducerea acestui simpatic semn0 oi pre8era s" ;ntregesc 8ragmentul cu alte c;tea am"nunte din
anii petrecui de Adrian la Leipzig0 8"r" s",mi ascund c" ;n 8elul acesta capitolul0 ca atare0 a c"p"ta un
aspect cu totul neunitar0 constituit cum a 8i din componente eterogene C cu,at;t mai mult cu c;t ar 8i
tre%uit s",mi aLung" c" nici cu cel
=recedent nu mi,a mers mai %ine' Dac" recitesc toate c;te E,am ;n/iratD n"zuinele /i proiectele
dramatice ale lui Adrian0 8elul lui ;ndurerat de a prii0 pe care /i,l ;nsu/ise ;n timpul a%senei mele0
8rumuseile seduc"toare su% aspect intelectual ale comediei sha!espeariene0 ersurile ;n lim%i str"ine
puse pe muzic" de Leer!iihn0 timidul lui cosmopolitism /i,apoi clu%ul %oem de la HCa8? CentralI0 de
a c"rui menionare se leag" amploarea contesta%il" dat" portretului iui Rudiger Schild!napp C m"
;ntre%0 pe %un" dreptate0 dac" din elemente at;t de eteroclite poate 8i constituit un capitol cu oarecare
unitate0 dar0 dac",mi aduc %ine aminte0 ;nc" din capul locului am 8ost silit s",mi
D'0T'1 FAUSTUS G @P*
repro/ez a%sena unei construcii ordonate /i coordonate ;n aceast" lucrare' #ar scuza mea r"m;ne
aceea/i' $rea scump mi,e su%iectul' $rea lipse/te mult0 de nuB cuma lipse/te cu des";r/ire0 orice
contrast0 m"car o simpl" deose%ire0 ;ntre materie /i creator' 2,am spus oare0 /i nu o dat"0 c" iaa
despre care or%esc mi,e mai apropiat"0 mai scump"0 m<i tul%ur"toare dec;t chiar iaa mea Q Ceea ce
ne este cel mai scump0 cel mai tul%ur"tor0 cel mai apropiat ;nceteaz" de a mai 8i HmaterieIE deine
persoan" C /i nu poate 8i supus" la dezmem%r"ri artistice' = departe de mine g;ndul s" contest
seriozitatea arteiE dar ;n cazuri cu ade"rat grae0 nu e/ti ;n stare s" 8aci art" /i renuni' 2u pot deci
dec;t s" repet c" paragra8ele /i asteriscurile din aceast" carte s;nt o simpl" concesie 8"cut" ochilor citi,
torului /i c"0 de,arVLdup" mine0 a/ scrie,o toat" dintr,o dat"0 dintr,o r"su8Larg 8"r" nici o ;mp"real"0
8"r" spaii al%e0 nici alineate' 2umai c" n,am curaLul s" pun su% ochii lumii o lucrare tipogra8ic" at;t de
nesocotit"'
M
Am stat cu Adrian la Leipzig un an de zile0 a/a c" /tiu cum i,a petrecut /i pe ceilali trei c;t a mai
r"mas acolo D conseratismul 8elului lui deBia"0 care adesea lua aspectul unei rigidit"i care pentru
mine deenea ap"s"toare0 ;mi d" aceast" certitudine' 2u 8"r" rost /i,a e)primat ;ntr,o scrisoare
simpatia pentru acel Hnu,reau,s",/tiu,de,ni,micI0 pentru iaa lipsit" de aenturi a lui ChopBin' 2ici el
nu oia s" /tie de nimic0 nu oia s" ad" nimic0 ;n 8ond nu oia nici s"Btr"iasc" nimic0 cel puin ;n
sensul mani8est0 e)terior al cu;ntului0 nu inea la schim%"ri0 la impresii noi0 la distracii0 la recreere0 /i
;n ce prie/te aceasta din urm" ;n special[ se amuza copios pe seama celor ce,/i petrec cea mai mare
parte a timpului recre;ndu,se0 pr"Lindu,se la soare0 8orti8ic;ndu,se C 8"r" s" se /tie pentru ce' HRecree,
rea0 zicea el0 e pentru cei c"rora nu le e %un" la nimic'I $unea prea puin pre pe c"l"torii de dragul de
a prii0 de a ;nregistra0 de a se ''instruiI' Dispreuia agrementul izual /i0 pe c;t de sensi%il era auzul
s"u0B pe at;t de puin se simise reodat" ;ndemnat s",/i 8ormeze ochiul cu aLutorul artelor plastice'
Apro%a /i considera per8ect Lusti8icat" categorisirea oamenilor ;n izuali /i auditii0 iar pe el se socotea
incontesta%il ;ntre cei JUn urm"' ;n ce m" prie/te0 n,am considerat niciodat" aceast" clasi8icare ca
@P6 G T"oas Mann
aplica%il"0 /i nici ;n rezera /i re8uzul /i inaptitudinea luL izual" n,am crezut reodat"' Ce,i drept0
7oethe spunea /i el c" muzica este cea cu totul ;nn"scut0 o 8acultate l"untric" /i ea n,are neoie de
cine /tie ce alimentare dina8ar" /i nici de e)periena ieii' Dar e)ist" o imagine interioar"0 o iziune0
care,i altcea0 cuprinde mai mult dec;t simpla edere' Ni,n a8ar" de asta0 e o pro8und" contradicie aici0
/i anumeD ca un om s" ai%"0 cum aea Leer,!iihn0 o anume sensi%ilitate pentru ochiul omenesc0 care
la urma urmei tot numai ochiului omenesc ;i or%e/te0 si s" re8uze totu/i s" perceap" lumea e)terioar"
prin acest organ' Mi,e de aLuns s" citez nume c" M"rie 7odeau0 Rudi SchTerdt8eger /i 2epomu!
SchneideTein ca s" reamintesc impresiona%ilitatea lui Adrian0 %a chiar sl"%iciunea lui pentru 8armecul
ochilor0 al celor negri0 al celor al%a/tri C /i,mi dau per8ect de %ine seama ;n acela/i timp c" e o
gre/eal" s",l %om%ardez pe cititor cu nume cu care pentru moment nu /tie literalmente ce s" 8ac"0
pentru c" personi8icarea lor se a produce mult mai t;rziu C o gre/eal" at;t de "dit"0 ;ncit ar putea
l"sa loc impresiei c" este oluntar"' Dar0 la drept or%ind0 ce,i aceea oluntar Q =u am sentimentul0
con/tiina0 c" am introdus aceste nume0 goale de sens0 premature0 su% imperiul unei constr;ngeri'
C"l"toria lui Adrian la 7raz0 care nu de dragul c"l"toriei a 8ost 8"cut"0 a constituit o sp"rtur" ;n
monotonia ieii sale' O alt" ;ntrerupere a 8ost e)cursia cu Schild,!napp la mare0 /i se poate spune c"
ta%loul sim8onic ;ntr,o singur" parte e rodul ei' O a treia constituie /i ea o e)cepie D c"l"toria la (asel0
;n to"r"/ia pro8esorului s"u >retzschmar0 ca s" asiste la audiiile de muzic" sacr" %aroc" organizate
de corul de camer" al %isericii S8;ntul Martin din (asel /i la care >retzschmar tre%uia s" in" partida de
org"' S,<u dat acolo Magni8icat de MonteeBrdi0 studii de org" de Fresco%aldi0 un oratoriu de Carissimi
/i o cantat" a lui (u)tehude' #mpresia 8"cut" de aceast" Busi!a riservata asupra lui Leer!iihn C o
muzic" pasional"0 care aciona ca o ripost" la constructiismul 8lamanzilor /i trata cu;ntul %i%lic cu o
uimitoare li%ertate uman"0 cu temeritate declamatorie ;n e)presie /i o ;m%r"ca ;ntr,o gestic"
instrumental" colorat" /i %rutal" C
i Muzic" pentru cunosc"tori .ii/&
D'0T'1 FAUSTUS G @P:
aceast" impresie a 8ost nespus de puternic" /i de dura%il"E mi,a or%it atunci 8oarte mult0 ;n scrisori /i
prin iu grai0 de modernitatea miLloacelor muzicale ce,/i 8"cea apariia la Monteerdi0 /i a stat apoi
zile ;ntregi ;n %i%lioteca din Leipzig transcriindu,/i e)trase din 4e$"ta lui Carissimi /i din Psalii lui
David'de Schutz' Ni cine ar 8i t"g"duit0 ;n muzica casireligioas" din A$o!ali$s% /i din Do!tor Faus8
tus de mai t;rziu0 in8luena stilistic" a acelui madrigalism Q =lementul unei oine de e)presie merg;nd
p;n" la e)trem a 8ost totdeauna predominant la Leer!iihn0 ;mpreun" cu pasiunea intelectual" pentru o
ordine riguroas"0 pentru 8inearismul 8lamand' Cu alte cuinteD c"ldura /i r"ceala e)istau una al"turi de
cealalt" ;n opera lui0 /i c;teodat"0 ;n clipele celei mai geniale creaii0 se contopeauD es$ressivo punea
st"p;nire pe contrapunctul strict0 o%iectiul ro/ea de sensi%ilitate0 ast8el c" aeai impresia unei
construcii incandescente ce,mi sugera0 mai mult dec;t orice altcea0 ideea demoniacului /i,mi amintea
totdeauna de planul cu linii de 8oc despre care legenda spune c" un oarecare i l,ar 8i desenat pe nisip
/o"ielnicului arhitect al domului din >oln'
;ntre prima c"l"torie ;n =leia a lui Adrian /i cea anterioar"0 la S&lt0 e)ista o leg"tur"0 /i anumeD
"ri/oara asta0 cu o at;t de ne;ngr"dit" /i de ie actiitate cultural"0 aea /i are ;nc" o uniune a
muzicienilor care organiza0 ;ntre altele0 a/a,numitele lecturi cu orchestra0 le!tures d'or!"estre C adic"D
prezidiul desemna un Luriu /i organiza prezentarea ;n audiii de pro%" a operelor tinerilor compozitori
de c"tre una din orchestrele sim8onice din ar"0 su% conducerea diriLorului eiE pu%licul nu aea acces0
erau admi/i numai oameni de specialitate0 pentru ca autorii s" ai%"B prileLul s",/i asculte creaiile0 s"
c;/tige e)perien"0 s" permit" 8anteziei lor un contact rodnic cu realitatea sunetelor' O asemenea
lectur"0 e)ecutat" la 7enea de orchestra Suisse Romande0 ausese loc aproape simultan cu concertul
de la (asel0 /i0 prin relaiile sale0 Sendell >retzschmar reu/ise s" ;nscrie in program Fos#ores!en?a
%rii a lui Adrian C opera unui t;n"r german0 ceea ce constituia o e)cepie' $entru Adrian a 8ost o sur,
priz" total"E pe >retzschmar ;l amuzase s" nu,i spun" a%solut nimic' 2ici pe c;nd c"l"torea0 ;mpreun"
cu pro8esorul s"u0 de la (asel la 7enea0 la audiia de pro%"0 Adrian nu %"nuia ;nc" nimic' Ni deodat"0
su% %agheta
@P? G T"oas Mann
domnului Ansermet0 r"sun" Tratamentul r"d"cinii aceast" sc;nteietoare pies" de impresionism nocturn
pe care nici el ;nsu/i n,o lua ;n serios0 nici c;nd o scrisese n,o luase ;n serios0 /i tot timpul c;t a durat
audiia critic" a stat ca pe L"ratic' S" se /tie identi8icat de auditoriu cu o creaie l"untric dep"/it"0 ce nu
8usese dec;t un Loc cu cea ;n care nu credea0 er<0 pentru artist0 o tortur" comic"' Din 8ericire0 la
asemenea audiii0 mani8est"rile0 8ie de laud"0 8ie de nemulumire0 s;nt interzise' ;n particular a primit0 /i
;n 8rancez" /i ;n german"0 elogii0 o%iecii0 corect"ri0 s8aturi si nu i,a contrazis nici pe cei ;nc;ntai0 nici
pe cei dezam"gii' De altminteri0 nu s,a declarat de acord cu nimeni' O r"mas cu >retzschmar reo
s"pt"m;n"0 zece zile0 la 7enea0 (asel0 Rurich0 /i a sta%ilit unele contacte e8emere cu cercurile artistice
din acele ora/e' Celorlali0 ;nt;lnirea cu Adrian nu cred s" le 8i 8"cut mare pl"cere C nu,mi dau seama
nici m"car ce,au putut scoate de la el0 cel puin ;n m"sura ;n care se a/teptau la mani8est"ri de
inocen"0 de e)pansiitate0 la camaraderie' Unii0 ici /i colo0 poateB s" 8i priit cu ;nelegere /i emoie
s8iala0 izolarea ce,l ;nconLura0 di8icilul eleat al e)istenei sale C cred chiar c" a/a s,a /i ;nt;mplat /i
g"sesc c" 8aptul e concludent' Din c;te /tiu eu0 ;n =leia e)ist" mult" ;nelegere pentru su8erin"0B
mult" cunoa/tere0 /i asta se datoreaz"0 ;ntr,o m"sur" mai mare dec;t ;n alte centre de ;nalt" cultur"0
dec;t ;n intelectualul $aris de pild"0 caracterului echi,%urghez al %"tr;nelor ora/e' Acesta constituia un
tainic punct de contact' $e de alt" parte0 suspiciunea introertit" a eleianului pentru germanul din
Reich d"dea aici peste un caz special de suspiciune german" 8a" de HlumeI C oric;t ar p"rea de ciudat
s" cali8ici drept HlumeI un petic de "ri/oar" ecin"0 ;n comparaie cu ;ntinsul /i puternicul !eich
german0 cu ora/ele lui gigantice' Cu toate acestea0 termenul era incontesta%il LustD =leia0 ar" neutr"0
poliglot"0 cu in8luene 8ranceze primenite de adieri occidentale0 era0 independent de supra8aa ei
minuscul"0 cu mult mai mult o HlumeI0 cu mult mai mult o scen" european"0 dec;t colosul politic de la
nord0 unde cu;ntul HinternaionalI aLunsese de mult o inLurie /i unde un proincialism ;n8umurat
perertise atmos8era0 o 8"cuse su8ocant"' Despre cosmopolitismul l"untric al lui Adrian am mai or%it'
Dar cosmopolitismul german a 8ost dintotdeauna altcea dec;t mondenitatea0 /i prietenul meu era
tocmai omul care se
D'0T'1 FAUSTUS G @P+
crispa ;n 8aa a tot ce e monden0 /i nu se l"sa integrat ;n el' S,a ;ntors C cu c;tea zile ;naintea lui
>retzschmar C la Leipzig0 acest ora/ cu,ade"rat uniersal0 unde ;ns" lumea e mai degra%" musa8ir
dec;t la ea acas" C acest ora/ cu or%irea ridicol"0 unde0 ;nt;ia oar" m;ndria i,a 8ost atins" de po8t"D o
zguduire pro8und"0 o r"scolire din ad;nc0 cum n,ar 8i crezut c" pot e)ista pe lume0 /i care0 dac" nu m"
;n/el0 a contri%uit considera%il la aersiunea lui 8a" de aceasta'
$atru ani /i Lum"tate0 c;t a stat la Leipzig0 Adrian /i,a p"strat aceea/i locuin" de dou" camere de pe
$eter,strasse0 l;ng" CollegiumB (eatae Virginis0 unde ;/i 8i)ase din nou pe perete0 deasupra pianului0
p"tratul magic' Asculta prelegeri de 8ilozo8ie /i istoria muzicii0 citea /i 8"cea 8i/e la %i%liotec"0 ;i
supunea lui >retzschmar0 pentru critic"0 e)erciiile sale de compoziieD piese pentru pian0 un HconcertI
pentru orchestr" de coarde /i un cartet pentru 8laut0 clarinet0 como di %assetto /iB 8agot C enum"r
lucr"rile care ;mi s;nt cunoscute /i s,au p"strat0 chiar dac" n,au 8ost c;ntate niciodat"' Tot ce 8"cea
>retzschmar era s",i atrag" atenia asupra reunui pasaL sla%0 s",i sugereze unele corect"ri ale
tempourilor0 s",i ;nsu8leeasc" puin un ritm cam rigid0 s",i recomande o pro8ilare mai accentuat" a
temei' #i semnala c;te o oce median" pierdut" pe parcurs0 c;te un %as care l;ncezea pe undea ;n loc s"
eolueze' $unea degetul pe c;te un pasaL de o aparent" coeren"0 care0 ne8iind produsul unei necesit"i
[organice0 primeLduia cursiitatea 8ireasc" a compoziiei' ;i spunea0 la drept or%ind0 doar ce i,ar 8i
putut spune /i propria lui pricepere artistic"0 a eleului adic"0 /i i,o /i spusese' Un magistru e
personi8icarea con/tiinei discipoluluiD ;i con8irm" ;ndoielile0 ;i l"mure/te nemulumirile0 ;i stimuleaz"
pasiunea de per8ecionare' Dar un discipol ca Adrian n,aea0 ;n 8ond0 neoie de un ;ndrum"tor0 de un
magistru' ;i punea ;n 8a"0 cu %un" /tiin"0 lucr"ri cu unele insu8iciene0 ca s",l aud" spun;ndu,i ceea ce
el ;nsu/i /tia C /i s" se amuze apoi pe seama comprehensiunii artistice0 aceea a magistrului0 desigur
C cu care era de acord C comprehensiunea artistic" C accentul tre%uie pus pe prima component" a
e)presiei0 pentru c" de 8apt ea este mandatarul ideii operante C nu ideea unei opere0 ci ideea opusului
;nsu/i0 a pl"smuirii ;n general0 autonom"0 o%iecti" /i armonioas" C impresarul acestui an,
@P. G T"oas Mann
sam%lu0 acestei unit"i0 a organicului din el0 ;n stare s" c;rpeasc" rupturile0 s" astupe g"urile0 s" pun" ;n
mi/care acea Hcursiitate 8ireasc"I ine)istent" la ;nceput /i care deci0 nu e deloc 8ireasc"0 ci e un
produs al artei C ;ntr,uri cu;nt0 acest manager nu reu/e/te s" creeze impresia de direct /i de organic
dec;t retrospecti /i indirect' ;ntr,o oper"0 ;n orice oper"0 e)ist" o %un" parte de aparen"0 s,ar putea
merge chiar mai departe0 p;n" la a spune c" HoperaI in sine e doar aparen"' Are am%iia s" te ;ndemne
s" crezi c" nu,i 8"cut"0 ci n"scut"0 ap"rut" de,a gata ca $alas Atena din capul lui Reus0 ;n plin"
splendoare0 cu arme /i podoa%e cizelate cu tot' Asta,i am"gire' 2iciodat" o oper" n,a ap"rut ast8el' O
oper" este 8"cut" din munc"0 munc" artistic" ;n scopul cre"rii aparenei C /i se pune ;ntre%area dac" ;n
stadiul de ast"zi al con/tiinei noastre0 al cuno/tinelor noastre0 al simului nostru pentru ade"r0 acest
Loc mai e permis0 dac" mai e admisi%il din punct de edere intelectual0 dac" mai poate 8i luat ;n serios0
dac" opera ca atare0 ca pl"smuire autonom" /i armonic organic"0 mai poate sta ;ntr,un oarecare raport
legitim cu totala incertitudine0 cu pro%lematica0 cu lipsa de armonie a condiiilor noastre sociale0 dac"
nu orice aparen"0 chiar /i ceaBmai 8rumoas"0 %a tocmai cea mai 8rumoas" n,a deenit azi minciun"'
Se pune ;ntre%area0 zic0 /i prin asta reau s" spunD am aLuns s",mi pun aceast" ;ntre%are datorit"
contactului meu cu Adrian0 a c"rui priire e perspicace sau0 dac" mi,e ;ng"duit s" construiesc e)presia0
a c"rui simire perspicace ;n acest domeniu mergea p;n" la e)trema limit"' (laLin din 8ire0 nu m"
simeam ;nclinat s",i ;mp"rt"/esc sentinele0 enunate ca simple re8lecii0 a$ergu8un, c;nd st"team de
or%"0 /i m" dureau nu din pricina 8irii mele %laLine lezate0 ci pentru elE m" dureau0 m" oprimau0 m"
nelini/teau0 c"ci ;ntrez"ream ;n aceste re8lecii di8icult"i primeLdioase pentru iaa lui0 inhi%iii
paralizante ;n ;n8lorirea darurilor lui' L,<m auzit spun8ndD
C Opera de art" F =,o ;n/el"torie F = cea ce ar rea %urghezul s" mai e)iste' = ;mpotria ade"rului
/i ;mpotria seriozit"ii' Autentic /i serios nu poate 8iB socotit dec;t ceea ce eB8oarte scurt0 momentul
muzical concentrat la ma)imum'''
Cum s" nu m" 8i ;ngriLorat a/a cea0 c;nd /tiam c" el ;nsu/i aspira s" creeze0 pl"nuia s" compun" o
oper"'
D'0T'1 FAUSTUS G @P-
Ni l,am mai auzit spun;nd D
C Aparena /i Locul au ast"zi ;mpotria lor con/tiina artei' =a nu m<i rea s" 8ie aparen" /i Loc0 rea
s" 8ie cunoa/tere'
t_ar ceea ce ;nceteaz" de a mai corespunde propriei sale de8iniii nu ;nceteaz" oare de a mai e)ista Q Ni
cum poate tr"i arta ca mod de cunoa/tere Q ;mi amintesc de cele ce,i scrisese de la 3alle lui
t8Letzschmar re8eritor la e)tinderea pe care o luase domeniul %analului' Credina magistrului ;n
chemarea discipolului n,a putut 8i zdruncinat"' Dar atitudinea asta mai recent"0 ;mpotria aparenei /i a
Locului0 adic" D ;mpotria 8ormei ;ns"/i0 p"rea s" indice o e)tindere de atare amploare a domeniului
%analului0 a ceea ce nu mai era admisi%il0 ;nc;t amenina s" ;nghit" arta cu totul' M" ;ntre%am0 cu
pro8und" ;ngriLorare0 ce e8orturi0 ce trucuri intelectuale0 ce ocoli/uri /i ironii or 8i necesare ca s,o
saleze0 s,o recucereasc" /i s" aLung" la o creaie care0 su% masca inocenei0 s" includ" starea de cu,
noa/tere c"reia i,a 8ost smuls" #
S"rmanului meu prieten i,a 8ost dat0 ;ntr,o %un" zi0 sau noapte mai %ine zis0 s,aud" din gura
;nsp"im;nt"toare a unui complice ;n8ior"tor lucruri mai am"nunite despre cele la care aici mai sus s,a
8"cut doar aluzie' =)ist" o relatare scris" a celor spuse0 /i la remea sa o oi dez"lui' Frica instincti"
trezit" atunci de cuintele lui Adrian m,a aLutat s",mi e)plic0 s" interpretez aceast" relatare' Dar ceea
ce,am numit mai sus Hmasca inoceneiI C de c;te ori0 /i c;t de straniu nu s,a mani8estat ea0 ;nc" de la
;nceput0 ;n lucr"rile sale F =)istau acolo0 la nielul muzical cel mai eoluat0 pe un 8undal de tensiuni
e)treme0 H%analit"iI C natural0 nu ;n sensul sentimental al cu;ntului sau acela de elanuri
complezente0 ci %analit"i ;n sensul unui primitiism tehnic0 naiit"i sau aparene de naiit"i0 pe care
maestrul >retzschmar le tolera0 z;m%ind ;ng"duitor e)cepionalului s"u ciracD cert0 pentru c" nu le
considera naiit"i de gradul ;nt;i0 dac" mi,e ;ng"duit s" m" e)prim ast8e80 ci drept cea dincolo de nou
/i de sear%"d0 drept temerit"i su% masca primitiismului'
2umai a/a tre%uie ;nelese /i cele treisprezece c;ntece pe ersuri de (rentano0 c"roraB reau s" le mai
consacru c;tea cuinte ;nainte de a ;ncheia acest capitol /i care adesea d"deau impresia unor persi8l"ri
/i ;n acela/i timp ridic"ri ;n sla" a esenialului0 o ironizare dureroas"0 eo,
@5P G T"oas Mann
catoare0 a tonalit"ii0 a sistemului temperat0 a ;ns"/i muzicii tradiionale'
Dac" ;n anii de la Leipzig Adrian a cultiat cu at;ta ardoare compunerea de lieduri e0 8"r" ;ndoial"0
pentru c" edea ;n mariaLul muzicii cu er%ul o preg"tire a uniunii dramatice pe care o aea ;n g;nd'
$ro%a%il ;ns" c" asta se datora /i scrupulelor pe care si le 8"cea pe tema destinului0 a poziiei istorice a
artei ;nse/i0 a autonomiei operei de art"' Leer!iihn punea la ;ndoial" 8orma ca aparen" /i Loc C si,
atunci0 8orma scurt"0 liric" a liedului i se p"rea c" poate h luat" totu/i drept cea mai accepta%il"0 cea
mai serioas"0 cea mai autentic"E putea s",i par" ca r"spunde0 mai mult dec;t oricare alta0 e)igenei lui
teoreticeD scurt /i concentrat' Ni totu/i0 nu numai c" multe dintre aceste c;ntece0 ca de pild" ', #at%
drag%, cu literele sim%olice0 sau Inul, Mu@i!an?ii veseli, V7n%torul le gr%i $%storilor /i altele0 s;nt
destul de lungi0 dar Leer!iihn pretindea c< ele s" 8ie considerate /i tratate ca un ;ntreg0 ca o singur"
oper"0 izor;t" dintr,o concepie stilistic" determinat"0 dup" un prototip sonor0 dintr,o comuniune
congenial" cu un spirit poetic de,o minunat" eleaie0 pro8und is"tor' 2iciodat" n,a permis e)ecutarea
pieselor izolat0 ci numai a ciclului ;ntreg0 ;ncep;nd cu introducerea demenial" /i con8uz" cu
halucinantele ersuri 8inaleD
HO0 stea /i 8loare0 spirit /i e/m;nt0 Dragoste0 su8erin"0 /i timp0 /i e/nicie FI
si p;n" la piesa 8inal"0 de,o sum%r" igoareD Pe una =tiu&&& 7i @i!e Moartea C o restricie seer"0 care0
c;t timp aB tr"it Adrian0 a stat 8oarte mult ;n calea e)ecut"rii lor ;n pu%lic0 mai ales c" unul dintre
lieduri0 Mu@i!an?ii veseli, num"rul 6 din ciclu0 e scris pentru un cintet complet de oci0 mam"0 8iic"0
cei doi rrati /i un %"iat ce H/i,a rupt de mic piciorulI0 deci pentru aitist"0 sopran"0 %ariton0 tenor /i,o
oce de copil0 care au de c;ntat parte ;n ansam%lu0 parte solo0 parte in duet Jcei doi 8raiK' A 8ost primul
pe care l,a orchestrat Adrian0 sau mai %ine zis0 l,a aranLat pentru o mic" orchestr" de coarde0 su8l"tori
/i percuie0 pentru c" ;n straniul poem e 8oarte mult or%ade 8luiere0 de tam%u,rin0 de clopoei0 de
cim%al0 de oioase triluri de ioar" cu aLutorul c"rora mica trup" %izar" /i am"r;t"0 noaptea0 Hc;nd nu
ne ede ochi de omI0 momea ;ndr"gostiii din c"m"rua lor0 petrec"reii ameii de %"utur"0 reo 8at"
D'0T'1 FAUSTUS G @55
singuratic"0 pe poteca 8ermec"toare a magiei' Spiritul /i climatul piesei0 atmos8era halucinant" de
muzic" de %;lci0 m;ng;ieoare /i chinuitoare totodat"0 e unic"' Ni totu/i0 ezit s",i decern0 ;ntre cele
treisprezece0 cununa de laur0 pentru c" unele dintre ele prooac" o muzic" mult mai interiorizat"0 mai
intim"0 realizat" mai ;n pro8unzime dec;t aceea ;n care cuintele or%esc despre muzic"' ;ntre c;ntece
era /i unul >uni!a bu!%t%reas% a =er$ilor, mai era /i acel HM"ria0 ;n ce odaie ai 8ost QI0 /i HVai0
doamn" mam"0 ce nenorocire FI care se repet" de /apte ori /i cu o inimagina%il" art" a intuiiei eoca
regiunile cele mai l"untric lugu%re0 mai cutremur"toare ale c;ntecului popular german' $entru c" a/a se
;nt;mpl"D aceast" muzic" saant"0 autentic"0 hipennteligent"0 n"zuie/te ne;ncetat0 ;n dureri0 s",/i
;nglo%eze melodia popular"' 2u reu/e/te niciodat" de,< %inelea0 o prinde /i totu/i nu0 sun" 8ragmentar0
o auzi si piere,ndat"0 ;nghiit" de,un stil muzical str"in su8letului ei0 /i din care mereu ;ncearc" s" izo,
rasc"' = o iziune de art" emoionant" /i nu mai puin un parado) culturalE iners;ndu,se procesul
natural de dezoltare0 ;n care elementarul eolueaz" spre ra8inat0 spre spiritual0 aici spiritualul Loac"
rolul elementului originar din care naiitatea ;ncearc" s" se smulg"'
HAdii0 al stelelor spirit s8;nt0 ;nceti/or prin z"ri p;n" la mine'I
Acesta e zonul aproape pierdut ;n spaiu0 ozonul cosmic al altei piese0 ;n care spiritele plutesc ;n
cor"%ii de aur pe m"rile cerului /i ecourile argintii ale c;ntecelor ;n"luie unduind p"m;ntul''' se,nal",
n z"ri'
HUnite,s toate cu %l;nd" %un"tate0 M;n",n m;n" s,alin",ndurerate0 ;mpletite s;nt stelele,n al nopilor
s;n0 ;n8r"ite s;nt toate0 l"untric0 etern'I
;n toat" literatura0 rareori cu;ntul /i sunetul s,au ;nt;lnit /i potriit ca aici' Muzica ;/i ;ntoarce ochii
spre ea ;ns"/i siB ;/i contempl" propria sa esen"' Felul acesta al sunetelor de a,/i da m;na0 m;ng;ietor0
;ndurerat0 aceast" ;mpletire /i ;m%inare ;n e/nic" ;nrudire /i schim%are a
@5@ G T"oas Mann
tuturor lucrurilor C asta e muzica0 /i Adrian Leer!uhn e t;n"rul ei maestru'
$;n" a nu p"r"si ora/ul Leipzig /i a se duce la Lu%ec! ca prim diriLor al Teatrului Municipal0
>retzschmar s,a ocupat de tip"rirea c;ntecelor pe ersuri de (rentano' Schott0 de la Mainz0 le,a luat ;n
consignaie adic"D Adrian0 cu aLutorul lui >retzschmar /i al meu Jam contri%uit am;ndoi la trea%a astaK0
suporta toate cheltuielile /i r"m;nea proprietar0 iar negustorul ;/i asigura o participare la %ene8iciu de
dou"zeci la sut" din ;ncas"rile nete' Leer!uhn a supraegheat ;ndeaproape editarea reduciei de pian0
a pretins o h;rtie aspr"0 groas"0 nesatinat"0 ;n 8ormatul in,carto0 cu marginea lat"0 /i o dispoziie
gra8ic" a notelor nu prea ;nghesuit"' A insistat pentru inserarea unei meniuni care interzicea
e)ecutarea ;n concerte sau de c"tre societ"i muzicale0 8"r" autorizarea compozitorului /i alt8el dec;t
integral0 a tuturor celor treisprezece lieduri' Faptul acesta a 8ost socotit pretenios0 i,a 8ost luat ;n nume
de r"u /i0 ;mpreun" cu ;ndr"zneala muzicii0 a st;nLe,nit r"sp;ndirea c;ntecelor ;n pu%lic' Au 8ost
e)ecutate ;n 5-@@0 nu ;n prezena lui Adrian0 ci ;n a mea0 la Tonhalle la Riirich0 su% %agheta
e)celentului doctor Vol!mar An,dreae0 /i partea %"iatului Hcare /i,a rupt de mic piciorulI din
Mu@i!an?ii veseli a 8ost c;ntat" de un copil0 din nenorocire cu ade"rat in8irm0 ;n c;rLe0 micul Va!o%
2"gli0 cu o oce de o puritate cristalin" nemaipomenit"0 care,i mergea drept la inim"'
De alt8el0 8ie zis cu totul ;n treac"t0 8rumoasa ediie original" a poeziilor lui Clemens (rentano de care
s,a serit Adrian ;n lucrarea sa era un dar al meu D oluma/ul i,l adusesem la Leipzig0 c;nd m"
;napoiasem de la 2aum,%urg' Fire/te0 ;n alegerea celor treisprezece poezii0 n,am aut a%solut nici o
in8luen"' $ot spune ;ns" c" ea r"spundea0 aproape %ucat" cu %ucat"0 dorinelor0 a/tept"rilor mele' C
Un dar nelalocul lui0 a socoti0 desigur0BcititorulE pentru c"0 ;n 8ond0 ce,aeam eu0 ce,aeau principiile
mele morale0 cultura mea0 a 8ace cu diagaiile romanticului care pornea de la c;ntul in8antil /i popular
ca s" eadeze ;n s8era halucinaiilor0 ca s" nu zic a degenerescentei is"toare Q Muzica e cea care m,a
;ndemnat s",i 8ac acest dar0 asta,i tot ce pot spune C muzica dormit;nd at;t de
D'0T'1 FAUSTUS G @5*
u/or ;n ersurile,acestea0 ;nc;t /i cea mai sla%" atingere a unei m;ini pricepute e de aLuns ca s,o
trezeasc"'
OO##
C;nd Leer!uhn aB plecat din Leipzig0 ;n septem%rie 5-5P0 adic" ;n remea c;nd ;mi ;ncepusem cariera
de pro8esor la gimnaziul din >aisersaschern0 s,a dus ;nt;i acas"0 la (uchel0 ca s" ia parte la c"s"toria
surorii sale care tocmai aea loc acolo' Fusesem initat /i eu cu p"rinii mei' Ursula0 aLuns" la
dou"zeci de ani0 se c"s"torea cu opticia,nul Vohannes SchneideTein din Langensalza0 un om minunat0
pe care,l cunoscuse cu prileLul unei izite la o prieten" ;n ;nc;nt"torul or"/el Salza pe l;ng" =r8urt'
SchneideTein0 cu zece,doispreBzece ani mai mare dec;t logodnica lui0 era eleian de 8elul lui0 aea
s;nge de "ran de prin regiunea (e8nei' Meseria0 /le8uitor de lentile0 o ;n"ase la el ;n ar"0 dar o
;mpreLurare oarecare ;l purtase prinBReich si ;/i cump"rase acolo0 la Langensalza0 un magazin de
ochelari /i de aparate optice /i a8acerile ;i mergeau %ine' =ra 8oarte prezenta%il /i ;/iBp"strase or%irea
heletic" solemn"0 agrea%il" urechii0 m"surat" /i demn"0 pres"rat" cu e)presii echi germane0 r"mase
neschim%ate din %"tr;ni0 si Ursula Leer!uhn ;ncepuse s,o adopte de pe acum' F"r" s" 8ie 8rumoas"0
8emeia era atr"g"toare0 sem"na ca tr"s"turi cu tat"l ei0 iar ca 8el de a 8i0 mai mult cu maic",sa C aea
ochi c"prui0 era zelt" /i prietenoas" din 8ire' A/a c" am;ndoi alc"tuiau o pereche pe care priirea
z"%oea cu pl"cere' ;ntre 5-55 /i 5-@* aur" patru copiiD Ro/a0 =zechiel0 Raimund si 2epomu!0
8"pturi 8ermec"toare toateE cel mai mic ;ns"0 2epomu!0 era un ;nger' Dar despre el mai t;rziu0 a%ia
c"tre s8;r/itul poestirii mele'
La nunt" n,a 8ost mult" lumeD preotul0 ;n""torul0 primarul din O%erTeiler cu soiile lorE din >aisers,
aschern0 ;n a8ar" de noi0 8amilia ieit%lom0 doar unchiul 2i!olausE mai erau rude de,ale doamnei
=ls%eth din Apolda0 ni/te prieteni din Seissen8tes cu 8iica lor0 apoi 8ratele 7edrg0 agronomul0 /i
administratoarea0 Fr<u Lu,der C asta a 8ost tot' Sendell >retzschmar trimisese0 din Lu%ec!0 o
telegram" de 8elicit"ri0 care sosise la (uchel pe la remea mesei de pr;nz' Seara nu s,a petrecut' Lumea
a enit ;nainte de amiaz"0 deremeE dup" cununia care a
@56 G T"oas Mann
aut loc la %iserica din sat ne,am adunat cu toii la un pr;nz e)celent ;n su8rageria ;mpodo%it" cu
8rumoasa esel" de aram" din casa p"rinilor miresei0 /i cur;nd dup" aceea t;n"ra pereche a plecat cu
%"tr;nul Thomas la gar" la Seissen8els0 s" ia trenul pentru Dresda0 ;n timp ce nunta/ii au mai r"mas
c;tea ceasuri laolalt"0 sor%ind din minunatul rachiu de 8ructe 8"cut de Fr<u Luder'
;n dup",amiaza aceea Adrian si cu mine am pornit ;ntr,o plim%are spre >uhmulde0 ptn" sus pe
Rions%erg' Aeam de or%it despre adaptarea la Love's Labour's Lost, pe care mi,o asumasem /i
despre care st"tusem destul de or%" si ne scrisesem0 de asemenea0 mult' #z%utisem s",i trimit0 din
Siracuza /i din Atena0 scenariul /i 8ragmente din ersi8icarea german"E m" spriLinisem pe Tiec! /i pe
3ertz%erg0 iar c;nd ;mpreLur"rile impuneau prescurt"ri0 intereneam chiar eu0 respect;nd c;t mai mult
stilul lor' Voiam neap"rat s",i o8er o ersiune german" a li%retului0 cu toate c" el st"ruia ;n intenia de a
compune opera pe te)tul englezesc'
=ra "dit %ucuros c" se putuse sustrage de la petrecere /i s" ias" ;n aer li%er' $riirea lui ;nceo/at" ;mi
spunea c",l chinuia durerea de cap C /i de altminteri era ciudat0 dar la %iseric" /i la mas" remarcasem
/i la tat"l s"u acelea/i simptome'B C" aceast" a8eciune de natur" neroas" ap"rea tocmai la ocazii
solemne0 su% in8luena emoiei /i agitaiei0 este de ;neles' Cel puin ;n ce,l priea pe %"tr;r;' C;t despre
8iu0 motiul psihic seBg"sea mai cur;nd ;n 8aptul c" numai silit /i dup" mult" rezisten" participase la
8estiitatea ;n care se Lert8ea o 8eciorie0 /iBasta cu,at;t mai mult cu c;t era or%a de sora lui' ;n orice caz0
;/i masca sentimentul de st;nLeneal" ;n cuinte de preuire pentru simplicitatea /i lipsa de ostentaie cu
care 8usese or;nduit" ;n cazul nostru petrecerea0 pentru 8aptul c" se renunase la Hdansuri /i datiniI0 ca
s" 8olosesc chiar e)presia lui' Au cuinte elogioase pentru 8aptul c" totul ausese loc la lumina zilei0
c" predica de cununie a %"tr;nului paroh 8usese scurt" /i simpl"0 /i c" la mas" nu se rostiser" cu;nt"ri
pline de aluzii0 %a c"0 pentru mai mult" siguran"0 nu se rostiser" nici un 8el de cu;nt"ri' Dac,ar 8i
putut 8i eitat /i "lul0 aceast" inut" 8unerar" al%" a irginit"ii0 /i panto8ii mortuari de atlaz0 ar 8i 8ost
/i mai %ine' ;n termeni nespus de c"lduro/i a or%it Adrian despre impresia pe care i,o 8"cuse
logodnicul /i acum soul Ursulei'
D'0T'1 FAUSTUS G @5:
C $riire de om cumsecade0 zicea el0 neam %un0 %"r%at de trea%"0 ;ntreg0 curat' Aea dreptul s,o cear"
de neast"0 aea dreptul s" se uite la Ursula0 s,o doreasc" C s,o doreasc" cre/tine/te de soie0 cum
zicem noi0 teologii0 pe drept m;ndri de < 8i sustras diaolului ;mpreunarea trupeasc"0 8"c;nd din ea o
tain"0 taina cununiei cre/tine' Foarte comic"0 ;n 8ond0 captura asta a actului de ino"ie natural" ;n
8olosul sacrosanctului0 prin simpla ad"ugire a cu;ntului Hcre/tinescI C care ;n realitate nu schim%"
nimic' Dar tre%uie recunoscut c" domesticirea diaolului 8iresc0 se)ul0 prin c"s"toria cre/tineasc" a 8ost
un e)pedient inteligent'
C 2u,mi 8ace nici o pl"cere s" te "d pun;nd natura ;n seama diaolului0 r"spunsei eu' Umanismul0 /i
cel echi /i cel nou0 nume/te asta de8"imarea izorului ieii'
C Dragul meu0 nu,i mare lucru de de8"imat aici'
C ;n 8elul "sta0 continuai eu 8"r" s" m" las clintit0 aLungi s" t"g"duiesti creaiunea0 aLungi s" Loci rolul
aocatului neantului' Cine crede,n diaol0 a /i intrat ;n sluL%a lui'
R;se scurt'
C 2u /tii de glum"' Am or%it ;n calitate de teolog0 deci necesarmente ca un teolog'
C Fie0 zisei0 r;z;nd la r;ndul meu' Dar tu e/ti mai serios c;nd glume/ti dec;t c;nd e/ti serios'
St"team de or%" pe o %anc" pu%lic"0 su% ararii de pe culmea Rions%ergului0 ;n soarele unei dup",
<mieze de toamn"' S" spun ade"rulD pe remea aceea eram gata s" m" ;nsor0 chiar dac" nunta /i chiar
logodna o8icial" tre%uiau s" mai a/tepte p;n" la de8initiarea numirii mele0 /i oiam s",i poestesc
despre pasul pe care 3elene /i cu mine aeam de g;nd s",l 8acem' Consideraiunile lui nu,mi prea
eneau ;ntr,aLutor'
C Si 8i,or un singur trup0 ;ncepu el iar' 2u,i ciudat"0 %inecu<ntarea asta Q Sla" Domnului0 pastorul
Schroder ne,a dispensat de citatul amintit' S",l auzi a/a0 ;n 8aa tinerei perechi0 e peni%il' Dar intenia e
%un"0 /i,i tocmai ceea ce numesc eu domesticire' =B "dit c" or0 ;n 8elul "sta0 s" escamoteze din
c"s"torie 8actorul p"cat0 senzualitatea0 po8tele rele C pentru c" dorina e)ist" doar c;nd s;nt dou"
trupuri0 nu c;nd e numai unul0 /i H8i,or un singur trupI e deci un nonsens lini/titor' $eBde alt" parte0 e
de mirare0 8oarte de mirare0 ca un trup s" ai%" po8t" de al,
@5? G T"oas Mann
tul C e un 8enomen0 nu Q C da0 desigur0 8enomenul ;ntru totul e)cepional al iu%irii' Fire/te0 nu poi
desp"ri cu nici un chip senzualitatea de iu%ire' (a0 dimpotri"0B cea mai %un" cale de a ap"ra iu%irea
de acuzaia senzualit"ii e aceea de a doedi e)istena elementului iu%ire ;n senzualitate' $o8ta de trup
str"in ;nseamn" ast8el o %iruin" asupra unor o%stacole de altminteri e)istente0 care se %azeaz" pe
;nstr"inarea dintre eu /i tu0 dintre al meu ;n raport cu al t"u' Trupului C ca s" p"str"m termenul
cre/tinesc C ;n mod normal nu,i e sil" de sine' Cu trup str"in nu rea s" ai%" de,a 8ace' Dac" ;ns"
trupul str"in aLunge s",i dein" deodat" o%iect de po8t"0 de dorin"0 atunci raportul ;ntre eu /i tu se
altereaz"0 /i ;nc" ;n asemenea m"sur" ;nc; HsenzualitateaI deine or%" goal"' F"r" noiunea de iu%ire
nu poi s,o scoi la cap"t0 chiar dac" se pretinde c" nu intr",n Loc nimic su8letesc' Orice act senzual
;nseamn" duio/ie0 ;nseamn" d"ruire reciproc" de olupt"i0 8ericirea de a 8ace 8ericit0 ;nseamn" doezi
de iu%ire' HUn singur trupI n,au 8ost niciodat" doi ;ndr"gostii0 /i porunca asta a goni din c"snicie0 o
dat" cu oluptatea0 /i iu%irea'
Cuintele lui m,au mi/cat /i m,au tul%urat ;ntr,un mod straniu /i m,am 8erit s",mi arunc ochii la el pe
8uri/0 dintr,o parte0 cu toate c" eram ispitit s,o 8ac' Am pomenit mai demult de sentimentele pe care le
resimeai c;nd Adrian or%ea despre lucruri ce sugerau oluptatea' Dar niciodat" nu or%ise pe /leau
ca acum0 /i aeam impresia c" ;n 8elul lui de a se e)prima era cea de o claritate stranie0 o u/oar" lips"
de tact 8a" de sine ;nsu/i /i deci /i 8a" de interlocutor0 8apt care0 ;mpreun" cu ideea c" rostise toate
acestea cu ochii tul%urai de durerea de cap0 m" nelini/tea' #n acela/i timp ;ns"0 eram de acord cu
spusele lui'
C Stra/nic ai or%it0 8iule F i,am replicat eu pe un ton c;t mai %ine dispus cu putin"' Asta zic ci eu
laud" Creaiunii' 2u0 n,ai nimic de,a 8ace cu diaolulF ;i dai seama0 cred0 c" acuma ai or%it mult mai
mult ca umanist dec;t ca teolog QF
C S" spunem ca psiholog0 mi,a r"spuns el' O poziie neutr"0 intermediar"' Dar0 dup" p"rerea mea0 ei
s;nt oamenii care iu%esc cel mai mult ade"rul'
C Ni ce,ar 8i0 i,am propus eu0 dac,am or%i /i noi o dat" simplu0 deschis0 omene/te0 despre
pro%lemele noastre personale0 ca doi cet"eni de trea%" Q Voiam s",i spun
D'0T'1 FAUSTUS G @5+
/i ie c" s;nt pe cale''' Ni i,am poestit ce aeam de g;nd s" 8ac0 cum o cunoscusem pe 3elene0 cum ne,
am pl"cut' Am mai ad"ugat c"0 dac" prin asta pot s" determin 8elicit"ri mai c"lduroase din partea lui0 ;l
dispensez de pe,acum de a lua parte la HLocurile /i datinileI nunii mele' =ra 8oarte amuzat' B
C Admira%ilF e)clam" el' Ce %"iat de trea%" F Vrei s" ;nchei un contract matrimonial' 7;nd plin de
cinste /i de onestitate F Lucrurile astea in totdeauna prin surprindere0 cu toate c" nu prea au cea
surprinz"tor ;n ele' $rime/te %inecu;ntarea mea F >ut, i#?"ou arr< "ang e b< t"e ne!k, i#"orns
t"at<ear is!arr<D
C 0oe, !oe, <ou talk greasi#< , citai eu o replic" din aceea/i scen" ' De,ai cunoa/te 8ata /i spiritul
leg"turii dintre noiB0 ai /ti c" lini/tea mea nu,i deloc ameninat"0 ci dimpotri"0 totul are laBtemelie
calmul /i pacea0 o 8ericire a/ezat" /i netul%urat"'
C 2u m" ;ndoiesc0 zise Adrian0 /i nu m" ;ndoiesc nici de reu/it"'
O clip" se simi tentat s",mi str;ng" m;na0 dar renun"' Un r"stimp discuia l;ncezi0 iar c;nd ne
ridicar"m s" pornim spre cas"0 reenir"m la tema principal"0 opera proiectat"0 /i anume scena din actul
patru0 te)tul cu glumele0 /i care era printre cele pe cale de a 8i suprimate' Duelul er%al era indecent
de,a %inelea0 iar pe de alt" parte0 din punctul de edere al dramaturgiei0 deloc indispensa%il' Scurt"ri0
;n orice caz0 tre%uiau 8"cute' O comedie nu poate s" dureze patru ore C aceasta a 8ost /i r"m;ne prin,
cipala o%ieciune adus" HMae/trilor c;nt"reiI ' Dar Adrian p"reaB s" 8i pre"zut tocmai aceste Bold
sa<ingsC ale Rosalinei /i ale lui (o&et0 acel BT"ou !an'st not "it it, "it it, "it it etc' anume pentru
caracterul contrapunctic al uerturii /i se tocmea /i se t;rguia la 8iecare episod0 dar n,aea ;ncotro si
r;deBa /i el0 c;nd ;i spuneam c",mi aminte/te de (eissel al lui >retzschmar0 /i de zelul lui nai deB a
pune su% c"lc;iul muzicii Lum"tate din mapa,
5 Dar de te,nsori0 s" m" sptnzuri de,o 8i lips" de coarne,n acel an F .*ng#&/
@ 3aide0 haide0 or%e/ti cam grosolan .engi/&
* Din S' Sha!espeare C 2adarni!ele !"inuri ale dragostei&
6 Mae=trii !7nt%re?i din )urnberg, dram" muzical" de Richard Sagner'
: Vechi zicale .engL/&
O 2u poi nimeri0 nimeri0 nimeri .engL/&
@5. G T"oas Mann
mond' De alt8el0 t"g"duia c" s,ar simi Lenat de asemenea comparaie' ;nc" de c;nd auzise pentru prima
oar" despre ciudatul inoator /i legiuitor al muzicii0 ;i purtase un 8el de respect umoristic0 din care mai
d"inuia puin /i acum' =ra a%surd0 dar niciodat" nu ;ncetase cu totul de a se g;ndi la el0 /i ;n ultima
reme se g;ndea mai mult dec;t oric;nd'
C Adu,i aminte0 zise Leer!iihn0 cum ap"ram chiar de atunci teoria lui copil"reasc" /i tiranic" a
sunetelor,st"p;n si sunetelor,slugi ;mpotria o%ieciei tale c,ar 8i raionalism stupid' Ce,mi pl"cea0
instincti0 la (eissel era tocmai acel cea instincti ;n sine /i comuniunea nai" cu spiritul muziciiD
oina0 pe care o puteai g"si preestit" ;n chip destul de comic0 de a construi cea ;n stil seer' $e,un
alt plan0 mai puin pueril0 am aea /i ast"zi neoie de unul ca el0 mare neoie0 cum aea atunci neoie
de el turma sa C neoie de,un necontestat /i ne;ntrecut autor de sistem0 de,un magistru al
o%iectiit"tii /i al organiz"rii0 de aLuns de genial ca s" poat" sta%ili o coeziune ;ntre ceea ce se
reconstituie0 ;ntre arhaic dac" rei0 /i ceea ce este reoluionar' Ar tre%ui''' ;i eni s" r;d"' $o8tim0 am
aLuns s" or%esc ca Schild!napp' Ar tre%ui''' C;te n,ar tre%ui'''F
C Cele ce spui tu0 interenii0 despre magistrul arhaic,reoluionar are ;n sine cea 8oarte german'
C $resupun0 r"spunse Leer!hun0 c" n,ai 8olosit cu;ntul ca laud"0 ci doar ;n ;nelesul de
caracterizare critic"0 cum se /i cuine' Dar0 ar mai putea s" e)prime /i o necesitate temporar"0 o
8"g"duial" de remediere ;ntr,o epoc" a coneniilor n"ruite /i a dizol"rii tuturor o%ligaiilor0 ;ntr,un
cu;nt0 a uneiM li%ert"i care ;ncepe s" se prind" de talent ca m"lura /i s" dea semne de sterilitate'
Cu;ntul acesta m" ;n8rico/a' 7reu de spus0 de ce0 dar ;n gura lui0 mai ales ;n raport cu el0 aea pentru
mine cea aprehensi0 cea ;n care teama se amalgama straniu cu eneraia' Asta din pricin" c" la
Leer!iihn sterilitatea0 neputina0 paralizarea creaiei nu erau de conceput dec;t su% un aspect aproape
poziti /i super%0 numai ;mpreun" cu o spiritualitate ;nalt" /i pur"'B
C Ar 8i tragic0 zisei eu0 dac" s,ar aLunge reodat" ca rodul li%ert"ii s" 8ie sterilitatea' Totdeauna
sperana ;n desc"tu/area 8ormelor creatoare ;mpinge la cucerirea li%ert"ii'
D'0T'1 FAUSTUS G @5-
C = drept0 r"spunse Adrian' Ni o %ucat" de reme chiar ;ndepline/te ceea ce se a/tepta de la ea' Dar
li%ertatea e doar un alt termen pentru su%iectiitate /i ine o zi c;nd nu mai poate0 c;nd ;ncepe s" nu
mai cread" ;n capacitatea sa creatoare /i atunci ;/i caut" protecie /i siguran" ;n o%iectiitate'
Li%ertatea tinde totdeauna l< un reiriment dialectic' Ni se recunoa/te 8oarte repede ;n
constr;ngere0 se realizeaz" ;n su%ordonare0 ;n su%ordonare la lege0 la regul"0 la coerciie0 la sistem C
se realizeaz" ;n ele0 adic"D nu ;nceteaz" de a 8i li%ertate'
C Asta,i p"rerea ei0 spusei eu r;z;nd' Asta crede ea F ;n realitate0 ;n cazul acesta0 nu mai e li%ertate
cum nu e li%ertate dictatura n"scut" din reoluie'
C =/ti sigur Q ;ntre%" Adrian' De alt8el0 "sta,i un re8ren politic' ;n art"0 ;n orice caz0 su%iectiul /i
o%iectiul se ;mpletesc p;n" la con8undare0 unul iese din cel"lalt /i ;si ;nsu/e/te caracterele celuilalt0 se
cristalizeaz" ca o%iecti /i eB t8ezit de geniu la spontaneitate C e dinamizat0 cum spunem noiE or%e/te
deodat" ;n lim%a su%iectiului' Coneniile muzicale0 ast"zi d"r;mate0 n,au 8ost totdeauna chiar at8t de
o%iectie0 at;t de mult impuse din a8ar"' =rau concretiz"ri din e)periena ieii /i au ;ndeplinit0 ca
atare0 mult" reme o datorie deBimportan" ital"D datoria organiz"rii' Organizarea e totul' F"r" ea nu
e)ist" a%solut nimic0 cu,at;t mai puin arta' N;,apoi /i,a asumat aceast" sarcin" su%iectiitatea estetic"E
ea /i,a luat r"spunderea s" ;n8"ptuiasc" opera din l"untrul ei0 ;n li%ertate'
C Te g;nde/ti la (eethoen'
C La el /i l< principiul tehnic datorit" c"ruia su%iectiitatea imperioas" a pus st"p;nire pe organizarea
muzical"0 adic" pe dezoltare' Dezoltarea 8usese o mic" parte a sonatei0 un modest azil al lumin"rii
su%iectie /i al dinamismului' Cu (eethoen0 deine uniersal"0 deine nucleul 8ormei0 care0 chiar si
acolo unde e impus" de conenii0 e a%sor%it" de su%iecti /i generat" din nou ;n li%ertate' Variaiunea0
cea arhaic deci0 un reziduu0 deine miLloc spontan al genezei unei noi 8orme' Dezoltarea cu caracter
de ariaiune se e)tinde asupra sonatei ;ntregi' La (rahms0 lucrul acesta se petrece ;ntr,un mod /i mai
impresionant0 /i mai cuprinz"tor0 su% aspectul de traaliu tematic' $e el sB",l iei ca e)emplu de 8elul ;n
care su%iectiul se trans8orm" ;n o%iectiF La el muzica se descotorose/te de toate 8loricelele retorice0
de cli/ee0 de r"m"/ie0
@@P G T"oas Mann
/i creeaz" din nou0 ca s" zic a/a0 ;n 8iecare clip"0 din li%ertate0 unitatea operei' Dar tocmai ;n 8elul
acesta li%ertatea se ;nal" la rangul de principiu al economiei uniersale care ;n muzic" nu mai las"
nimic la oia ;nt;mpl"rii /i0 din materiale identice /i imo%ile0 dezolt" o diersitate e)trem"' Acolo
unde nu mai e)ist" nimic care s" nu 8ie tematic0 nimic care s" nu poat" 8i considerat o deriare a unui
mereu acela/i0 acolo nu se mai poate or%i de o construcie li%er"''F
C Dar nici de una seer"0 ;n ;nelesul echi'
C Vechi sau nou' s",i spun ce cred eu despre construcia riguroas"' ;neleg prin asta integrarea a%so,
lut" a tuturor dimensiunilor muzicale0 indi8erena lor reciproc"0 ;n irtutea unei organiz"ri per8ecte'
C Ni ezi reo cale spre ea Q
C Ntii0 m" ;ntre%" Adrian ;n loc de r"spuns0 c;nd am 8ost eu cel mai aproape de o construcie
riguroas" Q
Am a/teptat' Vor%ea 8oarte ;ncet0 de a%ia ;l puteam ;nelegeE rostea cuintele printre dini0 cum 8"cea
c;nd ;l durea capul'
C O dat"0 ;n ciclul (rentano0 zise el0 cu ', #at% drag%& C;ntecul e deriat ;n ;ntregime dintr,o 8igur"
8undamental"0 o serie de interale ariind0 la nes8;r/it0 cinci noteD h,e,a,e,es 0 care determin" /i domin"
orizontalul /i erticalul0 ;n m"sura0 8ire/te0 ;n care un moti 8undamental cu un num"r at;t de limitat de
note permite un asemenea lucru' = ca un cu;nt0 ca un cu;nt,cheie0 ale c"rui caractere pot 8i g"site
peste tot ;n lied /i n"zuiesc s",l determine ;n ;ntregime' Dar e un cu;nt prea scurt /i0 ;n sine0 nu destul
de mania%il' Domeniul sonor pe c<re,l o8er" e prea m"rginit' $ornind de aici ar tre%ui mers mai
departe /i0 din cele dou"sprezece trepte ale al8a%etului temperat0 8ormat din semitonuri0 s" se
alc"tuiasc" cuinte mai mari0 cuinte din dou"sprezece litere0 anumite com%inaii /i raporturi reciproce
ale celor dou"sprezece semitonuri0 8ormul"ri de serii0 din care ar tre%ui s" poat" 8i deriat" riguros
toat" piesa0 8iecare parte luat" indiidual0 sau ;ntreaga oper"0 cu toate 8razele ei' Fiecare not" din
compoziia ;ntreag" a tre%ui s",/i legitimeze0 melodic /i armonic0B raporturile sale cu aceast" serie
8undamental" presta%il"' 2ici unui sunet nu i,ar 8i ;ng"duit s" reapar"
l Si,mi,la,mi,mi %emol'
D'0T'1 FAUSTUS G @@5
p;n" nu or 8i ap"rut si toate celelalte' 2ici unuia nu i,ar ti ;ng"duit s" se mani8este dac" nu /i,ar
;ndeplini 8unciunea sa de moti ;n ansam%lul construciei' Ast8el n,ar inai e)ista nota li%er"' Asta a/
numi eu construcie riguroas"'
C Frapant" idee0 zisei' Ar putea 8i numit" o reorganizare raional"' S,ar o%ine0 ;n 8elul acesta0 o
e)traordinar" coeren" /i mo%ilitate0 un 8el de legitate /i de precizie astronomic"' Dar0 dac" stau /i mi,
o imaginez C aceast" des8"/urare inaria%il" a uneiB asemenea serii de interale0 oricB;t de di8erit ar 8i
ea construit" /i ritmat"0 a duce0 ineita%il0 la o teri%il" s"r"cie /i stagnare a muzicii'
C $ro%a%il0 r"spunse Leer!iihn sur;z;nd0 ceea ce doedea c" se a/teptase la ast8el de o%iecii'
=ra sur;sul care,i scotea puternic ;n relie8 asem"narea cu maic",sa0 dar ;n schiarea lui r"z%ea un e8ort
pe care eu reu/isem s",l desci8rez0 /tiind c" numai ap"sarea migrenei iz%utea s",i dea aceast" e)presie'
C Chiar at;t de simplu nu,i' Sistemul ar tre%ui s" ;nglo%eze toate tehnicile ariaiunii0 chiar /i cele
condamnate ca arti8iciale0 adic" miLlocul care a permis odat" dezolt"rii s" pun" st"p;nire pe sonat"'
M" ;ntre% de ce am e)ersat at;ta reme su% controlul lui >retzschmar echile practici contrapunctice /i
de ce am ;nnegrit at;ta h;rtie de note cu 8ugi inersate0 recurene /i inersiunea recurenelor' =i %ine0
toate astea ar 8i de alori8icat la o modi8icare ingenioas" a er%ului cu dou"sprezece note' Ar putea 8i
utilizat nu numai ca serie 8undamental"0 ci /i pentru ;nlocuirea 8iec"rui interal cu interalul ;n sens
contrar' ;n a8ar" de asta0 s,ar mai putea ;ncepe construcia cu ultima not" /i s8;r/i cu prima0 pentru ca /i
aceast" 8orm" s" 8ie apoi inersat"' Ai0 ;n 8elul "sta0 patru moduri care0 la nndul lor0 permit
transpunerea pe dou"sprezece sunete iniiale ale gamei cromatice0 ast8el c" dispui0 pentru o
compoziie0 de o serie de patruzeci /i opt de 8orme di8erite0 ca s" nu mai or%im de toate celelalte
Locuri de a,riaiuni care s,ar mai putea ii' O compoziie poate 8olosi ca material iniial /i dou" sau
mai multe serii0 ;n genul 8ugii du%le sau triple' Determinant aici e ca 8iecare sunet0 8"r" nici o e)cepie0
s",si ai%" 8i)at" aloarea poziiei lui ;n serie sau ;n una din deriatele ei' Asta ar garanta ceea ce eu
numesc indi8erena armoniei /i melodiei'
C Un p"trat magic0 zisei eu' Dar ai reo speran" c" toate astea se or putea auzi Q
@@@ G T"oas Mann
C Auzi Q r"spunse el' ;ti aduci aminte de o con8erin" inut" pe remuri ;n sa8a Societ"ii pentru
actiit"i de utilitate o%/teasc" din >aisersaschern /i din care reie/ea c" ;n muzic" nu,i a%solut necesar
s" auzi chiar totul Q Dac" prin HauzitI ;nelegi perceperea precis" a 8iec"ruia din miLloacele priri care
se realizeaz" cea mai ;nalt" /i mai riguroas" ordine0 o ordine de sistem astral0 o ordine /i o legitate
cosmic"0 nu0 atunci nu se a auzi' Se a auzi0 sau s,ar putea auzi ;ns"/i aceast" ordine0 /i perceperea ei
ar o8eri o inimagina%il"Bsatis8acie estetic"'
C Foarte ciudat0 zisei eu' A/a cum descrii tu lucrurile e cam totuna cu un 8el de compunere anterioar"
compunerii' Toat" dispunerea /i organizarea materialului ar tre%ui s" 8ie gata c;nd s,ar ;ncepe lucrul
propriu,zis0 /i se pune ;ntre%area care,i ade"rata compunere' $entru c" aceast" preg"tire a
materialului se 8ace prin ariaiune0 iar elementul creator din ariaiuni0 care ar putea 8i numit
compoziia propriu,zis"0 ar 8i retrogradat ;n material C laolalt" cu li%ertatea compozitorului' C;nd
acesta s,ar apuca de lucru0 n,ar mai 8i li%er'
C Legat de constr;ngerea propriei sale ordini0 deci li%er'
C Da0 desigur0 dialectica li%ert"ii e insonda%il"' Dar ;n ce,l prie/te pe creatorul de armonie0 nu cred
c" s,ar putea or%i de li%ertate' Ni,aunci0 n,ar r"m;ne realizarea acordurilor la oia ;nt;mpl"rii0 a unui
destin or% Q
C Ri mai %ineD a unei constelaii' Valoarea poli8onic" a 8iec"rui sunet ce 8ormeaz" acordul ar 8i
garantat" de constelaie' Rezultatele istorice0 emanciparea disonanei de propria,i rezolare0
a%solutizarea disonanei0 a/a cum o /i g"sim ;n unele locuri din opera t;rzie a lui Tagner0 ar Lusti8ica
orice asociere sonor" care s,ar putea legitima ;n 8aa sistemului'
C Ni dac"0 s" zicem0 constelaia ar genera o %analitate0 o consonan"0 armonia acordului de trei
sunete0 cea uzat0 acordul de septim" mic/orat Q
C Ar 8i o ;nnoire a ;nechitului0 prin constelaie'
C Detectez un element restaurator ;n utopia ta' =ste radical"0 dar sl"%e/te ;ntr,o oarecare m"sur"
interdicia dictat" consonanei' Reenirea la 8ormele echi ale a,riaiunii are /i ea un caracter
asem"n"tor'
C Mani8est"rile mai interesante ale ieii0 r"spunse Adrian0 au0 desigur0 ;ntotdeauna0 aceast" du%l"
8a" a tre,
D'0T'1 FAUSTUS G @@*
cutului /i iitorului0 s;nt totdeauna /i progresiste /i regresie ;n acela/i timp' =le "desc am%iguitatea
ieii ;nse/i'
C 2u 8aci cuma \ generalizare Q
C 7eneralizare Q ;n ce sens Q
C =)periene naionale domestice'''
C O0 8"r" indiscreii' Ni s" nu ne auto8elicit"m singuri F Tot ce reau s" spuri eBc" o%ieciile tale C
dac" s;nt o%iecii C n,ar at;rna ;n %alan" 8a" de ;mplinirea str"echiiB n"zuine de a sesiza /i ;ncadra
;ntr,o ordine oarecare esena magic" a muzicii /i a o topi ;n raiune omeneasc"
5
'
C Vrei s" m" prinzi0 recurgi la orgoliul meu de umanist0 zisei eu' Raiunea omeneasc"F Ni,a8ar" de
asta0 iart",m"0 dar din 8iecare Itrei or%e0 una e constelaie' Asta,i mai mult astrologie dec;t altcea'
Raionalismul la care 8aci tu apel are ;n el mult" superstiie C o credin" ;ntr,un demonism ag /i
insesiza%il0 care,i ;n elementul lui la Locurile de noroc0Bla datul ;n c"ri0 la trasul la sori0 la cititul ;n
semne' Cu totul pe dos dec;t spui tuE mie0 sistemul t"u mi se pare 8"cut mai cur;nd s" topeasc" raiunea
omeneasc" ;n magie'
;/i duse m;na str;ns" pumn la t;mpl"'
C Raiunea /i magia0 zise el0 se ;nt;lnesc 8"r" doar /i poate /i se contopesc in ceea ce se cheam"
;nelepciune0 iniiere0 ;n credina ;n stele0 ;n numele'''
2u i,am r"spunsE edeam c" ;l chinuie migrena' Ni chiar /i ce spusese0 sclipitor0 ;m%ietor ca g;ndire0
p"rea s" poarte pecetea durerii0 st"tea su% semnul ei' 2ici el nu p"rea s" mai ai%" che8 de or%"E ne
plim%ar"m alene mai departe0 /i o8tatul /i 8redonatul lui indi8erent0 asta doedeau' Fire/te0 am tdcut0
uluit /i d;nd din cap0 a;nd de alt8el ;n sinea mea coningerea intim" c"0 ;ntr,ade"r0 g;ndurile pot 8i
in8luenate de su8erin"0 dar dealorizate nu pot 8i ;n nici un caz0 chiar dac",s p"trunse de ea'
$e %ucata de drum care mai r"m"sese p;n" acas" n,am mai or%it mult' ;mi aduc aminte c" am 8"cut un
popas de c;tea clipe la H>uhmuldeIE ne,am dep"rtat c;ia pa/i din cale si am priit apa iazului0 ;n
timp ce soarele amurgind ne %"tea ;n 8a"' =ra limpedeE lmg" mal se edea rundul' Apoi se ad;ncea
repede /i se ;ntuneca' =ra /tiut c" la miLloc apa e tare ad;nc"'
C Rece0 zise Adrian 8"c;nd un semn cu capul spre ap"0 prea rece acum pentru sc"ldat' Rece0 repet" el
o clip"
@@6 G T"oas Mann
dup" aceea0 de data asta str"%"tut C izi%il C de un 8ior /i d"du s" plece'
B
A tre%uit s" m" ;ntorc chiar ;n aceea/i sear" la >aisersaschern0 la sluL%a mea' Adrian /i,a ma; am;nat
cu c;tea zile plecarea la Miinchen0 unde oia s" se sta%ileasc"' $arc",l "d str;ng;nd m;na tat"lui s"u
C pentru ultima oar"0 el n,o /tia C parc,o "d pe maic",sa s"rut;ndu,l /i0 poate0 ca atunci ;n odaie0
c;nd cu izita lui >retzschmar0 rezem;ndu,i capul de um"rul ei' 2,aea s" se mai ;ntoarc" la ea' S,a
dus ea la el'
OO###
HCine nu rea s" pun" um"ruB0 n,o poate urni din locI0 ;mi scria el parodiindu,l pe >ump8 c;tea
s"pt"m;ni mai t;rziu0 din capitala (aanei0 ca semn c" ;ncepuse s" lucreze la Loves Labour's Lost /i ca
s" m" zoreasc" s",i trimit ultima parte din te)tul adapt"rii' Aea neoie de o edere de ansam%lu0 ;mi
scria0 /i oia s" anticipeze0 eentual0 unele raporturi /i leg"turi muzicale ulterioare'
Locuia pe Ram%ergstrasse0 aproape de Academie0 su%chiria/ la o "du" de senator din (remen0 pe
nume Rodde0 care ocupa0 ;mpreun" cu cele dou" 8iice ale ei o locuin" la parter0 ;ntr,o cas" destul de
nou"' Camera lui0 a8lat" imediat ;n dreapta u/ii de la intrare0 d"dea la strad" C strad" lini/tit" CB /i,i
pl"cea pentru c" era curat"0 mo%ilat" practic /i intim0 /i ;n 8oarte scurt" reme0 aranL;ndu,/i lucrurile /i
c"rile /i notele sale0 se simi ;n ea c;t se poate de %ine' $e peretele din st;nga se a8la ? pies" decorati"
cam stupid"0 r"m"/i" a reunui entuziasm de mult apus0 o graur" destul de mare0 ;n ram" de nuc0 re,
prezent;ndu,l pe 7iacomo Me&er%eer la pian0 cu priirea inspirat" pierdut" ;n taan0 cu degetele pe
clape /i0 plutind ;n Lurul lui0 personaLele operelor sale' DeB alt8el0 aceast" apoteoz" nu,i displ"cea chiar
cu totul t;n"rului chiria/ /i0 ;n a8ar" de asta0 c;nd /edea pe scaunul lui de r"chit" ia masa de lucru0 o
mas" simpl"0 e)tensi%il"0 acoperit" cu un posta erde0 ;i ;ntorcea spatele' A/a c" o l"s" locului'
;n odaie mai era /i un armoniu0 care,i an ntea poate de zilele de demult /i,i era /i de 8olos' Dar cuu
doamna senator st"tea cea n;ai mare parte a timpului ;ntr,o camer" din 8und0 care d"dea ;n gr"din"0 iar
8etele0 dimi,
D'0T'1 FAUSTUS G @@:
oeaa0 erau /i ele inizi%ile0 aea la dispoziie /i pianul de concert din salon0 un (echstein cam uzat0
dar cu o sonoritate destul de dulce' Mai erau0 ;n salonul acela0 8otolii capitonate0 candela%re de %ronz0
scaune de trestie aurite0 o mas" oal" cu alonLe0 acoperit" cu o 8a" de mas" de %rocart0 /i un ta%lou ;n
ulei cu o ram" groas"0 somptuoas"0 8oarte ;ntunecat la culoare0 dat;nd din 5.:P /i ;n8"i/;nd Cornul de
Aur cu perspectia spre 7alata C ;ntr,un cu;nt0 lucruri prin care puteai recunoa/te estigiile unei
gospod"rii de %urghez ;nst"rit C iar seara0 destul de des0 se ;nt;lnea acolo o societate restr;ns"0 ;n care
se l"sa atras /i Adrian0 la ;nceput cu oarecare reticen"0 apoi din o%icei0 pentru ca ;n cele din urm"0
dup" cum au eoluat lucrurile0 s" 8ac" pe 8iul casei' =ra o lume de arti/ti sau numai pe Lum"tate arti/ti0
o lume0 ca s" zic a/a0 de %oem" cur"ic"0 %ine crescut"0 dar ;n acela/i timp cam li%ertin"0 su8icient de
amuzant" ca s" r"spund" speranelor ce o determinaser" pe doamna senator Rodde s",/Bi mute re/e,
dina de la (remen ;n capitala 7ermaniei de sud'
$reocup"rile ei erau u/or de ghicit' Cu ochi negri0 cu un p"r castaniu puin ondulat0 c"runt doar pe
alocuri0 cu o inut" plin" de distincie0 un ten ca de 8ilde/ /i tr"s"turi agrea%ile0 ;nc" destul de %ine
p"strate0 ;/i tr"ise iaa ;ntreag" ;ntr,o societate de patricieni0 prezid;nd o cas" cu numero/i seritori /i
nenum"rate o%ligaii' Dup" moartea soului ei Jal c"rui portret0 gra /i acoperit cu ;nsemnele
demnit"ii sale0 ;mpodo%ea de asemenea salonulK0 miLloacele sale materiale reduc;ndu,se considera%il
/i0 desigur0 ;n situaia ;n care nu,/i mai putea ine cum tre%uie rangul ;n mediul o%i/nuit0 se dezl"nuise
;n ea o po8t" nedomolit" de ia"0 ce nu 8usese poate niciodat" satis8"cut"0 n"zuind la un epilog mai
interesant0 ;ntr,o s8er" ;n care domnea mai mult" c"ldur" omeneasc"' Recepiile C a/a l"sa s" se
cread" C le d"dea ;n interesul 8iicelor sale0 dar0 ;n realitate0 cum reie/ea destul de limpede0 doar pentru
pl"cerea proprie /i ca s" i se poat" 8ace curte' Ce,o amuzau mai mult erau micile o%scenit"i0 nu prea
cutez"toare0 aluziile la moraurile cam 8riole /i nesocotite ale ora/ului artelor0 anecdote despre
chelnerie0 modele0 pictori0 care,i st;rneau un r;s ascuit0 a8ectat /i senzual0 cu %uzele str;nse'
5 7ol8 /i cartier din #stan%ul'
@@? G T"oas Mann
Se edea %ine c" 8etelor ei0 #nes /i Clarissa0 r;sul acesta nu le pl"ceaE ;/i aruncau una alteia priiri reci0
dezapro%atoare0 ;n care se putea citi toat" iritaia copiilor aduli pentru omenescul neconsumat din
8irea mamei lor' ;n a8ar" de asta0 cel puin ;n cazul celei mici0 al Clarissei0 dezr"d"cinarea din
%urghezia ei ereditar" era con/tient"[ oit"0 accentuat"' (londin" zelt"0 cu 8aa mare0 iolent 8ardat"0
cu %uza de Los plin" /i rotund" /i %"r%ia te/it"0 se preg"tea pentru cariera dramatic" /i lua lecii de la un
actor al Teatrului Curii specializat ;ri roluri de Htat" plin de no%leeI' ;/i purta p"rul auriu ;n coa8uri
;ndr"znee0 su% p"l"rii c;t roata carului0 /i,i pl"ceau etolele e)centrice din pene' De alt8el0 toate astea
mergeau 8oarte %ine cu statura ei impun"toare ce,i atenua /i e)centricitatea' ;n lumea masculin" a
adoratorilor ;nclinarea ei c"tre grotescul maca%ru era considerat" amuzant"' Aea un cotoi gal%en ca
pucioasa0 pe care,l chema #saa! /i c"ruia0 la moartea papei0 ;i pusese doliu0 leg;ndu,i de coad" o 8und"
neagr" de atlaz' #n camera Clarissei semnul capului de mort se repetaE ;l g"seai at;t su% 8orm" de
craniu ade"rat0 cu dinii r;nLii c;t si su% aceea de $resse8$a$ier de %ronz0 cu cait"ile or%itelor
sim%oliz;nd de/ert"ciunea omeneasc" /i HlecuireaI0 a/ezat pe un in,8olio'$e el sta scris cu litere
grece/ti numele lui 3ipocrate' Cartea era goal" pe din"untru /i 8undul era prins ;n patru /uru%uri mici0
inizi%ile0 pe care le puteai des8ace numai cu un instrument 8oarte rin' C;nd0 mai t;rziu0 Clarissa s,a
sinucis cu otraa pe care o inuse ascuns" ;n aceast" cutie0 doamna senator Rodde mi,a dat mie
o%iectul0 ca amintire0 /i,l mai p"strez /i ast"zi'
Ni #nes0 sora mai mare0 8usese sortit" unei 8apte tragiceF =a reprezenta C s" spun D cu toate acestea Q
C elementul conserator ;n aceast" mic" 8amilie0 tr"ia ca un protest ;mpotria dezr"d"cin"rii0
;mpotria germanismului sudic0 a ora/ului artelor0 a %oemei0 a recepiilor date de mama sa0 categoric
orientat" spre echi0 sp8e patern0 spre rigoare /i demnitate %urghez"' Aeai totu/i impresia c" acest
conseratorism nu era altcea dec;t uri sistem de protecie ;mpotria unor tensiuni /i primeLduiri ce
ameninau propria,i 8"ptur"0 dar c"rora0 pe de alt" parte0 le acorda o oarecare pondere intelectual"' =ra
mai graioas" la statur" dec;t Clarissa0 cu care se ;nelegea 8oarteB%ine0 pe c;nd pe mama sa o respingea
8"r" mult" or%" /i 8"r"
D'0T'1 FAUSTUS G @@+
nici un echioc' Un p"r %ogat0 de,un %lond cenu/iu0 ;i ;mpo"ra capul0 pe care,l purta puin ;mpins
;nainte /i ;ntr,o parte0 cu g;tul lungit si cu un z;m%et a8ectat pe %uze' 2asul era u/or arcuit0 ochii
sp"l"cii oalai aproape cu totul de pleoape0 aea o priire /tears"0B duioas"0 ne;ncrez"toare0 tr"d;nd
cunoa/tere /i tristee0 chiar dac" nu,i lipsea cu totul o lic"rire de z%urd"lnicie' =ducaia ei 8usese c;t se
poate de corect"0 dar nimic mai multD doi ani ;ntr,un distins pension de domni/oare la >arlsruhe0 ono,
rat de protecia Curii' 2u cultia nici o art"0 nici \ /tiin"0 ci punea pre numai pe calitatea de 8iic" a
st"p;nei casei0 ocup;ndu,se de gospod"rie0 dar citea mult0 sena0 cu o 8raz" admira%il"0 scrisori Hacas"I0
trecutului0 directoarei pensionului0 unor 8oste prietene /i0 pe ascuns0 8"cea ersuri' Clarissa mi,a ar"tat
;ntr,o zi ? poezie de,a ei cu titlul Minerul, a c"rei prim" stro8" mi,o mai amintescD
HS;nt un miner /i,n a su8letului galerie Co%or t"cut ;n %ezn" 8"r" 8ric" Ni "d al su8erinei minereu de
pre Cu palide sclipiri ;n noapte lumin;nd'I
Restul l,am uilat' 2umai ultimul ers ;l mai in minteD HNi nu r;nesc nicic;nd s" urc din nou spre
8ericire'I
At;t deocamdat"0 despre 8ete0 cu care Adrian a intrat ;n relaii amicale de colocatar' =le ;l preuiau
am;ndou"0 /i o determinar" si pe mama lor s",l aprecieze0 cu toate c" doamna senator ii g"sea prea
puin HartistI' ;n ce prie/te oaspeii 8amiliei0 unii dintrei ei C nu totdeauna aceia/iBC printre care /i
Adrian sau0 cum i se spunea0 Hchiria/ul nostru0 domnul doctor Leer!iihnI0 erau initai la cin" ;n
su8rageria ;mpodo%it" cu un %u8et din lemn de steLar mult prea monumental pentru dimensiunile
camerei /i mult prea ;nc"rcat cu sculpturiE ceilali eneau pe la nou" sau cea mai t;rziu0 s" 8ac"
muzic"0 s" %ea ceai sau s" stea de or%"' =rau colegi sau colege de,ale Clarissei0 c;te un t;n"r ;n8l"c"rat
care rostea HrI,ul din g;t0 sau domni/oare cu glasul ascuitE apoi soii >noterich C el0 >onrad !no,
terich0 miinchenez get,%eget0 cu ;n8"i/are de echi ale,man sau sicam%ru sau u%ian C nu,i lipsea
dec;t p"rul ;mpletit ;ntr,o coad" ;n cre/tetul capului C0 cu actiit"i artistice nede8inite C p"reaBs" 8i
8ost totu/i pictor pe remuri0 dar acum construia0 ca diletant0 instrumente muzi,
@@. G T"oas Mann
cale /i c;nta la ioloncel0 8als si dezordonat0 8orn"ind ;n acela/i timp ehement din nasui s"u de ultur
C ea0 2ata,lie0 %runet"0 cu cercei /i cu %ucle negre c;rlionate n
e
o%raLi0 cu aer e)otic0 spaniol0 8"cea de
asemenea pictur" b apoi saantul doctor >ranich0 numismat0 conseratorul ca%inetului de medalii0
or%ind limpede0 tare0 oios /i rezona%il ;n acela/i timp0 dar cu o oalare astmatic" ;n glasE mai erau
doi pictori0 prieteni0 din gruparea secesionist"B0 Leo Rin! /i (aptist Spengler C unul austriac de pe
l;ng" (ozen /i %u8on ;n societate0 clon insinuant0 cu or%a do,moal" /i %l;nd"0 ironiz;ndu,se la
nes8;r/it pe sine /i nasul s"u prea lung0 un tip de 8aun care0 cu priirea ;ntr,ade"r comic" a ochilor s"i
rotunzi /i prea apropiai0 prooca ;ntotdeauna r;sul 8emeilor0 ceea ce pentru ;nceput nu era r"u deloc0
C cel"lalt0 Spengler0 de prin 7ermania central"0 cu o musta" %lond" deas"0 om de lume0 sceptic0
;nst"rit0 lucr;nd puin0 ipohondru0 citit0 e/nic z;m%itor c;nd sta de or%" cu cinea0 /i clipind des' #nes
Rodde n,a,ea nici cea mai mic" ;ncredere ;n Spengler C de ce0 nu spunea0 dar lui Adrian ;i a8irmase
c",i un om ascuns /i pre8"cut' Acesta m"rturisi c" g"sea ;n (aptist Spengler cea inteligent /i
odihnitor0 /i,i 8"cea pl"cere s" stea de or%" cu el0 C dar r"spundea mult mai reticent insistenelor
unui alt comesean care depunea e8orturi st"ruitoare s",i ;ning" rezera' =ra Rudol8 SchTerdt8eger0 un
t;n"r /i ;nzestrat iolonist din orchestra Rap8enstosser care0 ;mpreun" cu cea a Curii0 Luca un rol
important ;n iaa muzical" a ora/ului /i unde el c;nta la ioara ;nt;i' 2"scut la Dresda0 dar dup"
origine mai cur;nd german din nord0 un %lond de statur" potriit"0 %ine 8"cut0 a;nd elegana0 supleea
aceea seduc"toare pe care o d" cultura sa)on"0 /i tot atit de ama%il pe c;t de doritor s" plac"0
SchTerdt8eger era un asiduu 8recentator al saloanelor' Se ducea ;n 8iecare sear" li%er" la una0 dar de
cele mai multe ori la dou" sau chiar trei recepii0 consacr;ndu,se %ucuros 8lirtului cu se)ul 8rumos0 8ete
tinere /i chiar /i 8emei mai coapte' Raporturile lui cu Leo Rin! erau reci0 chiar proaste C am remarcat
c" adesea persoanele ama%ile se suport" greu ;ntre ele0 /i asta li se potrie/te at;t %"r%ailor cuceritori0
c;t /i 8emeilor 8rumoase' =u0 personal0 h,aeam nimic ;mpotria lui SchTerdt8eger0 %a chiar ;mi era
8oarte simpatic0 /i moartea lui tragic"0 prematur"0 care pentru mine r"m;ne ;nc" ;n"luit" ;ntr,o
maca%r" /i stranie oroare0
D'0T'1 FAUSTUS G @@-
m,a zguduit p;n" ;n ad;ncul su8letului' ;l "d si,acum 8oarte limpede ;naintea ochilor0 pe,acest t;n"r0 cu
8elul lui %"ieesc de a,/i ;ndrepta un um"r su% hain"0 tr"g;nd ;n acela/i timp cu un 8el de grimas" colul
gurii ;n Los E cu deprinderea sa nai" de a prii ;ncordat /i totodat" reoltat 8a omul cu care st" de
or%"0 ochii lui de culoarea oelului scormonind pur /i simplu chipul interlocutorului0 intin,du,i c;nd
un ochi c;nd cel"lalt ;n timp ce ;/i uguia %uzele groase' Ni l"s;nd chiar la o parte talentul0 omul acesta
aea o mulime de calit"i pe care erai tentat s" le pui ;n seama 8armecului s"u' Franchee0 %un",
cuiin"0 lips" de preLudec"i0 o indi8eren" pentru %ani /i %unuri ;nt;lnit" numai la arti/ti0 JsTnici ?
inidie pentruB cei aui0 ;ntr,un cu;nt0 toate astea n str"luceau ;n ochii0 repet0 8rumo/i0 de culoarea
oelului C /i pe 8aa lui0 cam ca de mops sau de %uldog0 dar atr"g"toare0 tinereasc"0 se edea de
asemenea o anumit" puritate ce,i era caracteristic"' F"cea destul de des muzic" cu doamna senator0 o
pianist" remarca%il" C ceea ce0 ;ntr,un 8el0 impieta asupra preteniilor domnului >noterich0 care
8ier%ea s" sc;rt;ie el la ioloncel0 c;nd lumea ;l pre8era "dit pe Rudol8' Aea puritate ;n arcu/ /i c;nta
cultiat0 8"r" mare sonoritate0 dar melodios /i cu o tehnic" str"lucit"' Rareori auzeai o e)ecuie mai
irepro/a%il" a unor anumite piese de Vialdi0 Vieu)temps /i Spohr0 a Sonatei ;n do minor de 7rieg0 sau
chiar a Sonatei >reutzer /i a unor lucr"ri de Cesar Franc!' Aea0 totodat"0 o sensi%ilitate s"n"toas"0 nu
era contaminat de literatur"0 dar n"zuia la %una opinie a oamenilor cu ;nalt niel intelectual0 nu din
pur" anitate0 ci pentru c"0 sincer0 punea pre pe contactul cu ei /i dorea s" se des";r/easc"0 s" se
ridice0 cu aLutorul lor' $e Leer!iihn ;l descoperise de la ;nceput0 /i,i 8"cea curte negliL;nd chiar /i
cucoanele din cauza astaBE ;i cerea opinia0 ;l ruga s",l acompanieze0 ceea ce0 pe atunci0 Adrian re8uza0
se ar"ta aid de discuii cu el0 muzicale /i nemuzicale0 /i C semn de neo%i/nuit" candoare0 dar /i de o
nep"s"to<re ;nelegere /i de ra8inament ;nn"scut C nu se l"sa descuraLat0 intimidat0 ;ndep"rtat de nici o
r"ceal"0 de nici o rezer"0 de nici o ciud"enie' Odat"0 c;nd din pricina migrenei care,i t"ia orice po8t"
de companie Adrian declinase initaia doamnei Rodde /i r"m"sese la el ;n odaie0 se pomeni pe
nea/teptate cu SchTerdt8eger0 ;n Lachet" /i craat",plas,tron0 enit s",l coning"0 zice,se ;n numele
mai multor in,
@*P G T"oas Mann
itai sau al tuturor0 s" li se al"ture' Ar 8i at;t de plicticos 8"r" el''' O asemenea a8irmaie aea cea
uluitor0 pentru c" Leer!uhn nu era deloc un animator ;n societate' Si nici nu /tiu dac" s,a l"sat
conins atunci' Dar0 ;n ciuda %"nuielii c" n,ar constitui dec;t o%iectul dorinei generale a lui
SchTerdt8eger de a seduce0 Adrian nu se putea sustrage unei oarecare uimiri agrea%ile ;n 8aa unei at;t
de inepuiza%ile ama%ilit"i'
Cred c" am ;n8"i/at destul de complet pe 8recentatorii salonului Rodde0 8iguri pe care mai t;rziu0 ca
pro8esor la Freising0 aeam s" le cunosc personal o dat" cu numeroase altele din societatea
munchenez"' Cine s,a mai al"turat0 dup" scurt" reme0 a 8ost Rudiger Schild!napp C care
descoperise0 dup" e)emplul lui Adrian0 c" iaa tre%uie tr"it" la Munchen0 nu la Leipzig0 si g"sise /i
energia de a trans8orma o idee %un" ;n 8apt"' =ditorul traducerilor lui din engleza eche ;/i aea sediul
aici0 la Munchen0 ceea ce pentru Rudiger prezenta un aantaL practic certE ;n a8ar" de asta0 Adrian ;i
lipsise0 /i cum sosi ;ncepu s",l 8ac" s" r;d" cu poe/tile despre tat"l s"u /i cu H#nspectai0 " rog0
acolo FI ;nchinase0 nu departe deBlocuina lui Leer!uhn0 o camer" la etaLul al treilea al unei caseB de pe
Amalien,strasse /i,acum sta acolo0 in;nd c;t era iarna de lung" 8ereastra deschis"0 pentru c" aea din
8ire o e)cepional" neoie de aer curatE ;m%r"cat cu paltonul0 ;nelit 8ntr,un pled0 lupta la masa lui de
lucru0 pe Lum"tate plin de ur"0 pe Lum"tate 8r"m;ntat de,o pasiune ;nd"r"tnic"0 ;n"luit in nori de 8um
de igar" /i cople/it de di8icult"i0 c"ut;nd s" g"seasc" echialentul german riguros al cuintelor0 8ra,
zelor0 ritmurilor engleze/ti' De o%icei m;nca la pr;nz cu Adrian0 la restaurantul teatrului Curii sau la
reun %irt mic din centru0 dar iz%utise s" ai%"0 8oarte repede0 prin relaii comune de la Leipzig0 acces ;n
dierse case particulare /i0 8"r" s" mai pomenim de initaiile de sear"0 s",/i g"seasc" ici,colo tac;mul
pus la pr;nz C poate dup" ce % ;nsoise dimineaa la s"o$$ing pe st"p;na casei0 8ermecat" de s"r"cia
lui deBmare %oier' A/a se ;nt;mpla cu editorul s"u0 proprietarul 8irmei Rad%ruch j Co' de pe Fiirsten,
strasseE tot a/a /i cu soii Schlaginhau8en0 o pereche mai %"tr;ioar"0 ;nst"rit" /i 8"8" copii0 %"r%atul0
sua% de origine0 om de litere0 neasta dintr,o 8amilie munchenez"0 care aeau pe (riennerstrasse o
locuin" cam sum%r"0 dar 8astuoas"' Salonul lor0 ;mpodo%it cu coloane0 era locul de
D'0T'1 FAUSTUS G @*5
;nt;lnire al unei societ"i de arti/ti /i de aristocrai0 /i am8itrioana0 n"scut" on ilausig0 eraB;nc;ntat"
c;ndI am%ele categorii se ;ntruneau ;n aceea/i persoan"0 cum se ;nt;mpla cu e)celena sa on RiedeBsel0
directorul eeneral al spectacolelor regale0 o%i/nuit /i el al salonului' #n a8ar" de asta0 Schild!napp mai
lua masa la industria/ul (ullin,ger0 un %ogat 8a%ricant de h;rtie0 locuind la etaLul ;nt;i al unui imo%il cu
apartamente de ;nchiriat pe care /i,l construise ;n Siedenme&erstrasse0 pe malul #saruluiEB;n 8amilia
unuia dintre directorii 8a%ricii de %ere $schorr0 societate pe aciuni0 /i ;n multe altele'
La 8amilia Schlaginhau8en0 Rudiger ;l introdusese /i pe Adrian care0 str"in0 laconic0 ;nt;lnea acum
acolo0 ;n relaii de supra8a" /i 8"r" nici un 8el de urm"ri0 pictori cu nume mari0 ;nno%ilai0 pe eroina
Tagnerian" Tania Orlanda0 pe Feli) Mottl0 pe linele doamne de onoare de la Curtea (aariei0 pe
domnul on 7leichen RussTurm0 Hstr"nepotul lui SchillerI0 autor al unor c"ri despre istoria culturii0
sau scriitori care nu scriau a%solut nimic0 ci ;ncercau s" se 8ac" interesani ;n societate or%ind ei ;n/i/i
despre ei ;n/i/i' Ce,i drept0 tot aici a cunoscut,o /i pe Veannette Scheurl0 persoan" demn" de toat"
stimaB0 cu un 8armec straniu0 cu cel puin zece ani mai mare dec;t el0 8iic" a unui 8uncionar
administrati %aarez decedat si al unei pariziene C o %"tr;n" doamn" paralizat"0 intuit" de 8otoliul
ei0 dar de o mare igoare intelectual" /i care nu,/i d"duse niciodat" osteneala s" ;nee germana0 pe
%un" dreptate0 pentru c" 8ranuzeasca ei autentic" /i aleas" ;i inea loc /i de %ani /i de rang' Madame
Scheurl ocupa0 cu cele treiB 8iice ale sale0 Veannette 8iind cea mai mare0 ;n apropiere de 7r"dina
(otanic"0 un apartament destul de modest0 ;n al c"rui salon0 de un gust cu des";r/ire parizian0 d"dea
ceaiuri muzicale e)traordinar de preuite' Aici ocile e)cepionale ale c;nt"reilor /i c;ntareBelor um,
pleau camerele strimte s" sparg" pereii' Adesea erau trase ;n 8aa modestei cl"diri tr"suri al%astre ale
Curii'
;n ce o prie/te pe Veannette0 ea era scriitoare0 romancier"' Crescut" ;n apelatiele a dou" lim%i0 scria
;ntr,un idiom caracteristic0 8ermec"tor de incorect0 studii speci8ic 8eminine asupra societ"ii0 studii
pline de originalitate0 deloc lipsite de 8armec psihologic /i muzical /i ;ncadr;ndu,se incontesta%il ;n
literatura de %un" calitate' A remarcat imediat apariia lui Adrian /i /i l,a apropiat0 iar Leer!uhn0 de
asemenea0 se simea %ine or%ind cu ea0
@*@ G T"oas Mann
;i 8"cea %ine apropierea ei' =ra de o ur;enie distins"0 aea o 8a" pocit" dar rin"0 cu tr"s"turi "r"ne/ti /i
aristocratice amestecate0 ;ntocmai cum ;n or%irea ei sBe amesteca %aareza dialectal" cu 8rancezaE era
e)cepional de inteligent" /i ;n acela/i timp ;n"luit" ;ntr,o inocen" nai"0 inchizitorial"0 de 8at"
%"tr;n"' =ra0 ;n spiritul s"u0 o oarecare nestatornicie0 cea con8uz /i pozna/0 de care ea ;ns"/i cea dint;i
r;dea din toata inima C dar nu ;n 8elul lui LeoBRin! care ;ncerca s" se insinueze ze8lemisindu,se0 ci cu
o inim" curat"0 gata s" se amuze' ;n a8ar" de asta0 era muzician"0 pianist"0 ;n8l"c"rat" dup" Chopin0
aea un studiu literar despre Schu%ert0 era prieten" cu multe dintre cele%rit"ile contemporane ;n
domeniul muzicii0 /i primul contactBcu Adrian a 8ost un schim% de ederi asupra poli8oniei lui Mozart
/i a relaiei sale cu (ach0 care i,a mulumit pe am;ndoi'B Leer!uBhn i,a 8ost /i i,a r"mas ani /i arii de
zile pro8und deotat'
De alt8el nimeni nu se a a/tepta ca ora/ul pe care /i,l alesese drept re/edin" s",l primeasc" cu
ade"rat ;n atmos8era sa /i s",l adopte pe ecie' Frumuseea0 rusticitatea monumental" a peisaLului s"u
ur%an0 str"%"tut de un p;r;u de munte0 su% un cer alpin cu al%astrul puri8icat de su8lul 8ohnului0 a 8i
m;ng;iat0 desigur0 /i priirea lui Adrian0 moraurile tihnite0 care aeau cea din liceniozi,tatea
permanent" a unui %al mascat0 ;i or 8i 8"cut /i lui iaa mai u/oar"' Spiritul acestui ora/Csit venia
verboD C0 mentalitatea nes"%uit"0 dar ino8ensi"0 sentimentul artistic de un senzualism decorati /i
carnaalesc al acestui Capua ;nc;ntat de sine aeau0 eident0 s" r"m;n" str"ine de su8letul unui om
pro8und /i so%ru cum era Adrian C am%iana acestei ur%e era tocmai ce tre%uia ca s",i prooace
priirea cunoscut" mie de ani de zile0 ;nceo/at"0 rece0 pierdut" ;n g;nduri0 dup" care ;mi ;ntorcea0
z;rh%ind0 spatele'
=u or%esc despre Miinchenul de la s8;r/itul regenei0 cu numai patru ani ;nainte de r"z%oiul ale c"rui
urm"ri aeau s",i trans8orme starea de spirit ;ntr,o %oal" a spiritului /i s" germineze0 s" p;rguiasc"
apoi0 acolo0 8arse maca%re0B una dup" alta C aceast" capital" cu perspectie 8rumoase a c"rei
pro%lematic" politic" se m"rginea la un antagonism capricios ;ntre un catolicism popular separa,
l Fie,mi ;ng"duit" or%a aceasta .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @**
tist /i un li%eralism sprinten de o%edien" imperial" C Miinchenul cu concertele de parad"B ale g"rzii
la Feldherrnhalle0 cu pr""liile de o%iecte de art" /i magazinele de art" decorati" Jc;t ni/te palateK0 cu
e)poziiile de sezon0 cu %alurile "r"ne/ti ;n carnaal0 cu %eiile crunte cu %ere de martie0 cu chermeza
prelungit" de pe O!to%er,Tiese0 in;nd s"pt"m;ni ;ntregi0 unde,/i pr"znuia saturna,lele un poporanism
d;rz si 8idel0 totu/i de mult corupt de metodele moderne de inzare ;n mas"E Miinchenul cu
Tagnerismul lui anchilozat si coteriile ezoterice0 o8iciind ;n spatele Arcului de Trium8 8estine estetice
nocturne0 cu %oema sa tihnit"0 ce,/i a8lase un culcu/ con8orta%il ;n tolerana general"' Adrian edea
toate astea0 h"l"duia printre ele0 gust" din ele ;n cele nou" luni petrecute de data asta ;n (aaria
Superioar"D o toamn"0 o iarn" /i o prim"ar"0 ;n /ir' La petrecerile arti/tilor0 unde se ducea cu
Schild!napp0 8i ;nt;lnea0 ;n penum%ra s"lilor decorate cu stil pe mem%rii cercului Rodde0 pe tinerii
actori0 pe soii >noterich0 pe doctorul >ranich0 pe Rin! /i pe Spengler0 /i chiar /i pe 8etele gazdei0 se
a/eza cu Clarissa /i cu #nes la o mas"0 la care eneau /i Riidiger0 Spengler0 >ranich /i0 desigur0 /i
Veannette ScheurlE SchTerdt8eger ap"rea /iB el de;ndat"0 deghizat ;n 8ecior de "ran sau ;m%r"cat ;n
costum 8lorentin din secolul al OV,lea0 c"ci picioarele lui %ine 8"cute ;l aantaLau /i,i d"deau o
oarecare asem"nare cu portretul t;n"rului cu %oneta ro/ie al lui (otticelli' ;m%uLorat de atmos8era
petrecerii0 uit;nd de data asta cu totul de neoia de a se des";r/i din punct de edere intelectual0 le
inita H8oarte dr"guIB pe 8etele Rodde la dans' HFoarte dr"guI era e)presia lui pre8erat"E inea 8oarte
mult ca lucrurile s" se petreac" Hdr"guI /i s" se eite omisiunile Hnedr"gueI' Aea multe o%ligaii /i
8lirturi ;n sal"0 care ;l presau0 d<r i s,ar 8i p"rut prea puin dr"gu s" negliLeze cu totul pe du,duile din
Ram%ergstrasse0 cu care relaiile erau aproape 8raterne0 /i ;n gra%a de a se apropia0 dr"g"l"/enia i se
citea at;t de %ine pe 8a"0 ;nc;t Clarissa0 arogant"0 ;i zise odat"D
C Doamne0 Rudol80 dac" n,ai 8ace mutra asta de m;ntuitor0 c;nd ii s" ne iei la dans F Te asigur c" am
dansat destul /i c" n,aem neoie de dumneata'
C 2eoie Q r"spunse el cu esel" indignare /i cu glas ce enea din cerul gurii' Ni neoile inimii ele,
de ele nu inei socoteal" Q
@*6 G T"oas Mann
C 2ici de doi %ani0 zise ea' Ni unde mai pui c" s;nt si prea mare pentru dumneata'
Ni se ducea s" danseze cu el ridic;nd m;ndr" %"r%ia micu"B c"reia ;i lipsea ad;ncitura de su% %uz"' Sau
se ;nt;mpla s" 8ie #nes cea pe care o inita0 si ea ;l urma cu priirea pierdut" /i %uzele uguiate' De
alt8el0 era dr"gu nu numai cu surorile' ;/i controla omisiunile' C;teodat"k c;nd era re8uzat0 i se ;nt;mpla
s" cad" pe g;nduri /i s" se a/eze la mas"0 l;ng" Adrian si (aptist Spengler0 acesta totdeauna ;n domino
negru /i %;nd in ro/u' Clipind0 cu gropie ;n o%raLi deasupra must"ii stu8oase0 Spengler tocmai citase
din Vurnalul 8railor ?oncourt sau din scrisorile a%atelui 7alianiE cu aerul s"u indignat0 SchTerdt8eger0
atent la culme0 s8redelea cu priirea raa interlocutorului' Comenta cu Adrian programul iitorului
concert al orchestrei Rap8enstosser0 ;i cerea C ca /i cum n,ar 8i aut nimic mai presant0 nici alte
preocup"ri sau o%ligaii C l"muriri /i in8ormaii complementare la o chestiune auzit" de laBLeer!uhn
acas" la Rodde0 cea despre muzica0 sau despre starea actual" a operei0 sau ;n 8ine cea de 8elul "sta /i
ii asculta numai urechi' ;l lua de %ra /i,l plim%a prin Lurul s"lii0 8erindu,l de ;m%ulzeal"0 8olosind
carnaalescul tu 8"r" s" se sinchiseasc" de 8aptul c" nu i se r"spundea la 8el' Veannette Scheurl mi,a
istorisit mai t;rziu c" o dat"0 c;nd Adrian s,a ;ntors la mas" dintr,un a,semenea periplu0 #nes Rodde i,ar
8i spus D
C 2,ar tre%ui s",i 8aci pe plac' Ar rea s" ai%" totul'
C $oate c" si domnul Leer!iihn ar rea s" ai%" totul0 intereni Clarissa0 in;ndu,/i %"r%ia spriLinit"
;n palm"'
Adrian ridic" din umeri'
C Ce,ar rea el e s",i scriu un concert de ioar"0 pe care s",l c;nte ;n proincie0 r"spunse Leer!tihn'
C S" nu,l scriiF intereni din nou Clarissa' Dac" l,ai compune g;ndindu,te la el0 nu ti,ar da prin cap
dec;t ama%ilit"i'
C Aei o p"rere mult prea %un" despre docilitatea mea0 ripost" Adrian0 /i (aptist Spengler ;l apro%"
cu r;sul lui %eh"it'
Dar destul despre participarea lui Adrian la pl"cerile ieii munchenezeF ;nc" de cu iarn" el ;ncepuse0
;n to"r"/ia lui Schild!napp0 /i cel mai adesea la ;ndemnul lui0 mici e)cursii prin ;mpreLurimile de o
8rumusee noto,
D'0T'1 FAUSTUS G @*:
rie0 chiar dac" tra8icul turistic le cam %agateliza0 /i petreceau ;mpreun" zile ;ntregi ;n z"pada tare /i
sc;nteietoare0 la =ttal0 O%erammergau0 MittenTald' O dat" cu prim"ara aceste e)cursii deenir" chiar
mai 8recente /i se ;ndreptau spre lacurile cele%re0 spre castelele teatrale ale lunate,cului iu%it de popor
0 /i de cele mai multe ori mergeau cu %icicleta Jlui Adrian ;i pl"cea mult %icicleta ca miLloc de
locomoie autonomK0 la ;nt;mplare0 ;n peisaLul care ;ncepea s" ;nerzeasc"0 ;nnopt;nd unde se nimerea0
;n locuri de seam" sau unde n,ai 8i crezut' $omenesc toate acestea pentru c" ;n acest 8el a cunoscut
Adrian ;nc" de pe atunci localitatea aleas" mai t;rziu drept cadru pentru propria lui ia"D $8ei88ering
l;ng" Saldshut /i 8erma lui SchTei,gestill'B
Or"/elul Saldshut0 de altminteri lipsit /i de 8armec /i de pitoresc0 se a8l" pe linia 8erat" spre 7armisch,
$arten,!irchen0 la un ceas de Munchen0 /i prima staie dincolo de Saldshut0 la numai zece minute0 e
$8ei88ering sau $8e88e,ring0 unde ;ns" acceleratele nu opresc' =le ignor" turla cu %ul% a %isericii din
$8ei88ering ;n"lat" ;ntr,un peisaL ;nc" 8"r" pretenii' Vizita lui Adrian /i Rudiger ;n coli/orul acela
pierdut a 8ost o pur" improizaie0 /i 8oarte 8ugar" de data aceea' 2ici m"car n,au ;nnoptat la 8amilia
SchTei,gestill0 pentru c" am;ndoi aeau de lucru a doua zi diminea" /i oiau s" apuce trenul de
Saldshut0 ca s" se ;ntoarc" la Munchen' La pr;nz m;ncaser" la un %irt ;n piaa or"/elului /i cum0 dup"
mersul trenurilor0 le mai r"m;neauBc;tea ceasuri0 au pornit0 pe /oseaua str"Luit" de copaci0 spre
$8ei88ering0 /i,au dus prin sat %icicletele de ghidon0 au ;ntre%at un copil cum ;i zice iazului /i au a8lat
c",i >lammerTeiher0 au aruncat o priire spre colina cu o cunun" de copaci0 zis" HRohm%uhelI /i0 ;n
l"tratul unui c;ine legat ;n lan c"ruia o seritoare descul" ;i striga H>aschperliI0 rugar"0 su% poarta
conacului ;mpodo%it" cu un her% %isericesc0 s" li se dea c;te un pahar de limonada C nu at;t din
pricina setei0 c;t a casei masie /i interesante prin %arocul ei "r"nesc0 care le luase ochii'
2u /tiu ;n ce m"sur" H< "zutI Adrian atunci cea0 /i dac" acolo0 ;ndat"0 sau de a%ia cu timpul0
retrospecti0 prin prisma amintirilor a recunoscut anumite st"ri transpuse ce,i drept ;ntr,o alt"
tonalitate0 dar nu prea
5 LudTig al #l,lea0 rege al (aariei'
@*? G T"oas Mann
;ndep"rtat"' =u ;nclin s" cred c" la ;nceput descoperirea i,a 8ost incon/tient" /i c" doar mai t;rziu0
poate ;n is0 i s,a luminat0 iz%itor' ;n orice caz0 lui Schild!napp nu i,a spus o or%"0 cum de alt8el nici
8a" de mine n,a 8"cut reodat" reo aluzie la strania potriire' Dar0 pot s" m" ;n/el0 desigur' #azul /i
colina0 %"tr;nul copac uria/ din curte C
e
drept0 un ulm C cu %anca opsit" erde ;n Lurul lui0 /i at;tea
alte am"nunte asem"n"toare0 poate c" l,au 8rapat din primul moment0 poate c" n,a mai 8ost neoie de
nici un is care s",i deschid" ochii0 /i 8aptul c" n,a spus un cu;nt nu doede/te a%solut nimic'
;n poart"0 izitatorii au 8ost ;nt;mpinai de Fr<u =lse SchTeigestill0 o 8emeie impun"toareE i,a ascultat
prietenoas" /i le,a amestecat limonada cu lingurie cu coad" lung" ;n pahare ;nalte' Le,a o8erit %"utura
intr,o odaie mare /i 8rumoas"0 %oltit"0 aproape o sal"0 ;n st;nga intr"riiB0 un 8el de salon "r"nesc cu o
mas" enorm"0 cu 8erestrele ;n 8iride care permiteau s" se ad" grosimea zidurilor0 /i cu o ;naripat"
Victorie de la Samothra!e0 din gips0 sus0 pe dulapul pictat ;n multe culori' Acolo ;n sal" era /i un pian
ca8eniu' Familia nu 8olose/te sala0 spunea Fra;i SchTeigestill a/ez;ndu,se al"turi deB oaspeiD seara0 ei
se adun" ;n alt" odaie0 mai mic"0 a8lat" ;n 8aa "steia0 piezi/ chiar l;ng" intrare' Casa aea multe camere
ne8olositeBE tot pe partea asta0 cea mai ;ncolo0 mai era o ;nc"pere 8oarte ar"toas"0 i se zicea odaia
stareului0 /i pro%a%il c" i se zicea a/a pentru c",i serise de %irou stareului c"lug"rilor <ugustini care
st"p;niser" pe remuri locurile astea' =a con8irm" totodat" c" 8erma 8usese proprietate m;n"stireasc"'
Familia SchTeigestill se a/ezase acolo de trei generaii'
Adrian pomeni c" /i el e de la ar"0 dar c"0 8ire/te0 st" de mult" reme la ora/0B se interes" c;t p"m;nt are
proprietatea /i a8l" c" ar"tur" /i p"/unea0 una peste alta0 8"ceau patruzeci de pogoane0 /; c" mai era /i
p"durea' Tot de ea mai ineau si c"suele scunde cu castani ;n 8a"0 de pe locul descris de dincolo de
curte' $e timpuri 8useser" locuite de 8raii sluLitori de pe p"m;ntul min"stirii0 dar acuma erau mai toat"
remea goale0 nici nu mai erau mo%ilate' Vara trecut" /ezuse acolo cu chirie un pictor de la Miin,chen
care oia s" 8ac" peisaLe prin ;mpreLurimi0 prin sm;rcurile de la Saldshul /i prin alte p"ri0 /i chiar a /i
8"cut c;tea0 8rumoase0 cam triste ;ns"0 cenu/iuBpe cenu/iu'
l
D'0T'1 FAUSTUS G @*+
Trei dintre ele au 8ost la e)poziie la 7laspalast0 le,a "zut ii ea acolo0 /i una a cump"rat,% directorul
Stiglma&er de ia (anca (aarez" de Schim%' S;nt cuma pictori /i domnii Q
$oate c" adusese or%a despre 8ostul chiria/ ca s" ai%" cum s" pun" ;ntre%area0 s" ad" cam ce hram
poart"' C;nd a8l" c" e or%a de un scriitor /i de un compozitor0 ridic" din spr;ncene cu respect0 opin;nd
c" asta e cea mai rar /i mai interesant' $ictori g"se/ti c;t" 8runz" /i iar%"' De alt8el0 din capul locului0
domnii i,au 8"cut o impresie 8oarte serioas"0 pe c;nd pictorii0 de cele mai multe ori0 s;nt ni/te oameni
cam dezm"ai0 nec"s"torii0 8"r" prea mult" aplecare spre iata serioas" C nu oia s" spun" seriozitate
practic"0 c;/tigatul %anilor /i lucruri de astea0 ci c;nd spune serios se re8er" la greut"ile ieii0 p"rile ei
mai ;ntunecate' De alt8el0 n,ar rea s" 8ie nedreapt" cu %reasla pictorilor0 pentru c"0 de pild"0 chiria/ul
ei 8usese o e)cepie0 nu era deloc petrec"re0 ci un om lini/tit0 ;nchis0 mai cur;nd moroc"nos ai putea
spune C ca ei ar"tau de alt8el /i ta%lourile lui0 atmos8er" de sm;rcuri0 poiana singuratic" ;n cea"0 /i
chiar se /i mira cum de,a putut directorul Stiglma&er s" cumpere unul dintre ele /i ;nc" pe cel mai tristD
pesemne c"0 de/i,i om de 8inane0 o 8i a;nd /i el reun dram de melancolie'
Dreapt"0 cu p"rul castaniu piept"nat cu c"rare0 luminat de c;tea /uie argintii0 lins /i ;ntins tare de i
se edea pielea al%" a capului0 cu /orul cu p"tr"ele0 de gospodin"0 cu o %ro/a oal" la r"scroiala
rotund" de la g;t a rochiei0 se a/ezase l;ng" ei ;mpreun;ndu,/i pe mas" m;inile mici0 %ine 8"cute0
rednice0 cu o erighet" lucind ;n dreapta'
;i erau dragi arti/tii0 zicea ea0 ;ntr,un lim%aL cu o u/oar" coloratur" dialectal"0 dar care p"stra totu/i o
rezonant" de puritate0 pentru c" s;nt oameni cu ;nelegere0 /i ;n ia" ;nelegerea e tot ce,i mai %un /i
mai important C /i ;n 8ond eselia pictorilor tot pe asta se %azeaz"0 pentru c" e)ist" dou" 8eluri de
;nelegere a ieii0 una esel" /i una serioas" /i ;nc" nu s,a putut a8la c"reia dintre ele i se cuine
;nt;iet<tea' $oate c" mai potriit" ar 8i o a treia D o ;nelegere lini/tit"' Desigur c" arti/tii tre%uie s"
locuiasc" la ora/0 pentru c" acolo se 8ace cultura0 si ei cu aceasta au de,a 8aceE dar0 la drept or%ind0
locul lor e ;ntre "rani0 care tr"iesc ;n miLlocul naturii0 8iind ast8el mai aproape de ;nelegerea ieii0 /i
cu "ranii ei s,ar potrii mult mai %ine dec;t cu t;rgoeii0 pentru c" la ace/tia din urm" ;ne,
@*. G T"oas Mann
legerea s,a atro8iat sau au 8ost neoii s,o ;ncalce de dragul ordinii lor or"/ene/ti0 dar la urma urmei
asta tot o atro8iere a ;nelegerii ;nseamn"' 2,ar rea s" se arate ;ns" nedreapt" nici 8a" de or"/eniE
e)ist" totdeauna e)cepii0 /i directorul Stighna&er0 ca s" pomenim tot de el0 cump"r;nd ta%loul acela
trist0 a ar"tat mult" ;nelegere0 /i nu numai artistic"'
ALuns" aici le o8eri oaspeilor ca8ea /i %rio/e0 dar Schild!napp /i Adrian pre8erau s",/i 8oloseasc"
timpul r"mas arunc;nBdu,/i o priire prin cas" /i prin gospod"rie0 dac" Fr<u SchTeigestill ar rea s" 8ie
atit de ama%il" s" le,o arate'
C Cu pl"cere0 zise ea' $"cat numai c" Ma) al meu JMa) era domnul SchTeigestillK e la c;mp cu
7ereon0 %"iatul nostru' Vor s" ;ncerce o ma/in" nou" de ;mpr"/tiat %"legarul pe care a adus,o 7ereon'
A/a c" domnii or tre%ui s" se mulumeasc" cu mine'
Cum adic"0 Hs" se mulumeasc"I0 protestar" ei0 /i o ;nsoir" prin casa masi"0 "zur"0 imediat ;n 8a"0
odaia de toate zilele a 8amiliei0 o camera ;m%i%at" de mirosul de tutun de pip" pe care de alt8el ;l
simeai pretutindeniE /i apoi odaia stareului0 o camer" simpatic"0 de m"rime potriit" /i0 8a" de
arhitectura e)terioar"0 cea mai eche0 mai cur;nd <duc;nd a stil 5?PP dec;t 5+PP0 lam%risat"0 cu
du/umea de sc;nduri0 8"r" coor0 /i un tapet de piele presat" ce pornea de su% marginea taanului de
grinziE cu imagini de s8ini pe pereii netezi ai 8iridei %oltite ;n care se a8la 8ereastra cu geamurile
prinse ;n plum% /i a;nd la miLloc c;te un p"trat pictat de sticl" multicolor"BE ;n zid se mai g"sea o
8irid"0 cu un lighean de aram" si cu o can" la 8el0 /i un dulap ;n perete prins ;n %alama8e /i ;nchis cu
%roa/te din 8ier %"tut' Se putea edea /i o %anc" de col cu perne de piele /i0 nu departe de 8ereastr"0 o
mas" grea de steLar0 ;n 8orm" de lad"0 cu sertare ad;nci su% t"%lia lustruit"' Masa aea la miLloc o parte
ad;ncit"0 marginile ;n"late0 /i acolo0 deasupra0 8usese a/ezat un pupitru de studiu0 sculptat' ;n dreptul
mesei0 prins de o grind" din taan0 at;rna un candela%ru uria/0 ;n care ;nc" mai erau ;n8ipte resturi de
lum;n"ri de cear"0 o pies" decorati" stil Renaissance ;mpodo%it" ici /i colo cu 8el de 8el de coarne de
cer%0 /i c;te alte pl"smuiri 8antastice'
Vizitatorii l"udar" din toat" inima odaia stareului' Schild!napp chiar spuse0 d;nd din cap g;nditor0 c"
acolo
D'0T'1 FAUSTUS G @*-
ar 8i %ine de stat0 de tr"it0 dar st"p;na casei aea oarecare ;ndoieli0 socotind c" pentru un scriitor ar
putea 8i prea izolat0 prea departe de ia" /i de cultur"' #,a dus pe oaspei si sus pe scar"0 la etaL0 ca s"
le arate c;tea din camerele de dormit ;n/irate una l;ng" alta pe coridorul spoit cu ar /i mirosind aB
mucegai' =rau mo%ilate cu paturi /i scrinuriB ;n genul dulapului pictat ;n culori ii din sala de Los0 /i
numai c;tea erau a/ternuteD p;n",n taan aproape0 cu pl"pumi de 8ulgi dup" o%iceiul "r"nesc' HCe
multe dormitoareFI e)clamar" am;ndoi' Da0 aproape toate st"teau goale0 r"spunse gazda' 2umai din
int;mplare 8usese locuit c;te unul din ele' Doi ani de zile0 p;n" ;n toamna trecut"0 tr"ise acolo o %aroan"
on 3andschuchsheimD r"t"cea prin toat" casa0 o cucoan" ale c"rei g;nduri0 dup" e)presia 8olosit" de
Fr<u SchTeigestill0 nu reu/eau deloc s" se ;neleag" cu cele ale restului lumii0 /i ea c"utase acolo
ad"postB;mpotria acestei ne;nelegeri' $ersonal0 se descurcase 8oarte %ine cu %aroana0Bst"tuse de or%"
cu ea cu pl"cere0 /i c;teodat" reu/ea s,o 8ac" s" r;d" chiar de ideile sale n"stru/nice' Dar din nenorocire
aceste idei nu,i puteau 8i scoase din cap /i nici m"car oprit progresul lor0 a/a c" ;n cele din urm"
s"rmana %aroana a tre%uit s" 8ie ;ncredinat" ;ngriLirii unor speciali/ti'
Despre asta st"p;na casei le poesti pe c;nd ;ncepur" s" co%oare scara0 la ;ntoarcere0 /i ;n timp ce
ie/eau ;n curte s",/i arunce ochii /i pe la graLduri' Alt" dat"0 relu" ea0 mai demult0 unul dintre
numeroasele dormitoare 8usese ocupat de o domni/oar" din societatea cea mai aleas"0 care n"scuse aici
un copil C ;ntruc;t st" de or%" cu arti/ti poate spune pe nume m"car lucrurilor0 dac" nu /i
persoanelor' Tat"l domni/oarei 8"cea parte din ;nalta magistratur"0 acolo0 sus0 la (a&reuth0 si ;/i
cump"rase un automo%il acionat electric0 /i "sta a 8ostB ;nceputul tuturor nenorocirilor' $entru c"
tre%uise s" angaLeze /i un /o8er0 care s",l duc" la %irou0 /i t;n"rul acesta0 nimic deose%it la el0 doar c"
era tare 8erche/ ;n lireaua lui galonat"0 a z"p"cit,o pe domni/oar" de /Bi,a pierdut 8irea' #,a 8"cut un
copil0 /i c;nd trea%a a ie/it la lumina zilei0 pe p"rini i,au apucat 8uriile /i disperarea0 au ;nceput s",/i
rr;ng"B m;inile /i s",/i smulg" p"rul din cap0 ;n s88r/it0 Lale mare /i %lesteme0 cum n,ar 8i crezut cinea
c",i posi%il0 ;nelegere0 tocmai asta,i0 n,a e)istat deloc ;n cazul acela0 de nici un 8el0 doar o spaim"
nest"p;nit" de Hce,o s" zic"
@6P G T"oas Mann
lumeaI0 /i domni/oara s,a aruncat pur /i simplu la picioarele p"rinilor z;rcolindu,se0 rug;ndu,sBe /i
pl;ng;nd cu sughiuri0 p;n" c;nd au le/inat /i ea /i maic",sa0 am;ndou" deodat"' ;ntr,o %un" zi a ap"rut
;ns" pre/edintele de tri%unal aici /i a stat de or%" cu ea0 cu st"p;na caseiD un %"r%at m"runel0 cu
%ar%i/on c"runt /i ochelari cu ram" de aur0 do%or;t de m;hnireB' S,au ;neles ca domni/oara s" in" aici
pe ascuns /i dup" aceea0 tot su% prete)tul anemiei0 s" mai r"m;n" un timp' Ni c;nd m"runtul ;nalt
8uncionar a 8ost gata de plecareB0 s,a mai ;ntors o dat" spre ea /i i,a spus cu lacrimi ;nd"r"tul
ochelarilor cu rame de aurD HV" mulumesc0 stimat" doamn"0 pentru ;nelegerea %ine8"c"toare pe care,
ai ar"tat,o FI Se re8erea l< ;nelegerea pentru p"rinii r"u loii0 nu pentru 8at"'
A enit apoi /i ea0 s"r"cuaBE inea tot timpul gura deschis" /i spr;ncenele ridicateE /i tot a/tept;ndu,/i
ceasul0 i,a m"rturisit multe doamnei SchTeigestill0 mai ales despre ino"ia ei0 /i nu pretindea deloc
c" 8usese sedus" C dimpotri"0 Cari0 /o8erul0 spusese chiarD H2u,i %ine ce 8acem0 domni/oar"0 s,o
l"s"m %alt" FI Dar i,a 8ost peste puteri0 /i e gata /i acuma s" isp"/easc" prin moarte0 cum o s" se /i
;nt;mpleE c;nd e/ti gata s" 8aci sacri8iciul ieii0 i se p"rea ei0 pl"te/ti pentru toate' A /i 8ost 8oarte
curaLoas" c;nd i,a enit remea0 /i a adus pe lume un copil0 o 8eti"0 cu aLutorul doctorului >iir%is0
medicul de circumscripie0 un om cumsecade0 c"ruia ;i era totuna cum a 8ost 8"cut copilul0 numai s" se
nasc" a/a cum scrie la carte0 s" nu,i pricinuiasc" greut"i' Dar uite0 cu tot aerul de ar" /i ;ngriLirea
%un"0 domni/oara a r"mas 8oarte sla%" /i dup" 8acere a continuat s" in" gura deschis" /i s" ridice
spr;ncenele0 /i din pricina asta ar"ta /i mai o8ilit" ;n o%raLi0 iar c;nd0 dup" un r"stimp0 tat"l ei0 m"runt
dar cu o situaie ;nalt"0 a enit s,o ia acas"0 "z;nd,o0 i,au lucit lacrimi ;n dosul ochelarilor cu rame de
aur' Copilul a 8ost dat la c"lug"riele 8ranciscane din (am%erg0 dar din ziua aceea nici maic",sa n,a
mai 8ost altcea dec;t o c"lug"ri"E s,a m"cinat de tot de o8tic" ;n odaia ei0 al"turi de un canar /i o
%roasc" estoas" pe care i le d"ruiser" p"rinii din mil"E de %un" seam" c" s"m;na z"cuse ;n ea de la
;nceput' #n cele din urm" au trimis,o l< Daos0 ceea ce0 pare,se0 a dat,o gata0 pentru c" a murit aproape
imediat C de alt8el asta a /i rut0 iar dac,o 8i aut dreptate ;n p"rerea ei c"
D'0T'1 FAUSTUS G @65
atunci c;nd e/ti gata de sacri8iciul ieii pl"te/ti toate dinainte0 a 8ost chit0 /i,a aut ce,a dorit'
;n timp ce gazdaBpoestea despre domni/oara pe care o ad"postise0 izitaser" graLdul acilor0 intraser"
la cai /i se uitaser" /i la cocina porcilor' S,au dus /i la g"ini0 /i ;n dosul casei0 la al%ine0 dup" care cei
doi prieteni au ;ntre%at c;t au de pl"tit /i li s,a r"spuns c" nimic' Mulumir" pentru toate /i pornir" cu
%icicletele ;nd"r"t spre Saldshut0 s" prind" trenul' =rau am;ndoi de acord c" ziua nu 8usese B pierdut"
;n zadar /i c" $8ei88ering era un col interesant'
;n su8letul s"u0 Adrian p"str" imaginea acestui loc/or0 dar mult" reme nu lu" o hot"r;re' Voia s" plece0
dar undea mai departe dec;t la numai o or" cu trenul ;nspre munte' Din muzica pentru Love's
Labour's Lost scrisese p;n" atunci o schi" la pian pentru scenele de ;nceput0 ;ns" lucrul l;ncezeaBE stilul
arti8icial de parodie era greu de meninut0 pretindea o 8antezie mereu /i e)centric ;mprosp"tat" /i
stimula dorina de a respira alt aer0 de a schim%a locul0B mediul' =ra st"p;nit de nelini/te' Se s"turase de
odaia casei Rodde de pe Ram%ergstrasse0 care,i o8erea o izolare ;ndoielnic" /i unde oric;nd putea s"
intre carea s",l inite cine /tie unBde' HCaut0 ;mi scria el0 ;ntre%0 ;n 8orul meu interior lumea din Lur /i
p;ndesc o indicaie0 s" a8lu o localitate ;n care s" m" ;ngrop0 departe de toi /i nestingherit0 s",mi pot
duce mai departe dialogul meu cu iaa0 cu soarta'''I Stranii0 sinistre cuinte F Cum s" nu m" treac" un
8ior0 s" nu,mi tremure m;na cu care scriu0 la g;ndul dialogului0 ;nt;lnirii /i ;nelegerii c"rora le c"uta0
con/tient sau incon/tient0 scena Q
Se hot"r; pentru #talia0 /i porni ;ntr,acolo ;ntr,o perioad" neo%i/nuit" pentru turism0 tocmai la enirea
erii0 la 8inele lui iunie' ;l coninsese /i pe Riidiger Schild!napp s",l ;nsoeasc"'
OO#V
;n 5-5@0 ;n acana mare C locuiam ;nc" la >aisers,aschern C c;nd m,amdus cu t;n"ra mea soie s",l
izitez pe Adrian /i pe Schild!napp ;n cui%ul pe care /i,l aleseser" ;n Munii Sa%ini0 era a doua ar" pe
care /i,o petreceau acolo D toat" iarn" z"%oiser" la Roma0 /i ;n mai0 c;nd se ;nc"lzise0 se ;ntorseser" la
munte0 ;n aceea/i cas" ospita,
@6@ G T"oas Mann
lier" unde locuiser" /i anul precedent /i se simiser" c;t se poate de %ine ;n cele trei luni c;t st"tuser"
acolo'
T;rgu/orului ;i zicea $alestrina0 era locul de na/tere al compozitorului0 ;n antichitate se numise
$raeneste0 /i Dante0 c;nd pomene/te de el ;n c;ntul al dou"zeci /i /aptelea din In#ernul, ;i spune
$enestrino0 castelul principilor Colonna C a/ezare pitoreasc" rezemat" de un munte0 la care aLungeai
pe o strad" ;n trepte0 nu tocmai curat"0 ce pornea de Los din piaa %isericii /i urca ;n um%ra caselor' Un
soi de porci mici negri0 mi/unau pretutindeni0 /i nu era mare lucru ca trec"torul neatent s" 8ie ;mpins ;n
zidul caselor de reunul din asinii ;mpo"rai peste m"sur"0 care /i ei 8or8oteau ;n sus /i ;n Los' Dup"
ce ie/ea din t;rgu/or strada deenea un 8el de potec" /i urca mai departe0 pe l;ng" o m;n"stire de
capucini p;n" sus ;n ;r8ul colinei0 unde d"inuiau c;tea ruine ale acropolei0 ;ntre care /i estigiile unui
teatru antic' ;n timpul scurtei noastre izite0 3elene /i cu mine am urcat de mai multe ori la aceste
enera%ile r"m"/ie0 pe c;nd Adrian se ;nd"r"tnicea s" Hnu rea s" ad"I E /i riu trecuse0 luni de zile0
dincolo de gr"dina um%roas" a capucinilor0 locul lui de predilecie'
Casa Manardi0 unde locuiau Adrian /i Schild!napp0 era0 8"r" ;ndoial"0 cea mai impun"toare din
localitate /i0 cu toate c" 8amilia era alc"tuit" din /ase su8lete0 ne putea g"zdui /i pe noi0 musa8irii0 8"r"
nici o greutate' A/ezat" pe strada ;n trepte0 cl"direa era masi" /i seer"0 ;n gen de $ala@@o sau de
castel0 ridicat"0 dup" aprecierea mea0 cam prin a doua treime a secolului al /aptesprezecelea0 cu 8oarte
so%re ciu%uc"rii la corni/a de su% acoperi/ul de olane0 plat /i doar puin scos ;n a8ar"0 cu 8erestre mici
/i un portal cu ornamentaii de pe la ;nceputul %arocului0 portal ;n a c"rui c"ptu/eal" de sc;nduri era
t"iat" u/a de intrare propriu,zis"0 pre"zut" cu un clopoel' $rietenilor no/tri li se cedase un apartament
cu,ade"rat ast0 la parter0 chiar la nielul p"m;ntului0 compus dintr,o odaie de lucru cu dou" 8erestre0
spaioas" c;t o sal"0 pardosit" cu piatr"0 ca toate ;nc"perile casei de alt8el0 um%roas"0 r"coroas"0 puin
cam ;ntunecat"0 /i mo%ilat" 8oarte simplu cu scaune de paie /i so8ale cu c;lBi0 dar at;t de ast" ;nc;t
dou" persoane puteau s",/i ad" 8iecare de trea%" 8"r" s" se stinghereasc" una peBalta /i mai r"m;nea
loc destul ;ntre ele' Din aceast" odaie d"deai ;n dou" dormitoare mari0
D'0T'1 FAUSTUS G @6*
# mo%ilate /i ele so%ru0 iar un al treilea 8usese deschis pen,
# tru noi'
Odaia gazdelor se a8la la catul de sus /i al"turi de ea
E
era %uc"t"ria0 mult mai ;nc"p"toare0 unde primeau musa8irii din t;rgu/orE aea un horn imens
deasupra etrei0 plin pe dedesu%t cu cele mai 8antastice linguroaie /i cuite /i alte ustensile de
%uc"t"rie0 demne de un c"pc"un0 iar pe margine0 un ra8t plin cu ase de aram"0 tig"i0 oale0 castroane0
tingiri0 piulie0 /i acolo domnea signora Manardi0 c"reia ai casei ;i ziceau 2ella C aed c" o chema
$oronella C0 o matroan" chipe/" de tip roman0 cu %uza de sus proeminent"0 C nu chiar %runet"0 mai
cur;nd /aten"0 cu ochii plini de %un"tate /i cu p"rul str"%"tut de /uie argintii0 piept"nat lins0 str;ns0 de
o simplitate rustic" la ;n8"i/are0 oinic"0 plinu" chiar0 dar %ine proporionat" C ci adesea
c' o edeai proptindu,/i ;n /oldurile %ine str;nse de cordonul /ortului m;inile mici0 dardeprinse cu
trea%a /i ;mpodo%ite cu inelul du%lu de "du" ;n dreapta'
De pe urma c"s"toriei ;i r"m"sese o 8at"0 Amelia0 de treisprezece sau paisprezece ani0 cu u/oare semne
de idioie C aea o%iceiul la mas"0 s" mi/te lingura sau 8urculia ;ncoace /i,ncolo prin 8aa ochilor /i
s" repete tot timpul0 cu o intonare interogati"0 un cu;ht oarecare ce i se ;ntip"rise ;n minte Dumnezeu
/tie cum' Cu c;ia ani ;n urm" locuise ;n casa Manard o distins" 8amilie de ru/i C tat"l 8iind un conte
sau un prin st"p;nit de edenii /i care le 8"cuse celor din cas" de multe ori0 noaptea0 sup"r"ri0
E tr"g;nd cu pistolul ;n 8antome c;nd i se n"z"rea c" le ede um%l;nd prin dormitorul lui' = natural c"
asemenea amintiri s" 8i r"mas 8oarte ii ;n mintea 8etei /i poate c" e)plic" de ce Amelia ;ntre%a ;ntruna
/i st"ruitor lingurile eiD
D BS$iriti M S$iriti M Dar /i lucruri mai m"runte erau su8iciente ca s",i creeze o o%sesie melancolic" D se
;nt;mplase ca un turist neam s" pronune cu;nul HpepeneI0 care ;n italiene/te e de gen masculinB0 ca
;n lim%a german"0 la 8eminin0 si de atunci copila0 urm"rind mi/carea lingurii0 cl"tina din cap cu ochii
tri/ti si murmuraF BLa elona M La elona MC Signora $eroBne8la /i 8raii ei se 8"ceau c"
D n,aud0 nu "d0 ;ncercau s" lase impresia c" 8ata se poart" normal0 iar c;nd se ;nt;mpla s" o%sere
uimirea musa8irilor0 se m"rgineau s" schieze un z;m%et0 mai mult duios /i
i Vedenii Q Vedenii Q .I!/
@66 G T"oas Mann
iert"tor0 %a aproape %ucuros0 ca /i cum ar 8i 8ost or%a de un gest dr"gu' 3elene /i cu mine ne,am
deprins destul de repede cu apaticele meditaii ale Ameliei la mas"' Adrian /i Schild!napp nici nu le
m<i o%serau'
Fraii gazdei0 despre care am pomenit0 unul mai mare dec;t $eronella /i cel"lalt mai mic0 ea 8iind cam
la miLloc ;ntre ei0 erau D aocatul =rcolano Manardi0 c"ruia i se zicea0 cel mai adesea0 scurt /i cu
oarecare ;nc;ntare0 l'avvo8!ato, m;ndria Manarzilor J8amilie de altminteri de origine rural" modest"0
8"r" carteK0 un %"r%at de reo /aizeci de ani0 cu musta" c"runt" /i z%urlit"0 cu oce r"gu/it"0 chel"l"it"0
careB0 p;n" s" ;nceap" o 8raz"0 scotea un 8ei de r"get de m"gar C /i Sor Al8onso0 cel t;n"r0 ;ntre
patruzeci /i cincizeci de an;E neamurile ;i spuneau ;n intimitate 1l8o0 /i era plugarE ;l ;nt;lneam adesea0
c;nd ne ;ntorceam din plim%"rile noastre de dup",amiaz" prin Campagna0 ;n drumul spre cas"0 c"lare
pe micul s"u urecheat0 cu picioarele aLung;ndu,i p;n" aproape de p"m;nt0 cu um%rela de soare deschis"
/i ochelari al%a/tri pe nas' Dup" toate aparentele aocatul nu,/i mai e)ercita pro8esiunea0 ci se
mulumea s" citeasc" doar gazeta C dar asta0 a%solut 8"r" ;ntrerupere0 /i ;n zilele de z"pu/eal" ;/i
;ng"duia s" r"m;n" la el ;n odaie0 ;n izmene0B cu us< deschis"' ;/i atr"gea0 din pricina asta0 dezapro%area
lu; Sor Al8o0 care considera c" marele Lurist C (uest'uo$ , cum zicea el ;n asemenea ocazii C
;ntrecea m"sura' ;n spatele 8ratelui0 critica ehement licena proocatoare /i nu se l"sa conins de
cuintele deB ;m%unare ale surorii sale0 care argumenta c" supraa%undena sangin" a aocatului /i
pericolul unei apople)ii ce,l pB;ndea c;nd era c"ldur" mare ar Lusti8ica inuta lui estimentar" sumar"'
Dac",i a/a0 (uest'uoo n,aea dec;t s" in" m"car u/a ;nchis"0 riposta Al8o0 ;n loc s" se e)pun" ;n halul
"sta priirilor alor s"i /i ale unor distinti #orestieri & O cultur" ;nalt" nu Lusti8ica % indolen" at;t de
arogant"' =ra clar c" aici ;/i 8"cea loc0 su% un prete)t %ine ales0 o anumit" animozitate a !ontadino
8ului ;mpotria c"rturarului 8amiliei0 cu toate c" C sau0 tocmai pentru c" C Sor Al8o ;mp"rt"/ea /i el
din ad;ncul inimii admiraia tuturor Manarzilor pentru aocat0 ;n care
5 Omul "sta .ii/&
@ Str"ini distin/i .k/& i S"tean .ti&/&
D'0T'1 FAUSTUS G @6:
edeau un 8el de om de stat' Dar /i concepiile despre lume ale 8railor erau diergente0 pentru c"
aocatul aea coningeri destul de conseratoare0 era solemn /i elaios0 pe c;nd Al8onso0 dimpotri"0
era li%er,cuget"tor0 libero $ensatore, /i aea o atitudine critic"0 r"zr"tit" 8a" de %iseric"0 de dinastie0
/i de ii goveo, pe care,i socotea p"trun/i p;n",n m"du" de tic"lo/ie' B6a !a$ito, !"e sa!!o di
birba!!ione MC HAi priceput acum0 ce %and" de punga/i QI aea el o%iceiul s" clameze ;ncheindu,/i
diatri%ele0 C mult mai %un de gur" dec;t aocatul care0 dup" c;tea tentatie de protest clonc"nite cu
greu0 se retr"gea m;nios ;nd"r"tul ziarului'
Cei trei mai aeau /i un "r0 8rate cu r"posatul so al signorei 2ella0 Dario Manardi0 un om %laLin0 tip
de "ran0 cu %ar%" c"runt"0 merg;nd ;n %aston /i locuind0 ;mpreun" cu soia lui0 o 8igur" /tears" /i
%oln"icioas"0 tot ;n casa 8amiliei' Ace/tia ;/i 8"ceau gospod"rie separat0 ;n timp ce pe noi /apte0 adic"
8raii0 Amelia0 cei doi oaspei permaneni /i perechea ;n izit"0 signora $eronella ne osp"ta ;n
romantica sa %uc"t"rie cu o a%unden" cu totul disproporionat" 8a" de preul modest al pensiunii /i nu
mai contenea ;m%iindu,ne /i o8erindu,ne de m;ncare' A/a0 de pild"0 dup" ce saurasem o inestra
su%stanial"0 grauri cu $otenta , s!alo$$ini ;n sos Marsala0 o 8riptur" de %er%ec sau de mistre cu
garnitur" ;ndulcit"0 salat" din %el/ug0 %r;nz"0 8ructe0 iar prietenii no/tri ;/i aprindeau la ca8ea igara0 ea
era ;n stare s" ;ntre%e0 cu aerul cu care ai 8ace o propunere atr"g"toare0 ca /i cum i,ar 8i enit o idee
str"lucit" D ,+Signori, ce,ai zice acum de puin pe/te QI C Setea ne,o ast;mp"ra cu un in local0
ru%iniu0 pe care aocatul ;l %ea gem;nd0 ;n ;nghiituri mari0 ca apa0 %"utur" cam prea tare ca s" 8ie
recomanda%il" la mas" de dou" ori pe zi0 dar0 iar"/i0 ar 8i 8ost p"cat s",l %otezi cu ap"' La $adrona ne
;ndemna cu cuinteleD H(ei0 %eiF Fa sangue ii vino& Dar Al8onso o mustra pentru asemenea super,
stiii'
5 Sup" .it/&
@ M"m"lig" .ii/&
* (uc"i de carne .it/& A St"p;na casei .it&/&
: Vinul 8ace stnge .ii/&
@6? G T"oas Mann
Dup",amiezele ne c"l"uzeau pa/ii ;n plim%"ri 8rumoase0 ;n care glumele anglo,sa)one ale lui Rudiger
Schild!napp ne 8"ceau s" r;dem din toat" inima0 co%oram0
=e drumul tiit cu tu8e de mure0 ;n ale0 pe p"m;nturile igriLit cultiate0 cu m"slini /i ghirlande de i"0
cu ogoare ;mp"rite ;n loturi0 ;mpreLmuite cu garduri de zid ;n care se deschideau pori aproape
monumentale' Mai e neoie s" " spun c;t m" emoiona0 ;n a8ar" de re;nt;lnirea cu Adrian0 cerul clasic0
neum%rit de nici un nor ;n toate s"pt"m;nile petrecute acolo0 c;t m" ;nc;nta atmos8era de antichitate ce
sc"lda dintotdeauna peisaLul /i pe care o reg"seam c;nd /i c;nd ;n c;e un col pitoresc0 reun Lghea% de
8;nt;n"0 ;n silueta unui p"stor sau capul demonic de $an al unui ap Q Se,nelege0 Adrian cl"tina din cap
sur;z;nd0 nu 8"r" ironie0 la e)tazul inimii mele de umanist' Arti/tii nu prea dau atenie unui mediu
am%iant lipsit de raporturi directe cu lumea creaiei lor /i ;n care ei nu "d0 ;n consecin"0 nimic altcea
dec;t un cadru de ia" indi8erent0 mai mult sau mai puin prielnic' C C;nd ne ;ntorceam acas" aeam
as8initul ;n 8a"0 /i ;n iaa mea n,am "zut mai mult" splendoare ;ntr,un cer ;n amurg' Un strat de aur
gros ca uleiul plutea la orizont0 ;nspre apus0 ;nconLurat de un ro/u ;ns;ngerat C de o 8rumusee at;t de
8enomenal"0 ;nc;tB prieli/tea ne putea ump8e su8letul de e)u%eran"' Ni totu/i0 mi,era oarecum
nepl"cut c;nd Schild!napp0 <r"t;nd spre super%ul spectacol0 striga D HVizionai0 " rog0 aceleaFI /i
Adrian iz%ucnea ;n r;sul lui ;nc;ntat pe care i,l proocau ;ntotdeauna caraghiosl;curile lui Rudiger'
Aeam impresia c" pro8ita de ocazie ca s" r;d" de emoia mea /i,a 3elenei0 /i chiar /i de m"reia na,
turii'
Despre gr"dina m;n"stirii0 care domina t;rgu/orul /i unde prietenii no/tri urcau ;n 8iecare diminea"0 cu
mapele lor0 s" lucreze0 8iecare ;n alt" parte0 am mai or%it' Solicitaser" c"lug"rilor permisiunea0 /i ea
le,a 8ost acordat" cu mult" %un"oin"' Deseori ;iB;nsoeam si noi ;n um%ra cu miresme ;m%"t"toare a
micului domeniu0 oarecum lipsit de ;ngriLirea gr"dinarilor0 ;mpreLmuit cu ziduri p"r"ginite0 dar ;i l"sam
netul%urai la tre%urile lor si 8"r" s" ne ad"0 8"r" ca ei s" se z"reasc" unul pe cel"lalt0 izolai de tu8ele
de leandru0 de laur0 de r"muri/ul de grozame0 petreceam pe seama noastr" dimineaa dIin ce ;n ce mai
cald"D 3elene cro/et;nd0 eu citind reo carte0 ;mp"cat0 dar
D'0T'1 FAUSTUS G @6+
/i ;ncordat la g;ndul c" Adrian acolo0 aproape0 ;nainta ;n compunerea operei sale'
O dat" C din ne8ericire numai o singur" dat" ;n tot timpul /ederii noastre C ne,a c;ntat la pianul
destul de dezacordat din odaia de toate zilele a gazdelor c;tea din 8ragmentele terminate /i ;n %un"
parte chiar instrumentate pentru o orchestr" de elit"0 ale Hagrea%ilei0 amuzantei comedii intitulate
2adarni! trud' a iubiriiC, cum i se zicea piesei ;n 5:-.E pasaLe caracteristice /i c;tea scene succesie
constituind o suit"D actul ;nt;i0 inclusi scena cu intrarea ;n casa lui Armado0 /i alte c;tea0 ulterioare0
pe care le compusese 8ragmentar0 anticip;ndD ;n special monoloagele lui (iron0 la care re8lectase
insistent din capul locului C cel ;n ersuri de la 8inele actului a treilea0 /i cel ;n proz" ;n ritm li%er0 din
al patrulea C t"e< "ave $it!" 'd a toii, I a toiling in a $it!", $it!", t"at de#iles C0 /i mai iz%utit0 su%
raport muzical0 dec;t primul0 cu disperarea comic"0 grotesc"0 dar cu toate acestea sincer" /i pro8und" a
caalerului c;nd se ede prins ;n mreLele suspectei bla!k beaut< , sarcasmul s"u dezm"at C >< t"e
Lord, t"i= Iove is as od as A+a-9 it kills s"ee$, it kills e, I a s"ee$ & Reu/ita aceasta se datora pe de o
parte prozei sprintene0 sacadate0 ;n Locuri iui de cuinte0 ceea ce permitea compozitorului s" 8ac"B uz
de o inentiitate %u8on" incompara%il"0 dar pe de alta0 8aptului c" ;n muzic" repetarea unei teme
aLuns" 8amiliar"0 aluzia spiritual" sau pro8und" este totdeauna mai elocent"0 mai impresionant"0 iar ;n
monologul al doilea elementele primului e,rau reamintite cu un haz nespus' Asta se re8erea ;nainte de
toate la amarele inectie adresate inimii sale din pricina patimii neroade pentru Hpalidul diaol cu
spr;ncene m"t"soase0 /i,n loc de ochi0 dou" %oa%e de smoal"I0 /i ;n special la imaginea muzical" a
acestor %lestemai de ochi de smoal" adoraiD o sc;nteiere neagr"0 un amestec melic ;n care se topeau
sunetele ioloncelului /i ale 8lautului0 ;n parte liric0 pasionat0 ;n parte grotesc" dulceg"rie0 care0 ;n
5 =i au momit 8iara,n plas"0 /i eu m,am prins ;n momeal"0 momeal" care
n"cl"ie/te .engL/&
@ Frumusee ;ntunecat" .engL/&
* $e Dumnezeul meu0 dragostea asta e o ne%unie0 ca ne%unia lui Aia)0 el /i,a ucis oile /i eu m" ucid pe mine0 tot o oaie .engL/&
@6. G T"oas Mann
te)t0 la pasaLul ', but "er e<e, C b< t"is lig"t, but #or "er e<e I ;ould not Iove "er reine iolent
caricaturizat"0 cu tonalitatea pro8und" a ochilor accentuat"0 sc"p"rarea de lumin" 8iind ;ncredinat"
piculinei'
2u mai r"m;ne nici o ;ndoial" c" insistena %izar"0 dramatic inutil" /i neLusti8icat"0 de a 8ace din
Rosaline oB creatur" des8r;n<t"0 in8idel"0 primeLdioas" C imagine pl"m"dit" numai de or%ele lui
(iron0 pentru c"0 ;n realitate0 ;n comedie0 ea nu,i dec;t ;ndr"znea" si glumea" C nu r"m;ne nici o
;ndoial"0 zic0 c" aceast"B caracterizare izor"/te dintr,o neoie a poetului0 indi8erent la eroarea artistic"0
de a insera o e)perien" personal" /i de a se r"z%una0 cu rost sau 8"r"0 pe t"r;m poetic' Rosaline0 a/a
cum nu mai contene/te ;ndr"gostitul sa o descrie0 e doamna ;ntunecat" din sonete0 din ciclul al doilea0
dama de onoare a =liza%ethei0 amanta lui Sha!espeaare care,l ;n/ela cu amicul t;n"r /i 8rumosE iar
Hpoezioara melancolic"I cu care (iron apare ;n scen" ;n acel monolog ;n proz" C :ell, s"e "as one
o'< sonnets alread<, este unul din cele pe care Sha!espeare le,a adresat 8rumoasei %runete /i cu
pielea al%"' De alt8el0 cum de,aLunge Rosaline s",i aplice lui (iron0 cel cu lim%a ascuit" /i care,i
p"streaz" credin"0 o cugetare precumD
H2u clocote cu,at;ta 8oc s;ngele tinereii0 C;t r"zr"tit de po8te e cel al %"tr;neiiB'I
C;nd el este t;n"r /i c;tu/i de puin HgraI0 a/a c" nu,i nicidecum omul care s" dea prileL la
consideratiuBni despre Lalnica 8igur" a ;nelepilor c"zui ;n nerozie0 8olosindu,/i toat" puterea minii ;n
;ncerc"ri de a,/i ;m%r"ca stupiditatea ;n aparent" de irtute' ;n gura Rosalinei /i a prietenelor acesteia0
(Miron iese cu totul din rolE nu mai e (iron0 ci Sha!espeare ;n ne8ericitele lui raporturi cu doamna
;ntunecat" E /i Adrian0 care purta ;ntotdeauna la el0 ;ntr,o ediie englez" de %uzunar0 Sonetele, acel
straniu trio D poetul0 amicul0 iu%ita0 se str"duise de la ;nceput s" adapteze caracterul lui (iron la acest
pasaL al dialogului0 la care inea0 iar muzica s" o scrie ;n a/a 8el ;nc;t0 p"str;ndu,i caracterul %urlesc0
necesar ansam%lului0 s" ;n8"i/eze totu/i
5 Ah0 ochii ei''' pe lumina asta0 de n,ar aea asemenea ochi0 n,a/ iu%i,o .PPH/&
5 $"i0 iat"0 un sonet i,am /i 8"cut .engl/&
D'0T'1 FAUSTUS G @6-
personaLul drept HgraI /i cu aloare spiritual"0 ;ntr,ade"r ictim" a unei pasiuni ru/inoase'
=ra 8rumos0 /i l,am l"udat mult' De alt8el0 c;te motie de laud" /i de uluire0 de %ucurie nu erau ;n tot ce
c;ntase QF S,ar putea 8oarte serios aplica aici ceea ce ;n"atul si pedantul 3olo8ern spunea despre sine
;nsu/iD H=B,un dar al meu0 simplu0 simplu de totF Un sim ne%unesc0 e)traagant0 pentru 8orme0 8iguri0
siluete0 o%iecte0 idei0 n"luciri0 emoii0 trans8orm"ri' S;nt concepute ;n uterul memoriei0 hr"nite de $ia
ater ;n p;ntecele ei0 /i n"scute de 8ora 8ecund" a prileLuluiI' Delivered u$on t"e ello;ing o#
o!!asion& Admira%ilF Folosind o ;mpreLurare cu totul incidental"0 amuzant"0 poetul ne d" o des";r/it"0
ne;ntrecut" descriere a spiritului de artist0 /i inoluntar g;ndul te ducea la spiritul care era pe cale0 aBici0
de a transpune ;n s8er" muzical" opera satiric" de tineree a lui Sha!espeare'
S" trec cu totul su% t"cere u/oara Lignire personal"0 m;hnirea proocat" cu acest prileL de %atLocorirea
studiilor antice0 prezentate ;n pies" drept ni/te preiozit"i de ascei Q 2u Adrian era inoat de
caricaturizarea umanismului0 ci Sha!espeare0 /i tot de la el pleac" acea sucit" ordine de idei care 8ace
ca noiunile de HeducaieI /i H%ar%arieI s" Loace un rol at;t deB straniu' $rima ;nseamn" un monahism
spiritual ce dispreuie/te pro8und iaa /i natura0 ra8inament saant0 care ede in ia" /i ;n natur"0 ;n
imediat0 ;n omenie0 ;n sensi%ilitate %ar%aria' Chiar (iron0 care pune o or%" %un" ;n 8aoarea 8irescului
pe l;ng" conspiratorii plini de preiozitate din dum%raa lui Academos0 recunoa/te c" Hmai mult a
pledat pentru %ar%arie dec;t pentru ;ngerul ;nelepciuniiI' ;ngerul acesta e 8"cut de r;s0 dar0 e drept0
nun;ai de unii ce ei ;n/i/i s;nt de r;sE pentru c" H%ar%ariaI ;n care recad conLuraii0 ;namo,rarea lor p;n",
n g;t0 ca ;n sonete0 ;namorare care reprezint" pedeapsa dat" pentru conspiraia lor nes"%uit"0 este /i ea
tot o spiritual" caricatur" stilizat"0 o persi8lare a amorului0 iar muzica lui Adrian ausese griL" ca p;n"
la urm" sentimentul s" nu scape mai ie8tin dec;t ;ndr"znea" conspiraie' Muzica0 prin ;ns"/i natura ei
intim"0 ar 8i 8ost chemat"0 dup" p"rerea mea0B s" 8ie tocmai ea c"l"uza ead"rii din s8era arti8icialului
a%surd0 spre li%ertate0 ;n
5 Su%stana no%il" a creierului .lat/&
@:P G T"oas Mann
lumea naturii /i a omeniei' Dar0 n,o 8"cea' Ceea ce caalerul (iron nume/te %ar%arism0 %ar%arie0 adic"
tocmai spontanul0 8irescul0 nu erau primite ;n trium8 ;n s;nul ei'
Su% raport artistic0 muzica esut" atunci de prietenul meu era demn" de toat" admiraia' Re8uzase
categoric0 plin de dispre0 s" recurg" la des8"/ur"ri de 8ore0 iniial intenion;nd s" scrie partitura numai
pentru orchestra clasic" %eethoenian"0 /i numai de dragul 8igurii pompoase0 ridicole a spaniolului
Armado a mai introdus in orchestra sa o a doua pereche de corni0 trei trom%oane /i o tu%a,%as' Dar
totul p"stra un riguros stil de muzic" de camer"0 lucr"tur" ;n 8iligran0 o ingenioas" arhitectur" sonor"
de com%inaii grote/ti0 %ogat" ;n inspiraii de o su%til" insolen"0 /i un amator de muzic"0 o%osit de
democraia romantic" /i de 8lec"relile moralizatoare /i popu,liste0 zic un amator care ar 8i aspirat la o
art" de dragul artei0 la o art" lipsit" de am%iii sau0 ;ntr,un sens e)clusiist la e)trem0 la o art" pentru
uzul arti/tilor /i al cunosc"torilor0 ar 8i 8ost captiat de acest ezoterism centrat pe sine ;nsu/i0 per8ect
glacial C care ;ns"0 ca ezoterism ;n sine0 se autoze8lemisea0 ;n spiritul piesei0 su% toate aspectele0 se
parodia0 e)ager;ndu,se0 /i asta picura0 ;n ;nc;ntare0 un strop de tristee0 un gr"unte de disperare'
Da0 ;n 8aa acestei muzici te cuprindea un straniu amestec de admiraie /i tristee' HC;t de 8rumos FI
e)clama inima C cel puin a mea a/a e)clama C HNi c;t de tristFI C"ci admiraia se adresa unei opere
de art" sc"p"r"toare0 melancolice0 unei creaii intelectuale ce,ar putea 8i numit" eroic"0 unei mizerii
;m%r"cate ;n haina tru8iei0 oper" pe care n,a/ putea,o caracteriza alt8el dec;t numind,o un Loc al
artei0Bun Loc primeLdios0 pe ia" /i pe moarte0 totdeauna ;ncordat0 totdeauna emoionant0 pe marginea
imposi%ilului' Tocmai asta ;ntrista' Dar admiraie /i tristee0 admiraie /i ;ngriLorare0 nu,i aproape o
de8iniie a iu%irii Q ;l ascultasem pe Adrian0 cu o dragoste ;ncordat" /i ;ndurerat" pentru el /i tot ce era
al lui' 2,am 8ost ;n stare s" spun mare lucruE Schild!napp0 care /tia totdeauna s" 8ie un 8oarte %un0 un
8oarte recepti pu%lic0 coment" lucrarea cu mult mai mult" prezen" de spirit0 mult mai inteligent dec;t
mine C care /i dup" aceea0 la $ran@o, la mas" la Ma,nardi0 st"team stingherit /i ;nchis ;n mine ;nsumi0
tul%urat de sentimente pentru care muzica ascultat" n,aea nici un 8el de ;nelegere' B>eviD >eviDC
zicea ;n timpul "sta la $a8
D'0T'1 FAUSTUS G @:5
drona& BFa sangue ii vinoDC Ni Amelia ;/i plim%a lingura prin 8aa ochilor murmur;nd D BS$iriti M
S$inti M&&&C
Seara aceea a 8ost ;ns" una dintre cele din urm" pe care noi0 soia mea drag" /i cu mine0 aeam s" le
mai petrecem ;n am%iana ciudat" aleas" de cei doi prieteni' C;tea zile mai t;rBziu tre%uia s" ne rupem
de l;ng" ei0 dup" o /edere de trei s"pt"m;ni0 /i s" lu"m drumul spre cas"0 spre 7ermania0 pe c;nd
Adrian /i Schild!napp aeau s" mai r"m;n" ;nc" luni de zile0 p;n" ;n toamn"0 credincio/i unei iei de
idilic" uni8ormitate0 ;mp"rit" ;ntre gr"dina m;n"stirii0 masa 8amilial"0 peisaLul dantelat pe margini cu
aur onctuos /i camera lor pardosit" cu lespezi0 unde ;/i treceau serile citind la lumina l"mpilor' Ni anul
trecut o inuser" a/a toat" ara0 /i nici iarna0 ;n ora/0 8elul lor de ia" nu se schim%ase prea mult'
Locuiser" pe Via Torre Argentina0 aproape de Teatro Costanzi /i de $anteon0 la etaLul trei0 la o
propriet"reas" care d"dea camere cu chirie /i le preg"tea micul deLun /i gustarea' Masa o luau ;ntr,?
trattoria din ecin"tate0 pl"tind lunar un pre 8or8etar' La Roma0 rolul gr"dinii m;n"stire/ti din
$alestrin< X# Luca ila Doria $an8ili unde prim"ara /i toamna0 ;n zilele calde0 lucrau l;ng" o 8;nt;n"
impun"toare0 la care eneau din c;nd ;n c;nd ca s" se adape c;te o ac" sau reun cal ce p"/teau ;n oie
primpreLur' Adrian lipsea rar de la concertele de dup",amiaz" ale orchestrei municipale din $iazza
Colonna' Seara0 se ducea uneori la oper"' #n general ;ns"0 Lucau domino la un pahar cu punci cu
portocal"0 ;ntr,un col lini/tit de ca8enea'
2u cultiau nici o alt" relaie C sau aproape nici una0 izolarea lor 8iind la Roma aproape tot atit de
strict" ca /i la ar"' =itau cu des";r/ire cercurile germane C cel
=uBin Schild!napp 8ugea literalmente ;ndat" ce,i aLungea i ureche o singur" or%" ;n lim%a matern"E
era ;n stare s" co%oare din auto%uz0 din tren0 dac" d"dea acolo peste Gerans& Dar nici relaii ;n lumea
local" n,aeau cum s",/i 8ac"0 cu sih"stria lor0 sih"strie ;n doi0 dac" rei' ;n cursul iernii 8useser"
initai de dou" ori la o protectoare a artei /i arti/tilor0 o doamn" de origine necunoscut"D Madame de
Coniar0 pentru care Riidiger Schild!napp ausese o scrisoare de recomandare de la Munchen' ;n lo,
cuina ei de pe Corso0 ;mpodo%it" cu 8otogra8ii cu dedicaii ;n rame de cati8ea sau de argint0 ;nt;lnir"
un amestec internaional de arti/ti0 actorime0 pictori0 muzicieni0 polo,
@:@ G T"oas Mann
nezi0 unguri0 8rancezi si chiar /i italieni0 de care au uitat ;ndat" ce,i pierdur" din edere' Uneori
Schild!napp FF l"sa %alt" pe Adrian0 ca s" se duc" prin c;rciumi cu inuri 8aimoase ;mpreun" cu tineri
englezi pe care simpatia i,i arunca ;n %rae0 s" 8ac" e)cursii la Tioli sau la c"lug"rii trapi/ti de la
CLuattro Fontane0 ca s" %ea rachiu de euca,lipt si s" or%easc" nonsense, s" se re8ac" dup" truda epui,
zanta a traducerilor'
;ntr,un cu;nt0 ;n ora/0 ca /i ;n sih"stria t;rgusorului de munte0 am;ndoi duceau iaa celor care0
cu8undai ;n munca lor0 eit" cu totul lumea /i oamenii' Cel puin asta,i 8ormula ce poate 8i utilizat"'
S" m"rturisesc c" plecarea din casa Manardi0 oric;t de greu m" desp"ream ;ntotdeauna de Adrian0 era
;nsoit" pentru mine personal de un anume sentiment secret de eli%erare Q A,mi e)prima acest
sentiment ;mi impune ;ndatorirea de a,l Lusti8ica0 /i lucrul a 8i greu de 8"cut 8"r" s" m" pun0 /i pe
mine /i pBe alii0 ;ntr,o lumin" puin ridicol"' Ade"rul e c" ;ntr,un anume punct0 in $un!to $une?i cum
le place unor tineri de ast"zi s" spun"0 eu constituiam0 ;ntre ai casei0 o e)cepie oarecum comic"E ca s"
zic a/a0 nu,mi g"seam loculD si,anume0 ;n calitatea mea /i prin 8elul meu de ia" de om ;nsurat
pl"team ceea ce0 pe Lum"tate scuz"0 pe Lum"tate laud"0 se nume/te un tri%ut HnaturiiI' Ni eram singurul
care 8"cea acest lucru ;n casa ca un castel de pe strada ;n trepte' Admira%ila noastr" gazd"0 signora
$eronella0 era "du" de ani de zile0 iar 8iica ei Amelia o 8eti" cam sim,plu"' Fraii Manardi0 at;t
aocatul0 c;t si plugaBrul0 p"reau a 8i ni/te %urlaci ;nr"ii0 ;n a/a hal ;ncit ;i puteai 8oarte %ine imagina
despre ace/ti doi %"r%ai c" riu se atinseser" de o 8emeie ;n iaa lor' Mai era "rul
5
Dario0 c"runt /i
%laLin0 cu o neast" tare m"runic" /i %oln"icioas"0 o pereche pentru care iaa amoroas" nu putea
dec;t s" se reduc" la gesturi de caritate' Ni mai erau0 ;n 8ine0 Adrian /i Rudiger Schild!napp0 ieuind
de luni de zile ;n mediul pa/nic /i auster ce,l deprinsesem /i noi aproape0 si ei nu tr"iau alt8el dec;t
c"lug"rii din m;nB"stirea de pe cu8me' Situaia asta nu prezenta ea oare0 pentru mine0 omul de r;nd0
cea uimitor0 ap"s"tor Q
Despre raporturile speciale ale lui Schild!napp cu lumea larg" a posi%ilit"ilor sale de 8ericire /i despre
;ncli,
l ;n punctul punctului .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @:*
narea lui spre gospod"rirea cu zg;rcenie a acestui tezaur0 zg;rcenie 8aa de sine ;nsu/i deci0 am or%it
mai ;nainte' Vedeam ;n asta cheia 8elului s"u de ia"0 iz%uteam s",mi l"muresc 8aptul0 greu de ;neles
altminteri0 cum de era ;n stare de at;ta a%stinen"' Cii Adrian se ;nt;mpla altcea C de/i ;mi d"deam
seama c" aceast" castitate ;n comun constituia %aza prieteniei lor sau0 chiar dac" acest cu;nt e prea
cutez"tor0 a ieii lor laolalt"' ("nuiesc c" n,am reu/it s" ascund cititorului o anumit" gelozie
proocat" de raporturile lui Adrian cu silezianulE /i el a ;nelege c" ceea ce determina0 ;n ultim"
instan"0 gelozia mea0 era tocmai acest cea ;n comun0 tr"s"tura de unire constituit" de a%stinena lor'
Schild!napp tr"ia C dac" mi,e ;ng"duit s" m" e)prim ast8el C ca un roui, un /mecher al irtualului0
Adrian ;ns" ducea C nu m" ;ndoiam deloc C de la acea c"l"torie la 7raz0 adic" la $ress%urg0 o ia"
de s8;nt C cum dusese /i ;nainte' Dar ce m" cutremuraBpe mine era c"0 de atunci0 de la acea
;m%r"i/are0 de la ;m%oln"irea sa trec"toare /i a 8aptului c",/i pierduse medicii ;n decursul ei0
castitatea lui nu mai izora din morala purit"ii0 ci din patosul impurit"ii'
Dintotdeauna e)istase ;n 8irea lui cea dintr,un noii e tangere C /tiam astaE aersiunea lui pentru
apropierea 8izic" e)cesi" a oamenilor0 pentru promiscuitatea respiraiilor0 pentru atingerea corporal" o
cuno/team prea %ineF =l era0 ;n deplinul ;neles al cu;ntului0B un om al HrepulsieiI0 al eit"rii0 al
reticenei0 al distanei' Considera cordialit"ile de natur" 8izic" a%solut incompati%ile cu 8irea luiE chiar
/i o str;ngere de m;n" era lucru rar0 /i o 8"cea cu un 8el de gra%"' ;n cursul acestei ultime ;n;lniri ale
noastre ciud"enia amintit" se mani8estase mai limpede dec;t oric;ndB/i ausesem senzaia0 nu /tiu dac,
a/ putea spune de ce0 c"Bacel H2u m" atinge FI0 acel H$"streaz" trei pa/i distan" FI ;/i schim%aser" ;ntr,
o anumit" m"sur" sensul0B ca /i cum ar 8i urm"rit nu doar s" resping" un aans al cuia0 ci mai degra%"
s" ;n"%u/e /i s" eite un aans iners C ceea ce era0 eident0 ;n leg"tur" /i cu 8uga lui de 8emeie'
2umai o prietenie at;t de st"ruitor atent" ca a mea putea percepe sau intui o atare modi8icare de
semni8i,
5 2u m" atinge .lat/&
@:6 G T"oas Mann
caie0 /i l,a/ m;nia pe Dumnezeu dac" as spune c" sesizarea ei mi,a stricat %ucuria apropierii de Adrian
F Ce se petrecea cu Leer!iihn m" putea zgudui0 dar nu m" putea niciodat" ;ndep"rta' =)ist" oameni
al"turi de care e greu s" tr"ie/ti0 dar de care e imposi%il s" te despari'
OOV
Documentul la care 8ilele acestea au 8"cut ;n repetate r;nduri aluzie0 ;nsemn"rile secrete ale lui Adrian0
a8late de la moartea lui ;n posesia mea0 p"strate ca o comoar" de pre0 o comoar" groaznic" C iat"0 ;l
8ac cunoscut' (iogra8ic or%ind0 a sosit momentul intercal"rii lui' M" opresc deci0 cu poestirea0 acolo
unde aLunsesem c;nd0 oarecum la 8igurat0 ;ntorsesem spatele re8ugiului pe care de %un"oie /i,l
alesese0 unde st"tea ;mpreun" cu silezianul /i unde ;l izitasem0 iar ;n acest al dou"zeci si cincilea ca,
pitol cititorul a auzi chiar cu;ntul lui Leer!uhn'
Dar e oare numai al lui Q Aem ;n 8a" un dialog' Un altul0 cu totul altul0 unul cumplit are0 /i ;nc"
precump"nitor0 iniiatia cu;ntului0 iar ;n sala pardosit" cu lespezi de piatr"0 scrisul nu 8ace dec;t s"
a/tearn" pe h;rtie cele auzite de la acela' Un dialog Q = oare ;ntr,ade"r un dialog Q Ar tre%ui s" 8iu
smintit s,o cred' Ni de aceea nu pot s" cred nici c" el0 Adrian0 ;n str"8undul su8letului s"u0 socotea reale
cele ce edea /i auzeaD nici atunci c;nd le edea /i le auzea0 nici dup" aceea0 c;nd le a/ternea pe h;rtie
C cu tot cinismul cu care interlocutorul s"u ;ncerca s",l coning" de realitatea prezenei lui' Dac" ;ns"
izitatorul acela n,a e)istat C /i m" ;ngrozesc la g;ndul m"rturisirii implicate de recunoa/terea0 chiar
numai condiional" /i doar ca o eentualitate0 a acestei posi%ilit"i CBatunci e ;nsp"im;n,t"tor s" crezi
c" acele cinisme0B sarcasme /i dispute ;n oglind" se n"scuser" toate ;n chiar su8letul greu ;ncercatului'''
Se ;nelege de la sine c" nici prin minte nu,mi trece s" dau pe m;na tipogra8ului manuscrisul lui
Adrian' ;l transcriu0 cu;nt cu cu;nt0 cu m;na mea0 de pe h;rtia cu portatie acoperit" cu scrisul lui
rond0 m"runt0 cu tr"s"turi ;n8lorite0 de mod" eche0 cum l,am mai caracterizat odat"0 mai demult0 ;n
manuscrisul meu0 un scris de c"lug"r ai zice' S,a 8olosit de h;rtie cu portatie pentru c"0 pro%a%il0 ;n
momentul acela n,aea alta la ;ndem;n"0 sau poate
D'0T'1 FAUSTUS G @::
pentru c" la dugheana cu m"runi/uri a8lat" Los0 ;n piaa din 8aa %isericii S8;ntul Agapitus0 n,aea de
unde alege o h;rtie de scris ca lumea' Dou" r;nduri s;nt a/ternute totdeauna pe partea de sus a
portatiului /i dou" Los0 pe partea %asuluiE dar /i interalul al% dintre portatie e acoperit cu c;te dou"
r;nduri'
Documentul nu poart" nici o dat"0 a/a c" nu se poate sta%ili cu deplin" certitudine momentul redact"rii'
Dac" se poate pune oarecare %az" pe coningerea mea0 atunci nu a 8ost nicidecum conceput dup"
izita noastr" ;n micul or"/el de munte sau ;n timpul /ederii noastre acolo' A 8ost scris 8ie ;ntr,o
perioad" mai pe la ;nceputul acelei eri ;n care am petrecut /i noi acolo trei s"pt"m;ni cu prietenii
no/tri0 8ie ;n ara precedent"0 c;nd ei au locuit pentru primaB oar" ;n pensiune la Manardi' C" la remea
sosirii noastre ;nt;mplarea ce,a dat na/tere manuscrisului ausese loc0 c" Adrian purtase conor%irea ce
urmeaz"0 este pentru mine o certitudineE de asemenea s;nt conins c" a a/ternut,o pe h;rtie ;ndat" dup"
ce s,a petrecut0 pro%a%il chiar a doua zi'
A/a c" m" apuc s" copiez C /i team" mi,e c" nu a 8i neoie ca e)plozii ;ndep"rtate s",mi zg;l;ie
chilia pentru ca ;n timp ce scriu m;na s",mi tremure /i s",mi str;m%e literele'''
HNi de /tii cea0 taci' T"cea,oi0 de %un" seam"0 dac" nu de alta0 m"car de ru/ine0 /i ca s",i cru pe
oameni0 da0 oi t"cea din consideraBiuni sociale' D;rz" /i nesmintit" mi,e oina s" r"m;n st"p;n
neclintit pe Bminte /i pe cuiin"0 s" nu sl"%easc" nicic;nd p;nB la cap' Dar de "zut0 l,am "zut totu/i0
;n s8;r/it0 ;n s8;r/itE a 8ost la mine0 aici ;n sala asta0 a enit s" m" ad"0 pe nea/teptate /i cu toate astea
de,at;ta reme a/teptatE am stat ;ndelung cu =l de or%" si doar un singur necaz mi,a r"mas de pe urma
asta0 acela de a nu m" 8i l"murit tocmai %ine din ce pricin" am tremurat tot timpul0 din a 8rigului sau
din a Lui' Mi s,a p"rut ori a 8"cut =l s" mi se par" c" e 8rig0 ca s" m,apuc s" tremur /i s",mi doedesc
eu ;nsumi c",i =l0 cel Unul /i 8"r" de pereche Q $entru c" /tiut e doar0 de oricine0 c" nici un smintit nu
tremur" de 8rica n"lucirilor de el scornite0 ci dimpotri"0 se,mpac" 8oarte %ine cu acestea /i se las",n a
lor oie 8"r" /o"ial" /i 8"r" spaim"' M,a socotit oare smintit /i a inut s",mi arate0 prin 8rigul cela
a8urisit0 c" eu
@:? G T"oas Mann
nu,s smintit0 dar nici =l n"lucire0 /i c" tremur ;n 8aa Lui de team" /i de n"rod ce s;nt Q Mare iclean e'
De /tii cea0 taci' Le tac pe toate0 pentru mine' Le tac aici0 pe h;rtia asta cu portatie0 ;n reme ce
ortacul meu in ereo /i,n ale r;sului0 departe0 tocmai ;n 8undul s"lii0 se h"rnice/te s" t"lm"ceasc" din
lim%a str"in" ce,o iu%e/te ;ntr,a noastr" cea ur;t"' Crede c" eu compun /i de,ar edea c" scriu sloe0 ar
zice c" /i (eethoen la 8el 8"cea'
R"cusem ziua,ntreag" C su8erind" 8"ptur" C cu a8urisita mea de durere de cap0 ;n %ezn" z"cusem0 /i,
mi enise s" icnesc /i s" "rs de c;tea ori0 cum e ;n %oli grele0 dar c"tre sear" mi,am reenit pe
neg;ndite0 dintr,o dat"F Am 8ost ;n stare s" m"n;nc supa adus" de mama Manardi .BPoverettoDC /, /i
chiar s" %eau un pahar de in ro/u0 .B>evi, beviDC/, /i m,am pomenit deodat" ;nzdr"enit0 aBt;t de %ine0
c" mi,am aprins /i o igar"' A/ 8i putut s" /i ies s" m" plim%0 cum hot"r;sem cu ? zi mai ;nainte' Dario
M' ;si pusese ;n g;nd s" ne duc" Los0 ;n t;rg0 la clu%ul nota%ililor din $raeneste0 s" ne recomande0 s" ne
arate ;nc"perile0 sala de %iliard0 sala de lectur"' 2u oiam s",l Lignim pe %ietul om de trea%" /i ;i
8"g"duisem s",i 8acem placul C dar acu r"m"sese asta numai ;n sama lui Sch'0 pentru mine %oala era o
scuz"' ;ndat" dup" pr;nz0 acru0 el porni al"turi de Dario pe ulicioar"0 la ale0 c"tre plugarii /i pri,
copsiii t;rgului0 iar" eu r"m"sei numai cu mine'
Singur /edeam0 aici ;n sal"0 cu lampa aprins"0 l;ng" 8erestrele cu o%loanele trase0 ;n 8aa mea se
;ntindea odaia toat"0 /i citeam ce scrisese >ier!egaard despre Don Vuan al lui Mozart'
Ni deodat" simt un 8rig t"ios0 ca o iz%itur"0 parc,as 8i stat0 iarna0 ;ntr,o odaie ;nc"lzit"0 /i deodat" s,ar 8i
deschis o 8ereastr"0 ;n a8ar"0 spre ger' Dar nu,mi enea din spate0 de unde s;nt 8erestrele0 ;mi enea din
8at"' Ridic ochii de pe carte /i priesc ;n sal"0 "d c" Sch' se ;ntorsese0 c"ci nu mai s;nt singur D ;n
um%ra ca de amurg0 pe canapeaua de p"r de cal0 al"turi de masa /i de scaunele din miLlocul od"ii0
acolo unde ne lu"m dimineaa gustarea0 sade cinea C sade ;n colul canapelei0 picior peste picior0 dar
nu,i Sch'0 e altcinea0 mai m"runt0 n,are nici pe departe pres,
5 ;ntru sih"strie .lat/&
@ (ietul de elF .It/
D'0T'1 FAUSTUS G @:+
tana lui /i0 mai ales0 nu,i un HdomnI' Dar 8rigul m" p"trunde necontenit'
C 0"i i !ost% M C asta,i tot ce iz%utesc s" strig0 cu un 8el de nod ;n g;t0 proptindu,m" puin cu
m;inile ;n %raele 8otoliului /i s"lt;ndu,m"0 a/a ;nc;Bt ;mi cade cartea de pe genunchi0 Los'
;mi r"spunde ocea lini/tit"0 lent" a celuilalt0 o oce oarecum cultiat" /i agrea%i8 nazal"' # C Vor%e/te
doar pe neme/te F $e nemeasca noastr" eche /i 8rumoas"0 8"r" 8ara8ast<curi /i 8"r" 8""rnicii' O /tiu
/i eu' = chiar lim%a mea pre8erat"' Uneori nu pricep dec;tB neme/te' De alt8el0 pune,i paltonul /i
p"l"ria0 /i ia,i un pled'B Are s",i 8ie 8rig' Ai s" d;rd;i0 chiar dac" n,ai c s" r"ce/ti'
C Cine m" tutuie/te Q ;ntre% eu m;nios'
C =u0 8ace el' =u'B8ie cu iert"ciune' Ah0 asta,i din pricin" c" tu nu tutuie/ti pe nimeni0 nici m"car pe
/ugu%"ul t"u de gentleman0 nici pe toar"/ul t"u de Loac" din copil"rie0 prietenul credincios0 care,i
spune pe nume0 dar tu #ui nu' Las" astea' Asa cum stau lucrurile acuma ;ntre noi0 putem s" ne tutuim'
I2e,am ;neles Q =i0 ce s,aude Q 2u te duci s",i pui cea gros pe tine BQ
Str"pung cu ochii claro%scurul0 ;l 8i)ez0 m;nios0 drept ;n ochi' = un %"r%at cam pirpiriu0 nici pe departe
at;t de oinic c;t Sch'0 mai m"runt chiar dec;t mine C cu o /apc" sport pus" pe,o ureche0 iar ;n partea
cealalt" i se ede0 de su% ea0 p"r ro/u pe l;ng" t;mpl"E ochii ;i s;nt puin ;nro/ii /i au gene ro/iiE o 8a"
cam %r;nzoas"0 nasul puin adus /i piezi/E pesteB c"ma/a de 8lanel" cu dungi m diagonal" poart" o hain"
;n carouri0 cu m;necile prea scurte0 din care ies m;inile0 cu degete %utuc"noaseE pantalonii ;i s;nt
indecent de str;ns lipii pe picioare0 /i poart" ghete gal%ene0 at;t de uzate ;nc;t nici m"car cur"ate nu
mai pot 8i' 8 Un stri@@l Un pe/te' Ni ocea0 cu in8le)iuni de actor'
C 2e,am ;neles Q repet" el'
C ;nainte de toate0 r"spund eu tremur;nd ;n e8ortul de a m" st"p;ni0 a/ dori s" /tiu cine,i acela care,/i
permite s" p"trund" la mirie /i s" seBa/eze nepo8tit'
C H;nainte de toateI0 repet" el' 2u,i r"u deloc0 acest H;nainte de toateI' Dar tu e/ti hipersensi%il la
orice izit" ce,i pare nepre"zut"0 ned%rit"' =u nu in s" te scot ;n
5 Cine,iacoloQ .It/
@:. G T"oas Mann
lume0 sau s" te lingu/esc0 s" te 8ac s" iei parte la reo reuniune muzical" oarecare' Ci ca s" discut cu
tine a8acerile noastre' 2,ai de g;nd s" pui cea gros pe tine Q 2u se poate sta de or%" c;nd ;i cl"n"ne
dinii'
Mai stau c;tea clipe 8"r" s",l sl"%esc din ochi' #ar gerul t"ios ce ine dinspre el m" str"punge0 m" 8ace
s" m" simt neputincios0 despuiat0 ;n hainele mele su%iri' A/a c" m,am dus' M" scol pur /i simplu de
pe scaun si ies prin prima u/" la st;nga0 unde e dormitorul meu Jcel"lalt dormitor e pe aceea/i parte0
dar mai ;ncoloK0 scot din dulap paltonul0 pe care,l port la Roma ;n zilele c;nd %ate tra,monanul /i pe
care a tre%uit s",l iau cu mine pentru c" altminteri h,a/ 8i /tiut unde s",l las0 ;mi pun p"l"ria0 apuc /i
pledul de oiaL /i0 ast8el echipat0 m" ;ntorc la locul meu'
=l e tot ;n acela/i loc0 a/a cum ;l l"sasem'
C Mai s;ntei ;nc" aici0 zic eu0 ridic;nd gulerul palto,rului /i ;n8"/ur;nd pledul ;n Lurul genunchilor0
chiar dup" ce m,am dus /i m,am ;ntors Q M" mir"' $entru c" am o 8oarte puternic" %"nuial" c" nu
s;ntei aici'
C 2u Q ;ntrea%" el0 cu oce a8ectat"0 cu rezonant" nazal"' Ni de ce n,a/ 8i Q
*u9 $entru c",i cu totul neerosimil ca ;ntr,o sear" s" apar" cinea aici0 s" se a/eze ;n 8aa mea or%ind
neme/te /i eman;nd r"ceal"0 su%B prete)tul c" rea s" discute cu mine a8aceri despre care eu nu /tiu
nimic /i nici nu reau s" /tiu nimic' Mult mai pro%a%il e c" s,a cui%"rit ;n mine reo %oal"0 pe cale s"
iz%ucneasc" acum0 /i c"0 din cauza toropelii0 atri%ui 8rigurile care m,au cuprins /i ;mpotria c"rora m"
;n8o8olesc0 persoanei dumneaoastr"0 iar dac" " z"resc0 e pentru c" reau s" "d ;n dumneaoastr"
originea lor'
*l Jr;z;nd calm /i coning"tor ca un actorK D Ce aiureliF Ce aiureli inteligente de%iteziF = tocmai ceea
ce pe nemeasca noastr" eche si 8rumoas" se cheam" o nerozie' Si,atit de su%til" F O su%tilitate plin"
de inteligen"0 parc,ar 8i 8urat" chiar din opera ta F Dar noi nu 8acem muzic" aici0 deocamdat"' Ni,a8ar"
de asta0 e curat" ipohondrie' 2u,i mai &;r; prostii ;n cap0 te rog F Ai%i un pic de m;ndrie /i n;i te pierde
cu 8irea at;t de repede F 2u s,a cui%"rit ;n tine nici o %oal"0 /i nici nu e pe cale s" iz%ucneasc"0 ci0 dup"
criza u/oar" prin care ai trecut0 e/ti acum un t;n"r str"hi,cind de s"n"tate' Dar0 iart",m"0 ri,a/ rea s"
8iu lipsit de tact0 pentru c"0 la urma urmei0 ce,i aia s"n"tate Q Ni,apoi0
D'0T'1 FAUSTUS G @:-
dragul meu0 nu a/a iz%ucne/te o %oal"' 2,ai nici urm" de 8e%r"0 /i nu,i nici un moti s" ai'
*u9 ;nc" cea0 din trei or%e pe care le rostii0 una d" ;n ileag ine)istena dumneaoastr"' 2u spunei
dec;t lucruri ce[s;nt ;n mine /i din mine ies0 nu din dumneaoastr"0 ;l maimu"rii pe %"tr;nul >ump80
;n 8elul lui de a se e)prima0 dar cu toate astea n,aei aerul de a 8i 8recentat c;nda reo uniersitate0
reo /coal" ;nalt"0 nici s" 8i 8ost pus la col0 acolo0 al"turi de mine' Vor%ii despre gentlemanul neoia/0
or%ii despre cel pe care,l tutuiesc0 chiar /i despre cei ce m" tutuiesc 8"r" s" le r"spund cu,a,ceea/iB
moned"' Ni mai or%ii /i despre opera mea' De unde le /tii pe toate Q
*l Jr;z;nd din nou a8ectat /i d;nd din cap0 ca ;n 8aa unei delicioase copil"riiKD $"i0B de unde s" le /tiu Q
Vezi doar %ine c" le /tiu0 /i pentru c" le /tiu0 rei0 spre necinstea ta0 s" tragi concluzia c" nu ezi
%ine QF Asta,nseamn" s",ntorci cu 8undu,n sus toat" logica0 a/a cum se,na" ea la /colile ;nalte' C;nd
ezi c" /tiu c;te /tiu0 ;n loc s",ncerci s" deduci c" eu nu e)ist0 mai %ine,ai deduce nu numai c" e)ist0 ;n
carne /i oase0 dar c" s;nt chiar acela drept care m" iei de la,nceputul ;nceputului'
*u9 Ni drept cine " iau Q
*l Jcu un ton de politicoas" imputareKD =i0 d",o,nco,lo0 /tii 8oarte %ineF Ni n,ar tre%ui s" te pre8aci chiar
;n halul "staE te pori ca /i cum nu m,ai 8i a/teptat de,at;ta reme' Ntii tot at;t de tine ca mine c"
raporturile dintre noi tre%uie s" 8ie odat" limpezite' Dac" e)ist C /i cred c" acuma admii /i tu asta C
atunci nu pot 8i dec;t Unul' C;nd ;ntre%i Cine s;nt0 rei s" spuiD Cum m" cheam" Q $"i tu /tii pe
dina8ar" toate poreclele caraghioase0 le /tii ;nc" de prin /colile ;nalte prin care,ai um%lat0 de pe c;nd
;nce,puse/i ;n""tura /i n,aruncase/i ;nc" su% lai" S8;nta Scriptur"' Le /tii pe toate pe de rost /i poi
alege C toate numele mele cam a/a s;nt0 aproape numai porecle cum s,ar zice0 ni/te nume cu care
parc" m,ar apuca cinea de %"r%ie cu dou" degete0 ca,n Loac" D Asta pentru c",s 8oarte popular0 o
popularitate autentic nemeasc"' ;i 8ace omului pl"cere s" 8ie popular0 nu,i a/a0 chiar dac" nu caut"
asta0 chiar dac",i conins0 ;n 8ond0 c" se datoreaz" unei gre/ite ;nelegeri' Totdeauna,i m"gulitoare0
totdeauna te unge la inim"' Ni,atunci0 dac" rei s",mi spui pe nume C de/i0 cel mai adesea nu rei
deloc s" le spui oamenilor pe
@?P G T"oas Mann
nume0 nici nu /tii cum ;i cheam"0 nici nu,ti pas" cum ;i cheam" C alege,i unul0 alege,i,l dintre
numele %"d"r"ne/ti0 oricare' Unul singur nu,mi place /i nu reau s",l aud pentru c"0 hot"r;t lucru0 e o
%;r8" eninoas" /i nu mi se potrie/te c;tu/i de puin' Cel ce,mi zice domnul Di!is et non #a!is e,un
do%itoc ce pa/te pe ima/urile ne/tiinei' Ar rea s" 8ie chipurile tot o m;ng;iereWca si cum n;,ar apuca
de %"r%ie cu dou" degete0 daB,i % de8"imare' =u0 ce spun0 8ac0 ;mi in 8"g"duielile p;n" la cel mai
ne;nsemnat am"nunt0 tocmai "sta,i principiul meu ;n a8aceri0 tot a/a cum ereii s;nt oamenii cei mai de
n"deLde ;n negustorie0 /i c;nd aLung lucrurile la ;n/el"torie0 p"i0 se /tie0 c" eu0 care cred ;n cinste /i,n
corectitudine0 eu s;nt totdeauna cel p"c"lit'''
*u9 Di!is et non es&C Ainei neap"rat s" /edei colo pe canapea0 ;n 8aa mea0 /i s",mi or%ii0 dina8ar"0
nu din mine0 rup;nd,o pe nemeasca eche aB lui >ump8 Q Ni enii s" m" izitai unde0I tocmai aici ;n
#talia0 unde nu " /tie nimeni /i unde nu " d" nimeni ascultare Q Ce lips" a%surd" de stilF La
>aisersaschern0 da0 ar mai 8i mers' La Sitten%erg0 sau sus pe Sart%urg0 sau chiar la Leipzig0 ai 8i 8ost
oarecum credi%il' Dar aici0 su% cerul acesta p"g;n /i catolicFQ
*l Jd;nd din cap /i plesc"ind cu lim%a0 m;hnitKD Tt0 t0 t0 e/nic aceea/i neoie de ;ndoial"0 e/nic
aceea/i lips" de ;ncredere ;n sineF Dac,ai aea curaLul s" spuiD HUnde,s eu0 acolo,i >aisersaschernFI0
nu,i a/a0 dintr,o dat" s,ar potrii toate0 dintr,o dat" doinus 3est"eti!ur n,ar mai aea de o8tat din
pricina lipsei de stil' Carna)iF Ai aea dreptul s" or%e/ti ast8el0 dar asta,i0 c" n,ai curaLul0 sau te pori
ca /i cum riu l,ai aea' Te su%estimezi0 amice0 /i m" su%estimezi /i pe mine dac" m" reduci ;n a/a hal0
daca rei s" 8aci din mine un m"runt neam de proincie' S;nt german0 e,ade"rat0 s;nt german p;n",n
m"dua oaselor0 dac" rei0 dar de,o i" eche0 de,un neam mai %un0 cu inim" de cosmopolit'
;miBt"g"duie/ti dreptul de,a m" a8la /i eu aici0 dar nu iei ;n seam" echiul dor german de peregrin"ri
romantice c"tre 8rumoasa ar" a #talieiF Admii c" s;nt german0 dar c,a/ putea /i eu s" tremur dup,un
pic de soare0 a/a0 ;n legea ;ui Diirer0 asta nu rea cona/ul s" admit" C
5 Spui0 dar nu e)i/ti .lat/&
@ Domnul estetician .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @?5
nici chiar atunci c;nd0 l"s;nd la o parte soarele0 am aici tre%uri mari /i gra%nice0 cu o 8"ptur" aleas"'''
;n clipa aceea m" cuprinse o grea" nespus"0 de m" trecur" 8iorii' Mi,era ;ns" greu s" deslu/esc pricina
tremu,ruluiE putea tot at;t de %ine s" 8ie produs /i de 8rig0 pentru c" gerul emanat de el se ;nteise ;ntr,
at;t0B ;nc;t m" ;nLunghia0 prin palton0 p;n",n m"dua oaselor' ;l ;ntre%ai m;niosD
C 2,ai putea 8ace s" ;nceteze oroarea asta0 8rigul acesta glacial Q
La care0 *lD Din ne8ericire0 nu' ;mi pare r"u c" nu,i pot 8i pe plac0 ;n priina asta' A/a,s eu D glacial'
Altminteri cum a/ putea rezista0 cum a/ putea s" m" simt la mine acas"0 acolo unde locuiesc Q
*u JinoluntarKD Vrei s" spunei ;n gheen" /i,n speluncile ei Q
*l Jr;z;nd0 parc" l,a/ 8i g;dilatKD Stra/nicF Mi,ai zis,o erde,n 8a"0 /i neme/te0 /i cu hazF Mai s;nt ele o
mulime de nume 8rumoasei de,un patetism saant0 pe careBdomnul doctor e-8t"eologus le /tie0
desigur0 pe toate0 cum ar 8i !ar!er, e-itiu, !on#utatio, $erni!ies, !ondena8tio /i a/a mai departe' Dar
tot cele pro8und neme/ti0 pline ce umor0 ;mi s;nt cele mai dragi0 n,am ce,i 8ace' S" l"s"m ;ns"0
deocamdat"0 locul /i chierniseala lui' ;ti citesc pe 8a" c" te preg"te/ti s",mi pui ;ntre%"ri' Mai e timp
pentru asta0 nu,i deloc o chestiune arz"toare C iart",mi gluma0 c;nd zic c" nu,i arz"toare F C e timp
pentru asta0 timp %erechet0 timp ne"rmurit C timpul e tot ce,i mai %un0 tot ce,i esenial din ceea ce
d"m noi0 /i clepsidra0 darul nostru0 e,at;t de 8rumoas"0 at;t de 8in e ori8iciul prin care se scurge nisipul
ro/u0 /i 8iri/orul at;t de 8ira0 c" ochiul nici nu %ag" de seam" cum acesta scade din caitatea
superioar"E /i numai la urm" ai impresia c" merge repede0 c" a mers repede C dar e at;t de mult"
reme de c;nd a mers repede0 printr,un ori8iciu at;t de 8in0 c" nu mai merit" s" or%e/ti /i nici s" te
g;nde/ti la ce,a 8ost' Ni tocmai despre asta0 despre clepsidr"0 c" a 8ost r"sturnat" si c" nisipul0 oricum0 a
;nceput s" curg"0 despre asta mi,ar 8ace pl"cere s",i or%esc0 dragul meu0 /i s" ne ;nelegem'
5 ;nchisoare0 moarte0 respingere0 pierzanie0 pedeaps" .lat/&
@?@ G T"oas Mann
*u Jdestul de sarcasticKD Mare " e aplecarea ;n a gr"i precum gr"it,a Diirer C ;nt;i Hs" tremur dup,un
pic de soareI /i,acum clepsidra HmelencolieiI' 2u ine la r;nd acum Hp"tratul magicI Q M,a/tept la
orice /i m" deprind cu toate' M" deprind /i cu neru/inarea dumneaoastr" de a m" tutui /i de a,mBi
spune Hdragul meuI0 ceea ce,mi st;rne/te o nespus" sc;r%"' Dar0 la urma urmei0 m" tu,tuiescBpe mine
;nsumi C /i,asa se e)plic"0 pro%a%il0 8aptul c,o 8acei /i dumneaoastr"' Dac,ar 8i s" " cred spusele0
ar ;nsenina c" stau de or%" cu negrul >esperlin C >es,perlin0 adic" nimeni altul dec;t >aspar0
7a/per0 /i,a/a 7a/per /i Samiel aLung s" 8ie unul /i,acela/i lucru'
*l9 #ar ;ncepiQ
*u9 Samiel' S" r;zi nu altaF Unde i,e oare 8ortissi,moul ;n do minor cu tremoloul din arcu/0 lemnele si
trom%oanele care C ingenioas" /i pueril" spaim"0 destinat" pu%licului romantic C r"sare din 8a diez
minorul a%isului0 cum r"s"ri tu din st;nca ta Q Tare m" mir c" nu,l audF
*l9 =i0 las"0 las"F Aem noi instrumente mult mai onora%ile si,ai s" le,auzi0 n,aea griL"' Or s",i c;nte
ele0 c;nd ai s" 8ii copt s" le,asculi' Totul e o chestiune de maturizare /i de timp' Tocmai despre asta a/
rea s" stau de or%" cu tine' Dar Samiel C e o 8orm" prosteasc"' S;nt0 e,ade"rat0 un adept al graiului
din popor0 dar Samiel prea e ulgar0 e or%irea lui Vohann (allhorn de la Lii%ec!0 care0 d;nd s,o
dreag"0 mai r"u a stricat' Vra s" zic" Sammael' Ni Sammael0 ce ra s" zic" Q
*u Jtac0 ;nd"r"tnicK'
*l9 De /tii cea0 taci' $reuiesc discreia cu care m" la/i pe mineM s" t"lm"cesc ;n neme/te' H;nger al
otr"iiI ra s" zic"'
*u Jprintre dinii pe care a%ia de,i pot ine str;n/iKD Da,da0 not"r;t lucrBu0 chiar a/a ar"taiF ;ntocmai
caBun ;nger F Vrei s" /tii cum ar"tai Q Ordinar n,ar 8i tocmai cu;ntul potriit' Ca o lep"d"tur"
o%raznic"0 ca un depraat0 ca un codo/ s;ngeros ar"tai0 asta,i ;n8"i/area su% care ai socotit nimerit s"
m" izitai C nu a unui ;nger F
*l Jpriindu,se0 ;n Los0 si in;ndu,/i %raele dep"rtate ;n l"turiKD Cum Q Cum Q Cum ar"t QB 2u,riu0 8aci
8oarte %ine c" m",ntre%i dac" /tiu cum ar"t0 pentru c"0 sincer0 nu /tiu' Adic" nu /tiam0 tu mi,ai atras
atenia' $oi s" 8ii sigur0 nu dau nici o importan" ;n8"i/"rii mele0 d las0 ca s"
D'0T'1 FAUSTUS G @?*
zic a/a0 ;n seama ei' = o pur" ;nt;mplare 8elul cum ar"t0 sau0 mai %ine zi/0 este rezultatul ;mpreLur"rilor0
ele ;l determin"0 8"r" ca eu s" m" sinchisesc m"car' Adaptare0 mimetism0 le /tii tu toate astea0
mascaradele /i r"Litoriile cumetrei 2atur" care0 dup" aceea0 are totdeauna un sur;s %atLocoritor ;n
colul %uzelor' Dar tu0 dragul meu0 n,ai s",mi socote/ti aceast" adaptare0 despre care /tiu tot at;t de
mult sau tot at;t de puin c;t /tie /i 8luturele 8oliaceu despre a lui0 n,ai s,o socote/ti0 zic0B drept o re8erire
la tine0 n,ai s" mi,o iei ;n nume de r"u' Tre%uie s" admii c" dintr,un anumit punct de edere e destul
de potriit" C din punctul de edere din care te,ai dus s" capei /tii tu ce0 si ;nc" dup" ce,ai 8ost
preenit0 din punctul de edere al liedului t"u 8rumos cu sim%olul criptogra8ic C o0 ;ntr,ade"r0 8oarte
ingenios0 aproape inspiratD
C;nd datu,mi,ai0 o dat"0 #n noapte0 r"coroasa %"utur"0 Viata mi,ai otr"it,o'''I
Admira%il'
HDin rana mea mu/cat,a Narpele0 /i suge'''I
Sincer0 plin de har' =0 de altminteri0 ceea ce noi am recunoscut din capul locului0 /i de aceea am 8ost cu
ochii pe tine ;nc" de la ;nceput C "zusem c" erai un caz demn de interes0 un caz ce se prezenta ;ntr,o
8orm" c;t se poate de 8aora%il"D era de aLuns s",i pui dedesu%t numai puin din 8ocul nostru0 numai
puin s",l ;nc"lze/ti0 s",l a;i0 s",l st;rne/ti0 ca s" scoi din el cea str"lucit' $arc" /i (ismarc! a spus
cea ;n 8elul "staE cum c" neamul are neoie de o Lum"tate de sticl" de /ampanie ca s" se ridice la
nielul s"u 8iresc' Am impresia c,a spus cea ;n sensul "sta' Ni pe %un" dreptate' Dotat0 dar %leg0 a/a,i
neamul C destul de dotat ;ns" ca s",l irite propria saBamoreal" /i s,o ;ning" prin iluminare0 chiar
dac,ar 8i s",l st;rneasc" pe diaol din pricina asta' Tu0 dragul meu0 ai /tiut prea %ine de ce aeai neoie
/i ai 8"cut ;ntocmai ce tre%uia c;nd ai pornit la drum s",i cauit salva venia , 8r;nia'
C TaciF
5 Cu oia ta .lat/&
@?6 G T"oas Mann
C Taci Q #a te uit"0 ai 8"cut progrese' Te,ncingi' ;n s8;r/it0 ai l"sat /i tu o dat" %alt" pluralul politeii /i,
mi spui Tu0 cum se /i cuine ;ntre oameni pe cale s";ncheie o,noial" pe ecie'
C T"cei din gur" F
C S" t"cem Q $"i iat"0 se 8ac aproape cinci ani de zile de c;nd t"cem0 /i tre%uie totu/i s,aLungem odat"
s" st"m de or%" /i s" ne s8"tuim ca lumea despre toat" t"r"/enia asta si despre circumstanele at;t de
interesante ;n care te a8li' Fire/te0 asta,i o trea%" asupra c"reia tre%uie p"strat" t"cere0 dar nu ;ntre noi
si nu la nes8;r/it C pentru c"0 la urma urmei0 clepsidra a 8ost ;ntoars"0 prin ori8iciul 8in,8i,nu nisipul
ro/u a ;nceput s" curg" C oh0 de a%ia a ;nceput F = o nimica toat"0 c;t s,a str8ns Los0 ;n comparaie cu
cantitatea care a mai r"mas sus C noi d"m timp0 d"m din %el/ug0 timp nes8;r/it0 n,ai neoie s" te
g;nde/ti ce e la cap"tul lui0 mai e p;n,atunci0 mai e mult chiar pm" la clipa c;nd ai putea ;n 8ond s",
ncepi s" te g;nde/ti la s8;r/it0 c;nd s,ar putea spune D B1es$i!e #ine, /i cu,at;t mai ;rtos nu,i neoie s"
chi%zuie/ti dinainte0 cu c;t clipa aceea nu,i statornicit"0 e l"sat",n seama ar%itrarului si a 8irii omului /i
nimeni nu /tie unde s",i 8ac" loc0 /i cit de departe o poate ;mpinge0 c"tre s8;r/it' = o glum" 8oarte
reu/it"0 un aranLament e)celentD caracterul incert0 8acultati al clipei c;nd ;i ine remea s" te g;nde/ti
la s8;r/it ;nceo/eaz" amuzant clipa s8;r/itului predestinat'
C $alareF
C D",o,ncolo0 ie nu,i poate 8i nimeni pe plac' =/ti %"d"ran chiar 8a" de psihologia mea C c;nd tu
;nsui0 pe Rions%ergul t"uBnatal0 ai numit psihologia o stareBmedian" pl"cut" /i neutr"0 iar pe psihologi
oamenii cei mai iu%itori de ade"r' =u nu spun or%e de clac" niciodat"0 si mai ales nu atunci c;nd
or%esc despre timpul care e scris cuia0 /i despre s8;r/itul h"r"zit0 ci spun necl"tinat ce /i c;t tre%uie'
Onunde,i or%a s" ;ntoarcem clepsidra /i s" hot"r;m timpul0 un timp incalcula%il de lung0 dar oricum0
un timp limitat0 /i s" h"r"zim un s8;r/it0 s;ntem ;n elementul nostru0 acolo,i de noi' Timp0 asta indem
noi C s" zicem de pild" dou"zeci /i patru de ani C ;i conine Q Ai se pare destul Q Dou"zeci /i patru
de ani poate omul trai ca p"duchele pe,mp"rat0 pBoate ului o lume,ntreag"0 ca un
l 7tnde/te,te la s8;r/it .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @?:
mare necromant0 cu lucru diaolesc /i str"lucitE /i cu c;t trece remea0 cu,at;t uit" mai mult de
amoreal"0 de %le,geal" /i0 iluminat nespus0 ;/i iese din sine0 se,nal" deasupra saB0 8"r" s",/i par"
schim%at lui ;nsu/i0 este /i r"m;ne acela/i0 numai c" e ridicat la ;n"limea sa 8ireasc"0 datorit" unei
Lum"t"i de sticl" de /ampanie0 /i,i e ;ng"duit0 %eat de ;nc;ntare0Bs" guste toate olupt"ile aproape
insuporta%ile ale inspiraiei0 /i s,ar putea s" aLung" a se ;ncredina0 cu mai mult sau m<i puin temei0 c"
asemenea inspiraie n,a mai e)istat de mii de ani si ;n unele clipe de uitare0 s" se simt" pur /i simplu
zeu' Cum s,aLung" unul ca "sta s" mai /tie c" ine /i o reme c;nd tre%uie s" te g;nde/ti /i la s8;r/it Q
2umai c"0 s8;r/itul al nostru,i0 la s8;r/it el e,al nostru0B trea%a asta tre%uie %ine ;neleas"0 /i nu numai
prin t"cere0 oric;t s,ar trece restul su% t"cere0 ci de la om la om0 si ;nc" limpede'
tu9 Va s" zic" rei s",mi indei timp Q
*l9 Timp Q $ur /iB simplu timp Q 2u0 dr"guule0 asta nu,i mar8" s,o ;nd" diaolul' $entru at;ta lucru nu
am primi preul pe care ;l ceremD ca s8;r/itul s" ne aparin"' Ce 8el de timp0 asta,i socotealaF Timp
m"re0 o ne%unie de timp0 timp ;ndr"cit0 ;n care,i merge str"lucit /i arhistr"lucit C iar dup" aceea ;i
merge /i niel mai r"u0 8ire/te0 %a chiar al nai%ii de r"uB0 asta nu numai c" recunosc0 ci chiar accentuez
cu m;ndrie0 pentru c" a/a,i drept /i,a/a se /i cuine0 a/a,i 8elul /i 8irea de artist' Artistul0 se
/Btie'B;nclin",ntotdeauna spre e)cese0 e)cese ;n am%ele sensuri E e 8oarte normal s" ;ntreac" puin
m"sura' La el pendula %ate totdeauna cu oscilaii ample ;ntre eselie /i melancolie0 dar asta,i cea
o%i/nuit0 arat"0 ca s" zic a/a0 mai cump"tat /i mai %urghez /i mai de t;rgoe ;n comparaie cu ceea ce
d"m noi' $entru c"0 ;n aceast" materie0 noi 8urniz"m superlatieD 8urniz"m a;nturi /i reel"ri0 tr"iri0 /i
eli%er"ri0 /i dezl"nuiri0 li%ertate0 /i siguran"0 /i u/urare0 sentimente de 8or" /i de trium80 c,aLunge
omul nostru s" nu,/i mai cread" simurilor C unde mai pui la socoteal"0 pe deasupra0 admiraia
nem"surat" pentru propria sa creaie0 care lesne ;l poate 8ace s" renune la orice alt" admiraie0 din
a8ar" C 8iorul cultului propriei sale 8"pturi0 deliciile /i oroarea de a se edea ca un 8el de portaoce cu
har diin0 o dihanie dumnezeiasc"' Ni0 ;ntre timp0 din c;nd ;n c;nd0 se produce /i c;te o pr"%u/ire ;n
ad;ncuri0 de o pro8unzime respecta%il" C nu numai ;n gol
@?? G T"oas Mann
/i,n pustiu /i,ntr,o neputincioas" melancolie0 ci si ;n dureri /i %ole/ni" C cu care de altminteri e
deprins0B le,a aut ;ntotdeauna0 ele 8"c;nd parte din 8irea lui0 numai c" ridicate de iluminare0 de %eia
con/tient" de care pomenisem0 aLung la un 8ortissimoBde toat" 8rumuseea' S;nt dureri pe care omul le
accept" %ucuros cu m;ndrie0 pentru des8"t"rile 8"r" seam"n gustate0 dureri despre care nu /tia dec;t din
%asme0 durerile micuei sirene0 t"ioasele L;in,ghieturi de cuit ;n 8rumoasele picioare omene/ti
cump"rate ;n locul cozii de pe/te' O stil doar pe micua siren" din poe/tile lui AnderseBn' Ar h o
minune de iu%it" pentru tine F J* or%" numai s" spui0 /i i,o aduc ;n pat'
*u9 2,ai de g;nd s" taci odat"0 neroad" 8"ptur" F
*l9 =i0 ei0 de ce r"spunzi ;ndat" cu grosol"nii Q Vrei mereu s" tac din gur"' Dar eu nu 8ac parte din
8amilia SchTeigestill ' Ni0 de alt8el0 cum"tr" =lse0 cu toat" discreia ei per8ect ;neleg"toare0 i,a
;ndrugat rute /i nerute despre oaspeii ei ocazionali' =u ;ns" n,am enit la tine0 ;n ar" str"in"I /i
p"g;n"0 ca s" tac din gur"0 ci ca s" o%in con8irmarea e)pres"0 ;ntre patru ochi0 /i un contract ;n toat"
regula cu priire la prestaii /i la plat"' Ai,am mai spus,o0 au trecut mai %ine de patru ani de c;nd ticem
C /i ;n timpul "sta totul a mers ca pe roate0 c;t se poate de 8rumos0 cu cele mai ispititoare perspectie0
;nc;t se poate zice c" trea%a,i pe Lum"tate 8"cut"' Vrei s",i spun cum stau lucrurile /i ce mai e pus la
cale Q
*u9 Dup" cum s,arat"0 tre%uie s" ascult'
*l9 (a o /i dore/ti0 e/ti0 8"r" ;ndoial"0 8oarte ;nc;ntat s" poi asculta' Tare m" tem c" ai chiar mare po8t"
s,asculi /i de cuma m,a/ codi0 te,ai t;ngui /i z%;r8i' $e %un" dreptate' = doar at;t de intim"0 de
8amiliar"0 lumea asta ;n care ne a8l"m0 tu /i cu mine C s;ntem am;ndoi la noi acas" ;n ea0 un ade"rat
>aisersaschern0 cu aerul lui curat echi german0 de pe la una mie cinci sute sau cam a/a cea0 scurt"
reme ;nainte de a se ii Doctorul MartinuBs0 cu care de alt8el m,am ;mp"cat 8oarte %ine0 chiar dac" nu
ne,am purtat cu m"nu/i unul cu cel"lalt C n,a aruncat el o dat" o 8ranzel"0 %a nu0 cu o c"limar"0 dup"
mine0 a s" zic" ;nainte de petrecerea cu R"z%oiul de treizeci de ani' Adu,i aminte c;t de esel /i c;t de
;nsu8leit era poporul la oi0 ;n 7ermania de miLloc0 /i pe malurile Rinului /i
l Taci,din,gur" .ger&/&
l
D'0T'1 FAUSTUS G @?+
peste tot0 c;t de plin de ia" /i de che80 si chiar cam 8r"m;ntat0 destul de 8r"m;ntaBt0 preestitor de
r"z%un"ri0 de nelini/ti C pelerinaLe la S8;ntul S;nge din 2i!lashau,
S
en ;n 8au%ertal0 procesiuni de
copii0 s8inte moa/te s;nger;nde0 8oamete0 r"scoale "r"ne/ti0 r"z%oiul /i ciuma din >oln0 stele c"z"toare0
comete /i Bsemne preestitoare0 c"lug"rie stigmatizate0 cruci ap"r;nd pe hainele oamenilor0 c"ma/a de
8ecioar" cu ciudatul semn al crucii pe ea0 cu care0 purtB;nd,o drept stindard0 oiau s" porneasc" ;mpo,
tria turcilor' Frumoase timpuri0 ale dracului de neme/tiF 2u te unge la inim" c;nd te g;nde/ti la ele Q
Se,nt;lneau0 pe,atunci0 ;n zodia Scorpionului0 ;ntocmai a/trii potriii0 a/a precum mult;n"atul me/ter
Diirer ;nchipuitu,i,a pe 8oaia lui de leacuriE atunci enit,au ;n ara nemeasc" micuii cei ginga/i0
spirilii cei ii0 oaspeii scumpi din #ndiile As8initului0 8lagelanii C ia te uit"0 ciule/ti urechea Q Ca ii
cum a/ or%i de tagma poc"iilor0 de tagma 8lagelani,l%r0 ce,/i puneau spinarea la %"taie pentru
isp"/irea p"catelor lor /i,ale tuturor' =u or%esc ;ns" de,un alt soi de 8lagelani0Bcei ce s;nt ne"zui de
mici0 /i au codi"0 ca palida noastr" enera0 s$iro!"aeta $allida, "sta,i soiul despre care or%esc' Dar ai
dreptate0 sun" 8amiliar la ureche0 lini/titor0 a miez de e mediu /i a #lagellu "aereti!oru
#as!inarioru& Da,da0 se poate,nt;mpla adesea ca h"mesiii "/tia de care or%esc s" se doedeasc"
#as!ina , ;n cazuriB mai de soi0 cum ar 8i al t"u' De altminteri0 s" /tii0 s;nt %inecrescui /i domesticii0
de mult",mult" reme0 /i,n "ri %"tr;nei unde,s cui%"rii de eacuri /i eacuri0 nu mai 8ac 8este prea
deocheate0 ca pe timpuri0 cu pl"gi deschise /i duhoare si nasuri m;ncate' $ictorul (aptist Spen,gler nu
arat" de8oc ca unul care ar tre%ui s",si zorn"ie zurg"l"i de alarm" /i pe unde trece /i pe unde sta0 cu
le/ul ;n"lit ;n giulgiul isp"/irii'
*u9 ;n halul "sta eB Spengler''' Q
*l9 De ce nu Q Vrei s" 8ii numai tu ;n halul "sta Q Ntiu0 da0 tu ai rea s" 8ii unicul0 ce ai tu s" nu mai
ai%" nimeni0 nimeni s" nu mai 8ie ca tine0 /i orice comparaie te sup"r"' Dragul meu0 omul tr"ie/te
totdeauna ;n mulime F Fire/te c" Spengler e,un *ser'aldus& 2u degea%a clipe/te el mereu din ochi0
ru/inat /i iclean totodat"0 /i nu degea%a #nes Rodde spune despre el c",i un 8"arnic /iret /i ascuns'
l Vr"Litori .lat/&
@?. G T"oas Mann
A/a merg lucrurile0 Leo Rin!0 #aunus #i!arius
,
, a sc"pat p;n" acum ne"t"mat0 pe c;nd cur"elul /i
de/teptul de Spengler s,a pricopsit de t;n"r' De alt8el0 8iiBlini/tit0 cru",ti gelozia0 nu,l pizmui' =,un caz
%anal0 neinteresant0 din care n,o s" ias" a%solut nimic' 2u,i $&thon0 %alaurul 8a%ulos0 cu care s" 8acem
ispr"i senzaionale' $oate c" s,a mai luminat puintel la minte de pe urma molipsirii0 /i poate c" n,ar
8i ciut cu tot at;ta pl"cere Vurnalul 8railorB7oncourt /i pe a%atele 7aliani0 dac" n,ar 8i e)istat 8eg"tura
lui cu s8erele superioare0 dac" n,ar 8i 8ost posesorul tainicului talisman' $sihologie0 dragul meu' (oala0
mai ales %oala ru/inoas"0 discret"[ inut" ascuns"0 creeaz" un anumit con8lict critic cu lumeai cu
mediocritatea ieii0 creeaz" o dispoziie de r"zmeri;aT de sarcasm 8a" de ordinea %urghez"0 /i,l 8ace
pe om s",/i caute ocrotire ;n li%ertatea spiritului0 ;n c"ri0 ;n cugetare' Dar dincolo de asta0 Spengler nu
trece' Timpul c;t ;i mai este dat pentru citit /i citat0 pentru %"ut in ro/u /i tr;nd"it0 nu noi i l,am
;nd;it0 nu,i a%solut deloc timp s",nmugureasc" geniu' Un monden consumat0 istoit0 /ters0 interesant
/i nu prea0 asta e0 /i nimic altcea' ;/i macin" ;nceti/or 8icatul0 rinichii0 inima /i maele /i ;ntr,o %un"
zi0 pesteBreo c;ia ani0 loit de a8azie sau de surzenie0 cu,o glum" sceptic" pe %uze0 are s" dea ortul
popii C /i cu asta0 %asta' 2,a contat0 n,a 8ost niciodat" iluminare0 eleaie0 inspiraie0 pentru c" n,a
8ost la creier0 n,a 8ost cere%ral0 m",neleBgi C mititeii no/tri0 spirocheii0 nu se sinchisesc0 ;n asemenea
cazuri0 de ceea ce,i no%il0 ;naltE eident c" nu,i seducea a/a cea0 nu se aLunsese la metastaze
meta8izice0 metaeherice0 meta,in8ectioase'''
*u Jcu ur"KD C;t o s" mai tre%uiasc" s" stau aici s" d;rd;i /i s" ,ascult p"l"r"geala insuporta%il" Q
*l9 $"l"r"geal" Q S" tre%uiasc" s,asculi Q $arc,ai 8i o 8la/net"' Dup" a mea p"rere asculi cu 8oarte
mare atenie /i tare e/ti ner"%d"tor s" a8li ma; multe /i de toate0 2u mai departe dec;t adineauri te
interesai de amicul Spengler de la Miinchen0 /i dac" nu i,a/ 8i t"iat or%a0 m,ai 8i ;ntre%at lacom0
;ntruna0 despre gheen" /i speluncile ei' 2u mai 8ace0 te rog0 pe plictisitulF Am /i eu amorul meu pro,
priu0 /i /tiu c" nu s;nt un musa8ir nepo8tit' ;n dou" or%e0 metaspirochetoza este procesul meningeanE
ci te asigur0
l Faun perers .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @?-
s,ar p"rea c" unii dintre mititeii no/tri au o deose%it" predilecie pentru p"rile superioare0 o pasiune
pentru regiunea capital"0 pentru meninge0 dura ater, /i pentru $ia ater, care ocrote/te ;n interior
ginga/ul parenchim0 /i c" din primul moment al contagiunii generale n""lesc ;ntr,acolo0 p"tima/i'
*u9 $ortul " e cum i,i or%a' S,ar p"rea c" domnul codo/ a studiat medicina'
*l9 2u mai mult dec;t ai studiat tu teologia0 adic" 8ragmentar /i pe specialit"i' Vrei cuma s"
t"g"duie/ti c" ai studiat doar ca specialist /i amator cea mai %un" din arte /i /tiine Q Ce te interesa pe
tine''' eram eu' ;i s;nt 8oarte ;ndatorat' Dar cum ai rea tu ca eu0 prietenul /i pe/tele =smeraldei0 a/a
cum m" ezi ;n 8aa ta0 s" nu mani8est un interes special pentru acel domeniu al medicinei care ni se
potrie/te0 ne este tangent0 ;nrudit0 si s" nu m" simt ;n specialitatea asta ca la mine acas" Q ;ntr,ade"r0
urm"resc ;n domeniul respecti0 cu perseeren"0 cu cea mai mare atenie0 ultimele progrese ale
cercet"rilor' ;n chestia asta unii do!tores susin /i Lur" sus /i tare c" printre spirochei tre%uie s" e)iste
speciali/ti ai creierului0 amatori ai s8erei cere%rale0 scurt0 un virus nerveu-& Dar zi/ii do!tores pasc pe
ima/uri despre care,am mai pomenit' Lucrurile stau tocmai pe dos' Creierul este cel ce t;nLe/te dup" ei
/i le a/teapt" izita plin de ner"%dare0 cum % a/teptai tu pe a mea0 ;i init"0 ;i atrage0 ca /i cum n,ar
maiM putea r"%da a/teptarea' ;i mai aduci aminte Q Rice 8ilozo8ul ;n De ania 9 HActiitatea 8actorului
acti se e)ercit" asupra unui su%iect predispus ;n preala%il s" suporte actiitateaI' Vezi Q Totul e ;n
8uncie de predispoziie0 de receptiitate0 de solicitare' C" e)ist" unii mai ;nzestrai0 mai api pentru
practicarea r"Litoriei /i c" noi ne pricepem s",i alegem0 asta au a8lat,o /i demnii autori ai Malleus8
ului&
*u9 Calomniator ordinar F 2u te cunoscF 2u te,am po8tit aiciF
*l9 Ah0 ah0 neinoatul de elF Multc"l"toritul client al spirililor mei nu,8usese preenit Q 2u Q Ni
medicii0 tot cu instinctul t"u cel 8"r,de,gre/ i i,ai ales0 nu Q
l Des$re su#let .lat/&
@+P G T"oas Mann
*u9 #,am luat din anuar0 la ;nt;mplare' $e cine s" 8i ;ntre%at Q Si cine mi,ar 8i putut spune c" m" or
l"sa ;ncurcat Q Ce,ai 8"cut cu cei doi medici ai mei Q
*l9 #,am cur"at0 i,am cur"at' Oh0 8ire/te0 i,am cur"at ;n interesul t"u0 pe c;rpacii "ia' Ni chiar la
momentul potriit0 nici prea dereme0 /i nici prea t;rziuE ;ndat" ce0 cu argintul lor iu si cu inLeciile
lor0 au pus lucrurile pe calea cea %un" /i cind0 dac" 8e,am 8i dat m;n" li%er"0 n,ar 8i putut dec;t s"
8e/teleasc" 8rumosul caz' Le,am permis s" ne des8id" C /i cu asta0 %asta0 a8ar" cu eiF ;ndat" ce au
;ngr"dit0 a/a cum tre%uia0 prin tratamentul lor speci8ic0 prima in8iltrare general" pronunat" ;n zona
cutanat"0 d;nd0 ;n 8elul acesta0 un puternic impuls accesului metastazelor la zona superioar"0 rolul lor
era ;ndeplinit /i tre%uiau ;nl"turai' 2erozii nu /tiu C /i dac" ar /ti0 tot n,ar aea ce 8ace C c" prin
tratamentul general procesele superioare0 procesele metaenerice0 s;nt considera%il accelerate' S;nt
promoate destul de 8recent0 ;ntr,ade"r0 /i prin lipsa de tratament ;n stadiile incipiente' ;ntr,un
cu;nt0 oricum 8aci0 tot prost iese' ;n nici un caz ;ns" noi nu puteam tolera prelungirea prooc"rii cu
argint iu' Regresul in8iltr"rii generale tre%uia l"sat ;n oia lui0 pentru ca propagarea spre partea
superioar" s" se poat" des8"/ura pe ;ndelete0 s" i se asigure ani0 decenii ;ntregi de necromanie
8rumoas"[ o ;ntreag" clepsidr" de timp dia%olic /i genial' Ast"zi0 patru ani dup" ce te,ai molipsit0 colo
sus ;n capul t"u e un loc/or0 mititel /i 8rumu/el0 circumscris cu precizie C mic0 dar e)ist" C care,i
8ocarul0 la%oratorul spirocheilor0 aLun/i acolo pe calea licorii0 ca s" zic a/a D pe cale naiga%il"0 tocmai
la punctul ilumin"rii incipiente'
*u9 Vezi c" te,am prins0 zezecule QF Te,ai tr"dat singur /i mi,ai dest"inuit locul din creierul meu0
8ocarul 8e%rei care mi te pl"smuie/te /i 8"r" de care n,ai e)ista niciodat" F Mi,ai dez"luit c" e)citaia
m" 8ace s" te "d /i s" te,aud0 dar c" ;n realitate nu e/ti dec;t o n"lucire ;n 8aa ochilor meiF
*l9 O80 ce logic" F = tocmai pe dos0 z"p"citule F 2u eu s;nt un produs al 8ocarului din capul t"u0 3in$ia
ater, ci acel 8ocar te 8ace ;n stare s" percepi prezena mea0 ;nelegi Q C 8"r" el0 8ire/te0 nu m,ai putea
edea' Ni rei ca din pricina asta e)istena mea s" 8ie legat" de aiureala ta incipient" Q Din cauza asta
s" 8iu ;nglo%at ;n con/tiina ta su%iecti" Q
D'0T'1 FAUSTUS G @+5
S" aem iertareF Te rog F Ai%i un pic de r"%dare /i,ai s" ezi c" ceea ce,i ;n curs de 8ormare /i de
des8"/urare acolo sus te a 8ace capa%il de multe altele ;nc"0 ;i a da puterea s" ;n8r;ngi cu totul alte
o%stacole0 s",i ;ningi %le,geala /i neputina' A/teapt" p;n",n Vinerea Mare0 c" $a/teleB,i aproapeF
A/teapt" un an0 zece0 doisprezece0 p;ri" ce iluminarea0 str"lucirea ameitoare0 a 8ace s" p"leasc" toate
scrupulele paralizante /i ;ndoielile0 /i,atunci ei /ti pentru ce pl"te/ti0 pentru ce te,ai dat cu trup /i su,
8let B;n puterea noastr"' Ni,atunci0 ;i or germina /i ie0 sine $udore, din seminele la%orantului0 plante
osmotice'''
*u Js"rind ;n susKD Tine,i %otul "la ;mpuitF ;i interzic s" pomene/ti de tat"l meu F
*l9 Oh0 tat"l t"u nu,i chiar at;t de nelalocul lui ;n %otul meu' = mai /iret dec;t arat"0 totdeauna i,a
pl"cut speculaia cu elementele' Migrena0 punctul de plecare pentru dureroasele Lunghiuri ale micuei
sirene0 tot de la el o ai''' De alt8el0 am aut per8ect" dreptate c;nd m,am e)primat ast8el0 pentru c" ;n
toat" r"Litoria asta e or%a de osmoz"0 de di8uziunea unei licori0 de un proces de proli8erare' = sacul
lom%ar cu coloana de lichid ce pulseaz" ;n interior0 aLunge p;n" ;n regiunea cere%ral"0 la meninge0 ;n al
c"rui esut insinuanta meningit" eneric" lucreaz" ;nceti/or0 peB t"cute' Dar ;n interior0 ;n parenchim0
oric;t s,ar simi ei atra/i /i cu oric;t dor ar 8i ei atra/i0 micuii no/tri de spirocheti n,ar putea p"trunde
C 8"r" aLutorul di8uz"rii licorii0 al osmozei cu sea celular" a $iei ater, care o irig"0 dizol" esutul /i
deschide 8lagelanilor calea spre interior' Totul Vine de la osmoz"0 amice0 ale c"rei misti8icatoare
mani8est"ri le,ai admirat de mic'
*u9 Tic"lo/ia dumitale are haz' As 8i rut s" se 8i ;ntors Schild!napp0 s" am cu cine r;de' l,a/ poesti /i
eu istorii paterne' #,a/ poesti cum ;l podideau lacrimile pe tat"l meu c;nd spunea D HNi cu toate astea ;s
moriFI
*l9 Carna)iF Ai aea dreptate s" r;zi de lacrimile lui de ;nduio/are C 8"r" s" mai punem la socoteal"
c" totdeauna sentimentele unuia care are a 8ace cu Cel,ce,duce,;n[ispit" s;nt altminteri dec;t cele ale
lumiiD se simte tentat s" r;d" c;nd lumea pl;nge /i s" pl;ng" c;nd ea r;de' Si ce,nseamn" oare HmortI0
cind egetaia cre/te /i se,n,
l F"r" ru/ine .lat/&
@+@ G T"oas Mann
mule/te ne%un"0 nenum"rat"0 ;n 8el de 8el de 8orme0 aiung;Bnd p;n" /i heliotrop" Q Ce,nseamn" oare
HmortBm cind pic"tura mani8est" un apetit at;t de s"n"tos Q Tinere drag"0 e mai %ine s" nu la/i in seama
unui %urt",erde s< hot"rasc" ce,i aceea %olna /i ce,i s"n"tos' Dac" un asemenea om se pricepe chiar
at;t de %ine la ia"0 r"m;ne de "zut' Ce,i n"scut din moarte sau din %oal" ;si ;nsu/e/te de multe ori cu
po8t" iaa0 cresc;nd /i ;n"l;ndu,se de pe urma lor' Uitat,ai ce,ai ;n"at la /colile ;nalte0 c" Dumnezeu
poate schim%a r"ul ;n %ineB0 /i c" nu tre%uie s",l st;nLenim c;nd i se ie/te asemenea prileL Q Ni iar"/i0 e
necesar totdeauna s" 8i 8ost carea %olna /i ne%un0 ca s" nu mai tre%uiasc" s" 8ie ceilali' #ar pe deB
alt" parte0 unde ;ncepe ne%unia s" dein" %oal"0 nimeni nu a8l" chiar at;t de u/or' S,apuc" unul0 c"zut
;n e)taz0 si scrie undea0 ca pentru sineD HS;nt 8ericitF Mi,am ie/it din 8ire F Asta zic si eu c",i nou si
grandios F Ah0 oluptate arz"toare a inspiraiei F ;mi dogoresc o%raLii ca 8ierul topitF S;nt ;nne%unit0 /i,
o s" ;nne%unii /i oi0 cu toii0 c;nd ei simi ce simt eu F Ni,atunci0 Dumnezeu s" ai%"B;n paz"
s"rmanele oastre su8leteFI C ce,i asta0 s"n"tate ne%un"0 ne%unie curat"0 sau i s,a urcat la meninge Q
(urghezul e cel din urm" ;n stare s" sta%ileasc" acest lucruE ;n orice caz0 mult" reme nu i se pare
nimic ciudat0 pentru c" a/a,s arti/tii0 totdeauna au c;te o p"s"ric"' Ni dac" a doua zi unul s,apuc" s"
strige D HAh0 singur"tate stupid" F Via" de dine0 c;nd nu poi crea nimic F De,ar iz%ucni m"carBun
r"z%oi0 pe,undea0 s" se,nt;mple odat"0 cea F S" pot cr"pa /i eu0 cu capul sus0 c,un pic de demnitate F
Lua,m,ar dracBuB s" m" ia0 c,al iadului s;ntFI C ;i iei de %une spusele Q C;nd or%e/te despre iad0
roste/te ade"ru,ade"rat sau nu,s dec;t meta8ore ce ;nsoesc un pic de melancolie 8ireasc" a la
Diirer Q In sua F noi " punem la dispoziie doar cele pentru care poetul clasic0 cel mai presus de
toi rednic0 mulume/te at;t de 8rumos zeilor s"iD
HReii0 nem"rginiii0 de toate dau0
Cu totul0 ale/ilorBlor D (ucuriile0 nem"rginite0
Durerile0 nem"rginite0 cu totulFI
*u 9 3ulitor mincinos F Si diabolus non esset enda- et "oi!ida D Dac",s silit s" te,ascult0 cel puin
nu,mi or%i
i ;n concluzie .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @+*
de m"reie s"n"toas" /i de aur pur F Ntiu eu c" aurul 8"cut la 8oc /i nu la soare0 nu,i aur ade"ratF
*l'9 Cine,a spus una ca asta Q = mai %un 8ocul din soare dec;t cel din %uc"t"rie Q M"reie F 2umai c;nd
aud de ea'''F Crezi tu c" e)ist" una ca asta0 uningeniu care s" n,ai%" de,a 8ace cu in8ernul Q )on
daturD Artistul e 8rate cu criminalul /i cu ne%unul' ;ti ;nchipui tu c" s,a putut crea reodat" ? oper" care
s" p8ac" 8"r" ca pl"smuitorul ei s" 8i aut de,n"at ce,i aceea o e)isten" de criminal /i de ne%un Q
(olna0B s"n"tos0 ce,s astea QB F"r" un element mor%id0 n,ar 8i r"z%it iaa0 c;te zile,ar 8i autF Autentic0
neautentic0 ce,nseamn" astea Q Ce s;ntem noi0 scamatori Q Scoatem lucruri de pre din nasul
neantului Q De unde nu,i0 nici dracuB nu ia0 /i nici o Venera palid" nu poate 8ace cea ca lumea' 2oi nu
cre"m lucruri noi C asta,i trea%a altora' 2oi doar desc"tu/"m0 eli%er"m' D"m dracului %legeala /i
timiditatea0 scrupulele preacurate /i ;ndoielile' Cu un pic de hiperemie spul%er"m0 suprim"m o%oseala
C /i cea mic" /i cea mare0 /i cea a oamenilor /i cea a remii'B Tocmai asta,i0 tu nu te g;nde/ti la
circumstane0 nu g;nde/ti istoric0 c;nd te pl;ngi c" cutare /i cutare au aut o tr"ire integral"0 %ucurii /i
dureri in8initeB0 8"r" ca s" li se 8i a/ezat dinainte clepsidra0 8"r" s" li se 8i pus0 la urm"0 socoteala ;n 8a"'
Ceea ce,au putut0 eentual0 s" ai%" unii ca "/tia ;n eul clasic0 ast"zi numai noi putem o8eri' Ni noi
o8erim cea mai %un0 noi /i numai noi o8erim ce,i drept /i potriit /i,ade"rat C ce,i permitem noi s"
a8li0 dragulBmeu0 nu,iBdeloc clasicul0 e arhaicul0 e arhipri,mitiul0 e cea ce de mult n,a mai 8ost gustat'
Cine mai /tie ast"zi0 cine mai /tia chiar ;n eul clasic ce,i aceea inspiraie0 ce,i aceea autenticul0
str"echiul0 primitiul entuziasm0 entuziasmul ne"t"mat de nici o critic"0 de nici o chi%zuire
paralizant"0 de nici un control ucig"tor al raiunii C cine mai /tie ce,i aceea diinul e)traz Q Am chiar
impresia c" diaolul trece azi drept omul criticii dizolante' Calomnie0 dragul meu C /i de data asta'
Carna)iF Dac" diaolul detest" cea0 dac" e)ist" ;n toat" lumea asta cea ce el nu poate s" ;nghit"0 e
critica dizolant"' Ceea ce rea0 ceea ce promoeaz" el e tocmai trium8ul ;mpotria ei0 nechi%zuina
irup;nd str"lucitoare F
*u9 Narlatan de %;lciF
l 2u e)ist" .lat/&
@+6 G T"oas Mann
*l9 Fire/te F Se putea alt8el QF C;nd cinea l"mure/te0 recti8ic" cele mai grosolane ne;nelegeri ce
circul" pe seama sa0 /i asta mai mult de dragui ade"rului dec;t de dragul persoanei sale0 e,un
palaragiu' 2,am de g;nd s" ;ng"dui ca mironoseala ta sup"r"cioas" s",mi ;re c"lu/ul ;n gur"0 /i /tiu
8oarte %ine c" nu 8aci dec;t s",i st"p;neB/ti emoia0 c" m,asculi cu tot at;ta pl"cere cu c;t" ascult"Bo
8at"0 duminica0 la %iseric"0 /oaptele 8l"c"ului''' S" lu"m0 de pild"0 HideeaI asta Horiginal" 0 cum ;i zicei
oi de reo sut" sau dou" de ani ;ncoace C pentru c" ;nainte reme nici or%" s" e)iste o asemenea
categorie0 cum nu e)ista nici dreptul de proprietate muzical" /i toate astea' #deea asta original"0 a s"
zic"0 e o chestie de trei0 patru m"suri0 nu,i a/a0 altcea nimic' Tot restul e ela%orare0 o oper" de rutin"0B
nu,i a/a Q (uun' Dar noi s;ntem acum cu toii cunosc"tori0 s;ntem e)peri ;n materie /i o%ser"m c"
Bideea asta original" nu e nou"0 c" aminte/te0 /i ;nc" puin cam prea mult0 de cea''' de un pasaL
;nt;lnitBpe undea0 pe la Rims!i,>orsa!o sau pe la (rahms''' Ce te 8aci Q O modi8ici0 n,ai ;ncotro' Dar
o idee original" modi8icat"0 mai e oare original" Q #a caietele de ciorne ale lui (eethoen F 2u g"se/ti o
singur" concepie tematic" pe care s,o 8i l"sat a/a cum a dat,o Dumnezeu' O tot 8r"m;nt" si o
modeleaz" /i adaug" apoiD BMeilleur & Sla%",i ;ncrederea ;n inspiraia diin"0 modest respectul pe care,
l m"rturise/te 8a" de ea acest eilleur lipsit de orice entuziasm F O inspiraie ;ntr,ade"r 8ermec"toare0
imediat"0 a%solut"0 indiscuta%il" /i autentic"0 o inspiraie ;n 8aa c"reia nu mai e)ist" alegere0
modelare0 ameliorare0 la care totu,i ca un mesaL diin de,i 8ace pasul s" /o"ie0 s" se,mpleticeasc"0 te
str"%ate din cre/tet p;n",n t"lpi cu su%limul 8ior al harului diin /i,i stoarce /iroaie de lacrimi de
8ericire din ochi C o atare inspiraieB nu,i de la Dumnezeu0 care prea las" multe ;n seama raiunii0 e
numai de la diaol0 ade"ratul domn /i st"p;n al entuziasmului'
CuBindiidul din 8aa mea se petrecuse ;ntre timp0 pe c;nd or%ea0 mai c"tre s8;r/it0 o schim%are pe
nesimiteD dac" m" uitam %ine la el0 ;mi ap"rea cu totul alt8el dec;t ;nainteE nu mai ar"ta a pe/te /i
codo/0 ci0 cu oia dumneaoastr"0 a cea mai de soi0 purta guler al%0 craat"0 pe nasul lui coroiat o
pereche de ochelari cu ram" de %aga0
5 Mai %ine .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G @+:
;nd"r"tul c"rora luceau doi ochi umezi ;ntunecai0 ;nro/ii puin C 8aa,i era un amestec de duritate /i
moliciuneBD nasul ascuit0 %uzele su%iri0 %"r%ia ;ns" moale /i cu gropi"0 gropie0 de asemenea0 /i ;n
o%raLi C 8runtea palid" /i %oltit"0 din care p"rul pornea %ogat dat pe spate0 stu8os pe la t;mple0 des0
negru /i l;nos0 /i o 8"cea s" par" mai ;nalt" C un intelectual care scrie la gazetele de toat" m;na despre
art"0 despre muzic"0 un teoretician /i critic0 compun;nd el ;nsu/i c;nd actiitatea,i de g;nditor ;i d"
r"gaz' ;/i trecea uneori delicat peste p"rul de la t;mple sau de la cea8" m;inile 8"r" lag"0 su%iri0
;nsoind cuintele cu gesturi de o distins" st;ng"cie' A/a ar"ta acum izitatorul din colul canapelei' Ca
;n"lime0 era acela/i0 /i ocea0 nazal"0 clar"0 cultiat"0 agrea%il"0 r"m"sese neschim%at"E asigura
continuitatea identit"ii apariiei pe cale de trans8ormare0 ;l aud spun;nd /i,i "d gura mare0 cu colurile
str;nse0 cu %uza de sus prost %"r%ierit"0 cum se mi/c"B arti,cul;ndD
C Ce,i ast"zi arta Q Ade"rat" echili%ristic"' ;n ziua de azi0 ca s" intri,n Loc0 ;i mai tre%uie /i altcea
dec;t o pereche de cizme ro/ii si riu e/ti tu singurul care,i dai diaolului %"taie de cap' tLit",te la ei0 la
colegii t"i C /tiu prea %ine c" nu te uii la ei0 tu cultii iluzia unicit"ii0 /i rei totul numai /i numai
pentru tine0 tot %lestemulBtimpului ;n care tr"ie/ti' Dar prie/te,i cel puin ca o consolare0 pe p"rta/ii t"i
la instaurarea muzicii noi0 reau s" zic pe cei cinstii0 pe cei serio/i0 care trag consecinele situaiei F
2u or%esc de 8olclori/tii /i de neoclasicii sortii azilului de %"tr;ni0 al c"ror modernism const" ;n
8aptul c",/i interzic orice iz%ucnire muzical"0 c",/i ;ne/m;n,teaz"0 cu mai mult" sau mai puin"
demnitate0 opera ;n costume de epoc" din euri preiiidiidualiste' ;ncearc" s" se coning" pe ei0
;ncearc" s" coning" /i pe alii c" ce,i plictisitor a deenit interesant0 pentru c"Bce,i interesant a ;nceput
s" plictiseasc"'''
Am r;s0 n,am aut ;ncotroE de/i 8rigul continua s" se ;nteeasc"0 tre%uie s" m"rturisesc c"0 de c;nd ;/i
schim%ase ;n8"i/area0 m" simeam mai %ine ;n compania lui' Sur;se /i el0 pur /i simplu str;ng;ndu,/i /i
mai puternic colurile gurii ;nchise si ;nchiz;nd puin ochii'
C Ni mai s;nt0 pe deasupra0 /i neputincio/i0 continu" interlocutorul meu0 dar cred c" tu /i cu mine
pre8er"m neputina decent" a celor care nu se co%oar" la a camu8la
@+? G T"oas Mann
;m%oln"irea general" su% masca demnit"ii' (oala este ;ns" general"0 /i cei sinceri ;i constat"
simpBtomele at;t la ei c;t /i la antecesorii lor' 2u,i oare producia ameninat" s" se sleiasc" Q Ni,apoi din
c;te aLung s" 8ie a/ternuteB pe h;rtie0 cele care mai merit" s" 8ie luate ;n serios "desc trud" /i dezgust'
Motie din a8ar"0 motie sociale Q C Sc"derea cererii C /i depinde oare posi%ilitatea produciei ca /i
;n era preli%eral" ;n primul r;nd de %un"oina incidental" a unui Mecena Q Da0 ;ns" ca e)plicaie nu,i
su8icient' Compunerea ;n sine a deenit prea grea0 dezesperant de grea' C;nd opera nu mai suport" au,
tenticitatea0 cum s" mai poat" lucra cinea Q Dar0 amice drag"0 lucrurile a/a stau D capodopera0
pl"smuirea de sine st"t"toare0 8ace parte din arta tradiional"0 arta emancipat" o reneag"' R"ul ;ncepe
cu 8aptul c" oi nu aei ;n nici un caz dreptul de a dispune de toate com%inaiile de sunete 8olosite
c;nda' #mposi%il un acord de septim" mic/orat"E imposi%ile0 anumite note de pasaL cromatice' Oricare
dintre compozitorii mai r"s"rii poart" ;n sine un canon al interzisului0 al de,sine,;nsu/i,interzisului0
care p;n" la urm" aLunge s" cuprind" toate miLloacele de tonalitate0 deci ale ;ntregii muzici tradiionale'
Ce,i 8als0 ce,i cli/eu uzat0 canonul hot"r"/te' Acorduri tonale0 acorduri de trei sunete ;ntr,o compoziie
$i orizontul tehnicii de ast"zi ar dep"/i orice disonan"' ;n orice caz0 ele ca atare tre%uie 8olosite C dar
cu mult" circumspecie /i numai in e-treis, pentru c" produc un /oc mai peni%il dec;t cea mai teri%il"
discordan" de pe remuri' Totul se re8er" la orizontul tehnic' La ;nceputul opusului 5550 acordul de
septim" mic/orat este corect /i 8oarte e)presi' Corespunde0 nu,i a/a0 nielului tehnic general al lui
(eethoen0 tensiunii ;ntre disonana ma)im" admisi%il" dup" el /i consonan"' $rincipiul tonalit"ii /i
dinamica sa con8erea acorduluiBponderea sa speci8ic"B' AM pierdut,o C printr,un proces istoric
ireersi%il' Ascult" acordul 8osilizat C chiar a/a0 scos din conte)tul lui0 el reprezint" o poziie tehnic"
de ansam%lu opus" celei autentice' Fiecare sunet poart" ;n sine ;ntregul0 propria sa poeste' Dar de
aceea aptitudinea urechii de a distinge ce e corect /i ce e 8als este direct /i indisolu%il legat" de el0 de
acest unic acord0 care ;n sine nu e 8als0 /i nu are a%solut nici un raport a%stract cu nielul tehnic
general' $retenia asta la Lustee 8ormulat" de noi /i impus" artistului de pl"smuirea sa e puin cam se,
D'0T'1 FAUSTUS G @++
er" C n,ai impresia Q C"ci0 nu se epuizeaz" oare capacitatea lui de lucru prin simpla respectare a
celor cuprinse ;n condiiile o%iectie de producie Q ;n 8iecare m"sur" pe care cinea cuteaz" s" o
g;ndeasc"0 stadiul tehnic ;i apare ca o pro%lem"' ;n 8iecare clip" tehnica ;n ansam%lul ei ;i pretinde s",i
dea satis8acie0 s",i dea unicul r"spuns Lust autorizat de ea ;n acel moment' Cu alte cuinte0 compoziia
lui aLunge s" 8ie constituit" din nimic altcea dec;t din asemenea r"spunsuri0 soluii la re%usuri tehnice'
Arta deine critic" C cea 8oarte onora%il0 cine o contest" Q Mult" nesupunere se cere ;ntr,o supunere
riguroas"0 mult" independen"0 mult curaL' Ni pe urm"0 primeLdia sterilit"ii C ce,ai de zis Q Mai e e<
doar o primeLdie0 sau e pur /i simplu o situaie de 8apt Q
;/i acord" un r"gaz' Cu ochii umezi0 ;nro/ii0 m" prii prin lentilele ochelarilor0 ridic" delicat m;na /iB;/i
m;ng;ie p"rul cu cele dou" degete de la miLloc' SpuseiD
C La ce " a/teptai Q S" " admir sarcasmul Q 2u m,am ;ndoit niciodat" c" s;ntei ;n stare s",mi
spunei ceea ce /tiu /i eu' Modul de a le prezenta e %ogat ;n intenii' Vrei s",mi demonstrai0 prin toate
astea0 c" nimeni altul nu mi,ar putea 8i mai de 8olos /i mai de aLutor0 ;n proiectele /i opera mea0 dec;t
diaolul' Ni totu/i nu putei e)clude posi%ilitatea teoretic" a unei armonii spontane ;ntre propriile neoi
/i clip"0 posi%ilitatea HLusteiiI C a unei armonii naturale0I care s" permit" cuia s" creeze 8"r"
constr;ngeri /i 8"r" e8ort'
*l Jr;z;ndKD O posi%ilitate0 ;ntr,ade"r0 8oarte teoretic" F Amice drag"0 prea e critic" situaia ca s" i se
poat" 8ace 8a" prin lipsa de critic"F De altminteri0 resping imputarea c" a/ prezenta lucrurile ;ntr,o
lumin" tendenioas"' 2,aem neoie s" mai 8acem risip" de dialectic" ;n raporturile noastre cu tine'
Ceea ce nu t"g"duiesc ;ns" e o anumit" satis8acie0 de ordin cu totul general0 pe care mi,o o8er" situaia
HopereiI tale' ;n linii mari0 s;nt ;mpotria operelor' Cum s" nu,mi 8ac" oarecare pl"cere caducitatea de
care,i loit" ideea operei muzicaleFQ 2u ;ncerca s,o pui ;n seama condiiilor sociale F Ntiu0 asta ai rea0
/i o%i/nuie/ti s" spui c" aceste condiii nu permit nimic su8icient de o%ligatoriu /i de sta%il ca s"
garanteze armonia unei opere prezum;oase' =,ade"rat0 dar n,are importan"' Di8icult"ile prohi%itie
ale operei zac ad;nc ;n ea ;ns"/i' Mi/carea istoric" a materialului muzical s,a
@+. G T"oas Mann
;ntors ;mpotria operei ;nscrise' =a se s8riLe/te cu timpul0 dispreuie/te e)tinderea ;n timp0 care e
spaiul operei muzicale0 /i ;l las" gol' 2u din neputin"0 nu din incapacitatea de a crea 8orme' Ci dintr,
un ine)ora%il imperati al densit"ii care interzice ceea ce,i de prisos0 neag" 8raza0 zdro%e/te
ornamentul0 se ridic" ;mpotria e)pansiunii ;n timp0 8orma de ia" a operei' Oper"0 timp /i iluzie0 s;nt
unul /i acela/i lucru0 cad laolalt" ictim" criticii' =a nu mai tolereaz" aparena0 nici Locul0 8iciunea0
autoglori8ica,rea 8ormei0 care cenzureaz" pasiunile0 su8erinele umane0 le repartizeaz" ;n roluri0 le
transpune ;n ta%louri' ;ng"duit e numai ceea ce nu,i 8iciune0 nu,i Loc0 nu,i deghizare0 e)presia
netrans8igurat" a su8erinei ;n ;ns"/i clipa ;n care se produce' 2eputina0 mizeria sa s;nt <t;t de pro8und
;nr"d"cinate0 ;nc;t nu mai e ;ng"duit cu ele nici un Loc al aparenelor'
*u Jcu mult" ironieKD =moionant0 emoionant' Diaolul deine patetic' Face moral"0 s"rmanul diaol'
;l doare inima de su8erina omeneasc"' D" t;rcoale artei0 ceea ce,i 8ace cinste0 de alt8el' Mai %ine,ar 8i
8ost s" nu,mi 8i amintit de antipatia ce,o purtai operelor dac" ai 8i rut s" nu "d ;n deduciile
dumneaoastr" altcea dBec;t ;n8umurate %"/ini diaole/ti0 ;ntru ocara /i p"gu%irea operei'
*l J8"r" s" se supereKD Fie /i,a/a' Dar ;n 8ond e/ti de acord cu mine c" a,i da seama de realitatea
momentului e un 8apt ce nu poate 8i numit nici sentimentalism0 nici r"utate' Anumite lucruri nu mai
s;nt cu putin"' Sentimente simulate in;nd locul operei de art" componistic"0 simularea0 ;nc;ntBat" de
sine0 a muzicii ;ns"/i0 au deenit imposi%ile0 nu mai pot 8i susinute C m" re8er la noiunea perimat"
potriit c"reia elemente presta%ilite0 ela%orate dup" 8ormule dep"/ite0 tre%uie introduse ca /i cum ar re,
prezenta o necesitate ine)ora%il" al respectiului caz' Sau inersD cazul particular ;ncearc" s" arate ca
/i cum ar 8i identic cu 8ormula presta%il"0 de mult /tiut"' De patru sute de ani ;ncoace toat" muzica
mare s,< compl"cut ;n a pretinde c" aceast" unitate era realizat" ;n per8ect" continuitate C s,a
compl"cut ;n a con8unda propriile ei deziderate cu legile conenionale generale c"rora le era
su%ordonat"' Amice0 nu mai merge' Critica ornamentului0 a conenionalului0 a generalit"ilor
a%stracte este unul /i acela/i lucru' Ce d"r;m" ea e ceea ce,i iluzoriu0 8actice ;n
D'0T'1 FAUSTUS G @+-
opera de art" %urghez"0 din care 8ace parte si muzica0 chiar dac" nu creeaz" imagini' Desigur0 ea are0
8a" de celelalte arte0 acest priilegiu0 de a nu crea imagini0 dar prin neo%osita conciliere a
dezideratelor sale speci8ice cu domnia coneniilor a participat0 pe c;t i,au ;ng"duit puterile0 la
;n/el"toria aceasta su%til"' #ncluderea e)presiei printre generalit"ile conciliatorii este cel mai intim
principiu al simul"rii muzicale' S,a terminat cu asta' $retenia de a considera generalul cuprins
armonic ;n particular se dezminte de la sine' S,a ispr"it cu coneniile impuse prin constr;ngere0 care
asigurau li%ertatea diertismentului'
*u9 S,ar putea ca /tiind toate acestea0 ele s" 8ie din nou admise0 trec;ndu,se dincolo de orice critic"' S,
ar putea ridica nielul diertismentului Longl;nd cu 8orme din care0 dup" cum se /tie0 a disp"rut orice
urm" de ia"'
*l9 Ntiu0 /tiu' $arodia' Ar 8i esel" de n,ar 8i at;t de lugu%r" ;n nihilismul ei aristocratic' Te,a/tepi la
mult succes /i glorie de pe urma unor asemenea /mecherii Q
*u Jm;niosKD 2u F
*l9 Scurt /i ritos F Dar de ce ritos Q $entru c" ;i pun0 prietene/te0 ;ntre patru ochi0 pro%leme de
con/tiin" Q $entru c" i,am dez"luit dezn"deLdea din inima t< /i i,am pus ;n 8aa ochilor0 cu
p"trundere /i ;nelegere de e)pert0 di8icult"ile a%solut insurmonta%ile de care se iz%e/te compoziia ;n
ziua de azi Q Ai putea s" m" preuie/ti m"car ca e)pert' S,o 8i pricep;nd el0 diaolul0 c;t de c;t0 /i la
muzic"' De nu m",n/el0 citeai adineauri cartea unui cre/tin ;ndr"gostit de estetic"' Ntia %ine cum stau
lucrurile /i ;nelesese raporturile mele speciale cu aceast" 8rumoas" art" C cea mai cre/tineasc" dintre
arte0 dup" o,pinia lui C cu semnul minus ;nainte0 8ire/te0 pentru c" introdus" /i dezoltat" de
cre/tinism0 a 8ost apoi t"g"duit" /i e)clus"0 socotit" drept domeniu diaolesc C a/a stau lucrurile' = o
chestiune de teologie ;nalt"0 muzica C a/a cum e /i p"catul0 cum s;nt /i eu' $asiunea cre/tinului "stuia
pentru muzic" e o pasiune sincer"0 ca una ce ;ntrupeaz" reelaia /i pr"%u/irea laolalt"' $entru c" nu
e)ist" pasiune sincer" Bdec;t ;n am%iguu /i ironie' Suprema pasiune se adreseaz" suspectului a%solut'''
A/a c"0 8ii lini/tit0 m" pricep la muzic"' #ar dac,am Lucat rolulBs"rmanului #uda0 e din prrc;na
di8icult"ilor ;n care,a aLuns muzica0 cum de alt8el au aLuns toate ;n ziua de ast"zi' S" n,o 8i 8"cut Q Dar
n,am 8"cut,o dec;t ca s",i atrag atenia c" ei aea s"
@.P G T"oas Mann
le %irui0 aceste di8icult"i0 c" a tre%ui s" te ridici deasupra lor ;ntr,o ameitoare autoadmirare /i s"
s";r/e/ti lucruri la g;ndul c"rora s" te cuprind" s8;nta groaz"'
*u9 Alt" (un",estire' Am s" culti plante osmotice'
*l9 Ce mi,i una0 ce mi,i alta F Flori de ghea" sau de scro%eal"0 de zah"r sau de celuloz" C toate0 tot
natur" s;nt0 /i te,ntre%i pentru care din ele tre%uie natura mai mult l"udat"' ;nclinarea ta0 amice0 de a
c"uta o%iectiul0 a/a,zisul ade"r0 de a stigmatiza ca nedemn su%iectiul0 tr"irea pur"0 e sincer mic,
%urghez"0 /i,ar tre%ui s,o,n8r;ngi' M" ezi0 a/a c"0 pentru tine0 s;nt' Mai are rost s" te,ntre%i dac" s;nt
real0 dac" e)ist e8ecti Q 2u,i oare e8ecti ceea ce are e8ect0 /i e)periena0 senzaia nu s;nt ade"r Q
Ceea ce te,nal"0 ceea ce ;i spore/te sentimentul de putere /i igoareB /i dominare0 ceB nai%a0 "sta,i
ade"ruU, chiar dac" "zut din punctul de edere al moralei ar n de zece ori minciun"' Ce reau s"
spun este c" un neade"r de natur" a produce o sporire a puterii se poate m"sura cu orice ade"r
irtuos dar sterp' Ni reau s" mai spun c" %oala0 %oala creatoare /i generatoare de geniu0 care sare
c"lare peste o%stacole0 sare0 cu,o temeritate ne%un"0 din st;nc",n st;nc"0 ;i e ieii de,o mie de ori mai
drag" dec;t o s"n"tate pedestr" trop"ind agale' 2,am auzit ;n iaa mea prostie mai mare dec;t c"
mor%idul nu poate da dec;t cea mor%id' Viaa nu,i mo8turoas"0 /i pe moral" nu d" doi %ani' =a pune
m;na pe rodul temerar al %olii0 ;l ;nghite0 ;l diger" /i0 pe m"sur" ce,l asimileaz"0 ;l pre8ace ;n s"n"tate'
Su% aciunea ieii0 dragul meu0 orice deose%ire ;ntre %oal" /i s"n"tate se spul%er"' O gloat",n,treag"0 o
generaie de tineret recepti" /i s"n"toas" tun se,arunc" asupraB operei geniului %olna0B a celui pe care
%oala l,a genializat0 ;l admir"0 ;l laud"0 ;l ;nal",n sla"0 ;l asimileaz"0 ;l trans8orm"0 ;l las" mo/tenire
culturii0 care nu se hr"ne/te numai cu p;ine deB cas"0 ci ;n aceea/i m"sur" /i cu daruri /i otr"uri de,ale
8armaciei HLa S8;ntul ArhanghelI' Asta i,o spune Sammael pe numele lui ade"rat' =l ;i garanteaz"
nu numai c" spre s8;r/itul anilor m"surai de clepsidr" sentimentul t"u de 8or" /i de splendoare a
dep"/i din ce ;n ce mai mult durerile ginga/ei sirene /i c" in cele din urm" se or e)alta p;n" la un
superlati trium8 al sentimentului de satis8acie0 la o senzaie eu8oric" de s"n"tate0 la o senzaie de
ia" dumnezeiasc" C acesta este aspectul su%iecti al chestiunii0 /tiu0
D'0T'1 FAUSTUS G @.5
tu nu te,ai mulumi cu at;t0 i s,ar p"rea nesu%stanial' A/a c"0 a8l"D 2oi ;i st"m cheza/i pentru succesul
;n ia" a celor ce ei crea cu aLutorul nostru' Tu ei conduce0 tu ei %ate0 ;n iitor0 m"sura mar/ului0
numelui t"u i se or ;nchina %"ieii0 care mulumit" ne%uniei tale nu or mai aea neoie s" 8ie ei
ne%uni' Vor digera0 s"n"to/i0 ne%unia ta0 /i ;n ei tu ei 8i s"n"tos' ;nelegi Q 2u numai c" ei %irui
di8icult"ile paralizante ale timpului Cei s8"r;ma /i %irui timpul ;nsu/i0 epoca de cultur"0 reau s" zic
cultura epocii /i cultul ei0 /i ei aea cutezana %ar%ariei0 a unei du%le %ar%arii0 pentru c" urmeaz"
umanismului0 urmeaz" celor mai inimagina%ile tratamente dentare /i ra8inamente %urgheze' Crede,m"0
chiar si la teologie se pricepe mai %ine0 %ar%aria asta0 dec;t o cultur" ce s,a dep"rtat de cult0 ce nici ;n
8enomenul religios nu ede altcea dec;t tot cultur"0 tot umanism0 iar nu e)cesul0 nu parado)ul0 nu pa,
tima mistic"0 aentura totalmente a%urghez"' Sper totu/i s" nu te minunezi c" tocmai 2ecuratul ;i
or%e/te despre 8enomenul religios' Carna)iF Cine altul0 as rea s",mi spui0 s",ti or%easc" ast"zi
despre el Q Teologul li%eral cuma Q %oar s;nt de %ine de r"u singurul custode al teologiei F Cui rei tu
s",i recuno/ti e)istena teologic"0 dac" nu mie Q Ni cine poate duce,o e)isten" teologic" 8"r" aLutorul
meu Q Fenomenul religios e0 cert0 resortul meu cum tot at;t de cert nu e resortul culturii %urgheze' De
c;nd cultura s,a lep"dat de cult /i /i,a 8"cut cult din sine ;ns"/i0 nu mai e nici ea altcea dec;t o
lep"d"tur"0 /i dup" numai cinci sute de ani lumea e,at;t de ostenit" /i de s"tul" de parc"0 salva venia, ar
8i m;ncat din ea cu polonicul'''
Acum0 rostind aceste cuinte0 %a chiar cea mai dereme0 ;nc" de pe c;nd0 olu%il /i pro8esoral0
pomenise ororile acelea dezgust"toare despre el0 custode al ieii religioase0 /i se pronunase asupra
e)istenei teologice a diaolului0 mi,am dat seama D indiidul din 8aa mea iar se schim%aseE nu mai
ar"ta a intelectualul muzician cu ochelari su% care ;n8"i/are ;mi or%ise o reme /i nici nu mai /edea
;n colul canapelei0 ci ;nc"lecase leg%reent pe %raul ei rotunLit0 cu m;inile prinse pe genunchi /i
degeteleB mari epene si r"schirate' ("r%ia ;i era acoperit" de o %"r%u" despicat"B ;n dou" ale c"rei
;r8uri se agitau ;n sus /i,n Los c;nd or%eaE ;n gura deschis" i se puteau edea
l U/urel .#r&/&
@.@ G T"oas Mann
dini mici /i ascuii0 iar deasupra st"tea epoas" o must"cioar" r"sucit"0 cu ;r8'
;ncoto/m"nat cum eram din cauza 8rigului0 nu m,am putut ;mpiedica s" z;m%esc "z;nd metamor8oza
ce,l ;ntorcea la trecutul 8amiliar'
C Umila dumneaoastr" slug" F 8"cui eu' Mi,era deci scris s" " cunosc0 /i socot c,a 8ost tare 8rumos
din parte," s" inei aici0 ;n ast" sal"0 o prelegere anume pentru mine' A/a precum ,arat" ;n clipa de
8a" mimetismul0 trag n"deLde c" s;ntei dispus s",mi ast;mp"rai setea de a /ti /i s",mi doedii
coning"tor prezena dumneaoastr" de sine st"t"toare0 or%indu,mi nu numai despre lucruri /i de
mine /tiute0 ci0 ;n s8;r/it0 despre lucruri pe care a%ia acum s" le a8lu' M,ai instruit ;ndelung despre
timpul clepsidrei0 mar8a negu"torit" de dumneaoastr"0 cum /i despre preul ;n dureri ce urmeaz" a 8i
pl"tit0 ;n timp0 pentru iaa superioar"0 dar n,ai pomenit nimic despre s8;r/it0 despre ce ine dup"0
despre /tergerea pe ecie a datoriei' Curiozitatea mea ;ntr,acolo se,ndreapt" ;ns"0 /i de,at;ta reme de
c;nd stai aici0 chircit ;n 8aa mea0 n,ai c"tat0 ;n or%irea dumneaoastr"0 a r"spunde ;ntre%"rii mele'
S",nchei un t;rg /i s" nu /tiu negru pe al% ce,am de pl"tit Q R"spundeiF Cum se ieuie/te ;n casa
diaolului Q Ce,i a/teapt"0 ;n spelunc"0 pe cei ce ,au Lurat credin" Q
*l Jpu8nind ;ntr,un r;s piig"iatKD Despre $erni!ies, despre !on#utatio ai po8t" s" a8li Q #ndiscret"
curiozitate0 a/ zice eu0 nesocotin" de,n""celF Mai e at;t de ne"rmurit de mult" reme pentru asta0 /i,
apoi s;nt at;t de multe lucruri pasionante p;n,atunci0 ;nc;t ei aea destule altele de 8"cut0 dec;t s" te
g;nde/ti la s8;r/it sau m"car s" iei ;n seam" clipa c;nd poate c" a 8i enit timpul s" te g;nde/ti la s8;r/it'
Dar nu re8uz s",i r"spund /i nici nu,i neoie s" ;n8loresc r"spunsul0 pentru c" nu "d cutti te,ar putea
;ngriLora ;n chip serios un lucru at;t de ;ndep"rtat' 2umai c"0 u/or nu e0 la urma urmei0 s" or%e/ti
despre asta C adic"D de 8apt nu poi or%i despre asta a%solut deloc0 pentru c" or%ele nu pot cuprinde
realitateaE poi 8olosi /i 8"uri multe cuinte0 dar toate la un loc nu 8ac dec;t s" suplineasc"0 s" in" locul
unor nume ;nc" ine)istente0 ce nu pot aea pretenia s" caracterizeze cea ce ;n ecii ecilor nu a
putea 8i caracterizat0 nu a putea 8i 8ormulat prin cuinte' Tocmai asta,i tainica oluptate /i sigu,
D'0T'1 FAUSTUS G @.*
ran" a in8ernului0 c" nu poate 8i descris0 c",i la ad"post de or%ire0 c" e)ist" pur /i simplu0 dar nu
poate 8i dat la gazet"0 nu poate deeni pu%lic0 nu poate 8i0 prin nici un cu;nt0 e)pus cunoa/terii critice0
/i tocmai de aceea e)presiile Hsu%p"m;nteanI0 Hhru%"I0 Hziduri groaseI0 Ht"cere nep"truns"I0 Hpierdut
;n uitareI0 Hpierdut 8"r" sc"pareI nu s;nt dec;t sim%oluri insu8iciente' C;nd or%e/ti despre in8ern0
dragul meu0 tre%uie s" te mulume/ti cu sim%oluri0 pentru c" acolo s8;r/esc toate C nu numai cu;ntul
care desemneaz"0 ci a%solut totul C0 aceasta este chiar caracteristica principal"0 tot ce se poate
;ndeo%/te spune despre el /i0 ;n acela/i timp0 tot ceea ce nou,enitul a8l" acolo din capul locului /i ceea
ce0 la ;nceput0 cu %unul s"u sim s"n"tos0 ca s" zicem a/a0 nici nu poate cuprinde0 nici nu rea s"
;neleag"0 pentru c" raiunea sa0 c;t" "rmurit" pricepere a 8i a;nd0 ;l ;mpiedic"0 scurt0 pentru c",i de
necrezut0 ;ntr,at;ta de necrezut c",i 8uge tot s;ngele din cap0 de necrezut ;n po8ida salutului e)plicit /i
scurt cu care e ;nt;mpinat c;nd i se deschideD HAici totul ;nceteaz"I0 orice mil"0 orice ;ndurare0 orice
cruare0 p;n" /i orice urm" de consideraie ;n 8aa protestului implorat /i ;n care nu crede nici el0 H2u
putei0 ai0 nu putei totu/i 8ace a/a cea unui su8letFI Se poate0Bse 8ace0 %a chiar 8"r" s" ai%"Bde dat
socoteal" cu;ntului0 ;n %eciuri de unde nu r"z%ate nici un sunet0 departe0 ;n ad;ncuri0 su% auzul
Domnului0 /i,anumeD ;n eternitate' 2u0 e greu de e)primat asta0 e al"turi0 e,n a8ara or%irii0 n,are nimic
a 8ace cu ea0 nici un raport0 pentru care moti ea nici nu /tie ce timp gramatical s" 8oloseasc"0 /i
;ncerc;nd s" ias" din ;ncurc"tur" se aLut" cu un 8el de iitor0 #uturuI pentru c" st" scrisD H/i 8i,or
urlete /i scr;/niri din diniI' (un0 astea,s c;tea sila%e0 culese dintr,o 8oarte marginal" zon" a
lim%aLului0 dar nu,s dec;t sim%oluri palide /i 8"r" un raport real cu cele ce H8i,orI acolo unde nu se d"
socoteal"0 dup" ziduri groase0 cu8undate ;n uitare' =,ade"rat c" acolo0 ;ntre zidurile 8"r" ecou0 a 8i
g"l"gie mare0 nem"surat"0 mult mai mare dec;t poate cuprinde urecheaE /uier"turi /i uguieli0 urlete /i
gemete0 r"cnete /i horc"ieli0I ipete /i morm"ieli0 z%ierete /i milogeli ;n e)tazul schingiuirilor0 ;nc;t
nimeni nu,/i a mai auzi propriul s"u c;ntec pentru c" a 8i ;n"%u/it ;n al tuturor0 ;n chiotele dense0
groase ale iadului0 ;n trilurile
@.6 G T"oas Mann
ru/inii stoarse din eterna re"rsare a celor ce nu,s de crezut /i,a celor pentru care n,au a r"spunde' S"
nu uit"m monstruosul geam"t de oluptate0 ce se,amestec" /i el0 pentru c" un chin 8"r" s8;r/it e0 care
nu d" su8erinei r"gaz0 n,are sincop"0 nici le/in s",i pun" hotar0 ;ncepe s" degenereze ;ntr,o saoare a
ru/inii0 ceea ce,i ;ndeamn" pe unii0 cu oarecare /tiin" a intuiiei0 s" or%easc" chiar despre Ho
oluptate a in8ernuluiI' De ea se leag" un element de sarcasm /i o ignominie 8"r" de margini0 iar
am;ndou" la un loc 8ac parte din cazne0 pentru c" aceast" oluptate in8ernal" e cam acela/i lucru cu o
%atLocorire pro8und lamenta%il" a incomensura%ilei su8erine ;ndurate /i,i ;nsoit" de dispreul ar"t"rii
cu degetul /i de r;sete nechemateD de unde teoria c" os;ndiii la cazne au parte /i de %atLocur" /i de
ru/ine0 da0 da0 teoria c" iadul tre%uie de8init ca o monstruoas" ;mpletire de su8erine /i deriziune0
literalmente insuporta%ile0 dar care0 totu/i0 tre%uie ;ndurate la in8init' Lim%a /i,o or mu/ca ;n
nes8;r/it" agonie0 dar din at;t nu or deeni o colectiitate ci0 plini de sarcasm /i de dispre unii 8a" de
alii0 ;/i or arunca0 ;ntre urlete /i aiete0 inLuriile cele mai murdare0 iar cei ra8inai /i m;ridri0 c"rora ;n
toat" iaa lor nu le,a sc"pat de pe %uze o or%" de ocar"0 or 8i silii s" le 8oloseasc" pe cele mai
odioase' $arte din chinul /i din oluptatea ru/inii lor tocmai asta a 8i0 s" le n"scoceasc" pe cele mai
sca%roase'
*u9 Dai,mi oie0 acesta,i primul cu;nt pe care mi,l spunei despre categoria de su8erine ce au a le
;ndura os;ndiii' Aine,i seama0 " rog0 c" ;n realitate prelegerea nu s,a re8erit dec;t la e8ectele
in8ernului0 iar nu la ceea ce,i a/teapt"0 o%iecti /i e8ecti0 pe os;ndii acolo'
*l9 Curiozitatea ta e copil"reasc"B/i indiscret"' Asta ;n primul r;nd0 dragul meu0 dar ;mi dau per8ect de
%ine seama ce se ascunde ;nd"r"tul curiozit"ii' ;ncerci s" m" des,co/i ca s" te,nsp"im;ni singur0 s" te
;nsp"im;ni de in8ern' $entru c" ;n tine ghidul de a da ;nd"r"t /i a te sala0 g;ndul la a/a,numita
m;ntuire a su8letului0 la reenirea asupra promisiunii0 mocne/te0 st" la p;nd"0 /i n"zuie/ti s",i treze/ti o
attritio !ordis , s",i ;ri groaza,n inim" la g;ndul celor ce se petrec acolo0 pentru c" se poate 8oarte
l Spaima inimii .lat&/&
D'0T'1 FAUSTUS G @.:
%ine ca tu s" 8i auzit c" prin ea0 prin groaza asta0 omul poate aLunge la a/a,zisa 8ericire cereasc"'
;ng"duie,mi s",i spun c" asta,i o teologie cu totul /i cu totul perimat"' Teoria poc"inei e0 /tiini8ic
or%ind0 dep"/it"' Ce s,a doedit a 8i necesar" e !ontritio
,
, autentica /i reala c"in" protestant" ;n 8aa
p"catului0 care nu ;nseamn" numai isp"/irea prin team"0 dup" r;nduiala %isericeasc"0 ci conersiunea
l"untric"0 religioas" C /i ;ntrea%",te pe tine ;nsui dac" e/ti capa%il de a/a cea0 m;ndria ta a aea
griL" s",i r"spund"' Cu c;t a trece timpul0 cu at;t te ei simi mai puin ;n stare /i mai puin dispus s"
consimi la !ontritio, cu,at;t mai mult cu c;t e)istena e)traagant" ce,o ei duce a 8i un mare r"s8"0
/i din el nu g"se/ti a/a0 cu una cu dou"0 drumul ;napoi ;n mediocritatea salutar"' De aceea0 8ie zis ;ntru
lini/tirea ta0 nici iadul nu,i a o8eri cea esenialmente nou C nimic cu care s" nu 8ii mai mult sau
mai puin deprins0 cu care s" ai m;ndria de a 8i deprins' #n8ernul nu este0 ;n 8ond0 dec;t o prelungire a
e)istenei e)traagante' ;n dou" cuinteD chintesena sau0 dac" rei0 hazul lui e c" locatarilor nu le e
l"sat" alegerea dec;t ;ntre 8rigul in8init /i in8inita dogoare0 ;n stare s" topeasc" /i granitul C ei 8ug
necontenit0 url;nd0 dintr,o parte ;ntr,alta0 pentru ca aLun/i la una0 cealalt" s" li se par" %alsam ceresc0
dar deine imediat0 ;n cea mai in8ernal" accepie a cu;ntului0 a%solut intolera%il"' =)cesiul acesta
tre%uie s" 8ie cea pe gustul t"u'
*u9 Chiar /i e' A/ rea ;ns"0 ;n preala%il0 s" " prein ;mpotria unui sentiment de prea mare siguran"
pe care,l mani8estai ;n ceea ce m" prie/te' O anume super8icialitate a teologiei dumneaoastr" ,ar
putea induce ;n eroare' V" %izuii pe 8aptul c" orgoliul meu m,ar putea ;mpiedica de la necesara c"in"
;ntru m;ntuire0 dar nu inei seama c" e)ist" si o m;ridrie a c"inei' C"ina lui Cain0 care aea neclintita
coningere c" p"catul s";i era prea mare ca s",i poat" 8i reodat" iertat' 0ontritio lipsit" de orice
speran"0 de orice credin" ;n posi%ilitatea unei ;ndur"ri0 a unei iert"ri0 neclintita coningere a
p"c"tosului c" a ;ntrecut orice m"sur" /i c" nici nes8;rsita %un"tate nu,i de aLuns s",i 8ac" iertat p"catul
C a%ia aceasta,i
i C"in" .lat/&
@.? G T"oas Mann
ade"rata c"in"0 /i " 8ac atent asupra 8aptului c" se a8l" ;n imediata ecin"tate a m;ntuirii /i c" ;n
ochii nes8;r/itei %un"t"i e una dintre cele mai irezisti%ile' Tre%uie s"Bad,mitei c" p"c"tosul %anal0 de
toate zilele0 o8er" prea puin interes ;ndur"rii' ;n cazul lui0 elanul actului de graie e destul de modest0 e
mai mult un gest de rutin"' Mediocritatea n,are statut teologic' $"c"to/enia0 p"c"to/enia iremedia%il"0
p;n" la a,/i 8ace omul s" dispere de8initi ;n ce prie/te m;ntuirea sa0 e0 ;ntr,ade"r0 calea teologic"
spre m;ntuire'
*l9 NmechereF Ni de unde s" ai%" un de,alde tine simplista neino"ie0 naia sinceritate a dezn"deLdii0
care ar 8i condiia preala%il" /i necesar" pentru aceast" cale 8"r" de n"deLde spre m;ntuire Q Tu nu
pricepi0 c" a specula cu %un" /tiin" 8armecul e)ercitat asupra %un"t"ii de,un mare p"cat ;mpiedic"0
p;n" ;n a%solut0 ;n8"ptuirea actului de graie Q
*u9 Ni totu/i0 de a%ia prin acest non $lus ultra e)istena dramatic,teologic" poate aLunge la paro)ism0
adic"D la cea mai tic"loas" ino"ie0 /i prin aceasta la suprema /i a%solut irezisti%ila proocare a
ne"rmuritei %un"t"i'
*l9 2u,i r"u deloc' ;ntr,ade"r ingenios' Ni,acum ;i oi spune c" tocmai capete de soiul t"u alc"tuiesc
populaia iadului' 2u,i chiar at;t de lesne s" p"trunzi ;n elE am 8i su8erit de mult de criz" de spaiu0 dac"
ar 8i putut p"trunde acolo ni/te Stani /i (raniBoarecari' Dar tu0 tip teologic prin e)celen"0 ra8inat /i
spumos0 dedat la speculaii asupra speculaiei pentru c" ai speculaia,n s;nge0 mo/tenit" de la tat"lBt"u
C ai 8i de dat dracului0 de n,ai 8i dinainte al dracului'
Ni pe c;nd spunea or%ele astea0 chiar /i cea mai dereme0 indiidul se schim%" iar"/i0 a/a cum 8ac
noriiE p"rea c" nici el nu,/i d" seama D riu mai /edea pe %raul canapelei din 8aa mea0 ci din nou ;n
col0 un pro)enet0 un pe/te cu /apc"0 Bcu ochii ;nro/ii' Ni ;mi spune0 cu oce lent"0 nazal"0 de actorD
C ;i a 8i0 desigur0 agrea%il s,aLungem0 ;n 8ine la cap"t0 la concluzie' Ti,am consacrat destul timp /i
r"gaz s" discut"m trea%a p;n" la s8;r/it C /i trag n"deLde c" recuno/ti asta' De altminteri e/ti unB caz
interesant0 /i,o m"rturisesc %ucuros' Am 8ost0 Bdin capul locului0 cu ochii pe tine0 i,am p;ndit capul
ager0 tru8a/0 e)celentul t"u inge8niu, des"<r/ita ta eoria& Te,a;i pus s",nei /tiina
D'0T'1 FAUSTUS G @.+
diin"0 dup" cum i se n"z"rise ;n ;n8umurarea ta0 dar n,a trecut mult /i n,ai mai rut s" te intitulezi
teolog0 ci ai z<rlit S8;ntaB Scriptur" su% lai" /i n,ai mai rut s" /tii dec;t de,ale muzicii #iguris,
!"ara!teribus /i in!antatationi8bus, ceea ce ne,a pl"cut nespus' C"ci ;n tru8ia ta r;neai la elementar0 /i
g;ndeai s" i,l ;nsu/e/ti ;n 8orma ;n care ;i p"rea mai nimerit"0 de,aBcolo deB unde raLa alge%ric" se
cunun" cu inteligena /i cu socoteala0 cu toate c" se ridic"0 totodat"0 cu mult" temeritate0 ;mpotria
raiunii /i a cumineniei' Dar nu /tiam noi oare0 dintotdeauna0 c" prea e/ti Bde/tept /i receB/i pur pentru
elementar0 /i nu /tiam noi c" din pricina asta te nec"Le/ti /i te plictise/ti cumplit cu ru/inoasa,i
de/ept"ciune Q Ni,atunci0 cu sirguin" /i rednicie0 amB potriit lucrurile ;n a/a 8el ca s" pici ;n %raele
noastre0 adic" ale minusculilor0 ale =smeraldei0 s",i capei acolo iluminarea0 acel a$"rodisia!u al
creierului pe care cu,at;ta disperare ;l cereau /i trupul0 /i su8letul0 si spiritul t"u' $e scurt0 ;ntre noi nu,i
neoie nici de,o r"sp;ntie de patru drumuri0 ca,n codrul de la Spessart0 /i nici de cercul 8ermecat' 2oi
am ;ncheiat un contract0 o a8acere C ai isc"lit cu s;ngele t"u /i ni te,ai 8"g"duit nou" /i te,ai %otezat ;n
legea noastr" C izita mea de,acum are drept rost con8irmarea0 /i,at;t' Ai c"p"tat de la noi timp0 timp
genial0 ;n"l"tor0 dou"zeci /i patru de ani %"tui pe muchie0 ab dato re!essi, pe care i,i punem drept
limit"' Odat" trecui0 ;mplinii0 ceea ce nu,i de pre"zut0 pentru c" at;ta timp e /i el o eternitate C ei
8i luat' #n schim%0 p;n" atunci0 ;i om 8i ;n toate supu/i /i ascult"tori0 /i te ei %ucura deB in8ern0 de te
ei lep"da de tot ce,i 8"ptur" ie0 de toate ostile cere/ti /i de toi oamenii0 pentru c" a/a tre%uie'
*u J;nLunghiat de o su8lare ;ngrozitor de receKD Cum Q Asta,i cea nou' Ce,nseamn" clauza asta Q
*l9 Renunare ;nseamn"' Ce altB s",nsemne Q Crezi c" numai pe cuhni s"l"/luie/te gelozia0 iar ;n
str"8unduri nu Q A noastr" e/ti0 8"ptur" aleas" /i creatoare0 cu noi e/ti legat /i cununat' 1 iu%i nu i,e
;ng"duitF
*u Jtre%uind ;ntr,ade"r s" r;dKD N" nu iu%esc QF S"rmane diaolF Vrei oare s" con8irmi 8aima propriei
tale prostii /i cu m;na ta s",i at;rni zurg"l"i0 ca unei m;e0 de c<i s",i ;ntemeiezi a8aceri /i conenii
pe o noiune at;t
5 De c;nd te,ai retras ;n singur"tate .lat/&
@.. G T"oas Mann
de ductil"0 at;t de ;n/el"toare ca iu%irea Q $usu,/i,a diao,lu,n g;nd s" prohi%e oluptatea Q Dac" nu
rea0B ar tre%ui s" ra%de simpatia0 %a chiar /i !aritas, altminteri se p"c"le/te0 cum st" scris la S!ri$tur%&
Cele ce mi le,am adus pe capB/i pentru care susii c",i s;nt 8"g"duit C unde ;/i au oare izorul0 spune,
mi0 dac" nu ;n dragoste0 8ie ea chiar0 cu ;ng"duina Domnului0 otr"it" de tine Q $actul care0 dup" spusa
ta0 ne leag" are /i el a 8ace cu dragostea0 zezecule' $retinzi c" eu am rut,o /i c" de dragul operei m,
am dus ;n codru0 la r"sp;ntie de patru drumuri' Dar se spune0 nu,i a/a0 c" opera ;ns"/i are de,a 8ace cu
dragostea' *l Jr;z;nd pe nasKD Do0 re0 miF 2,aea griL"0 la mine nu prind /iretlicurile tale psihologice
cum n,au prins nici cele teologice F $sihologia C Doamne0 Dumnezeule0 mai e/ti ;nc" la psihologie Q
$"i "sta,i secolul al nou"sprezecelea0 /i %urghez0 /i de proast" calitate pe deasupra F =poca noasBtr",i
s"tul" p;n" peste cap0 n,o s" treac" mult /i oamenii or s" ad" ro/u numai c;nd i se a pomeni numele0
iar cel ce,ncurc" iaa sco;ndu,i ;n cale psihologia se a trezi cu una zdra"n" peste sc"r;rlie' Tr"im
remuri0 dragul meu0 care nu admit s" 8ie /icanate cu psihologie''' Astea 8ie zise ;n treac"t' Condiia
mea a 8ost limpede /i 8"r" ocol0 determinat" de zelul legitim al in8ernului' Ai,e interzis" iu%irea0 pentru
c" ;nc"lze/te' Viata ta tre%uie s" 8ie rece C de aceea n,ai oie s" iu%e/ti pe nimeni' Ce,i ;nchipui
oare Q #luminarea ;i las" puterile spirituale a%solut intacte0 %a chiar i le stimuleaz" uneori0 ;nc;t aLung
la clariziuni e)tatice C /i de unde s" 8ie stoarse0 la urma urmelor0 dac" nu din scumpul t"u su8let /i
din nepreuita,i ia" sentimental" Q O deta/are general" a ieii tale /i a raporturilor tale cu oamenii e
;n 8irea lucrurilor C mai mult0 e cui%"rit" ;n 8irea ta0 noi s;ntem departe de Q,i impune cea nou0
minusculii nu 8ac nimic nou0 nu 8ac din tine altcea0 ei accentueaz" /i e)agereaz" ingenios /i spiritual
tot ceea ce e/ti tu' R"ceala0 la tine0 nu,i oare un antecedent0 precum migrena patern" din care aeau s"
se nasc" durerile micuei sirene Q Rece te rem0 pentru c" dogoarea 8l"c"rilor creaiei a%ia,a%ia s,
aLung" s" te,ncing" ;ntru creaie' ;n s;hul ei ;i ei g"si re8ugiul pentru r"ceala ieii tale'''
l Dragostea Jtn sens cre/tinK .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @.-
*u9 Ni din p;rLol0 ;napoi la gheat"' S,ar p"rea c",i un i8ern anticipat0 ceea ce,mi preg"tii ;nc" pe
p"m;nt'
*l9 =ste o e)istent" e)traagant"0 unic"0 pe m"sura inui spirit m;ndru' Tru8ia ta nu a admite0 pro%a%il0
niciodat" s,o schim%e pe una %anal"' (atem palma Q Vei aea parte de,o iat" de om c;t o eternitate0
plin" de Ereaii' C;nd nisipul din clepsidr" se a 8i scurs0 a mea a 8i puterea de,a m;nui 8"ptura aleas"0
creatoare0 oi porunci /i,or;ndui0 oi 8ace /i oi drege ;n 8elul meu /i dup" gustul aeu C cu ori/ice0
trup sau su8let0 carne0 sau singe0 sau aere0 ;n ecii ecilor'''
#ar m" n"p"di ori%ila grea"0 care m" apucase /i mai lereme0 /i m" zg;l;i0 o dat" cu alul de 8rig
deenit gla,ial0 ce iradia dinspre pro)enetul cu pantaloni str;n/i pe capse' ;mi pierdui 8irea din cauza
unui dego%t teri%il0 ca un le/in' Ni,atunci auzii glasul lui Schild!napp0 care /edea tihnit ;n colul
canapelei /i,mi spunea D
C Fire/te c" n,ai pierdut mare lucru' Gioali, dou" Liese de %iliard0 c;te,un pahar de marsala si0 cum
%urt",erde ai no/tri n,aeau trea%"0 au trecut ii governo prin ciur /i prin d;rmon'
Nedeam ;m%r"cat tot ;n hainele mele de ar"0 l;ng" amp"0 iar pe genunchi0 cartea cre/tinuluiF ;n
indignarea lea se ede trea%a c",l izgonisem pe pro)enet /i ;mi dusesem hainele ;nd"r"t ;n camera de
al"turi0 ;nainte de itoarcerea prietenului meu' Alt" e)plicaie nu poate 8i'
OOV#
= o consolare s",mi pot spune c" nu mie mi,ar putea put" cititorul lungimea e)traordinar" a capitolului
pre,ient0 care dep"/e/te considera%il chiar /i ;ngriLor"torul num"r de pagini alB celui despre con8erinele
lui >retz,schmar' A%uzul n,are leg"tur" cu r"spunderea mea de autor si n,ar tre%ui s" m" preocupe'
2ici un considerent are s"I ai%" ;n edere menaLarea capacit"ii de recepie a pu%licului C suscepti%il"
de o%oseal"0 desigur C nu rh,ar 8i putut determina s" supun manuscrisul lui Adrian unei redact"ri
8acile0 s" diizez adic" HdialogulI Js" se remarce
Dezgust .#r&/& 5 Riare .iu/&
@-P G T"oas Mann
ghilimelele de protest ;n care ;ncadrez cu;ntul0 8"r" ca de alt8el s",mi ascund c" ele nu,i pot ;nl"tura
dec;t ;n parte oroareaK C aceast" conor%ire0 zic0 s" o diluez ;n paragra8e numerotate' Aeam datoria
s" redau cu ;ndurerat" pietate un lucru dat0 s",t transpun de pe h;rtia de note a lui Adrian ;n
manuscrisul meu0 /i am 8"cut asta nu numai cu;nt cu cu;nt ci0 pot spune DBliter" cu liter" C l"s;nd
uneori condeiul din m;n"0 ;ntrerup;ndu,m" ca s" prind puteri0 s" m" plim% prin odaie ;mpo"rat de
g;ndun sau0 cu m;inile ;mpreunate pe 8runte0 s" m" arunc pe dian0 a/a c" ;ntr,ade"r0 oricit ar suna de
%izar0 un capitol pe care nu tre%uia dec;t s",l copiez0 n,a putut 8i scris de m;na mea uneori tremur"toare
mai repede dec;t at;tea altele ela%orate de mine'
O transcriere la care participi cu sentimente /i g;nduri este o realitate Jcel puin pentru mineE dar /i
monseniorul 3interp8ortner este de aceea/i p"rereK0 o ocupaie tot at;t de intens"0 tot at;t de
;ndelungat"0 ca /i a/ternerea pe h;rtie a propriilor tale g;nduri0 /i tot a/a cum l< unele pasaLe cititorul ar
8i putut su%estima num"rul de zile /i de s"pt"m;ni consacrate istorisirii ieii r"posatului meu prieten0
la 8el /i de ast" dat" el m" poate socoti ;nc" departe ;n urma momentului ;n care scriu aceste r;nduri'
Chiar dac" pedanteria mea l,ar 8ace s" sur;d"0 consider util s",i ar"t c" s,a scurs aproape un an de zile
de c;nd am ;nceput aceste ;nsemn"ri /i c"0 o dat" cu s8;r/itul ultimului capitol0 am intrat ;n aprilie
5-66'
Fire/te0 ;neleg prin aceasta data la care ;mi des8"/or actiitatea C nu aceea p;n" la care am aLuns cu
poestirea mea0 adic" toamna lui 5-5@0 dou"zeci de luni ;nainte de iz%ucnirea r"z%oiului trecut0 c;nd
Adrian se ;ntorsese cu Riidiger Schild!napp de la $alestrina la Munchen /i se instalase singur0 ;ntr,o
pensiune pentru str"ini din cartierul SchTa%ing JH$ensiunea 7isellaIK' 2u /tiu de ce s;nt at;t de
o%sedat de aceast" du%l" cronologie /i de ce m" simt tentat s" atrag atenia asupra eiD cea personal" /i
cea o%iecti"0 timpul ;n careeolueaz" naratorul /i cel ;n care se petrece naraiunea' = /i asta o stranie
;ntret"iere a dou" epoci ;n des8"/urareaBlor0 sortite de altminteri s" se ;nt;lneasc" ;ntr,o %un" zi cu o a
treiaD anume cu aceea considerat" de cititor propice s" primeasc" relatarea mea0 a/a c" el a aea a
8ace cu o tripl" cronologie D a sa proprie0 aceea a cronicarului /i cea istoric"'
D'0T'1 FAUSTUS G @-5
2u reau s" m" pierd ;n speculaii care0 chiar /i ;n ochii mei0 poart" pecetea inutilit"ii0 ci reau numai
s" adaug c" termenul HistoricI se potrie/te cu o mult mai sum%r" ehemen" timpului ;n care scriu
dec;t celui despre care scriu'B ;n zilele din urm" au aut loc lupte cr;ncene pentru Odesa0 o %"t"lie
s;ngeroas"0 cu mari pierderi0 terminat" cu c"derea ;n m;inile ru/ilor a 8aimosului ora/ de pe malul
M"rii 2egre0 8ire/te ;ns"0 8"r" ca inamicul s" 8i putut st;nLeni operaiile noastre de desprindere' Cu
siguran" c" el n,o s" reu/easc" nici la Seastopol0 alt z"log pe care du/manul0 "ditBsuperior
numerice/te acum0 ar p"rea c" rea s" ni,l smulg"0 8iltre timp0 spaima st;rnit" de atacurile aeriene
aproape zilnice asupra 8ort"reei =uropa0 complet ;mpresurat"0 ;ntrece orice m"sur"' Muli dintre ace/ti
mon/tri aduc"tori de distrugeri din ce ;n ce mai mari cad Lert8" eroicei noastre ap"r"ri0 dar la ce %un Q
=i ;ntunec" literalmente cu miile cerul continentului cu,at;ta ;ndr"zneal" uni8icat0 /i ora/ele noastre se
pr"%u/esc ;n ruine unul dup" altul' LeipBzigul0 care Loac" un roi at;t de important ;n dezoltarea
l"untric" a lui Leer!uhn0 ;n tragedia ieii lui0 a 8ost loit0 recent0 cu toat" putereaD renumitul s"u
cartier editorial este C a/a mi se spune C un morman de d"r;m"turi /i un incomensura%il patrimoniu
literar /i utilitar a c"zut prad" distrugerii C pierdere dintre cele mai grele nu numai pentru noi
germanii0 ci ;n general pentru toat" lumea iu%itoare de cultur" care ;ns"0 or%it" sau cu %un" /tiin" C
nu ;ndr"znesc s" m" pronun C pare s" le accepte ca pe un r"u necesar'
Da0 team" mi,e c" ne a duce la pieire 8aptul c" o 8unest" inspiraie politic" ne,a pus ;n con8lict cu
puterea cu cea mai mareB populaie0 animat" totodat" de un spirit reoluionar /i dispun;nd ;n acela/i
timp de cea mai 8ormida%il" capacitate de producie0 C /i s,ar p"rea chiar c" aceast" ma/in" de
producie american" nu are neoie nici m"car s" lucreze la turaie ma)im" ca s" ne poat" cople/i su% o
mas" zdro%itoare de material de r"z%oi' C" democraiile mole/ite s;nt ;n stare0 totu/i0 s" 8ac" uz de
aceste miLloace ;nsp"im<nt"toare0 este o constatare ce ne uluie/te0 prooac" un 8enomen de
dezmeticire care0 zi de zi0 ne /tir%e/te c;te puin din coningerea eronat" c" r"z%oiul esteBo prerogati"
german" /i c" ;n arta 8orei ceilali ar tre%ui s" se doedeasc" ni/te diletani0 ni/te
@-@ G T"oas Mann
ageamii' Am ;nceput Jnici monseniorul 3interp8ortner0 nici eu nu mai constituim e)cepii su% acest
raportK0 s" ne a/tept"m la a%solut orice din partea tehnicii de r"z%oi an,glo,sa)one /i tensiunea inaziei
cre/teD atacul citadelei noastre europene0 din toate p"rile0 cu material superior ;n toate priinele0 cu
milioane de soldai C sau0 ;n loc de citadel"0 s" spun mai %ine D ;n ;nchisoareaB noastr"0 s" spunD azilul
nostru de alienai Q C este a/teptat0 /i numai cele mai impresionante descrieri ale m"surilor luate
;mpotria de%arc"rii inamice0 ce par ;ntr,ade"r s" 8ie 8ormida%ile C m"suri destinate s" ne pun" la
ad"post0 pe noi /i continentul nostru0 de pierderea actualilor nost8i conduc"tori C0 numai aceste
descrieri mai pot o8eri o contrapondere psihic" groazei generale ;n 8aa celor ce ne a/teapt"'
Desigur0 timpul c;nd scriu se a8la su% imperiul unui a;nt istoric de alt" aloare dec;t cel despre care
scriu0 timpul lui Adrian0 ce l,a purtat numai p;n" ;n pragul incredi%ilei noastre epoci0 /i am sentimentul
c,ar tre%ui s" i se strige0 c,ar tre%ui s" li se strige tuturor celor ce nu mai s;nt al"turi de noi0 /i n,au 8ost
niciodat" al"turi de noi0 c;nd toate astea au ;nceput0 un H(ine de oiFI0 s" li se strige din toat" inima
HOdihnii," ;n pace FI' = o mare m;ng;iere pentru mine c" Adrian a 8ost cruat de a tr"i ;n zilele
noastre /i 8aptul c" s;nt con/tient0 c" pot 8i con/tient de lucrul acesta m" 8ace s" ;ndur %ucuros
groz"iile timpului ;n care eu continui s" d"inuiesc' M" simt ca /i cum a/ tr"i /i lupta pentru el0 ;n
locul lui0 ca /i cum eu a/ purta poara de care umerii lui au 8ost cruai0B;ntr,un cu;nt0 ca /i cum i,a/
8ace un sericiu prietenesc sBcutindu,l de a tr"iE /i aceast" idee0 oric;t de 8antasmagoric" /i de stupid" ar
8i ea0 ;mi 8ace %ine0 ;mi m"gule/te dorina dintotdeauna0 de a,i 8i util0 de a,l aLuta0 de a,l ocroti C
aceast" neoie0 at;t de modest ;mplinit"0 ;n cursul ieii lui'
$entru mine r"m;ne demn de remarcat 8aptul c" Adrian n,a locuit ;n pensiunea din cartierul SchTa%ing
dec;t puine zile /i c" n,a 8"cut nici o ;ncercare de a,/i g"si ;n ora/ o locuin" conena%il"0 permanent"'
Schildl%iapp scrisese ;nc" din #talia 8ostei sale gazde din Amalien,strasse /i o%inuse din nou echea
lui locuin"' Adrian nici g;nd n,aea s" se ;ntoarc" la doamna senator Rodde0 /i
D'0T'1 FAUSTUS G @-*
nici s" r"m;n" ;n Miinchen' 3ot"r;rile lui p"reau s" 8i 8ost ;ndelung chi%zuite0 ;n t"cere C /i anume
p;n" ;ntr,at;ta0 ;nc;t nici n,a mai 8"cut m"car o c"l"torie preliminar" la $8ei88ering0 l;ng" Saldshut0 s"
reia leg"turile /i s" se ;noiasc"0 ci s,a mulumit cu o simpl" conor%ire tele8onic"0 /i ;nc" una destul
de scurt"' A chemat de la H$ensiunea 7isellaI0 casa SchTeigestill0 /i i,a r"spuns chiar Fr<u =lseE s,a
prezentat ca unul dintre cei doi %icicli/ti c"rora ea le ;ng"duise odat" s" iziteze casa /i gospod"ria /i
;ntre%" dac" /i cu ce pre ar 8i dispus" s",i ;nchirieze un dormitor la catul de sus /i ca odaie de lucru
camera stareului de la catul de LosF Doamna SchTeigestill spuse c" aB8i)a mai t;rziu preul0 incluz;nd
/i masa /i sericiul0 pre ce se doedi a 8i 8oarte conena%ilE ;nt;i ru s" a8le despre care dintre cei doi
izitatori de pe remuri era or%a0 de scriitor sau de muzician /i dup" ce i se r"spunse c" e muzicianul0
;ncerc"0 izi%il0 s",/i rememoreze impresiile de,atunaT8ei 8"cu unele o%ieciuni interlocutorului0 dar
numai ;n propriul s"u interes0 din punctul lui de edere C de alt8el /i asta numai de 8orm"0 pentru c"0
spunea Fr<u =lse0 el tre%uie s" /tie mai %ine ce,i conine si ce nu' =i0 8amilia SchTeigestill0 mai
spunea 8emeia0 nu ;nchiriau ;n mod curent0 de dragul c;/tigului0 ci primeau ocazional0 ca s" zic" a/a0 de
la caz la c<z0 c;te un oaspete0 cu pensiuneE asta ar 8iB putut domnii s" ;neleag" ;nc" de atunci0 din ce le
poestise ea0 /i dac" interlocutorul intra ;n categoria acestora0 r"m;ne< ;n seama lui s" hot"rasc"' La ei
a 8i destul de lini/tit /i de monoton0 de alt8el /i destul de primiti ;n ce prie/te con8ortulD %aie nu
aeau0 nici S'C'0 ;n locul lor e)ista cea cam rustic0 undea ;n curte0 /i chiar se minuna c" un domn
care0 dac" a ;neles %ine0 n,are nici treizeci de ani /i se ocup" cu artele0 oia s" se instaleze la ar"0 at;t
de departe de localurile de cultur",' $oate c" a se 0B0minunaI n,ar 8i cu;ntul potriit0 nu intra ;n 8elul ei
de a 8i0 /i nici ;n al %"r%atului ei0 s" se minuneze0 /i dac" tocmai asta e ceea ce caut" interlocutorul0
pentru c"0 ;ntr,ade"r0 cei mai muli prea se minuneaz" de toate celea0 atunci poate 8oarte %ine s" in"'
#nterlocutorul ar tre%ui s" chi%,zuiasc"0 mai ales c" Ma)0 %"r%atul ei0 /i chiar si d;nsa0 ineau ca
raporturile de 8elul acestora s" nu 8ie izor;te dintr,un simplu capriciu0 la care s" renune dup" scurt"
reme0 ci s" 8ie g;ndite pentru o anumit" %ucat" de reme0 nu,i a/a0 nu,i drept Q /i a/a mai departe'
@-6 G T"oas Mann
Venea s" r"m;n"0 r"spunsese Adrian0 /i de g;ndit0 se g;ndise mult' =)aminase0 ;n sinea lui0 iaa pe care
aea s,o duc"0 o socotea potriit"0 ;i pl"cea' Cu preul0 o sut" dou"zeci de m"rci pe lun"0 era de acord'
Alegerea dormitorului0 sus0 o l"sa m seama ei0 /i se %ucura de pe acum de odaia stareului' $este trei
zile aea s" se instaleze'
Ni a/a s,a /i ;nt;mplat' Adrian a 8olosit scurta sa /edere ;n ora/ ca s" se ;neleag" cu un copist0 ce,i
8useseB recomandat Jcred c" de >retzschmar ;i 8usese recomandatK primul 8agotist al orchestrei
Rap8enstosser0 ;l chema 7riepen!erl0 /i mai scotea c;ia %ani cu aceast" ocupaie accesorie C /i,i l"s"
o parte din partitura la Lov'e's Labour's Lost& La $alestnna0 Leer!uhn nu terminase complet opera0
mai aea de orchestrat la ultimele dou" acte0 nici uertura ;n 8orm" de sonat" nu era chiar pus" la
punct0 pentru c" intenia sa iniial" 8usese mult alterat" de introducerea unei teme secundare0 8oarte
8rapant"0 cu totul str"in" operei ;n sine0 Luc;nd un rol at;t de spiritual ;n repriza din allegro,ul 8inal0 ;n
a8ar" de asta0 pierduse mult timp /i osteneal" cu transcrierea indicaiilor de interpretare /i de tempi0 pe
care omisese pe pasaLe ;ntregi s" le noteze ;n timpul compunerii' De alt8el0 pentru mine era clar c" nu
;ntimpl"tor s8;r/itul /ederii lui ;n #talia nu coincidea cu terminarea operei' CXhiar dac" ar 8i urm"rit ;n
mod con/tient s" realizeze aceast" coinciden"0 ea nu s,ar 8i produs dintr,o intenie t"inuit"' =ra prea
mult omul lui se$er ide /i al impunerii sale ;n po8ida circumstanelor0 pentru a considera de dorit ca
o schim%are de decor ;n iaa sa s" se produc" simultan cu s8;r/itul actiit"ii sale de p;n" atunci' =ra
mai %ine0 de dragul continuit"ii l"untrice C chiar el spunea C s" aduc" ;n noua situaieBo r"m"/i" din
echea preocupare /i s" ;ncerce s" conceap" cea nou numai dup" ce decorul cel nou a 8i deenit ru,
tin"'
Cu %agaLul s"u0 niciodat" prea greu0 incluz;nd /i o seriet" ;n care pusese partitura0 /i cu o cad" de
cauciuc ce,i serise drept %aie /i ;n #talia0Bse urc" ;n gara Starn%erg ;ntr,unui din personalele care
opresc nu numai la Saldshut ci si0 zece minute mai t;rziu0 chiar la $8ei88ering0 inta c"l"toriei sale0
dup" ce e)pediase prin colet"rie dou"B l"zi cu c"ri /i o%iecte dierse' =ra s88rsit de octom%rie0 remea
;nc" uscat"0 dar rece /i trist"' Frunzele c"deau' Fiul
l Mereu acela/i .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G @-:
8amiliei0 7ereon0 cel cu introducerea noii ma/ini de ;mpr"/tiat gunoiul de graLd0 un t;n"r 8ermier destul
de puin ama%il0 scump la or%"0 ;ns" "dit sigur ;n priina tre%urilor sale0 ;l a/tepta pe oaspete ;n 8aa
micii g"ri0 pe capra unui !"ar a b'an!s ;nalt /i cu arcurile tari0 /i pe c;nd hamalul ;nc"rca aliza0
m;ng;ie cu ;r8ul %iciului spinarea cailor0 doi murgi musculo/i' $e drum au schim%at doar c;tea
cuinte' Adrian re"zuse ;nc" din tren dealul Rohm%uhel cu cununa sa de copaci /i oglinda cenus

ie a
iazuluiE acum ochii lui le contempla din apropiere' Cur;nd ap"ru /i casa SchTeigestill0 cu %arocul ei
m;n"sti,rescE ;n careul deschis al ogr"zii ehiculul descrise o cur%" ocolind %"tr;nul ulm din miLlocul
curii cu 8runzele c"zute acoperind ;n %un" parte %anca dimpreLur'
Fr<u SchTeigestill cu Clementine0 8iica ei0 o 8at" de ar" cu ochi c"prui0 ;n so%ru port "r"nesc st"teau
;n 8ata porii ;mpodo%ite cu armoanile %iserice/ti' Cuintele de %unBenit se pierdur" ;n l"tratul c;inelui
din lan0 care de enerare intr" cu la%ele ;n strachina dinaintea,i0 smulg;ndu,/i aproape din loc coteul
acoperit cu paie' ;n zadar ;ncercar" s",l domoleasc" /i mama0 /i 8iica0 /i 8ata de la graLd0 Saltpurgis0
enit" s" aLute la desc"rcatul %agaLului0 cu unD H3ai0 >aschperl0 stai loculuiFI strigat ;ntr,o eche
e)presie dialectal" medieal"0 p"strat" peste timpuri0 ;nsemn;nd /i HcuminteI si Hnemi/catI' C;inele
continua s" se agite ca un tur%at /i Adrian0 care o reme priise totul z;m%ind0 de departe0 se apropie
de el' F"r" s" ridice ocea0 rosti HSuso0 Suso FI0 cu o anume intonaie uimit"0 de repro/0 /i iat"
minuneaD su% in8luena doar a acestor sila%e murmurate0 calmante0 animalul se potoli aproape 8"r"
tranziie si tolera ca magicianul s" ;ntind" m;na /i s",l m;ng;ie %8;nd pe capul lui plin de cicatricele
mu/c"turilor0 ;n timp ce,/i ridica spre el ochii gal%eni plini de graitate'
C Aei curaL0 n,am ce ziceF Tot respectulF 8"cu Fr<u =lse0 pe c;nd Adrian se ;ntorcea spre u/"'
Multora le e 8ric" de do%itoc0 /i c;nd ;l apuc"0 cum a 8ost adineaori0 nici c" le,o poi luaB oamenilor ;n
nume de r"u' ;n""torul "l t;n"r din sat0 pe care l,am aut mai ;nainte la copii C maic"0 ce 8ricosF C
zicea de c;te ori eneaD HClinele "sta0 doamn" SchTeigestill0 a %"gat groaza,n mineFI
i C"ru" cu %"nci .#r&/&
@-? G T"oas Mann
C Da0 da0 r;se Adrian d;nd din cap0 /i intrar" ;n cas"0 ;n mirosul de tutun0 urcar" la catul de sus /i
gazda ;i conduse pe coridorul "ruit0 mirosind a ;nchis0B ;n dormitorul h"r"zit lui0 cu dulapul %"lat /i
cu a/ternutul stiuit ;nalt pe pat'
;i aduseser" si cea ;n plus0 un 8otoliu erde0 /i la picioarele lui0 pe du/umeaua de %rad0 ;i a/ezaser" un
coora/ 8"cut din petice' 7ereon /i Saltpurgis urcar" %agaLele ;n odaie'
Apoi0 co%or;nd0 ;ncepur" s" or%easc" despre 8elul cum a 8i serit chiria/ul /i despre modul cum ;/i
a organiza iaa0 /i o dat" aLun/i ;n odaia stareului0 cu pronunatul ei caracter patriarhal0 odaie de
mult luat" ;n st"pinire ;n 8orul s"u interior de Adrian0 continuar" discuia0 aLung;nd s" sta%ileasc"
urm"toareleD dimineaa o co8" cu ap" cald" /i o ca8ea tare ;n dormitor0 orele de mas" C Adrian n,<ea
s" ia masa cu 8amilia0 nici nu se a/teptaser" la asta0 ar 8i 8ost prea dereme pentru elE el a m;nca la
unu Lum"tate /i la opt0 mai %ine ;n odaia mare din 8a" Jsala "r"neasc"B0 cu Victoria de la Samothra!e
/i cu pianul p"tratK0 8u de p"rere Fr<u SchTeigestill0 si de altminteri ;nc"perea ;i st"tea /i a/a la
dispoziie0 oric;nd ar aea neoie' Ni ;i promise m;nc"ruri u/oare0 lapte0 ou"0 p;ine pr"Lit"0 sup" de
legume0 un %i8tec%un ;n s;nge cu spanac la pr;nz /i pe deasupra o omlet" nu prea mare cu marmelad"
de mere0 ;ntr,un cu;nt0 lucruri hr"nitoare /i totodat" potriite pentru un stomac delicat ca al lui'
C StomacuB0 domnule drag"0 de cele mai multe ori nici nu,i stomacuB0 e capuB0 capuB %elaliu /i prea
o%osit0 /i are tare mare putere asupra stomacului0Bchiar dac" "sta n,are nici un cusur0 cum se,nt;mpl" cu
r"ul de mare sau cu migrena'''
Aha0 domnuB su8er" c;teodat" de migren" Q Chiar r"u Q ("nuise ea' Se g;ndise la asta c;nd ;l "zuse0
sus ;n dormitor0 cercet;nd atent o%loanele0 cum se ;nchid /i cum s,ar putea 8ace ;ntuneric ;n odaieE
pentru c" ;ntunericul0 statul ;n ;ntuneric0 noaptea0 %ezna0 nici un 8el de lumin" care s" supere ochii0
asta,i tocmai ce tre%uie0 c;t inea mizeria de migren"0 /i un ceai tare0 acru0 cu mult" l"m;ie' Fr<u
SchTeigestill /tia /i ea ce,i aia migren"D adic" ea personal nu0 dar Ma) al ei su8erise periodic ;n
tinereeE cu anii0 r"ul disp"ruse' 2ici nu ru s,aud" de scuzele locatarului0 pentru in8irmit"ile sale /i
pentru 8aptul c" introdusese0 o
D'0T'1 FAUSTUS G @-+
dat" cu persoana sa0 ca s" zic a/a prin contra%and"0 un %olna periodic ;n cas"E doar ad"ug" D HVai0 dar
se poate QFI Fire/te0 se g;ndise din capul locului la cea de 8elul "staD dac" un om ca el ine0 de,acolo
de unde se pritoce/te cultura0 /i se sta%ile/te la $8ei88ering0 e c;t se poate de limpede c" are motiele
lui0 /i cu siguran" c",i or%a de un caz ;n care e or%a de ;nelegere0 nu,i a/a0 domnuB Leer,!iihn Q
Dar0 dac" n,o s"Bg"seasc" cultur" aici0 ;nelegere cu siguran" c" a g"si' Ni c;te toate nu mai ;ndrug"
8emeia asta cumsecade'
Um%l;nd dintr,un loc ;ntr,altul0 ;ntre ea /i Adrian s,au 8"cut atunci aranLamentele care C poate 8"r" ca
nici unul dintre ei s" se 8i a/teptat la una ca asta C aeau s",i r;nduiasc" iaa e)terioar" timp de
nou"sprezece ani' A 8ost chemat un t;mplar din sat s" m"soare0 ;n odaia stareului0 locul de l;ng" u/" /i
s" 8ac" ni/te ra8turi acolo0 pentru c"rile oaspetelui0 care s" nu 8ie ;ns" mai ;nalte dec;t echea
c"ptu/eal" de lemn care mergea p;n" la tapetul de pieleE de asemenea0 la candela%rul din taan0 ;n care
mai erau ;n8ipte mucurile lumin"rilor de cear"0 a 8ost introdus" lumina electric" C asta s,a 8"cut de
;ndat"' Cu timpul s,au mai adus /i alte modi8ic"ri ;n odaia destinat" s" ad" geneza at;tor capodopere0
azi ;nc"0 mai mult sau mai puin0 8erite de cunoa/terea /i de admiraia pu%licului' Un coor aproape c;t
toat" ;nc"perea C at; de necesar iarna C acoperi cur;nd pardoseala uzat"E /i0 pe l;ng" Lilul
Saonarola de la masa de lucru0 /i ;n a8ar" de %anca din col0 unicele o%iecte pe care te,ai 8i putut
a/eza0 ap"rur"F c;tea zile mai t;rziu0 un 8otoliu mare /i ad;nc0 pentru citit /i odihn"0 ;m%r"cat ;n
m"tase cenu/ie0 de la (ernheimer din Mtinchen0 8"r" nici o pretenie de stil0 dar Adrian nu se sinchisea
de asta0 o pies" onora%il" care0 ;mpreun" cu ta%uretul ce,i sluLea s",si in" picioarele ;ntinse0 merita
mai cur;nd numele de !"a7se8longue dec;t o%i/nuitul dian0 8iindu,i de mare 8olos posesorului timp de
aproape dou"zeci de ani'
$omenesc despre aceste achiziii Jcoorul0 8otoliulK 8"cute la $alatul Mo%ilierului din
Ma)imilliansplatz0 ;n parte cu scopul de a sta%ili c" leg"turile cu ora/ul erau ;nlesnite de numeroase
trenuri0 cele mai multe accelerate0 parcurg;nd distana ;n mai puin de o or"0 /i c"0 spre deose%ire de ce
ar 8i putut l"sa s" se ;neleag" spusele doamnei SchTeigestill0 prin sta%ilirea la $8ei88ering0 Adrian nu
@-. G T"oas Mann
se ;nmorm;ntase cu totul ;n solitudine /i nici nu rupsese contactul cu Hiaa cultural"I' Chiar /i Bc;nd se
ducea0 ;n reo sear"0 la un concert al Academiei sau al orchestrei Rap8enstosser0 sau la o reprezentaie
de oper"0 la reo recepie C se ;nt;mpla /i a/a ceaBC g"sea un tren de ;ntoarcere la ora
unsprezece'BFire/te0 atunci nu mai putea conta pe c"rua gazdelor ca s",l ia de la gar"E ;n asemenea
cazuri recurgea la un aranLament cu o 8irm" de la Saldshut unde se puteau ;nchiria tr"suri0 /i de alt8el0
;n nopi de iarn" senine ;i pl"cea s" str"%at" drumul pe Los0 de,a lungul iazului0 p;n" la 8erma adormit"0
acolo a;nd griL" s",i dea de departe un semnal lui >aschperl sau Suso Jla o asemenea or" c;inele nu
mai era ;n lanK0 ca s" nu ;nceap" a l"tra' F"cea asta cu un 8luier de metal0 pe care ;l putea regla cu un
/uru%0 /i tonurile lui superioare aeau i%raii at;t de rapide ;nc;t urechea omeneasc" nu le putea per,
cepe0 nici chiar de aproape' Dimpotri"0 timpanul c;ine,lui0 ;ntocmit cu totul alt8el0 ;l prindea cu
acuitate si de la o distan" uimitor de mare0 /i >aschperl t"cea chitic ;ndat" ce semnalul secret0 neauzit
de nimeni altul0 aLungea prin noapte p;n" la el'
Ni curiozitatea0 dar /i puterea de atracie e)ercitat" asupra multora de personalitatea rece /i rezerat" a
prietenului meu0 de timiditatea lui orgolioas"0 au 8"cut ca nu dup" mult" reme s" ;nceap" a 8i izitat
;n re8ugiul s"u c;nd de unul0 c;nd de altul dintre cunoscuii s"i din ora/' #,am l"sat lui Schild!napp
;nt;ietatea0 la care aea /i dreptul D 8ire/te c" a 8ost primul sosit s" ad" cum oB ducea Adrian ;n cui%ul
descoperit ;mpreun"0 iar mai t;rziu0 mai ales ara0 enea adesea s" stea la s8;rsit de s"pt"m;n" cu el la
$8ei88ering' O dat" au picat Rin! /; Spengler0 cu %icicletele E Adrian0 duc;ndu,se la ora/ pentru
cump"r"turi0 trecuse /i pe la Rodde0 ;n Ram%ergstrasse0 a/a c" cei doi pictori a8laser" de la 8ete c" se
;ntorsese /i unde se sta%ilise' Dup" toate pro%a%ilit"ile0 iniiatia izitei la $8ei88ering o ausese
Spengler0 pentru c" Rin!0 mai dotat ca pictor /i mai dinamic dec;t cel"lalt0 era0 su% aspect uman0 mai
puin ra8inat0 n,aea nici un 8el de a8initate cu 8irea lui Adrian0 si cu siguran" c" ;l ;nsoise pe prietenul
s"u numai ;n calitatea sa de insepara%il C un lingu/itor cum s;nt de 8elul lor austriecii0 cu Hs"ruB m;naI
/i cu acel 8"ar,nic,admirati HDoamne #suse CristoaseFI /i alteleBde soiul "sta0 la tot ce i se ar"ta0 dar
;n 8ond0B ostil' Mai,
D'0T'1 FAUSTUS G @--
mu"relile lui0 e8ectele comice scoase pe seama nasului prea lung0 a ochilor prea apropiai0 a
hipnotiz"rii ridicole i 8emeilor0 nu prindeau deloc la Adrian0 oric;t de recepti sra el la comic0 /i oric;t
de 8ericit era s" r;d"' Dar senti,aentul comicului nu suport" anitateaE /i,apoi0 acest 3in! 8aunesc aea
un 8el plicticos de a c"uta0 ;n 8iecare u;nt rostit0 un su%;neles o%scen de care s" se poat" ag"a C
manie0 care0 se edea 8oarte %ine0 nu,l ;nc;nta ;tusi de puin pe Adrian'
La 8iecare incident de 8elul acesta0 Spengler 8"cea _chii mici /i gropite ;n o%raLi0 r;z;nd cu r;sul lui
c"presc0 lin toat" inima' $ornogra8ia ;l amuza ;n sens literarE lup" opinia lui0 se)ul /i spiritul erau str;ns
legate ;ntre ele C ceea ce ;n sine nu,i deloc gre/it' Cultura lui Jnoi /tim prea %ineK0 simul s"u pentru
ra8inament0 spirit0 critic" ;/i aeau originea ;n raporturile lui accidentale /i ne8ericite cu s8era se)ual"0
;n carena sa trupeasc"0 un ade"rat ghinion0 dar temperamentul lui0 lipsa lui de pasiune ;n aceast"
priina 8"ceau ca lucrurile acestea s" nu i%" mare importan"' R;m%ind0 comenta dup" moda sporii
aceleia de cultur" estetizant" care ast"zi ni se pare at;t de pro8und dep"/it" eenimente artistice0
ultimele apariii literare0 ultimele apariii de ediii %i%lio8ile0 col,>taB %;r8elile citadine ale
MuBnchenului /i insista amuzant asupra poe/tii cu marele duce de Seimar /i dramaturgul Rich<rd
Voss0 care0 c"l"torind ;mpreun" prin munii A%ruzzi0 8useser" atacai de ni/te %andii erita%ili C ceea
ce cu siguran" c" tre%uie s" 8i 8ost regizat de c"tre Voss' Lui Adrian ;i spunea ama%ilit"i inteligente
despre c;ntecele pe ersuri de (rentano0 pe care le cump"rase /i le studiase la pian' =mise0 cu acest
prileL0 opinia c" studiul acestor c;ntece constituie o categoric" /i aproape primeLdioas" %lazareD pentru
c" nu,i a 8i deloc u/or cuia0 dup" aceea0 s" mai ;ndr"geasc" alte lucr"ri din aceea/i categorie' Ni
continu" s" spun" multe alte lucruri Ludicioase despre %lazare C priitoare ;n primul r;nd la artistul
e)igent c"ruia ea ;i poate deeni ne8ast"' $entru c"0 o dat" cu 8iecare oper" realizat"0 iaa lui deine
mai grea /i ;n cele din urm" aLunge insuporta%il"0 pentru c" aceast" %lazare de propria sa oper"0 prin
e)cepionalul creaiei /i prin toate celelalte0 corupe gustul0 duce0 tre%uie s" duc" ;n cele din urm" la
descompunere0 la irealiza%il0 la imposi%ilitatea ;n8"ptuirii' $entru artistul cu ;nsu/iri su,
*PP G T"oas Mann
perioare pro%lema ce se pune este de a se menine ;n domeniul realiza%ilului0 oric;t s,ar accentua
%lazarea0 oric;t ar simi c",l n"p"de/te dezgustul'
C" Spengler era capa%il de asemenea su%tilit"i C se datora numai carenei sale speci8ice0 8apt indicat
/iBde clipitul /i %eh"itul s"u' C Dup" ei au enit ;ntr,o zi la ceai Veannette Scheurl cu Rudi
SchTerdt8eger0 s" ad" cum s,a instalat Adrian'
Veannette /i SchTerdt8eger 8"ceau c;teodat" muzic" ;mpreun"0 8ie ;n 8aa musa8irilor %"tr;nei Madame
Scheurl0 8ie numai ei doi si cu un asemenea prileL puseser" la cale /i c"l"toria la $8ei88ering0 urm;nd ca
Rudi s" anune tele8onic izita' Dac" /i iniiatia 8usese a lui sau pornise de la Veannette nu s,a putut
sta%ili' Au aut chiar o discuie0 ;n prezena lui Adrian0 8iecare ;ncerc;nd s",si atri%uie meritul ateniei
la adresa lui' Vioiciunea impulsi" /i amuzant" a Veannettei pleda ;n 8aoarea eiD dar ideea se potriea
8oarte %ine /i cu uluitoarea 8amiliaritate a lui SchTerdt8eger' =l0 RudiWera de p"rere c"0 ;n urm" cu doi
ani0 se tutuise cu Adrian0 ;n realitate ;ns" 8aptul ausese un caracter cu totul incidental0 se petrecuse ;n
timpul carnaalului0 /i chiar /i atunci numai unilateralD din partea lui SchTerdt8eger' Acum el relua
tutuirea0 plin de ;ncredere0 /i nu renun" C de altminteri 8"r" nici un 8el de suscepti%ilitate C dec;t
dup" ce Adrian se sustrase la dou"0 trei tentatie succesie' Ni p"ru s" nu,l deranLeze c;tu/i de puin
8aptul c" Veannette Scheurl 8"cu haz 8"r" nici o reticen" de aceast" ;n8r;ngere a a8a%ilit"ii sale' 2ici o
um%r" de Len" nu trecu peste al%astrul ochilor s"i0 capa%ili s" se cu8unde cu at;ta nai" insisten"0 s"
scormoneasc" ;n ochii oricui era ;n stare s" spun" un lucru inteligent0 erudit0 ra8inat' Ni ast"zi ;nc" ;mi
;ntorc adesea g;ndul la SchTerdt8eger /i n;" ;ntre% c;t ;nelegea el din solitudinea lui Adrian /i deci din
neoile iscate de ea0 din ispitele unei asemenea singur"t"i /i dac" nu ;ncerca s",/i alori8ice talentele
sale de cuceritor sau0 ca s" m" e)prim mai pe /leau0 dac" nu ;ncerca s",l capteze' #ndiscuta%il c"
SchTerdt8eger era 8"cut s" capteze0 s" cucereasc"0 dar m,a/ teme c",l nedrept"esc dac" l,a/ socoti
numai ca atare' =ra0 ;n 8ond0 un %"iat de trea%"0 un artist0 /i n,a/ rea s" consider 8aptul c" mai t;rziu
Adrian /i cu Rudi aii aLuns ;ntr,ade"r s" se tutuiasc" /i s",/i spun" pe numele de %otez0 ca un meschin
succes al pasiunii lui SchTerdt8eger
D'0T'1 FAUSTUS G *P5
de a pl"cea0 ci a/ pre8era s",l atri%ui unei reale /i oneste cunoa/teri a alorii omului neasemuit0 s" cred
c",i era sincer deotat lui Leer!iihn /i c" acest sentiment l,a aLutat s" e)trag" din el uluitoarea0
deconcertanta lui siguran" cu care0 ;n cele din urm"0 a ;nins r"ceala /i melancolia C ictorie 8atal"0
de altminteri' C Dar0 dup" echea /i incura%ila mea deprindere0 iar anticipez'
F"r" s",/i 8i scos p"l"ria aceea mare de pe ale c"rei %oruri o oalet" 8in" c"dea p;n" pe ;r8ul nasului0
Veannette Scheurl c;nt" Mozart la pianul din salonul "r"nesc al 8amiliei SchTeigestill0 iar Rudi
SchTerdt8eger o acompanie 8luier;nd0 cu o de)teritate at;t de amuzant" ;nc;t deenea aproape comic"D
mai t;rziu l,am auzit 8"c;nd acela/i lucru la Rodde /i la Schlaginhau8en0 /i chiar el mi,a poestit cum0
copilB 8iind0 ;nc" ;nainte de a 8i ;n"at s" c;nte la ioar"0 ;ncepuse s" deprind" me/te/ugul "sta /i
reproducea 8"r" gre/eal" orice muzic" ascultat"0 oriunde ar 8i 8ost0 iar cu timpul se per8ecionase' =ra
e)traordinar C putea s" e)ecute la per8ecie un num"r de ca%aret0 impresion;nd mai mult dec;t atunci
c;nd c;nta la ioar"0 lucru pentru care aea totu/i aptitudini organice a%solut remarca%ile' Cantilena era
deose%it de agrea%il"0 inea mai mult de ioar" dec;t de 8laut0 8razarea magistral"0 /i notele mici se
succedau0 8ie staccato0 8ie legate0 niciodat"0 sau aproape niciodat" 8alse0 cu o ;nc;nt"toare precizie' ;ntr,
un cu;nt0 era e)celent0 si ;mpletirea acelei tr"s"turi /treng"re/ti care0 n,ai ce,i 8ace0 e a me/te/ugului0
cu seriozitatea artistic" st;rnea o ilaritate neo%i/nuit"' F"r" s" rei aplaudai /i r;deai0 /i chiar /i
SchTerdt8eger r;dea ca un copil0 s"lt;ndu,B/i um"rulB su% hain" /i schi;nd0 din colul %uzelor0 o mic"
grimas"'
Va s" zic"0 ace/tia au 8ost primii musa8iri ai lui Adrian la $8ei88ering' Ni cBur;nd dup" aceea am ;nceput
s" iu /i eu0 duminicile0B /i ne plim%am pe l;ng" iaz0 sau sus0 pe Rohm%uhel' 2umai ;n iarna de dup"
;ntoarcerea lui din #talia am tr"it mai departe de elE ;n 5-5*0 pe la $a/ti0 o%inusem numirea mea la
liceul din Freising0 lucru la care a contri%uit /i con8esiunea catolic" a 8amiliei mele' Am p"r"sit
>aiBsersaschem si m,am instalat0 cu neast" /i copil0 pe malul #sarului0 nn aceast" respecta%il"
localitate0 multisecular" re/edin" episcopal" unde0 a;nd leg"turi destul de lesnicioase cu capitala /i
deci si cu prietenul meu0 mi,am petrecut C cu e)cepia citora luni de
*P@ G T"oas Mann
r"z%oi C toat" iaa0 si am asistat0 cu o a8eciune chinuit"0 la zguduitoarea tragedie a ieii sale'
OOV##
Fagotistul 7riepen!erl 8"cuse trea%" 8oarte %un" cu copiatul partiturii 8a Love's Labour's Lost&
Aproape primul lucru a8lat de la Adrian c;nd ne,am re"zut a 8ost /tirea despre copia aproape
impeca%il"0 zicea el /i0 era tare %ucuros' ;mi ar"t" chiar o scrisoare primit" pe c;nd omul era la miLlocul
muncii sale epuizante /i ;n care ;/i e)prima0 inteligent0 un 8el de entuziasm ;ngriLorat pentru o%iectul
trudei sale' 2ici nu,i putea spune0 ;l in8orma 7riepen!erl pe autor0 c;t de mult ;l pasionase opera
aceasta0 prin temeritatea /i noutatea ideilor ei' 2u putea admira ;ndeaLuns su%tilitatea ra8inat" a
8acturii0 supleea ritmului0 tehnica instrument"rii0 prin care es"tura adesea complicat" a ocilor
r"m;nea totdeauna per8ect clar"0 /i ;n special 8antezia componistic" mani8estat" ;n multiple ariaiuni
la 8iecare din temeD de pild" 8elul cum utiliza muzica 8rumoas"0 /i ;n acela/i timp aproape comic"0 le,
gat" de 8igura RosBalinei0 sau e)pnm;nd0 poate0 mai degra%" disperatul sentiment ce i,l purta (iron0 ;n
elementul central al bourrQ8ul tripartit din actul 8inal0 aceast" spiritual" ;nnoire a echii 8orme de
dans 8rancez0 despre care se putea spune c" este ;n cel mai ;nalt grad ingenioas" /i supl"' Ni ad"ug"D
Acest bourri caracterizeaz" per8ect elementul arhaic0 perimat al constr;ngerilor sociale0 contrast;nd
8ermec"tor0 dar /i proocator cu HmodernulI0 cu p"rile li%ere /i arhili%Bere0 re%ele ale operei0
dispreuind p;n" /i raporturile0 leg"tura tonal" a p"rilor de8"imate ale lucr"rii0 /i0 aLuns aici0 ad"uga c"
tre%uie s",/i m"rturiseasc" teama ca nu cuma aceste zone ale partiturii0 cu tot insolitul0 cu toat"
8ronda /i erezia lor0 s" nu 8ie aproape mai accesi%ile audiiei dec;t cele ortodo)e si seere' Acestea din
urm" alunecau adesea ;ntr,o speculaie pe note0 rigid"0 mai mult cogitati" dec;t artistic"0 un mozaic de
tonuri aproape 8"r" e8icacitate muzical"0 ce,ar putea p"rea destinat mai cur;nd lecturii dec;t audiiei C
/i a/a mai departe'
Am r;s am;ndoi'
D'0T'1 FAUSTUS G *P*
C C;nd aud or%indu,se de audiieF 8"cu Adrian' Dup" mine e a%solut su8icient s" auzi cea o dat"0
/i,anume0 c;nd o concepe compozitorul'
Dup" o reme ad"ug" D
C Ca /i cum oamenii ar auzi ceea ce a auzit el atunci' S" compui ;nseamn" s" dai s",i e)ecute
orchestra Rap8enstosser un cor ;ngeresc' De altminteri consider corurile ;ngere/ti o speculaie dus" la
e)trem'
;n ce m" priea0 nu,i d"deam dreptate lui 7riepen!erl c;nd 8"cea o at;t de categoric" distincie ;ntre
elementele HarhaiceI /i cele HmoderneI ale opereiF Acestea se ;m%in"0 se ;ntrep"trund0 spuneam eu0 /i
Adrian nu contest"0 dar se ar"t" prea puin ;nclinat s" e)plice opera terminat"E p"ru mai cur;nd s" rea
s" scape de ea0 s" o ignore ca 8iind total lipsit" de interes' L"s" ;n seama mea s" "d dac" e de 8"cut
cea cu ea /i ce anume0 unde s" o trimit"0 dui s" o prezinte' Ainea mult ;ns" ca partitura s" aLung" a 8i
citit" de Sendell >retzschmar' #,o trimise la Lti%ec!0 unde %;l%;itul mai pro8esa ;nc"0 /i un an mai
t;rziu C r"z%oiul iz%ucnise C el reprezenta opera ;ntr,o ersiune german" C la care mi,am aut /i eu
contri%uia C cu rezultatul c" ;n timpul spectacolului dou" treimi din pu%lic a p"r"sit sala0 ;ntocmai
cum se spune c" se ;nt;mplase la Miinchen0 cu /ase ani ;nainte0 la premiera lui De%uss&0 cu Pelleas si
Melisande& 2umai dou" reprezentaii s,au mai dat0 /i pentru moment lucrarea n,aea s" treac" hotarul
ora/ului hanseatic de pe Trae' Critica local" s,a raliat aproape ;n unanimitate la erdictul auditoriului
pro8an /i ze8lemisi Hmuzica decimant"I promoat" de domnul >retzschmar' 2umai ;n HLu%ischer
(orsen >urierI0 un %"tr;n pro8esor de muzic"0 pe nume Vimmerthal0 desigur ast"zi de mult r"posat0
or%i despre o eroare Ludiciar" pe care timpul o a repara /i declar"0 ;n 8elul 8rancon echi /i %izar de a
potrii cuintele0 c" opera ar 8i o lucrare plin" de iitor0 de mare pro8unzime muzical" al c"rei autor
este0 desigur0 un sarcastic0 ;ns" Hd"ruit de DumnezeuI' Aceast" mi/c"toare 8ormulare0 pe care n,o mai
auzisem0 nici n,o citisem undea reodat" /i nici mai t;rziu n,aeam s,o mai ;nt;lnesc0 mi,a 8"cut cea
mai stranie impresie /i a/a cum eu n,aeam s,o uit niciodat"0 dup" cum nici pe saantul ipochimen
care se sluLise de ea n,aeam s",l uit0 tot ast8el0 cred0 nu tre%uie uitat"0 ci 8olosit" ;ntru cinstirea lui de
*P6 G T"oas Mann
c"tre posteritatea la care apelase ;mpotria colegilor s"i ;n ale scrisului0 %legi /i o%tuzi'
$e remea sosirii mele la Freising0 Adrian era preocupat de compunerea c;tora lieduri /i c;ntece0 ;n
german" /i ;n lim%i str"ine0 anume ;n englezeB/te' ;n primul r;nd0 se ;ntorsese la Silliam (la!e /i
pusese pe note un 8oarte straniu poem al acestui autor atit de drag lui0 Silent, Silent )ig"t, 8aimoasele
patru stro8e de c;te trei ersuri cu aceea/i rim" 8iecare0 ultima sun;nd destul de surprinz"torD
B>ut an "onest+o< Does itsel# destro< For a "arlot !o<&C
$entru ersurile acestea0 ;n a c"ror indecen" g"se/ti o nuan" de mister0 compozitorul a scris armonii
8oarte simple care0 ;n raport cu lim%aLul muzical al ;ntregului0 sunau mai H8alsI0 mai iritant0 mai
tul%ur"tor dec;t cele mai cutez"toare tensiuni0 te 8"ceau s" tr"ie/ti e8ecti eoluia spre monstruos a
unui acord de trison' C Silent, Silent )ig"t e scris pentru pian si oce' $e de alt" parte0 Adrian
compusese dou" imnuri de >eats0 'de to a )ig"tingale, ;n opt stro8e0 /i unul mai scurt0 'd%
elan!oliei, cu acompaniament de cartet de coarde0 ceea ce0 natural0 l"sa noiunea originar" de
acompaniament mult ;n urm" /i la un niel eident in8erior' $entru c" aici era or%a0 ;n realitate0 de o
8orm" e)trem de saant" a ariaiunii0 ;n care nici un singur sunet al ocii sau al reunuia dintre cele
patru instrumente nu era netematic' Aici0 ;ntre oci0 domne/te0 8"r" nici o ;ntrerupere o leg"tur" dintre
cele mai str;nse0 a/a c" propriu,zis nu e)ist" raporturi ;ntre melodie /i acompaniament0 ci o alternan"
continu" /i per8ect riguroas" a ocilor principale /i secundare'
S;nt %uc"i super%e C l"sate aproape ;n p"r"sire p;n" ast"zi0 din ina lim%ii' Ce mi s,a p"rut ciudat0 /i
m,a 8"cut s" z;m%esc0 a 8ost e)presia pro8und" cu care compozitorul aLunge s",/i m"rturiseasc"0 ;n
)ig"tingale, nostalgia pentru dulceaa ieii meridionale0 trezit" ;n su8letul poetului
5 T"cut"0 t"cut" noapte .engl&/& , Dar o %ucurie sincer"
Se nimice/te singur"
De dragul unei tr8e ru/inoase .engL/& * Od" c"tre o priighetoare .engL/&
D'0T'1 FAUSTUS G *P:
de c;ntecul pentru Bt"e iortal birdC
,
C de/i ;n #talia Adrian nu l"sase niciodat" s" se ;ntrez"reasc"
prea mult" gratitudine0 nici entuziasm pentru saoarea ming;ietoare a ieii ;ntr,o lume ;nsorit" care te
8ace s" uii H T"e ;eari8ness, t"e#ever, and t"e#ret C 6ere, ;"ere en sit and "ear ea!" ot"er groan &
F"r" ;ndoial" ;ns" c"0 su% aspect muzical0 tot ce putea 8i mai de pre /i mai ingenios e dez,nod"m;ntul
/i risipirea isului0 acestD
BAdieu D t"e#an!< !annot !"eat so ;ell As s"e is#ae 'd to do, de!eiving el#& Adieu D adieu D
t"<$laintive ant"e#ades
Fled is t"at usi!9 JDo I ;ake or slee$ MK C&
*
;neleg prea %ine proocarea emanat" de 8rumuseea de am8or" a acestor ode ce solicit" muzicii
;ncununareaD nu pentru a des";r/i o per8eciune C per8ecte0 ele erau deplin C ci pentru a articula cu
mai mult" putere 8armecul lor m;ndru /i melancolic0 a,l scoate ;n relie80 a da clipelor preioase ale
detaliilor o mai plin" d"inuire dec;t e ;ng"duit"Bcu;ntului /optitD clipe de o concentrat" plasticitate
cum e ;n stro8a a treia din Melan!olie pasaLul despre Bsovereign s"rine , st"p;ni de tristee oalata ;n
chiar Templul ;nc;nt"rii C de nimeni "zut"0 8ire/te0 dec;t de cel a c"rui lim%" cutez"toare a /tiut s"
strieasc" de cerul ra8inat al gurii %oa%a de strugure a olupt"ii C ceea ce e pur /i simplu str"lucit /i
de a%ia dac" mai l"sa muzicii cea Bde spus' =entual0 tot ce,ar putea 8ace ar 8i s" nu,i strice0
mulumindu,se cu o ;ng;nare lent"' Am auzit de multe ori a8irm;ndu,se c" nu e neoie ca o poezie s"
8ie %un" pentru a da un c;ntec %un' Muzica s,ar pricepe 8oarte Dine s" poleiasc" mediocritatea' A/a0 de
pild"0 irtuozitatea artistului dramatic str"luce/te mai or%itor ;n piesele proaste' Dar prea era tru8a/" /i
critic" atitudinea lui Adrian 8a" de art"0 ca s",i conin" ca lumina lui s"
5 2emuritoarea pas"re .engL/&
@ Osteneala0 8e%ra /i 8r"mtntarea C aici0 unde oamenii stau /i s,aud unul pe altul gem;nd .engl&/&
A AdioF ;nchipuirea nu poate s" tri/eze cu at;ta tndem;nare W $e ctt ;i merge 8aima c,ar 8ace,o C spiridu/ iclean' W Adio F adio F pl;ng"reul
t"u imn se spul%er" W''' W Disp"rut" e acea muzic" D HTreaz s;nt0 ori dorm QI .engL/&
6 Altarul suprem .engL/&
*P? G T"oas Mann
str"luceasc",n ;ntuneric' $reuirea spiritual" cuenit" celor pe care se simea chemat s",i eoce ;n
muzica sa tre%uia s" 8ie ;ntr,ade"r mare0 si poezia german" c"reia i s,a consacrat era chiar dintre cele
mai %une0 de/i n,aea distincia intelectual" a liricii lui >eats' ;n aceast" selecie literar" seer"0
Leer!iihn se opri la cea monumental0 la patosul pretenios0 ameitor al imnului religios de glori8icare
cu inoc"rile /i imaginile sale de maiestate /i indulgen" care o8ereau muzicii mai mult0 ;i ie/eau ;n
int;mpinare mai sincer dec;t no%leea elin" a acelor z"misliri anglo,sa)one'
Ce a ales Leer!iihn a 8ost oda lui >lopstoc!0 S%rb%toarea $ri%verii, cele%rul c;ntec despre Pi!%tura
din g%leat% /i t"ind 8oarte puin din te)t0 a scris,o pentru %ariton0 org" /i orchestr" de coarde C
zguduitoarea oper" care0 datorit" unor diriLori curaLo/i /i deotai muzicii moderne0 a aLuns s" 8ie
c;ntat" ;n timpul primului r"z%oi mondial /i c;ia ani dup" aceea ;n mai multe centre muzicale
germane0 precum si ;n =leia0 ;n adeziunea entuziast" a unei minorit"i0 dar st;rnind 8ire/te /i opoziie
ordinar"0 meschin"E /i ea0 opera aceasta0 a contri%uit0 ;n mare m"sur"0 ca destul de cur;nd0 prin anii
dou"zeci s" ;nceap" s" se 8ormeze ;n Lurul numelui prietenului meu o aureol" de glorie ezoteric"'
Vreau s" spun ;ns" lucrul urm"torD oric;t de pro8und a/ 8i 8ost mi/cat C chiar dac" nu propriu,zis
surprins C de aceast" iz%ucnire de sentiment religios0 e8ectul o%inut era cu at;t mai pur /i mai pios cu
c;t dispreuise miLloacele ie8tine Jnu 8olosea sunete de harp"0 la care0 muzica ersurilor ar 8i initat0
nici timpane ;n redarea tunetelor DomnuluiKE oric;t ;mi mergeau la inim" unele 8rumusei0 realizate
8"r" nici o recurgere la o palet" sonor" perimat"0 sau grandioasele ade"ruri ale imnului0 ca de pild"
oprimant de lenta alunecare a norului negru0 ;ndoitul H#ehoa FI pe care,l strig" tunetul Jimpresionant
pasaLFK0 c;nd H8umeg" p"durea0 nimicit"I0 acordul0 at;t de nou /i trans8igurat0 al registrului superior al
orgii cu corzile din 8inal0 c;nd diinitatea nu mai apare ;n 8urtun" dezl"nuit"0 ci e 8ream"t u/or /i se
pleac" su% Harcul p"ciiI C n,am reu/it0 atunci0 zic0 s"B"d ade"rul spiritual al operei0 dezn"deLdea /i
intenia sa tainic"0 spaima sa0 c"utind ;n laud" ;ndurare' Oare /tiam atunci de documentul pe care acum
;l cunosc /i cititorii mei0 relatarea HdialoguluiI din sala pardosit" cu piatr" Q 2umai cu aceast" condiie
m,a/ 8i putut numi ;n 8aa lui
D'0T'1 FAUSTUS G *P+
Ba $artner in <our sorro;'s <steriesC, cum st" scris odat" ;n 'de on Melan!"o#<9 numai preal;ndu,
m" de o nede8init" griL" pentru m;ntuirea su8letului s"u0 pe care i,o pur,tasem ;nc" din copil"rie0 iar nu
din o cunoa/tere real" a ade"rului ade"rat' De a%ia mai t;rziu am iz%I utit s" ;neleg0 s" "d0 ;n
S%rb%toarea $ri%verii ceea ce era eaD o Lert8" de poc"in" /i solicitare a lui DumnezeuD o oper" de
attritio !ord", creat"0 cum presupun acum cutre,mur;ndu,m"0 su% amenin"rile izitatorului ce st"ruia
;n respectarea Hh;rtiei dat" laB m;n"I'
Dar nici ;ntr,un alt sens nu ;nelesesem atunci temeiurile t"inuite0 personale /i spirituale0 ale acestei
opere 8undate pe poezia lui >lopstoc!' Ar 8i tre%uit s" 8ac o leg"tur" ;ntre ea /i conor%irile aute cu
Adrian pe remea aceea0 sau mai %ine zis ale lui cu mine0 c;nd ;mi poestea0 plin de ioiciune0 cu
multe am"nunte0 despre studii /i cercet"ri care nu,mi treziser" niciodat" curiozitatea0 r"m"seser"
totdeauna str"ine caracterului meu ;nclinat spre erudiieD emoionante ;m%og"iri ale cuno/tinelor lui
despre natur" /i cosmos0 ceea ce m" ;ndemna s",mi aduc aminte de tat"l s"u /i de mania lui ingenioas"
de a Hspecula cu elementeleI'
Celui care compusese S%rb%toarea $ri%verii nu i se potriea m"rturisirea poetului care spunea c" n,
are de g;nd Hs" se arunce ;n oceanul tuturor lumilorI /i c" nu oia altcea dec;t s" pluteasc" ;n Lurul
Hpic"turii din g"leat"I0 adic" ;n Lurul p"m;ntului0 /i s",l adore' Adrian se arunca0 8ire/te0 ;n in8initul pe
care /tiina astro8izica ;ncearc" s",l m"soare0 numai ca s" aLung" ast8el la m"suri0 ci8re0 ordini de
m"rimi 8"r" nici un raport cu omenirea /i se pierd ;n teoretic0 ;n a%stract0 ;n imaterial0 ca s" nu zic ;n
a%surd' De alt8el0 nu reau s" uitD /i Adrian ;ncepuse prin a pluti ;n Lurul Hpic"turiiI0 c"reia numele i se
potrie/te 8oarte %ine0 pentru c" e alc"tuit" ;n cea mai mare m"sur" din ap"0 din apele m"rilor0 /i Htot
din m;na Domnului picase0 c;nd 8"cuse lumeaI C ;ncepuse tot cu cercet"ri despre pic"tur" /i despre
o%scurele ei ascunzi/uri /i pre8"c"toriiE pentru c" minunile ad;ncului m"rilorB0 e)traaganele ieii din
str"8unduri0 unde nu r"z%e/te raz" de soare0 au 8ost primul lucru despre care mi,a or%it el C /i,anume
;ntr,un 8el cu totul deose%it0 minunat0 care m" /i amuza dar m" /i n"ucea0 or%ea ca /i cum ar 8i 8ost de
8a"0 ca si c;nd ar 8i "zut cu ochii lui'
*P. G T"oas Mann
2atural0 tot ce /tia el despre lucrurile astea era numai din citit0 cump"rase c"ri cu acest su%iect /i ;/i
hr"nise 8antezia cu ele D dar0 acuma0 8ie pentru ca era <t;tde pasionat0 ;nc;t asimilase admira%il
imaginile0 8ie din cine /tie ce capriciu0 se comporta ca /i cum ar 8i p"truns ;n acel mediu0 ca /i cum s,ar
8i cu8undat0 speci8ica anume unde0 ;n regiunea #nsulelor (ermude0 la c;tea mile marine de Saint
7eorge0 /i mai spunea c" toate minun"iile naturale ale a%isului i leB ar"tase un coleg0 preciz;nd c" ar 8i
8ost saant american0 c" se numea Capercailzie0 /i c" %"tuse cu el chiar un nou record de ad;ncime'
Mi,a r"mas o amintire 8oarte ie despre aceast" conor%ire' ;mi 8"cuse pl"cereD enisem la $8ei88ering
la un s8;r/it de s"pt"m;n"0 eram dup" o cin" simpl" serit" de Clementine SchTeigestill ;n odaia mare
cu pian' Apoi0 ama%il"0 8ata so%ru ;m%r"cat" ne adusese0 8iec"ruia0 ;n odaia stareului0 c;te o hal%" de
lut ars plin" cu %ere0 /i /edeam acolo 8um;nd ig"ri de 8oi Rech%auer0 u/oareB/i %une' =ra c"tre ora la
care Suso0 >aschperl adic"0 8usese scos din lan /i se plim%a li%er prin curte'
$e Adrian ;l amuza s",mi poesteasc"0 e)traordinar de e)plicit0 ;n imagini clare0 cum a intrat cu Mr'
Capercailzie ;ntr,un %atisca8 s8eric cu diametrul interior de numai un metru dou"zeci0 echipat ca un
%alon stratos8eric0 /i cum au 8ost co%or;i cu inciul asului de ;nsoire ;n apaBm"rii0 de o
;nsp"im;nt"toare ad;ncime ;n punctul acela' Fusese mai mult dec;t emoionat C cel puin pentru el
dac" nu /i pentru mentorul0 pentru ciceronele s"u0 pe care,l coninsese la aceast" aentur"0 c"ci omul0
ne8iind la prima co%or;re0 lua lucrurile mai rece' $oziia lor ;n interiorul s8erei de dou" tone numai
comod" nu 8usese0 ;n schim% ;i desp"gu%ea pentru acest neaLuns con/tiina a%solutei securit"i a
ha%itaclului lorD era o construcie per8ect etan/"0 capa%il" s" reziste unor presiuni 8antastice0 pre"zut"
cu o rezer" ampl" de o)igen0 cu tele8on0 proiectoare alimentate la ;nalt" tensiune0 8erestre de cuar
asigur;nd izi%ilitate ;n toate direciile' Cu totul /i cu totul0 au stat su% oglinda m"rii trei ore /i cea /i
timpul parc,ar 8i z%urat0 at;t de repede trecuse0 datorit" celor "zute0 ;ntr,o lume a c"rei t"cere0 a c"rei
ciud"enie 8antastic" e)plica0 Lusti8ica ;ntr,o oarecare m"sur"0 totala0 congenitala lips" de contact cu
lumea noastr"'
D'0T'1 FAUSTUS G *P-
Oricum0 8usese stranie clipa0 ;i st"tuse inima,n loc0 c;nd0 ;ntr,o diminea" la ora nou"0 u/a %lindat"0
grea de dou" sute de !ilograme0 se ;nchisese ;n urma lor /i0 ;nt;i leg"nai ;n gol de pe apor0 8ur" apoi
cu8undai ;nceti/or ;n elementul lichid' La ;nceput ;i ;nconLurase o ap" cristalin"0 luminat" de soare'
Dar lumina de sus p"trunde ;n interiorul Hpic"turii noastre din g"leat"I numai p;n" la reo cincizeci /i
/apte de metriE dup" aceea totul dispare sau0 nai %ine zis0 ;ncepe o lume nou"0 8"r" nimic comun cu
alah"0 ;n care nu te mai simi acas"0 /i ;n ea Adrian si il"uza lui au p"truns p;n" la o ad;ncime de
aproape paisprezece ori mai mare0 adic" p;n" pe la opt sute de metri0 /i au r"mas acolo cam o Lum"tate
de or"0 el 8iind sn/tient0 ;n 8iecare clip"0 c" asupra ad"postului lor se )ercit" o presiune de cinci sute de
mii de tone'
Treptat0 pe m"sur" ce co%orau0 apa luase o culoare ce,lu/ie C adic" era un ;ntuneric amestecat cu
resturi te,lace de lumin"' 7reu renuna lumina s" p"trund" mai ieparteE natura /i rostul ei era s"
lumineze0 /i chiar asta 8"cea p;n" la ultima limit"0 color;nd parc" /i mai impresionant ultimele etape
ale epuiz"rii eiD prin 8erestrele de Duar0 c"l"torii prieau acum ;ntr,un negru,al%astru greu #e descris0
compara%il poate cu orizontul sum%ru al unui er %;ntuit de iLelie' Dup" aceea0 8ire/te0 cu mult ;nainte
e a se citi pe %atimetru +:P0 apoi +?* de metri0 domnea Lur,;mpreLur un negru a%solut0 tene%re ;n care
din ecii ecilor nu p"trundea nici cea mai mic" urm" de raz" de aare a spaiului interstelar0 noapte
etern calm" /i irgin"0 are tre%uia acum s" suporte s" 8ie str"luminat" de o rutin" arti8icial"0 necosmic"0
adus" din lumea de sus'
Adrian ;mi or%i despre o%sesia pasiunii de a cunoa/te i care i,o prooca ederea a ceea ce nu mai
8usese "zut liciodat"0 a ceea ce era sortit s" nu 8ie "zut niciodat"0 a D ce nu era nici m"car de pre"zut
c" a 8i "zut reo,it"' Sentimentul de indiscreie n"scut ast8el C mai de,ra%" unul de culpa%ilitate C
nu putea 8i minimalizat cu totul0 nici compensat de patetismul /tiinei0 c"ruia tre%uie s" i se ;ng"duie s"
p"trund" c;t de departe permite priceperea' =ra ;ns" per8ect eident c" incredi%ilele e)centricit"i0
unele ;n8ior"toare0 altele grote/ti0 pe care /i le o8eriser" aici natura /i iaa0 luau 8orme /i 8izionomii ce
iu mai aeau parc" nici urm" de ;nrudire cu lumea terestr"0 p"r;nd s" 8ie din alte planete0 produsul
disimul"rii0
*5P G T"oas Mann
al ieii palpit;nd ;n ;neli/ul %eznei eterne' Sosirea unui ehicul spaial omenesc peB Marte0 sau s"
zicem mai %ine pe 8aa etern neluminat" de soare a lui Mercur0 n,ar 8i putut p"rea eentualilor locuitori
ai acelui corp HapropiatI mai senzaional" dec;t apariia aici0 Los0 a clopotului,sca,8andru capercailzian'
Curiozitatea general" cu care incomprehensi%ilele iet"i ale a%isului ;nconLuraser" ha%itaclul
musa8irilor 8usese indescripti%il" C si indescripti%il"0 de asemenea0 /i s"getarea lor n"uc" pe 8a 8eres,
trele gondoleiD mutre misterioase0 ;nne%unite din lumea organic"0 guri rapace0 8"lci 8ioroase0 ochi
telescopici0 pe/ti ca ni/te %"rcue de h;rtie0 ca ni/te seceri de argint0 cu ocnii hol%ai ;ndreptai ;n sus0
pe/ti cu aripioare ca ni/te derie0 lungi de aproape doi metriE chiar /i mon/trii ;sco/i0 tentaculari0
plutind nehot"r;i ;n oia apei0I rechinii maies,tuo/i0 polipii0 meduzele de tot 8elul p"reau s" 8i 8ost
cuprinse de o agitaie spasmodic"'
De alt8el se poate 8oarte %ine ca toi ace/ti HindigeniI ai ad;ncului s" 8i considerat musa8irulBcu
proiectoare ce co%or;se ;n str"8unduri drept un soi supradimensionat al unuia de,ai lor0 pentru c" erau
/i printre ei unii ;n stare s" ;n8"ptuiasc" ceea ce ;n8"ptuia oaspetele0 adic" s" lumineze prin propriile
puteri' Vizitatorii0 poestea Adrian0 n,au aut dec;t s" sting" lumina0 ca s" li se ;n8"i/eze un spectacol
de,un alt gen0 cu totul aparte' C;t edeai cu ochii0 %ezna m"rii era iluminat" de licurici alerg;nd ;n cerc0
8ulger;nd ca s"geile0 8os8orescena cu care erau ;nzestrai 8oarte muli dintre pe/ti0 unii pe tot corpul0
alii doar pe c;te un singur organ0 ca un 8el de lantern" electric"0 serindu,le0 pro%a%il0 nu numai ca s",
/i lumineze calea ;n noaptea etern"0 ci ca s" atrag" /iBprada sau s" transmit" chem"ri amoroase' Unii
mai mari radiau ;ntr,ade"r o lumin" al%" at;t de intens" ;nc;t ;i or%eau pe intru/i' Ochii proemineni ;n
8orm" de tiL" ai unora dintre pe/ti aeau pro%a%il rostul s" perceap"0 de la o c;t mai mare dep"rtare
posi%il"0 cele mai sla%e lic"riri de lumin"0 8ie ca aertisment0 8ie ca momeal"'
2aratorul regreta c" nici or%" nu putuse 8i s" prind" c;tea dintre aceste iet"i ale ad;ncului0 cel puin
pe cele mai necunoscute0 ca s" le aduc" la supra8a"' $entru asta ar 8i tre%uit s" dispun"0 ;n primul r;nd0
de o instalaie ;n stare s" p"streze 8ormida%ila presiune atmos8eric" ;n care erau deprinse s" tr"iasc"
trupurile lor0 mediul lor aclima,
D'0T'1 FAUSTUS G *55
tizat C aceea/i presiune0 ;nsp"im;nt"tor0 dac" te g;ndeai0 care ap"sa peBpereii gondolei' O compensau
printr,o la 8el de mare presiune interioar" ;n esuturile /i cait"ile corpului lor0 a/a c"0 la o diminuareB
de presiune dina8ar" ele tre%uiau0 ;n chip necesar0 s" e)plodeze' Unele0 din nenorocire0 a/a /i p"iser"
de la prima ;nt;lnire cu %atisca,8ul C o ondin" mare0 de culoarea c"rnii0 de o 8orm" aproape no%il" se
pulerizase ;n mii de %uc"i la simpla atingere a gondolei'''
Ni asa0 8um;ndu,ne igara0 Adrian ;mi poestea cu aerul c" e8 ;nsu/i 8usese cel ce co%or;se ;n ad;ncuri /i
c" lui ;i 8useser" ar"tate toate c;te le ;n/irase C un gen de glum" pe care0 cu un z;m%et doar schiat0 o
urm"rea cu at;ta consecen"0 ;nc;t nu m" puteam ;mpiedica0 r;z;nd /i mi,nun;ndu,ni"0 s" nu,l priesc
totu/i /i cu puin" uimire' Sur;sul lui era0 desigur0 /i e)presia tachin"nei amuzate 8a" de acea u/oar"
;mpotriire cu care ;nt;mpinam relat"rile sale /i care nu,i sc"pase neperceput"E pentru c" el cuno/tea
8oarte %ine totala mea lips" de interes pentru misterele /i misti8ic"rile de orice 8el ale naturii0 pentru
Hnatur"I ;n general0 /i ;nclinarea mea c"tre s8era 8ilologic" /i umanist"' =ident0 ;/i d"dea seama de
asta0 ceea ce ;l st;rnea /i mai mult0 /i ;l ;ndemna s" m" in" p;n" seara t;rziu cu relatarea inestigaiilor
sale sau0 cum se compl"cea s" lase impresia0 cu descoperirile din domeniul monstruozit"ilor
e)traumane /i s" se arunce0 antren;ndu,m" /i pe mine0 ;n Hoceanul tuturor lumilorI'
Aceast" trecere i,a 8ost ;nlesnit" de imaginile lui anterioare' 7rotescul insolit al ieii din ad;ncuri
cre;nd impresia c" nu mai 8ace parte din planeta noastr" 8usese unul din punctele de plecare' Un altul
8usese ;ntors"tura de 8raz" a lui >lopstoc! despre Hpic"tura din g"leat"I0 e)presie a c"rei smerenie
admira%il" era mai mult dec;t Lusti8icat" de caracterul cu totul secundar0 izolat0 de insigni8iana
o%iectului0 de poziia aproape impercepti%il" ;n marele tot0 nu numai a p"m;ntului0 ci a ;ntregului nos,
tru sistem planetar0 adic" a soarelui cu toi cei /apte satelii ai lui0 ;n ;rteLul C"ii Lactee din care 8ace
parte anume Calea Hnoastr"I Lactee C ca s" nu mai pomenim de milioanele de alte c"i' Cu;ntul
HnoastreI d" imensit"ii la care se re8er" o anumit" doz" de intimitate0 ampli8ic" ;ntr,un 8el aproape
comic noiunea de Hla tine acas"I0 con8erindu,i o e)tindere ameitoare0 iar noi tre%uie s" ne
*5@ G T"oas Mann
simim cet"enii ei0 mode/ti0 dar pu/i la ad"post' ;n acest ad"post0 ;n acest sentiment pro8und0 intim0 de
protecie0 ar p"rea c" natura ;/i impune propensiunea sa c"tre s8eric C si acesta era uri al treilea punct
al e)punerii cosmice a lui AdrianD ;n parte0 aLungea aici ;n urma straniei lui c"l"torii ;n interiorul unei
s8ere goale pe din"untru0 adic" %atisca8ul capercailzian0 ;n care susinea c" ar 8i coa%itat /i el c;tea
ore' 2oi toi tr"im0 zi de ziB0 ;ntr,o caitate s8eric"0 asta 8usese ;n""tura tras" de el0 deoarece0 cu
spaiul ga,lacteic0 ;n care undea ;ntr,un col0 mai deoparte0 ni se 8"cuse /i nou" un loc/or0 lucrurile
stau cam a/aD
Are apro)imati 8orma unui ceas de %uzunar plat0 adic" rotund /i mult mai puin ;nalt dec;t lat C un
disc0 nu incomersura%il0 dar desigur imens0 un ;rteL concentrat de mase de stele0 de grupe de stele0 de
mulimi de stele0 de stele du%le descriind or%ite eliptice una ;n Lurul celeilalte0 de zone de ne%uloase0
de ne%uloase 8os8orescente0 de ne%uloase inelare0 de a/tri ne%ulo/i /i a/a mai departe' Acest disc
seam"n" cu seciunea plan" o%inut" c;nd tai o portocal" la miLlocE Lur ;mpreLur ea este cuprins" ;ntr,o
pul%ere de alte stele0 c"reia0 de asemenea0 nu i se poate spune incomensura%il"0 dar tre%uie numit"
imens" la o 8oarte mare potent" /i ;n cuprinsul ei0 cu nenum"rate i,duri0 o%iectele sus,pomenite s;nt
ast8el r"sp;ndite0 ;nc;t ;ntreaga alc"tuire constituie o s8er"' Ad;nc ;nl"untrul acestei nes"%uit de
spaioase cait"i s8erice0 8"c;nd parte adic" din discul de 8urnicare de gr"mezi de lumi0 se a8l" cu totul
/i cu totul lipsit de important"0 greu de g"sit /i parc" nici m"car merit;nd s" 8ie pomenit0 se a8l" zic0 o
stea 8i)" ;n Lurul c"reia0 al"turi de alte toar"/e0 mai mari sau mai mici0 graiteaz" /i p"m;ntul cu
luni/oara lui' HSoareleI0 c"ruia i se cuine at;t de puin articolul de8init0 o minge de gaze cu o
temperatur" de /ase mii de grade la supra8a"0 cu un diametru de reun milion /i Lum"tate de !ilometri0
e situat 8a" de centrul seciunii plane a gala)iei la o distan" egal" cu grosimea ei0 /i,anume la treizeci
de mii de ani,lumin"'
Cultura mea general" ;mi permitea s" leg acest cu;nt0 Han,lumin"I0 de o noiune apro)imati"' =ra0 se
;nelege0 o noiune spaial"E ci;;ntul ;nsemna distana parcurs" de lumin" ;n decursul unui ;ntreg an
terestru C cu iteza care,i e proprie /i despre care nutream o ag" %"nuial"0 dar Adrian o aea ;n cap
cu precizie0 @-+ ?PP !ilometri pe
D'0T'1 FAUSTUS G *5*
secund"' A/a c" un an,lumin" aea apro)imati nou" trilioane /i Lum"tate de !ilometri0 ceea ce
;nsemna c" e)centricitatea sistemului nostru solar se ci8ra la de treizeci de mii de ori pe at;t0 iar
diametrul general al cait"ii s8erice a gala)iei noastre m"sura dou" sute de mii de ani,lumin"'
2u0 incomensura%il nu era0 clar de m"surat0 numai ast8el ;l puteai m"sura' Ce s" spui ;n 8aa unei
asemenea agresiuni ;mpotria capacit"ii de ;nelegere a minii omene/ti Q M"rturisesc c" s;nt a/a 8el
8"cut ;nc;t hiperim,posantul irealiza%il nu,mi prooac" dec;t o ridicare din umeri0 de renunare /i poate
/i de puin dispre' Admiraie ;n 8aa m"reiei0Bentuziasm pentru ea0 sentiment de cople/ire0 satis8acie
pur su8leteasc"0 8"r" ;ndoial"0 nu s;nt posi%ile dec;t ;n raporturi p"m;ntesti0 concepti%ile0 omene/ti'
$iramidele s;nt m"ree0 ;r8ul Mont,(lanc /i interiorul cupolei S8;ntului $etru s;nt m"ree0 dac" nu se
pre8er" s" se p"streze acest atri%ut numai pentru lumea moral"0 spiritual"0 pentru distincia su8leteasc"0
intelectual"' Datele creaiei cosmice nu s;nt nimic altcea dec;t un asurzitor %om%ardament asupra
inteligenei noastre0 e8ectuat cu ci8re ;mpodo%ite cu o coad" de comet" de trei duzini de zerouri /i care
or s" lase impresia c" mai au cea comun cu m"sura /i cu raiunea' 2u g"se/ti0 ;n acest monstru0
nimic ;n stare s" poat" 8i numit de semenii mei %un"tate0 8rumusee0 m"reie /i niciodat" n,am s"
;neleg osanalele ;n"late de anumite spirite ;n 8aa a/a,ziselor Hcreaiuni ale 8ui DumnezeuI0 at;ta
reme c;tB8ac parte din 8izicaBuniersal" /i s;nt suscepti%ile a 8i trans8ormate' $oate 8i considerat opera
lui Dumnezeu un 8enomen ;n 8aa c"ruia spui tot aut de %ine H=i0 /i QI ca /i HOsana FI Q Mie personal
mi se pare c" primul r"spuns e mai la locul lui dec;t al doilea0 c;nd ai ;n 8a" dou" duzini de zerouri cu
un unu ;nainte sau cu un /apte0 ceea ce la urma urmei e e)act acela/i lucru0 /i nu "d nici un moti s",
mi plec 8runtea ;n "r;n"0 prostern;ndu,m"0 ;n 8aa unui cintilion'
Caracteristic era si 8aptul c" poetul celor ;nalte0 >lop,stoc!0 se m"rginise s"I e)prime /i s" st;rneasc" o
entuziast" eneraie pentru cele p"m;ntesti0 pentru Hpic"tura din g"leat"I0 /i l"sase cintilioanele
deoparte' Cum spuneam0 compozitorul imnurilor sale0 prietenul meu Adrian0 se e)tinsese /i asupra
cintilioanelor0 dar a/ 8i nedrept dac" a/ rea s" dau impresia c" ar 8i 8"cut lucrul acesta cu o urm" de
emoie0 de em8az" m"car' Vor%ea despre aceste e)tra,
*56 G T"oas Mann
agante0 rece0 cu nep"sare0 cu o u/oar" not" de amuzament 8a "dita mea recalcitran"0 dar /i cu o
oarecare intimitate de iniiat ;n aceste raporturi0 reau s" spunD 8iciunea necurmat"0 cum c" toate
aceste cuno/tine0 nu din citite0 pe su% m;n" /i le ;nsu/ise0 ci predate de cinea0 ;n"ate0 demonstrate0
din e)perien" personal"0 aLutat oarecum /i de mentorul sus,menionat0 pro8esorul Caper,cailzie care0
a/a reie/ea0 naigase cu el nu numai ;n admci,mile apelor ci /i printre constelaii' Adrian oia s" lase
impresia c" toate astea erau Lum"tate Lum"tateD ;n"ate /i de la pro8esor0 dar0 mai mult sau mai puin0
/i din constat"ri proprii0 el susinea c" uniersul 8izicBC termenul acesta luat ;n ;nelesul lui cel mai
cuprinz"tor0 ;nglo%;nd /i cele mai ;ndep"rtate elemente0 n,ar putea 8i numit nici 8init0 dar nici in8init0
pentru c" am%ele e)presii au ;ntruc;ta un caracter static0 pe c;nd realitatea e de natur" totalmente
dinamic" C /i cosmosul0 cel puin de o %un" %ucat" de reme0 mai precis0 de o mie nou" sute milioane
de ani0 s,ar a8la ;ntr,o stare de e)tensiune 8renetic"0 adic" ;n stare de e)plozie ;n aceast" priin"0
eoluia spre ro/u a luminii proenind de la numeroase gala)ii < c"ror dep"rtare de noi este0 mai mult
sau mai puin0 cunoscut"0 nu mai permite nici o ;ndoial" C cu c;t alterarea culorii acestei lumini spre
cap"tul ro/u al spectrului este mai pronunat"0 cu at;t ne%uloasa se a8l" la o dep"rtare mai mare de noi'
= "dit c" ne%uloasele tind s" 8ug" de noi0 si la comple)ele cele mai ;ndep"rtate0 a8late la o sut" cinci,
zeci de milioane de ani,lumin"0 iteza centri8ug" este aproape egal" cu aceea dezoltat" de particulele
al8a dintr,o su%stan" radioacti"0 /i anume de dou"zeci /i cinci de mii de !ilometri pe secund"0 itez"
8a" de care aceea a unei schiLe de %om%" e)plod;nd ar aea un ritm de melc' Deci0 dac" toate
sistemele C"ii Lactee ar 8ugi unele de altele ;ntr,un tempo e)agerat la e)trem0 atunci cu;ntul He),
plozieI n,ar putea dec;t s" caracterizeze un cosmos ;n miniatur"0 ;ntr,un stadiu de dilatare0 sau nici at;t
chiar0 nici pe departe at;t' $oate c" reodat" acest uniers s" 8i 8ost static /i s" 8i aut un simplu
diametru de un miliard de ani,lumin"' ;n starea actual" a lucrurilor ;ns"0 se putea or%i0 desigur0 de
e)tensiune0 dar despre o e)tensiune constant"0 H8init"I sau Hin8init"I0 nu putea 8i or%a' Dup" c;t se
p"rea0 Capercailzie ;l putuse asigura pe Adrian doar c" suma tuturor sistemelor C"ii Lactee era de
ordinul de
D'0T'1 FAUSTUS G *5:
m"rime a sutelor de miliarde0 iar telescoapele noastre de ast"zi0 Ha%ia dac"I puteau percepe un modest
milion'
A/a a gr"it Adrian0 8um;nd /i z;m%ind' Am 8"cut atunci apel la con/tiina lui0 i,am cerut s" admit" c"
toat" r"Litoria cu ci8rece se pierd ;n neant nu putea0 era cu neputin" s" trezeasc" un sentiment de
m"reie diin"0 de ;n"lare moral"' Dac" toate astea sem"nau a cea0 atunci mai cur;nd a %azaconie
diaoleasc"'
C Recunoa/te0 i,am spus0 c" aceste enormit"i luate din uniersul 8izic nu s;nt de8el productie ;n
domeniul religiei' Ce respect /i ce ;n"lare moral" n"scut" din respect pot izor; din imaginea unui
haos incomensura%il cum e acel al uniersului e)plod;nd Q A%solut nici una F $ietate0 respect0 cuiin"
su8leteasc"0 sentiment religios s;nt posi%ile numai ;n om0 prin om0 prin limitarea la omenesc si
p"m;ntesc' Rodul lor ar tre%ui s" 8ie0 ar putea 8i0 /i a 8i0 un umanism cu nuan" religioas"0 determinat
de sentimentul pentru taina transcendent" a omului0 de con/tiina m;ndr" c" nu,i doar o 8"ptur"
pur %iologic"0 ci c" particip"0 cu o poriune esenial" a 8iinei sale0 la o lume spintual"E c" ii e dat
a%solutul0 conceptul de ade"r0 de li%ertate0 de dreptate0 c" are ;ndatorirea s" se apropie de per8eciune'
;n patetismul acesta0 ;n aceast" ;ndatorire0 ;n acest respect al omului pentru sine ;nsu/i0 se a8l" Dum,
nezeu E ;ntr,o sut" de miliarde de C"i Lactee eu0 unul0 nu,l g"sesc'
C Va s" zic"0 e/ti ;mpotria creatiunii0 mi,a r"spuns Adrian /i ;mpotriaB naturii 8izice0 originea
omului si0 \ dat" cu ea0 a spiritului s"u0 care0 ;n de8initi0 se mai a8l" /i prin alte p"ri ale cosmosului'
Creaiunea 8izic"0 acest monstru de organizare uniersal"0 este0B incontesta%il0 premisa 8enomenului
moral0 8"r" de care nu /i,ar aea %az"0 /i poate c" ar tre%ui s" numim %inele 8loarea r"ului C une +leur
du al& 6oo De! al t"u e0 la urma urmei C sau nu la urma urmei0 ;mi cer iertare0 ci ;nainte de toate'
C o %ucat" de natur" hidoas"0 ;nzestrat" cu o cot"0 nu tocmai din %el/ug dimensionat"0 de posi%ilit"i
de spiritualizare' De alt8el0 e amuzant de constatat c;t de mult ;nclin" umanismul t"u0 ca de alt8el
oricare alt umanism0 c"tre geocentris,mul medieal C eident ;n chip necesar' ;n general se consider"
c" umanismul e 8ilo/tiini8icE dar nu e0 pentru
5 Omul lui Dumnezeu .lat/&
*5? G T"oas Mann
c" nu poi considera o%iectele /tiinei drept scule ale diaolului 8"r" ca s" consideri /iB/tiina ;ns"/i la
8el' Asta ;nseamn" e mediu' =ul Mediii era geocentric /i antropocentric' (iserica0 ;n care a
supraieuit0 c;nd s,Ba ridicat ;mpotria cuno/tinelor astronomice0 ;n spirit umanist s,a ridicat0 /i le,a
a8urisit /i le,a interzis su% prete)tul cinstirii omului0 a st"ruit ;n ignoran" su% prete)tul omeniei' Vezi
%ine0 umanismul t"u e e mediu pur' =l ap"r" o cosmologie de %isericu"0 de >aisersaschern0 care duce
la astrologie0 la citirea poziiilor a/trilor0 a constelaiilor0 cu prorocirile lor de 8ericire /i de nenorocire
C 8oarte 8iresc /i pe %un" dreptateE pentru c" dependena intim" a corpurilor unui grup/or cosmic at;t
de str;nBs legat0 at;t de coerent cum e sistemul nostru solar0 raporturile lor de intim" ecin"tate0 sar ;n
ochi'
C Am mai or%it noi odat" de conLunctura astrolo,gic"0 i,am replicat eu' = mult de,atunci0 ne
plim%am pe la >uhmulde /i discutam despre muzic"' Atunci ai luat ap"rarea constelaiei'
C O ap"r /i ast"zi0 mi,a r"spuns' Se /tiau 8oarte multe pe remeaB astrologiei' Se /tiau0 sau se
%"nuiau0 lucruri la care ast"zi ;ncep s",/i ;ntoarc" priirea /i /tiina cea mai eoluat"' C" %olile0
molimile0 epidemiile au de,a 8ace cu poziia a/trilor era0 ;n remile acelea0 o certitudine intuit"' Ast"zi
am aLuns at;t de departe ;nc;t a ;nceput s" se discute dac" nu cuma germenii0 %acteriile0 organismele
care prooac" pe p"m;nt o epidemie0 s" zicem de grip"0 nu,/i au cuma o%;r/ia pe alte planete0 pe
Marte0 Vupiter sau Venus'
(olile molipsitoare0 molimile0 ca ciuma sau moartea neagr" cum i se mai zicea0 pro%a%il c" nu erau de
pe planeta asta0 mai ales c" nici iaa ;ns"/i /i ;n special ;nceputurile ei nu pe p"m;nt ;/i auseser"
originea0 ci imigraser"' Ntia din surs" 8oarte sigur"0 spunea Adrian0 proin din a/tri ecini0 ;n"luii
;ntr,o atmos8er" mult mai propice0 omi;nd mult metan /i amoniac0 ca de pild" Vupiter0 Marte /i Venus'
De la ei0 de la unul dintre ei C ;mi l"sa mie alegerea C enise odat" iaa0 purtat" de proiectile
cosmice0 sau pur /i simplu prin presiune radiat"0 /i nimerise pe neinoata noastr" planet"0 mai mult
sau mai puin steril"' 6oo Dei umanist al meu0 aceast" ;ncununare < ieii0 cu ;ndatorirea lui spre
spiritual cu tot0 nu e0 pro%a%il0Bdec;t
D'0T'1 FAUSTUS G *5+
produsul unor gaze de putre8acie ale unei constelaii ecine'''
C Floarea r"ului0 am repetat eu0 d;nd din cap'
C Ni ;n8lorind adesea ;n r"utate0 a ad"ugat el'
A/a m" tachina0 nu numai pe tema concepiei mele mai omenoase despre lume0 ci /i cu ine)plica%ilul
lui capriciu de a st"rui ;n 8iciunea unei anumite in8orm"ri personale speciale0 directeB0 asupra st"rii de
lucruri ;ntre cer /i p"m;nt' 2u /tiam0 dar ar 8i tre%uit s",mi dea prin cap0 c" aea de g;nd s" 8oloseasc"
toate astea ;ntr,o lucrare0 /i anume ;n muzica e)prim;nd cosmosul0 care,l preocupa pe remea aceea0
dup" episodul cu noile lieduri' A 8ost surprinz"toarea sim8onie sau 8antezie pentru orchestr"0 ;ntr,o
singur" parte0 compus" ;n ultimele luni ale anului 5-5* /i ;n primele ale lui 5-560 numit" Minunile
Universului C cu totul ;mpotria dorinei /i propunerii mele' M" speria 8riolitatea titlului si,i
propusesem S<$"onia !osologi!a& Dar Adrian0 z;m%ind0 persist" /i meninu cealalt" denumire0
ironic"0 pseudopatetic"0 care0 desigur0 preg"te/te mai %ine pe cunosc"tor pentru caracterul total glume0
grotesc0 chiar dac" uneori gra0 8esti0 ceremonios,mate,matic al descrierii acestei imensit"i
inimagina%ile' Muzica din Minunile Universului n,aea nimic comun cu spiritul din S%rb%toarea
$ri%verii, cu toate c"0 ;ntr,un anumit sens0 constituia0 desigur0 o preg"tire0 reau s" zic0 n,aea nimic
comun cu spiritul glori8ic"rii smerite0 /i dac" anumite indicii personale ;n scriitura muzical" nu l,ar 8i
tr"dat pe autor0 n,ai 8i crezut c" acela/i su8let le,ar 8i putut concepe pe am;ndou"' Caracterul /i
su%stana portretului orchestral al Uniersului0 duc;nd reo treizeci de minute0 e sarcasmul C un
sarcasm ce nu 8ace dec;t s" con8irme din plin opinia mea e)primat" ;n cursul conor%irii0 /i anumeD
g;ndurile despre incomensura%ilul e)trauman nu s;nt o hran" pentru pietateE o r"utate satanic"0 elogii
am%igui de 8arsor0 p"r;nd a se adresa nu numai ;nsp"im;nt"torului mecanism de orologerie uniersal"
ci /i mediului ;n care acest uniers se re8lect"0 se repet"D ;n muzic"0 ;n cosmosul sunetelor0 /i 8aptul
acesta /i,a aut partea lui de contri%uie0 deloc negliLa%il"0 la ;ninuirea adus" artei prietenuluiBmeu0 de
a 8i0 ;n 8ond0 o irtuozitate antiartistic"0 o %las8emie0 o nelegiuire nihilist"'
Dar de aLuns despre toate astea' Urm"toarele dou" capitole am intenia s" le consacru e)perienelor
mondene
*5. G T"oas Mann
din anii 5-5* C 5-560 s8;r/it de epoc"0 ultimul carnaal la Miinchen ;nainte de iz%ucnirea r"z%oiului0
pe care le,am ;mp"rt"/it cu Adrian Leer!iihn'
OOV###
Am mai spus c" locatarul 8amiliei SchTeigestill nu se ;nmorm;ntase cu totul ;n solitudinea monahal"
str"Luit" de >aschperl,Suso0 ci 8recenta totu/i anumite cercuri mondene din ora/0 chiar dac" o 8"cea
sporadic si reticent' #ar 8aptul c"0 oricum0 era o%ligat C /i toat" 8umea /tia asta C s" plece dereme0
din cauza trenului de la ora unsprezece0 ;l lini/tea /i,i 8"cea chiar pl"cere' 2e ;nt;lneam la 8amilia
Rodde0 ;ri Ram%ergstrasse0 /i ;n scurt" reme aLunsesem ;n relaii destul de cordialeB cu cei din cercul
lor0 cu soii >noterich0 cu doctorul >ranich0 cu Rin! /i Spengler0 cu SchTerdt8eger0 iolonistul care
/tia s" 8luiere at;t de 8rumosE ne mai ;nt;lneam ;n casa Sctilaginhau8en0 la Rad%ruch0 din Furstenstrasse0
editorul lui Nchild!napp0 sau ;n elegantul apartament de la etaLul ;nt;i al 8a%ricantului de h;rtie
(ullinger Jde altminteri renan de origineK0 unde tot Rudiger ne prezentase'
Si ;n casa Rodde0 /i ;n salonul cu coloane al soilor Schlaginhau8en eram primit cu pl"cere s" c;nt la
iola dBamore ceea ce de altminteri era singura contri%uie monden" mai de seam" ;n stare s,o aduc"
un simplu c"rturar /i dasc"l ca mine0 incapa%il a str"luci reodat" ;n conersaie' ;n Ram%ergstrasse0
im%oldul ;mi enea mai mult de Bla astmaticul doctor >ranich /i de la (aptist SpenglerD unul din
curiozitate de numismat /i amator de antichit"i Jsta %ucuros de or%" cu mine despre istoricul 8amiliei
iorii ;n lim%aLul lui %ine articulat /i clar0 cel"lalt din simpatie pentru tot ce ie/ea din comun0 pentru
deose%itK' Tre%uia ;ns"0 ;n casa asta0 s" in seama de po8ta nes"ioas" a lui >onrad >noterich dea se
auzi cum c;nta g;8;ind la ioloncel0 precum /i de pre8erina0 de alt8el per8ect Lusti8icat"0 a acelui pu%lic
restr;ns pentru 8elul captiant de a interpreta la ioar" al lui SchTerdt8eger' M" simeam cu atit mai
m"gulit ;n anitatea mea Jn,o t"g"duiesc nicicumK de solicit"rile enite din cercul mult mai ast /i mai
select pe care am%iia doamnei doctor Schlaginhau8en0 n"scut" on $lausig0 B/tiuse s",l 8ormeze ;n
Lurul ei /i al soului s"u ;nzestrat cu un pronunat ac,
D'0T'1 FAUSTUS G *5-
cent /a% /i destul de tare de ureche0 solicit"ri 8oarte insistenteB0 ce m" sileau aproape totdeauna s",mi
aduc instrumentul ;n (riennerstrasse0 ca s" le c;nt0 eu care nu cultiam aceast" art" dec;t ca un amator0
o chaconn"0 o sara%and"0 din secolul al OV##,lea0 un$laisir d'aour din al OV###,lea0 sau o sonat" a lui
Ariosti0 prietenul lui 3"n,del0 sau una de 3a&dn0 scris" pentru iola di (ordone Jdar se putea c;nta /i
la iola dBamoreK'
#niiatia nu pornea totdeauna de la Veannette ScheurBl0 ci /i de la e)celena sa on Riedesel0
intendentul general al teatrelor0 a c"rui %ineoitoare protecie acordat" echilor instrumente /i muzicii
echi nu,/i aea originea ;ntr,o ;nclinare de saant /i de amator de antichit"i0 ca la >ranich0 ci mai
cur;nd B;ntr,o tendin" conseratoare' Ceea ce se,nelege0 e o mare deose%ire' Acest om de Curte0 8ost
coBlonel de caalerie0 8usese numit ;n postul s"u actual numai /i numai pentru c",i mersese or%a c"
/tie s" c;nte puin la pian Jc;te secole par s" ne despart" ast"zi de remea c;nd deeneai intendent
general al teatrelor pentru c" erai no%il /i pe deasupra /tiai s" c;ni puin la pian FK C a s" zic"
%aronul RiedeselBedea ;n tot ce,Bi echi0 istoric0 un zid de ap"rare ;mpotria modernului si
reoluionarului0 un 8el de polemic" 8eudal" ;mpotria 8or0 /i ;n acest sens le spriLinea0 8"r" ca ;n
realitate s" priceap" cea' $entru c"0 a/a cum nu poi ;nelege ce,i nou /i t;n"r dac" nu e/ti pro8und
p"truns de tradiie0 tot at;t de 8als" /i de steril" r"m;ne dragostea de trecut0 dac" respinge noul ce na/te
din el ca o necesitate istoric"' A/a de pild"0 Riedesel preuia /i patrona %aletul0 pentru c"Bar 8i HgraiosI'
=pitetul HgraiosI era pentru %aron un cu;nt de ordine conserator prin care polemiza ;mpotria mo,
dernismului reoluionar' 2ici nu %"nuia e)istena acelei lumi de tradiie artistic" a %aletului ruso,
8rancez0 tradiie reprezentat" de un Ceai!os!i0 un Rael0 un Strains!i'B/i era cu des"<r/ire str"in de
ideile pe care acest din urm" muzician rus aea s" le 8ormuleze mai t;rziu despre %aletul clasicD c" ar 8i
trium8ul aciunii chi%zuite asupra simurilor dezl"nuite0 al ordinii asupra hazardului0 model de
con/tient" aciune apolinic"0 pild" e)emplar" de art"' Ce reu/ea %aronul s" ad" ;n %alet erau doar
tutu,urile de ti8on0 um%latul pe poante /i %raele HgraiosI ridicate deasupra capului0 su% priirile unei
societ"i de curteni propo"duitoare a HidealuluiI0 prohi%ind detesta%ila
*@P G T"oas Mann
;ndoial"0 patron;nd din loLi o %urghezie %ine inut" ;n 8r;u0 admis" ;n staluri'
;n casa Schlaginhau8en0 8ire/te0 se c;nta mult Sagner0 pentru c" soprana dramatic" 8onia Orlanda0 o
8emeie zdra"n"0 /i tenorul eroic 3arald >LoeLelund0 %"r%at oinic0 o%ez cu $in!e8ne@ /i oce de %ronz0
erau 8oarte 8recent oaspeii acestei 8amilii' Dar 3err on Riedesel ;nglo%ase opera lui Sagner C 8"r"
de care de alt8el teatrul lui nu s,ar 8i putut menine C a/a zgomotoas" /i iolent" cum era0 o ;nglo%ase
zic0 mai n;ult sau mai puin0 ;n domeniul HgraiosuluiI 8eudal /i,i ar"ta respect0 cu,at;t mai %ucuros cu
c;t ;ncepuser" s" e)iste /i lucruri mai noi0 care o dep"/eau0 /i pe acestea le putea respinge numai
maner;nd ;mpotri",le0 la modul conserator0 pe Sagner' Ast8el c" s,a aLuns p;n" acolo ;nc;t
e)celena sa acompania personal la pian pe c;nt"rei0 ceea ce ;i m"gulea0 cu toate c" talentele sale
pianistice greu puteau r"spunde e)igenelor di8icilei reducii pentru pian /i nu o dat" periclitau
e8ectele' Mie nu,mi pl"cea deloc s",l aud pe >LoeLelund c;nt"reul Curii0 tr;m%i;nd intermina%ilele /i
nes"ratele arii din potco"rie ale lui Sieg8ried cu at;ta ehemen"0 ;nc;t ;n salon cristalele0 piesele
decoratie cea mai ginga/e ;ncepeau s" se agite0 zg;l;indu,se /i zorn"ind' Dar m"rturisesc c" rezist
cu greu emoiei produse de o oce 8eminin" eroic" de 8elul celei < Taniei Orlanda' Masiitatea
persoanei0 puterea organului0 /coala accentelor dramatice d"deau iluzia unui su8let regesc de 8emeie ;n
plin" pasiune0 iar c;nd c;nta de pild" aria #soldeiD H2,o /tiai tu pe Fr<u Minne QI p;n" la e)taticul HDe,
ar 8i 8"clia asta a ochilor lumin"0 n,a/ /o"i s,o ating0 z;m%indI J/i c;nt"reaa ;/i completa aciunea
dramatic" cu un gest energic al %raului repezit ;n Los0 ca /i cum ar zdro%i ceaK0 nu lipsea mult s",
ngenunchez cu lacrimi ;n ochi ;n 8aa celei care0 cople/it" de aclamaii0 sur;dea trium8"toare' De alt8el0
o dat"0 dup" ce Adrian se o8erise s,o acompanieze0 z;m%i /i el0 c;nd0 ridic;ndu,se de la pian0 a dat cu
ochii de 8aa mea zguduit" de emoie'
C;nd te a8li su% imperiul unor asemenea impresii0 ;i 8ace pl"cere c" aduci o contri%uie artistic"0 un
diertisment0 celor de 8a"0 /i de aceea m,a mi/cat gestul e)ce,lenei,sale on Riedesel0 imediat
con8irmat /i de eleganta am8itrioan" cu picioare lungi /i zelte0 de a m" ;ndemna0 e,ade"rat0 ;ntr,un
lim%aL de coloratur" sud,german"0 dar
D'0T'1 FAUSTUS G *@5
impregnat de tonul t"ios0 o8ieresc0 peremptoriu0 s" mai c;nt o dat" andantele /i menuetul de Milandre
J5++PK ascultat recent tot acoloBpe cele /apte coarde ale mele' Ah0 sla% e omulF /i eram recunosc"tor0
uitasem cu des";r/ire aersiunea pe care mi,o inspira 8izionomia lui plat"0 goal"0 de o inepuiza%il"
impertinen" de aristocrat0 cu musta" %lond" r"sucit" /i pom"dat"0 cu o%raLii roto8ei /i %ine %"r%ierii0
cu monoclul sclipindu,i ;n ochi su% % sprincean" ce,ncepuse s" ;nc"runeasc"' $entru Adrian0 /tiam0
8igura acestui caaler se situa dincolo de orice apreciere0 dincolo de ur" /i dispre0 %a chiar dincolo de
%atLocur" E dup" el0 Riedesel nu merita nici m"car un gest din umeri /i0 ;n 8ond0 astea erau /i
sentimentele mele' ;ns" ;n momente ca acelea0 c;nd eram solicitat s" m" mani8est0 s" contri%ui la
recrearea asistenei cu cea HgraiosI0 %un s,o aLute s",/i rein" dup" asaltul reoluionar,ariist0 nu m"
puteam ;mpiedica s",mi 8ie drag'
=ra cea 8oarte ciudat0 pe de o parte peni%il0 dar pe de alta comic0 c;nd0 dup" conseratorismul lui
Riedesel0 d"deai peste altul0 la care nu era chiar at;t or%a de d"inuit H;nc"I0 ci mai cur;nd de dat
Hiar"/iI ;napoi0 de un conseratorism post /i contrareoluionar0 de un spirit de 8rond" ;mpotria
ierarhiei de alori %urgheze li%erale0 "zute de pe cealalt" poziie0 nu legat" de H;nainteI ci de Hdup"I'
Spiritul remii prezenta acum0 ;n 8ine0 prileLul unei asemenea ;nt;lniri0 ;ncuraLatoare0 dar /i uluitoare
pentru echiul conseratorism simplist0 /i chiar /i ;n am%iiosul salon0 pestri cum nu se mai poate0 al
doamnei Schlaginhau8en se o8erea un asemenea prileLD anume ;n persoana literatului doctor 3aim
(reisacher0 un tip cu caracterul rasial e)trem de pronunat0 8oarte preg"tit din punct de edere
intelectual0 de o nemaipomenit" temeritate /i de o ur;enie 8ascinant"0 /i care Luca ;n acest mediu0 cu o
"dit" satis8acie r"ut"cioas"0 rolul corpului str"in0 rolul de 8erment' Am8itrioana preuia dialectica lui
de%itat" din a%unden"0 cu un iguros accent din $alatinat de alt8el0 promptitudinea parado)urilor lui0
st;rnind cucoanele s" %at" din palme cu un 8el de eselie 8actice' ;n ce,l priea pe oaspete0 se
compl"cea ;n cercul acela0 8"r" ;ndoial" din sno%ism0 dar /i din neoia de a ului o lume de elegante
prostue cu idei ce,ar 8i proocat0 la ca8eneaua literailor0 desigur0 mult mai puin" senzaie' 2u,l
puteam su8e8i0 totdeauna am "zut ;n omul acesta un intelectual
*@@ G T"oas Mann
intrigant0 si eram conins c" si lui Adrian ;i era antipatic0 cu toate c"0 din motie ine)plica%ile0 n,am
aLuns niciodat" cu el la un schim% de opinii mai insistent pe tema asta' Darul lui (reisacher0 ;ns"0 de,a
adulmeca /i sta%ili contacte cu mi/carea spiritual" a timpului0 8lerul s"u pentru cele mai recente
schim%"ri de orientare nu le,am contestat niciodat"0 /i unele dintre ele le a8lam pentru prima oar" de la
el sau din conersaiile lui prin saloane'
=ra un om cu o cultur" multilateral"0 capa%il s" or%easc" despre toate /i orice0 un 8ilozo8 al culturii0 a
c"rui orientare ;ns" era ;ntruc;ta ;mpotria culturii0 deoarece el susinea c" nu ede ;n toat" istoria ei
dec;t un proces de descompunere' ;n gura lui cu;ntul HprogresI c"p"ta un iz de indici%il dispreE aea
un 8el nimicitor de a,l rosti0 /i simeai 8oarte %ine c" omul acesta considera sarcasmul reacionar
aruncat progresului ;n 8a" drept erita%ilul s"u permis de edere ;n respectia societate0 atri%utul ap,
titudinii lui mondene' Denigra cu spirit C dar spiritul lui nu era simpatic C eoluia picturii0 de la
stadiul primiti al celor dou" dimensiuni0 p;n" la apariia perspectiei' =ste o culme a aroganei /i
stupidit"ii moderne0 declara el0 s" consideri drept incapacitate0 inaptitudine sau primitiism st;ngaci
re8uzul artei anterioare perspectiei de a accepta iluzia optic" a perspectiei si s" ridici din umeri la
aceasta0 ;ntr,un gest de mil"' Re8uzul0 renunarea0 dispreul0 opina (reisacher0 n,ar 8i neputin"0
ne/tiin"0 n,ar 8i certi8icat de indigen"' Ca /i cum iluzia n,ar 8i principiul artei de cea mai proast"
calitate0 care se potrie/te cel mai mult ple%ei0 ca /i cum a nu oi s" /tii nimic despre el n,ar 8i0 ;n
realitate0 un indiciu de no%lee a gustuluiF A nu oi s" /tii nimic despre anumite lucruri0 aceast"
capacitate de a te apropia de ;nelepciune0 sau mai cur;nd0 de a 8i o p"rticic" din ea0 este o deprindere
care0 din ne8ericire0 a ;nceput s" 8ie uitat"0 /i acum ;n8umurarea ordinar" ;/i zice progres'
O%i/nuiii salonului doamnei n"scute on $lausig se simeauB oarecum atra/i0 solidari cu aceste puncte
de edere0 dar0 cred eu0 m<i cur;nd aeau sentimentul c" nu (reisacher era chiar cel mai ;ndrept"it s"
le reprezinte0 cu toate c" s,ar 8i putut ca nu ei s" 8ie cei mai indicai s" le aplaude'
Tot ast8el st"teau lucrurile0 mai spunea (reisacher0 /i ;n muzic"E se gr"%esc s" considere trecerea de la
monodie
D'0T'1 FAUSTUS G *@*
la poli8onie0 la armonie0 drept un progres al culturii0 c;nd ;n realitate0 era tocmai dimpotri"0 o cucerire
a %ar%ariei'
C Cum adic"''' pardon''' a %ar%ariei Q 8"cea 3err on Riedesel0 deprins s" ad" ;n %ar%arie o 8orm"
C e,a,de"rat0 puin cam compromi"toare C a conseratorismului'
C Desigur0 e)celen"' Originile muzicii poli8onice0 adic" a c;ntecului ;n cuinte /i carte simultane0
tre%uie c"utate 8oarte departe de centrul ciilizaiei muzicale0 de Roma0 unde 8rumuseea ocii /i cultul
ei erau la ele acas"E aceste origini se a8l" ;n 2ordul cel cu g;tleLurile r"gu/ite0 unde pare s" 8i constituit
o compensaie a acestei r"gu/eli' Se a8l" ;n Anglia /i Frana0 mai ales ;n s"l%atica (retagne0
cea dint;i introduc;nd tera ;n armonie' A/a,numita ilare pe o treapt" superioar"0 complicarea0
progresul0 s;ntB uneori opera %ar%ariei' Las ;n seama altora s" hot"rasc" dac" pentru asta li se cuin
elogii'''
=ra limpede ca lumina zilei c" (reisacher se amuza pe seama e)celenei sale /i a ;ntregii asistene0
poz;nd ;n acela/i timp ;n om cu opinii conseratoare' Ni nu se simea %ine c;t" reme mai r"m;nea
cinea care s" /tie ce tre%uie s" cread"' Se,nelege0 muzica ocal" poli8onic"0 aceast" inenie a
%ar%ariei progresiste0 deeni o%iectul %ineoitoareiBsale protecii conseratoare ;ndat" dup" ce s,a pro,
dus istorica ei trecere la principiul armonic al acordurilor /i ast8el la muzica instrumental" a ultimelor
dou" secole' Ocum0 aceasta deenea dec"derea0 /i anume dec"derea marii /i singurei arte autentice a
contrapunctului0 Locul sacru /i rece al ci8relor care0 sla" Domnului0 n,apucaser" B tic" s" ai%" nimic a
8ace cu prostituarea sentimentelor0 cu nelegiuita dinamic"E /i ;n aceast" dec"dere0 ;n chiar miezul ei0 e
cuprins /i marele (ach din =isenach0 despre care 7oethe spusese0 pe %un" dreptate0 c",i un simplu
armo,nist' 2u poi 8i inentatorul claecinului temperat0 deci al posi%ilit"iiBunor interpret"ri multiple a
8iec"rui sunet0 /i apoi s",l schim%i enarmonic0 deci ;n modulaia armonic" mai nou"0 romantic"0 /i s"
nu,i merii cali8icatiul aspru pe care,l aplicase e)pertul de l< SeimBar' Contrapunct armonic Q A/a
cea nu e)ist" F 2u,i nici cal0 nici m"gar' Modi8icarea0 B e8eminarea /i 8alsi8icarea0 r"st"lm"cirea
poli8oniei echi /i autentice0 care era o interpenetrare de oci di8erite0 ;ntr,o construcie de acorduri
armonice0 a ;nceput ;nc" din secolul al OVX,lea0 /i oameni ca $alestrina0
*@6 G T"oas Mann
cei doi 7a%rieli /i Orlando di Lasso al nostru0 omul acela cumsecade0 /i,au aut si ei partea lor
ru/inoas" de in"' Domnii ace/tia ne,au 8amiliarizat Homene/teI cu noiunea de art" ocal,poli8onic"0
da,da0 /i de aceea ne apar drept cei mai mari me/teri ai stilului' Dar asta se da,tore/te pur /i simplu
8aptului c" se compl"ceau0 de cele mai multe ori0 ;ntr,o scriitur" pur" de acorduri0 /i 8elul lor de a trata
stilul poli8onic0 /i,a/a destul de lamenta%il0 pentru c" inea seama de acordulBarmonic0 mai era dezl;nat
/i de raporturile dintre consonan" /i disonan"'
Toi se minunau /i se pr"p"deau de r;s0B %"t;ndu,se cu palma pe genunchiBE ;n timpul acesta eu c"utam
s" int;lnesc priirea lui Adrian0 s",i "d reacia la peror"rile enerante0 dar el se eschia' #n ce,l priea
pe Riedesel0 era prad" unei con8uzii totale'
C $ardon0 ;ncerca el0 dai,mi oie''' (ach0 $alestrina'''
$entru %aron numele acestea purtau o aureol" de autoritate conseratoare /i acum se pomenea cu ele
aruncate pe maidanul putre8aciei moderniste' ;n 8ond ar 8i rut s" 8ie de acord C dar era cuprins ;n
acela/i timp de un sentiment straniu0 care,l 8"cea s",/i scoat" monoclul0 /i gestul acesta r"pea 8eei sale
/i ultima urm" de inteligen"' 2u,i merse maiB %ine nici c;nd (reisacher0 conti,nu;ndu,/i diatri%a
;mpotria culturii0 p"trunse pe domeniul Vechiului Testament0 eolua adic" ;n s8era sa originar"
personal"0 se re8eri la neamul0 la poporul iudeu /i la istoria lui spiritual"0 mani8est;nd /i aici un
conseratorism nu numai eninos0 dar /i pro8undBechioc /i grosolan' Dac" st"teai s",l asculi0
descompunerea0 ;ndo%itocirea0 pierderea oric"rui contact cu echiul0 cu autenticul0 ;ncepuser" s" se
mani8este ;nc" de timpuriu ;n acest at;t de enera%il /i neisat domeniu' Tot ce pot spune e c" omul era
de un comic ne%un' ;n concepia lui0 personaLe %i%lice0 enera%ile pentru orice su8let de cre/tin0 ca
regele Daid sau Solomon0 pro8eii0 cu sporo"ial" lor despre %unul Dumnezeu din ceruri0 erau ni/te
simpli reprezentani dec"zui ai unei teologii decolorate /i ;nechite0 tardie0 care nici idee nu mai
aea despre realit"ile iudaice echi /i autentice ale poporului lui =lohim,Vetioa0 iar ;n ritualul cu
care0 la remea lui0 acest Dumnezeu naional 8usese cinstit ;ntr,un ade"rat spirit popular0 sau mai
cur;nd i se impusese o prezen" corporal"0 nu mai edea dec;t o Htain" a remilor str"%uneI' Mai ales
;mpotria
D'0T'1 FAUSTUS G *@:
H;neleptuluiI Solomon aea el ce,aea0 /i ;l maltrata ;n asaBhal0 ;nc;t domnii /uierau printre dini0 iar
cucoanele chicoteau uluite'
C $ardon0 8"cea iar on Riedesel' S;nt0 ca s" zic a/a''' Regele Solomon0 ;n toat" splendoarea lui''' 2,
ar tre%ui poate'''
C 2u0 e)celen"0 n,ar tre%ui0 r"spundea (reisacher' Omul acela a 8ost in estet sec"tuit de pl"ceri
erotice0 iar su% aspect religios un zezec progresist0 tipic pentru regresul cultului unui Dumnezeu
naional prezent /i acti0 ce ;nsuma ;n sine 8ora meta8izic" a poporuluiB0 sacri,8ic;ndu,l pentru ni/te
predici adresate unui Dumnezeu ;n ceruri0 a%stract0 comun omenirii ;ntregi0 a trecut adic" de la o
religie naional" la una internaional"' Ca s" ne coningem0 n,aem dec;t s" citim scandaloasa
cu;ntare inut" dup" terminarea primului templu0 /i ;n care punea mtre%areaD HS" 8ie oare cu putin"
ca Dumnezeu s" ai%" loca/ pe p"m;nt QI C ca /i cum singura /i unica mare datorie a poporului lui
#srael n,ar 8i 8ost aceea de a ridica un ad"post0 un cort0 Dumnezeului lui /i de a se ;ngriLi0 din toate
puterile0 s",i asigure prezena permanent"' Lui Solomon ;ns" nu,i e ru/ine s" declame HVezi0 cerul /i
cerurile cerurilor nu s;nt 8n stare s" te cuprind"0 cu at;t mai mult acest templu pe care eu l,am ziditFI
Astea,s or%e goale0 ;nceputul s8;r/itului0 /i,anume a reprezent"rii degenerate a lui Dumnezeu0
propo"duit" de poeii psalmi/ti0 care,l e)ileaz" de8initi pe Dumnezeu ;n ceruri0 /i,acolo0 ;n ceruri0 ;i
c;nt" e/nic osanele0 c;nd Pentateu"ul nu /tie nimic de ceruri ca l"ca/ al dumnezeirii' Altcea spune
elD c" =lohim p"/e/te ;n 8runtea poporului0 ;ntr,o coloan" de 8oc0 c" rea s" locuiasc" ;n miLlocul
poporului0 s" se amestece printre r;ndurile lui /i s",/i ai%" acolo Lert8elnicul C ca s" eite cu;ntul
inconsistent /i omenesc de mai t;rziu0 HaltarI' =ste oare admisi%il ca psBalmistul s" pun" ;n gura lui
Dumnezeu cuinteleD HM"n;nc eu carnea taurilor0 %eau eu s;ngele apilor QI A pune a/a cea ;n gura lui
Dumnezeu e purB /i simplu nemaipomenit0 e,o palm" a impertinenei raionaliste pe o%razul
Pentateu"ului, care nume/te sacri8iciul ;n mod e)plicit Hp;ineaI0 adic" hrana ade"rat" a lui
Dumnezeu' De la aceast" ;ntre%are0 ca /i de la cuintele ;neleptului Solomon nu mai e dec;t un pas
p;n" la Maimdnide0 despre care se spune c" ar 8i 8ost cel mai mare ra%in al eului mediu0 un adept0 un
asimilant
*@? G T"oas Mann
al ade"rului lui Aristotel0 /i care merge p;n" acolo ;nc;t reu/e/te s" He)pliceI Lert8a ca o concesie
8"cut" de Dumnezeu instinctelor p"g;ne ale poporului' 3a0 ha0 s" e)pliceF (un0 Lert8a de s;nge /i de
gr"sime de pe remuri0 dat" prin sare /i condimentat" cu arome e)citante care i se o8erea drept hran"
lui Dumnezeu0 care,i d"dea un trup0 ;l p"stra ;n prezent0 e pentru psalmist doar un Hsim%olI Jmai am
;nc",n urechi accentul de indescripti%il dispre cu care doctorul (reisacher rostea acest cu;ntK C n;i
se mai Lert8e/te o it"0 ci0 s" nu,i in" s" crezi0 se aduce prinos de mulumire /i smerenie' HCine
mulume/te0 Lert8e/teI0 se zice acum0 H/i m" cinste/teI' #ar alt! dat" HUn su8let plin de c"in" e,d Lert8"
adus" DomnuluiI' ;ntr,un cu;nt0 popor0 s;nge0 realitate religioas" s,au dus de mult0 s,au pr"p"ditE ce,a
mai r"mas e,o zeam" lung" /i umanitar"'''
Astea toate ca o mostr" a elucu%raiilor ultraconser,atoare ale lui (reisacher' =ra0 pe c;t de amuzant0
pe at;t de dezgust"tor' 2u mai contenea e)plic;nd ritualul autentic0 cultul realului /i nicidecum al
uniersalului a%stract0 /i ;n consecin" deloc HatotputernicI /i nici HomniprezentI0 al unui Dumnezeu
popular0 ca o tehnic" magic"0 o manipulare dinamic"0 din care nu lipseau primeLdiile corporale0 /i cu
care u/or se aLungea la accidente0 la scurtcircuite catastro8ale0 rezultate din erori0 din mi/c"ri gre/ite'
Fii lui Aron muriser" pentru c" aduseser" 8a ei H8oc str"inI de neamul lor' Tot un accident tehnic
nenorocit0 consecina 8ireasc" a unei gre/eli' Unul0 pe nume Uza0 apucase cu nesocotin" o lad"0 sau
cum i se zicea pe,atunci Hchiotul legiiI0 /i lada 8usese c;t pe,aci s" alunece pe c;nd era transportat"
;ntr,un car0 iar omul c"zuse mort' =ra /i asta o desc"rcare dinamic" transcendental"0 proocat" de
negliLena regelui Daid care prea mult c;nta la har8" /i nu mai era ;n toate minile0 si ca un 8ilistin
poruncise s" se transporte lada cu carul in loc s" respecte prescripiile %ine ;ntemeiate ale
Pentateu"ului, unde st" scris s"B se poarte l"zile pe targa' Tocmai asta,iD Daid nu era ;n mai mic"
m"sur" ;nstr"inat de o%;r/ie /i ;ndo%itocit0 ca s" nu zic a%rutizat0 dec;t era Solomon' Despre primeLdiile
dinamice ale recens"m;ntului s"u nu /i,a dat seama nici un moment0 /i organizarea lui a proocat o
gra" comoie %iologic"0 o epidemie0 o mortalitate0 care nu erau dec;t reacia u/or preizi%il" a 8orelor
meta8izice ale poporului' $entru c" un popor autentic pur /i simplu nu putea
D'0T'1 FAUSTUS G *@+
suporta ast8el de ;nregistr"ri mecaniciste0 dizolarea prin num"r"toare a unui tot dinamic ;n unit"i
uni8orme'
Lui (reisacher ;i 8"cu0 desigur0 pl"cere c;nd o cucoan" ;l ;ntrerupse spun;nd c" ea n,ar 8i crezut c" un
re,cens"m;nt al populaiei s" 8ie un at;t de mare p"cat'
C $"cat Q r"spunse el0 e)ager;nd tonul interogati' 2u0 ;ntr,o religie autentic"0 la un popor autentic0
asemenea noiuni teologice /terse cum e Hp"catI /i Hisp"/ireI nu apar nici m"car ;n raporturile etice
cauzale' Aici era or%a de cauzalitatea erorii /i de accidentul 8uncional' Religia /i etica n,aeau
comun dec;t 8aptul c" aceasta din urm" reprezenta degenerescenta celei dint;i' Tot ce e moral nu e dec;t
de8ormarea Hpur spiritual"I a ritualului' Ni0 e)ist" oare cea mai uitat de Dumnezeu0 dec;t Hpur
spiritualulI Q Religiile uniersale0 lipsite de orice speci8ic0 au r"mas s" trans8orme ruga0 sit venia
verbo, ;ntr,o cerere de ;ndurare0 ;ntr,o cer/etorieD HAh0 Doamne0 Dumnezeule0 8ie,i mil"I sau
HDoamne0 ;ndur",teI sau HALut",m"0 DoamneI sau HD",miI sau H(un"tatea Ta0 DoamneI' Asta,i0 a/a,
zisa rug"'''
C $ardon0 8"cu on Riedesel0 de data asta cu real" ehemen"' Ce e drept0 e drept0 dar ;n ce m"
prie/te0 comandaBH$entru rug"ciune0 descoperiiFI a 8ost ;ntotdeauna'''
C Rug"ciunea0 continu" (reisacher ne;ndur"tor0 este 8orma tardi" ulgarizat" /i diluat" ;n
raionalism a cea 8oarte energic0 acti /i 8orteD inocarea magic"0 constr;ngerea lui Dumnezeu'
Mi,era sincer mil" de %aron' S",/i ad" conseratorismul lui de caaler t"iat de cartea <taismului
Lucat" cu dia%olic" a%ilitate de un radicalism al conser"rii care nu mai aea nimic caaleresc0 ci mai
cur;nd cea reoluionar0 cre;nd o stare de spirit mai dizolant" dec;t orice li%eralism /i a;nd totu/i0
parc" ;n der;dere0 un 8armec conserator l"uda%il0 toate0 desigur0 c",l tul%urau p;n" ;n ad;ncul
su8letului C m" /i g;ndeam la iitoarea sa noapte de insomnie0 dar ;n priina asta poate c" mergeam
prea departe cu comp"timirea' Pe de alt" parte0 nici (reisacher nu st"tea chiar at;t de str"lucitE ar 8i 8ost
cel mai u/or lucru s",l contrazici0 s",i atragi atenia c" dispreuirea din punct de edere spiritual a
Lert8ei riu apare pentru prima oar" la pro8ei0 ci poate 8i g"sit" chiar in Pentateu", /i,anume la Moise0
care spune de,a dreptul c" Lert8a este
*@. G T"oas Mann
un lucru secundar /i pune toat" greutatea pe ascultarea lui Dumnezeu0 pe respectarea poruncilor lui'
Dar omul cu o sensi%ilitate mai delicat" se s8ie/te s" tul%ureE ;i repugn" s" n"ruie cu contraargumente o
succesiune de idei preela%orat"0 /i menaLeaz" spiritul chiar ;n antispirit' Ast"zi se ede prea %ine c"
asta a 8ost sl"%iciunea ciilizaiei noastre0 menaLarea /i respectarea cu prea mult" m"rinimie a altora C
c;nd la partea aders" nu ;nt;lneai dec;t o%r"znicie curat" /i cea mai cr;ncen" intoleran"'
La toate lucrurile acestea m" g;ndeam c;nd0 chiar la ;nceputul acestor relat"ri0 ;ngr"deam m"rturisirea
mea de credin" 8ilosemit" cu o%seraia c" ;nt;lnisem ;n cale /i specimene destul de iritante din
aceast" ras" /i numele literatului (reisacher ;mi sc"pase prematur diri condei' De alt8el0 poi oare lua
;n nume de r"u spiritului iudaic 8aptul c" receptiitatea sa p"trunz"toare pentru ceea ce reprezint"
iitorul /i noul d"inuie/te chiar /i ;n situaiile cele mai complicate0 c;nd aangardismul se ;mplete/te
cu reacionarismul Q ;n orice caz0 eu0 atunci0 ;n casa Schlaginhau8en0 d"deam pentru prima oar"0 prin
acest (reisacher0 peste lumea nou" a antiumanismului0 de care0 cu 8irea mea %laLin"0 nici nu auzisem
p;n" atunci'
OO#O
Carnaalul din 5-560 la Munchen0 s"pt"m;nile acelea de ;n8r"ire /i oie %un"0 de o%raLi ;m%uLorai
datorit" petrecerilor dintre (o%oteaz" /i Miercurea Cenu/ii0 cu 8eluritele lor ser%"ri pu%lice /i
particulare la care0 t;n"r pro8esor la liceul din FreisiBng0 participam singur sau ;n to"r"/ia lui Adrian0
mi,au l"sat o amintire 8oarte ie0 sau mai %ine a/ ziceD preestitoare de nenorociri' Aea s" 8ie ultimul
carnaal ;nainte de iz%ucnirea celor patru ani de r"z%oi0 c"p"t;nd acum0 ;n perspectia noastr" istoric"
/i ;n groaza zilelor de ast"zi0 caracterul unei epociD a/a,nuBmi,tul prim r"z%oi mondial0 cel ce a pus
cap"t pentru totdeauna inocenei estetice a ieii din ora/ul de pe #sar0 tihnei lui dionisiace0 dac" mi,e
;ng"duit s" m" e)prim ast8el' Aea s" 8ie /i timpul ;n care s,au des8"/urat0 su% ochii mei0 unele
eenimente 8atale c;tora persoane din cercul cuno/tinelor noastre0 eenimente ce au trecut0 se,ne,
lege0 aproape neo%serate de restul omenirii0 /i care au dus la catastro8ele poestite ;n aceste 8ile0
poestite pen,
D'0T'1 FAUSTUS G *@-
tru c" ele au in8luenat0 ;ntr,o anumit" m"sur"0 iaa /i destinul eroului meu0 Adrian Leer!iihn0 %a am
chiar pro8unda certitudine c" ;ntr,una din ele a 8ost implicat ;n mod o%scur dar acti /i aduc"tor de
moarte'
2u m" re8er la soarta Clarissei Rodde0 acea %londin" zelt"0 m;ndr" /i ze8lemist"0 amatoare de Locuri
maca%re0 care pe remeaBaceea mai era ;nc" printre noi0 mai locuia ;n casa mamei sale0 /i a participat
la petrecerile carnaalului0 de/i se preg"teaBs" plece din ora/0 s" accepte un angaLament de prim",
amorez" pe o scen" din proincie0 post procurat de pro8esorul ei0 interpretul rolurilor de tat" no%il la
Teatrul Curii' Ce,a urmat a 8ost o nenorocire0 dar mentorul ei artistic C se numea Seiler C n,a aut
nici cea mai mic" in"' ;ntr,o zi el scrisese doamnei senator Rodde0 spun;ndu,i c" elea sa era
e)cepional de inteligent" /i plin" de entuziasm pentru teatru0 dar c" talentul ei nati nu era su8icient
pentru a,i asigura pe scen" o carier" str"lucit"E ;i lipsea %aza elementar" a oric"rei arte dramatice0
instinctul de comedian"0 s;ngele de artist cum se spune0 /i se simea dator s" o s8"tuiasc" a nu
perseera pe calea apucat"' C;nd a a8lat Clarissa0 a 8"cut o criz" de lacrimi0 o iz%ucnire de dezn"deLde0
8apt care a mi/cat inima mamei0 /i actorul Seiler C prin scrisoarea sa el se des,c"rcase de r"spundere
C primi dispoziii s" duc" la %un s8;r/it ;n""m;ntul /i s" o aLute0 prin relaiile sale0 pe t;n"r" s" capete
undea un post de de%utant"'B
S,au scurs dou"zeci /i patru de ani de la s8lr/itul lamenta%il al Clarissei0 /i ;n relatarea lui oi urma
ordinea cronologic"' Spun;nd acestea m" g;ndesc /i la destinul sorei sale #nes0 8"ptura delicat" /i
;ndurerat"0 ;nclinat" spre cultul trecutului /i al su8erinei C /i la cel al s"rmanului Rudi SchTerdt8eger0
la amintirea c"ruia m" ;n8iorasem adineauri0 c;nd nu m" putusem ;mpiedica de a =omeni0 ;n treac"t0
implicarea solitarului Adrian Leer,iihn ;n aceste eenimente' Cititorul s,a deprins0 sper0 cu aceste
anticip"ri ale mele /i n,a/ rea s" ad" ;n ele dezordine /i z"p"ceal" scriitoriceasc"F $ur /i simplu
anumite lucruri0B pe care ;n cutare /i cutare moment /tiu c" a tre%ui s" le poestesc0 m" ;ngriLoreaz"0
m" ;nsp"im;nt" cu mult" reme ;nainte0 m" o%sedeaz"0 /i ;ncerc s",mi mai u/urez poara 8"c;nd
anticipat aluzie la ele0 ;ntr,o 8orm" accesi%il" numai mie0 desigur C cum s,ar zice0 le scot din traist"
doar pe Lum"tate' ;n 8elul acesta ;mi las impresia c",mi
**P G T"oas Mann
;nlesnesc relatarea ;n perspecti"0 c" scot ghimpele groazei0 c",i diluez oroarea' Astea0 ca s",mi scuz
tehnica Heronat"I a e)punerii /i ca s" poat" 8i ;nelese greut"ile mele' = inutil0 cred0 s" spun c" Adrian
era cu des";r/ire str"in de ;nceputurile eenimentelor e)puse aici0 c" nu le acorda nici m"car o
priire0 /i numai eu0 a;nd mai mult" curiozitate monden" sau0 mai %ine,zis0 ;ndemnat de mai mult"
participare omeneasc" dec;t el0 numai eu0 zic0 am 8ost cel care i,am atras0 ;ntr,o anumit" m"sur"0
atenia asupra lor' #at" despre ce este or%aD
Cum am mai l"sat s" se ;ntread"0 cele dou" surori Rodde0 at;t Clarissa c;t /i #nes0 nu se ;nelegeau
chiar at;t de %ine cu mama lor0 doamna senator0 /n nu rareori se putea deduce c" %oema 8acil" /i cam
8riol" a salonului ei0 e)istena lor de dezr"d"cinai0 mo%ilat" cu resturi de patriciat %I urghez0 le c"lca
pe neri' Am;ndou" se str"duiau s" se smulg" din starea aceasta hi%rid"0 8iecare ;n alt" direcie D
m;ndra Clarissa spre o carier" pur artistic"0 dar pentru care0 dup" cum 8usese silit s" constate la un mo,
ment dat maestrul ei ;i lipsea chemarea s;ngeluiE iar melancolica /i ra8inata #nes0 cu o ;nn"scut" team"
de iat"0 ;napoi spre ad"postul0 spre scutul su8letesc al %urgheziei a/ezate /i asigurate0 iar drumul c"tre
ea ducea printr,o c"s"torie respecta%il"0 dac" se putea din dragoste0 dac" nu0 cum o da Dumnezeu0
chiar /i 8"r" dragoste' #nes apuc"0 8ire/te0 cu asentimentul cordial /i sentimental al mamei sale0 pe acest
drum C /i nau8ragie cum nau8ra,giase /i sora sa pe drumul ei' ALunse la tragica ;ncheiere c"0 personal0
acest ideal0 al c"s"toriei0 nu i se potriea0 /i nici epoca de 8r"m;nt"ri /i r"sturn"ri nu mai permitea rea,
lizarea lui'
$e remea aceea ;ncepuse s" se apropie de ea un anume doctor 3elmut #nstitoris0 estet0 istoric de art"0
docent la Ncoala $olitehnic"0 unde0 8"c;nd uz de 8otogra8ii pe care le trimitea s" circule din m;n" ;n
m;n" ;n sala de cursuri0 inea prelegeri despre teoria 8rumosului /i arhitectura Rena/terii0 dar aea
8oarte serioase /anse c< ;ntr,o %un" zi s" 8ie solicitat de Uniersitate0 s" aLung" pro8esor0 /e8 de catedr"0
mem%ru al Academiei etc0 mai ales dac"0 %urlac cum era0 dintr,o 8amilie %ine ;nst"rit" din Siirz,%urg0
;n perspectia unei 8rumoase mo/teniri0 /i,ar 8i consolidat poziia social" prin ;ntemeierea unui c"min
chemat s" dein" si un centru monden al lumii lui' Se
D'0T'1 FAUSTUS G **5
hot"r; deci s" se ;nsoareE /i nu aea neoie s" se preocupe de situaia 8inanciara a celei alese0
dimpotri"0 8"cea parte dintre oamenii care urm"resc ca ;n c"s"torie s" 8ie ei cei ce in %aierile pungii0
/i s",/i /tie neasta cu totul la m;na lor'B
Faptul acesta nu era o doad" a t"riei de caracter /i #nstitoris nici nu era0 ;n realitate0 un om tare C
ceea ce se putea deduce /i din admiraia estetic" m"rturisit" pentru tot ce era iguros /i e)u%erant peste
m"sur"' =ra un doli,hoce8al %lond0 mai cur;nd m"runt0 de,o elegan" c"utat"0 cu p"rul lins0 dat puin cu
%riantin"0 /i piept"nat cu irare' 7ura era u/or um%rit" de o musta" g"l%uie0 iar nd"r"tul ochelarilor
aurii ochii al%a/tri prieau cu o e)presie de no%lee delicat"0B ceea ce 8"cea greu de ;neles C sau
poate dimpotri"0 tocmai de aceea era de ;neles C cum de admira %rutalitatea0 8ire/te0 numai c;nd era
8rumoas"' Aparinea tipului 8ormat de deceniile trecute care0 dup" cum se e)primase odat" 8oarte
potriit (aptist Spengler0 Hle arde o8tica,n pomei0 dar ei strig" 8"r" pregetD Vai0 ce puternic" /i
8rumoas",i iaa FI
Ce,i drept0 #nstitoris nu striga0 el or%ea ;ncet0 mai mult murmura0 chiar c;nd eoca Rena/terea italian"
ca estind o epoc" Ha%urind de s;nge /i 8rumuseeI' Si nici o8ticos nu eraE cel mult dac"0 laB 8el cu toat"
lumea aproape0 ;n 8raged" tineree 8"cuse /i el o u/oar" tu%erculoz"0 ;n schim%0 era pl"p8nd0 neros0
aea o a8eciune a marelui simpatic0 a ple)ului solar0 generator de 8recente an)iet"i /i de
presentimente 8une%re premature0 8iind pacient o%i/nuit al unui sanatoriu pentru oameni %ogai0 la
Merano' Desigur c" se a/tepta /i medicii s"i ;l asiguraser" c" /i ei se a/teptau C c< o ia" conLugal"
echili%rat" /i con8orta%il" s",i consolideze s"n"tatea'
A/a c" ;n iarna 5-5*C5-56 el se apropie de #nes Rodde a noastr" ;ntr,un 8el ce permitea s" preezi o
logodn"' Aceasta se l"s" ;ns" a/teptat" destul" reme0 p;n" ;n prima perioad" a r"z%oiuluiD s8iala /i
scrupulozitatea am%elor p"ri au determinat o e)aminare mai ;ndelung"0 mai atent" a pro%lemei dac"0
;ntr,ade"r0 erau 8"cui unul pentru cel"lalt' Dar c;nd0 8ie ;n salonul doamnei senator Rodde0 unde
#nstitoris ;/i 8"cuse intrarea cum cerea cuiina0 8ie la 8estiit"i pu%lice0 Ht;n"ra perecheI era adesea
"zut" or%ind restras" ;ntr,un coli/or izolat0 aeai impresia c" tocmai aceasta era pro%lema ;n
discuie C pe
**@ G T"oas Mann
8a" sau ;n aluzii C /i o%seratorul ;ng"duitor care edea ;n8irip;ndu,se cea ca un 8el de preliminarii0
un 8el de tentati" de logodn"0 se simea0 8"r" s" rea0 ;ndemnat s" ia /i el parte0 ;n 8orul s"u interior0 la
aceast" discuie'
C" 3elmut ;/i aruncase ochii tocmai pe ines ar 8i putut s" par" de mirare0 pentru ca p;n" la urm" s" se
constate c" era 8oarte de ;neles' O 8emeie a Rena/terii nu era C 8ragilitatea ei su8leteasc"0 priirea ei
oalat" plin" de o distins" tristee0 g;ti/orul ;mpins o%lic ;nainte0 gura,i uguiat" gata la o u/oar"
/treng"rie0 8"r" graitate0 toate puteau ;nsemna orice0 numai asta nu' Dar pretendentul nostru nici n,ar
8i /tiut cum s" tr"iasc" cu idealul s"u estetic E superioritatea sa masculin" s,ar 8i doedit cu totul
ne;ndestul"toare C n,aeai dec;t s" i,l imaginezi al"turi de trepidanta /i de%ordanta Orlandaca s" te
coningi0 /i s" ai /i de ce r;de' $e de alt" parte #nes nu era deloc lipsit" de 8armec 8emininE nimic mai
e)plica%il ca un %"r%at care priea ;n Lur s" se ;ndr"gosteasc" de p"rul s"u greu0 de m;inile 8ine0 de
gropie0 de tinereea distins" /i reinut"' S,ar 8i putut 8oarte %ine ca #nes s" 8ie ceea ce,i tre%uia'
ConLunctura ;l atr"geaE /i,anume0 originea patrician"0 pe care ea punea accentul0 de/i condiiile
actuale0 transplantarea0 o declasau puin0 a/aB c" supremaia lui nu era ameninat" de o diminuareE cel
multM putea s",i dea sentimentul c" lu;nd,o ;n c"s"torie0 o rea%iliteaz"0 ri,dic;nd,o ;ntre ai s"i' O mam"
"du"0 pe Lum"tate s"r"cit"0 /i cam aid" de pl"ceri0 o sor" dornic" s" 8ac" teatru0 un cerc de relaii
mai mult sau mai puin %oem C acestea erau circumstanele0 /i chiar dac" se g;ndea la demnitatea sa0
nu,i displ"ceau0 cu,at;t mai mult cu c;t nu,i d"unau nici su% aspect monden0 nici nu,i periclitau ;ntru
nimic cariera /i putea 8i sigur c" #nes0 ;nzestrat" cu un tru,sou conena%il de sentimental" senatoare /i
poate /i cu argint"rie0 a 8i o am8itrioan" impeca%il" /i plin" de prestan"'
Ast8el mi se prezenta situaia0 priit" din punctul de edere al lui #nstitoris' Dac" ;ncercam ;ns" s,o
analizez cu ochii 8etei0 lucrurile p"reau s" nu se mai potrieasc" tot at;t de %ine' Oric;t a/ 8i 8"cut eu uz
de resursele mele imaginatie0 nu,l puteam edea pe omul acesta scund0 preocupat de sine ;nsu/i0
ra8inat0 e drept0 /i %ine crescut0 dar 8izice/te total lipsit de orice prestan" Jde altminteri aea un mers
m"runt /i pripitK0 nu,l edeam0 zic0 o8erind reun
D'0T'1 FAUSTUS G ***
8el de atracie pentru cel"lalt se) C pe c;nd #nes0 cu toat" seeritatea ei auster" /i 8eciorelnic"0 aea
neoie0 ;n 8ond0 de o asemenea chemare' La aceasta se ad"uga antagonismul poziiilor lor 8ilozo8ice0
concepiile lor de ia" C care puteau 8i considerate diametral opuse /i a%solut caracteristice' =ra0 ca
s" 8olosesc cea mai scurt" 8orm" de e)primare0 antinomia dintre estetic" /i moral"0 antinomie ce
domina de alt8el ;n %un" parte dialectica culturii epocii /i0 ;ntr,o anumit" m"sur"0 se personi8ica ;n
ace/ti doi tineriD con8lictul dintre glori8icarea doctrinar" a HieiiI ;n super%a ei lips" de discern"m;nt
C /i cultul pesimist al su8erinei0 cu pro8unzimea /i ;nelepciunea lui' S,ar putea spune c" la o%;r/ia sa0
aceast" 8ecund" antitez" se ;ntrupase ;ntr,o singur" persoan" /i c" numai cu timpul s,a scindat ;n dou"
segmente antagonice' #nstitoris era C /i,aici ;i ine s" adaugiD Doamne0 Dumnezeule F C p;n",n
m"dua oaselor un om al Rena/terii0 iar #nes Rodde0 indiscuta%il0 copilul moralei pesimiste' $entru ea0
o lume Ha%urind ;n s;nge /i 8rumuseeI n,aea literalmente nici un ;neles0 iar ;n ceea ce prie/te
HiaaI0 tocmai asta era chestiuneaD 8ata c"uta ocrotire ;mpotria ei0 ;ntr,o c"s"torie strict %urghez"0
distins"0 %ine c"ptu/it" %"ne/te0 ;n stare s" amortizeze0 pe c;t posi%il0 orice loitur"' j ironia soartei a
rut ca omul C sau omuleul C ce p"rea c" rea s",i o8ere acest ad"post0 s" se,nBne%uneasc" dup"
tic"lo/iile 8rumoase /i otr"irile Rena/terii italiene'
M" ;ndoiesc c" atunci c;nd erau singuri0 cei doi alunecau ;n controerse asupra concepiei despre
lume' Vor%eau0 8oarte pro%a%il0 despre lucruri mai apropiate /i ;ncercau0 pur /i simplu0 s" ad" cum ar
8i dac" s,ar logodi' Filozo8ia 8"cea mai cur;nd o%iectul conersaiilor mondene mai ;nalte0 /i ;mi aduc
aminte de c;tea ocazii c;nd0 ;ntr,un cerc mai iarg0 la %u8et sau ;n reo ni/" la un %al0 opiniile lor se
ciocniser" ;n cadrul discuiei generaleD se ;nt;mpla ca #nstitoris s" susin" c" numai oameni cu instincte
puternice /i %rutale s;nt capa%ili de opere mari0 /i atunci #nes protesta0 demonstr;nd c" 8oarte adesea
caracterele pro8und cre/tine cople/ite de poara con/tiinei lor0 ra8inate ;n su8erin" /i cu sentimente
sum%re 8a" de ia"0 d"duser" ceea ce era mare ;n art"' Mie0 asemenea antiteze mi se p"reau sterile /i
e8emere0 nu ineau seama de realitate0 de echili%rul care rareori iz%utea0 echili%ru cel mai adesea
precar0 ;ntre italitate /i in8irmitate0 ce constituie0
**6 G T"oas Mann
indiscuta%il0 geniul' Dar ;n aceast" disput" una din p"ri susinea ceea ce era0 /i,anume o stare ital"
maladi"0 cealalt" ceea ce adora0 /i,anume 8ora0 a/a c" am;ndou" tre%uiau l"sate s",/i spun" cu;ntul' B
;mi amintesc c" odat"0 c;nd st"m cu toii laolalt" Jerau de 8a" /i soii >noterich0 Rin! /i Spengler0
Schild!napp /i editorul s"u Rad%ruchK0 disputa amical" se isc" nu ;ntre cei doi ;ndr"gostii0 cum am
putea ;ncepe s",i numim0 ci0 destul de amuzant0 ;ntre #nstitoris /i Rudi SchTerdt8eger care0 ;m%r"cat
8oarte elegant ;n ;n"tor0 se a8la /i el printre noi' 2u mai /tiu %ine despre ce anume era or%aE ;n orice
caz0 diergena de opinii 8usese generat" de o 8oarte neinoat" remarc" a lui SchTerdt8eger0 acesta
din urm" neacord;ndu,i mare importan"' Se re8erea la un HmeritI0 dup" c;te /tiu0 la cea cucerit prin
lupte0 realizat prin putere de oin"0 prin ;n8r;ngerea propriului eu0 /i Rudol80 l"ud;nd eenimentul din
toat" inima0 ;l numea meritoriu0 ne;neleg;nd deloc ce,i enise lui #nstitoris s" re8uze a recunoa/te
orice merit unui 8apt pentru care tre%uia s" transpiri ;n a/a hal' Din punctul de edere al 8rumuseii0
zicea #nstitoris0 nu oina ar 8i demn" de laud"0 ci d"ruirea0 /i numai ei i s,ar cueni cali8icatiul de
meritoriu' =8orturile s;nt ple%ee0 iar no%il0 /i de aceea singur meritoriu0 e numai ceea ce se 8ace din
instinct0 inoluntar0 8"r" e8ort' La drept or%ind0 %ietul Rudi nu era nici erou0 nici omul capa%il s"
treac" peste sine0 /i toat" iaa nu 8"cuse nimic care s" nu,i 8i 8ost lesnicios0B ca de pild" c;ntatul lui
admira%il la ioar"' Dar ceea ce spusese #nstitoris ;l c"lcase pe neriE simind0 ag0 c" era ;n Loc cea
mai H;naltI0 cea ce,i sc"pa0 /i r"m;nea inaccesi%il0 nu oi totu/i s" se dea %"tut' Um8lmdu,/i iritat
%uzele0 ;l prii pe #nstitoris drept ;n 8a"0 /i ochii lui al%a/tri ;i s8redeleau pe r;nd pe,ai celuilalt'
C $"i cum asta Q =,a%surd0 zise el0 mai mult ;ncet /i ap"sat0 de unde s,ar 8i putut deduce c" nu se
simea sigur pe poziie' Meritul e merit /i d"ruirea nu,i nici un merit' Vor%e/ti mereu de 8rumusee0
doctore0 dar e 8oarte 8rumos c;nd cinea se,n8r;nge pe sine /i 8ace cea mai %ine dec;t ;i ;ng"duie
natura s,o 8ac"' Tu ce spui0 #nes Q i se adres" el ;n c"utare de aLutor0 ;ntre%are ce e)prima totala lui
naiitate0 pentru c" nici idee n,aea c;t de 8undamental opus" era #nes Rodde0 ;n asemenea lucruri0
p"rerilor lui 3elmut'
D'0T'1 FAUSTUS G **:
C Ai dreptate0 r"spunse ea0 /i o ro/ea" 8in" i se ii ;n o%raLi' ;n orice caz0 eu ;ti dau dreptate'I
D"ruirea e agrea%il"0 dar cu;ntul Hmerit
5
BB cuprinde ;n sine o doz" de admiraie0 care nu se cuine nici
d"ruirii /i nici instinctiului'
B C Ai "zut QF e)clam" SchTerdt8eger trium8"tor0 /i #nstitoris r"spunse r;z;ndD
C Fire/te' Ai /tiut la ce u/" s" %ai'
Dar0 ;n totul0 era cea straniu0 c"ruia nimeni nu i se putea sustrage0 8iecare au0 m"car o clip"0
sentimentul acesta0 con8irmat /i de roseaa din o%raLii 8etei Jpentru c" nu se stinsese imediatK' =ra
a%solut genul ei s" nu,i dea dreptate lui #nstitoris0 ;n cutare sau cutare chestiune' Dar ca s" dea dreptate
Lunelui Rudi0 nu era ;n 8elul ei de,a 8i' SchTerdt8eger nu /tia c" e)ist" cea numit imoralism0 /i nu poi
s" dai dreptate cuia care nu pricepe teza opus" C cel puin nu ;nainte de a i,o 8i e)plicat' Cu toate c"
logic era 8oarte natural /i Lusti8icat0 erdictul pronunat de #nes aea cea surprinz"tor0 ciudat /i0 pentru
mine0 acest lucru 8usese su%liniat de hohotul de r;s cu care ;nt;mpinase ictoria nemeritat" a lui
SchTerdt8eger0 Cla,rissa0 sora lui #nes C 8"ptura m;ndr"0 cu %"r%ia prea scurt"E ei0 cert0 nu,i sc"pa
niciodat" nimic c;nd superioritatea C din motie ce n,aeau nimic a 8ace cu superioritatea C ie/ea
puin compromis"0 dar0 tot at;t de cert0 era conins" c" nu ie/ise cu nimic ;nLosit"'
C 3ai0 e)clam" ea0B Rudol80 hopF Spune 8rumos mulumesc0 scoal",te,n picioare0 %"iete0 /i pleac",te
;n 8aa doamneiF Adu salatoarei tale o ;ngheat" /i init,o la primul alsF
A/a 8"cea ea ;ntotdeauna' Ainea0 plin" de m;ndrie0 cu sora ei0 /i oric;nd era or%a de demnitatea lor
striga Hhop FI' Ni lui #nstitoris0 pretendentul0 ;i striga Hhopa sus FI c;nd se doedea mai lent ;n
galanteriile o%ligatorii sau c;nd nu,i intra cea ;n cap' Din m;ndrie era totdeauna al"turi de ceea ce se
doedea superior0 ;i purta de griL"0 /i se ar"ta uimit" ;n cel mai ;nalt grad c;nd nu i se pl"tea imediat tri,
%utul cuenit' HC;nd el rea cea de la tine0 p"rea Clarissa s" spun"0 ce mai a/tepi0 sariFI ;mi amintesc
8oarte %ine cum i,a spus o dat"B H3op FI lui SchTerdt8eger din pricina lui AdrianE acesta ;/i e)primase
o dorin" oarecare ;n leg"tur" cu un concert al orchestrei Rap8eBnstosser Jcred c" era or%a de un %ilet
pentru Veannette ScheurlK /i SchTerdt8eger g"sise cu cale s" 8ac" mo8turi' H3ai0 Rudol80
**? G T"oas Mann
hopa sus F a strigat ea' Ce Dumnezeu0 n,ai de g;nd s,o iei din loc QFI
C (a da0 nu0 nu asta oiam''' a ;ng"imat el' Desigur0 dar'''
C 2ici un HdarI0 i,a retezat Clarissa scurt0 cu un aer de sus0 Lum"tate glumind0 pe Lum"tate ;ns" destul
de serios'
Ni Adrian0 ca /i SchTerdt8eger de alt8el0 r;deau C acesta din urm" cuBgestul lui o%i/nuit0 cu
str;m%"tura lui %"ieeasc" ;n colul gurii /i cu um"rul ;mpins ;nainte0 promise c" a aranLaBtotul'
=ra ca /i cum Clarissa ar 8i "zut ;n Rudi un 8el de pretendent care tre%uia s" Hsar"IE ;n realitate acesta
se str"duia necontenit /i ;n maniera cea mai nai"0 ;ncrez"tor /i neo%osit0 s" c;/tige %un"oina lui
Adrian' Clarissa ;ncerca de multe ori s" m" desco<s"0 s" a8le ce g;ndesc despre ade"ratul pretendent0
cel ce 8"cea curte surorii sale C de alt8el /i #nes ;ncerca0 ;ntr,un 8el mai delicat0 mai s8ios0 tres"rind /i
retract;nd aproape imediat0 ;ntocmai ca /i cum ar 8i rut /i s" a8le /i s" nu a8le0 s" n,aud" nimic'
Am;ndou" surorile aeau ;ncredere ;n mineD adic" p"reau s",mi atri%uie o anume aptitudine0 s" m"
soccoteasc" ;n stare /i ;n drept s" preuiesc pe alii0 ceea ce0 oricum0 dac" era or%a s" inspiri o
;ncredere total"0 te o%liga0 ;ntr,un 8el0 s" r"m;i ;n a8ara Locului0 s" p"strezi o neutralitate irepro/a%il"'
Rolul de con8ident este totdeauna /i agrea%il0 dar /i dureros0 pentru c" ;l Loci plec;nd de la premisa c"
tu0 personal0 nu intri ;n socoteal"' Dar de c;te ori nu mi,am spus c" e mult mai %ine s" inspiri
oamenilor ;ncredere0 dec;t s" le st;rne/ti pasiuniF = mult mai %ine s" le pari Hde trea%"I0 dec;t s" le pari
H8rumosI F
;n ochii lui #nes Rodde0 un om H%unI0 un om de trea%"0 era pro%a%il cel care edea lumea numai din
unghiul raporturilor morale0 nu /i din al celor stimulate esteticE de unde /i ;ncrederea ei ;n mine'
Tre%uie s" m"rturisesc ;ns" c" purtarea mea 8a" de surori nu era aceea/i /i c"0 ;ntr,o oarecare m"sur"0
opiniile mele re8eritoare la #nstitoris ariau dup" persoana care m" ;ntre%a' C;nd st"team de or%" cu
Clarissa spuneam mult mai deschis ce g;ndeam0 m" e)primam0 ca psiholog0 asupra motielor ce
determinau ezitarea lui de a se pronuna C ezitare0 de altminteri0 nu unilateral" C /i nu m" Lenam s"
8ac nielu/ haz0 de conenien" cu ea0 pe seama pirpiriului c"zut ;n
[[[[[[[b[[[[[[[[[[b[[[[[[[[[3
D'0T'1 FAUSTUS G **+
admiraia Hinstinctelor %rutaleI' =ra cu totul altcea c;nd m" ;ntre%a #nes' Atunci menaLam
sentimentele pe care ea0 $ro #ora, tre%uia s" le nutreasc"0 8"r" ca ;n 8ond s" cred ;n ele0 menaLam
adic" motiele de raiune pentru care0 dup" toate pro%a%ilit"ile0 aea s" se m"rite cu #nstitoris0 /i
or%eam cu o stim" reinut" despre ;nsu/irile lui solide0 despre /tiina0 despre omenia lui curat"0 /i
despre e)celentele sale perspectie' =ra o pro%lem" delicat" s" dau cuintelor mele su8icient" c"ldur"
C dar nici prea mult"0 pentru c" mi se p"rea c" ;mi angaLez la 8el de mult r"spunderea0 8ie c" i,a/ 8i
con8irmat 8etei ;ndoielile /i a/ 8i dezgustat,o de re8ugiul mult r;nit0 8ie c" a/ 8i ;ncercat s,o coning s",
/i ;n8r;ng" aceste ;ndoieliE %a0 uneori0 din anumite pricini0 tentatia de a o coninge mi se p"rea mai
riscant" dec;t aceea de a ;ndemna s" renune'
Ade"rul e c" #nes se satur" repede de opiniile mele despre 3elmut #nstitoris si ;/i l"rgi s8era
con8idenelor0 o generaliza ;ntruc;ta0 cerindBu,mi p"rerea /i despre alte persoane din cercul nostru0 de
pild" despre Rin! /i Spengler sau0 ca s" mai dau un e)emplu0 despre SchTerdt8eger' Voia s" /tie cam
ce g;ndeam despre 8elul cum c;nta la ioar"0 despre caracterul s"u0 dac" aeam stim" pentru el /i c;t"0
/i ;n stima asta0 ce era seriozitate /i ce umor' #,am r"spunsB c;t m,am priceput mai %ine0 cu toat"
echitatea de care eram ;n stare0 a/a cum am or%it despre Rudol8 ;n 8ilele astea0 /i ea m,a ascultat cu
atenie pentru ca apoi s" ;ntregeasc"Belogiile mele amicale0 dar /i delimitate0 cu o%seraii propriiE n,
am putut dec;t s" m" raliez acestora0 de/i poate c" m,au 8rapat puin0 prin insistena lorD o insisten"
pasi" care0 dat 8iindI caracterul 8etei0B ne;ncrederea ei ;n lume0 ;n ia"0 nu putea surprinde0 dar
raportat" la acest caz anume0 aea totu/i cea straniu'
La urma urmei nu era nici o minune c" #nes0 ca /i sora ei0 care,l cunoscuser" pe simpaticul t;n"r cu,
at;ta reme ;naintea mea /i erau cu acesta ;n raporturi aproape de 8rate si sor"0 s",l 8i priit cu mai
mult" atenie dec;t mine /i s" 8i /tiut despre SchTerdt8eger mai multe lucruri con8ideniale' $"rea un
om 8"r" icii0 spusese #nes Jnu 8olosise termenul acesta0 ci unul mai %l;nd0 dar era clar c" asta oise s"
spun"K0 un om curat C de unde /i 8elul lui de a 8i ;ncrez"tor /i 8amiliar0 pentru c" puritatea este
;ncrez"toare'BJCu;nt mi/c"tor ;n gura 8etei0 pentru c" ;n ce o priea nu era deloc ;ncrez"toare0 chiar
dac"0 e),
**. G T"oas Mann
cepional0 ;n mine aea ;ncredere'K 2u %ea C numai ceai cu puin zah"r /i 8"r" 8ri/ca0 dar asta de trei
ori pe zi C0 nici nu 8uma C Bdec;t ;n ocazii cu totul rare0 /i nu,/i 8"cuse nicidecum un o%icei din asta'
Tuturor acestor stupe8iante masculine Jdac",mi amintesc %ine0 a/a se e)primaseK0 acestor narcotice0 le
su%stituia 8lirtul0 lui ;ns" i se d"ruia cu trup /i su8let0 p"rea n"scut pentru el C nu pentru dragoste /i
prietenie care prin 8irea lui /i0 ca s" zic a/a0 ;n m;inile lui0 ar 8i deenit 8lirt' =ra un u/uratic Q Da /i nu'
Categoric nu0 ;n sensul %anal0 ulgar' 2,aeai deci s",l pui al"turi de (ullinger0 8a%ricantul0 um8lat ;n
pene p;n" nu mai putea0 din pricina %og"iei lui0 omul care o%i/nuia s" 8redoneze0 ironicD
HO inim" oioas" /i,un s;nge s"n"tos
Mai %une,s dec;t %anii /i,aerea c;t de mare'''I
Asta a/a0 ca s" 8ac" lumea /i mai inidioas" pe aerea lui C si ;i puteai da seama de deose%ire' Dar
era greu s" te g;nde/t; mereu la aloarea sa0 s",i ;n"%u/i sentimentul c" nu totdeauna te poi %izui pe
el0 /i asta din pricina lui0 din pricina ama%ilit"ii0 a cochet"riei0 a 8il8izoneriei lui0 a nem"suratei pasiuni
pentru mondenit"i0 care0 la urma urmei0 era cea ;nsp"im<nt"tor' #nes m" ;ntre%ase dac" nu g"seam /i
eu c" aceast" iat" de artist0 ;n petreceri si g"teli0 sau elegantul 8estial (iederme&er de la Cococello,
Clu%0 unde 8usesem de cur;nd /i noi0 ar 8i ;ntr,un dureros contrast cu tristeea /i dezam"girile ieii'
Dac" nu m" ;ncercase /i pe mine groaza idului spiritual /i a nimicniciei ceB domnea ;n mediocritatea
HreuniunilorI o%i/nuite0 ;n opoziie strident" cu agitaia 8e%ril" produs" de in0 de muzic"0 de curentele
nem"rturisite ale relaiilor dintre oameni' Uneori edeai cu ochii cum cinea0 or%ind cu un altul0
p"stra mecanic toate 8ormele mondene0 dar era cu des";rsire a%sent0 cu g;ndul la o alt" persoan"0 pe
care o 8i)a''' iNi,apoi0 de%andada0 deranLul0 resturile r"sp;ndite peste tot in salon c"tre s8;r/itul
HreuniuniiI' #nes m"rturisi c" uneori0 dup" o asemenea HpetrecereI0 pl;ngea ;n pat un ceas ;ntreg'''
Continu" s" or%easc" ;n 8elul acesta0 e)prim;nd mai mult griLi si critici cu un caracter general0 /i
p"rea s" 8i uitat de Rudol8' Dar c;nd reeni la el0 nu mai aeai nici o ;ndoial" c" ;ntre timp nu,i ie/ise
nici o clip" din minte' C;nd or%ea despre 8il8izoneri< lui monden"0 spunea 8ata0
D'0T'1 FAUSTUS G **-
aea ;n g;nd cea cu totul ino8ensi0 cea doar de luat ;n r;s0 dar uneori lucrul acesta o ;ntrista' A/a de
pild"0 ;n societate0 Rudi enea totdeauna ultimul0 din neoia de a se l"sa a/teptat0 de a 8i el cel a/teptat'
Apoi0 inea seama de rialit"i0 aea gelozii mondeneD se apuca s" poesteasc" c" a 8ost ieri la cutare /i
la cutare0 la soii LangeTiesche0 sau cum i,o mai 8i chem;nd pe prietenii lui0 la soii Roll,Tagen0 cei cu
dou" 8ete teri%il de rasate' JC;Bnd aud cu;ntul HrasateI m" cutremur'K Dar totdeauna le poestea cu
aerul c" se scuz"0 c" ;ncearc" s" ;mpace pe cinea0 cam ;n sensulD HDin c;nd ;n c;nd tot tre%uie s" mai
trec /i pe la eiI C /i puteai 8i sigur c" acela/i lucru ;l spune /i acolo0 pentru c" ar rea s",i lase pe
toiBs" se legene ;n iluzia c" persoana cu care st" de or%" ;i e cea mai drag" C ca /i cum 8iecare ar
tre%ui s" acorde cea mai mare importan" acestui lucru' Dar coningerea lui Rudi c" ;n 8elul acesta ;i
8ace 8iec"ruia o pl"cere deose%it" are cea contagios' Vine undea la ceai la cinci0 /i spune c" a promis
s" 8ie la cinci Lum"tate sau la /ase ;n alt" parte0 la LangeTiesche sau la RollTagen0 ceea ce se poate
8oarte %ine s" nu 8ie deloc ade"rat' Apoi r"m;ne p;n" la /ase /i Lum"tate0 ca s" arate c" aici se simte
mai %ine0 c" ;l atrage at;t de mult0 ;nc;t ceilali pot s" a/tepte C /i,i at;t de conins c" asta tre%uie s",i
8ac" pl"cere0 ;nc;t sincer ;i 8ace pl"cere'
Am r;s am;ndoi0 eu ;ns" cu oarecare rezer"0 pentru c" i,am citit am"r"ciunea pe chip' Vor%ea ca /i
cum ar 8i socotit necesar C sau poate c" ;ntr,ade"r socotea necesar Q C s" m" prein" s" m" 8eresc
de ama%ilit"ile lui SchTerdt8eger0 adic" s" m" 8eresc de a le acorda prea mare importan"' =le nu
;nsemnau nimic' #nes poesti c" se ;nt;mplase odat" s" aud"0 de la oarecare distan"0 cu;nt cu cu;nt0
cum ruga pe cinea despre care /tia precis c",i e per8ect indi8erent0 s" mai r"m;n" C ;i or%ea cu
accente intime0 coning"toareE H3ai z"u0 8ii dr"gu0 te rog eu0 nu pleca FI C /i c;nd s,a ;nt;mplat apoi
s",i spun" /i ei acelea/i cuinte0 cum s,ar putea ;nt;mpla s" mi le spun" /i mie' acestea0 natural0 nu mai
aeau a%solut nici o aloareF
;ntr,un cu;nt0 8ata m"rturisea o dureroas" ne;ncredere ;n seriozitatea lui0 ;n doezile lui de simpatie /i
de atenieD dac" se ;nt;mpla s" 8ie cinea %olna0 /i Rudi se ducea s",l ad"0 totul se ;nt;mpla0 cum de
alt8elBaeam s" constat pe seama mea0 H8oarte dr"guI0 pentru c" socotea
*6P G T"oas Mann
c" a/a se cuine0 c" a/a se poart" lumea ;n societate0 nu dintr,un impuls l"untricE deci nu tre%uia luat ;n
serios' Te puteai a/tepta de la el /i la unele lucruri de prost,gust0 cum a 8ost de pild" e)clamaia
;n8ior"toareD H=i0 s;nt /i,a/a at;tea nenorocite FI Asta auzise #nes cu urechile ei' Cinea ;l preenea
odat"0 ;n glum"0 s" nu nenoroceasc" o 8at"0 sau poate c" 8usese or%a chiar despre o 8emeie m"ritat"0 /i
Rudi0 plin de arogan"0 ;i r"spunseseD H=i0 s;nt /i,a/aBat;tea nenorociteFI 2u puteai dec;t s",i spui ;n
g;ndD HS" m" 8ereasc" Dumnezeu de ;nLosirea de,a m" num"ra printre asemenea oameniFI
De altminteri nu oia s" 8ie prea dur" C poate c" H;nLosireI era un termen tare' 2u tre%uia s,o ;neleg
gre/itD lui Rudol8 nu,i puteai contesta un anume 8ond no%il' Uneori ;n societate0 printr,un cu;nt /optit0
printr,o singur" priire mut" /i rece0 puteai s",l smulgi din dispoziia lui o%i/nuit"0 g"l"gioas"0 s",l
readuci ;ntr,o oarecare m"sur" la sentimente mai serioase' O0 de multe ori i se p"rea c" ;ntr,ade"r l,ai
rec;/tigat0 in8luena%il la e)trem cum era' Atunci LangeTiesche /i RollTagen /i cum i,o mai 8i
chem;nd nu mai ;nsemnauBpentru el dec;t um%re /i 8antome' Dar0 8ire/te0 ;i aLungea s" respire alt aer0 s"
se e)pun" altor in8luene0 pentru ca ;n locul ;ncrederii /i ;nelegerii reciproce s" apar" o total"
;nstr"inare0 o nep"sare 8"r" n"deLde' Apoi simea0 pentru c" aea o sensi%ilitate 8oarte 8in"0 ;ncerca0
plin de c"in"0 s" dreag" ce stricase' =ra ridicol0 dar te /i mi/caE ca s" ;mpace lucrurile0 s" reintre ;n
graie0 repeta reo or%" mai mult sau mai puin de duh rostit" /i ;n alt" ;mpreLurare sau reo 8raz"
dintr,o carte citat" cine /tie c;nd C ca doad" c" nu uitase /i c" putea 8ace 8a" /i ;n s8erele superioare'
=ra cea lamenta%il' Ni0 ;n 8ine0 enea momentul desp"ririi C atunci se edea c" era dispus s" se
c"iasc" /i s" se ;ndrepte' Se apropia s",/i ia r"mas %un0 cu glume ie8tine0 ;n dialect0 primite cu mutre
acre poate /i din cauza o%oselii' Apoi0 dup" ce d"dea m;na tuturorBcelorlali0 mai enea o dat" /i spunea
%un" seara simplu0 din toat" inima0 la care0 8ire/te0 puteai s",i r"spunzi mai omene/te' A/a c" pleca
ictorios0 pentru c" era o%ligatoriu s" plece ictorios' $ro%a%il c" /i la celelalte dou" reuniuni unde se
mai ducea ;n seara aceea0 proceda la 8el'''
= su8icient at;t Q Acesta nu,i un roman0 unde autorul dez"luie cititorului inimile personaLelor sale
indirect0
D'0T'1 FAUSTUS G *65
prin aciunea poestit"' Ca narator %iogra80 am datoria de a spune lucrurilor pe nume0 de a constata pur
/i simplu realit"ile su8lete/ti care au aut reo repercusiune asupra des8"/ur"rii ieiirelatate de mine'
Dar dup" ciudatele e)presii dictate de memorie condeiului0 e)presii de o intensitate ce,a/ numi,o
speci8ic"0 nu mai r"m;ne nici un 8el de ;ndoial" asupra 8aptului ce tre%uia dez"luit' #nes Rodde ;l
iu%ea pe t;n"rul SchTerdt8eger /i se punea o du%l" ;ntre%areD ;nt;i0 dac" ea /tia0 /i al doilea0 c;nd0 ;n ce
moment raporturile 8raterne cu iolonistul luaser" acest caracter mai ardent0 mai dureros'
La prima ;ntre%are r"spund D da' O 8at" at;t de citit" ca #nes0 s,ar putea chiar spune D cu 8ormaiune
psihologic"0 supraeghindu,/i sentimentele cu acuitate de poet0 tre%uia0 indiscuta%il0 s" 8ie con/tient"
de eoluia propriilor sentimente C oric;t de suprihz"toare0 de incredi%ile chiar or 8i p"rut acestea la
;nceput' Aparenta naiitate cu care ;/i dez"luise inima ;n 8aa mea nu ;nsemna deloc o doad" de
ignoran"E pentru c"0 pe de o parte0 ceea ce aea aerul a 8i candoare era e)presia unei neoi irezisti%ile
de a se m"rturisi0 iar pe de alta0 era ;ncrederea ;n mine0 o ;ncredere deghizat" destul de ciudatD
deoarece0 ;ntr,o anumit" m"sur"0 8ata se 8"cea c" m" consider" destul de simplu ca s" nu 8i o%serat
nimic0 ceea ce ar 8i 8ost0 /i asta0 un 8el de ;ncredere0 dar /tia c" ade"rul nu,mi sc"pase0 /i ;n 8ond asta
/i oiaE pentru c" socotea C spre cinstea mea C c" la mine secretul a 8i %ine p"strat' Ni asta0 in,
contesta%il0 a/a era' Se putea %izui pe discreiaB/i pe simpatia mea omeneasc"0 oric;t i,ar eni de
greuBuniii %"r%at0 sre ;ns"/i 8irea lucrurilor0 s" simt" ceea ce simte o 8emeie pirLolit" de dragostea
pentru un alt %"r%at' = mult mai u/or0 se,nelege0 s" urm"re/ti sentimentele unui %"r%at pentru o 8emeie
C chiar dac" ea te las" cu totul rece C dec;t s" 8ii ;n situaia unei 8emei ;ndr"gostite de alt %"r%at0 ;n
8ond0 nu o H;nelegiI0 o accepi numai0 a/a cum tre%uie s" 8ac" orice omB%ine crescut0 cu un respect
o%iecti ;n 8aa legii 8irii C /i desigur0 %"r%atul are de o%icei o atitudine mai tolerant" /i mai
%ineoitoare dec;t 8emeia care0 de cele mai multe ori0 arunc" priiri piezi/e prietenei ce,i m"rturise/te
c,a pus pe L"ratic o inim" de %"r%at0 chiar c;nd aceast" inim" ;i e per8ect indi8erent"'
A/a c" de %un"oin" prietenoas" nu eram deloc lipsit0 chiar dac" de la natur" mi,era ;nchis" calea spre
o
*6@ G T"oas Mann
;nelegere su%iecti" a sim"mintelor ei' Dumnezeule0 Lunele SchTerdt8eger F La urma urmei0 mutra lui
aea cea de mops0 glasul ;i era gutural0 ar"ta mai mult a %"iat dec;t a %"r%at C dar e drept0 tre%uia s"
recuno/ti0 c" aea ochi de un al%astru 8rumos0 o statur" impozant" /i un 8el captiant de a c;nta la
ioar" /i de a 8luiera /i0 nu mai puin0 o ama%ilitate nedezminit"'I Va s" zic"0 #nBes Rodde ;l iu%ea0 nu
or%e/te0 dar asta nu ;nseamn" c" nu su8erea pro8undE iar atitudinea mea l"untric" era aceea/i cu a sorei
sale0 ze8lemista Clarissa0 totdeauna 8udul" c;nd era or%a de %"r%aiE /i eu a/ 8i aut po8t" s",i spunD
H3ei0 %"iete0 hopa sus 8 Ce,i ;nchipui Q Drept cine te iei QI
Dar0 acuma0 chestia asta cu HhopaI nu era chiar at;t de simpl"0 chiar dac" Rudol8 ar 8i recunoscut c" e
o%ligat s,o 8ac"' $entru c" mai era /i 3elmut #nstitoris0 mirele0 mirele in s$e, #nstitoris pretendentul C
/i cu asta m" ;ntorc la ;ntre%area mea0 anume D de c;nd se trans8ormaser" ;n pasiune relaiile 8r"e/ti
dintre #nes /i Rudol8 Q $osi%ilit"ile mele de intuiie omeneasc" ;mi spun D atunci c;nd 3elmut s,a
apropiat de ea ca %"r%at de 8emeie /i a ;nceput s",i 8ac" curte' Am 8ost /i r"m;n conins c"B #nes nu s,ar
8i ;ndr"gostit niciodat" de SchTerdt8eger0 8"r" interenia lui #nstitoris0 pretendentul0 ;n iaa ei'
3elmut ;ncerca s,o c;/tige0 dar ;ncerca pentru altul0 dac" se poate spune a/a' $entru c" %"r%atul
mediocru putea0 prin solicit"rile liii0 ;ntr,ade"r s" trezeasc" 8emeia din ea C dar numai at;t' #ns" nu
pentru el o putea trezi0 chiar at;t de mult nu era ;n stare0 cu toate c"0 din motie de raiune0 #nes ar 8i
8ost dispus" s",l urmeze' Feminitatea0 o dat" trezit"0 se ;ndrept" imediat c"tre altul0 c"ruia0 ;n
con/tiin"0 nu,i p"strase p;n" atunci dec;t calde sentimente semi88aterne /i acum i se desc"tu/au cu
totul altele' 2u c" l,ar 8i socotit Homul potriitI0 demn de ea0 nici or%" de asta' Dar melancolia sa0 ;n
c"utare de ne8ericire0 se 8i)" asupra celui pe care0 dezgustat"0 ;l auzise rostind D H=i0 s;nt /i,a/a at;tea
nenorocite FI
Si0 de alt8el0 un lucru ciudatF ;n pasiunea ei pentru cel"lalt ;/i ;nsu/i ;ntr,o oarecare m"sur" admiraia
nepotriituluiBpretendent pentru HiaaI instincti"0 lipsit" de spiritualiltate0 at;t de contrar"
caracterului ei0 ;l ;n/ela sluLindu,se de propriile lui coningeri' 2u reprezenta oare Rudol80 pentru
tristeea ei clar"z"toare0 cea ce sem"na cu %ucuria dulce de < tr"i Q
D'0T'1 FAUSTUS G *6*
Fa" de #nstitoris0 un simplu con8ereniar ;n ale 8rumosului0 SchTerdt8eger aea aantaLul a8tei
ade"rate0 irig;nd cu sea sa pasiunea0 trans8igurind omenescul' $entru c" nu e dec;t natural ca
persoana iu%itului s" 8ie ;n"lat"0 ;nno%ilat"0 /i a8eciunea pentru el s",/i a8le mereu Bhran" proasp"t"[
c;nd Bindiidualitatea lui e asociat" cu 8armecul cuceritor al artei sale' ;n 8ond0 #nes dispreuia tra8icul
estetic al acestui ora/ dedat pl"cerilor0 unde o transplantase n"zuina matern" c"tre o ia" mai 8riol"0
dar0 de dragul securit"ii o8erite de %urghezie0 participa la petrecerile unei socie<ti0 ce nu era altcea
dec;t o ast" /i unic" asociaie artistic"
5
0 /i tocmai 8aptul acesta era primeLdios pentru lini/tea c"utat"
de ea' Mi,au r"mas ;n minte imagini impresionante0 tul%ur"toare din remea aceea' $arc" "d /i acum0
8amilia Rodde0 poate /i soii >noterich0 /i eu0 dup" o e)cepional" e)ecuie aB uneia dintre sim8oniile
lui Ceai!os!i0 8a sala Rap8enstosser0 ;n primele r;nduri0 amestecai ;n mulime /i aplaud;nd' DiriLorul
8"cuse semn orchestrei s" se ridice ;n picioare ca s" primeasc" ;mpreun" cu el mulumirile pu%licului
pentru str"lucita per8ormant"' SchTerdt8eger0 puin la st;nga primului iolonist Jal c[rui loc aea s",l
ocupe ;n cur;ndK0 cu ioara su% %ra0 aprins la 8a"0 radios0 se uita spre sal" /i ne salut" cu un semn din
cap de o intimitate e)agerat"0 ;n timp ce #nes asupra c"reia nu m" putusem ;mpiedica s",mi arunc
priirea o clip"0 inea g;tul ;ntins ;nainte0 puin piezi/0 gura uguiat" /treng"re/te0 dar ;ntr,un chip silit0
ochii 8i)ai cu ;nd"r"tnicie ;ntr,un alt punct0 undea0 acolo0 sus0 la diriLor0 sau nu0 undea dincolo de el0
spre harpe' Sau0 alt" dat"0 ;l "d pe Rudol80 entuziasmat de recitalul str"lucit al unui iolonist ;n
turneuE era ;n picioare0 ;n primul r;nd0 ;n sala aproape golit"0 aplaud;nd nepotolit spre scena0 pe care
irtuosul se ;ntorcea pentru a zecea oar" s" mulumeasc" ;nclin;ndu,se' La doi pa/i0 printre scaunele ;n
dezordine0 se a8l" #nes0 care ;n seara asta0 ca /i noi de alt8el0 nu comunicase deloc cu SchTerdt8eger0 ;l
prie/te /i a/teapt" s" ispr"easc" odat"0 s" se ;ntoarc" s" o ad" si s"B ina s,o salute' Rudi ;ns" nu
ispr"e/te /i nu,i acorda atenie' Cea mai mult0 o urm"re/te cu coada ochiului0 sau poate c" asta,i
prea mult spusD priirea ochilor lui al%a/tri nu cat" chiar neclintit spre erou0 colo0 sus0 ci alunec" u/or
;ntr,o parte0 chiar dac" nu p;n" la coada ochilor0 spre locul unde #nes st" /i a/teapt"0 dar agitaia sa
entuziast" nu ;nceteaz"' C;tea secunde ;nc"0 /i ea seB;ntoarce,n loc0 al%" la 8a"0 cu spr;ncenele
;ncruntate de
*66 G T"oas Mann
m;nie si pleac" ;n gra%"' $e dat" SchTerdt8eger renun" s" tot recheme pe artist /i pleac" dup" #nes' La
u/" o aLunge' Cu o min" glacial"0 cu aerul c",i surprins" s",l ad" /i pe el acolo0 s",l /tie c" e)ist" pe
lume m"car0 nu,i ;ntinde m;na0 nu,i accept" priirea /i iese gr"%it"'
Recunosc0 n,ar 8i tre%uii s" consemnez aici aceste 8leacuri0 8"r;me de constat"ri' =le nu merit" cinstea
tiparului0 pot p"rea0 ;n ochii cititorului0 sear%ede /i le,ar putea socoti simple pretenii plictisitoare' Dar
tre%uie s" in" seama cel puin de I8aptul c" am suprimat sute de alte o%seraii asem"n"toare0
recepionate cu antenele mele de prieten omenos si plin de simpatie0 8apte ce nu,mi ies din minte0
pentru c"I din noianul lor s,a n"scut o nenorocire' De ani de zile edeam cum se apropie o catastro8"0
ne;nsemnat"0 ce,i drept0 ;n perspectia eenimentelor mondiale0 /i n,am scos o or%" despre
constat"rile /i temerile mele' 2umai lui Adrian i,am spus atunci0 la ;nceput0 la $8ei88ering C cu toate
c" ;n general eram prea puin ;nclinat0 %a chiar m" 8eream s",i or%esc despre incidente mondene de
8elul "sta lui0 care se inea ;ntr,o monahal" deta/are ;n ce prie/te preocup"rile de dragoste' Totu/i0 am
8"cut,o0 i,am poestit0 cu titlu con8idenial0 c" #nes Rodde0 de/i pe cale s" se m"rite cu #nstitorisWp"rea0
dup" c;te %"gasem eu de seam"0 iremedia%il /i ne%une/te ;ndr"gostit" de Rudi SchTerdt8eger'
2e a8lam ;n odaia stareului /i Lucam sah'
C =i0 asta,i cea nouF e)clam" ei' Vrei s" 8ac o mi/care gre/it" si s" pierd tura Q Apoi z;m%i0 d"du din
cap0 si ad"ug"D Vai de su8letul luiF #ar dup" ce mai re8lectase la mi/care0 cu pauz" ;ntre 8raze0 ziseD De
alt8el0 nu,i glum" pentru el' Tre%uie s" %age de seam" s" scape tea8"r din poestea asta'
XXX
$rimele zile de ar/i" din august 5-56 m,au g"sit schim%;nd un tren ;nesat cu altul0 astept;nd prin g"ri
mi/un;nd de omenire0I pe peroane pline cu gr"mezi de %agaLe l"sate ;n p"r"sire0 gr"%indu,ma s" aLung
de la Frei,sing la 2aum%urg ;n Turingia0 la regimentul meu0 unde tre%uia s" m" prezint de urgen"0 ;n
calitate de sergent,maLor ;n rezera'
R"z%oiul iz%ucnise' Soarta0 care de,at;ta reme mocnea amenin"toare deasupra =uropei0 se
dezl"nuise0 /i ;n ora/ele noastre0 capetele /i inimile oamenilor erau
D'0T'1 FAUSTUS G *6:
r""/ite de spaim"0 de e)altare0 de patetismul durerii0 de ;nduio/are ;n 8aa destinului0 de sentimente de
8or" /i sacri8iciu deghizate ;ntr,o disciplinat" Hpotrieal"I Hl< comand"I a tuturor celor pre"zute0
e)ersate /i ;n"ate' Se prea poate0 /i s;nt 8oarte dispus s,o cred0 ca prin alte p"ri0 in "ri du/mane /i
chiar /i ;n cele aliate0 acest scurtcircuit al soartei s" 8i 8ost resimit mai cur;nd ca o catastro8"0 un grand
al"eur , cum am auzit de at;tea ori ;n timpul campaniei din gura 8emeilor 8ranceze care0 %ine;neles0
aeau r"z%oiul la ele,acas"0 ;n od"ile0 ;n %uc"t<riiie lorD A", onsieur, la guerre, (uel grand al"eurD #n
7ermania noastr"0 nu se poate t"g"dui0 precump"neau aspectele de e)altare0 sentimentul istoric de
m;ndne0 iz%ucnirea de %ucurie0 eadarea din %analitatea de toate zilele0 eli%erarea din stagnarea
mondial" care nu mai putea continua ;n 8elul acesta0 precump"nea entuziasmul 8a" de iitor0 apelul la
datorie /i %"r%"ie0 ;ntr,un cu;nt0 aspectul de 8estiitate eroic"'I La Freising0 eleii mei din ultima
clas" a liceului aeau o%raLii ;m%uLorai /i le sc;nteiau ochii de c;te se ;nt;mplau ;n Lur' $asiunea
tinereasc" pentru risc /i aentur" se ;mpletea acum0 amuzant0 cu aantaLele unui e)amen de
%acalaureat luat la repezeal"' D"deau n"al" la cercurile de recrutare0 /i eram %ucuros c" nu tre%uia s"
8ac pe H;n;rtitulI ;n 8aa lor'
2u reau ;n nici un caz s" contest c" participam din plin la entuziasta e8erescen" popular"0 pe care
mai adineauri m" str"duiam s,o caracterizez0 chiar dac" aspectul de e)altare mani8estat de oameni nu
se potriea 8irii mele /i m" ;n8rico/a ;ntr,o oarecare m"sur"' Con/tiina mea C utilizez aici termenul
acesta ;ntr,un sens generalBC nu era chiar at;t de curat"' O ast8el de Hmo%ilizareI pentru r"z%oi0 oric;t
ar rea s",/i ia aerul unei datorii mai presus de toate0 in8le)i%il"0 implaca%il"0 are totdeauna ;n sine
cea dintr,un ;nceput de dezl"nuire s"l%atic"0 de acan"0 de desconsiderare a tuturorB regulilor0 de
chiul0 de re"rsare a instinctelor iolente C are prea mult din toate astea pentru ca un om a/ezat cum
s;nt eu s" se poat" simi %ineE /i la rezistenele temperamentale personale de aseB,menea natur" se
ad"uga ;ndoiala dac"0 la urma urmei0 moralmente0 meritele de p;n" acum ale naiunii ;ng"duie aceste
oar%e dezl"nuiri' Acum interine ;ns" tema Lert8irii
5 O mare nenorocire .#r&/&
@ Vai0 domnule0 ce mare nenorocire e r"z%oiulF .Fr&/
*6? G T"oas Mann
de sine0 acel Hgata de a,i da iaaI care te,aLut" s" treci peste multe /i0 ca s" zic a/a0 este un Hultim
cu;ntI0 ;mpotria c"ruia nu se mai poate articula nimic' Dac"0 mai mult sau mai puin clar0 simi
r"z%oiul ca pe o ;ncercare colecti" c"reia indiidul0 dar /i 8iecare popor luat indiidual0 este gata s",i
8ac" 8a" /i s" isp"/easc" cu s;ngele s"u sl"%iciunile /i p"catele remii0 ;n care,s cuprin/i /i ai t"i0 dac"
ai sentimentul c" aceast" plecare la r"z%oi este ca o plecare la sacri8iciu0 prin care te lepezi de
str"%unul Adam /i rei s" cucere/ti0 cu toi ;ntr,un cuget0 o iat" superioar"0 atunci morala de toate
zilele e dep"/it"0 amue/te ;n 8aa e)traordinarului' Ni0 nu reau s" uitD am pornitBla r"z%oi cu inima
relati curat"0 nu ne g;ndeam pe remea aceea c" p;n" atunci0 acas"0 ne purtasem ;n a/a 8el0 ;nc;t o
catastro8" mondial" s;ngeroas" tre%uia s" 8ie considerat" drept o consecin" logic ineita%il" a
structurii noastre l"untrice' A/a a 8ost0 din nenorocire0 acum cinci ani0 dar nu acum treizeci' Dreptul /i
legea0 "abeas !or$us, li%ertatea /i demnitatea omeneasc" se a8lau0 ;n tara noastr"0 la un loc de cinste'
=,ade"rat c" rodomontadele %elicoase ale acelui saltim%anc /i comedian de pe tronul imperial0 care ;n
8ond n,aea nimic ost"/esc ;n el /i0 dac,o 8i 8ost %un la cea0 ;n orice caz nu la r"z%Boi era %un0 aeau
un e8ect peni%il asupra oric"rui intelectual C iar aLtitudi,nea lui 8a" de cultur" era a unui do%itoc
arierat' ;/i irosise in8luena asupra oamenilor de cultur" ;n gesturi diriguitoare goale de coninut'
Cultura 8usese li%er"0 se situase la niel onora%il /iBde mult" reme luase deprinderea unei totale
independene 8a" de autoritatea guernant"0 de aceea poate c" tinerii ei st;lpi edeau tocmai ;ntr,un
mare r"z%oi al ;ntregului popor0 cum era cel ce iz%ucnise acum0 un miLloc de ridicare la o nou" 8orm"
de ia"0 ;n care statul /i cultura s" constituie un singur tot' Domnea0 8ire/te0 ;n Bpro%lema asta0 ca
;ntotdeauna la noi0 un comple) o%sedant de s8ial"0 un egoism de o total" naiitateE nimeni nu s,a ;ndoit
niciodat"0 %a s,a considerat chiar de la sine ;neles c" pentru procesul german de deenire Jsi noi
s;ntem ;ntotdeauna ;ntr,un proces de deenireK0 o ;ntreag" lume0 mai eoluat" dec;t noi0 /i deloc
;nclinat" c"tre dinamismul cataclismului0 tre%uia s",/i erse s;ngele o dat" cu noi' Omenirea ne,o ia ;n
nume de r"u0 /i nu 8"r" o oarecare doz" de dreptate0 pentru c"0 din punct de edere moral0 calea unui
popor c"tre o 8orm" superioar" de ia" colecti" C dac" e neap"rat necesar s" ne s;ngeroas" C nu
tre%uie s" 8ie r"z%oiul ;n a8ar"0 ci
D'0T'1 FAUSTUS G *6+
r"z%oiul ciil' Dar aceasta ne repugn"0 peste m"sur"0 pe c;nd0 dimpotri"0 8aptul c" unitatea noastr"
naional" C /i ;nc" una numai parial"0 o unitate de compromis C ne costase trei r"z%oaie grele0 ni se
p"rea cea stra/nic' =ram mare putere de prea mult" remeE ne deprinsesem cu situaia asta0 /i nu ne
mai umplea de ;nc;ntare cum contasem' Sentimentul0 m"rturisit sau nu0 c" nu c;/tigasem mare lucru0
c" relaiile noastre cu lumea mai curind se ;nr"ut"iser" dec;t se amelioraser"0 se cui%"rise ad;nc ;n
con/tiine' Venise sorocul unei noi str"pungeriD aceea c"tre o hegemonie mondial" C care0 8ire/te0 nu
putea 8i o%inut" numai pe c"ile morale ale unor str"duine ;n limitele patriei' Ni,atunciD r"z%oiE iar
dac" nu se putea alt8el0 r"z%oi ;mpotria tuturor0 pentru a,i coninge pe toi /i a,i c;stiga pe toi0 lumea,
ntreag"0 asta era0 a/a hot"r;se HsoartaI Jcit de HgermanI0 acest cu;nt0 arhaic" rezonan" precre/tin"0
moti muzical,dramatic de tragedie mitologic" FK /i ;ntr,un entuziast elan Jcare numai pe noi ne
;nsu8leeaK porneam C st"p;nii de certitudinea c" pentru 7ermania %"tuse ceasul,de,eacuri,a/teptatE
c" istoria ne pusese m;na,n cap0 c" dup" Spania0 Frana0 Anglia0 eneam noi la r;nd0 s" imprimam
lumii pecetea noastr" /i s" o conducem E c" secolul al OO,lea al nostru era /i c"0B dup" scurgerea unei
epoci %urgheze inaugurate cu reo sut" dou"zeci de ani ;n urm"0 omenirea aea s" apuce pe calea
;nnoirii su% semnul germanic0 su% semnul unui socialism militarist ce ;nc" nu iz%utise s" se de8ineasc"
p;n" la ultimele lui consecine' Aceast" imagine0 ca s" nu spun idee0 st"p;nea minile ;ntr,o armonic"
;nelegere cu coningerea c" eram silii s" 8acem r"z%oiul0 c" o datorie s8;nt" ne chema0 neap"rat0 la
arme0 la ni/te arme0 e,ade"rat0 8oarte %ine 8"urite /i preg"tite /i a c"ror per8eciune constituise din,
totdeauna o tainic" ispit" de a 8ace uz de ele C al"turi0 de asemenea0 /i de spaima de a 8i cotropii din
toate p"rile0 /i c" numai uria/a noastr" putere ne putea 8eri de una ca asta0 adic"D aptitudinea de a muta
r"z%oiul imediat pe p"m;ntul altora' #n cazul nostru atacul /i ap"rarea erau unul si acela/i lucruD
alc"tuiau ;mpreuna patetismul ;ncerc"rii0 al chem"rii0 al ceasului cel mare0 al s8intei necesit"i F
$opoarele celelalte n,aeau dec;t s" ne socoteasc" uzurpatori ai dreptului /i nimicitori ai p"cii0
insuporta%ili du/mani ai ieii CBnoi st"p;neam miLloacele de a loi lumea,n cap p;n",/i a schim%a
p"rerea Jdespre noi p;n" a aLunge nu numai s" ne admire0 ci s" ne /i iu%easc"'
*6. G T"oas Mann
S" nu cread" nimeni c" glumesc F 2,am nici un moti de glum"0 ;n primul r;nd0 deoarece nu pot ;n nici
un caz pretinde c" m,am sustras sentimentelor generale' Oric;t mi,ar 8i interzis cuminenia mea de
c"rturar0 tr"iam sincer uralele zgomotoaseE %a0 drept s" spun0 erau clipe ;n care m" cuprindeau chiar
u/oare /o"ieli de natur" critic" ce se agitau ;n su%con/tientul meu /i,mi produceau o oarecare Len" la
constatarea 8aptuluiBc" g;ndeam /i simeam cum g;ndeau /i simeau toi' Oamenii de 8elul meu0 natural0
se cam ;ndoiesc c" g;ndurile unui ins de r;nd pot 8i cele cuenite' Ni0 cu toate acestea0 pentru indiidul
superior e uneoriBo pl"cere s" se cu8unde o dat" C /i unde s" 8i g"sit el acel o dat"0 dac" nu aici /i
acum QBC din cre/tet p;n",n t"lpi0 ;n mulime'
M,am oprit dou" zile la Miinchen ca s",mi iau r"mas %un de la unul /i de la altul /i s",mi completez
echipamentul cu c;teaB m"runi/uri' Ora/ul era agitat de,un 8el de s"r%"toare 8e%ril" /i sBum%r"0 dar /i
de crize de panic"0 de spaim" m;nioas"0 la reun zon smintit0 c" reeaua de ap" ar 8i 8ost in8ectat" sau
c" s,ar 8i descoperit un spion sir% strecurat ;n mulime' Ca s" nu 8ie luat drept un asemenea spion /i
ucis din gre/eal"0 doctorul (reisacher Jl,am ;nt;lnit pe LudTigstrasseK0 ;si acoperise pieptul cu cocarde
/i stegulee ro/,al%,negre' Starea de r"z%oi0 trecerea puterii supreme din m;na ciililor ;n a militarilor0
;n a unui general care emitea proclamaii0 8u primit" cu un 8ior de ;ncredere' =ra lini/titor s" /ti; c"
mem%rii 8amiliei regale0 plecai la cartierele lor generale ;n chip de comandani de o/ti0B or 8i 8lancai
de /e8i de stat,maLor capa%ili0 si c"I n,or sN poat" 8ace cine /tie ce serenissime erori' =rau 8nsoii de
oaii oioase' Vedeam regimente ie/ind ;n mar/ pe poartaBcaz"rmii0 soldaii cu %ucheele de 8lori la
eaa armei0 /i ;nsoii de 8emei cu %atistele la ochi0 ;n aclamaiile unui pu%lic de ciili adunat la
repezeal"0 c"ruia 8l"c"ii de la ar" aansai la rangul de eroi ;i r"spundeau z;m%ind cu un aer de
m;ndrie prosteasc" /i ru/inat"' Am "zut un o8ier0 tinerel de tot0 ;n inut" de campanie0 care0 st;nd pe
plat8orma din spate a unui tramai0 priea ;napoi0 cu ochii ;n gol0 /i i se putea citi pe 8a" c" se g;ndea
la soarta 8ragedei sale iei C dar /i,a reenit %rusc /i a c"tat0 cu un z;m%et 8ugar0 ;n Lur0 s" aBd" dac"
nu l,a o%serat cinea'
Si iar"/i0 eram %ucuros s" m" /tiu ;n aceea/i situaie cu el0 c" nu r"m;neam ;n spatele celor ce,
acopereau cu pieptul hotarele' ;n 8ond0 cel puin deocamdat"0 din cercul
D'0T'1 FAUSTUS G *6-
nostru de cunoscui eu eram singurul mo%ilizatD ne simeam destul de puternici /i de numero/i ca s" ne
putemBpermite s" alegem0 s" inem seama de interesele culturale0 s" acord"m numeroase scutiri0 s" nu
arunc"m ;n 8oc dec;t tineretul /i %"r%aii per8ect api' Aproape toi din cercul nostru seBdoediri a aea
un oete/ug oarecare0 pe care ;nainte nici nu li,l %"nuiai m"car0 Bdar acum le d"dea dreptul la dispens"'
Sicam%rul >noterich aea un ;nceput de tu%erculoz"' $ictorul Rin! su8erea de un 8el de crize de astm
conulsi0 /i pentru ca s" se calmeze o%i/nuia s" se retrag" din societate0 iar prietenul s"u (aptist
Spengler su8erea0 /tiam cu toii0 %a de una0 %a de alta' #ndustria/ul (ullinger0 t;n"r ;nc"0B se p"rea c" e
indispensa%il la 8a%rica lui0 iar ;n iaa artistica a capitalei orchestra Rap8enstosser constituiaB un
element prea important pentru ca mem%rii ei0 si implicit /i Rudi ScnTerdt8eger0 s" nu 8i 8ost scutii de
mo%ilizare' De alt8el0 cu acest prileL s,a a8lat cu o e8emer" uimire c"0 mai demult0 Rudi 8usese neoit s"
se supun" unei operaii cu care prileL i se scosese un rinichi' #e/i la ieal" c" tr"ia numai cu unul C
destul de %ine de alt8el0 dup" cum ar"ta0 /i cucoanele uitar" 8oarte repede de trea%a asta'
A/ putea continua ast8el s" citez numeroase cazuri dezgust"toare de protecie0 de ;n;rtii0 ;n cercurile
celor ce 8recentau pe Schlaginhau8eni /i pe doamnele Scheurl de l;ng" 7r"dina (otanic" C cercuri0
principial0 ;ndeaLuns de ostile 8a" de acest r"z%oi0 ca /i 8a" de cel precedent de alt8el0 cercuri animate
de amintiri de pe remea Con8ederaiei renane0 de 8ranco8ilie0 de antipatie catolic" 8a" de prusaci /i
a/a mai departe' Veannette Scheurl era pro8unr8 nenorocit"0 aproape c",i d"deau lacrimile' V;l"taia
%rutal" a antagonismului dintre cele dou" naiuni din care se tr"gea0 Frana /i 7ermania0 ce,ar 8i
tre%uit0 dup" opinia ei0 s" se ;ntregeasc"0 ;n loc s" se ;n8runte o ducea la disperare' B4'en ai asse@+us(u '%la
#in de es+oursD iz%ucni ea m;nioas"0 pl;ng;nd cu suspine' Cu toate sentimentele mele potrinice0 nu i,
am putut re8uza o oarecare simpatie de om instruit'
C" Adrian personal era cu totul impasi%il la toate cele ce se petreceau mi se p"rea lucrul cel mai 8iresc0
cel mai de la sine ;neles din lume0 /i ca s",mi iau r"mas %un de la el m,am dusB la $8ei88ering0 Bde unde
7ereon0 8iul proprie,
5 M,am s"turat pentru toat" iaa F .Fr&/
*:P G T"oas Mann
tarului0 tre%uise s" plece imediat0 cu c;tia cai0 la centrul de ;ncorporare' L,am g"sit acolo pe Riidiger
Schild!napp0 nemo%ihzat ;nc"0 /i petrec;ndu,/i ;eek8end8vF la prietenul nostru' F"cuse sericiul
militarBla marin"0 si mai t;rziu a 8ost luat /i el0 pentru ca dup" c;tea luni s" 8ie l"sat din nou la atr"' Si
cu mine0 parc" s,a petrecut alt8el Q Spun de pe acum c" n,am r"mas pe 8ront dec;t un singur an0 p;na la
luptele din Argonne din 5-5:0 dup" care am 8ost transportat acas" cu Crucea de 8ier pe piept0 acordat"
doar pentru c" suportasem incon8ortul /i c" m",n;rtisem de un ti8os'
At;t0 ca anticipare' Opinia lui Riidiger despre r"z%oi era condiionat" ae admiraia lui pentru Anglia0 tot
a/a cum cea a Veannettei era determinat" de s;ngele ei 8rancez' #ndiscuta%il c" declaraia de r"z%oi a
Angliei ;i d"duse o grea loitur" /i ;l indispunea teri%il' $entru nimic ;n lume0 susinea el[ n,ar 8i
tre%uit ca ea s" 8ie proocat" prin c"lcarea tratatelor si inadarea (elgiei' Frana /i Rusia C ;n 8ine0
puteai0 la neoie0 s" te masoriB cu am;ndou"' Dar Anglia F =ra o nesocotin" cumplit"' A/a c"0 ;nclinat
c"tre un realism acrit0 el nu edea ;n r"z%oi dec;t spurc"ciune0 putoare0 groz"ia amput"rilor0 dezm"
se)ual /i p"duchi0 /i ;/i %"tea Loc cu sarcasm de ideologia de 8oileton ce decretaBaceste orori drept
remuri mari' A,drian nu,l contrazicea0 iar eu0 oric;t participam la emoii mai pro8unde0 ;nclinam s"
admit c" spusele lui conineau o doz" de ade"r'
Am cinat toi trei ;n odaia cu statuia Victoriei de la Samothra!e si intr"rile /i ie/irile Clementinei
SchTeigestill care0 ama%ila0 ne serea masa0 m" ;ndemnar" s",l ;ntre% pe Adrian ce mai 8ace sora lui0
Ursula0 de la Langensalza' C"s"toria ei era dintre cele mai 8ericite0 iar din punctul de edere al
s"n"t"ii se resta%ilise destul de %ine dup" o oarecare de%ilitare a pl"m;nilor0 un u/or catar al ir8urilor0
proocat de trei sarcini ce se succedaser" 8oarte repede0 5-550 5-5@ /i 5-5*0 c;nd "zuser" lumina zilei
cele trei l"stare SchneideTein D Ro/a0 =zechiel /i Raimund' $;n" la apariia 8ermec"torului 2epomu!
mai erau0 ;n seara aceea care ne adunase laolalt"0 ;nc" nou" ani'
La mas"0 /i dup" aceea ;n odaia stareului0 s,a or%it mult despre politic" /i despre pro%lemeleBmorale0
despre natura mitica a caracterelor naionale care se mani8est" ;n asemenea momente istorice0 /; eu
participam cu o oarecare pasiune0 ca s" ;nclin puin %alana0 ;n 8aa concepiei categoric empirice
despre r"z%oi pe care Schild!napp o
D'0T'1 FAUSTUS G *:5
considera unica posi%il"E or%eam despre rolul tradiional al 7ermaniei /i0 de asemenea0 despre
iolarea neutralit"ii (elgiei amintind at;t de %ine de %rutalitatea aciunilor lui Frederic cel Mare
;mpotria unei Sa)onii indiscuta%il neutre0 despre ehemena protestelor lumii ;ntregi ;n 8aa acestui
gest0 despre cBu;ntarea 8ilozo8ului nostru cancelar cu recunoa/terea premeditat" a ino"iei0 a acelui
dicton german intrat ;n or%irea poporului D H2ecesitatea nu cunoa/te legiI0 despre dispreul0 ;nturat
p;n" /i,n 8aa lui Dumnezeu0 pentru un echi tratat0 Hun petic Bde h;rtieI0 c;nd e pus ;n 8aa unui
imperati imediat al ieii' Rudiger ne,a 8"cut s" /iBr;dem pe chestia asta0 pentru c"0 de/i accepta
o%ieciile mele oarecum emoionate0 el ridiculiza cu un comic irezisti%il toat" %rutalitatea sentimental"0
poc"ina plin" de tru8ie0 onesta r;n" la crim"0 parodiindu,l pe lunganul 8ilozo8 ce,/i drapa ;n poezie
moral" planuri strategice de mult /i ;ndelung puse la cale C ridiculiza /i mai comic ;nc" r"getele de
irtute %uimac" ale unei omeniri care a8lase de mult" reme despre acest plan de campanie ela%orat cu
cinismE /i deoarece edeam c" lui Adrian oio/ia asta ;i pl"cea0 c" ne era recunosc"tor pentru r;sul ceBi,
l st;rneam0 m,am al"turat %ucuros la eselia lor0 nu 8"r" s" constat c" tragedia /i comedia cre/teau pe
acela/i trunchi /i c" era de,a,LunsBs" schim%i puin lumina0 ca sh dai din una ;n cealalt"' #n 8ond0 nu
;ng"duiam ca simul /i sentimentul meu pentru necesit"ile imperioase ale 7ermaniei0 pentru izolarea
ei moral" /i dispreul pu%lic0 care C a/a cel puin mi se p"rea mie C nu erau dec;t e)presia 8ricii
generale ;n 8aa puterii ei si a aansului ;n preg"tirea de r"z%oi JprileL ce m" o%liga s< recunosc c"
acestea0 puterea /i aansul ;n preg"tirea de r"z%oi0 constituiau o consolare grosolan" pentru starea
noastr" de proscri/iK C ;n 8ond0 zic0 nu ;ng"duiam ca ;nduio/area mea patriotic"0 cu mult mai greu de
Lusti8icat dec;t a celorlali0 s",mi 8ie tul%urat" prin satirizarea caracteristicilor naionale /i0 plim%;ndu,
m" ;n camer" ;ncoace si,ncolo0 ;i d"dui glas0 ;n timp ce Schild!napp ;/i 8uma pipa lui de mahorc"0 iar
Adrian se nimerise s" stea la masa lui de lucru0 aceea ;n stil german echi0 cu t"%lia puin ad;ncit" ;n
miLloc /i cu un pupitru de scris si de citit a/ezat deasupra' $entru c"0 lucru curios0 Leer!iihn chiar </a
scria0 ca =rasmus al lui 3ol%ein0 pe o supra8a" ;nclinat"B' $e mas" se a8lau c;tea c"riD un oluma/ de
!leist0 cu un semn de carte la eseul despre marionete0 apoi ineita%ilele sonete ale lui Sha!espeare /i
;nc"
*:@ G T"oas Mann
un olum din operele marelui poet C 0u v% $la!e, Mult @goot $entru nii! /i0 dac" nu m" ;n/el0
Doi tineri din Verona& $e pupitru se a8la opera la care lucra atunci C 8oi olante0 concepte0 ;nceputuri0
not"ri0 schie ;n di8erite stadii de dezoltareE uneori nu era notat dec;t primul r;nd0 ioara sau
instrumentele de lemn /i0 Los de tot0 %asurile0 dar ;ntre ele spaiul era golE ;n alte p"ri 8unciunile ar,
monice /i gruparea instrumental" ap"reau limpede din notarea Bcelorlalte partide ale orchestreiE cu
igara ;n colul %uzelor0 Adrian se oprise ;n 8ata lor0 s",/i arunce o priire0 ;ntocmai ca un Luc"tor de
/an e)amin;hd situaia partidei pe masa cu p"tr"ele0 de care compoziia muzical" aminte/te at;t de
mult'B2e simeam0 ;mpreun"0 atunci0 at;t de lipsii de griLi0 ;nc;t el0 ca /i cum ar 8i 8ost singur0 lu" chiar
unBcondei0 ca s" noteze undea o 8igur" de clarinet sau corn0 atunci n"z"rit"'
2u /tiam mare lucru despre cele ce ;l preocupau ;n momentul acela0 dup" ce muzica lui cosmic"
ap"ruse la Mainz ;n editura Schott j Fiii0 ;n acelea/i condiiuni ;n care ap"ruser" liedurile pe ersuri
de (rentano' =ra or%a de o suit" dramatic" grotesc"0 ale c"rei su%iecte C a8lasem din auzite C erau
luate dintr,o carte eche de poestiri /i anecdote0 Gesta 1oanoruI 8"cea dierse ;ncerc"ri0 8"r" s"
/tie ;nc" %ine dac" o s" ias" cea /i dac" o s" se opreasc" ia ele' ;n orice caz0 pentru reprezentare nu se
g;ndeaLa oameni ci la p"pu/i articulate' JDe aici >leistFK C ;n ceea ce prie/te Minunile Universului,
aceast" lucrare solemn"0 tru8a/aM se a8lase ;n preaLma unei premiere ;n str"in"tate0 dar acum0 din cauza
iz%ucnirii r"z%oiului0 c"zuse totul %alt"' La mas" or%isem despre asta' Reprezentarea la Lu%ec! a
2adarni!elor !"inuri ale dragostei, a/a lipsit" de succes cum 8usese0 precum /i pu%licarea C;htecelor
pe ersuri de (rentano ;/i produseser"0 pe ne"zute0 prin simpla e)isten"0 e8ectul lor /i ;ncepuser" s"
creeze numelui lui Adrian0 ;n cercurile de art" mai pretenioase0 un anume ecou ezoteric0 e drept0 cu un
caracter oarecum du%itati C /i asta nu ;n 7ermania0 /i cu at;t mai puin la Miinchen0 ci ;n alte locuri0
cu mai mult" sensi%ilitate' $rimise0 cu c;tea s"pt"m;ni ;nainte0 o scrisoare de la domnul Monteu)0
directorul H(aletului rusI de la $aris0 8ost mem%ru ;n orchestra Colonne0 scrisoare ;n care acest diriLor
amator de e)periene ;/i 8"cea cunoscut" intenia de a prezenta Minunile Universului ;mpreun" cu
c;tea 8ragmente orchestrale din Love's Labour's Lost ;ntr,o 8orm" pur concertant"' Mani8estarea
D'0T'1 FAUSTUS G *:*
aceasta urma s" ai%" loc la HThe<tre des Champs,=ls?esI /i ;l inita pe Adrian s" in" la $aris ca s"
repete si s",/i diriLeze ;n persoan" operele' 2u l,am ;ntre%at pe [Adrian dac" ;n alte ;mpreLur"ri ar 8i
dat urmare initaiei' #n orice caz0 circumstanele erau acum de asemenea natur" ;nc;t nu mai putea 8i
or%a de nimic'
M" mai "d ;nc"0 plim%;ndu,m" de colo p;n" colo pe coorul /i pardoseala echii od"i0 su%
policandrul cu %raele lungi /i pe l;ng" pereii ;m%r"cai in dulapuri0 pe l;ng" %anca din col cu
perneBturtite de piele0 l;ng" 8irida ad;nc" a 8erestrei0 peror;nd despre 7ermania mai mult pentru mine /i0
;n orice caz0 pentru Schild!napp0 dec;t pentru Adrian C nu m" a/teptam ca el c;tu/i de puin s" ia
aminte' Deprins cum s;rit sa predau lecii si s" or%esc0 dac" se ;nt;mpl" ca ;n preala%il s",mi stimulez
puin dispoziia0 pot 8i un orator destul de accepta%ilE nu,mi displace s",mi ascult glasul0 ci g"sesc
chiar o anumit" satis8acie ;n 8elul ;n care s;nt capa%il s" m;nuiesc cuintele' Cu gesturi agitate0 ;i
spuneam lui Rudiger c" n,aea dec;t s" adauge si or%ele mele la %elicismul de 8oileton0 izor al marii
sale iritaii0 dar dup" a mea p"rere0 putina participare a8ecti" la structura caracteristica C deloc lipsit"
de tr"s"turi emoionante C pe care clipa istoric" o d"dea acum 8irii germane altminteri multi8orm"0 ar
8i 8oarte la locul ei si in ultim" analiz"0 aici era or%a tocmai de psihologia str%$ungerii
C La un popor ca al nostru0 e)plicam eu0 elementul su8letesc e totdeauna primordial /i0 in 8ond0
determinantE aciunea politic" e de ordin secundar D un re8le)0 o e)presie0 un instrument' Str"pungerea
noastr" la hegemonia mondial"0 chemarea destinului nostru0 e0 su% aspectul ei mai pro8und0
str"pungerea spre lume C dintr,o izolare de care s;ntem con/tieni0 pentru care su8erim0 /i care n,a pu,
tut 8i s8"r;mat"0B de la ;ntemeierea Reichului0 prin nici o angrenare0 oric;t de masi"0 ;n economia
mondial"' Mai amar e ;ns" 8aptul c" su% 8orma 8enomenului empiric al r"z%oiului se e)prim" ceea ce
;n realitate e o nostalgie0 o sete de uniune'''
C Dumnezeu s",i %inecu;nteze ;n""tura0 l,am auzit pe Adrian zic;nd cu glas sc"zut /i cu un hohot
scurt de r;s' F"r" s",/i 8i ridicat ;ns" priireaBde pe notele lui'
M,am oprit locului0 aintindu,mi ochii asupra lui0 dar el nu s,a sinchisit'
C Dup" opinia ta0 i,am r"spuns0 ar tre%ui ad"ugat ;n cazul "staD HDin noi nimic nu s,alege0 aleluia FI
*:6 G T"oas Mann
C $oate c,ar 8i mai %ineD HDin asta nu s,alege nimicI0 mi,a ripostat el' #art",m"0 cad ;n lim%aLul stu,
denesc0 pentru c" tirada ta mi,a amintit de disputele noastre de pe remea c;nd dormeam pe,un %ra de
paie0 prin anul nu,/tiu,c;t C cum ;i chema pe %"iei Q Constat c",ncep s",m; piar" din memorie echile
nume' JAea dou"zeci si nou" de ani0 atunci'K C Deutschme&er Q Dungersle8cen Q
C Vrei s" zici Deutschlin0 "l scurt /i,ndesat0 am spus eu0 si unul Dungersheim' Mai era /i unul
3u%me&er0 /i unu8 on Teutle%en''' Tu n,ai aut niciodat" tinere de minte pentru nume' =rau %"iei
%uni0 s;rguincio/;'
C Ni ;nc" ce %uniF Crezi cuma c" nu,l ascultam /i eu pe Hdasc"luIB0 si mai era unul0 un socialist0 ;i
zicea HdoBcto,ruBI' Ce zici Q #n 8ond0 tu n,ai 8ost cu ei0 ai 8ost la alt" 8acultate' Dar azi0 c;nd te,aud pe
tine0 parc",i aud pe ei' Ap" de ploaie C reau s" zicD dac,ai 8ost odat" student0 studenL"Ln;i' Viaa
uniersitar" te ine t;n"r /i ager'
C [u0ai 8ost la aceea/i 8acultate cu ei0 dar ;n 8ond erai mai musa8ir ca mine' Categoric0 Adri' =u n,am
8ost dec;t un simplu student0 /i poate c" ai dreptate c;nd spui c" asta am /i r"mas' Dar cu,a;t mai %ine0
dac" iaa uniersitar" te p"streaz" t;n"r0 adic"D p"streaz" 8idelitate spiritului0 g;ndirii independente0
interpret"rilor su%tile a 8aptelor %rute'''
C = or%a aici de 8idelitate Q m,a ;ntre%at el' Dup" c;te am ;neles eu0 >aisersaschern rea s" dein"
metropol"' Asta hu,i chiar 8idelitate'
C Las"0 las"0 nu asta ai ;neles tuE ai priceput 8oarte %ine ce,am rut s" spun prinM str"pungerea
german" ;n lume'
C 2,ar aLuta la mare lucru dac,a/ ;nelege0 mi,a r"spuns Adrian0 pentru c" deocamdat" cel puin0
8aptele %rute n,or s" 8ac" dec;t s" des";r/easc" totala noastr" izolare0 /i,nl"untru0 si,n a8ar" chiar dac"
oi0 neamul "sta de r"z%oinici0 ei n""li p;n" cine /tie unde ;n =uropa' Vezi doarD nu m! pot duce la
$aris'BMergei oi ;n locul meu' = %ine /i,a/a F ;ntre noi 8ie or%a0 eu tot nu m,a/ 8i dus' Voi m,aLutaBi
s" ies dintr,o ;ncurc"tur"'''
C R"z%oiul a 8i scurt0 i,am spus eu cu oce sugrumat"0 pentru c" or%ele lui m" duruser"' 2ici nu
poate s" dureze mult' Str"pungerea asta 8ulger"toare o pl"tim cu o ino"ie0 pe care o recunoa/tem0
ne declar"m gata s,o isp"/im' Tre%uie s,o lu"m asupra noastr"'''
D'0T'1 FAUSTUS G *::
C Ni ei /ti s,o purtai cu demnitate0 m,a ;ntrerupt el' 7ermania are spinarea lat"' Ni,apoi0 cine
contest" c" o str"pungere ca asta0 at;t de Lusti8icat"0 nu merit" ceea ce lumea %leaga nume/te o crim" Q
2u crezi0 sper0 c" resping ideea cu care,i place s" Longlezi c;nd dormi ;n paie' #n 8ond0 pe lume0 nu
e)ist" dec;t o singur" pro%lem" /i,i ziceD Cum s" r"z%e/ti QF Cum s,aLungi la larg Q Cum s8<rmi go,
goa/a /i,aLungi 8luture QF De ;ntre%area asta,i dominat" situaia general"' Ni,aici0 a ad"ugat el0 tr"g;nd
semnul ro/u Bde carte din olumul >leist de pe mas"0 tot despre str"pungere e or%a0 /i,anume ;n
admira%ilul eseu despre marionete0 autorul spune pe /leauD Hultimul capitol din istoria lumiiI' Dar
or%e/te numai despre estetica0 despre 8armec0 despre har0 rezerat ;n 8ond p"pu/ii articulate /i lui
Dumnezeu0 adic" incon/tientului /i in8initei con/tiine0 pe c;nd orice re8lecie ;ntre zero /iB in8init ucide
harul' Con/tiina ar tre%ui0Bspune scriitorul0 s" str"%at" in8initul ca s< poat" reg"si harul0 iar Adam ar
tre%ui s" se mai ;n8rupte o dat" din pomul ;nelepciunii ca s" recad" ;n stadiul neino"iei'
C Ce %ine,mi pare c,ai citit asta tocmai acumF am e)clamat eu' = g;ndit super%0 /i 8aci 8oarte %ine c"
introduci astea toate ;n ideea str"pungerii' Dar n,ai dreptate c;nd spuiD e or%a numai de estetic"0 n,ai
dreptate c;nd spuiD numai' = pro8und gre/it s" se ad" ;n estetic un domeniu delimitat0 ;ngust0 al
oBmenescului' = mult mai mult dec;t at;t' #n 8ond0 e totul0 tot ce atrage sau respinge0 ;ntocmai ca la
poetul nostru0 la care cu;ntul HharI are ;nelesul cel mai ast posi%il' M;nuirea sau os;ndirea0 as,te<,s
soarta0 ea hot"r"/te dac" ei 8i 8ericit sau ne8ericit0 dac" pe p"m;nt te ei simi la tine,acas" sau
%lestemat /i izolat0 chiar dac" ;ntr,o izolare orgolioas"0 /i nu,i neoie s" 8ii mare 8ilolog ca s" /tii c"
ur"/ti ur;enia' 2,ai dec;t s",mi spui c;t rei c",i ap! de ploaie po8ta de,a ne smulge din constr;ngere0
din claustrarea ;n ur;enie0 dar o simt0 ;ntotdeauna am simit,o0 /i oi susine ;mpotria multor aparene
grosolane0B c" pe neme/te asta se cheam" kat'e-o!"en, c",i pro8und german"B0 c",i de8iniia germa,
nismului ;nsu/i0 a unei st"ri su8lete/ti generate de ameninarea ;nc"tu/"rii0 de otraa solitudinii0 de
timida st;nBg"cie proincial"0 de o neroz" su8ocant"0 de un satanism mut'''
Am t"cut' Adrian s,a uitat la mine0 /i am aut impresia c",i 8ugise tot s;ngele din o%raLi' $riirea
;ndreptat" spre mine era priirea0 priirea /tiut"0 care m" 8"cea ne8e,
*:? G T"oas Mann
ricit /i c;nd nu mi se adresa mie0 ci altuiaD mut"0 ;nceo/at"0 rece si distant" p;n" la Lignire0 urmat" de
z;m%etul cu %uzele str;nse /i cu n"rile z;cnind de sarcasm C /i de gestul de a,/i ;ntoarce 8aa ;n alt"
parte' S,a dep"rtat de mas"0 nu c"tre Schild!napp0 ci c"tre 8irida 8erestrei0 pe ai c"rei perei cu
lam%riuri era ag"at" o imagine de s8;nt' Riidiger a mai ;ndrugat c;tea cuinte0 zic;nd c" dup" starea
de spirit mani8estat" eram de 8elicitat0 c" puteam pleca imediat pe 8ront0 %a chiar c"lare' 2,ar tre%ui s"
se plece pe 8ront dec;t c"lare0 sau dac" nu0 mai %ine deloc' Ni a schiat gestul de a %ate o m;roag" pe
g;t' Am r;s0 /i desp"rirea noastr"0 la plecarea mea la gar"0 a 8ost u/oar" /i oioas"' (ine c" n,a 8ost
sentimental"E s,ar 8i doedit nelalocul ei' Dar amintirea priirii lui Adrian am luat,o cu mine ;n r"z%oi
C poate c" ea a 8ost0 /i numai ;n aparent" p"duchii /i ti8osul e)antematic0 cea care m,a adus atit de
repede ;napoi acas"0 al"turi de el'
OOO#
HMergei oi ;n locul meuI0 spusese Adrian' Dar n,am aLuns p;n" acoloF S" m"rturisesc c"0 din cauza
asta0 simeam0 cu totul ;n t"cere /i independent de punctul de edere istoric0 o ru/ine personal"0
intim" Q S"pt"m;ni ;n sir trimisesem acas"B/tiri laconice0 anun;nd ;ntr,o 8ormulare a8ectat lapidar" Bsi
rece ictorii0 ca ni/te lucruri de la sine ;nelese' Liege c"zuse de mult0 ;ninsesem ;n %"t"lia din
Lorena0 aruncasem0 dup" un plan magistral0 de mult" reme rumegat0 cinci armate peste Meuse0
luasem (ru)elles0 2amur0 c;/tigasem ictoriile de la Charleroi /i LongT&0 o a doua serie de lupte la
Sedan0 Rethel0 Sairi,Uuentin0 /i ocupasem Reims' ;naintasem at;t de departe parc" plutind0 a/a cum
isasem0 8aoarea zeului r"z%oiului0 con8irmareaB destinului ne d"duser" aripi' ("r%"ia noastr" ne
cerea0 ca o datorie0 s" ;ndur"m 8"r" /o"ial"B/i cr;cnire iziunile de moarte /i p;rLol insepara%i8 legate
de asemenea 8apte0 era suprema ;ncercare a curaLului nostru eroic' Ni azi ;mi mai amintesc0 cu o
u/urin" /i o claritate remarca%ile0 imaginea unei 8emei de gal cu un chip usc"i0 pe,o coam" de deal
ocolit de %ateria noastr" /i la picioarele c"ruia mai 8umegau r"m"/iele unui sat %om%ardat' HDoar eu
am mai r"mas FI neB striga ea cu gesturi tragice cum nu,i e dat unei 8emei germane s" poat" 8ace' B4e
sui= la deiereDC /i amenin;nd cu pumnii ridicai
D'0T'1 FAUSTUS G *:+
arunca %lestemul asupra capetelor noastre0 repet;nd de trei ori D BMe!"ants&'Me!"ants'&Me!"antsD
2e,am ;ntors priirile ;n alt" parteE tre%uia s",nin,R m0 /i asta era meseria aspr" a ictoriei' Ni 8aptul
c" m" simeam nenorocit c"l"rind pe murgul meii0 chinuit de,o tuseB rea /i de,un reumatism a8urisit de
pe urma ;nnopta,ilui ;n umezeal" /i,a dormitului ;n cort0 parc" m" mai li,/tea'
Am mai %om%ardat ;nc" multe sate0 purtai ca pe aripi' '[poi se produse cea cu totul de ne;neles0 cu
totul ao,surdD ordinul de retragere' Cum s",l 8iB ;neles Q F"ceam parte din grupul de armate al lui
3ausen0 care se a8la ;n plin" ;naintare spre $aris0 pe la sud de Ch<lons,sur,d8arne0 a/a cum armata lui
on >luc! ;nainta pe alt" cale' iu /tiam c" undea0 dup" cinci zile de lupt"0 8rancezii iro%iser" aripa
dreapt" a lui (uloT C temei su8icient entru con/tiinciozitatea timorat" a unui comandant suprem0
ridicat la postul s"u de umerii unchiului0 s",/i retrag" toate trupele' Trecur"m din nou prin acelea/iB
sate 8umeg;nde pe care le l"sasem ;n urm"0 si pe l;ng" coama de deal pe care ne ap"ruse tragica
8emeie' 2u mai era acolo' Aripile ne ;n/elaser"' 2,a 8ost s" 8ie' 2u ne,a 8ost dat s" c;/tig"m r"z%oiul
;ntr,un asalt 8ulger"tor C /i nici noi nu pricepeam mai mult dec;t cei de,acas" ce ;nsemna asta' 2,am
;neles nici 8renezia Lu%il"rii de care 8usese cuprins" lumea ;ntreag" dup" rezultatul %"t"liei de pe
Marna0 nici 8aptul c" r"z%oiul scurt0 condiie a m;ntuirii noastre0 deenise dintr,o dat" unul lung0B/i nu
l,am putut suporta0 ;n8r;ngerea noastr" nu mai eraB dec;t o chestiune de timp pentru noi /i de %ani
pentru ceilali C dac,am 8i priceput0 am 8i putut depune armele0 ;,am 8i putut sili pe Donduc"torii no/tri
s" ;ncheie pace imediatE /i printre ei0 ie a%ia c;te unulI0 ici0 colo0 dac" iz%utea s",/i dea seama' ;n 8ond0
conduc"torii no/tri aproape nu ;nelegeau c" epoca r"z%oaielor localizate trecuse0 /i c" oriceBcampanie
;n care ne edeam implicai deenea0 ;n mod o%ligatoriu0 o Don8lagraie mondial"' ;ntr,un asemenea
caz0 liniile de comunicaie interioare0 com%atiitatea 8anatic" a trupelor0 gradul lor ;nalt de preg"tire0
;ntr,un stat puternic,autori,tar0 temeinic organizat0 p"reau s" o8ere posi%ilitatea unei ictorii
8ulger"toare' Dac" aceast" tentatia e/ua C /i era scris c" tre%uie s" e/ueze C atunci orice am 8i
iz%utit noi
l R"ilorF R"ilorF R"ilor F .Fr&/
*:. G T"oas Mann
s" realiz"m ani ;n /ir0 cauza noastr" era pierdut" ;n principiu /i ;n preala%ilB C de data asta0 data
iitoare /i,ntot,aeauBna'
2,o /tiam' ;ncet0 chinuitor0 ade"rul ;si 8"cu drum ;n noi0 /i r"z%oiul0 un r"z%oi r;nced0 degradant0
mizera%il0 chiarBdac" din c;nd ;n c;nd l"sa s" lic"reasc" sperana de/art" a unor remelnice Lum"t"i de
ictorii C acest r"z%oi0 despre care /i eu spusesem c! tre%uie s" 8ie scurt0 a durat patru ani' S"Bmai
amintesc aici ;n am"nunt despre dezorientare /i deprimare0 despre m"cinarea 8orelor /i a materialului0
despre uzura /i meschin"ria /i lipsurile ieii de toate zilele0 insu8icienaBaliment"rii0 dec"derea moral"
de pe urma priaiunilor0 aplecarea spre 8urt0 iar pe de alt" parte despre dezm"ul grosolan al
pro8itorilor ulgari Q Mi s,ar putea repro/a c" ;ncalc cu nesocotin" hotarele ;ndatoririi mele0 al c"Irei
o%iect e %iogra8ic /i personal' =u am trecut prin toate astea0 de la ;nceputul ;nceputului /i p;n" la
amarul s8;r/itului0 ;n spatele 8rontului0 ;nt;i ;n permisie0 apoi ca re8ormat0 redat carierei mele didactice
la Freising' Asta din pricin" c" pe 8rontul de la Arras0 ;n a doua perioad" a luptelor date ;n Lurul
8ort"reei0 lupte ce au durat de la ;nceputul lui mai /i p;n" aproape de 8inele lui iulie 5-5:0 sericiul de
deparazitare 8usese categorie necorespunz"torD contaminarea m,a inut s"pt"m;ni ;ntregi m %araca de
izolare0 apoi o alt" lun" am 8ost trimis ;n Munii Aaunus0 ;ntr,un c"min de conalescen" pentru
com%atani %olnai0 /i0 ;n cele din urm"0 nu iri,am mai ;mporiitBg;ndului c"B;mi ;ndeplinisem datoria
8a" de patrie /i c" a/ 8ace mai %ine s" sluLesc0 ;n t;rgu/orul meu0 cauza ;n""I m;ntului'
Asta am /i 8"cut /i mi,a 8ost dat s" 8iu iar"/i so /i tat" ;n c"minul nostru modest0 ai c"rui perei /i
lucruri0Bsortite poate pieirii prin %om%ardament aerian0 /i cu care eram o%i/nuit /i r"so%i/nuit0 mai
constituie si ast"zi cadrul e)istentei mele retrase si de/arte' Fie zis ;nc" o dat"0 desigur nu intr,un sens
de 8"ud"Yo/enie0 ci ca simpl" constatare0 c" mi,am dus iaa0 n,a/ rea s" spun chiar negliL;nd,o dar0
;n orice caz0 8<r" s",iB acord toat" atenia0 ca pe un lucru secundar0 8"cut cu m;na st;ng"0 /i c" principala
mea preocupare0 nelini/tea0 griLa mea erau ;nchinate prietenului din copil"rie0 iar 8aptul c" aeam s"
8iu din nou ;n apropierea lui m" %ucura tare mult C dac" termenul acesta H%ucurieI mai e potriit c;nd
te g;nde/ti la 8iorul de ghea"0 la u/oara str;ngere de inim" puin speriat"0 la 8elul lui dureros de a te
l"sa 8"r" r"spuns0 mereu mai 8recent
D'0T'1 FAUSTUS G *:-
de c;nd cu accentuarea solitudinii lui creatoare' HS" nu,mi scape din ochiI0 s" eghez asupra ieii lui
e)traordinare /i enigmatice0 mi se p"rea a 8i ;n permanent" pro%lema real"0 imperatiul e)istenei
meleE era ade"Vata ei su%stan" si de aceea or%eam de de/ert"ciunea0 de golul zilelor me8e actuale'
La el acas" C un Hacas"I tul%ur"tor ;ntr,un anume sens de similitudine0 /i nu chiar admisi%il C se
simea destul de %ine0 alegerea 8usese 8ericit"0 sla" DomnuluiB0 /i ;n anii dezastrului /i ai lipsurilor din
ce ;n ce m<i cr;ncene0 8amilia SchTeigestiU0 la 8erma sa0 ;l ;ngriLise mai %ine dec;t /i,ar 8i putut dori0
8"r" s",/i dea seama de asta /i 8"r" s,o preuiasc" a/a cum tre%uie0 aproape neatins de schim%"rile
ustur"toare la care era supus" o ar" %locat" /i ;mpresurat"0 chiar dac" din punct de edere militar ;nc"
iguroas"' Adrian accepta toate astea ca pe un lucru de la sine ;neles /i nu le comenta0 ca /i cum de la
el emanau0 generate de natura lui0 a c"rei 8or" de inerie /i 8i)are ;n setn$er ide ;ningea
circumstanele e)terioare indiiduale' 2ecesit"ile lui dietetice0 8oarte simple0 au putut
A
8i totdeauna
satis8"cute de gospod"ria SchTeigestiU' ;n a8ar" de asta0 la ;ntoarcerea mea de pe 8ront0 #,am g"sit su%
ocrotirea a dou" 8"pturi 8emeie/ti care se apropiaser" de el cu totul independent una de cealalt" si se
instituise0 8iecare ;n parte0 ;n chip de protectoare griLulie' =rau Meta 2ac!ede& /i >unigunde
Rosenstiel C cea dint;i pro8esoar" de pian0 cealalt" coproprietar" a unei ;ntreprinderi de mae0 adic" a
unei instalaii care producea ;neli/uri pentruB c;rnai' = ;ntr,ade"r curiosD o glorie incipient"0
ezoteric"0 cuBtotul departe de marile mase0 cum era cea care ;ncepuse s" ;ncununeze numele lui
Leer!iihn0 ;/i aea nucleul ;ntr,o s8er" de iniiai0 pe culmi ale cunoa/terii0 /i initaia la $aris
8useseBun indiciuE dar ;n acela/i timp ea se repercuta ;n zone mai modeste /i mai pro8unde0 ;n s"rmane
su8lete nesatis8"cute care0 dihtr,o sensi%ilitate iscat" din solitudine /i din su8erin" /i drapat" ;n
Haspiraii spre mai susI0 se izolau de mas"0 g"sindu,/i mulumirea ;ntr,un cult cele%rat 8a" de alori
a;nd cel puin meritul rarit"ii' C" 8"pturile acestea s;nt 8emei0 /i,<nume 8emei nem"ritate0 s" nu ne
prind" mirareaE deoarece resemnarea omeneasc" este0 incontesta%il0 izor de intuiie pro8etic"0 /i care
nu e mai puin preioas" oric;t i,ar 8i de modeste originile' #ndiscuta%il c" elementul personal direct
Luca aici un rol considera%il0 precump"nitor ;n raport cu cel spiritual care0 ;n am%ele cazuri0 nu putea 8i
*?P G T"oas Mann
;neles /i apreciat dec;t ;n linii agi0 mai mult ca sentiment0 ca intuiie' Dar eram oare ;ndrept"it eu0
%"r%atul care de timpuriu am 8ost supus0 cu trup /i su8let0 8ascinaiei e)ercitate de Adrian0 de e)istena
luiBglacial"0 enigmatic"0 ermetic ;nchis" ;n sine C aeam eu cel mai mic drept de a ironiza 8ascinaia
e)ercitat" asupra celor dou" 8emei de solitudinea0 noncon8ormismul 8elului lui de ia" Q
Meta 2ac!ede&0 o 8"ptur" /tears"0 ro/ind e/nic0 le/in;nd de ru/ine ;n 8iecare clip"
+
0 aea reo treizeci
de ani0 /i c;nd ;i or%ea sau i te adresai0 clipea din ochi spasmodic /i prietenos ;nd"r"tul ochelarilor0
d;nd din cap /i ;ncreiridu,si nasul C Meta 2ac!ede&0 zic0 se pomenise ;ntr,d %unaB zi0 c;nd Adrian era
;n ora/0 al"turi de el pe plat8orma din 8at" a unui tramai /i c;nd 8"cu descoperirea asta ;/i pierdu capul
/i 8ugi prin tramaiul ;nesat pe plat8ormaM dind"r"t0 de unde0 dup" c;tea clipe deB reculegere0 se
;ntoarse s",i or%easc"0 s",i spun" pe nume0 s",i mai spun"0 r;nd pe r;nd0 ro/ind /i p"lind0 cum o
cheam"0 s" mai adauge c;te cea despre eaB0 /i despre 8aptul c" adora muzica lui0 iar el ascult" toate
astea mulumind' De atunci data cuno/tina lor0 pe care Meta n,oBproocase ca s,o lase s" se r"ceasc"D
dup" c;tea zile0 urm" o izit" omagial"0 cu 8lori0 la $8ei88ering0 /i dup" aceea continu" s",l cultie C
;ntr,o competiie li%er"0 stimulat" din partea am;ndurora de gelozie0 ;ntr,o competiie zic0 cu
Rosenstiel0 care ;ncepuse ;n alt 8el'
>unigunde Rosenstiel era o ereic" ciol"noas"0 cam de aceea/i ;rst" cu 2ac!ede&0 cu un p"r l;nos0
ciu8ulit0 aspru0 /i cu ni/te ochi ;n c"pruiul c"ruia sta scris" o in8init" tristee pentru c" Fiica Sionului
8usese ras" de pe 8aa p"m;ntului /i poporul ei aLunsese turm" r"t"citoare' =ra o negustore<s" oinic"0
;ntr,o %ran/" nu tocmai ra8inat" Jpentru c"0 cert0 o 8a%ric" de mae n,are nimic ra8inat ;n sineK0 dar cu
toate astea luase o%iceiul elegiac s",/i ;nceap"0 c;nd or%ea0 toate 8razele cu un Hah ' Spunea HAh0 daI0
HAh0 nuI0 HAh0 crede,m"I0 HAh0 cum s" nuI0 HAh0 plec m;ine diminea" la 2urn%ergI0 cu o oce pro,
8und"0 aspr" /i t<nguitoare0 cu ecouri de pustiu0 si chiar /i atunci c;nd o ;ntre%ai ce mai 8ace0
r"spundeaD HAh0 destul de %ineI' =ra cu totul altcea ;ns" c;nd scria C ceea ce 8"cea cu o deose%it"
pl"cere' Deoarece >unigunde0 ca aproape toi ereii0 nu numai c" era 8oarte muzical" dar0 de/i nu aea
lecturi prea aste0 raporturile ei cu lim%a ger,maBn" erau mult mai pure0 mai ;ngriLite dec;t ale mediei
naionale0 %a chiar ale maLorit"ii c"rturarilor0 /i drumul
D'0T'1 FAUSTUS G *?5
spre cuno/tina cu Adrian0 c"reia0 din proprie iniiati"0 ;i spunea totdeauna HprietenieI J/i de
altminteri0 cuMremea0 nu deenise cu ade"rat QK si,l deschisese cu o admira%il" scrisoare0 lung"0 %ine
adus"I0 nu chiar uimitoare prin cuprins0 dar ca stil0 un e)celent e)emplu de epistol" omagial" dintr,o
7ermanie mai eche0 umanist"0 pe care destinatarul a citit,o cu o oarecare surprindere /i peste care0
datorit" inutei ei literare0 i,a 8ost imposi%il s" treac" ;n t"cere'B >unigunde a continuat s",i scrie la
$8ei88ering0 destul de 8recent /i 8"r" ca asta s" preLudicieze a,supra numeroaselor ei iziteD scria
am"nunit0 nu prea su%stanial0 nici prea interesant0 dar ;ntr,o lim%" ;ngriLit" si pur" C de alt8el nu cu
m;na0 ci la ma/ina ei de scris de la %irou0 cu semnul j ;n loc de H/iI0 ca negustorii C ma,ni8es;nd o
admiraie a c"rei de8inire sau motiare o eita0 8ie din modestie0 8ie pur /i simplu pentru c" nu era ;n
stare s,o dea C era0 tocmai0 o admiraie izor;t" din instinct0 con8irmat" de ani de eneraie 8idel"0 /i
pentru care0 independent de toate celelalte calit"i meritorii ale ei0 remarca%ila persoan" tre%uia
pro8und stimat"' =u0 cel puin0 o 8"ceam0 /i m" str"duiam s" pl"tesc acela/i tri%ut al preuirii /i s8ioasei
2ac!ede&0 chiar dac" AdrianBaccepta omagiile /i o8randele acestor zelatoare cu toat" nep"sarea proprie
8irii sale' Ni la urma urmei era oare soarta mea at;t de di8erit" de a lor Q Fie,mi ;ng"duit s" socotesc ca
pe o tr"s"tur" 8rumoas" %un"oina mea 8a" de aceste 8emei Jpe c;nd ele0 ca ni/te primitie0 nu se
puteau su8eri /i c;nd se ;nt;lneau se m"surau una pe alta cu priiri ;nepateK0 s" o socotesc spre cinstea
mea0 zic0 pentru c"0 ;ntr,un anume sens0 8"ceam parte din tagma lor /i aceste replici irginale si la scar"
redus" a raporturilor mele cu Adrian ar 8i putut 8i moti de iritare'
A/adar0 cele dou"0 e/nic cu m;na plin"0 aduceau0 ;n anii de 8oamete0 ;n a8ar" de alimente de prim"
necesitate0 toate delicatesele imagina%ile0 procurate pe su% m;n"D zah"r0 ceai0 ca8ea0 ciocolat"0 pr"Lituri0
consere /i tutun t"iat 8in pentru r"sucit ig"ri0 a/a c" ne mai ;n8ruptam /i noi din ele0 eu0 Schild!napp
/i chiar /i Rudi SchTerdt8eger0 cu ininci%ilul lui 8amiliarisBm0 /i deseori %inecu;ntam ;ntre noi
numele acestor 8emei milostie' La ig"ri0 Adrian nu renuna dec;t silit0 adic" ;n zilele ;n care migrena0
ca un 8el de gra r"u de mare0 ;l o%liga s" stea culcat ;n camer" cu o%loanele trase0 lucru ce se ;nt;mpla
cam de dou",trei ori pe lun"0 dar restul timpului 8olosea cu pl"cere aceast" distracie stimulant"0 care,i
deenise destul de t;rziu o%icei0
*?@ G T"oas Mann
de a%ia la Leipzig0 dar acum nu se mai putea lipsi de ea0 ;n special c;nd lucra0 /i ne asigura c"0 8"r"
interludiul r"suci,tului /i al trasului Bad;nc ;n piept0 ar 8i rezistat mult mai puin'B$e remea reintr"rii
mele ;n iaa ciil" lucra mult0 asiduu C dar aeam impresia c" nu at;t de dragul o%iectului ;n sine0 /i,
anume suita Gesta, sau nu numai de dragul acesteia0 c;tB mai ales ca s" termine cu ea0 s" 8ie gata s"
r"spund" noilor e)igente ale geniului s"u' La orizont0 s;nt sigur0 se pro8ila opera lui iitoare0 pro%a%il
c" ;nc" de la ;nceputul r"z%oiului care0 pentru o putere de diinaie ca a lui0 constituia o 8isur"
pro8und"0 o discontinuitate0 un ;nceput de er" nou" ;n istorie0 tumultuoas"0 r"scolitoare0 plina de
aenturi /i su8erine ;nne%unitoare C la orizontul ieii lui creatoare0 zic0 se a8la de pe acum
A$o!ali$sis !u #iguris, opera ce aea s" dea acestei iei un impuls ameitor /i p;n" la care C cel
puin eu ast8el "d procesul C ;/i cheltuia perioada de gestaie cu sclipitoare 8antezii grote/ti pentru
marionete'
Adrian a8lase despre aceast" eche carte0 ce tre%uie considerat" sursa maLorit"ii miturilor romantice
ale eului mediu0 traducere din latine/te a celor mai echi culegeri de %asme /i legende cre/tine0 prin
Schild!napp C /i s;nt gata s" recunosc 8aoritului cu ochii de aceea/i culoare meritul0 ;n deplin"
echitate' O citiser" seri de,a r;ndul ;mpreun" /i ea l,a captiat pe Adrian datorit" simului lui pentru
ridicol0 a po8tei lui de r;s0 da0 po8tei de,< r;de p;n" la lacrimi0 pe care 8irea mea cam seac" nu se prea
pricepea s,o alimenteze0 8iind ;mpiedicat" /i de o anumit" inaptitudine proprie mie0 o stare de spirit
speriat" puin de disolui8le astea ;n eselie la o 8iin" iu%it" cu un 8el de ;ncordare /i de team"'
Riidiger0 omul cu ochii aidoma cu,ai lui0 nu ;mp"rt"/ea deloc aprehensiunea mea0 de alt8el p"strat"
numai pentru mine0 /i ea nu m" ;mpiedica0 atunci c;nd se iea prileLul0 s" particip si eu din toat" inima'
Silezianul0 dimpotri"0 ;ncerca o "dit" satis8acie s" scoat" izi%il ;n relie8 c;nd iz%utea s",l 8ac" pe
Adrian s" r;d" cu lacrimi0 ca /i cum asta i,ar 8i 8ost menirea /i /i,ar 8i ;ndeplinit o ;ndatorire0 iar cartea
cu snoae /i %asme 8usese0 su% acest aspect0 incontesta%il0 un succes dintre cele mai remarca%ile0
rodnic /i e8icace'
$"rerea mea este c" aceste Gesta, cu ignorana lor ;n ale istoriei0 cu didacticismul lor cre/tinesc /i
morala lor nai"0 cu cazuistica lor e)centric" despre paricide0 adultere0 incesturi complicate0 cu
;mp"rai romani a%seni din documente /i 8etele lor p"zite cu 8ormida%il" str"/nicie0
D'0T'1 FAUSTUS G *?*
pentru ca apoi s" 8ie scoase la mezat ;n condiii e)traagant ela%orate C net"g"duit0 zic0 ca0 prezentate
;n traducerea latinizant"0 solemn"0 indescripti%il"0 toate aceste poe/ti naie despre caaleri pornii ;n
pelerinaL spre Aara F"g"duinei0 despre neeste lascie /i dezm"ate0 despre pro)enete istee /i clerici
dedai magiei negre0 aeau un e8ect dintre cele mai ilariante0 8erau0 ;n cel mai ;nalt grad0 adecate s"
stimuleze la Adrian simul lui acut al parodiei0 /i g;ndul de a dramatiza muzical0 ;ntr,o 8orm"
concentrat"0 citea din aceste istorii0 pentru un teatru de marionete0 ;ncepu s",l preocupe din ziua ;n
care d"duse peste ele' A/a0 de pild"0 8a%ula pro8und imoral"0 anticipare a De!aeronului, Des$re
nelegiuita vi!lenie a babelor, unde o codoa/"0 c"reia ;i mergea numele c",i o s8;nt"0 iz%ute/te s" coning"
o no%il" /i chiar e)cepional de onest" /i respecta%il" soie0 al c"rei so ;ncrez"tor se a8la plecat la
drum0 s" p"c"tuiasc" cu un t;n"r ce se pr"p"dea de dor dup" ea' Vr"Litoarea0 dup" ce ;/i inu dou" zile
c"eaua ;n8ometat"0 ;i d"du s" m"n;nce p;ine uns" cu mu/tar0 /i %ietul animal ;ncepu s" l"crimeze
groaznic' (a%a lu" atunci c"eaua /i se duse cu ea la irtuoasa soie care0 ca toat" lumea0 o socotea o
s8;nt"' C;nd no%ila doamn" "zu c"elu/a ;n lacrimi0 se minun" /i ;ntre%" despre pricina acestei
nemaipomenite ;nt;mpl"ri0 drept care %"tr;na se 8"cu c" preget" s" r"spund"0 pentru a m"rturisi0 dup"
multe st"ruine0 ca s"rmana c"elu/" nu,i dec;t mult,prea,cumintea,i 8iic"D aceasta re8uzase cu
;nd"r"tnicie s" r"spund" pasiunii ;n8ocate a unui t;n"r aprins dup" ea0 ceea ce l,a ;mpins pe ne8ericit ;n
%raele morii0 iar drept pedeaps"0 8ata a 8ost preschim%at" B;n c"ea0 /i acuma0 8ire/te0 "rsa e/nic
lacrimi de c"in"' Ni ;n timp ce spunea minciunile %ine chi%zuite0 codoa/a "rsa /i ea lacrimiE dar
no%ila doamn" se ;nsp"im;nt" la g;ndulBpotriirii dintre cazul ei /i al pedepsitei0 /i ;i poesti %a%ei
despre t;n"rul ;n su8erin" din pricina sa0 la care pro)eneta ;i ar"t" limpede ce irepara%il" nenorocire ar
8i dac" s,ar metamor8oza /i d;nsa ;n c"eaE /i primi0 ;ntr,ade"r0 sarcina s" se duc" s",l aduc" pe cel ce
tinLea de dor0 ca s",i potoleasc"0 ;n numele Domnului0 po8ta0 /i a/a0 cei doi0 printr,o nelegiuit" iclenie0
cele%rar" cel mai dulce dintre adultere'
Ni,acum ;l mai inidiez pe Riidiger pentru c" lui i,a 8ost h"r"zit s" citeasc" cel dint;i prietenului nostru0
;n odaia stareului0 aceast" poeste0 de/i tre%uie s" recunosc c" citit" de mine n,ar mai 8i aut acela/i
haz' De alt8el0 contri%uia lui la iitoarea oper" la at;t s,a m"rginit0 la
*?6 G T"oas Mann
aceast" iniiati"' C;nd a 8ost or%a de prelucrarea 8a%ulelor pentru scena de p"pu/i0 de punerea lor ;n
dialog0 s,a eschiat0 8ie din lips" de timp0 8ie0 poate0 din cauza 8irii lui re8ractare0 a sentimentului de
li%ertate ce,i era necesar0 /i Adrian0 8"r" s" ;i ia ;n nume de r"u0 s,a descurcat singur c;t am lipsit0
schi;nd agi scenarii /i dialoguri apro)imatie0 dar eu am 8ost cel ce i,am dat0 ;n orele mele de r"gaz0
destul de repede0 o 8orm" de8initi"0 un amestec de proz" /i de ersuri rimate' Adrian oia s" plaseze
c;nt"reii care aeau s" dea glas p"pu/ilor la un loc cu orchestra0 o orchestr" 8oarte restr;ns"0B alc"tuit"
din ioar" /i contra%as0 clarinet0 8agot0 trompet" /i trom%on0 al"turi de percuia /i clopotele0 l"sate ;n
seamaB unui singur om0 plus recitatorul care0 ca /i un testis ;ntr,un oratoriu0 rezum" intriga naraiunii /i
recitatiului'
B AceaBst" 8orm" lacunar" apare mai 8ericit pus" ;n aloare ;n a cincea 8a%ul" C nucleul ;ntregii suite
C )a=terea $rea#eri!itului $a$% Grigore, o na/tere p"tat" de,un cumplit p"cat0 din care s,au tras alte
multe lucruri groaznice0 ceea ce n,a 8ost ;ns" nicidecum o piedic" la ridicarea lui 8inal" ;n scaunul de
lociitor al lui Cristos pe p"m;nt0 ci0 dimpotri"0 mila nep"truns" a Domnului l,a ales anume /i l,a uns
pentru asta' Lanul complicaiilor e lung0 dar eu nu oi 8ace dec;t s" reiterez aici poestea celor doi
or8ani rege/ti0 un %"iat /i o 8at"E 8ratele ;/i iu%ea sora peste m"sura cuenit" si0 pierz;ndu,si capul0 o
pune ;ntr,o poziie mai mult decit interesant"B de pe urma c"reia aLunge mama unui %"iat de o
neasemuit" 8rumusee' #n Lurul acestui %"iat0 copil din 8rate /i sor"0 ;n cel mai r"u ;neles al cu;ntului0
se ;n;reste toat" poestea' #n timp ceBtat"l porne/te ;ntr,o cruciad"0 ;n Aara F"g"duinei0 ca s"
isp"/easc" s;,/i g"se/te acolo moartea0 copilul e ;mpins c"tre oB soart" tul%ureF $entru c" regina0
hot"r;t" s" nu ;ng"duie %otezul unui copil z"mislit pe,o cale at;t de monstruoas"0 ;l a/ez"0 cu leag"nul
s"u princiar cu tot0 ;ntr,un %utoi gol /;,l ;ncredina alurilor m"rii0 nu 8"r" s" 8i aut mai ;nt8i griLa de a
pune ;n leag"n o ta%l" pe care s" 8ie scrise cele tre%uitoare0 precum /i aur /i argint pentru cre/terea lui0
iar alurile0 Hm a /asea zi de s"r%"toareI ;l scoaser" la mal ;n apropierea uriei m;n"stiri0 p"storite de un
stare tare cucernic' Acesta ;l g"se/te0 ;l %oteaz" dup" numele s"u0 7rigore0 /i pune s" 5 se dea o
;n""tur" cu
i Martor .lat&/&
D'0T'1 FAUSTUS G *?:
rezultate minunate la copilul 8oarte ;nzestrat at;t la minte0 c;t /i la trup' 2u mai poestesc cum0 ;ntre
timp0 mama p"c"toas"0 spre dezn"deLdea poporului ei0 Lur" s" nu se mai c"s"toreasc" niciodat" C
"dit nu numai pentru c" se considera o p;ng"rit"0 nedemn" de c"s"toria cre/tineasc"0 ci /i pentru c"
mai p"streaz" ;nc" o condamna%il" 8idelitate 8ratelui disp"rutE cum un puternic duce dintr,o ar" str"in"
;i cere m;na0 iar ea ;l re8uz"0 ceea ce ;l m;inie at;t de cumplit pe duce0 ;nc;t cotrope/te ara cu r"z%oi /i
o cuprinde toat"0 a8ar" doar de o singur" cetate0 unde se retr"sese reginaE cum atunci0 t;n"rul 7rigore0
care0 l"mu,rindu,se despre 8elul cum 8usese adus pe lume0 se g;ndise s" plece ;n pelerinaL la S8intul
Morm;nt0 nimere/te ;n cetatea mamei sale unde a8l" de nenorocirea domnitoarei0 cere s" 8ie dus ;n 8aa
ei /i aceasta0 a/a ne spune poestea0 H;l prie/te cu mare luaBre,aminteI0 dar nu,l recunoa/te0 iar
7rigore ;i o8er" sericiile0 ;l ucide ;n lupt" pe cr;ncehul duceE eli%ereaz" ara0 /i cum curtenii prinesei
salate o ;ndeamn" s",l ia de soE cum ea 8ace mo8turi ;nt;i /i cere o zi de g;ndire C numai una C
dup" care0 ;mpotria Lur"m;ntului0 se ;noiesteE cum apoi0 in aclamaiile /i %ucuria ;ntregii "ri se 8ace
cununia0 gr"m"dindu,se0 din ne/tiin"0 monstruozitate peste monstruozitate0 8iul n"scut Bdin p"cat
urc;nd ;n patul nupial cu mama sa C toate astea zic0 n,am s" le mai poestesc' Tot ce,a/ rea e doar
s" amintesc momentele emotie culminante din aciunea operei de marionete0 scoase ;n relie8 ;ntr,un
chip at;t de surprinz"tor /i de minunat totodat" D ast8el0 chiar la ;nceput0 8ratele ;/i B;ntrea%" sora de ce e
at;t de palid" /i de ce Hochii /i,au pBierdut negrul lorI0 iar ea ;i r"spundeID H2u,i de mirare0 pentru c"
am r"mas grea /i,s plin" de c"in"FI Sau0 c;nd ine estea despre moartea celui cunoscut ;n p"cat /i
iz%ucne/te ;n strania lamentareD HS,a dus n"deLdea mea0 s,a dusBputerea meaF 8ratele meu0 al doilea eu
al meu FI /i acoper" apoi mortul cu s"rut"ri din t"lpile picioarelor /i p;n",n cre/tetul capului0 ;nc;t
caalerii s"i0 mi/cai0 dar /i st;nLeniti de,o Lale at;t de 8"r",de,m"sur"0 se "d silii s" ;ndep"rteze cu de,
a sila pe domnitoarea lor de r"m"/iele p"m;nte/i ale 8ratelui' Ni c;nd regina0 d;ndu,/i seama cu cine
tr<ie/te ;n cea m<i tandr" dintre c"s"torii0 ;i spuneD HO0 8iul meu scump0 tu e/ti unicul meu copil0 e/ti
%"r%atul /i st"p;nul meu0 e/ti 8iul meu /i,al 8ratelui meu0 o0 copilul meu scump0 /i tu0 Dumnezeule0 de
ce,ai l"sat s" m" mai nasc pe lumea asta FI C"ci a/a e D prin ta%la scris" de ea ;ns"/i0 pe care o g"sise
*?? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G *?+
ascuns" ;ntr,o c"m"ruie a soului0 a8l" cu cine ;mp"rea culcu/ul C sla" Domnului0 8"r" s",i 8i n"scut
lui un 8rate0 /i 8ratelui ei un nepotE /i din nou ine remea pentru 7rigore s" porneasc" ;n pelerinaL de
isp"/ire0 la care chiar purcede de ;ndat"0 descul' ALunge la un pescar0 acesta ede0 Hdup" ging"/ia
m;inilor /i picioarelorI0 c" nu are de,a 8ace cu un c"l"tor de r;nd0 /i cei doi se ;noiesc c" unicul lucru
potriit pentru pelerin este singur"tatea cea mai deplin"' $escarul ;l duce cu %arca la /aisprezece mile
departe de "rm0 unde se a8la o st;nc"B %"tut" de aluri0 /i acolo0 dup" ce a pus s" lege c"tu/e la picioare
/i,a aruncat departe0 in mare0 cheia c"tu/elor0 a petrecut 7rigore /aptesprezece ani de poc"in"0 la
s8;r/itul c"rora aea s",l a/tepte o m;ntuire uluitoare0 dar0 peBc;t se pare0 pe el nu l,Ba uimit aproape
deloc' $entru c" moare papa de la Roma0 /i cum a ;nchis ochii0 din cer pogoar" un glasD HC"tai pe
omul lui Dumnezeu 7rigore /i a/ezai,l lociitor al meu FI $ornesc soli ;n toate cele patru ;nturi /i,a,
Lung /i la pescarul acela0 /i omul ;/i aminte/te' $rinde atunci un pe/te0 /i ;n p;ntecele lui g"se/te cheia
c"tu/elor ce 8usese aruncata ;n mare' $escarul ;i duce pe soli cu %arca la st;nca isp"/irii /i ace/tia
strig"D HO0 7rigore0 om al lui Dumnezeu F co%oar" de pe st;nc" /i ino la noi0 c"ci e oia Domnului s"
8ii lociitorul lui pe p"m;ntFI Ni ce r"spunde el Q HDac" "sta,i placul Domnului0 8ac"Bse oia luiI0
r"spunde' #ar c;nd aLung la Roma /i or s" trag" clopotele0 clopotele n,a/teapt" /i sun" singBure C
toate clopotele sun" singure0 din toate puterile0 s" esteasc" omenirii c" un asemenea pap"0 at;t de pios0
at;t de ;n"at0 n,a mai 8ost pe lume' Faima i,a mers p;n" la mama sa0 care0 dup" o dreapt" chi%zuin"0
hot"r"/te c" nim"nui nu,i putea ;ncredina mai %ineB taina ieii0 dec;t acestui Ales0 /i ia drumul Romei
s" se spoedeasc" S8;ntului $"rinteE acesta0 auzindu,i m"rturisirea0 o recunoa/te /i,i spuneD HO0 scumpa
mea mam"0 sor" /i soie' O0 prietena mea' Diaolul a rut s" ne m;ne ;n iad0Idar puterea Domnului a
8ost mai mareI' Ni i,a zidit o m;n"stire si a 8"cut,o stare" acolo0 dar numai scurt" reme' C"ci Domnul
s,a milostiit de am;ndoi /i i,a chemat la el'
$e amintita poeste0 doldora de nes8;r/ite si cumplite p"cate0 de naiitate /i de milostenie cereasc"0 ;/i
concentrase Adrian toat" priceperea si spaima sa0 entuziasmul s"u copil"resc0 paleta muzical" plin" de
8antastic /i solemn0 /i de %un" seam" c" acestei piese0 sau ;n special acestei piese i se potriea epitetul
straniu rostit de
%"tr;nul pro8esor de la Lii%ec!0 cuintele Hare pe Dumnezeu ;n er' Aceste amintiri ;mi s;nt mai ii
pentru c" Gesta reprezint"0 ;ntr,ade"r0 cea care seam"n" cu o ;ntoarcere c"tre stilul muzical din
Loves's Labour's Lost, pe c;t" reme lim%aLul muzicalI din Minunile Universului ;i ;ng"duie s"
presimi A$o!ali$sa /i chiar /i pe Do!tor Faus8tus& Asemenea anticip"ri /i reeniri se Bproduc destul de
8recent ;ntr,o ia" de creaie0 dar eu ;mi e)plic 8oarte u/or atracia artistic" pe care asemenea su%iecte
o prezentau pentru prietenul meuD era un 8armec intelectual0 nu lipsit de un iz de r"utate0 de traestire
dizolant"0 pentru c" izora ca ripost" critic" la patetismul um8lat al unei epoci artistice pornit" pe
panta dispariiei' Materialul dramei muzicale 8usese luat din legendeleM romantice0 din lumea miturilor
medieale0 l"s;nd ast8el s" se ;neleag" c" numai ele s;nt demne de muzic"0 potriite naturii ei' Acestei
indicaii i se d"duse pesemne ascultare aci0 dar ;ntr,un 8el de,a dreptul distructi0 pentru c" ;n locul
moralismului sacerdotal apare grotescul0 8arsa erotic"E s;nt respinse miLloacele de prezentare
pompoase0 um8late0 /i aciunea e ;ncredLnat" scenei de p"pu/i0 grotesc" prin ;ns"/i esena ei' #n
perioada ;n care a Blucrat la Gesta, Adrian /i,a dat osteneala s" studieze /i posi%ilit"ile speci8ice
acestei scene0 dar gustul0 catolic si %aroc0B pentru teatru al poporului ;n miLlocul c"ruia ;/i ducea iaa
sa de sihastru ;i o8erea uneori /i prileLuri s,o B8ac"' ;n ecin"tate0 la Saldshut0 era un drognist care
cioplea p"pu/i /i le ;m%r"ca0 /i Adrian l,a izitat ;n repetate r;ndun' <,aBdus chiar /i la MittenTald0 sus
pe alea #sarului0 ;n satul de iori/ti0 unde era un 8armacist cu aceea/i sl"%iciuneE cu aLutorul neestei
/i al isteilor s"i 8ii0 organiza la el ;n sat ade"rate spectacole de p"pu/i0 dup" $occi /i Christian Sinter0
atr"g;nd mult" lumeB din apropiere /i str"ini' Leer!iihn a asistat la ele /i0 dup" c;t am putut s",mi dau
seama0 a studiat /i literatura Locului de p"pu/i /i de um%re la iaanezi'
Ne ;nt;mpla uneori s" ne c;nte0 reau s" spun mie0 lui Schild!napp /i c;teodat" si lui Rudi
SchTerdtreger Jacesta continua s" apar" din c;nd ;n c;ndK0 /i atunci serile se ;nsu8leeau de oio/ie D se
a/eza la echiul pian p"trat din odaia cu 8erestrele ;n 8irideB ad;nci /i cu statuia Victoriei de la
Samothra!e0 /i ne c;nta 8ragmentele cele mai recente din strania partitur" ;n care o armonie
impun"toare0 un ritm la%irintic uluitor s;nt puse ;n sluL%a unei teme dintre cele mai naie0 ;ntr,un gen
de muzic" de trompete de
*?. G T"oas Mann
copii0 ;ntr,un stil0 iar"/i0 e)traordinar' Reederea dintre regin" /i omul0 un s8;nt acum0 n"scut din
leg"tura cu 8ratele ei /i pe care,l ;m%r"i/ase ca so0 ne storcea ni/te lacrimi cum nicic;nd nu Bmai
picaser" din ochii no/tri0 lacrimi de r;s0 dar /i de ;nduio/are ;n 8aa 8antasticului de,o sensi%ilitate
unic"BE /i SchTerdt8eger0 ;ritr,o dezl"nuire de intimitate0 sesiz" momentul de licen" /i,l ;m%r"i/a pe
Adrian0 ;i str;nse capul la piept spun;nd D HAi 8ost e)traordinar FI Am "zut gura lui Rudiger0 totdeauna
um%rit" de o um%r" de z;m%et amar0 crisp;ndu,se de dispre0 si nici eu nu m,am putut ;mpiedica de a
murmura un HDestulFI ;ntinz;nd m;na ;ntr,un gest ce oia s",l rein" pe nereinut0 s",l domoleasc" pe
nedomolit'
$oate c" a aut unele di8icult"i ;n a urm"ri discuia ;n8iripat" ;n odaia stareului0 dup" prezentarea
aceea intim"' S,a 8"cut constatarea c" aangarda /i 8olclorul se ;nt;lnesc la un moment dat0 c" a%isul
dintre art" /i accesi%ilitate0 dintre niel ;nalt /i niel sc"zut0 s"pat0 ;ntr,un anume sens0 c;nda0 de
romantism ;n literatur" /i ;n muzic"0 dispare C pentru ca s" ias" la ieal" o sciziune /i o ;nstr"inare
mai pro8und" dec;t oric;nd0 aceea ;ntre %un /i 8acil0 ;ntre merituos /i amuzant0 ;ntre eoluat si %anal0
segregare /i ;nstr"inare ce,au deenit destinul artei' =ra oare sentimentalism0 a spune c" muzica C /i
ea or%ea ;n numele tuturor C solicit"0 cu o stare cresc;nd" de con/tient"0 s" ias" din m;ndra,i izolare0
s" g"seasc" un teren comun0 8"r" s" dein" ea ;ns"/i comun"0 s" or%easc" o lim%" de ;neles /i pentru
cel 8"8" cultur" muzical" Q #n orice caz nu sentimentalismul era calea spre acest el0 ci cu mult mai
adecate erau ironia0 sarcasmul0 care puri8ic" atmos8era /i se unesc cu o%iectiul /i elementarul
;mpotria romantismului0 a patetismului /i p8o8etismului0 a %eiei de sunete /i de literatur"0 ceea ce
;nsemna redescoperirea muzicii B;ns"/i ca sistem organizator al timpului' $recar de%utF $entru c" nu
era dec;t un pas p;n" la 8alsul primitiism0 p;n" la un nou romantism deci' A te menine pe culmile
spiritului0 a reduce la o 8orm" clar" /i accesi%il" rezultatele cele mai ra8inate dezoltate de muzic"
european"0 ast8el ca 8iecare s" 8ie capa%il s" seziseze noul0 a 8i st"p;n pe ea0 pe muzic"0 8olosind,o
nest;nLenit ca material de construcie0 l"s;nd tradiia s" 8ie doar ;ntrez"rit"0 re,model;nd,o B;n cea opus
epigonicului0 a reduce tehnica0 din hipertro8iat" cum era0 la un rol discret prin e)celen" /i a 8ace s"
dispar" toate arti8iciile contrapunctului /i instrumentaiei ca s" se amalgameze ;ntr,un e8ect de simpli,
D'0T'1 FAUSTUS G *?-
citate 8oarte departe de simplism0 o simplicitate ;naripat" cere%ral C asta p"rea s" 8ie pro%lema0
n"zuina artei'
Vor%ise mai mult Adrian0 secondat doar ;n 8oarte mi" m"sur" de noi ceilali' Nt;rnit de 8aptul c" ne
c;ntase mai ;nainte0 or%ea cu o%raLii ;ncin/i0 cu ochii arz;nd0 /i de alt8el nu ;ntruna0 curg"tor0 ci mai
mult z;rlea cuintele0 sacadat0 dar mi/c;ndu,se at;t de mult0 ;nc;t aeam impresia c" niciodat"0 nici ;n
prezena mea0 nici ;n a lui Rudiger nu se e)teriorizase cu asemenea elocen"' Schild!napp ;/i
e)primase ;ndoiala cu priire la derom<ntizarea muzicii' Aceasta ar 8i at;t de pro8und0 de esenial
legat" de romantism0 ;nc;t nu l,ar putea renega 8"r"B grae daune ;n natura ei' La acestea Adrian
r"spunseD
C As 8i %ucuros de acord cu dumneata0 dac" prin romantism ;nelegi o anumit" c"ldur" sentimental"0
de care ast"zi muzica0 ;n sluL%a spiritualit"ii tehnice0 se leap"d"' =0 pro%a%il0 renegare' Dar ceea ce am
numit noi distilarea de la complicat la simplu0 este ;n 8ond acela/i lucru cu recuperarea italit"ii /i a
puterii de simire' Dac,ar 8i posi%ilC dar cui s",i iz%uteasc" Q C tu cum ai zice Q spuse el ;ntorc;ndu,
se c"tre mine0 si complet" singurD str"pungere ai zice' Cel c"ruia i,ar iz%uti o str"pungere0 din r"ceal"
spiritual" ;ntr,o lume temerar" a noilor sim"minte0 acela ar tre%ui numit eli%eratorul0 m;ntuitorul artei'
M;ntuirea0 continu" el cu un gest neros din umeri0 cu;nt romanticE /i cu;nt de armonizator0 termen
tehnic pentru per8eciunea cadenei ;n muzica armonic"' 2u,i de r;s ca muzica s" se 8i considerat o
reme ca miLloc de eli%erare0 c;nd ea ;ns"/i0 ca toate artele0 aea neoie de eli%erare0 /i,anume de
eli%erarea din izolarea solemn"0 rod al emancip"rii culturii0 al ridic"rii culturii la rangul de surogat al
religiei C dintr,o solitudine ;nl"untrul unei elite instruite zis" Hpu%licI0 care ;n cur;nd nu a mai
e)ista0 de 8apt nici nu mai e)ist"0 a/a c" ;n cur;nd arta a 8i cu des";r/ire singur"0 ;ntr,o singur"tate de
moarte0 dac" nu,/i a g"siB;ntr,un 8el drumul spre HpoporI ceea ce ;nseamn"0 ca s" m" e)prim
neromanticD drumul spre om Q
Rostise toate astea0 /i ;ntre%area0 dintr,o r"su8lare0 cu Lum"tate glas0 pe un ton de conersaie0 dar cu un
tremur ascuns ce nu l,am putut ;nelege dec;t dup" ce a ad"ugatD
C Credei,m"0 toat" tonalitatea ital" a artei a eolua0 /i,anumeBspre oio/ie /i modestie C e
ineita%il0 si e un noroc c",i a/a' Va arunca peste %ord mult din am%iia ei melancolic" /i a c"p"ta o
nou" inocen"0 a deeni ino8ensi"' Viitorul a edea ;n muzic"0 muzica ;ns"/i a
*+P G T"oas Mann
edea ;n ea sluLitoarea unei colectiit"i care a aea mult mai mult" HinstruciuneI /i nu a aea
cultur"0 dar poate c" a 8i o cultur"' A8umai cu greu ne putem ;nchipui una ca asta0 /i totu/i a/a a 8i0 /i
a 8i a/a ;n mod naturalE o art" 8"r"Bsu8erin"0Bs"n"toas" su8lete/te0 lipsit" de solemnitate0 de tristee0 dar
nu de ;ncredere0 o art" $er tu cu omenirea'''
Se ;ntrerupse0 /i toi trei t"cur"m emoionai' = dureros si ;n acela/i timp ;n"l"tor s" auzi solitudinea
or%in,du,; de colectiitate0 indiidul distant despre ;ncredere ;n om'B Cu toat" ;nduio/area0 ;n ad;ncul
su8letului meu eram nemulumit de spusele lui0 nemulumit de el' Cele a8irmate riu i se potrieau lui0
m;ndriei0 orgoliului s"u dac" rei0 care mi,era drag /i la care arta ;i d"dea dreptul' Arta e spirit /i
spiritul nu tre%uie s" se simt" deloc o%ligat 8a" de societate0 8a" de colectiitate C /i asta0 dup"
opinia mea0 de dragul li%ert"ii0 de dragul no%leei sale' O art" su%stituindu,se neoilor omului m"runt0
ale minilor m"rginite0 e/ueaz" ;n mizerie0 /i a,i impune ca datorie0 s" zicem din interes de stat0 de a nu
admite dec;t o 8orm" accesi%il" si omului m"runt0 este cea mai odioas" dintre meschin"rii0 crim"
;mpotria spiritului' Dup" coningerea mea0 acesta din urm"0 cu toate ;ndr"znelile /i ;ncerc"rile lui
cele mai temerare0 mai nesocotite0 poate aea certitudinea c"0 ;ntr,un mod indirect0 superior0 poate 8i
util omului C /i p;n" la urm"0 oamenilor'
F"r" ;ndoial" c" asta era /i opinia 8ireasc" a lui Adrian' Dar ;i 8"cea pl"cere s" oB nege0 /i cu siguran"
c" m" ;n/elasem cu totul c;nd o socotisem ca o lep"dare de orgoliu' $ro%a%il c" era mai mult o
tentati" de socia%ilitate C dintr,un e)ces de orgoliu' De n,ar 8i 8ost tremurul acela ;n glas0 c;nd
or%ise despre neoia de eli%erare a artei0 despre tutuirea ei cu omenirea C aceast" emotiitate0 care
m" 8"cea totu/i s" reau s",i str;ng m;na pe 8uri/ F Dar n,am 8"cut,o0 ci st"m cu ochii pe Rudi
SchTerdt8eger0 ;ngriLorat0 s" nu,i dea prin g;nd s",l ;m%r"i/eze din nou0 la s8;r/it'
OOO##
C"s"toria ;ntre #nes Rodde /i pro8esorul doctor 3el,mut #nstitoris a aut loc pe laB;nceputul r"z%oiului0
;n prim"ara lui 5-5:0 c;nd condiiile ;n ar" erau ;nc" %une0 speranele ;nc" 8rumoase0 iar eu m" a8lam
pe 8ront0 /i s,a
D'0T'1 FAUSTUS G *+5
cele%rat dup" toate regulile dictate de protocolul %urghez0 cu cununie ciil" /i religioas"0 cu un dineu
la hotelul HVier VahreszeitenI0 urmat de plecarea tinerei perechi ;n c"l"torie de nunt" la Dresda /i ;n
=leia sa)on" C c"s"torie care era concluzia unor ;ndelungate e)amin"ri reciproce0 ce duseser"0 de
%un" seam"0 la ;ncheierea c"0 desigur0 cei doi se potrieau' Cititorul simte ironia pus"0 de altminteri
8"r" a%solut nici o r"utate0 ;n acest Hde %un" seam"IE c"ci un asemenea rezultat sau nu e)ist"0 sau e)is,
tase din capul locului0 iar ;n raporturile dintre cei doi nu se produsese nici o schim%are de c;nd 3elmut
se apropiase de 8iica decedatului senator' Argumentele pled;nd in 8aoarea c"s"toriei pledaser" tot atit
de mult0 sau tot at;t de puin0 /i atunci ca /i acum0 /i nimic nou nu se produsese' Dar se d"duse0 8o8mal0
ascultare adagiului clasicD H#nt;i chi%zuie/te0 /i apoi te hot"r"/teI0 iar durata acestor chi%zuiri p"rea s"
pretind"0 ;n cele din urm"0 o soluie poziti" C la care enea s" se adauge /i o anumit" neoie de
uniune0 marcat" de r"z%oiD e,ade"rat0 r"z%oiul accelerase0 chiar de la ;nceput0 si maturizarea a o
mulime de alte raporturi de prea mu8t timp /o"itoare' $entru #nes ;ns"0 care0 din motie su8lete/ti C
sau mai %ine zis D din motie materiale0 adic" de raiune0 dac" rei C de mult" reme era mai mult
sau mai puin preg"tit"I s" spun" da0 mai at;rna 8oarte greu ;n %alan" si un alt 8actorD c"tre s8;r/itul
anului trecut0 Clarissa ;ncheiase primul angaLament /i plecase din Munchen la Celle pe Aller0 a/a c"
#nes r"m"sese singur" cu o mam" ale c"rei ;nclinaii spre iaa %oem"0 potolite a/a cum erau0 8ata le
dezapro?a categoric' De alt8el0 pentruBdoamna senator 8usese o ade"rat" /i mi/c"toare %ucurie0
Ha/ezareaI 8iicei sale la casa ei0 dup" tipicul %urghez0 /i la care contri%uise su%stanial prin recepiile
mondene date cu o griL" matern"' ;/i ausese /i ea0 cu acest prileL0 micile 8oloase0 ;/i ast;mp"r<se puin
din setea Hsud,german"I de ia" camBHleLer" 0 iscat" din dorul de recuperare a timpului pierdut0 /i
8rumuseea ce aluneca pe drumul as8initului mai g"sise admiratori printre %"r%aii initaiD >noterich0
>ranich0 Rin! /i Spengler0 tineri elei de la conserator etc' 2u0 nu merg prea departe0 poate c" de a%ia
aLung acolo unde tre%uie0 c;nd spun c"0 la ad"postul traestiului unor raporturi mam",8iu0 cocheta p;n"
/i cu Rudi SchTerdt8eger0 /i,l tachina0 /i c" 8oarte des0 ;n conersaiile lor r"sunaBchicotitul ei a8ectat /i
uguit0 at;t de %inecunoscut' Dup" toate c;te am dat s" se ;neleag" sau chiar le,am spus pe 8a" despre
8r"m;nt"rile
*+@ G T"oas Mann
ieii su8lete/ti ale 8etei0 las ;n seama cititorului s",/i imagineze dezgustul0 Lena0 ru/inea ei ;n 8aa
acestor 8riolit"i' S,a ;nt;mplat chiar ;n prezena meaB0 ca ;n cursul unei scene de soiul acesta0 #nes s"
p"r"seasc"0 cu o%raLii ro/ii0 salonul mamei /i s" se retrag" ;n propria,i odaie C la u/a c"reia0 a/a
cumBpoate sperase0 se a/teptase0 aea s" %at" peste un s8ert de or" Rudol80 ca s" se intereseze de moti,
ul dispariiei0 pe care,l /tia0 desigur0 dar0 8ire/te0 nu,l putea m"rturisi C si s",i spun" c;t de mult le
lipsea dincolo0 s,o roage0 s" insiste0 pe toate tonurile0 inclusi pe cel al duio/iei 8raterne0 s,o coning"
s" se ;ntoarc"' Ni nu ;nceta p;n" ce nu,i promitea s" se ;ntoarc"0 e ade"rat0 nu cu el o dat"0 nu0 asta nu0
dar cea mai t;rziu'
S" mi se ierte aceast" intercalare tardi" a unui incident care mie mi se graase ;n memorie0 dar se
/tersese lesne din cea a doamnei senator Rodde0 dup" ce logodna /i c"s"toria 8iicei sale #nes deenise
8apt ;mplinit' 2u numai c" cele%rase c"s"toria cu toat" pompa cuenit" /i c"0 ;n lipsa unei dote ;n
numerar demn" a 8i menionat"0 inu s",i 8ac" o zestre %ogat" ;n ru8"rie /i argint"rie0 dar ;i ced" /i
unele piese din mo%ilier0 autentice0 anumite sipete sculptate0 c;tea scaune aurite0 care s" con8ere puin
8ast noii locuine ;nchiriate de t;n"ra pereche ;n $nnzregen,tenstrasse0 la etaLul al doilea0 cu camerele
din 8a" d;nd spre o gr"din" englezeasc"' Da0 ca /i cum ar 8i rut s" doedeasc" /i altora /i sie/i c"
socia%ilitatea sa0 petrecerile din salonul ei nu 8useser" destinate dec;t s" deschid" perspectie de
8ericire si c"p"tuire celor dou" 8iice0 ea mani8est" acum o dorin"M hot"r;" de a%dicare0 d"du la ieal"
o tendin" de a se retrage din lume0 nu mai primea si0 la reun an dup" c"s"toria 8etei0 lichid"
apartamentul din Ram%ergstrasse0 ca s" duc"0 cu totul pe alt picior0 o ia" de "du"0 la ar"D se mut"
la $8ei88ering si se instala0 aproape 8"r" ca Adrian s" 8i %"gat de seama0 ;n cl"direa scund" de pe terenul
iran din 8aa casei SchTeigestill0 aceea din spatele castanilor0 unde locuise pe remuri pictorul0 autor
al melancolicelor peisaLe ;n8"i/;nd sm;rcurile de la Saldshut'
Coli/orul modest /i pitoresc e)ercita o putere de atracieB remarca%il" asupra resemn"rilor distinse sau
a sensi%ilit"ilor r"niteD nu i,o puteai e)plica dec;t atri%uind,o caracterului proprietarului /i ;n special
celui al propriet"resei0 al ro%ustei =lse SchTeigestill /i darului ei de a doedi /i H;nelegereI0 dar /i o
clariziune impresionant"0 cum 8usese0B de pild"0 cazul c;nd0 ;nt;mpl"tor0 ;i po,
D'0T'1 FAUSTUS G *+*
estise lui Adrian despre doamna senator0 c" ar aea de g;nd s" se mute peste drum' H= 8oarte simplu
de,m8"i/at toate astea0 zicea0 e)prim;ndu,se ;n 8elul sau0 ;n dialectul ;n care oamenii0 asimilind pe n cu
8 scot un m0 e 8oarte simplu de,m8"i/at si de,nteles0 domnul Leer!uhn0 mi,am dat seama imediat' =
s"tu8" de ora/ si de lume0 de primiri0 de domni /i de cucoane cu 8asoane8e lor0 pentru c",/i d" seama de
;rst"0 /i asta te acre/te' Depinde0 /tii0Bs;nt unele care nu se sinchisesc0 se aranLeaz" ele /i,a/a0 /i se,
nt;mpl" uneori s" le stea chiar %ine' ;/i iau0 cu reBme<0 un aer''' m"re0 /i /treng"resc0 ;/i potriesc
%ucle al%e0 nu,i asa Q /i chestiiB de,astea0 /i tot ce,au 8ost ;n stare s" 8"Bptuiasc" la tineree0 acuma doar
te las" s" %"nuie/ti0 /i asta le 8ace /i mai picante0 pentru c" acu,s pline de demnitate0 nu Q C /i pare,
mi,se c" %"r%ailor le cam place soiul "sta0 le place mai mult dec;t ai crede' DaB s;nt si altele0 la care nu
merge0 nu tine0 /i de ;ndat" ce ;ncep o%raLii s" se sco8;lceasc"0 /i g;tu s" seB,ncreeasc"0 s" se,ngroa/e0
si nici dinii nu,i m<i poi ar"ta0 c;ndBe or%a de r;s0 atunci Ile cuprinde ru/inea0 acreala c;nd se uit",n
oglind"0 /i,ncep s" se 8ereasc" de ochii oamenilor0 se treze/te,n ele,un instinct0 ca la orice 8iin"
%olna"0 s" se,ascund"' Ni c;nd nu,i otuB si nu,s dinii0 atunci p"ru,i "l de le pune crucea /i le 8ace de
ru/ine' Ni la doamna senator0 am "zut eu0 imediat0 e p"ruB' Altminteri ar 8i ;nc" destul de nostim"0 da
p"ruB0 /tii0 s,a r"rit r"u pe la 8runte0 e m;ncat la r"d"cin"0 /i cu 8ieruB0B poate ea s",ncerce c;t o rea0 nu
mai merge0 nii mai e nimic de 8"cut0 /i,atunci o apuc" disperarea pe %iata 8emeie0 c" asta,i nenorocire
mare0 credei,m"0 /i renun" la lume0 renun" la tot0 /i se mut" la $8ei88eringBD e 8oarte simplu0 nu QI
Ast8el gr"i mama0 cu p"rul u/or argintat0 lins0 piept"nat cu c"rare0 de i se edea pielea al%" la miLloc'
Cum am mai spus0 pe Adrian ;l stingherea prea puin apariia noii chiria/e de peste drumE atunci c;nd
izitase pentru prima oar" gospod"ria0 doamna Rodde 8usese adus" de gazd"0 doar ca s",F salute0 dar
dup" aceea0 din griL" pentru munca lui0 pentru 8irea lui reticent"0 ;i r"spunse cu aceea/i moned"' Ni nu,l
au oaspete la ea la ceai dec;t o singur" dat"0 la ;nceput C ;n ;nc"perile acelea scunde de la parter0
"ruite simplu0 ascunse ;nd"r"tul castanilor0 pline acum cu r"m"/ie elegante din echea ei gospod"rie
patrician"0 candela%re0 8otolii0 0ornul de Aur cu rama lui masi"0 pianul0 cu o cuertur" de %rocart
deasupra0 un amestec eteroclit /i ;nghesuit' De atunci0 ori de c;te ori se
*+6 G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G *+:
;nt;lneau prin sat sau pe reun drum de c;mp0 se salutau ama%il sau se opreau c;tea minute de or%"0
discut;nd despre situaia grea din ar"0 despre lipsurile alimentare din ce ;n ce mai mari0 simite aici
mult mai puin dec;t la ora/0 a/a c" retragerea doamnei senator ;ncepea s" capete o aparen" de
Lusti8icare0 c;/tiga prestigiul unei m"suri de preedere0 permi;ndu,i s" trimit"0 de,acolo0 de la $8ei88e,
ring0 8iicelor ei /i chiar /i 8o/tilor prieteni ai casei0 cum erau soii >noteBrich0 de pild"I0 alimente0 ou"0
unt0 c;rnai /i 8"in"'B C;nd lipsurile se agraar" /i mai r"u0 ea ;/i 8"cii din e)pedierea acestor pachete o
erita%il" meserie'B
#nes Rodde0 %ogat" acum0 la casa ei0 8erit" de griLile ieii0 culesese din mica ceat" de oaspei ce
8recenta odinioar" salonul mamei pe soii >noterich0 /i ;mpreun" cu ei pe numismatul doctor
>ranich0 pe ScBhild!napp0 pe Rudi SchTerdt8eger /i pe mine C dar nu si pe Rin! /i Spengler0 nici
omenirea aceea m"runt" din lumea teatrelor0 colegi de studii ai Clarissei C pentru a,/i 8ace un cerc al
ei /i a8 soului s"u0 cerc pe care ;l ;ntregise cu c;tea elemente din cadrul uniersitar0 doceni mai tineri
sau mai ;rstnici0 de la cele dou" institute deB;n"t"m;nt superior0 cu soiile lor' Cu doamna >noterich0
#[atalia0 a;nd o ;n8"i/are hispano,e)otic"0 era chiar ;n relaii amicale0 aproape intime0 de/i aceast"
8emeie0 B realmente atr"g"toare0 aea reputaia ne;ndoielnic" de mor8ino,man" C zon con8irmatBde
propriile mele o%seraiiD str"lucirea elocent" /i seduc"toare a ochilor la ;nceputul unei reuniuni
mondene /i eclipsele ocazionale0 destinate s" ;mprosp"teze ioiciunea ;n declin' Faptul c" #nes C care
punea at;ta pre pe demnitatea patrician"0 pe respecta%ilitatea conseratoare0 care se c"s"torise tocmai
pentru ca s",/i poat" satis8ace aceste n"zuine C pre8era relaiilor cu b soiile colegilor lui #nstitor;s C
8emei a/ezate0 tipul neestelor de pro8esor german C pe cele cu t8atalia0 c" o izita ;n particular0 c" o
primea la ea ;ntre patru ochi0 ;mi doedea am%iguitatea 8irii ei0 ;mi doedea c;t de /u%rede erau0 ;n
8ond0 temeinicia0 legitimitatea nostalgiei ei pentru o ia" patrician"'
C" nu,/i iu%ea %"r%atul0 acest saant ;n ale 8rumosului0 meschin /i ;nc;ntat de sine0 era un lucru de care
nu m" ;ndoisem niciodat"' #nes ;i o8erea o a8eciune pur 8ormal"0 /i e 8oarte ade"rat c" ;/i ;ndeplinea
rolul de soie cu o prestan"0 o distincie des";r/it"0 c"reia o anume e)presie de ginga/" /i di8icil"
/treng"rie ;i d"dea o nuan" de ra8inament in plus' Meticulozitatea cu care se ocupa de gos,
pod"rie0 cu care preg"tea primirile0 putea 8i considerat" o pedanterie aproape maladi" C /i asta ;n
ni/te condiii economice de natur" s" 8ac" anB de an mai o%ositoare meninerea unui standard de iaa
%urghez corect' Ca aLutoare la ;ntreinerea elegantei /i costisitoarei locuine0 cu cooare persane pe
parchete str"lucitoare0 a&ea doua seritoare %ine stilate0 ;m%r"cate !oe U# aut, cu %onet" si sorule
cu %retele scro%ite0 dintre care una0 8ata ;n casa0 8"cea /iB o8iciul de camerist" personal"' $asiunea ei era
s" o sune pe aceast" So8ia' O 8"cea necontenit0 din pl"cerea de a se simi serit" %oiere/te0 dar /i din
neoia de a se asigura c" ;ntr,ade"r dispunea de protecia /i de ;ngriLirea cump"rate prin c"s"torie' Tot
So8ia era aceea care ;mpacheta nenum"ratele cu8ere /i alize pe care le lua cu ea c;nd pleca cu
#nstitoris laB ar"0 la Tegernsee sau la (erchtesgaden0 chiar c;nd n,aea de stat dec;t c;tea zile' Munii
de %agaLe ;nc"rcai la cea mai mic" eadare din cui%ul lor con8orta%il erau /i ei0 pentru mine0 un
sim%ol al neoii de protecie /i al 8ricii ei de ia"' Tre%uie s" mai spun c;te cea despre locuina de opt
camere de pe $rinz,regentenstrasse0 8erit" de cel mai mic 8iricel de pra8' =ra0 ;mpreun" cu cele dou"
saloane C unul0 mo%ilat mai intim0 serind drept camer" de toate zilele C0 cu su8rageria spaioas" din
lemn de steLar sculptat0 cu 8umoarul aranLat con8orta%il cu 8otolii de piele0 cu dormitorul conLugal unde
deasupra celor dou" paturi al"turate0 din lemn de p"r gal%en l"cuit0 plana cea ca un 8el de %aldachin0
iar pe masa de toalet" a doamnei sc;nteiau 8lacoane /i ustensile de argint0 ;n/irate riguros dup" m"rime
C era0 zic0 un model de c"min %urghez german cultiat0 care aea s" mai reziste c;ia ani
dezagreg"rii0 /i la crearea acestei atmos8ere contri%uiau poate destul de mult /i Hc"rile %uneI ;n/irate
peste tot ;n camerele de locuit0 ;n cele de primire0 /i in 8umoar /i0 8ie pentru a 8ace impresie0 8ie pentru
a nu Ligni unele sensi%ilit"i0 la achiziionarea lor se eitaser" su%iectele iritante sau tul%ur"toare0 a/a
c" g"seai olume instructie prestigioase0 studiile istorice ale lui Leopold on Ran!e0 scrierile lui
7regoroius0 lucr"ri de istoria artelor0 clasici germani /i 8rancezi0 ;ntr,un cu;nt0 8ondul era constituit
din opere cu o reputaie %ine sta%ilit"0 general con8irmat"' Cu anii locuina deeni /i mai 8rumoas"0
sau0 mai plin"0 mai colorat"0 pentru c" #nstitoris era ;n relaii
5 Cum se cuine .#r&/&
*+? G T"oas Mann
amicale cu c;tia dintre arti/tii miinchenezi din grupul mai moderat de la 7laspalast Jcu toat" iolena
lui teoretic"0 gusturile artistice ale acestui grup erau destul de con8ormisteK ;n special cu un anume
2otte%ohm0 originar din 3am%urg0 ;nsurat0 cu o%raLii supi0 cu o %"r%i" ascuit"0 amuzant0 /tiind s"
imite cu taleBnt /i cu haz actori0 animale0 instrumente muzicale0 pro8esori0 un erita%il st;lp al
petrecerilor de carnaal0 care0 se,nelege0 erau a,cum pe cale de dispariie0 ins a%il ;n tehnica
achiziion"rii comenzilor de portrete mondene0 iar ca artist0 ;mi ;ng"dui s" spun0 omul unei picturi
plate0 in8erioare' #nstitons0 8amiliarizat su% aspect pro8esional si /tiini8ic cu capodoperele0 8ie c" nu era
;n stare s" 8ac"B o deose%ire ;ntre ele /i mediocritatea me/te/ugit"0 8ie c" se socotea dator s" dea
comenzi doar ;nB irtutea prieteniei0 nu cerea pentru pereii s"i altcea dec;t lucruri cumini0 decente0
distinse0 lini/titoare0 /i g"sea la soia sa adeziune0 dac" nu din consideraiurii de gust0 din motie
sentimentale' De aceea0 pe %ani %uni0 2otte%ohm le 8"cu am;ndurora portretul0 8oarte asem"n"tor0
8oarte ine)presi0 8iec"ruia separat /i altul ;mpreun"0 iar mai t;rziu0 cind enir" copiii0 8arsorulB8u
chemat s" e)ecute un ta%lou de 8amilie ;n m"rime natural"0 o colecie de p"pu/i epene /i rumene0 pe o
p;nz" imens"0 pe care se consumase o cantitate enorma de culori ;n ulei /i de lac /i0 pus ;ntr,o ram"
somptuoas"0 luminat electric /i de sus /i de Los0 constituia o podoa%" a camerei de primire'
C;nd enir" copiii0 am spus' $entru c" au enit /i copii0 /i cu ce meticuloas" atenie0 cu ce d;rz"0 a/
zice aproape eroic" ignorare a circumstanelor0 din ce ;n ce mai puin propice %urgheziei patriciene0 au
8ost ;ngriLii /i crescui C pentru o lume aidoma celei care 8usese0 nu celei care enea' ;nc" pe la
s8;r/itul lui 5-5:0 #nes ;i d"rui soului ei o 8iic"0 Lu!rezia0 enit" pe lume ;n patul gal%en0 l"cuit0 su%
%aldachin0 aproape de o%iectele din argint r;nduite simetric pe cristalul mesei de toalet"0 /i #nes declar"
imediat c" rea s" 8ac" din ea o 8at" per8ect educat"0 une +eune #ille a!!o$lie, cum se e)primase ;n
8ranuzeasca ei de la >arlsruhe' Doi ani mai t;rziu ;i urm" o pereche de gemeni0 iar"/i 8ete0 %otezate
Annchen /i Rie!chen ;ntr,o ceremonie domestic"0 urm;nd acela/i 8ast corect0 cu ciocolat"0 in de
$orto0 %om%oane0 /i o cristelni" de argint ornat" cu 8lori pe margine' =rau trei 8"pturi de lu)0 al%e0
alintate cu tandree0 g;ngurind dulce0 preocupate de rochiele /i danteluele lor0 "dit cople/ite de
mania pentru
D'0T'1 FAUSTUS G *++
impeca%il a mamei0 trei plante de ser"0 deplora%il preocupate de ele ;nsele0 care,/i petrecuser"
;nceputul ieii ;n leag"ne scumpe cu perdelue de m"tase0 ;n %raele Bunei doici Jpentru c"0 dup" cum %
s8"tuise medicul0 #nes nu,/i al"ptase copiiiIK0 o 8emeie din popor g"tit" ca ;n zi de $a/ti0 sau plim%ai
pe su% teii de pe $rmzregentenstrasse ;n c"rucioare scunde de cel mai elegant model0 cu cauciuc la
roi' Mai t;rziu s,a ocupat de ele o guernant" e)perimentat" /i cult"' Odaia luminoas" ;n care
cre/teau0 unde,si aeau p"tuurile /i unde le izita #nes ori de c;te ori ii ;ng"duiau tre%urile gospod"riei
/i e)igenele ;ngriLirii propriei sale persoane0 era o ;nc"pere cu pereii decorai cu o 8riz"0 reprezent;nd
scene din %asme0 cu mo%ilier pitic0 tot dup" %asme /i a/ternut" pe Los cu un linoleum pestri0 /i cu o
lume,ntBreag" de Luc"rii %ine ordonate0 ursulei0 oi cu rotie0 paiae0 p"pu/i >athe >ruse /i tre,nulete pe
la marginea pereilor0 ;n 8ine0 un model de camer" de copii0 un paradis al copiilor0 ;ntocmai a/a cum
scrie la carte'
Tre%uie oare s" spun0 sau s" repet0 c" toat" aceast" corectitudine nu era ;n 8ond corectitudine0 c" se
;ntemeia pe un arti8iciu de oin"0 ca s" nu zic pe minciun"0 c" era nu numai din ce ;n ce mai mult
contestat" dina8ar"0 dar c" un ochi mai ager0 cu agerimea ascuit" de un sentiment de simpatie0 edea si
mocirla l"untric"0 c" aceast" ia" 8actice nu numai c" nu,i d"ruia 8ericirea0 dar c"0 ;n su8letul ei0 #nes
nici m"car nu credea ;n ea /i poate c" ;n realitate nici nu /i,o dorise cu ade"rat Q Mie0 toat" 8ericirea
asta con8ormist" mi,a 8"cut totdeauna impresia de escamotare con/tient" a pro%lemei0 de spoial" a
ade"ruluiE contrasta prea acut cu cultul ei pentru su8erin"0 /i #nes era prea inteligent" ca s" se 8i putut
;n/ela0 s"Bnu,/i 8i dat seama c" idealizarea ;n ce prie/te cre/terea acestei generaii de odrasle %urgheze0
cum ;i pl"cea ei s" a8ecteze0 8alsi;ic;nd ade"rul0 constituia e)presia /i e)agerarea 8aptului c" nu le
iu%ea0 c" edea ;n ele rodul unei leg"turi contractate c"lc;ndu,/i pe con/tiina de 8emeie /i care0 carnal0
;i repugna'
O0 Doamne0 8ire/te0 c" pentru o 8emeie0 nu era o oluptate ;m%"t"toare s" se culce cu 3elmut
#nstitorisF At;ta lucru pricep /i eu din isele /i preteniile 8emeie/ti0 /i totdeauna m,am "zut silit s",mi
imaginez c" #nes /;,a conceput copiii cu el dintr,un spirit al datoriei /i0 ca s"Bzic
5 >athe >ruse J5..* C5-?.K0 artist"0 creatoare de p"pu/i'
*+. G T"oas Mann
a/a0 cu 8aa ;ntoars" ;ntr,o parte' C" erau ai lui0 nu ;nc"pea nici o ;ndoial"0 sem"nau cu el0 toi trei0 mult
mai mult dec;t cu ea0 poate si pentru c" participarea ei su8leteasc" la z"mislirea lor 8usese at;t de
redusa' Dar0 ;n nici un caz n,as rea s" Lignesc ;n reun 8el onoarea ;nn"scut" a m"runtu8ui domn' =ra0
desigur0 un om ;ntreg0 chiar dac" de statura unui omule0 /i prin el #nes aLunsese s" cunoasc" po8ta C o
po8t" lipsit" de 8ericire0 pe,al c"rei ogor s"r"c"cios pasiunea ei se r"sp;ndi necultiat"'
Am mai spus c" atunci c;nd ;ncepuse s,o curteze pe 8eciorelnica #nes0 #nstitoris lucra ;n realitate pentru
altul' A/a c"0 /i ca so0 nu 8"cea dec;t s" trezeasc" dorini aga%onde0 Lum"t"i de e)perien"0 ;n 8ond
Lignitoare0 pentru c" aceast" neoie de oluptate se cerea ;ntregit"0 eri8icat"0 satis8"cut"0 si ceea ce
8usese su8erin" /i din pricina lui Rudi SchTedt8eger0 su8erina dez"luit" ;n strania noastr" conor%ire0
iz%ucnise acum ;ntr,o pasiune' = 8oarte limpedeD ;n timp ce era curtat"0 ;ncepuse s" se g;ndeasc" la
Rudi cu nelini/te0 dar odat" 8emeie /tiutoare0 se ;ndr"gosti de el de,a %Binelea0 per8ect con/tient"0 cu
toat" puterea simurilor /i dorinelor ei' Ni nu ;ncape nici o ;ndoial" c" t;n"rul nu se putea eschia s"
r"spund" acestui sentiment0 a c"rui chemare insistent" enea de la o 8iin" superioar" spiritualice/te C
n,a lipsit mult s" spunD Hmai 8rumosI ar 8i 8ost s" nu 8i r"spuns chem"rii0 /i ;n ureche ;mi r"sunar"
or%ele ClarisseiD H3ei0 omule0 ce,i cu tine0 hopa,sus0 cop"celFI ;nc" o dat"D eu nu scriu un roman /i nu
pretind c" am p"trunderea atot/tiutoare a unui scriitor c;nd relatez episoadele dramatice ale unor
;nt;mpl"ri intime ce s,au des8"/urat 8erite de ochii lumii' Un lucru e ;ns" sigur0 c" Ruddl80 prins la
str;mtoare0 s,a supus m;ndrei inLonciuni a%solut inoluntar /i spun;nd parc" HCe s" 8ac QI C /i,mi pot
8oarte %ine imagina cum pasiunea lui pentru 8lirt0 cu pl"cerile ei anodice la ;nceput0 l,a atras ;ntr,o
situaie din ce ;n ce mai palpitant"0 mai ;n8ier%;ntat"0 ;ntr,o aentur" pe care0 dac" n,ar 8i aut tendina
de a se Luca cu 8ocul0 ar 8i putut u/or s,o eite'
Cu alte cuinteD La ad"postul per8ectei corectitudini %urgheze la a c"rei protecie r;nise cu at;ta
maladi" nostalgie C #nes #nstitoris tr"ia ;n adulter cu un %"r%at care0 dup" structura su8leteasc" /i
chiar dup" comportare0 nu era dec;t un adolescent alintat de 8emei0 /i acesta ;i 8"cea necazuri /i,i trezea
;ndoieli ;ntocmai cum o 8emeie u/uratic" 8aceBnecazuri /i treze/te ;ndoieli %"r%atului ce,o iu%e/te cu
ade"rat0B/i ;/i s"Mtura ;n %raele lui dorinele
D'0T'1 FAUSTUS G *+-
trezite de o c"snicie 8"r" dragoste' A tr"it ast8el ani de zile0 dac" nu m" ;n/el0 chiar din primele luni de
dup" c"s"torie0 p;n" c"tres8;r/itul deceniului0 /i dac" n,a mai tr"it cu el /i dup" aceea0 < 8ost pentru c"
Rudi0 cu toate c" #nes ;ncercase din toate puterile s" /i,l rein"0 i s,a sustras' F"c;nd pe gazda
e)emplar" /i pe mama irepro/a%il"0 ea o diriLa0 leg"tura lor0 ea o manera /i o disimula0 un arti8iciu
cotidian magistral0 o ia" du%l"0 care0 8ire/te c",i m"cina nerii /i0 spre marca,i spaim"0 ;i
ameninaB8arme,cul precar al chipului C de pilda ;i accentua0 printr,un 8el de tic0 de manie0 cele dou"
riduri de la r"d"cina nasului0 ;ntre spr;ncenele %londe' Ni totu/i0 ;n ciuda prudenei0 ;n ciuda /ireteniei
/i discreiei de irtuos puse ;n Loc pentru a ascunde de ochii lumii aceste r"t"ciri0 oina de t"inuire nu
era chiar totdeauna per8ect cert" /i ne;n8r<nt"0 nici de o parte0 nici de cealalt"D nici la %"r%at0 pe care
desigur ;l m"gulea m"car s" i se %"nuiasc" norocul ce,a dat peste el0 /i nici la 8emeie0 al c"rui orgoliu
se)ual0 ;n ascuns0 tocmai la asta n"zuia0 s" se /tie c" nu e o%ligat" s" se limiteze numai la m;ng;ierile
unui so c"ruia nimeni nu,i atri%uia prea mari irtui ;n acest domeniu' De aceea cred c" nu m" ;n/el
deloc c;nd presupun c" ;n cercurile muncheneze drumurile l"turalnice %"tute de #nes #nstitoris erau mai
mult sau mai puin %ine cunoscute0 cu toate c" niciodat" n,am schim%at cu cinea reo or%" pe tema
asta0 ;n a8ar" de Adrian Leer!iihn' (a merg chiar at;t de departe0 ;nc;t s" iau ;n considerare /i
eentualitatea ca 3elmut ;nsu/i s" 8i cunoscut ade"rulDB e)ista0 la el0 un anume amestec de %un"tate
cultiat"0 de ;ng"duin" cu nuane de %l;ndee /i regret C dorina0 neoia lui de pace ar pleda ;n acest
sens C /i nu s;nt deloc rare cazurile c;nd societatea socote/te pe %"r%at ca 8iind singurul or%0 ;n timp
ce el crede c" ;n a8ara lui nimeni nu /tie nimic' Astea,s o%seraiile unui %"tr;n care a "zut multe ;n
ia"'
2,aeam impresia c" #nes s,ar 8i sinchisit prea mult de eentuale indiscreii' F"cea tot ce putea ca sa le
eite0 dar asta mai mult pentru a p"stra aparenele C cine inea neap"rat0 n,aea dec;t s" a8le0 numai s,
o lase pe ea ;n pace' $asiunea e prea a%sor%it" de ea ;ns"/i ca s",si mai poat" imagina c" i,ar putea sta
cinea ;ntr,ade"r impo,tri"' Cel puin ;n materie de dragoste0 unde sentimentul reendic" to<e
drepturile din lume /i0 contrar tuturor interdiciilor si indecenelor0 se %izuie0 inoluntar0 pe ;nelegere'
CMum ar 8i pButut #nes0 dac" s,ar 8i socotit #n a8ar" de orice %"nuial"0 s" considere ca un lucru de la sine
^H
*.P G T"oas Mann
;neles 8aptul c" eu /tiamQ Ni cu toate astea a/a s,a comportat0 aproape 8"Ir" nici o reticen" C doar c"
n,a 8ost pronunat numele unei anumite persoane C ;ntr,o sear" c;nd am stat am;ndoi de or%" C
tre%uie s" 8i 8ost prin toamna lui 5-5? C /i cred c" simea atunci neoia s",/i descarce su8letul'
;miB;nchiriasem pe remea aceea o c"m"ru" ;n SchTa%ing0 nu departe de Arcul de Trium80 pe
3onenzollernstrasse0 pentru c"0 spre deose%ire de Adrian0 care0 dac" enea ;n c;te o sear" #a Miinchen0
inea mori/ s" se ;ntoarc" acas" la $8ei88ering cu trenul de unsprezece0 eu oiam s" 8iu oarecum
independent /i0 la neoie0 s" pot s" trag undea0 ;n ora/' Ast8el0 initat 8iind ca %un prieten0 seara0 la
cin" la #nstit%ris0 am putut s" accept cu pl"cere c;nd #nes0 ;mpreun" cu %"r%atul ei m,au rugat ;nc" din
timpul mesei s" r"m;n s",i in gazdei de ur;t0 pentru c" 3elmut aea intenia s" se duc" la clu%0 la
HAllo,triaI0 la o partid" de c"ri' =l a plecat ;ndat" dup" ora nou"0 ur;ndu,ne conersaie pl"cut"' Ni,
atunci am8itrioana /i musa8irul au r"mas singuri ;n oda;a de toate zilele0 cu mo%ila de trestie capitonat"
cu perne0 unde0 pe o consol" cu coloane0 st" %ustul ;n ala%astru al lui #nes0 lucrat de un sculptor prieten
C 8oarte asem"n"tor0 8oarte picant0 sensi%il mai mic dec;t m"rimea natural"0 dar e)traordinar de
e)presi0 cu p"rul ei greu0 cu priirea oalat"0 cu g;ti/orul ginga/ ;ntins puin ;nainte0 cu %uzele
uguiate ;n semn de /treng"rii dispreuitoare'
#ar eu deenisem iar"/i con8identul0 Homul de trea%"I0 cel ce nu st;rne/te emoiiL spre deose%ire de
lumea ispitelor0 ;ntruchipat"0 pro%a%il0 pentru #nes0 ;n t;n"rul despre care simea neoia s",mi
or%easc"' A spus,o ea ;ns"/iD lucrurile0B ;nt;mpl"rile0 e)periena tr"it"0 8ericirea0 dragostea0 chinul0 n,
aLungeau la des";Br/ire dac" r"m;neau mute0 doar saurate0 su8erite' 2u,/i g"seau ;ndestularea ;n
noapte /i t"cere' Cu c;t erau mai tainice0 cu,at;t mai mult se simea neoia unui al treilea0 a
con8identului0 a omului de trea%"0 c"ruia,i puteai m"rturisi0 cu care puteai or%i C /i,acela eram euE
am priceput0 /i mi,am luat rolul ;n primire'
Dup" plecarea lui 3elmut0 o %ucat" de reme0 c;t ne,ar mai 8i putut auzi0 am or%it despre lucruri
indi8erente' Apoi0 deodat"0 aproape 8"r" este0 ea ziseD
C Serenus0 m" osinde/ti0 m" dispreuie/ti0 ridici piatra asupra mea Q
2,aea rost s" m" pre8ac c" nu pricep'
D'0T'1 FAUSTUS G *.5
C A%solut deloc0 #nes0 am r"spuns' S" m" 8ereasc" Dumnezeu F 2,am uitat niciodat" spusa LuiD
HC"ci a mea este r"z%unarea /i eu oi pl"tiFI Ntiu0 Domnul pogoar" pedeapsa ;nc" ;n p"cat0 /i,o
amestec" ;n el cu totul0 de nu mai poi deose%i una de cealalt"0 /i 8ericirea /i pedeapsa s;nt un<' Su8eri
mult0 de %un" seam"' A/ sta aici0 dac" a/ 8ace pe Ludec"torul moralist Q C" mi,e team" pentru dum,
neata0 asta nu t"g"duiesc' Dar nici at;t nu i,a/ 8i spus0 ;n cazul c" nu m,ai 8i ;ntre%at dac" te condamn'
C Ce,i su8erina0 ce,i teama /i umilina primeLdiei0 zise ea0 ;n comparaie cu trium8ul0 trium8ul unic0
dulce0 indispensa%il0 8"r" deBcare n,ai rea s" mai tr"ie/tiD s" 8i)ezi0 la un 8riol0 la un eazi0 la un
monden care are totu/i o real" aloare uman"0 dar te chihuie cu 8armecul luiBinconstant0 s" 8i)ezi0 zic0
la el tot ce are mai %un0 s",l schim%i din u/uratic ;n serios0 s" legi de tine0 s" st"p;ne/ti aceast" 8or"
eazi" si s",l ezi0 ;n s8;r/it0 ;n stare demn" de aloarea lui0 s"M,l aduci la deoiune0 la pasiune
pro8und"0 mistuitoare0 nu numai o dat"0 ci0 ca s",i con8irmi0 ca s" te asiguri0 mereu0 necontenit0
niciodat" ;ndestul'
2u reau s" spun c" #nes s,a serit e)act de aceste cuinte0 dar s,a e)primat ;n termeni 8oarte
asem"n"tori' =ra o 8emeie citit" /i deprins" s" nu,si duc" ;n t"cere iaa l"untric"0 ci s",i dea glas0 /i ca
8at" 8"cuse /i puin" poezie' Cuintele ei aeau o precizie de om instruit /i cea din temeritatea ce
izor"/te totdeauna c;nd lim%aLul p"trunde /i red" cu graitate sentimentele /i iaa0 le 8ace s" tr"iasc"
autentic0 s",/i epuizeze coninutul' Asta nu,i cea de toate zilele0 ci produsul unei emoii0 ;n m"sura ;n
care sentimentul /i intelectul s;nt ;nrudite0 dar /i ;n m"sura ;n care intelectul este emoionant' ;n timp
ce or%ea0 asculta numai ag eentualeleB mele intereniiE cuintele ei0 o spun deschis0 de%ordau de o
8ericire at;t de senzual"0 ;nc;t ;mi 8ac scrupule din a le reproduce aidoma' M" ;mpiedic" discreia /i
compasiunea /i respectul 8a" de om0 /i0 poate0 Lena aceea de mic,%urghez care te,ndBeamn" s" riu
comunici cititorului lucruri peni%ile' Se repeta 8recent0 ;ntr,un e8ort de a respune0 mai %ine0 lucruri
care i se p"reau insu8icient luminate0 de a le aduce la o 8ormulare mai adecat"' Ni mereu reenea la
acea stranie ecuaie a alorii /i pasiunii senzuale0 acea idee 8i)" /i ciudat"0 ;m%"t"toare0 c" aloarea
l"untric" se putea ;mplini numai ;n oluptate carnal"0 numai ;n ea se putea realiza /i c"0 Ludecind
serios0 aceasta0 oluptatea0 ar 8i egal" HaloriiI0 c" suprema /i
*.@ G T"oas Mann
totodat" indispensa%ila 8ericire consta ;n a le p"stra unite' = pur /i simplu imposi%il s" redau accentul
8ier%inte /i melancolic de satis8acie0 totu/i incert"0 ce,l c"p"ta ;n gura ei acest amestec de noiuni0
aloare /i oluptateE aceast" oluptate ap"rea ca un element pro8und gra0 opus cu ;nd"r"tnicie
elementului detestat0 HsocietateaI0 o societate ;n care aloarea se murd"rea ;n cochet"rii a8ectate0 ;n
care elementul tr"d"tor0 inuman al ama%ilit"ii de supra8a" tre%uia smuls0 s8;/iat pentru ca s",l ai gol0B
singur0 totalmente singur0 singur ;n cel mai riguros sens al cu;ntului' Domesticirea0 dresarea
ama%ilit"ii p;n" 8"ceai din ea iu%ire0 asta era pro%lema care se puneaE dar ;n acela/i timp /i alta0 mai
a%stract"0 cea ;n care g;ndirea /i simirea s" se contopeasc"0 tul%ur"tor0 ;ntr,un singur element D ideea
c" antinomia dintre 8riolitatea petrecerilor de societate /i tristeea unei iei de suspiciuni se anihila ;n
;m%r"i/are /i g"sea ;n ea cea mai dulce r"z%unare'
Despre cele spuse de mine atunci nu,mi mai aduc aminte aproape de nimic ;n am"nunt0 a8ar" doar de,o
;ntre%are0 pus" desigur cu intenia de a scoate ;n relie8 supraestimarea erotic" a o%iectului a8eciunii ei
/i de a a8la cum de era posi%il acest lucruD am 8"cut aluzie0 cu destul" rezer"0 la ;mpreLurarea c"
8"ptura c"reia i se deota nu era0 la urma urmei0 chiar un prototip de italitate0 un specimen super%0
ispititor la culme0 [,capa%il s" st;rneasc" pasiuni irezisti%ileE c"0 atunci c;nd se prezentase la reizia
mondial"0 la ;nceputul r"z%oiului0 se sta%ilise c" are o de8icient" ;n 8unciunile 8iziologice /i c" i se
e)tirpase un organ' Din r"spunsul ei reie/ea c" amintita de8icien" nu 8"cea dec;t s",l apropie pe cei
iu%it de su8letul ;ndurerat0 c"0 de n,ar 8i 8ost de8ectul0 ea n,ar mai 8i aut nici o n"deLde0 c" mulumit"
lui 8lu/turaticul deenise accesi%il la chemarea su8erinei mai mult ;nc"0 /i chiar reelatorD 8aptul c"
acest de8ect i,ar 8i putut scurta iaa0 constituia0 pentru neoia ei de posesiune0 mai cur;nd o consolare
/i o asigurare0 dec;t un ;ndemn la moderaie''' De alt8el0 ;mi repeta acum toate detaliile ciudate /i
tul%ur"toare din prima noastr" conor%ire0 c;nd ;mi m"rturisise dezn"deLdea ei0 numai c" de data asta
dizolate ;ntr,o satis8acie aproape r"ut"cioas"D se ;nt;mpl" /i ast"zi ca Rudi s" spun"0 cu un aer de
;m%unare0 c" a tre%ui s" 8ac" act de prezen" la 8amilia LangeTiesche sau la RollTagen C lume pe
care #nes nu o cuno/tea perso,
^^H
D'0T'1 FAUSTUS G *.*
nai C tr"d;ndu,se c" acolo or%ea ;n acela/i 8el0 zic;nd c" tre%uie s" 8ac" act de prezen" la ea C da8
acum asculta toate astea cu un sentiment de trium8' C;nd st"teau lipii unul de altul0 silueta Hrasat"I a
8etelor RollTagen nici n,o mai durea0 nici n,o mai speria0 iar rug"minile /i ama%ilit"ile acelor
indiizi indi8ereni0 care insistau s"Bnu plece ;nc"0 nu,i mai 8"ceau s;nge r"u'B La acel ori%il HS;n /i a/a
at;tea nenorocite FI C un suspin rupea ghimpelui ;r8ul de ignominie' =ra "dit0 c" pe #nes o st"p;nea
g;ndul apartenenei sale ne;ndoielnice la o lume de luciditate si de su8erin"0 dar ;n acela/i timp era
8emeie /i poseda0 ;n 8eminitatea ei0 miLlocul de a smulge pentru sine ia" /i 8ericire0 de a 8r;nge
arogana la s;nul ei' ;nainte reme0 pBrintr,o priire0 printr,un cu;nt spus pe un ton mai gra0 nerozia
putea 8i0 cel mult0 pus" pe g;nduri0 omul0 rec;stigat pentru o clip"0 putea 8i silit s" in" ;napoi ca s"
;nlocuiasc" un r"mas %un neo%r"zat cu unul corect0 serios' Acum aceste ictorii e8emere erau
consolidate0 con8irmate prin posesie0 prin uniune C ;n m"sura ;n care posesia /i uniunea pot 8i posi%ile
;n dualitate0 ;n m"sura ;n care o 8eminitate sum%r" /i g;nditoare era capa%il" s" le asigure' Tocmai ;n
aceast" asigurare0 #nes n,aea ;ncredere /i ea ;/i d"du pe 8a" ;ndoiala ;n 8idelitatea iu%itului' HSerenus0
zise ea0 /tiu0 e ineita%il0 m" a p"r"siI' Ni edeam cutele dintre spr;ncene ad;ncindu,se intr,o e)presie
de ;ncr;ncenare' HDar atunci0 ai de elF Ni ai de mineFI continu" ea cu un glas 8"r" tim%ru0 /i 8"r" s"
reau mi,am adus aminte de or%ele lui Adrian0 c;nd ;i poestisem pentru prima oar" despre leg"tura
asta D HS" %age de seam" s" scape tea8"rFI $entru mine conor%irea 8usese un erita%il sacri8iciu'
Durase dou" ore0 /i mi,a tre%uit mult" a%negaie0 mult" simpatie omeneasc" /i %un"oin" amical" s"
pot rezista' #nes p"rea s" 8ie /i eaB con/tient" de trea%a asta dar0 lucru ciudat0 tre%uie s,? spun D
gratitudinea ei pentru r"%darea0 timpul0 nerii pe care i,i consacrasem0 se amesteca indu%ita%il cu o
satis8acie r"ut"cioas"0 un 8el de %ucurie "z;nd pagu%a altuia0 %ucurie ce se tr"dase printr,un 8ugar
z;m%et enigmatic' Ni nici azi nu m" pot g;ndi la ea 8"r" s" m" minunez cum de am putut r"%da at;t' Ni
am stat a/a p;n" la ;ntoarcerea lui #nstitoris de la HAllotriaI0 unde Lucase taroc cu domnii de acolo'
7"sindu,ne ;nc" ;mpreun"0 pe 8a" i se citi o e)presie de %"nuial" Lenat"' ;mi mulumi pentru
ama%ilitatea de a,i 8i inut loculE dup" ce ne,am
*.6 G T"oas Mann
salutat0 eu nu m,am mai a/ezat pe scaun' Am s"rutat m;na am8itrioanei /i0 sleit0 pe Lum"tate iritat0 pe
Lum"tate mi/cat /i comp"timitor0 am pornit0 pe str"zile pustii0 spre cas"'
OOO###
Vremea despre care scriu a 8ost pentru noi0 germanii0 o er" de pr"%u/ire naional"0 de capitulare0 de
r"scoal" din cauza epuiz"rii0 de a%andon neputincios ;n m;inile str"inilor' Vremea ;n care scriu0 /i
tre%uie s",mi sluLeasc" s" a/tern pe h;rtie0 ;n t"cere /i solitudine0 aceste amintiri0 poart" ;n p;ntecele ei
C un pB;nece ori%il um8lat C o catastro8" naional" ;n comparaie cu care ;n8r;ngerea de odinioar" nB,
a 8ost dec;t un e/ec oarecare0 o lichidare rezona%il" a unei ;ntreprinderi neiz%utite' Altcea0 mai nor,
mal0 oricum0 e un s8r/it ru/inos0 /i altcea sanciunea ce plute/te acum deasupra capetelor noastre0 ca
pe timpuri deasupra Sod\mei /i 7omorei0 /i de care data trecuta iz%utisem0 totu/i0 s" sc"p"m'
C" se apropie0 c",i de mult ineita%il" C nu cred c" mai e)ist" cinea s" ai%" o c;t de mic" ;ndoial"'
Monseniorul 3interp8ortner /i cu mine nu mai s;ntem de mult singurii care0 d;ndu,ne seama de
realitate0 s" nu ne ;n8ior"m de groaz" dar0 ;n acela/i timp C o0 Doamne0 Dumnezeule0 aLut",ne F C s"
nu 8im cuprin/i /i de o tainic" ;n"lare su8leteasc"' Faptul c" toate asteaB tre%uie s" r"m;n" ;n"luite ;n
t"cere e0 in sine0 cea destul de halucinant' Dac" e chinuitor s" /tii c"0 ;ntr,o mulime imens" /i oar%"0
e/ti unul dintre puinii cu ochii deschi/i0 dar sil;t s",/i inSX gura0 groaza e ne"rmurit" ;ns" C cei puin
a/a mi BseB pare mie C c;nd /tii c" ;n 8ond toi /tiu0 dar s;nt condamnai la t"cere0 cuBtoate c" 8iecare
cite/te ade"rul ;n ochii ;ncremenii de spaim" ai celorlali'
;n timp ce0 zi de zi0 m" str"duiam cu credin"0 ;ntr,o continu" si st"p;nit" emoie0 s" 8ac 8at" o%ligaiilor
mele de %iogra8I0 s" dea elementelor personale /i intime o 8orm" demn"0 eenimentele dina8ar"0
inerente timpului0 le l"sam s",/i urmeze cursul' De%arcarea ;n Frana0 de mult" reme o pro%a%ilitate0
se ;n8"ptuise C operaie tehnic" /i militar" preg"tit" cu o preedere per8ect"0 o aciune de primul rang
sau0 mai %ine zis0 de un rang cu totul nou0 /i pe care cu,at;t mai puin am 8i putut,o interzice du/manu,
lui0 cu c;t nou" nu ne era permis s" ne concentr"m e8ectiele de8ensie ;ntr,un singur punct de
de%arcare0 ne/tiind
D'0T'1 FAUSTUS G *.:
dac" el tre%uia sau nu considerat drept unul dintr,o serie /i dac" nu erau de a/teptat /i alte atacuri0 ;n
puncte impreizi%ile' Radarnica /i 8unest" a 8ost ezitareaE acela 8usese punctul ales' Si repede de tot
8ur" de%arcate trupe0 tancuri0 tunuri /i alte materiale0 cu mult mai multe dec;t am 8i 8ost noi ;nBstare s"
az;rlim ;n mare' Cher%ourg C al c"rui port eram ;ndrept"ii s",l socotim de8initi inutiliza%il0
mulumit" priceperiiI geni/tilor germanii C a capitulat purB /i simplu0 dup" eroicele radiograme c"tre
Fuhrer ale generalului,comandant ca /i ale amiralului0 /i de zile,ntregi luptele cr;ncene n,au contenit
;n regiunea ora/ului nt8rmand Caen C %"t"lii care0 dac" ;n ;ngriLorarea noastr" edeam %ine0 se
d"deau pentru deschiderea drumului spre capitala FraneiD acel $aris c"ruia Hnoua ordineI ;i rezerase
rolul de LAina $ar! /i de ca%aret european /i unde acum 8orele unite ale poliiei noastre /i ale
cola%oraioni/tilor 8rancezi de a%ia mai puteau 8aceB 8a" Rezistenei0 ce,/i ridica0 ;ndr"znea"0 capul'
Da0 multe s,au mai ;nt;mpla0 /i au in8luenat actiitatea mea solitar"0 8"r" ca eu s" 8i %B"gat de seam" F
2umai la c;tea zile dup" uluitoarea de%arcare din 2ormandia a ap"rut pe teatrul de r"z%oi occidental
noua noastr" arm" de represalii0 menionat" anticipat de Fuhrer ;n repetate r;nduri0 cu mare %Bucurie
l"untric"D %om%a ro%ot0 arm" demn" de admiraie0 cum numai s8;nta neoie e,n stare s" scoat" dintr,un
geniu inenti C mesageri ;naripai ai morii0 8"r" echipaL0 lansai ;n num"r mare de pe coasta Franei
/i e)plodmd ;n sudul Angliei0 ei au deenit cur;nd0 dac" toate indicaiile nu ;n/al"0 o ade"rat"
calamitate pentru inamic' Fi,or ;n stare ace/ti ro%oi s" ;mpiedice esenialul Q Soarta n,a rut ca
instalaiile necesare s" 8ie gata la reme0 s" st;nLeneasc" de%arcarea cu aceste proiectile z%ur"toare /i s,
o Luguleze' #ntre timp citim c" a c"zut $erugia0 a8lat"0 ce mai calea,alea0 la Lum"tatea drumului ;ntre
Roma /i FlorenaE circul" chiar zonuri despre un plan strategic de eacuare a ;ntregii peninsule a
Apenini,lor C poate pentru a degaLa trupele necesare luptelor paralizante din est0 unde soldaii no/tri
nu mai or cu nici un pre s" 8ie trimi/i' Un al de atacuri ruse/ti e ;n continu" rostogolire0 a trecut
peste Vite%s! /i ac;im amenin" Mins!0 capitala (ielorusiei0 dup" a c"rei c"dere0 spune sericiul nostru
de zonuri0 nu or mai 8i oprite nici ;n r"s"rit'
2u a mai 8i oprire F Su8lete0 nu,ncerca s" duci g;ndul p;nBla cap"tF 2u te,ncumeta s" masori ce,ar
;nsemna
*.? G T"oas Mann
acest caz e)trem0 unic /i ;n8ior"tor0 aceast" pr"%u/ire a z"gazurilor C a/a cum e pe cale s" se ;nt;mple
C /i n,ar mai e)ista stail" ;n 8aa urii nem"rginite pe care am /tiut s,o aprindem la popoarele din
Lurul nostru F =,ade"rat c" prin distrugerea uin "zduh a ora/elor noastre0 7ermania a deenit /i ea0
de mult0 un teatru de r"z%oiE dar g;ndul c" ar putea deeni unul ;n ade"ratul ;neles al cu<ntului ni se
pare de neconceput0 inadmisi%il0 iar propaganda noastr" are chiar un 8el al ei0 ciudat0 de a preeni pe
du/man ;mpotria atingerii p"m;ntului nostru0 a s8;ntului nostru p"m;nt german ca ;mpotria cine /tie
c"rei crime groaznice''' S8uitul nostru p"m;nt german F Ca /i cum i,ar mai 8i r"mas cea s8;nt0 ca /i
cum mulimea 8"r" num"r de crime nu l,ar 8i pro8anat /i 8"spr\8ana0 de mult0 ca /i cum nu l,ar 8i
e)pus0 /i la propriu /i la 8igurat0 Lu,dec!ii si sanciuniiF Vin" /i ziua aceea F 2u mai r"mine nimic
altcea de sperat0 de oit0 de dorit' Apelul de pace adresat anglo,sa)onilor0 o8erta de a duce singuri mai
departe lupta ;mpotria potopului sarmat0 pretenia de a se reduce puin din capitularea 8"r" condiii C
dar asta ar ;nsemna a trata0 /i a trata cu cine Q C nu,s dec;t demen" 8uri%und"0 po8ta unui regim care
nu rea s" priceap" C nici azi pare,se c" nu pricepe C c",i Ludecat /i condamnat0 c" nu,i r"m;ne dec;t
s" dispar"0 purt;ndu,/i poara %lestemului de a se 8i 8"cut insuporta%il lumii ;ntregi0 /i o dat" cu el0 /i
pe noi0 7ermania0 Reichul0 /i merg chiar mai departe /i spunD germanismul0 tot ce,i german'''
Acesta,i 8undalul pe care se des8"/oar" actiitatea mea %iogra8ic" ;n clipa de 8a"' Aeam sentimentul
c" eram dator s",i schiez cititorului o imagine' C;t despre 8undalul naraiunii mele0 punctul p;n" la
care am adus,o0 l,am caracterizat la ;nceputul capitolului0 c;nd spuneam D H;n m;inile str"inilorI' H=
;ngrozitor s" cazi ;n m;inile str"inilorI0 la 8raza aceasta /i la ade"rul ei amar m" g;ndeam adesea /i m"
chinuiam mult din cauza lui ;n zilele pr"%u/irii /i ale capitul"riiE pentru c"0 german 8iind0 cu toat"
tonalitatea uniersalista c"p"tat" de concepia mea despre ia"0 datorat" tradiiei catolice a 8amiliei
mele0 nutresc un iu sim"m;nt pentru particularit"ile naionale0 pentru caracterul speci8ic propriu t"rii
mele0 pentru aceast" noiune ca s" zic a/a0 pentru 8elul ;n care se a8irm" c" o r"s8r;ngere a omenescului
;n raport cu mani8est"rile similare ale altora0 8"r" ;ndoiala la 8el de ;ndrept"ite0 /i care nu se pot realiza
dec;t dac" se %ucur" de un anumit respect dina8ar"0 su% protecia unui stat a,
D'0T'1 FAUSTUS G *.+
lid' Oroarea 8"r" seam"n constituit" de o ;n8r;ngere militar" decisi" e 8aptul c" ea cople/e/te aceast"
noiune0 o r"stoarn"0 o contrazice 8izic0 impune o ideologie str"in"0 ;n primul r;nd pentru c",i legat" de
lim%"0 de 8elul de e)primare0 c" e/ti supus cu totul imperiului ei0 al acestei ideologii str"ine0 de la care0
prin ;ns"/i 8aptul c" e str"in"0 nu te poi a/tepta la nimic %un pentru propria ta 8iin"' =)periena asta
;n8ior"toare au gustat,o /i 8rancezii0 ;nin/i r;hdul trecut0 c;nd negociatorii lor ta)au0 ca s"
;m%l;hzeasc" condiiile ;ning"torilor0 la un pre0 8oarte ridicat0 la gloire, 8aima intr"rii trupelor noastre
8n $aris0 iar %"r%atul de stat german le,a r"spuns c" acest cu;nt0 gloire, sau reun echialent oarecare
al lui0 nu se ;nt;lne/te m oca%ularul nostru' #n 5.+P s,a or%it despre asta0 cu glas sc"zut de spaim"0 ;n
Camera 8rancez"0 ;ncercau0 ;ngriLorai0 s" priceap" ce ;nsemna s" stai la mila /i discreia unui du/man
;n a c"rui lume de idei nu intra noiunea de gloire&&&
M,am g;ndit de multe ori la asta0 ;n cei patru ani ;n care Largonul irtuii iaco%ine /i puritane luptase
;mpotria propagandei de r"z%oi a uneiBHp"ci coneniteI0 p;n" c;nd a aLuns s" 8ie glasul autentic al
ictoriei' Am 8"cut de asemenea constatarea0 con8irmat"0 c" de la capitulare nu mai e dec;t un pas p;n"
la a%dicarea pur" /i p;n" la propunerea ca ;ning"torul s" ai%" %un"tateaBs" preia el ;nsu/i0 dup" ideile
sale0 administraia "rii ;ninse0 incapa%il"0 dup" propria m"rturisire0 s,o scoat" singur" la cap"t' Frana
cunoscuse asemenea st"ri de spirit cu patruzeci /i opt de ani ;nainte0 /i acum0 c;nd or%esc0 nici nou"
nu ne erau str"ine' Dar propunerea a 8ost respins"' Cel c"zut r"m;nea constr;ns s" ad" singur0 ;ntr,o
8orm" sau alta0 de tre%urile sale0 iar tutelarea lui dina8ar" aea loc numai cu scopul de a pre;nt;mpina
ca reoluia0 care umplea idul creat de dispariia echiului regim0 s" nu mearg" prea departe /i s"
primeLduiasc" ordinea %urghez" chiar la ;ning"tori' A/a c"0 ;n 5-5.0 continuarea %locadei /i dup"
depunerea armelor ;n 8aa puterilor occidentale a serit la controlarea reoluiei germane0 la
meninerea ei pe 8"ga/ul democraiei %urgheze si la ;mpiedicarea degener"rii sale ;ntrB,una proletar"B0
dup" modelul rusesc' Chiar /i a/a0 imperialismul %urghez0 ;ncununat cu laurii ictoriei nB,aea destule
cuinte s" aertizeze ;mpotria HanarhieiI0 nu putea 8i mai categoric ;n a re8uza orice tratatie cu
s8aturile de muncitori /i de soldai /i alte organizaii de 8elul acesta0 nici s" asigure ;ndeaLuns c" pacea
se
*.. G T"oas Mann
a ;ncheia numai cu o 7ermanie solid"0 sta%il"0 /i c" numai o ast8el de 7ermanie a c"p"ta de
m;ncare'B C;t guern mai aeam pe,atunci0 se supuse acestor ;ndrum"ri p"rinte/ti0 se al"tur" Adun"rii
2aionale ;mpotria dictaturii proletariatului0 si respinse0 cuminte0 o8ertele soietice0 chiar c;nd se
re8ereau la lir"ri de cereale' 2u spre satis8acia mea deplin"0 8ie,mi ;ng"duit s" adaug' Ca om moderat
ce s;nt0 copil de oameni cu carte0 am o 8ireasc" oroare de reoluie /i de dictatura clasei de Los0 pe care
;nc" din casa p"rinteasc" nu mi,o puteam imagina alt8el dec;t ;ntruchip;nd anarhia /i tirania ple%ei0
;ntr,un cu;nt0 nimicirea ciilizaiei' Dar c;nd ;mi amintesc de snoaa ridicol"0 cu cei doi salatori ai
ciilizaiei europene0 stipendiaii marelui capital0 cel germanB /i cel italian0 cum p"/eau ;mpreun" prin
7aleriile U88iziBdin Florena0 unde ;ntr,ade"r c" n,aeau ce c"uta0 asigur;ndu,se reciproc c"0 de n,ar 8i
aut cerul ;nelepciunea s",i ;nalte acolo unde se a8lau0 toate aceste [str"lucite comori de art"I ar 8i
c"zut prad" distrugerii de c"tre %ol/eism C c;nd ;mi aduc aminte0 zic0 de asta0 noiunile Bmele despre
ple%e cap"t" un colorit mai rezona%il /i dictatura clasei de Los ;mi apare mie0 %urghezului german0
drept o condiie ideal" ;n comparaie cu ceea ce a deenit acum posi%il0 cu domnia lep"d"turilor' Dup"
c;te /tiu eu0 %ol/eismul niciodat" n,a distrus opere de art"' Ast8el de acte au intrat0 dimpotri"0 ;n
s8era de actiitate a celor care pretindeau c" or s" ne apere ;mpotria lui' Lipsit,a oare mult ca po8tei
lor de a c"lca intelectul ;n picioare C po8t" care e0 orice caz0 str"in" asa,zisei tiranii a ple%ei C s",i 8i
c"zut ictim" /i opera eroului acestor pagini0 Adrian Leer!iihn Q VictoriaBlor si plenipotena istoric"
implicit" de a organiza lumea dup" %unul lor plac %estial n,ar 8i distrus /i opera lui /i nemurirea ei Q
Acum dou"zeci /i /ase de ani aersiunea proocat" de in8atuarea 8ariseic" a %urghezului,retor /i H8iu al
ReoluieiI0 se doedi ;n su8letul meu mai puternic" dec;t 8rica deB dezordine /i m" ;mpinse s",mi
doresc tocmai ceea ce nu dorea elD apropierea ;ntre tara mea ;nins" /i sora ei ;ntru su8erine0 Rusia C
gata 8iind s" accept r"sturn"rile sociale care <r 8i rezultat dintr,o asemenea ;nto"r"/ire /i s" le apro%'
Reoluia rus" m" zguduise0 /i superioritatea istoric" a principiilor ei 8a" de cele ale puterilor care ne
puseser" c"lc;iul pe grumaz era0 ;n ochii mei0 ne;ndoielnic"'
D'0T'1 FAUSTUS G *.-
De atunci ;ncoace istoria m,a ;n"at s" priesc cu ali ochi 8o/tii0 /i ;n cur;nd iitorii no/tri ;ning"tori
C dar de data asta ;ning"tori al"turi de reoluia din R"s"rit' =,a,de"ratD anumite p"turi ale
democraiei %urgheze p"reau0 si par /i ast"zi0 coapte pentru ceea ce numisem domnia lep"d"turilor C
dispuse la alian" cu ele ca s",/i prelungeasc" priilegiile' Dar s,au iit0 totu/i0 din s;nul e;0 conduc"tori
care0 la 8el cu mine0 8iu al umanismului0 au "zut ;n aceast" domnie tot ce era0 tot ce putea 8i mai
Losnic0 si au conins lumea lor la o lupt" pe ia" /i pe moarte ;mpotria ei' 2u putem mulumi
;ndeaLuns acestor %"r%ai0 si ace/tia ne doedesc c" democraia "rilor occidentale0 cu toate instituiile
lor anacroniceB0 dep"/ite0 cu toat" rigiditatea ;nd"r"tnic"0 m"rginit" ;n a,/i ap"ra noiunea despre
li%ertate ;mpotria r"ului /i ineita%ilului0 se mai a8l" ;nc" pe linia %un"oinei pentru ;m%un"t"irea
societ"ii0 a des";r/irii0 a ;ntineririi ei'
Astea toate0 marginal' Ceea ce reau eu s" trezesc aici ;n amintire0 %iogra8ic0 e pierderea de autoritate a
statului monarhic militarist C de,at;ta reme 8orma de ia" /i deprinderea noastr"0 pierdere tot mai
mare pe m"sura apropierii ;n8r;ngerii /i de8initiat" o dat" cu ea C pr"%u/irea /i a%dicarea0
permanentizarea 8oamei /i a in8laiei0 re8a)a,rea discursi" si li%ertatea de speculaie0 o anumit" ;ni,
gorare a neat8rn"rii %urgheziei0 deplora%il" ;n sine /i nemeritat"0 disoluia unui etatism0 ;n care at;ta
reme disciplina 8usese 8actorul de coeziune0 ;n turme disparate de supu/i cert"rei /i 8"r" st"p;n' Un
spectacol prea recon8ortant nu era0 siBn;i e cazul s" renun la termenul Hpeni%ilI #ac" reau s"
caracterizez impresiile l"sate de adun"rile anumitor HS8aturi ale muncitorilor intelectualiI etc0 ce
;ncepuser" s" ia 8iin" atunci prin s"lile hotelurilor din Miinchen /i la care asistam ca simplu
o%serator pasi' Dac" a/ 8i romancier i,a/ descrie cititorului o /edin" de 8elul acesta0 unde enea0B de
pild"0 un literat oarecare /i or%ea pe tema HReoluia /i iu%irea de oameniI0 nu 8"r" 8armec0 cu un aer
de si%arit0 cu gropie ;n o%raLi c;nd z;m%ea0 declan/;nd o discuie li%er"0 prea li%er"0 di8uz"0 con8uz"0
purtat" de ipi 8nt;lnii numai ;n asemenea ;mpreLur"ri0 ap"r;nd ;n lumin" ;ntr,o clip"D caraghio/i0
maniaci0 8antome0 intrigani enino/i0 8ilozo8i de duzin" C i,a/ descrie0 zic0 8oarte plastic d /edin" a
unui ast8el de Hs8atI0 steril" /i scandaloas"0 din amintirile mele chinuite' Se ineau cu;nt"ri pentru /i
contra iu%irii de oameni0 pentru /i contra lor0 pentru /i contra poporului' O
*-P G T"oas Mann
8eti" a recitat o poezieE un 8ost com%atant a putut cu greu 8i ;mpiedicat s" purcead" la lectura unui
manuscris ;ncep;nd cu HDragi cet"eni /i cet"eneI /i care0 dup" cum ar"ta0 8"r" ;ndoial" c" <r 8i inut
toat" noapteaE un student 8urios s,a lansat ;ntr,uri rechizitoriu nemilos ;mpotria tuturor antelocutorilor
s"i0 8"r" s" ;nredniceasc" ;ns" adunarea cu o singur" opinie poziti" C si a/a mai departe' Auditoriul
tur%ulent0 pueril /i s"l%"ticit se compl"cea ;n ;ntreruperi grosolane0 conducerea era incapa%il" s"
conduc"0 aerul irespira%il0 iar rezultatul a%solut nul' Rotindu,i ochii ;n Lur te ;ntre%ai mereu dac" ;ntr,
ade"r erai singurul care se chinuia0 /i la s8;r/it te simeai %ucuros s,aLungi0 ;n noaptea de iarn"0 ;n
strada pe care tramaiele nu mai circulau de ceasuri ;ntregi0 dar r"sunau ;mpu/c"turi0 rar /i pro%a%il
8"r" nici un rost'
Leer!uhn0 c"ruia ;i relatam aceste impresii ale mele0 era 8oarte su8erind0 pe atunci %olna ;ntr,un 8el
umilitor /i chinuitor0 aea senzaia de a 8i ciupit0 c"znit cu ni/te cle/ti ;nro/ii ;n 8oc0 cea care nu,i
punea propriu,zis iata ;n pericol0 dar i,o reducea p;n" aproape de anihilare0 ;l diminua ;n a/a hal ;nc;t
de a%ia ;/i mai ducea zilele0 egeta de la o zi la alta' Mai su8erea /i de o %oal" de stomac0 pe care nici
cea mai seer" diet" riu reu/ea s" i,o calmezeE ;ncepea cu o durere de cap e)trem de puternic"0 dur;nd
c;tea zile0 reenea 8recent0 cu "rs"turi pe stomacul gol0 ce ineau /i ele ceasuri0 zile ;ntregi0 o
ade"rat" calamitate0 degradatoare0 tracasant"0 dezgust"toare0 /i dup" criz" urma o s8;r/eal" pro8und"0
;nsoit" de o ie sensi%ilitate la lu,min"'2ici or%" nu puteaB8i de a atri%ui r"ul acesta unor cauze
psihice0 torturantelor e)periene ale remii0 ;n8r;ngerii "rii /i circumstanelor dezolante ce i,au urmat0
;n solitudinea lui monahal,rBural"0 departe de ora/0 chestiunile astea aproape c" nu,l atingeau0 cu toate
c"B era inut ;n curent0 nu prin ziare C nu le citea C ci de c"tre =lse SchTeigestill0 placida lui gazd"0
care,l ;ngriLea cu at;ta tragere de inim"' $entru un om perspicace eenimentele n,aeau nimic
surprinz"tor ;n ele0 ci ap"reau ca simple concluzii 8ire/ti0 de mult a/teptate0 lui ;ns" nu,i trezeau nici
m"car o ridicare din umeri0 iar tentatia mea de a,i scoate ;n relie8 unele aantaLe ce s,ar 8i putut
degaLa din catastro8"0 ;i p"ru la 8el de anodin" ca /i diagaiile mele de la ;nceputul r"z%oiului C /i
asta m" 8"cu s" m" g;ndesc la e)presia lui ne;ncrez"toareD HDomnul s",i %inecu;nteze ;n""tura FI
cu care,mi r"spunsese atunci'B
D'0T'1 FAUSTUS G *-5
Ni totu/iF Oric;t de puin posi%il ar 8i 8ost s" sta%ile/ti o leg"tur"I ;ntre ;nr"ut"irea st"rii sale /i
nenorocirea "rii C tendina mea de < edea o relaie o%iecti" ;ntre una /i cealalt"0B un paralelism
sim%olic0 tendin" determinat" poate numai de 8aptul c" am;ndou" se petreceau simultan0 r"m;nea
nediminuat" de nep"sarea lui pentru contingenele e)terioare0 chiar dac" eu ;mi ascundeam cu griL"
gindurile /i m" 8eream0 ;n 8aa lui0 de cea mai mic" aluzie'
Adrian nu ceruse s" i se aduc" un medic pentru c" el edea ;n maladia sa cea pro8und intim0 o simpl"
agraare acut" a migrenei lui ereditare' #n cele din urm"0 Fr<u SchTeigestill a 8ost cea care a insistat s"
8ie chemat medicul de circumscripie de la Saldshut0 doctorul >ur%is0 acela/i care asistaseBpe remuri
;n durerile 8acerii pe domni/oara din (a&reutn' S"rmanul om nici n,a rut s,aud" deB migren"0 cu,at;t
mai mult cu c;t durerile0 adesea e)cesie0 nu se mani8estau totdeauna ;n aceea/i zon" a capului0 ;ntr,o
parte0 cum a 8i tre%uit s" 8ie l< migren"0 ci ;l s8redeleau in regiunea ochilor /i ;n zona de deasupra lor0
a/a c" medicul le consider" simptome cu un caracter secundar' Diagnosticul lui0 8ormulat de altminteri
cu rezer"0 indica o 8orma de ulcer al stomacului /i0 aertiz;nd pe pacient cu priire la o eentual"
hemoragie0 care de alt8el nu s,a produs0 ;i prescrise o soluie de nitrat de argint pe cale %ucal"'
Remediul doedindBu,se ine8icace0 trecu la un tratament cu doze masie de chinin"0 de administrat de
dou" ori pe ziE ele aduser" e8ecti o oarecare ameliorare trec"toare' La interale de dou" s"pt"m;ni
crizele reap"reau ;ns"0 ineau dou" zile ;ntregi0 luau o 8orm" 8oarte asem"n"toare unui r"u de mare pro,
nunat /i >ur%is ;ncepu s" se clatine ;n diagnosticul s"u sau0 mai %ine zis0 s" se 8i)eze la un altulD
credea acum c" %oala prietenului meu putea s" 8ie atri%uit" cu certitudine unui catar cronic al
stomacului0 a8ectat /i de o accentuat" dilatare a acestui organ0 ;n partea dreapt"0 /i mai detectase /i
unele tul%ur"ri circulatorii0 asoconstBricie0 st;nLe,nindu,i alimentarea cu s;nge a capului' #i prescrise
acum s"ruri e8erescente de >arls%ad /i o diet" urm"rind ;n special reducerea olumului de alimente0
ast8el c" lista de %ucate cuprindea doar carne 8raged" /i interzicea lichide0 supe0 legume0 8"inoase /i
p;ine' Regimul acesta era destinat s" reduc" /i e)asperanta aciditate de care su8erea AdrianE >ur%isB ;i
atri%uia0 cel puin ;n parte0 o origine neroas"0 deci e8ect al sistemului neros central0 al creie,
*-@ G T"oas Mann
rului0 ce ;ncepuse acum0 pentru prima oar"0 s" Loace un rol ;n speculaiile diagnostice' Dup" ce 8u
indecat" dilatarea stomacului0 8"r" ca prin aceasta s" se elimine durerile de cap /i celelalte
dezagremente grae0 medicul ;ncepu0 din ce ;n ce mai mult0 s" pun" pe seama creierului mani8est"rile
maladie C ;nt"rit ;n aceast" coningere /i de insistenta dolean" a pacientului de a 8i 8erit de lumin"D
chiar c;nd nu sta cu8cat in pat0 petrecea c;te o Lum"tate de zi ;n camera cu8undat" ;n ;ntuneric pro8und0
pentru c" o diminea" ;nsorit" era de,aLuns ca s",i o%oseasc" nerii ;n asemenea m"sur"0 ;nc;t s"
soar%" ;ntunericul cu sete C s",l saureze ca pe un element %ine8"c"tor' =u ;nsumi am petrecut0 ;n
zilele acelea0 multe ceasuri st;nd cu el de or%" m odaia stareului0 unde ;ntunericul era at;t de mare0 c"
de a%ia dup" unBr"stimp mai lung de acomodare ;ncepeai s" distLngi conturul mo%ilei si ;n palid luciu
pe perei'
#n perioada aceea medicul prescrisese pungi cu ghea" /i du/uri reci la cap dimineaa0 /i acestea ;i
priir" mai %ine dec;t tratamentul anterior0 chiar dac" numai ca paliati0 al c"rui e8ect calmant nu
permitea s" or%e/ti de indecareD starea nelini/titoare nu 8usese ;nl"turat"0 crizele reeneau cu
intermitent"0 /i Adrian spunea c" le,ar 8i putut suporta0 dac" n,ar 8i 8ostB;n acela/i timp /i durerea
permanent"0 presiunea constant" pe 8runte0 pe ochi0 greu de descris0 o senzaie general" ca de paralizie
din cre/tet p;n" ;n degetele picioarelor0 a/a c" de%itul er%al al pacientului C nu /tiu dac" el era
con/tient sau nu de asta C deenise puin greoi0 iar din cauza restr;ngerii mo%ilit"ii %uzelor0 articu,
larea era de8ectuoas"' Cred mai cur;nd c" nu,/i d"dea seama0 pentru c" nu se l"sa stingherit ;n or%ireE
dar0 pe de alt" parte0 aeam uneori impresia c"0 dimpotri"0 el se 8olosea de st;nLenire /i se compl"cea
;n ea0 ca s" poat" rosti lucruri destinate s" 8ie ;nelese numai pe Lum"tate0 parc,ar 8i 8ost spuse ;n is0 /i
pentru a/a cea modul s"u de e)primare i se p"rea potriit' Mi,a or%it0 de pild"0 despre mica siren"
din %asmul lui Andersen0 care,i pl"cea 8oarte mult0 ;l admira0 ;n special ;i pl"cea descrierea ;ntr,ade"r
e)traordinar" a domeniului ;n8ior"tor al r"Litoarei m"rii0 a8lat dincolo de ;rteLurile tur%ate din
p"durea de polipi ;n care se aenturase copila cuprins" de dor0 ce c"uta s",/i schim%e coada de pe/te ;n
picioare omene/ti /i0 prin dragostea prinului cu ochii negri C ochii ei erau Hal%a/tri ca ad;ncul cel mai
ad;nc al m"riiI C s,aLung"0 poate0 s" ai%" /i ea un su8let nemuritor ca oamenii' Adrian Longla cu
comparaii ;ntre durerile ca ni/te ;nLunghieri de cuit pe
D'0T'1 FAUSTUS G *-*
care 8rumoasa 8"r" glas se declarase gata s" le ;ndure la 8iecare pas al al%elor ei picioare0 /i cele ce el
;nsu/i tre%uia s" le suporte ne;ntrerupt0 o numea sora lui de su8erin" /i0 ;ntr,un 8el 8amiliar /i
umoristic0 8ormula reale critici la adresa comport"rii sirenei0 a %izareriei0 a sentimentalismului ei
nostalgic pentru lumea omenirii %ipede' C De la cultul statuii de marmur" aLuns" pe 8undul m"rii i s,a
tras0 zicea Adrian0 de la %"iatul acela0 sculptat pro%a%il de ThorTaldsen0 care i,a pl"cut nepermis de
mult' (unic",sa ar 8i tre%uit s" ia statuia de,acolo0 ;n loc s,o lase pe micu" s" mai si planteze ;n nisipul
al%astru o salcie plmg"toare din coral tranda8iriu' $rea i s,au permis multe c;nd era mic"0 /i mai t;rziu
nu i,a mai putut 8i ;n8r;nat" n"zuina c"tre o lume de deasupra0 a%erant supraestimat"0 /i,uBn Hsu8let
nemuritorI' Un su8let nemuritor0 dar la ce %un Q Dorin" a%solut stupid" F = mult mai lini/titor s" /tii c"
dup" moarte ai s" 8ii spuma marii0 cum ;i e8a micuei dat de la natur"' O ade"rat" nim8" l,ar 8i sedus
pe zezecul acela de prin0 care nici m"car nu era ;n stare s,o preuiasc" cum tre%uie /i se ;nsurase cu
alta chiar su% ochii ei C l,ar 8i sedus0 z;c0 ;nc" de pe treptele de marmur" ale palatului si l,ar 8i tras cu
ea ;n ap"0 l,ar 8i ;necat cu duio/ie0 nu /i,ar 8i legat soarta de prostia lui0 a/a cum a 8"cut ea' $ro%a%il c"
prinul ar 8i iu%it,o cu mult mai mult" pasiune0 dac" micua ar 8i r"mas cu coada ei de pe/te0 a/a cum
se n"scuse0 Bdec;t cu picioarele acelea omene/ti0 care o dor'''
Ni0 cu o o%iectiitate care nu putea 8i dec;t glum"0 dar cu spr;ncenele ;ncruntate0 cu %uzele mi/c;ndu,se
reticent0 aricul;nd cuintele doar pe Lum"tate0 or%i despre aantaLele estetice ale 8ormei de siren" ;n
comparaie cu corpul omenesc %i8urcat0 despre 8armecul trupului de 8emeie c;nd de la coapse linia 8ui
alunec" supl" /i iguroas"0 ;ntr,o coad" de peste cu solzi lucitori0 minunat" la spintecatul a%il0 rapid a8
apei' Respingea ideea monstruozit"ii0 inerent" altminteri com%inaiilor mitologice de om cu animal0
8"c;ndu,se a nu admite c" noiunea de 8iciune mitologic" /i,ar g"si aci aplicare D sirena ar aea deplin"
/i seduc"toareB realitate organic"0 8rumusee0 inerent"0 cum putea oricine s",/i dea seama din
lamenta%ila dec"dere a micuei nim8e dup" ce ;/i cump"r" picioare C gest pentru care nu s,a g"sit
nimeni s",i mulumeasc" C era indiscuta%il un 8enomen natural0 natura ne r"m"sese datoare o siren"
C dac" ne r"m"sese0 ceea ce el nu credea0 ci0 dimpotri"0 /tia el mai %ine0 /i a/a mai departe'
*-6 G T"oas Mann
$arc",l mai aud ;nc" or%ind0 sau mai %ine zis morm"ind0 cu un umor sinistru /i eu ;i r"spundeam
glume0 dar ;n su8let0 ca de o%icei0 cu o u/oar" aprehensiune0 cu toat" admiraia mut" pentru capriciile
prin care ;ncerca s",/i u/ureze poara ap"s"rii' Asta a 8ost ceea ce m,a 8"cut s" m" declar de acord cu
el c;nd a respins propunerea 8"cut" de con/tiinciosul doctor >ur%isD acesta recomanda0 sau0 mai Bcur;nd
sugera0 consultarea unei somit"i medicale D dar Adrian s,a eschiat0 nu oia s,aud" de astaB' ;n primul
r;nd0 susinea pacientul0 aea deplin" ;ncredere ;n >ur%is /i0 ;n a8ar" de asta0 era conins c"0 mai mult
sau mai puin0 a eni singur de hac %olii0 cu puterile lui /i ale naturii'BAsta corespundea /i propriilor
mele sentimente' As 8i 8ost mai cur;nd ;nclinat c"tre o schim%are de am%ian!0 o cur" undea C de
alt8el medicul o propusese 8"r" c< s" poat" s",/i coning" pacientul0 ceea ce de alt8el era de pre"zut'
$rea se simea legat de cadrul ales de el ;nsu/i /i cu care se deprinsese0 cu casa /i curtea0 cu turnul
%isericii0 cu iazul /i colina0 era mult prea legat de odaia eche de lucru0 cu Lilul de plu/0 ca s" se poat"
;mp"ca ;n reun 8el cu g;ndulB de a le schim%a0 8ie chiar /i numai patru s"pt"m;m0 pentru oroarea unei
e)istene ;ntr,o staiune de cur"0 cu meniu 8i)0 promenad" /i orchestr"' #noca0 ;nainte de orice0
consideraia 8at" deBFr<u SchTeigestill0 pe care nu oia s,o Ligneasc"I pre8er;ndu,i o ;ngriLire ;n a8ar"0
la r;nd cu toat" lumea C pentru c" numai la ea0 cu ;nelegerea0 cu placida ei pricepere la oameni0 cu
preederea ei matern"0 se simea ;n m;ini %une' ;ntr,ade"r0 te puteai ;ntre%a unde ar mai 8i dus,o ca
aci0 unde acum0 dup" ultimele recomand"ri0 i se aducea de m;ncare la 8iecare patru oreD la opt un ou0
cacao /i p;ine pr"Lit"0 la dou"sprezece un %i8tec mic sau un cotlet0 la patru sup"0 carne /i puine
legume0 la opt seara 8riptur" rece /i ceai' Regimul ;i 8"cea %ine' ;i eita digestiile 8e%rile ale meselor
copioase'
Meta 2ac!ede& /i >unigunde Rosenstiel ap"reau /i ele0 pe r;nd0 la $8ei88ering' Aduceau 8lori0
compoturi0 %om%oane de ment" sau orice permitea penuria general"' 2u totdeauna0 doar rareori puteau
s",l ad"0 ceea ce nu descuraLa pe nici una dintre ele' ;n asemenea cazuri >unigunde se consola cu
scrisori 8oarte 8rumos aduse din condei0 ;n cea mai pur" /i mai impresionant" lim%" german"' Meta
2ac!ede& era0 8ire/te0 lipsit" de aceast" consolare'
D'0T'1 FAUSTUS G *-:
=ram totdeauna %ucuros c;nd ;l /tiam pe Rudiger Schild!napp0 cel cu ochii al%a/tri ca ai 8ui Adrian0 la
prietenul nostru' $rezena luiB aea un e8ect lini/titor0 ;nior"tor C de i,ar 8i 8ost m"car acordat" mai
des MF Dar %oala lui Adrian era una dintre acele ;mpreLur"ri care paralizau ama%ilitatea lui Rudiger C
am ar"tat doar cum sentimentul de a se /ti insistent solicitat0 necesar0 ;i trezea o ;nd"r"tnicie0 ;l 8"cea
zg;rcit cu acordarea prezentei sale' Scuze0 reau s" spun posi%ilit"i de a,/i acoperi plauzi%il aceast"
ciudat" tr"s"tur" su8leteasc"0 nu,i lipseauD ;nh"mat la miLlocul s"u literar de e)isten"0 aceast" pacoste
a traducerilor0 e,ade"rat c" greu aea timp disponi%il /i0 ;n a8ar" de asta0 chiar s"n"tatea lui su8erea
din cauza condiiilor proaste de hran"E 8"cea 8recent catare intestinale0 /Bi c;nd ap"rea la $8ei88ering C
oricum0 de %ine de r"u0 tot mai enea din c;nd ;n c;nd C purta un %r;u de 8lanel" sau chiar un %andaL
umed acoperit cu gutaperc" C surs" de glume amare /i de sarcasme anglo,sa)one pentru el0 /i de
amuzament pentru Adrian0 care cu nimeni nu treceaBat;t de u/or peste torturile trupului spre atmos8era
li%er" a glumei0 a r;sului0 cum o 8"cea cu Rudiger'
Din timp ;n timp0 enea0 se,nelege0 /i doamna senator Rodde0 din re8ugiul ei supra;nc"rcat cu mo%il"
patrician"0 s" se intereseze la Fr<u SchTeigestill de starea lui Adrian0 chiar dac" nu putea s",l ad"
personal' C;nd o primea0 sau de se ;nt;mpla s" se ;nt;lneasc" undea pe,a8ar"0 atunci ea ;i poestea
despre 8iicele sale0 a;nd griL" s" z;m%easc" cu %uzele str;nse0 ca s" nu i se ad" lipsa dinilor din 8a"E
pentru c" /i ;n priina asta aea acum necazuri0 ca si cu p"rul de pe 8runte0 necazuri care o 8"cuser" s"
8ug" de lume' Clarissa0 ;i relata ea0 ;/i iu%ea 8oarte mult cariera artistic" /i nici primirea0 mai cur;nd
rece a pu%licului0 nici meschin"riile criticilor0 nici cruzimile impertinente ale cut"ror sau cut"ror
regizori0 care ;ncercau s",i strice dispoziia strig;ndu,i din culise H Te$oD te$oDC tocmai ;n
momentul c;nd se preg"tea s" atace cu pasiune un monolog0 nu o puteau a%ate din calea ei' $rimul
angaLament0 la Celle0 e)pirase0 iar urm"torul nu o dusese mult mai departe D Luca roluri de tinere
amoreze la =l%ing0 ;n 8undul $rusiei Orientale0 dar aea perspectia unui contract ;n estul "rii0 si,
anume la $8orzheim0 de unde saltul p;n" la scenele din >arlsruhe sau Stuttgart n,ar 8i 8ost0 la urma
l Mai ;ncetF mai ;ncetF .IL/
*-? G T"oas Mann
urmei0 prea mare' =senialul0 ;n aceast" carier"0 era s" nu r"m;i ;mpotmolit undea ;n proincie0 ci s"
aLungi la timp la un teatru de stat mai mare sau s" pui piciorul pe o scen" particular" cu 8aim"0 ;ntr,una
din metropole' Cla,rissa spera s" se a8irme' Dar din scrisorile ei0 cel puin din cele c"tre sora sa0
reie/ea c" succesele repurtate erau mai mult de natur" personal"0 adic" erotica0 dec;t artistic"' =ra
e)pus" la nenum"rate capcane0 pe care tre%uia s" le eite cu o r"ceal" ze8lemesitoare0 /i asta,i
consuma %un" parte din energie' 2u chiar direct mamei sale0 dar sorei sale #nes ;i scrisese c" un
comerciant %ogat0 proprietarul unui magazin uniersal0 de alt8el un %"r%at prezenta%il cu %"r%u" al%"0
/i care se inea destul de %ine0 ;i propusese s",i 8ie metres"0 s,o ;ntrein"0 cu locuin"0 ma/ina0 toalete
C ceea ce0 desigur0 ar 8i redus la t"cere neru/inatul H Te$o I te$oDC al regizorului /i ar 8i modi8icat
cu siguran" /i dispoziiile criticii' Dar era mult prea m;ndr" pentru a,/i pune iaa pe o ast8el de
temelie' =ra ;n Loc personalitatea0 nu persoana eiE marele negustor ;/i primise pa/aportul /i Clarissa
plecase la =l%ing0 s",nceap" acolo o nou" %"t"lie'
Cu priire la 8iica ei #nes #nstitoris de la Miinchen0 doamna Rodde era mult mai puin locaceD
super8icial priit"0 iaa acesteia p"rea mult mai puin agitat"0 mai puin temerar"0 mai normal"0 mai
asigurat" C /i desigur c" doamna Rodde super8icial oia s" ad"0 adic"0 ea considera c"s"toria 8iicei
sale #nes 8ericit"0 ceea ce0 desigur0 reprezenta o %un" doz" de super8icialitate con8orta%il"' Tocmai
eniser" gemenii pe lume /i doamna senator or%ea cu emoie discret" despre eeniment C despre cei
trei iepura/i alintai0 despre cele trei Al%ea,ca,R"pada pe care se ducea din c;hd ;n c;nd s" le ad" ;n
camera lor ideal" de copii' L"uda insistent0 cu m;ndrie0 pe 8iica sa mai mare0 pentru intransigenta cu
care0 ;n ciuda di8icult"ilor materiale0 /tia s",/i conduc" impeca%il gospod"ria' =ra imposi%il s",i dai
seama dac" ;ntr,ade"r doamna senator nu /tia nimic despre poestea cu SchTerdt8eger0 despre care
or%ea tot t;rgul0 sau dac" numai se pre8"cea' Dup" cum /tie cititorul0 Adrian 8usese pus la curent de
mine' ;ntr,o %un" zi i se spoedi chiar Rudol8Cciudat" trea%"'
;n perioada acut" a %olii prietenului nostru0 iolonistul se ar"tase 8oarte mi/cat0 8idel0 deotat0 L_"rea c"
rea s" 8oloseasc" prileLul pentru a,i demonstra c;t de mult pre punea pe simpatia /i %un"oina lui C
mai mult ;nc" D impresia mea era c" socotea indicat s" 8oloseasc" starea de
D'0T'1 FAUSTUS G *-+
su8erin"0 de diminuare a 8orelor /i cum pro%a%il credea el0 de neputin" a lui Adrian0Bca s",i o8ere
inepuiza%ila sa ama%ilitate0 al"tur;ndu,i /i 8armecul s"u personal0 ca s" ;n8r;ng" rezera0 r"ceala0
ironica reticen"0 care0 din motie mai mult sau mai puin serioase0 ;l durea sau ;l r"nea0 sau ;i a8ecta
orgoliul0 sau ;i Lignea sentimente reale C Dumnezeu /tie ce,or 8i 8ostF Dac" or%im despre 8irea
insta%il" a lui Rudol8 C /i s" or%im despre ea tre%uie C risc"m u/or s" rostim un cu;nt de prisos'
Dar nu e %ine nici unul mai puin0 ci0 ;n ce m" prie/te0 8elul acesta de a 8i0 mani8est"rile lui0 mi,au
ap"rut totdeauna prin prisma unui demonism a%solut nai0 pueril0 de iazm" rea si uneori aeam
impresia c",i "d re8le)ul r;z;nd ;n ochii lui al%a/tri0 at;t de 8rumo/i'
B De,aLuns0 cum spuneam0 c" SchTerdt8eger 8usese serios preocupat de %oala lui Adrian' Se interesa
adesea tele8onic la Fr<u SchTeigestill de starea %olnaului0 /i se o8erea s" in" ;ndat" ce izita lui ar 8i
putut 8i suportat"0 ar 8i 8ost agreat"0 ca un mic diertisment' A/a c"0 de ;ndat"0 dup" ce lui Adrian
;ncepu s",i mearg" mai %ine putu s" in"0 mani8est" cea mai mi/c"toare %ucurie ;n clipa reederii /i la
;nceputul izitei i se adres" de dou" ori lui Adrian cu HtuI pentru ca a treia oar"0 ;n 8aa rezerei
;nt;mpinate0 s" se corecteze0 s" r"m;n" la prenume /i la HdumneataI' ;ntruc;ta pentru consolare0 /i cu
titlu e)perimental0 /i Adrian i se adres" de c;tea ori pe numele de %otez0 nu su% 8orma lui intim" de
diminuti0 care era uzual ;n raporturile cu SchTerdt8eger0 ci pe numele ;ntreg0 simplu0 adic" Rudol80
dar renun" 8oarte repede' ;l 8elicit"0 de alt8el0 pentru 8rumoasele succese pe care iolonistul le
repurtase ;n ultima reme' D"duse0 la 2urn%erg0 un recital0 /i 8"cuse senzaie0 ;n 8aa pu%licului /i a
presei0 printr,o remarca%il" interpretare < $artitei ;n mi maLor de (ach Jpentru ioar" soloK' Urmarea a
8ost apariia lui ca solist la unul din concertele de la Odeon ale Academiei din Miinchen0 unde l,a
interpretat pe Tartini cu o puritate0 o suaitate /i tehnic" des";rsite0 ce au pl"cut enorm' S,a trecut
peste tonul s"u mic' ?8erea0 ;n schim%ul lui0 compensaii de natur" muzical" J/i chiar personal"K'
Aansarea lui ;n postul de concert,maistru al orchestrei Rap8enstosser0 al c"rui titular de p;n" acum se
retr"sese pentru a se consacra e)clusi ;n""m;ntului era0 cu toat" tinereea lui C /i ar"ta sensi%il mai
t;n"r dec;t ;n realitate0 %a0 lucru ciudat0 mai t;n"r chiar dec;t ;n epoca la care ;l cunoscusem C aceast"
aansare0 zic0 era 8apt ;mplinit'
*-. G T"oas Mann
Cu toate astea0 Rudi p"rea deprimat0 din cauza unor anumite ;mpreLur"ri din iaa sa particular"0 din
cauza leg"turii lui cu #nes #nstitorisB0 despre care i se con8esa pe larg lui Adrian ;ntre patru ochi de
alt8el0 e)presia asta0 H;ntre patru ochiI0 nu este chiar potriit" sau0 mai %ine zis0 su8icient"0 pentru c"
lucrul s,a ;nt;mplat ;n odaia cu8undat" ;n ;ntuneric /i cei doi nici nu se edeau0 sau ;/i edeau numai
um%rele C ceea ce a constituit o ;ncuraLare0 o u/urare0 8"r" ;ndoial"0 pentru SchTerdt8eger0 ;n
m"rturisirile sale' Se ;n;mplase s" 8ie o zi e)traordinar de luminoas"0 de senin" /i ;nsorit" de ianuarie
C eram ;n 5-5- C /i0 ;ndat" dup" sosirea lui Rudol8 /i dup" salut"rile schim%ate0 a8ar"0 ;n aer li%er0
pe Adrian ;l apucaser" dureri de cap at;t de iolente ;ncit ;/i rug" musa8irul s",i ;mp"rt"/easc"0 cel
puin un timp0 remediul eri8icat al o%scurit"ii' A/a c" au trecut din odaia cu Victoria de la
SamothraB!e0 unde st"tuser" la ;nceput0 ;n odaia stareului /i au %lindat,o cu o%loane /i perdele p;n" a
aLuns a/a cum /tiam /i euD la ;nceput tene%re totale0 apoi0 ;ncetul cu ;ncetulB0 ap"reau indistinct
amplasamentele mo%ilei /i mai apoi0 pereii ;ncepeau s" radieze o u/oar" paloare0 datorit" celor c;tea
raze de lumin" care0 totu/i0 mai reu/eau s" se strecoare de,a8ar"' Adrian ;n Lilul s"u0 de plu/0 ;n %ezn"0
se scuz" de c;tea ori c",i ceruse acest lucru0Bdar SchTerdt8eger0 care se a/ezase ;n scaunul Sa&onarola
de la masa de scris0 spunea ca n,are a%solut nimic de o%iectat' Dac" lui Adrian ;i 8"cea %ine C /i ;/i
d"dea per8ect seama c;t de %ine tre%uia s",i 8ac" C atunci /i el se simea e)celent' Vor%eau cu ocea
sc"zut"0 chiar 8oarte ;ncet0B;n parte din cauza st"rii lui Adrian0 care incita la asta0 ;n parte /i din cauz"
c"0 ;n ;ntuneric0 inoluntar0 glasul scade' Mai izor"/te din ;ntuneric /i o anumit" tendin" spre t"cere0
spre ;ncetarea discuiei0 dar educaia lui SchTerdt8eger0 8"cut" la Dresda0 /i rutina lui monden" nu,i
permiteau pauze0 a/a c" arunca puni de olu%ilitate peste punctele moarte ale conersaiei0 ;n ciuda
incertitudinii in care,l l"sa %ezna ;n priinaB reaciei asupra interlocutorului' Au trecut ;n reist"
situaia politica0 o ade"rat" aentur"0 luptele din capitala Reichului0 aLunser" la ultimele nout"i din
creaia muzical" /i Rudol8 ;i 8luier"0 cu mult" puritate0 c;te cea din )o$?i 7n gr%dinile S$aniei ale lui
De Falia /i din Sonata pentru 8laut0 ioar" si harp" de De%uss&' #,a 8luierat /i %ourr?e,ul din Love's
Labour's Lost, e)act ;n tonalitatea indicat"0 si imediat dup" aceea tema comic" a c"elu/ei pl;ng;nd0 din
suita pentru marionete )elegiuita
D'0T'1 FAUSTUS G *--
vi!lenie, 8"r" ca s" poat" s",/i dea seama dac" lui Adrian ;i 8"cea pl"cere sau nu' Apoi0 %8t;nd0 spuse c"0
;n 8ond0 n,are nici o po8t" de 8luierat0 c",i e inima tare grea0 sau poate c" nu chiar grea0 dar c" era
indispus0 am"r;t0 8"r" r"%dare0 ;n 8ine0 ;ncurcat /i ;ngriLorat0 asa c"0 tot prost era' De ce Q 2u,i enea
u/or s" r"spund"0 lucru 8iresc0 /i nu se cuenea s",i 8ie u/or0 numai c" ;ntre prieteni0 discreia nu
prezint" at;ta importan" /i nu e/ti o%ligat la at;ta 8ereal" ;n chestii de 8emei0 cu toate c" elBrespecta0 de
o%icei0 codul omului de onoare0 /i nu p"l"r"gea' Dar nici un simplu caaler nu era0 lumea se ;n/ela
8oarte mult dac",l edea su% acest aspect C un %"iat de ia" super8icial0 un aoroso, asta ar 8i rost
ori%il' =ra om0 era artist0 puin ;i p"sa de discreia caalereasc" C /i Adrian /tia pro%a%il la ce se
re8era0 /tia desigur tot at;t de %ine ca /i restul lumii' ;ntr,un cu;nt0 era or%a de #nes Rodde0 #nstitoris
mai %ine zis0 si de leg"turile lui cu ea0 de care nu era cu nimic inoat' H2u,s eu de in"0 Adrian0
crede,m" F 2,am sedus,o eu0 ea m,a sedus pe mine0 /i coarnele micului #nstitoris0 ca s" ;ntre%uinez /i
eu e)presia asta prosteasc"0 s;nt e)clusi opera ei0 nu a mea' Ce poi s" 8aci c;nd o 8emeie se
cramponeaz" de tine ca o nau8ragiat" /i te rea de amant Q $oi s",i la/i surtucul ;n m;inile ei /i s" 8ugi
Q 2u0 azi nu se mai poate a/a cea0 s;nt /i pe chestia asta reguli caalere/ti c"rora nu liBte poi sustrage0
mai ales c;nd0 pe deasupraB0 8emeia e /i nostima0 chiar dac" puin 8atal" /i melancolic"' Dar dac",i
or%a0 8atal /i melancolic era /i el0 un artist surmenat /i adesea chinuitE nu era un descreierat0 un
aga%ond sau cum /i l,o mai 8i ;nchipuind lumea' #nes ;/i imagina pe seama lui 8el de 8el de lucruri0
toate 8alse0 /iI asta 8"cea ca raporturile dintre ei s" 8ie /i ele 8alsi8icate0Bca /i cum asemenea raporturi n,
ar 8i 8ostB;n sine destul de 8alse /i n,ar 8i comportat necontenit at;tea situaii stupide0 at;t< neoie de
precauii su% toate aspectele' ;nes trecea peste toate astea mult mai u/or0 pentru simplul moti c" ;l
iu%ea cu pasiune C si el putea spune lucrul acesta cu,at;t mai mult0 cu c;t dragostea ei se ;ntemeia pe
imagini 8alse' Din acest punct de edere era cel dezaantaLat0 c"ci nu o iu%eaD H2,am iu%it,o niciodat"0
m"rturisesc 8oarte sincerE am aut totdeauna pentru #nes sentimente 8r"e/ti0 camaradere/ti0 /i dac" m,
am ;ncurcat ;n halul "sta0 dac" m,am l"sat t;r;t ;n aceast" leg"tur" a%surd" de care ea se cramponeaz"
e0 din partea mea0 o simpl" o%ligaie galant"I' Tre%uia s",i mai spun"0 con8idenial0 un lucruD = cea
sca%ros0 chiar degradant0 c;nd pasiunea0 o pasiune deo,
6PP G T"oas Mann
rant"0 ine de la 8emeie0 ;n timp ce %"r%atul nu,/i ;ndepline/te dec;t o o%ligaie caalereasc"' = un 8el
de inter,&ertirBe a raporturilor de posesiune /i duce la o prioritate Lenant" a 8emeii ;n dragoste0 ;nc;t a
aLuns s" 8ie silit a m"rturisi /i 8"r" ocol c" #nes 8ace uz de persoana lui0 de corpul lui a/a cum s,ar
cueni s" 8ac" un %"r%at cu o 8emeie C la care se mai adaug" /i gelozia ei mor%id"0 crispat" /i0
natural0 total neLusti8icat"0 urm"rirea posesiunii e)clusBie0 neLusti8icat"0 dup" cum spusese0 pentru c",i
era de aLuns0 %a era chiar s"tul de ea /i de ;m%r"i/"rile ei0 /i interlocutorul s"u inizi%il nici nu,si
putea daB seama de %alsam ;nsemna pentru el0 ;n special ;n asemenea ;mpreLur"ri0 apropierea unui
%"r%at ca Adrian0 pe care,l preuia at;t de mult0 am%iana lui0 schim%ul de idei cu un ast8el de om' ;n
general0 lumea ;l Ludeca gre/itD ;i era mult mai agrea%il" a conor%ire serioas"0 e)a8tant"0 stimulatoare0
cu un %"r%at ca Adrian0 dec;t s" se culce cu 8emeiE dac,ar 8i s" se caracterizeze el ;nsu/i0 crede c"0 dup"
o e)aminare mai atent"0 ar tre%ui s" se considere o 8ire platonic"'
Ni imediat0 ca /i cum ar 8i rut s" ilustreze cele rostite0 ;ncepu s" or%easc" despre concertul pentru
ioar" /i orchestr" pe care dorea atit de mult s" i,l scrie Adrian0 s" i,l scrie lui0 pe m"sur" /i0 dac" s,ar
8i putut0 cu drepturi e)clusie de e)ecuieE "sta era isul luiF HAm neoie de dumneata0 Adrian0 pentru
ridicarea mea0 pentru des";r/i,rea0 pentru ameliorarea /i chiar pentru puri8icarea mea0 ;ntr,o anumit"
m"sur"0 de toate celelalte poe/ti' $e cu;ntul meu0 a/a stau lucrurile0 niciodat" o pro%lem"0 o
necesitate nu mB,a st"p;nit mai serios' Concertul pe care mi,l doresc de la dumneata reau s" 8ie
e)presia cea mai concentrat"0 a/ spuneD sim%olul acestei necesit"i0 si,ai 8ace minunat0 mult mai %ine
dec;t Delius0 dec;t $roB!o8ie0 cu o prim" tem" nemaipomenit de simpl" /i de canta%il" ;n partea
principal"0 reenind dup" caden" C acesta,i totdeauna momentul optim ;n concertul pentru ioar"
clasic0 c;nd0 dup" acro%aiile solistului0 reintr" prima tem"' Dar dumneata n,ai neoie s",l 8aci asa0 n,ai
neoie s",i scrii nici o caden"0 asea,s zorzoane ;nechite0 poi r"sturna toate coneniile /i poi trece
chiar /i peste ordinea p"rilor C nu,i neoie deloc s" ai%" p"riE dac,ar 8i dup" ine, Allegro olto ar
putea sta 8oarte %ine /i la miLloc0 un erita%il tril al diaolului la care ai Longla cu ritmul cum numai
dumneata /tii s,o 8aci0 iar Adagio ar putea ap"rea 8oarte %ine la s8;r/iBt0 ca o apoteoz" C cu c;t mai
neconenional0 cu,at;t m<i %ine /i0 in orice caz0 oiam s,o
D'0T'1 FAUSTUS G 6P5
spun de pe,acum0 am de g;nd s" c;nt ast8el0 ;nc;t s",i podideasc" lacrimile pe oameni' A/ rea s" mi,l
;nsu/esc organic0 s",l pot c;nta si ;n somn0 s",i alint 8iecare hot" ca o mam" iu%itoareE c!ci mam" i,a/
8i0 iar dumneata0 tat" C ar 8i ca un copil al nostru0 un copil platonic C da0 concertul nostru ar 8i at;t de
mult ;mplinirea tuturor celor ce ;neleg eu prin platonic'''I
A/a gr"it,a0 atunci0 SchTerdt8eger' Am or%it de mai multe ori %ine despre el ;n 8ilele acestea0 /i la 8el
si ast"ziE trec;ndu,le toate ;n reist"0 am pentru el un sentiment de ;ng"duin"0 mi/cat poate ;ntr,o %un"
m"sur" /i de s8;rsitul lui tragic' Dar acum cititorul a ;nelege poate mai %ine anumite e)presii 8olosite
de mine Bcu priire la Rudol80 acea Hnaiitate de iazm" reaI0 sau Hdemonism puerilI' #n locul lui Adrian
C dar0 natural0 e a%surd s" m" situez ;n locul lui Adrian C multe dintre e)presiile lui Rudol8 nu le,a/
8i tolerat' A%uzase de ;ntuneric' 2u numai c" a mers0 ;n repetate r;nduri0 prea departe cu sinceritatea ;n
priina raporturilor lui cu #nes C a mers prea departe /i ;n alt sens0 culpa%il /i dia%olic de departe C
ispitit de ;ntuneric a/ zice0 dac" noiunea de ispit" /i,ar aea aici locul si n,ar 8i mai %ine de spus o
;ndr"znea" incursiune a 8am;,liarismului ;n solitudine'
Acesta,i0 ;n realitate0 numele raporturilor lui Rudi SchTerdt8eger cu Adrian Leer!iihn' #ncursiunea s,
a prelungit ani de zile0 /i nu i se poate t"g"dui un anume succes0 trist succes D cu timpul solitudinea s,a
doedit ulnera%il" ;n 8aa solicit"rii0 dar0 e drept0 a dus la pieirea solicitatorului'
OOO#V
;n perioada ;n care starea s"n"t"ii sale aLunsese c;t se poate de proast"0 Leer!uhn ;/i comparase
chinurile nu numai cu Lunghiurile ca de cuit simite de micua siren"D mai 8olosise0 mtr,o conor%ire0
/i o alt" imagine0 intuit" cu o impresionant" e)actitate0 /; de care mi,am amintit c;tea luni mai t;rziu0
;n prim"ara lui 5-5-0 c;nd poara %olii pierise ca prin 8armec /i spiritul s"u0 ca o pas"re 8eni)0 atingea
culmile li%ert"ii cu o 8or" 8ecund" uluitoare0 ne;ngr"dit"0 ca s" nu z;cD dezl"nuit"0 ;n orice caz
ne;ntrerupt"0 tumultuoas"0 care,i t"ia respiraia C /i tocmai acea imagine ;mi dez"lui c"Bnu e)ista
;ntre celeBdou" st"ri ale lui0 cea depresi" /i cea e)altat"0 un antagonism
6P@ G T"oas Mann
l"untric %ine conturat0 care s" le disting" categoric una de cealalt"0 c" nu erau lipsite chiar de o
oarecare coeren" ci0 dimpotri"0 c" una se preg"tise ;n cealalt" /i0 ;ntr,o anumita m"sur"0 era cuprins"
;n ea C precum la 8el de ade"rat era0 pe de alt" parte0 c" ;n8lorirea perioadei de s"n"tate /i creaie n,a
8ost deloc a epoc" de tihn" ci0 ;n 8elul ei0 tot una de tri%ulaii0 de 8r"m;ntare0 de dureri''' Ah0 tare prost
mai scriu F 2"zuina de a spune toate deodat" 8ace ca 8razele mele s" se reerse0 s" se dep"rteze de
ideea la a c"rei 8ormulare porniser" /i aLung sa se lase impresia c" r"t"cesc ;n ne/tire' Fac %ine c" o iau
;naintea cititorului cu aceast" critic"' Dar pripeala0 8aptul c" ideile ;mi s;nt r""/ite0 toate astea se
datoreaz" emoiei trezite de amintireaI timpului despre care scriu0 epocaBde dup" pr"%u/irea statului
german autoritar0 dezm"ul ei discursi cu,atit de pro8unde0 de r"scolitoare consecine0 care atr"sese /i
g;ndirea mea ;n ;rteLul ei0 n"p"dind cu tot soiul de nout"i concepia mea cuminte despre lume0 /i pe
care nu,miBera deloc u/or s" le prelucrez' Sentimentul c" se s8;r/ea o epoc" ce ;nglo%a nu numai
secolul al OlO,lea0 ci mergea mult ;n urm"0 p;n" la lichidarea eului mediu0 la s8;/ierea leg"turilor
scolastice0 la emanciparea indiidului0 la na/terea li%ert"ii0 o epoc" ce tre%uia0 la drept or%ind0
considerat" ca o e)tensiune a s8erei mele spirituale0 ;ntr,un cu;nt0 o epoc" a umanismului %urghezE C
sentimentul0 zic0 c",i %"tuse ceasul0 c" ;n ia" se petrecuse o mutaie0 c" lumea intra su% semnul unei
alte constelaii0 8"r" nume ;nc" C acest sentiment ce m" incita la cea mai atent" receptiitate era0 ;n
8ond0 produsul nu al s8;r/itului con8lagraiei0 ci al iz%ucnirii ei0 la paisprezece ani de la na/terea unui
nou secol0 era sentimentul ce st"tuse la %aza panicii0 a ;ngrozirii ;n 8aa destinului0 ;ncercat atunci de
oamenii de categoria mea' 2ici o minune0 a/adar0 c" ;n8r;ngerea /i dezagregarea ;l ampli8icau p;n" laB
paro)ism0 nici o minune0 totodat"0 c" ;ntr,o ar" pr"%u/it" ca 7ermania0 el s" 8ie mai categoric st"p;n
pe spirite dec;t la popoarele ;ning"toare0 unde starea su8leteasc"0 tocmai mulumit" ictoriei0 era mult
mai conseratoare' =le nu resiBmeau nicidecum r"z%oiul ca pe o imens"0 pro8und" incizie istoric"
separatoare0 a/a cum ne ap"rea nou"0 ci edeau ;n el mai cur;nd o tul%urare 8ericit rezolat" dup"
s8;r/itul c"reia iaa aea s,o apuce iar"/i pe echiul 8"ga/' Le inidiam din cauza asta' #nidiam
;ndeose%i Frana0 pentru c" ictoria ;i asigurase0 cel puin aparent0 Lusti8icarea /i con8irmarea
mentalit"ii %urgheze conseratoareE pentru
D'0T'1 FAUSTUS G 6P*
c",/i putea permite0 prin trium8ul ei0 sentimentul de a se simi in securitate ;n raionalismul clasic'
#ncontesta%il c" pe remea aceea mai %ine si mai la mine acas" m,a/ 8i simit dincolo de Rin dec;t
dincoace0 unde cum spuneam0 multe elemente noi0 distructie0 nelini/titoare0 pe care totu/i0 dintr,un
spirit de echitate ;ncercam s" mi le e)plic0 eneau s" impieteze asupra concepiei mele despre lume C
/i spun;nd acestea m" g;ndesc la serile de nes8;r/ite discuii con8uze din locuina din cartierul
SchTa%ing a unui anume Si)tus >ridTiss0 ;nt;lnit ;n salonul 8amiliei Schlaginhau8en Joi reeni ;ndat"
asupra lui0 spun;nd acum0 ;n trecere0 doar c" ;nt;lnirile /i cons8"tuirile de intelectuali ce aeau loc la el0
/i la care am participat de mai multe ori0 dintr,un pur spirit de con/tiinciozitate0 ;nsemnau pentru mine
un ade"rat sacri8iciu C /i c"0 pe de alt" parte0 asistam ;n acela/i timp0 dintr,o apropiere plin" de
pro8und" prietenie0 cu tot su8letul0 emoionat /i adesea ;ngrozit0 la geneza unei opere0 nu lipsit" Bde
anumite relaii0 temerare /i pro8etice0 cu acele dez%ateri0 con8irm;ndu,le /i realiz;ndu,le pe un plan
superior0 creator'''K' Dac" mai adaug c" pe l;ng" toate astea mai aeam de ;ndeplinit /i ;ndatoririle mele
didactice /i c" nu,mi puteam permiteBs",mi negliLez o%ligaiile de cap de 8amilie0 se a ;nelege u/or c"
eram supus l< un e8ort e)cesi care0 ;mpreun" cu o alimentare s"rac" ;n calorii0 mi,au redus greutatea
corporal" ;ntr,o m"sur" destul de aprecia%il"'
Amintesc acestea tot ca s" caracterizez remurile de,atunci0 schim%"toare0 pline de primeLdii0 nu ca s"
trezesc comp"timirea cititorului pentru ne;nsemnata mea persoan"0 c"reia nu i se cuine0 ;n aceste
memorii0 dec;t un loc ;n ultimul plan' Mi,am mai e)primat regretul c"0 ;n zelul meu de poestitor0 las0
pe ici0 L_e colo0 impresia c" g;ndurile ;mi s;nt ;mpr"/tiate' = ;ns" o impresie eronat"0 pentru c"
urm"resc /irul lor cu mult" rigoare /i n,am uitat c" oiam s" aLung la o a doua comparaie0
impresionant"0 reelatoare0 8olosit" de Adrian ;n timpul durerilor sale chinuitoare0 pe l;ng" aceea cu
Hmicua siren"I'
Cum m" simt Q ;mi spunea el atunci' Cam ca #oan Mucenicul ;n cazanul cu ulei' ;ntocmai a/a tre%uie
s" m" ezi ;n ;nchipuirea taD Stau ghemuit ;n c"ldare ca un martir pios /i dedesu%t p;lp;ie /i trosne/te
esel un 8oc de %u/teni a;at s;rguincios0 cu ni/te 8oaie mici0 de m;n"0 de,unB%iet om de trea%"E su%
ochii maiest"ii sale imperiale tre%uie s" /tii c" acel ;mp"rat e 2ero CBun sultan m"re0 tru8a/0 care
poart" pe spinare o %ucat" de %rocart italienesc C /i
6P6 G T"oas Mann
prie/te cum sluga c"l"ului0 cu /or mic de piele /i pelerin" scurt" pe umeri0 ;mi toarn" pe cea8" cu un
linguroi cu coada lung" din uleiul clocotind ;n care,s ghemuit cu elaie' M" unge cum se unge
8riptura cu sosul ei0 o 8riptur" in8ernal"0 lucru demn de "zut0 /i e/ti /i tu po8tit s" te amesteci ;n
asistena sincer interesat"0 s" prie/ti de dup" zaplaz0 printre magistrai0 pu%lic po8tit anume0 unii cu
tur%ane0 alii cu tichii de,ale noastre echi neme/ti si cu p"l"rii pe deasupra0 t;rgoei cumsecade0
enii s" ad" C si po8ta lor de priit e pus"Bsu% protecia hale%ardierilor0 ;/i arat" unul altuia ce
p"e/te cel aLunsB8riptur" in8ernal"' Stau cu dou" degete pe o%raz /i dou" su% nas' Un %urtos ridic"
m;na0 parc,ar rea s" spun" D HFereasc" Dumnezeu pe oricine de,a/a pacoste FI $e 8eele 8emeilor se
cite/te coningerea neroad"' Vezi Q S;ntem cu toii str;n/i gr"mad"' = o scen" 8amiliar"0 plin" de
8iguraie' C"elu/ul st"p;nitorului 2ero a enit /i el0 s" nu r"m;n" cuma reun loc/or gol' Are o mutr"
de gri8on 8urios' ;n 8und se "d ziduri de cetate0 turnuri uguiate0 coame de acoperi/ din
>aisersaschern'''
Fire/te0 ar 8i tre%uit s" spun" din 2iirn%erg' $entru c" ceea ce descria Adrian0 cu aceea/i eident"
cunoa/tere intim" cu care descrisese sirena0 cum trupul ei deB 8emeie s8;r/e/te ;n coad" de pe/te0 era0
recunoscusem de mult0 ;nainte de a,/i 8i ;ncheiat el descrierea0 era0 zic0 prima 8il" din seria de grauri a
lui Durer dedicat" Apocalipsului' Cum s" nu,mi 8i reenit ;n minte aceast" comparaie0 ce,mi p"ruse
stranie /i destul de ag"0 atunci0 dar ;mi st;rnise totu/i anumite %"nuieli mai t;rziu c;nd mi se dez"lui
cu ;ncetul intenia lui Leer!iihn0 opera sa iitoare0 pe care era st"p;n0 dar totodat" ;l domina /i ;n e,
derea c"reia ;/i adunase puterile ;n timp ce z"cea chinuit0 zdro%it Q 2,aeam eu dreptul s" spun c" la
artist st"rile depresie /i cele eleate0 8ecund,creatoare0 %oala /i s"n"tatea0 nu s;nt c;tu/i de puin
riguros distincte Q C"0 mai cur;nd0 ;n timp de %oal" /i0 cum s,ar spune0 la ad"postul ei0 elementele de
s"n"tate acioneaz"0 mai mult chiar0 s"n"tatea preia unele elemente mor%ide /i le trans8orm" ;n 8erment
de geniu Q A/a stau lucrurile0B /i numai unei prietenii care mi,a adus multe griLi /i spaime0 dar mi,a /i
umplut inima de m;ndrie datorez 8aptul de a 8i ;neles c" geniul este o 8orm" de 8or" ital" pro8und
;nr"d"cinat" /i ;ncercat" ;n %oal"0 din %oal" cre;nd /i prin ea deenind creatoare'
D'0T'1 FAUSTUS G 6P:
#deea oratoriului apocaliptic0 preocuparea lui nem"rturisit" de pe atunci data0 din remea epuiz"rii apa,
rent depline a 8orelor lui itale0 iar ehemena0 rapiditatea cu care mai t;rziu l,a pus C ;n c;tea luni
C pe h;rtie0 m,a 8"cut ;ntotdeauna s" m" g;ndesc c" perioada lui de prostraie ;i 8usese un 8el de
re8ugiu0 de ascunz"toare0 unde se retr"sese dintr,un impuls 8iresc0 pentru ca ne"zut0 neauzit0 ne%"nuit
de nimeni0 complet separat0 dureros izolat de iaa noastr" de oameni s"n"to/i0 s" nutreasc" /i s"
dezolteBproiecte c"rora s"n"tatea %anal"0 comun" nu le era deloc mediu propice0 nu le d"dea curaLul
aenturii0 proiecte ce /i ele tre%uiau smulse0 8urate din lumea su%teran"0 aduse Bde,acolo la supra8a"0 la
lumin"' C" inteniile lui mi se dez"luiau numai pas cu pas0 c;te puin la 8iecare izit"0 am mai spus'
Scria0 schia0 culegea0 studia si com%inaE lucrurile astea nu mi le putea ascunde0 /i 8"ceam constatarea
cu o pro8und" satis8acie l"untric"0 ;ntre%"rile0 di%uirile mele se iz%eau0 s"pt"m;n" dup" s"pt"m;n"0 de
un 8el de 8ereal"0 Lum"tate glum"0 Lum"tate mister nu chiar lipsit de suspiciune necurat"0 o discreie ca
o protecie0 o ap"rare0 s8ioas" /i enerant"0 un r;s cu spr;ncenele ;ncruntate0 e)presii caID HMai las",te
de,at;ta curiozitate indiscret"0 p"streaz",i puritatea su8leeluluiFI Sau D H2u te gr"%i0 dragul meu0
oric;nd ei a8la0 tot prea dereme a 8iFI Sau0 mai limpede0 /i cea mai dispus la m"rturisiriD HDa0 da0
dospesc aici s8inte orori' 2u,i chiar a/a u/or s" scapi de irusul teologic din s;nge' C;nd nu te,a/tepi0
atunci te pomene/ti cu,o a8urisit" de recidi" FI
Aluzia con8irma %"nuieli trezite de lecturile lui' R"risem pe masa de lucru o carte eche e)traordinar"0
o traducere 8rancez" ;n ersuri0 de prin secolul al Ol##,lea0 a iziunii S8;ntului $ael Joriginalul grecesc
data din secolul al rV,leaK' La ;ntre%area cum aLunsese la el0 mi,a r"spunsD
C Rosenstiel mi,a adus,o' 2u,i prima raritate de care,mi 8ace rost' = o 8emeie descurc"rea"' A simit
c" am un 8el de sl"%iciune pentru oamenii co%%r;i' Vreau s" spun D co%or;i ;n in8ern' Asta creeaz" o
8amiliaritate ;ntre personaLe altminteri 8oarte disparate0 cum s;nt $ael /i =nea al lui Virgil' Ai,aduci
aminte cum ;i citeaz" DantBe ;n8r"ii0 ca doi in/i ce,au 8ost ;mpreun" Hacolo0 LosI F
;mi aduceam aminte'
C Din ne8ericire0 #ilia "os$italis
,
a ta nu i,o poate citi'
l Fiica gazdei .lat&/&
6P? G T"oas Mann
C 2u0 r;se el0 la 8ranuzeasca eche tre%uie s" m" 8olosesc de ochii mei'
$entru c"0 ;ntr,ade"r0 pe remea c;nd nu se putea 8olosi de ochii s"i0 c;nd ap"sarea chinuitoare pe ei /i
;n ad;ncul lor ;i 8"cea cititul imposi%il0 Clementine SchTei,gestill tre%uise s",i citeasc" adeseori /i se,
nt;mpla s" dea peste lucruri ce puteau l"sa impresii destul de ciudate unei 8ete cumsecade de la ar" C
dar care0 la urma urmei0 nu erau chiar at;t de nelalocul lor c;nd ie/eau de pe %uze' Am ;n;lnit,o /i eu
pe copila aceasta de trea%"0 la Adrian0 ;n odaia stareului0 el lungit ;n 8otoliul cump"rat la (ern,heim0
ea sez;rid cu spinarea eap"n" ;n Lilul Saonarola0 la masa de scris0 /i citindu,i0B cu glas tare bC cu
accentul acela mi/c"tor0 greoi0 a8ectat0 de nemeasc" literar" de /coal" primar" C citindu,i0 zic0
e)taticele ;nt;mpl"ri ale Mechthildei de la Magde%urg dintr,o carte eche0 muceg"it"0 cu scoare de
carton C aLuns" acolo desigur tot mulumit" isteteiBde Rosenstiel' M,am a/ezat ;n t"cere pe %anca din
col0 ascult;nd o reme cu uimire aceast" pioas"0 insolit" si e)centric" lectur" %;l%;it"'
Ni a/a am a8lat c" trea%a asta se ;nt;mpla 8recent' ;n portul ei "r"nesc pur0 "dind supraegherea
religioas"0 adic"D o %luz" din sto8" de lin" erde ca m"slina0 ;ncheiat" sus la g;t cu n"sturei metalici
de/i0 unul l;ng" altul0 corsaLul ap"s;ndu,i %ustul t;n"r /i s8;r/ind ;ntr,un ;r8 ca de inim" adus ;n Los
peste o 8usta 8oarte crea"0 lung" p;n" la c"lc;ie0 iar ca unic" podoa%"0 su% p"nglicua de la g;t0 un
l"ni/or din monede echi de argint0 t;n"raB8at" cu ochii c"pruiB /edea l;ng" %olna /i ;i citea0 cu tonul ei
de /col"rit"0 ca o litanie0 din c"ri ;mpotria c"rora desigur c" domnul p"rinte n,ar 8i aut nimic de
o%iectatD literatur"
girecre/tin" si medieal" de iziuni si speculaii asupra umii celeilalte' C;nd /i c;nd0 Fr<u SchTeigestili
mai ;ra capul pe u/"0 s" ad" ce,i 8ace 8ata0 de care0 oricum0 ar 8i aut neoie ;n cas"0 dar ;ncuiina
;ndat" %ucuroas"0 cu un semn din cap0 /i se retr"gea' Sau se ;nt;mpla s" se a/eze /i ea pe un scaun l;ng"
u/" reo zece minute0 s" asculte0 disp"r;nd apoi 8"r" zgomot' Dac" 8ata nu,i citea din r"t"cirile
Mechthildei0 atunci din cele ale 3ildegardei de la (ingen' Ni dac" nici astea nu erau0 atunci desigur o
6is8toria *!!lestasti!a gentis Angloru t"lm"cit" ;n neme/te0 a ;n"atului c"lug"r (eda Venera%ilis0
oper" ce p"streaz"
l #storia %isericeasc" a poporului englez .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G 6P+
o %un" parte din 8anteziile celtice despre lumea cealalt"0 iziuni din timpurile primitie irlandeze /i
anglo,sa)one' Toat" literatura asta e)tatic"0 estitoare a Vudec"ii de Apoi0 a;;nd pedagogic spaima de
pedeapsa etern" a eshatolo,gie; precre/tine /i a cre/tinismului primiti0 constituia o es"tur" deBradiBii
e)trem de dens"0 misun;nd de repet"ri0 in care Adrian se ;n"luia ca o crisalida0 pentru a,/i crea starea
de spirit necesar" unei opere ce concentraB toate elementele ca ;ntr,un 8ocar0 ;nm"nunchindu,le apoi
;ntr,\ sintez" artistic" unic"0 monstruoas"0 prezent;nd,o Casta,i era doar menirea ne;nduplecat" C
ochilor omenirii ca pe,o oglind" a reelaiei0 s" ad" ce,o a/teapt" /i c;t de cur;nd'
HS,apropie s8;r/itul0 iat",l0 s8;r/itul0 s,apropie0 ineF R"sare0 se pr"ale peste tine0 tu ce locuie/ti acest
p"m;ntFI Cuintele puse de Leer!iihn ;n gura tesiis8ului, martorul0 ;ntr,o melodic" spectral"
construit" din succesiuni de carte per8ecte /i cinte mic/orate %azate pe armonii str"ine susinute0B ce
dau apoi te)tului acel res$onsoriu temerar,arnaic0 repetat0 de neuitat C ;n dou" coruri pe patru oci
;n anti8onie C aceste cuinte0 zic0 nu 8ac c;tu/i de puin parte din A$o!ali$sa S+7ntului IoanI ele ;/i au
originea ;ntr,un alt strat al pro8eilor e)ilului %a%ilonic0 ;n iziunile /i lament"rile lui =zechiel0 /i se
a8l"0 de alt8el0 ;ntr,o 8oarte ciudat" relaie de dependen" cu misterioasa E$istol% din Patos din timpul
lui 2ero' A/a0 de pild"0 7ng"i?itul !%r?ii, pe care Al%recht Diirer are temeritatea s" o iaBca tem" a uneia
din graurile sale ;n lemn0 este ;mprumutat" aproape cu;nt cu cu;nt din =zechiel0 a8ar" de am"nuntul
c" ea0 cartea Jsau HsululI pe care s;nt scrise lament"rile /i aietele si %lestemeleK cap"t" ;n gura doci,
lului mestec"tor gustu8 dulce al mierei' La 8el /i cu 8aimoasa cur"0 8emeia c"lare pe do%itoc0 pe seama
c"reia ntirn%erghezul se amuzase c;nd a desenat,o0 8olosindu,se de un studiu de portret al unei
curtezane eneiene adus cu sine din Cetatea Dogilor C este /i ea descris" de =zechiel0 8oarte pe larg
/i cu acelea/i ;ntors"turi de 8raz"' =)ist"0 ;ntr,ade"r0 o tradiie a Apocalipsului care 8urnizeaz" acestor
e)tatici iziuni /i aenturi ;ntr,o anumit" m"sur" gata ela%orate C \ric;t ar p"rea0 din punct de edere
psihologic priind0 ciudat ca un om s" aiureze azi dup" acela/i tipic dup" care a aiurat altul ;naintea
lui0 /i s" poi c"dea ;n e)taz nu dup" capul t"u0 ci ;mprumut;nd de la alii0 dup" /a%lon' Ni totu/i0 a/a
stau lucrurile' Si m" re8er la ele ;n leg"tur" cu constatarea c" Leer!iihn0 ;n in,
6P. G T"oas Mann
comensura%ila sa lucrare coral" nu s,a limitat deloc0 ;n ce prie/te te)tul0 la A$o!ali$sa S#intului Ioan,
ci a 8olosit0 pot spune0 ;ntreaga pomenit" mo/tenire de izoare izionare anterioar" /i a cuprins,o ;n
opera sa0 ast8el c" se poate or%i despre crearea unui Apocalips nou0 al lui0 intr,o oarecare m"sura un
rezumat al tuturor estirilor despre s8;r/itul lumii' Titlul0 A$o!ali$sis !u #iguris, este un omagiuBadus
lui Diirer0 destinat s" scoat" ;n relie8 izualul /i ;ntruchiparea ;n real0 minuia gra8ic"0 totala saturare a
spaiului cu detalii 8antastice /i precise0 comune am%elor opere' Dar 8resca gigantic" a lui Adrian era
departe de a urma programatic cele cincisprezece desene ale ntirn%erghezului' =,ade"rat0 rezonanta
sa cople/itoare de oper" de art" des";r/it" se reazemd pe multe din cuintele misteriosului document
ce,l inspirase /i pe cel"lalt0 pe DiirerE dar Adrian a l"rgit domeniul posi%ilit"ilor muzicale0 ale
corurilor0 ale recitatielor0 ale arii,lorWincluz;nd ;n compoziia sa unele din pasaLele sum%re ale
psalului0 de pilda acel s8;/ietor HC"ci plin e su8letul meu de Lale0 iar iaa mea,i aproape de in8ernI0
precum /i cele mai e)presie imagini de groaz"0 clam"ri0 din scripturile apocri8e0 /i de asemenea unele
8ragmente din lament"rile lui #eremia0 ce,ar aea ast"zi un e8ect de indici%il" atracie0 precum /i multe
altele0 mai echi0 mai uitate0 toate la un loc tre%uind s" contri%uie la a crea impresia c" se casc" o alt"
lume0 c" a enit ziua socotelilor0 c",ncepe p\gor;rea ;n in8ern0 /i aici el insera /i dezolta
reprezent"rile lumii celeilalte0B;n stadii succesie0 demonismul0 antichitatea0 /i cre/tinismul p;n" la
Dante0 pre,lucr;ndu,le ;n modB izionar' $aleta sonor" a lui Leer!iihn are mult din poezia lui Dante0 si
mai mult ;nc" din acel ta%lou mural ;n care ;ngerii su8l" ;n tr;m%iele ce,anun" s8;r/itul lumii0 cora%ia
lui Caron ;/i r"stoarn" ;nc"rc"tura0 morii ;nie0 s8inii se ;nchin"0 m"/ti dia%olice a/teapt" doar semnul
lui Mirios cel ;ncol"cit de /erpi0 dar os;nditul0 cu c"rnuri oluptuoase0 prins0 smuls0 luat pe sus de 8iii
r;nLii ai iadului0 ;ncepe s8;/ietoarea co%or;re0 aco,perindu,/i un ochi cu palma /i cuBcel"lalt priind plin
de oroare pierzania etern"E iarM nu departe de,acolo0 mila Domnului sco;nd spre m;ntuire dou" su8lete
de p"c"to/i C ;ntr,un cuint0 e or%a de construcia de grupuri /i scene de la Vudecata de Apoi'
#erte,se omului de cultur" care p;n" la urm" totu/i s;nt0 dac" atunci c;nd ;ncearc" s" or%easc" despre o
oper" ce,i este at;t de tul%ur"tor apropiat"0 o pune al",
D'0T'1 FAUSTUS G 6P-
turi0 o compar" cu anumite monumente %ine cunoscute' O 8ac pentru lini/tirea mea0 de care /i ast"zi
mai am neoie c;nd or%escBdespre ea0 cum aeam ;n zilele c;nd0 cu spaim"0 uimire0 consternare0 cu
m;ndrie0 asistam la geneza sa0 sentimente datorate0 presupun0 deotamentului /i iu%irii mele pentru
creatorul ei0 dar ;n realitate opera dep"/ea capacitatea mea psihic" de ;nelegere /i m" tul%ura p;n" la
zguduire' Dup" acea prim" perioad" de t"inuire si 8ereal" ;ns"0 Adrian permise prietenului s"u din
copil"rie accesul la toat" actiitatea /i preocup"rile sale0 a/a c" la 8iecare izit" la $8ei88ering C /i0
8ire/te0 m" duceam c;t mai des ;mi era cu putin"0 aproape ;n 8iecare s;m%"t" /i duminic" C ;mi era
;ng"duit s" ascult noi 8ragmente0 pe m"sur" ce se n"/teau D ad"ugiri /i concepte de,o amploare uneori
de necrezut0 de la o s"pt"m;n" la alta0 a/a c"0 mai ales dac" ineai seama de comple)itatea spiritual" /i
tehnic" a 8acturii0 supus" unor legi seere0 cinea deprins cu un proces de creaie %urghez0 moderat /i
ponderat0 aea de ce p"li ;nsp";m;ntat' Da0 m"rturisesc0 ;n spaima mea poate puin cam nai"0 spaim"
de 8iin" muritoare0 ;n 8aa acestei opere0 8actorul cel mai important era repeziciunea pur /i simplu
tul%ur"toare cu care se ;n8iripa C grosul lucr"rii 8usese ela%orat ;n patru luni /i Lum"tate0 un interal
de timp de a%ia su8icient pentru simpla scriere mecanic"0 pentru simpla copiere'
=ra eident0 Leer!iihn ;nsu/i recuno/teaD tr"ise atunci ;nr,o tensiune care era oriceBnumai agrea%il"
nu0 o stare de inspiraie0 chinuitoare0 tiranic"0 ;n care str"8ulgerarea unei pro%leme0 enunarea ei0 ;ns"/i
ela%orarea compoziiei0 ce,l preocupa ;ri permanen"0Berau unul /i acela/i lucru cu rezolarea0 o
iluminare ce nu l"sa timp niciodat" ideilor0 ;n goan" una dup" alta0 s",l ;nro%easc" D de a%ia dac" putea
s" le urm"reasc" 8ugar0 s" le noteze cu condeiul0 cu creionul' Cu toate c" s"n"tatea,i era c;t se poate de
/u%red" ;nc"0 lucra zece ore pe zi /i chiar mai mult0 doar cu o scurt" ;ntrerupere la pnnz /i0 c;nd /i c;nd0
8"cea c;ia pa/i ;n aer li%er0 pe l;ng" iaz sau pe Rionshti,
^el C mici e)cursii gr"%ite0 sem"n;nd mai mult a ;ncerc"ri e eaziune dec;t a plim%"ri de recreare0 /i
puteai recunoa/te dup" mersul lui0 %a precipitat0 %a /o"itor0 c" plim%area nu era dec;t o alt" 8orm" de
neostenit" agitaie' De multe ori0 ;n serile de s;m%"t"0 petrecute ;n to"r"/ia lui0 "zusem c;t de puin
era st"p;n pe sine0 c;t de puinBera ;n stare s" se menin" ;ntr,o oarecare destindere0 or%ind cu mine
dinadins despre chestiuni de toate zilele0 lucruri 8"r"
65P G T"oas Mann
importan"' $arc",l "d cum se ;ncorda deodat"0 priirea ;i ;ncremenea cercet"toare0 %uzele i se
desprindeau u/or una de alta /i ;n o%raLi ;i ap"rea0 %rusc0 o ;m%uLorare nelini/titoare pentru mine' Ce
era asta Q S" 8i 8ost oare una din acele ilumin"ri melodice c"rora le era0 pe remea aceea0 a/ ziceD
e)pus0 /i prin care 8orele misterioase0 cu hot"r;reBignorate de mine0 ;/i respectau angaLamentul C
;ncolirea in spiritul s"u a uneia din acele teme de o plasticitate magistral"0 a%und;nd ;n opera sa
apocaliptic"0 pentru ca s" 8ie imediat dominat"0 temperat"0 ca s" zic a/a0 apucat" de z"%ale0 pus" ;n Mu
/i la 8ocul ei0 aliniat"0 deenind pies" component" a compoziiei Q 55 mai "d /i acum trec;nd la masa
lui de lucru0 murmur;nd HSpuneI0 spune0 or%e/te mai departeFI /i deschiz;nd schia de orchestraie cu
at;ta ehemen"0Bc" uneori s8;/ia cite o 8il" prea %rutal ;ntoars" /i0 cu o grimas"0 un amestec de e)presii
pe care nu ;ncerc s",l de8inesc0 dar care ;n ochii mei des8igura 8rumuseea inteligent" /i m;ndr" a
chipului s"u0 oprindu,/i priirea acolo unde0 poate0 era notat acel cor de groaz" al unei omeniri
8ug"rite ce alerga ;mpleticindu,se0 pr"",lindu,se,n "r;n"0 c"lcat" ;n picioare de cei patru caaleri0 sau
poate sinistra chemare HVaietul p"s"riiI ;ncredinat" m"caitului %atLocoritor al 8agotului0 sau poate
chiar acel c;ntec alternat anti8onic ce mi,a s8;/iat inima din prima clip" C 8uga coral" aspr" pe
cuintele lui #eremia D
HDe ce oare murmur" oamenii c;t s;nt ;n ia" Q Murmure oricine0 Bmpotria p"catului s"u F #ar noi s"
ne cercet"m0 s" ne p"trundem 8irea noastr" Ni s" m"rturisim credin" DomnuluiF
2oi0 noi am p"c"tuit
Si ne,am r"zr"titE
?e,aceea pe %un" dreptate nu ne,ai cruatE
Ci peste noi i,ai re"rsat m;nia
Ni ne,ai urm"rit /i 8"r" ;ndurare ne,ai sugrumat'
Ni,ai 8"cut din noi gunoiul /i sc;rn"ia neamurilor'I
=u numesc piesa aceasta o 8ug" /i chiar las" impresia de 8ug"0 8"r" ;ns" ca tema s" 8ie repetat"0 a/a
cum se cuenea0 ci se des8"/oar" /i ea pe m"sur" ce se des8"/oar" ;ntregul0 ast8el ca rigoarea stilului se
descompune /i duce0 ca s" zic a/a0 ad absurdu, pare s" se supun" ea artistului C ceea ce nu poate s"
nu,i poarte g;ndul ;napoi la
D'0T'1 FAUSTUS G 655
8orma arhaic" de 8ug" ale unor anumite !an@oni /i ri!er!ari din perioada dinainte de (ach0 ;n care
tema de 8ug" nu era ;ntotdeauna clar de8init" /i riguros p"strat"'
Se uita ;ntr,o parte sau alta0 punea m;na pe condei0 ;l z;rlea deoparte0 murmura D H(ine0 s" r"m;n" pe
m;ineI0 si se ;ntorcea spre mine cu 8runtea ;nc" ;nro/it"' Dar eu /tiam0 sau m" temeam0 c" n,o s,o lase
Hpe m;ineI /i c" dup" ce m" oi 8i desp"rit de el0 se a apuca de lucru /i a duce la cap"t ceea ce,i
enise ;n minte at;t de intempesti pe c;nd st"team de or%" C pentru ca dup" aceea0 cu dou" ta%lete
de luminai0 s" dea somnului s"u pro8unzimea necesar" s",i compenseze durata scurt" /i0 o dat" cu zo,
rile0 s" se apuce iar de lucru' ;mi cit" D
H3aidei0 psaltule /i harp"0 Vreau s" m" trezesc dereme'I
Asta deoarece tr"ia cu teama c" starea de iluminare cu care 8usese d"ruit sau %lestemat i,ar putea 8i
luat" ;napoi prematur /i0 ;ntr,ade"r0 au o recidi" cu puin timp ;nainte de 8inalul operei0 acel
;nsp"im;nt"tor 8inai ce,i solicita ;ntreg curaLul0 8inal cu totul departe de muzica romantic" a m;ntuirii0
con8irm;nd cu at;ta ne;nduplecare caracterul teologic negati /i ne;ndurat al ;ntregului C au0 zic0 ;ntr,
ade"r0 o recidi" chiar c;nd se preg"tea s" pun" la punct acea n"al" policrom" de sunete ale masei de
al"muri rostogolindu,se din toate p"rile /i produc;nd impresia unei pr"%u/iri dezn"d"Lduite ;htr,un
a%is 8"r" 8und C o recidi" ce,a durat trei s"pt"m;ni0 cu acelea/i dureri /i greuri ca /i prima oar"0 o
stare0 dup" cum spunea chiar Adrian0 ;n care nu mai inea minte nici ce,i aceea compoziie0 nici ce,
nseamn" s< compui' A trecut si astaE la ;nceputul lui august 5-5- lucra din nou /i0 p;n" a se s8;r/i
aceast" lun" cu multe zile ;nsorite /i dogoritoare0 totul era gata' Cele patru luni /i Lum"tate pomenite ca
perioad" de creaie a operei s;nt socotite p;n" la ;nceputul perioadei de epuizare' Dac" inem seama /i
de ea0 /i de perioada de lucru 8inal"0 a aut neoie0 8apt 8oarteBsurprinz"tor0 de /ase luni ca s" scrie
prima ersiune aA$o!a8li$sei&
OOO#V JcontinuareK
Asta s" 8ie oare tot ce am de spus ;n %iogra8ia prietenului disp"rut0 despre lucrarea lui0 oper" at;t de
detestat"0
65@ G T"oas Mann
priit" cu oroare0 dar /i at;t de ;ndr"git" /i ridicat" ;n sl"i Q 2u' De loc' Mai am ;nc" multe pe su8let ;n
leg"tur" cu ea0 /i ;mi propusesem chiar ca despre unele din tr"s"turile sale caracteristice0 care C se,
nelege0 ;n ne/tir%ita admiraie C m" 8r"m;ntau /i m" deprimau0 mai %ine zisD m" preocupau /i,mi
tul%urau mintea0 ;mi propusesem0 zic0 s" ;ncerc s" sta%ilesc o leg"tur" ;ntre ele /i speculaiile a%stracte
;nregistrate cu prileLul mai sus,pdmenitelorB discuii din casa domnului Si)tus >ridTiss' 2u ezit s"
m"rturisesc c" e)periena0 nou" pentru mine0 a acestor seri0 ;mpreun" cu participarea mea la opera
solitar" a lui Adrian0 e8ortul cere%ral pe care mi,l cerea acest 8el de ia"0 m,au 8"cut s" sl"%esc /apte
!ilograme'
>ridTiss0 gra8ician0 artist ilustrator de c"ri /i colecionar de )ilograuri colorate /i ceramic" din BAsia
de est0 specialitate ;n care0 initat de cutare sau cutare asociaie0 inuse con8erine destul de
documentate si inteligenteB ;n di8erite ora/e ale Reichului sau chiar ;n str"in"tate0 era un domn m"runt0
8"r" ;rst"0 cu un pronunat accent hesso,renan ;n or%ire0 de o neo%i/nuita ioiciune intelectual"0
urm"rind0 8"r" reo leg"tur" spiritual" %ine determinat"0 din pur" curiozitate0 eenimentele timpului0
iar tot ce,i aLu\,gea la ureche c"p"ta0 pentru el0 Ho importan" enorm"I' #i pl"cea s" 8ac" din locuina sa
de pe Martiusstrasse ;n cartierul SchTa%ing0 al c"rei salon era ;mpodo%it cu 8ermec"toare stampe
chineze/ti ;n tu/ /i culoare Jdin epoca SungK0 un punct de ;nt;lnirBe al persoanelor conduc"toare sau cel
puin marcante din iaa spiritual" a Miinchenu,lui C c;te mai g"zduia pe,atunciB;ntre zidurile sale
rednica noastr" ur%e C /i organiza acolo reuniuni serale numai ;ntre %"r%ai0 cam discursie0 un 8el
de /edine intime ale unei mese rotunde0 cu nu mai mult deB opt p;n" la zece personalit"i unde te
duceai dup" cin"0 pe la nou"0 ele re,zum;ndu,seB0 8"r" mari e8orturi de ospitalitate din partea
am8itrionului0 la schim%uri li%ere de idei0 ;ntr,un cadru lipsit de constr<ngere' De alt8el0 nu totdeauna
domnea aceea/i ;nalt" tensiune intelectual"0 deseori se aluneca ;n conersaii agrea%ile0 dar %anale0
dac" nu pentru altcea0 pentru motiul c" mulumit" ;nclin"rilor /i leg"turilor sociale ale lui >ridTiss0
nielul intelectual aBl participanilor era totu/i inegal' A/a0 de pild"0 luau parte la /edineM doi mem%ri
ai 8amiliei ducale de 3essen,2assau0 studeni la Miinchen0 tineri ama%ili pe care >ridTiss ;i numea cu
o oarecare em8az" H8rumo/ii priniI0 /i prezena lor0 dac" n,ar 8i 8ost dec;t 8aptul c< erau cu,atB;t de
mult mai tineri
D'0T'1 FAUSTUS G 65*
dec;t noi0 impunea oarecare rezer" ;n discuii' 2u reau s" spun ;ns" c" ne,ar 8i st;nLenit' Deseori o
discuie mai ;nalt" eolua0 nestingherit"0 mult deasupra capetelor lor0 tinerii p"str;ndu,se ;ntr,o t"cere
sur;z"toare sau 8"c;nd pe auditorii serio/i /i uimii' $entru mine personal0 mai iritant" era prezena
amatorului de parado)uri cunoscut cititorului nostru0B doctorul Chaim (reisacher0 pe care0 dup" cum
am m"rturisit,o de mult0 nu puteam s",l su8"r0 dar perspicacitatea0 8lerul lui p"reau s",l 8ac"
indispensa%il ;n asemenea ocazii' M" indispunea /i 8aptul c" dintre initai 8"cea parte si 8a%ricantul
(ullirigerE prezena lui era legitimat" doar de categoria de contri%ua%ili din care 8"cea parte0 ceea ce,i
;ng"duia s" p"l"r"geasc" zgomotos pe tema celor mai di8icile pro%leme de cultur"'
Merg acum mai departe /i recunosc c" ;n 8ond nu m" pr"p"deam dup" nici unul dintre cei de la mas"0
nici unul nu,mi inspira o ;ncredere autentic" C e)cept;ndu,l ;ntruc;ta pe 3elmut #nstitoris0 8idel
8recentator al cercului si el /i de care m" legau relaii amicale sta%ilite prin soia 8ui C numai c"0
8ire/te0 persoana lui trezea asociaii deBidei ;ngriLor"toare su% alt aspect' De alt8el e de discutat ce a/ 8i
putut o%iecta unor oameni0 ca de pild" doctorul Unr;ihe0 =gon Unruhe0 un 8ilozo8 paleozoolog care0 ;n
scrierile sale0 pornind de la perioadele geologice /i de la /tiina 8osilelor0 proceda0 cu mult" su%tilitate0
la o eri8icare B a tezaurului de legende primitie0 ast8el c" ;n ;n""tura lui C un darTinism su%limat
dac" rei C deenea autentic /i real tot ceea ce omenirea eoluat" ;ncetase de mult s"B mai ia ;n
serios' Da0 m" ;ntre%0 de unde ne;ncrederea mea ;n acest saant de necontestat" pro%itate intelectual" Q
De unde ne;ncrederea ;n pro8esorul 7eorg Vogler0 istoricul literar0 autor al unei 8oarte stimate istorii a
literaturii germane "zut" din punctul de edere al originii etnice0 in care scriitorul era ealuat /i
discutat nu ;n calitatea lui de scriitor0 de spirit de 8ormaie uriersal"0 ci ca un autentic produs autohton
al mediu8ui real0 concret0 speci8ic0 al unui anumit coli/or de tar"0 de el caracterizat /i ;n acela/i timp
caracter;z;ndu,l Q Toate astea erau doarB8oarte oneste0 curaLoase0 clare0 ;ntemeiate /i0 din punct de
edere critic0 8oarte l"uda%il' Un alt initat0 pro8esorul 7ilgen 3olzschuher0 critic de art" /i erudit
cercet"tor ;n pro%lema Diirer0 mi,era /i el suspect0 de/i pentru consideraiuni ce mi,ar 8i 8ost 8oarte
greu s" le Lusti8ic E si acela/i lucru se potriea per8ect /i poetului Daniel Rur riohe0 deseori prezent /i
el0 un %"r%at de reo treizeci
656 G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 65:
de ani0 de/irat0 cu pro8il de pas"re de prad"0 ;m%r"cat de sus p;n" Los numai ;n negru0 /i ;ncheiat p;n"
sus la g;t0 ceea ce,i d"dea o ;n8"i/are ecleziastic"0 or%ind cu un de%it sacadatD HDa,da0 d<,da0 desigur0
nu,i r"u0 8ire/te0 s,ar putea spune FI0 ;n timp ce %"tea neros cu talpa ;n podea0 li pl"cea s",/i
;ncruci/eze %raele pe piept sau s",si ;re0 napoleonian0 m;na ;n ;ncheietura estei0 iar isurile sale
poetice graitau ;n Lurul unei lumi dominate de campanii sanginare ;n numele spiritului pur0
terorizat"0 mu/truluit" de el0 a/a cum o descrisese ;n Pro!laa?ii, opera sa0 unica sa oper" mi se pare0
ap"rut" ;nc" ;nainte de r"z%oi0 pe h;rtie elin"0 scump"0 o iz%ucnire lirico,retoric" de terorism de/"nat0
c"ruia nu puteai s" nu,i recuno/ti ;ns" oarecare 8ora de e)presie' Semnatarul acestor proclamaii era o
entitate care,/i zicea 0"ristus i$erator a-i8us , un onergumen poruncitor0 care str;ngea armate
gata s" moar" pentru cucerirea glo%ului p"m8ntesc0 emitea mesaLe ca ni/te ordine de zi0 dicta condiii
de,o sadic" ne;nduplecare0 prop""duia s"r"cia /i castitatea0 /i nu se mai s"tura0 %"t;nd sacadat cu
pumnul ;n mas"0 pretinz;nd supunere0 supunere necondiionat" /i nelimitata' $oemul se ;ncheia cuD
HSoldai0 " dau spre Le8uire''' lumea FI
Toate astea erau H8rumoaseI /i aeau /i o pro8und" con/tiin" de,a 8i H8rumoaseIE H8rumoaseIB ;ntr,un
mod crud0 de un estetism a%solut0 ;n spiritul acela degaLat p;n" la neru/inare0 o%raznic0 lipsit de simul
r"spunderii0 pe care /i,l permit uneori poeii C cea m<i pr"p"stioas" aiureal" estetic" ce mi,a 8ost dat
s,aud reodat"' 3elmut #n,stitoris0 8ire/te0 ;l aprecia cu simpatie0 dar /i altminteri autorul /i opera se
%ucurau de o consideraie deose%it"0 si antipatia mea /i pentru poet /i pentru olum0 nu era at;t de
sigur" de sine0 /tiind c" eraBgenerat"0 ;n parte0 de iritarea proocat" de grupul lui >ridTiss /i de
poziiile lui pretenioase de critic" a culturii0 chiar dac" socoteam ca pe o datorie spiritual" a mea s"
iau cuno/tin" de ele'
Voi ;ncerca0 ;ntr,un spaiu c;t mai restr;hs cu putin"0 s" schiez esenialul acestor poziii0 pe care
am8itrionul nostru0 pe %un" dreptate0 le g"sea de Ho imporrtan" enooorm"I /i pe care Daniel Rur 3ohe
le ;nsoea de stereotipul lui HO0 da0 desigur0 8ire/te0 s,ar putea spune FI0 cu toate c" nu era or%a de
Le8uirea lumii ;ntregi de c"tre o sold"ime ce Lurase credin" lui 0"ristus i$erator a-i8
l Cristos0 ;mp"ratul suprem .lat/&
us& Acelea erau0 se,ntelege0 numai sim%oluri poetice0 pe c;t" reme cons8"tuirile se preocupau de
perspectiele realit"ilor sociologice0 de de8inirea zilei de azi /i,a zilei de m;ine0 ceea ce0 eident0 aea
c;te cea comun cu ascetismul /i ororile estetice ale lui Daniel' Am 8"cut eu ;nsumi0 din proprie
iniiati"0 cea mai sus0 o%seraia c" zguduirea /i distrugerea proocate de r"z%oi a alorilor itale
aparent consolidate au 8ost resimite deose%it de iu0 ;n special ;n "rile ;ninse0 care ;n 8eiul acesta au
8"cut0 su% aspect spiritual0 un pas ;nainte' Se resimea crunt /i se constata o%iecti imensa pierdere de
aloriBsu8erit" de indiid ca atare prin simpla e)isten" a r"z%oiului0 nep"sarea cu care iaa trecea
ast"zi peste omul solitar /i se ;ncui%a ;n su8letele oamenilor su% 8orma unei indi8erene generale 8a" de
su8erine /i pr"%u/iri' Aceast" nep"sare0 aceast" indi8eren" ;n 8aa destinului indiidului ar 8i putut 8i
considerat"B produsul celor patru ani de s;ngeroas" chermes" care tocmai se ;ncheiaser"E dar aparenele
nu puteau ;n/elaD ca /i ;n alte domenii0 /i aici r"z%oiul nu 8"cuse dech s" des"<r/easc"0 s"
limpezeasc"0 s" traduc" ;n e)perien" drastic" un proces de mult" reme ;n curs de eoluie0Bs" pun"
%azele unui nou sentiment al ieii' 2u era cazul nici de elogii0 nici de %lam0 ci mai cur;nd de per,
cepere /i constatare o%iecti"0 /i cum ;ntr,o cunoa/tere nep"rtinitoare a realit"ii0 ;n ;ns"/i %ucuria
cunoa/terii0 e)ist" totdeauna o doz"B de ;ncuiinare C cum s" Bnu 8i 8ost atras"0 de consideratiuni de
8elul acesta0 o critic" multilateral"0 atotcuprinz"toare chiar0 a tradiiilor %urgheze0 /i prin asta ;nelegD
alorile culturii0 iluminismul0 umanismul0 isuri cum ar 8i ridicarea popoarelor cu aLutorul ciilizaiei
/tiini8ice Q C" persoanele care e)ercitau aceast" critic" erau oameni de cultur"0 saani0 pro8esori C /i
c" o 8"ceau z;m%ind0 adeseori r;zind0 cu ;ng"duin" 8a" de ei ;n/i/i C d"deau lucrului un anume
8armec0 picant si tul%ur"tor0 sau poate u/or perers /i e0 desigur0 inutil de ad"ugat c" 8orma de stat
h"r"zit" nou"0 germanilor0 de ;n8r;ngere0 li%ertatea ce ne picase ;n poal"0 cu un cu;nt repu%lica
democratic"0 n,a 8ost nici m"car o clip" socotit" cadru demn de luat ;n serios pentru noul la care isau
ei0 ci0 cu con/tiina unanim" c" 8ac lucrul cel mai 8iresc0 o ;nl"turau ca LKe,uBn 8apt e8emer0 lipsit din
capul locului de orice in8luena asupra situaiei0 o simpl" glum" proast" /i,at;tE nu puteai decit s,o
ignori'
## citau pe Toc\ueille JAle)is deK0 care spusese c" din reoluie ;/niser"0 ca dintr,un izor comun0
dou" curenteD
65? G T"oas Mann
unul duc;ndu,i pe oameni la instituii li%erale0 cel"lalt la puterea a%solut"' Dintre domnii care ;l
8recentau pe >ridTiss nu mai credea nimeni ;n Hinstituii li%eraleI0 cu,at;t mai mult cu c;t conceptul
de li%ertate ;nsu/i cuprindea o contradicie l"untric" ;ntruc;t0 pentru propria sa instaurare ea0 li%ertatea0
era silit" s",/i ;ngr"deasc" adersarul0 ceea ce ;nsemna s" se anuleze pe sine ;ns"/i' Asta era soarta ei0
dac" patetismul li%ertar al drepturilor omului nu era cuma din capul locului aruncat peste %ord0 cum
se ;nt;mpla de cele mai multe ori /i la care lucru epoca ar"ta /i acum mai mult" ;nclinare0 dec;t la a se
angaLa ;ntr,un p8oces dialectic0 8"c;nd din li%ertate dictatura partidului ei' La dictatur"0 la iolen"
duceau0 ;n orice caz0 toate0 pentru c" prin d"r;marea de c"tre reoluia 8rancez" a 8ormelor politice /i
sociale tradiionale0 r"s"rise o er" nou" /i0 con/tient sau nu0 m"rturisit sau %a0 m;nuia c;rma c"treB o
st<Bp;nire despotic" asupra unor mase nielate0 pulerizate0 izolate /i tot at;t de neputincioase ca /i
indiidul'
C Foarte %ine F Foarte %ine F O0 da0 desigur0 s,ar putea spune F a8irma cu coningere Daniel Rur 3ohe0
%"tmd insistent din picior'
Fire/te c" se putea spune0 numai c"0 8iind or%a0 la urma urmei0 despre descrierea %ar%ariei ;n
ascensiune0 ar 8i tre%uit spuse cu cea mai mult" team"0 cu groaz"0 iar nu cu acea satis8acie amuzat"
;n 8aa c"reia nu,i mai r"m;nea dec;t sperana c" eselia se adresa numai recunoa/terii lucrurilor0 nu
lucrurilor ;n sine' Voi ;ncerca s" redau o imagine c;t mai plastic" a acestei %une dispoziii ap"s"toare
pentru mine' 2u se a minuna nimeni cind oi ar"ta c" ;n dez%aterile acestei aangarde pornit" la
critica culturii Luca un rol de 8runte o carte ap"rut" cu /apte ani ;nainte de r"z%oi0 1e#le-ions sur la
violen!e a lui Norel' $rognoza lui in8le)i%il"D r"z%oi /i anarhie0 caracterizarea =uropei ca 8iind solul
cataclismelor r"z%oinice0 teoria lui c" numai o singur" idee poate uni popoarele acestui continentD
ideea de a purta r"z%oi C toate acestea ;ndrept"eau numirea ei drept carte a Htimpului nostruI' Ceea
ce accentua /i mai mult aceast" ;ndrept"ire era opinia autorului0 tr;m%iat" sus /i tareD c" ;n eul
maselor0 dez%aterea parlamentar" aea s" se doedeasc" total inadecat" 8"uririi unei oine politiceE
c" ;n locul ei0 ;n iitor0 a aciona alimentarea maselor cu 8iciuni0 cu mituri capa%ile0 su% 8orm" de
strig"te de lupt"0 s" dezl"nuie energiile politice' ;n realitate0 pro8eia cras" /i tul,
D'0T'1 FAUSTUS G 65+
%ur"toare a c"rii spunea urm"toareleD c" de,acum ;nainte miturile populare sau mai %ine zis potriite
mulimilor or 8i ehiculul mi/c"rii politiceD %asme0 himere0 n"luciri0 care nu tre%uie s" ai%" a%solut
nimic de a 8ace cu ade"rul0 cu raiunea0 cu /tiina pentru a 8i totu/i creatoare0 pentru a determina iaa
/i istoria0 pentru aB se doedi realit"i dinamice' Se Bedea 8oarte %ine c" nu degea%a purta cartea un
titlu amenin"torD trata despre iolen" ca antitez" trium8"toare a ade"rului' Te l"sa s" ;nelegi c"
destinul ade"rului era ;nrudit de aproape cu cel al indiidului0 %a chiar era identic0 /i,anume cu
dealorizarea' S"pa o pr"pastie %atLocoritoare ;ntre ade"r /i 8or"0 ;ntre ade"r /i ia"0 ;ntre ade"r /i
colectiitate' #mplicit i se d"dea s" ;nelegi c" acesteia0Bcolectiit"ii0 i se cuenea o considera%il"
prec"dere ;n 8aa ade"rului0 c" el tre%uie s",i 8ie su%ordonat0 /i c" cel ce oia s" 8ac" parte din
colectiitate tre%uia s" 8ie dispus la reduceri masie de ade"r /i /tiin"0 s" 8ie gata la sa!ri#i!iu
intelle!8tus&
Ni acum Jcu asta aLung la Himaginea c;t mai plastic"I promis"KD imaginai,i,i pe domnii ace/tia0 ei
;n/i/i saani0 pro8esori uniersitari0 Vogler0 UnruBhe0 3olzschuher0 #nstitoris /i pe deasupra /i pe
(reisacher0 saur;nd o stare de lucruri pentru mine pro8und ;nsp"im;nt"toare0 /i pe care ei o considerau
8ie 8apt ;mplinit0 8ie necesitate ;nBcurs de instaurare' Se amuzau s",/i ;n8"i/eze un tri%unal ;n /edin"0
dez%";nd unul din acele elanuri politice0 un mit pentru mulime0 sluLind la su%minarea ordinei sociale
%urgheze' $rotagoni/tii tre%uiau s" se apere ;mpotria acuzaiilor de Hminciun"I /i H8alsi8icareI0 dar0
lucru ridicol0 cele dou" p"ri0 acuzai /i acuzatori0 nu numai c" nu reu/eau s" aLung" la atacuri
reciproce0 dar nu iz%uteau nici m"car s" priceap" argumentele adersarilor0 care c"deau ast8el ;n gol'
=8ectul grotesc era produs de 8ormida%ilul aparat de documentare /tiini8ic"0 inocat cu pro8und"
8utilitate0 ca s" denune mo8tul drept mo8t0 ultraL scandalos adus ade"rului0 pentru c" dinamica
8iciune creatoare de istorie0 a/a,zisa 8alsi8icare sau0 cu alte cuinte0 credina capa%il"Ba da na/tere unei
colectiit"i era pur /i simplu inaccesi%il" pe acest 8ront0 /i campioniiBei ;/i luau aere de,un dispre cu,
at;t mai in8atuat cu c;t se 8"ceau mai st"ruitoare e8orturile de a,i com%ate pe un teren pentru ei str"in /i
ireleant0 anume pe cel /tiini8ic0 terenul ade"rului onest0 o%iecti' Ah0 DumnezeuleW/tiina0 ade"rulF
#n spiritul /i tonul acestei e)clamaii r"%u8nea
65. G T"oas Mann
imaginea dramatic" a interlocutorilor' 2u se mai saturau amuz;ndu,se la spectacolul asaltului disperat
pe care critica /i raiunea ;l d"deau ;mpotria credinei cu totul de neatinsB0 cu totul inulnera%ile0 /i
reu/eau0 cu 8ore unite0 s" pun" /tiina ;ntr,o situaie de at;tBde ridicul" neputin"0 ;nc; p;n" /Bi
H8rumo/ii priniI se distrau copios ;n telul lor copil"rescBRadio/iiBparticipani la masa rotund" nu ezitau
s" atri%uie /; Lustiiei C ea aea de spus ultimul cu;nt0 aea de pronunat sentina C aceea/i
renunare la sine pe care o practicaser" /i ei' BO Lurispruden" animat" de oina de a se spriLini pe
sentimentul poporului /i de a nu se izola de colectiitate nu tre%uie sa,/i ;ng"duie a,/i ;nsu/i punctul
de edere al a/a,numitului ade"r teoretic0 anticBomunitarE ea tre%uie s< se comporte ;ntr,un spirit at;t
modern0 c;t /i patriotic0 ;n ;nelesul cel mai modern0 respect<nd 8alsul pro8ita%il0 achit;ndu,i pe
apostolii lui /i l"sind ade"rul s" plece cu coada ;ntre picioare' HO0 da0 desigur0 s,ar putea spune' Cioc0
cioc'I Cu toate c" mie,mi enea r"u0 simeam ca un gol ;n stomac0 nu se cuenea s" 8ac pe cel care
stric" che8ul0 si nu l"sam s" se ad" nimic din dezgustul meu0 ci tre%uia s< m" asociez0 pe c;t se putea0
la eselia general"0 cu,at;t mai mult cu c;t asta nu ;nsemna chiar consimire ci0 cel puin pentru
moment0 o simpl" constatare amuzat"0 pur spiritual"0 a imediatului sau a ineita%ilului' Odat" chiar am
8"cut propunereaD H3ai s" 8im o clip" serio/iI0 s" re8lect"m asupra pro%lemei dac" un g;nditor
preocupat pro8und si sincer de neoile colectiit"ii n,ar proceda mai %ine lu;ndu,/i ca o%iecti
ade"rul0 nu colectiitatea0 ;ntruc;t0 indirect /i "zut ;n timp0 aceasta din urm" ar 8i mai %ine aLutat"
cunosc;nd ade"rul0 chiar dac" ar 8i un ade"r amar0 dec;t de sistemul de a g;ndi c" tre%uie sluLit" ;n
detrimentul ade"rului /i c"0 ;n realitate0 printr,o asemenea t"gad" se distrugeau0 dinl"untru0 /i in
modul cel mai sinistru0 ;nse/i %azele unei colectiit"i autentice' Dar ;n iaa mea nu 8"cusem o
remarc" al c"rei ecou s" 8i 8ost at;t de totalmente nul' Recunosc0 era0 ce,i drept0 lipsit" de tact0 era
neadecat" st"rii de spirit0 era ;m%i%at" de un idealism cunoscut /i arhicunoscut0 aLuns aproape de
prost,gust0 am%arasant pentru spiritul nou' (ine,ar 8i 8ost0 din partea mea0 ca0 al"turi de olu%ilii
mem%ri ai mesei rotunde0 s" e)aminez acest spirit nou /i s",l apro8undez ;n loc s",i 8ac o opoziie
steril" /i ;n 8ond plicticoas"0 s",mi adaptez concepiileB la eoluia dez%aterilor /i ;n cadrul lor s",mi
imaginez lumea de m;ine0 care0 ;n su%teran0
D'0T'1 FAUSTUS G 65-
aLunsese ;ntr,un stadiu de deenire C indi8erent de senzaiile mele ;n regiunea stomacului'
=ra o eche lume nou"0 o lume reoluionar,reacio,nar"0 ;n care alorile legate de ideea de indiid0
cum arB8iD ade"rul0 li%ertatea0 dreptul0 raiunea erau complet golite de su%stan"0 recuzate sau0 ;n cel
mai %un caz0 acceptate ;ntr,un ;neles cu totul altul dec;t li,l atri%uiser" secolele trecute0 erau desp"rite
%rutal de palida teone si0 relatiizate0 alimentate dinB %el/ug cu s;nge proasp"Uerau atri%uite unei
instane superioare de iolen"0 deautoritate0 de dictatur" a credinei C dar nu era un reacionarism
anacronic0 de ieri sau de alalt"ieri0 ci unul nou0 echial;nd cu o re;ntoarcere a omenirii0 de,o manier"
cu totul inedit"0 la st"rile /i condiiile teocratice medieale' =ra tot at;t de puin reacionar" c;t puteai
numi regresi" o curs" ;n Lurul unui glo%B0 care0 8ire/te c" te aducea ;napoi0 acolo de unde plecase/i'
Tocmai asta era D regresul /i progresul0 echiul /i noul0 trecutul /i iitorul deeneau unul /i acela/i
lucru' Lipsa de postulate ;n cercetare0 li%ertatea g;ndirii0 nu numai c" nu reprezentau progresul0 ci
8"ceau mai cur;nd parte din lumea celor r"ma/i ;n urm"0 lumea plictiselii' 7;ndului i se d"duse
li%ertatea de a Lusti8ica iolena0 a/a cum /apte secole ;nainte i se permisese raiunii s" discute credina0
s",i demonstreze dogmeleD acesta ;i 8usese rostul0 si acesta era rostul g;ndirii azi0 sau acesta ;i a 8i
m;ine' Cercetarea aea0 desigur0 postulate0 /i ce postulateF =rau iolena0 autoritatea colectiit"ii /; lu,
crul acesta li se p"rea <t;t de Hde la sine ;nelesI0B;nc;t /tiinei nici nu,i trecea prin cap c" s,ar putea s"
nu 8i 8ost 8i%er"' F"r" ;ndoial"0 su%iecti era li%er" C ;n limitele unei anumite constr;ngeri o%iectie0
at;t de ;ncarnat" /i de natural" ;ns"0 ;nc;t nu l"sa deloc sentimentul ;nc"tu/"rii' Ca s",ti dai seama
limpede de cele ce te a/teptau /i ca s" scapi de 8rica prosteasc" pe care i,o inspirau0 tre%uia doar s",i
aminte/ti c" imperatiulB anumitor postulate0 anumitor condiiuhi sacrosancte nu constituise niciodat"
o piedic" pentru 8antezia /i cutezana g;ndirii indiiduale' Dimpotri"D tocmai pent8u c" omului
medieal ;i 8usese impus0 din capul locului0 de c"tre %iseric"0 un cadru spiritual uni8orm /i circumscris
ca un lucru a%solut de la sine ;neles0 el d"duse doad" de mult mai mult" 8antezie dec;t %urghezul
eului indiidualist0 se l"sase cu mult mai mult calm /i siguran" de sine ;n oia imaginaiei personale'
O0 da0 iolena ;i constituia un teren solid su% picioare0 era antia%Bstract"0 /i am procedat 8oarte %ine
ima,
6@P G T"oas Mann
gin;ndu,mi0 al"turi de prietenii lui >ridTiss0 cum echiul spirit nou a trans8orma metodic iaa ;n
cutare sau cutare domeniu' $edagogul0 de pild"0 /tia c" ;nc" de atunci ;n ;n""m;ntul elementar e)ista
tendina de a se renuna la ;n"area literelor una c;e una /i a le rosti0 /i se mergea c"tre d metod" a
;n""rii de cuinte0 c"treBconectarea scrisului la iziunea concret" a lucrurilor' Asta ;nsemna0 ;ntr,o
anumit" m"sur"0 o a%atere de la scrierea uniersal"0 a%stract"0 cu aLutorul semnelor independente0
;nsemna0 ;ntr,o anumit" m"sur"0 ;ntoarcerea la ideogra8ia popoarelor primitie' ;nl"untrul meu
g;ndeamD la urma urmei0 la ce %un cuinte0 la ce %un scriere0 la ce %un or%ire Q O o%iectiitate
radical" tre%uia s" se rezume la lucruri /i numai la ele' Ni mi,am amintit de o satir" a lui STi8tD ni/te
;n"ai ahtiai dup" re8orme hot"rau0 ;n ederea menaL"riiB pl"m;nBilor /i eitarea or%"riei goale0 s" se
des8iineze cu totul or%a0 rostirea0 iar ;nelegerea ;ntre oameni s" se 8ac" prin ar"tarea ;ns"/i a
o%iectelor0 din care0 natural0 or tre%ui purtate ;n spinare c;t mai multe0 ;n interesul unei c;t mai %une
;nelegeri reciproce' $asaLul e 8oarte comic0 mai ales pentru c" 8emeile0 ple%ea /i anal8a%eii s;nt cei ce
se ridic" ;mpotria re8ormei noatoare0 insist;nd s" p"l"r"geasc" mai departe ;n cuinte' Ce,i drept0
interlocutorii mei nu mergeau cu propunerile lor at;t de departe ca ;n"aii lui STi8t' =i se eriLau mai
cur;nd ;n o%seratori dezinteresai /i considerau ca a;nd o Henooohrm" importahn"I tendina
general"0 destul de r"sp;ndit"0 de a se renuna pur /i simplu la ceea ce se numea cuceririle noastre
culturale0 de dragul unei simpli8ic"ri socotit" necesar" /i adecat" remilor0 /i pe care dac" oiai0
puteai s" o cali8ici drept o re%ar%<rizare intenionat"' S",mi cred urechilor Q Ar 8i tre%uit s" r;d0 dar am
r"mas pur /i simplu siderat c;nd domnii prezeni acolo aLunser" s" or%easc"0 ;n leg"tur" cu toate
astea0 despre medicina dentar" /i e8ecti despre Hdintele mortI0 sim%olul lui Adrian /i al meu ;n critica
muzical"F Cred c"0 ;ntr,ade"r0 m,am B;nro/it ca un rac0 r;z;nd si eu c;nd0 ;n ilaritatea general" /i cu
satis8acie spiritual"0 s,a discutat despre tendina mereu mai mare a denti/tilor de a e)trage 8"r" mult"
or%" orice dinte cu nerul mort0 ;ntruc;t se aLunsese la hot"r;rea s" 8ie considerate corpuri str"ine0 in,
8ectioase C asta0 dup" o lung"0 trudnic" si ra8inat" tehnica a tratamentului r"d"cinilor0 din secolul al
OlO,lea' (ine;neles0 chiar doctorul (reisacher 8usese cel ce 8"cuse o at;t de su%til" o%seraie0
;ntrunind apro%area general" D
D'0T'1 FAUSTUS G 6@5
punctul de edere igienic se mani8est" ;n cazul acesta0 mai mult sau mai puin0 ca o 8orm" raional"
;mpotria tendinei primare spre del"sare0 renunare0 eadare si simpli8icare C la moti"rile ;n materie
Bde igien" er< per8ect Lusti8icat s" suspectezi o %az" ideologic"' #ndiscuta%il c" atunci c;nd se a aLunge
la eliminarea ;n stil mare a %olnailor0 la uciderea inapilor /i a de%ililor mintali0 c;nd ;ntr,o %un" zi se
a recurge la aceste m"suri0 zic0 ele or 8i 8undamentate pe consideraiuni de igien" a poporului0 a
rasei0 c;nd ;n realitate C nu t"g"duia nimeni0 ci0 dimpotri"0 se accentua C erau ho"r;ri mult mai
pro8unde D era a%dicarea de la orice moliciune uman"0 oper" a epocii %urgheze0 era o autopreg"tire
instincti" a omenirii pentru conLuncturi dure /i sinistre0 pline de dispre pentru umanitate0 era Ii epoc"
de mari r"z%oaie care0 pro%a%il c" ne or duce ault ;nd"r"tul ciilizaiei cre/tine a eului mediu0 mai
ur;nd ;n epoca ;ntunecat" a z"mislirii ei0 dup" pr"%u/irea iilturii antice'''
OOO#V J8ineK
Va ;nelege oare cinea c" la asimilarea unor asemenea nout"i omul poate pierde /apte !ilograme Q Cu
siguran" c" nu le,a/ 8i pierdut dac" n,a/ ;i luat ;n serios rezultatele /edinelor de la >ridTissB0 dac" a/
8i 8ost conins c" domnii aceia spuneau prostii' Dar nu eram c;tu/i de puin conins' 2ici un moment
nu mi,am ascuns c" ei puneau degetul pe pulsul remii cu o acuitate demn" de laud"0 /i pe %aza
acestui puls pro8etizau' 2umai c" le,as 8i 8ost C tre%uie s" repet C in8init recunosc"tor0 /i a/ 8; pierdut
poate numai Lum"tate din cele /apte !ilograme0 dac" domnii ace/tia s,ar 8i ar"tat ei ;n/i/i cea mai
;ngriLorai ;n 8aa constat"rilor lor /i le,ar 8i opus o oarecare critic" de ordin moral' Ar 8i putut0 de
pild"0 s" spun" D HDin nenorocire0 lucrurile par s" apuce pe cutare /i cutare drum' #n consecin"0 tre%uie
s" recurgem la m"suri pentru preenirea lumii0 iar 8iecare s" 8ac" tot ce,i st" ;n putin" pentru a
;mpiedica producerea lorI' Dar ce spuneau ei0 ca s" zic a/a0 era D H=enimentul s,apropie0 s,apropie0 /i
c;nd se a produce0 ne a g"si la ;n"limea lui' = interesant0 e chiar %ine c" ine C prin simplul 8apt c"
iitorul se apropie E a,l recunoa/te constituie at;t o ispra" ;n sine0 c;t si o satis8acie' 2u e trea%a
noastr" s" ne opunem cu cea'BBC A/a cu saanii "/tia0 ;n particular' Dar socoteala cu satis,
6@@ G T"oas Mann
8acia recunoa/terii ;n sine era o pung"/ieE ei simpatizau cu o%iectiul recunoscut0 /i 8"r" aceast"
simpatie nu l,ar 8i recunoscut0 a/a st"teau lucrurile0 /i de aci am"r"ciunea0 /i enerarea0 /i pierderea
mea ;n greutate'
Ni cu toate astea0 nu tot ce spun e a%solut Lust' 2,as 8i sl"%it nici /apte !ilograme0 nici Lum"tatea lor0
numai datorit" izitelor mele din pur" con/tiinciozitate ;n cercul >ridTiss /i e8orturilor cere%rale
c<rora de %un"oie m" supuneam acolo' 2iciodat" nu mi,a/ 8i pus la inim" or%"ria din Lurul mesei
rotunde0 dac"B ea n,ar 8i 8ost comentariul de o impertinent" glacialitae intelectual" la o pasionant"
e)perien" de art" /i amiciie C reau s" spun e)periena genezei unei opereBde art"Bapropiate C apro,
piat" prm creatorul ei0 nu prin ea ;ns"/i0 asta nu mi,e ;ng"duit s,o spun0 pentru c" prea mult din ce
cuprindea mi,era str"in0 intimidant C o oper" ce se z"mislea ;n colul acela at;t de tihnit /i de rural0 cu
o 8e%ril" repeziciune0 o8erind o stranie ;nrudire0 un paralelism spiritual cu cele auzite la >ridTiss'
Oare nu se pusese acolo0 la masa rotund"0 la ordinea zilei0 o critic" a tradiiei0 ca rezultat al distrugerii
alorilor itale0 socotite mult"Breme iniola%ile0 /i nu se 8ormulase acolo0 ;n mod e)pres0 remarca C
nu mai /tiu de c"tre cine0 (reisacher0 Unruhe0 3olzschuher Q C cj era necesar ca aceast" critic" s"
interin" ;mpotria 8ormelor /i categoriilor de arta mo/tenite0 de pild" ;mpotria teatrului estetic0 care
se compl"cuse ;n s8erele %urgheziei /i 8usese unul dintre miLloacele ei de cultur" Q Da' Ni iat"0 chiar
su% ochii mei aea loc dizolarea 8ormei dramatice ;n cea epic"0 drama muzical" deenea oratoriu0
drama de oper" deenea cantat" de oper" C /i toate astea ;ntr,un spirit0 ;ntr,un sentiment general
ceBcoincidea per8ect cu sentinele t"ioase ale interlocutorilor mei din Martiusstrasse0 despre situaia
indiidului /i a ;ntreg indiidualismului de pe lumeE unBsentiment general adic"0 pe care aspectul psi,
hologic nu,l mai intereseaz"0 care ;mpinge la o%iecti0 la un lim%aL e)prim;nd a%solutul0 coerciia0
o%ligatoriul /i0 ;n consecin"0 ;/i impune cu predilecie constr;ngerea pioas" e)ercitat"Bde 8ormele
rigide preclasice' De c;te ori0 o%ser;nd0 ;ncordat0 munca lui Adrian nu,mi aminteam de ideile pe care
ni le ;ntip"rise ;n mintea noastr" de %"iei0 pro8esorul lui0 lim%utul acela %;l%;itD opoziia ;ntre Hsu,
%iectiismul armonicI /i Ho%iectiismul poli8onicI F Drumul ;n Lurul s8erei0 despre care 8usese or%a ;n
discuiile chinuitor de su%tile de la >ridTiss0 acest drum0 ;n care re,
D'0T'1 FAUSTUS G 6@*
gre/ul si progresul0 echiul si noul0 trecutul /i iitorul aLung s< se con8unde C ;l edem aici
;n8"ptuit0Bprintr,un regres plin de noutate0 p;n" ;napoi0 dincolo de art"0 aLuns" armonic"0 a lui (ach /i
3"ndel0 ;n trecutul ;ndep"rtat al autenticei poli8onii'B
Am p"strat o scrisoare pe care mi,a scris,o Adrian la Freising0 de la $8ei88ering0 unde lucra la imnul
;nchinat Hmulimii nes8;r/ite0 ce nimeni nu era ;n stare s,o numere0 din toi p"g;nii0 si neamurile /i
lim%ile0 st;nd ;n 8aa Lilului /i,a mielului Jezi a /aptea 8il" a lui DiirerK CB o scrisoare ce m" chema s"
in la el0 semnat" H$erotinus MagnusI' 7lum" %ogat" ;n semni8icaii0 o Luc"u/" identi8icare0 plin" de
sarcasm 8at" de sine ;nsu/i0 c"ci acest $erotinus 8usese0 ;n eacul ai Oll,lea0 conduc"torul muzicii
liturgice de la 2<tre,Dame /i un maestru al c;ntului ale c"rui indicaii componistice au contri%uit la o
;nalt" dezoltare a tinerei arte poli8onice' 7luma aceasta cu semn"tura ;mi amintea 8oarte mult de una
similar" a lui Richard Sagner care0 odat"0 pe remea c;nd compunea Parsi#al, a pus su% numele s"u0
;n Losul unei scrisori0 titlul de Hconsilier consistorialI' Cinea0 nu un artist0 ;/i poate pune0 8oarte
intrigat0 ;ntre%areaD c; e de serios artistul ;n ceea ce ar tre%ui s" 8ie0 /i pare a 8i0 preocuparea lui cea
mai gra" /i mai presant"0 c;t se ia el ;n serios pe sine ;nsu/i ;n aceast" trea%"0 si c; e deziluzie o%osit"0
masca,rad"i 8ars"' Dac" n,ar 8i 8ost Lusti8icat" ;ntre%area cum ar 8i putut marele maestru al teatrului
muzical s",/i dea0 tocmai c;nd lucra la opera sa de consacrare0 o asemenea porecl" Q La ederea
semn"turii lui Adrian0 m"rturisesc c" am aut /i eu un sentiment analogE da0 ;ntre%area0 griLa0 teama
mea puneau ;n cump"n" ;ns"/i legitimitatea actiit"ii sale0 dreptul lui asupra s8erei ;n care se cu8und"
/i la a c"rei re,creare lucra cu miLloace e)treme0 per8ecionate la ma)imum0 cu un cu;nt ;l %"nuiam0
a8ectuos /i ;ngriLorat0 de estetism0 ceea ce punea pe tapet0 chinuitor0 or%a prietenului meuD antiteza /i
succesoarea culturii %urgheze nu era %ar%aria0 ci comunitatea'
Aici nu m" poate ;nelege nimeni dac" n,a tr"it0 ca mine0 ;n propriul s"u su8let0 cum am tr"it eu0
;necinarea estetismului cu %ar%aria0 estetismul deschiz"tor de c"i %ar%ariei C cum am tr"it eu0 care
am aut de ;ndurat aceast" mizerie0 8ire/te0 nu pornit" din mine ;nsumi0 ci prin prisma prieteniei pentru
un spirit artist ce mi,era drag /i se a8la ;n mare primeLdie' Re;nierea muzicii cul,tice aB epocilor
pro8ane ;/i aea pericolele ei' =a sluLise
6@6 G T"oas Mann
scopurilor %isericii0 nu,i a/a Q dar ;nainte sluLise /i altora0 mai puin ciilizate0 racilor0 magicienilor0 /i
asta ;n timpuri ;nB care gestionarul tre%urilor cere/ti0 preotul0 era ;nc" raci /i magician' Se poate oare
contesta c" aceasta era o stare precultural"0 %ar%ar" a cultului ;n art" C /i0 de ;neles sau nu0 re;nierea
recent" a cultului ;n art" recurge la miLloace ce aparin nu numai stadiului ciilizaiei %iserice/ti0 ci /i
studiului primiti Q Di8icult"ile uria/e prezentate de repetiiile /i reprezentaiile S$o!ali$sei lui
Leer!iihn s;nt direct legate de 8aptul acesta' Ni aici ansam%luri ;ncep;nd su% 8orma de coruri or%ite0
/i numai ;n etape0 prin tranziii dintre cele mai e)traordinare0 dein muzic" ocal" de,o mare %og"ieE
deci coruri ce str"%at toate nuan"rile0 de la murmurul gradat0 or%irea anti,8on"0 de laB recitati p;n" la
c;ntul cel mai poli8onic C acompaniate de sonorit"i pornind de la un simplu zgomot0 o %"taie de to%"
magic,8antastic"0 negroid"0 un duduit de gong0 /i aLung;nd la muzica suprem"' De c;te ori aceast"
oper" iritimidant" prin neoia sa insistent" de a dez"lui lim%aL muzical lucrurile cele mai
misterioase0 at;t %estia din om c;t /i n"zuinele lui su%lime0 n,a aut de ;ndurat acuzaia de %ar%arism
s;ngeros0 dar si de intelectualism anemiatF RicD de ;ndurat0 pentru c! ideea de a lua0 ;ntr,un 8el0 istoria
ieii muzicii0 de la st"rile ei elementare0 premuzicale0 magice /i ritmice /i a o duce p;n" la
des";r/irea ei at;t de complicat"0 o e)pune acestei acuzaii poate nu numai parial0 ci si ;n ;ntregul ei'
B Voi cita un e)emplu care a 8ost totdeauna inta sarcasmelor /i urii unei critici du/m"noase /i de aceea0
totdeauna0 ;mi trezea sentimente de 8ndurerareB/i team" omeneasc"' Dar pentru asta tre%uie s" m"
;ntorc puin ;nd"r"tD /tim cu toii c" prima n"zuin"0 prima cucerire a artei muzicii0 a 8ost denaturarea
sunetului0 c;ntecul C care la originea remurilor /i a omului tre%uie s" 8i 8ost un glissando de urlete pe
m<i multe tonuri C /i de a,l 8i)a pe o singur" gam"0 de a smulge din haos un sistem tonal' Cert /i de la
sine ;neles e c" o reglementare normati" a sunetelor era condiia preala%il" /i prima automani8estare
a ceea ce ;nelegem noi ast"ziBprin muzic"' A r"mas s" d"inuiasc" ;n ea0 ca un ataism naturalist0 ca un
rudiment %ar%ar din remi premuzicale0 alunecarea sunetului0 glissando,ul C un element ce0 din
consideraiuni pro8und culturale0 urmeaz" s" 8ie 8olosit cu cea m<i mare circumspecie0 /i ;n care eu
am 8ost ;ntotdeauna dispus s" disting un demonism anticultural /i chiar antiuman' Ce m" preocup" pe
D'0T'1 FAUSTUS G 6@:
mine e0 8ire/te0 n,a/ putea spune predilecia0 dar o e)cepional de 8recent" 8olosire de c"tre Leer!iihn
a acestui glissando0 cel puin ;n aceast" oper"0 7n A$o!ali$s%, ale c"rei imagini de teroare constituie0
desigur0 prileLul cel mai ispititor0 dar totodat" si cel mai legitim0 de 8olosire a s"l%aticului element' C;t
de ;nsp"im;nt"tor este e8ectul acestor glissandi de trom%oane0 enun;nd tema0 acolo unde cele patru
oci ale altarului ordon"Bs" se dea drumul celor patru ;ngeri ai r"z%un"rii0 care secer" cal /i c"l"re0
pap" si ;mp"rat /i o treime din omenire C aceast" alunecare deastatoare prin cele /apte poziii ale
instrumentului F Urletul0 luat ca tem"BC ce oroareF Ni ce panic" acustic" na/te din repetat prescrisele
glissandi de timpane0 un e8ect muzical sau sonor 8acilitat de mo%ilitatea pe di8erite trepte a timpanului
mecanic C manipulat aici ;n tremolo' =8ectul este pur /i simplu sinistru' Dar ceea ce te ;n8ioar" p;n",n
m"dua oaselor e utilizarea glisando,u,lui la ocea omeneasc"0 cu toate c"0 nu,i a/a Q ea e totu/i
primul o%iecti al ordon"rii sunetelor0 eli%erarea din starea primiti" a urletului /i trecerea lui ;n note
succesie C a/adar ;nseamn" ;ntoarcerea la aceast" stare primiti"0 cum se ;nt;mpl" ;n corul din
A$o!ali$s% la ruperea celui de al /aptelea sigiliu0 c;nd soarele se ;nnegre/te0 luna s;ngereaz" /i
cor"%iile nau8ragiaz"0 toate reprezentate de oci omene/ti tip;nd s8;/ietor'
Rog s",mi he ;ng"duit s" spun aici dou" or%e despre 8elul ;n care este tratat corul ;n opera prietenului
meu0 despre disLungerea0 de nimeni ;ncercat" ;nainte0 a corpului de oci ;n grupe diizate /i
;ncruci/ate0 opuse0 ;ntr,un dialog dramatic /i ;n strig"te solitare0 ce,/i g"sesc indiscuta%il prototipul
clasic ;n r"spunsul tun"tor H(arra%am FI din Patiile du$% Matei A$o!ali$s% renun" la interludii
orchestraleE ;n schim% nu o dat" corul ;nsu/i cap"t" un caracter categoric orchestral0 uluitorE a/a0 de
pild"0 a,riaiunile corale care reproduc imnul celor o sut" patruzeci /i patru de mii de ale/i ce umplu
cerurile /i unde partea coral" propriu,zis" const" numai din cele patru oci eo,lu;nd ;n acela/i ritm0 ;n
timp ce orchestra li se al"tur" sau li se opune ;n ritmuri contrastante de,o mare %og"ie' Asperit"ile
e)trem,poli8onice ale acestei piese J/i nuBnumai ale acestei pieseK au dat prileL la multa %atLocur" /i
ur"' Dar nici nu se putea alt8el0 tre%uie s" le accepi0 si eu unul le accept cu resemnare /i uimireD
;ntreaga opera e dominat" de parado)ul Jdac" e parado)K c" disonana e 8olosit" s" e)prime tot ce,i
eleat0 gra0 pios0 spiritualB ;n timp ce
6@? G T"oas Mann
armonicul /i tonalul s;nt rezerate lumii in8ernului /i0 ;n acest conte)t0 %analit"ii0 locului comun'
Dar eu oiam s" spun altcea' Voiam s" scot ;n relie8 strania su%stituire sonor" ce are loc adesea ;ntre
partea ocal" /i partea instrumental" a A$o!ali$sei& Corul /i orchestra n,au aici o poziie clar distinct"0
ca sim%oluri ale lumii umane si lumii materiale0 ci s;nt dizolate unul ;n cel"laltD corul e
instrumentalizat0 orchestra e ocalizat"0 /i asta ;n m"sura /i cu intenia c" hotarul dintre om /i lucru s"
apar" nelalocul lui0 ceea ce0 desigur0 ine ;n aantaLul unit"ii artistice0 cu toate c" C cel puin acesta e
sentimentul meu C ;n acest aantaL e cea oprimant0 periculos0 malign' Ca s" dau numai c;tea detaliiD
partea curei din (a%ilon0 8emeia c"lare pe 8iar"0 cu care s,au destr"%"lat regii p"m;nului0 este
;ncredinat" C %izar la culme C celei mai graioase soprane de coloratur" /i ocalizele ei de mare
irtuozitate trec uneori ;n orchestr" cu un des";r/it e8ect de 8laut' $e de alt" parte0 trompete cu di8erite
surdine redau o vo- "uana a%solut grotesc"0 /i acela/i lucru ;l 8ace /i sa)o8onul0 care ;/i are /i el un
rol ;n mai multe din grupele orchestrale miciM ce acompaniaz" litaniile diaolului sau Locul de c;ntece
ru/inoase ale 8iilor iadului' Aptitudinea lui Adrian de a imita %atLocoritor0 aptitudine ce,si aea
r"d"cinile ;n melancolia sa ;nn"scut"0 deine aici 8ecund"0 parodiind cele mai di8erite stiluri muzicale0
impregnate de insipida in8atuare a in8ernuluiD acorduri impresioniste 8ranuze/ti redate %urlesc0 ca /i
muzica de salon %urghez"0 Ceailcos!i0 music,hallul0 sincopele0 tum%ele ritmice ale Lazului C ca o
hor" cu zurg"l"i0 se,n;rte0 se,n;rte zorn"ind /i sc;nteind ioi ;n Lur0 pe rostirea gra" a orchestrei
sum%r"0 seer"0 greoaie a8irm;nd cu graitate 8undamental" rangul spiritual al operei'
S" continu"m F Mai am ;nc" at;tea pe inim" priitoare la testamentul de a%ia deschis al prietenului
meu0 dar g;ndesc c" a/ 8ace mai %ine s",mi e)prim opiniile de pe o
Soziie mai mult sau mai puin critic"0 pe care s" o consi,er plauzi%il"0 cu toate ca a/ pre8era s" mi se
taie lim%a dec;t s" admit c",i ;ntemeiataD imputarea de %ar%arie' #,a 8ost adus" din cauza ;mpletirii
r"s;nechitului cu ultra,noul ce,i caracterizeaz" opera0 8apt deloc ar%itrar0 ci ;n 8irea lucrurilorD se
reazim"0 a/ spune0 pe cur%ura lumii0
i Voce omeneasc" .Iau/&
D'0T'1 FAUSTUS G 6@+
care 8ace ca ;n 8inal s" reg"se/ti ;nceputul' A/a0 de pild"0 echea art" muzical" nu cuno/tea ritmul0 </a
cum l,a ;neles muzica mai t;rziu' Metrica unui c;ntec se supunea legilor or%irii0 nu se des8"/ura
articulat" ;n tacte /i perioade de timp0 ci asculta mai cur;nd de spiritul recit"rii li%ere' Cum st"m cu
ritmul ;n muzica noastr" cea mai recent" Q 2u s,a apropiat /i el de accentul or%irii Q 2u s,a dizolat
;ntr,un e)ces de mo%ilitate de,o e)trem" ariaie Q ;nc" de la (eethoen g"se/ti 8raze de o li%ertate
ritmic" ce,i permite s" %"nuie/ti cele ce or eni' La Leer!iihn li%ertatea ritmic" ar 8iB 8ost total"0
dac" n,ar 8i p"strat ;mp"rirea ;n tacte' Ni a p"strat,o din ironie 8a" de conenional0 8a" de
conseratorism' Dar schim%" ritmul de la tact la tact0 8"r" nici o consideraie pentru simetrie0
adapt;ndu,se integral accentului or%irii' $omenisem de ;nip"riri memora%ile' S;nt unele care0 sc"p;nd
intelectului0 acioneaz" ne;ntrerupt asupra psihicului /i e)ercit" ;n ad;nc o in8luent" hot"r;toare' A/a /i
aiciD 8igura /i actiitatea muzical" despotic" /i incon/tient" a acelui specimen curios de peste Ocean0
despre care ne poestise ;n tinereea noastr" un alt specimen curios0 pro8esorul lui Adrian0 si pe care ;l
apro%ase cu at;ta arogan" toar"/ul meu0 ;n drumul nostru spre cas" C amintita poeste a lui Vohann
Conrad (eissel0 tot o ast8el de ;ntip"rire era' De ce s" ;ncerc s" las impresia c" nu m" g;ndisem0 de
mult" reme0 adesea0 la dasc"lul riguros /i la inoatorul ;n arta c;ntecului de,acolo de peste Ocean0 de
la =phrata Q O lume,ntreag" desparte pedagoria lui nai" /i inimoas" de hotarul operei lui Leer!uhn0
;mpins" p;h" la limitele erudiiei muzicale0 ale tehnicii0 ale cereSalit"ii' Ni cu toate astea0 pentru
mine0 ca prieten iniiat0 spiritul descoperitorului sunetelor Hst"p;n si sunetelor Hslug"I /i al recit"rii
muzicale a imnurilor plute/te ;n opera lui Adrian ca o 8antom"'
Contri%ui eu oare0 cu aceste incursiuni intime0 la ;nl"turarea ;ninuirii0 at;t de dureroas" pentru mine0
/i pe care ;ncerc s,o interpretez 8"r" ca s",mi ;ng"dui ceaBmai m"runt" concesie0 anumeD ;ninuirea de
%ar%arie Q #n aceast" oper" de iziune religioas"0 ea are mai cur;nd de,a 8ace cu un anumit modernism
al maselor cu e8ect glacial0 8"c;nd loc elementului teologic aproape numai su% aspectul Ludec"ii /i al
groazei C o tr"s"tur"0 a/ zice0 de strea8line, de linie aerodinamic"0 ierte,mi,se termenul insult"tor'
S",l lu"m de pild" pe testis, pe martorul /i naratorul ;n8ior"toarelor ;nt;mpl"riD H=u #oanI0 a s"Bzic"0
6@. G T"oas Mann
cel ce descrie 8iarele in8ernului cu capete de leu0 de iel0 de om0 de ultur C aceast" partid" cuenit"
prin tradiie unui tenor0 unui tenor ;i este dat" /i aici0 desigur0 dar scris" la un registru acut0 un registru
de castrat aproape0 al c"rui %eh"it rece0 o%iecti0 reportericesc e ;n contrast ;n8ior"tor cu coninutul
catastro8alelor lui relat"ri' #n 5-@?0 c;nd a aut loc laB Fran!8urt pe Main prima /i deocamdat" ultima
reprezentare a A$o!ali$sei Jsu% %agheta lui >lem,pererK ;n cadrul 8estialului HSociet"ii internaionale
pentru muzica nou"I partea aceasta e)cesi de grea a 8ost c;ntat" de un tenor cu ;n8"i/are de eunuc C
;l chema =r%e C ale c"rui p"trunz"toare HestiriI sunau realmente ca Hultimele /tiri despre s8;r/itul
lumiiI' =ra per8ect ;n spiritul operei /; artistul sezisaBse lucrul acesta cu mult" inteligeni C BSau s"
lu"m un alt e)emplu de 8acilitate tehnic" ;n redarea ororiiD e8ectul de di8uzor J;ntr,un oratoriu FK0
indicat de compozitor ;n di8erite locuri0 ca s" o%in" o gradare acustic" /i spaial" irealiza%il" pe alte
c"iB0 a/a ;nc;t0 prin intermediul ampli8icatoarelor0 anumite pasaLe s;nt aduse ;n prim,plan0 altele0 un cor0
o orchestr"0 s;nt ;mpinse departe' Dac" ne mai amintim /i de e8ectele de Laz0 de alt8el 8olosite a%solut
incidental /i numai pentru a sugera elemente pur in8ernale0 nu mi se a lua ;n nume de r"u e)presia
t"ioas" strea8line despre o oper" care0 dup" dispoziia ei 8undamental"0 intelectual" /i psihologic"0
are maiB mult de,a 8ace cu >aisersaschern dec;t cu linia modern" zelt" /i0 i,a/ zice C cu un termen
;ndr"zne C de un arhaism e)plozi'
F"r" su8letF Ntiu 8oarte %ine0 ;n 8ond asta or s" spun" cei ce au pe %uzeB cu;ntul H%ar%arieI0 c;nd
or%esc despre opera lui Adrian' Ascula,au ei reodat"0 sau m"car par,curs,au partitura cu priirea0
anumite p"ri lirice C s" spunem doar HmomenteI Q C ale A$o!ali$sei, pasaLe din c;ntece
acompaniate de orchestr" de camer"0 care pot stoarce lacrimi si unuia mai dur dec;t mine0 pentru c"
s;nt n"zuine pline de ardoare dup" su8let Q S" mi se ierte polemica asta0 ;ndreptat" mai mult sau mai
puin ;n ;nt0 dar eu "d %ar%arie0 neomenie tocmai ;n a numi lips" de su8let o asemenea n"zuin" C
n"zuina micuei sirene C dup" su8let'
Scriu aceste r;nduri ;ntr,o autoap"rare emoionat" C /i m" cuprinde alt" emoieD amintirea acelui
pandemoniu <l r;sului0 r;s in8ernal0 scurt0 dar hidos0 constituind 8inalul primei p"ri a A$o!ali$sei& 55
ur"sc0 mi,i drag0 /i m" tem de el0 pentru c" C ierte,mi,se acest prea personal Hpentru
D'0T'1 FAUSTUS G 6@-
c"I C totdeauna mi,a 8ost team" de ;nclinarea lui Adrian la r;s0 la care0 spre deose%ire de Riidiger
Schild!napp0 eram at; de st;ngaci ;n a,l seconda C /i aceea/i team"0 aceea/i timid" /i ;ngriLorat"
ne;ndem;nare o simt si ;n 8aa dezm"ului de eselie gheenic"0 8astuoas"0 t;r;t" Bpe reo cincizeci de
tacte0 ;ncep;nd cu chicotul unei singure oci /i E;/tig;nd repede teren ;n toate direciile0 cuprinz;nd co80
Lrchestr"0 um8l;ndu,se ;n8ior"tor ;ntr,un tutti,8ortissimo
sincope /i contratimpi ritmici0 re"rsare sardonic" ie%ordant"0 o sal" 8ioroas" de h"uliri /i l"tr"turi0
z%ierete0 m"c"ituri0 mugete0 urlete /i nechez"Bri amalgamate ;n r;sete sarcastice /i trium8ale C r;setele
gheenei' At;ta oroare ;mi produce acest episod luat ;n sine0 scos /i mai mult ;n relie8 prin poziia lui ;n
ansam%lu0 acest uragan de ilaritate in8ernal"0 inc;t nu mi,a/ 8i putut ;n8r;nge repulsia de a pomeni de el
dac"0 pe de alt" parte0 nu mi s,ar 8i dez"luit0 t"indu,mi r"su8larea0 cel mai pro8und mister al muzicii0
misterul identit"ii'
Fiindc" in8ernala ilaritate de la s8;r/itul primei p"ri ;/i are replica ;n incompara%il 8ermec"torul cor de
copii0 care0 acompaniat de o parte din orchestr"0 deschide partea a doua C o %ucat" de muzic" a
s8erelor0 cosmic"0 glacial"0 limpede0 de o transparen" sticloas"0 cu disonane casante0 desigur0 dar0 a/
spune0B de o seduciune sonor" inaccesi%il"0 supraterestBr"0 ne8ireasc"0 umpl;Bndu,i inima de,un dor
8"r" sperane' Ni aceast" %ucat" care a cucerit0 a emoionat0 a trans8ormatBp;n" /i pe re8ractari0 este0
pentru cel ce are urechi de auzit /i ocni de "zut0 prin ;ns"/i su%stana sa muzical"0 r;sulB demonic luat
de la ;nceputF Adrian Leer!uhn e totdeauna mare ;n a 8ace s" nu semene cele se,aseam"n"' = /tiut"
maniera lui de a modi8ica ritmic o tem" de 8ug" ;nc" de la primul r"spuns0 ;n a/a 8el ;nc;t cu toat"
stricta respectare a tematicii0 la repetare ea nu mai e de recunoscut' Acela/i lucru /i aici C dar nic"ieri
cu at;ta pro8unzime0 tain"0 grandoareF Fiecare cu;nt pus s" trezeasc" sonor ideea Hlumii celeilalteI0 a
metamor8ozei ;n ;nelesul mistic0 adic" a trans8iguraiei0 este reprodus aici cu mare precizie' $asaLele
de oroare ascultate imediat ;nainte s;nt transpuse ;n indescripti%ilul cor de copii ;ntr,un cu totul alt
registru0 cu instrumentaia complet schim%at"0 cu ritmul total trans8ormatE dar ;n muzica sua"0
susurat" a s8erelor /i ;ngerilor nu e o singur" not" care s" nu,/i ai%" rigurosBcorespondena ;n r;sul
dia%olic'
6*P G T"oas Mann
hsta,i Adrian Leer!iihn0 ;ntreg' Asta,i muzica pe care o reprezint" el /i ;n acest caracter de oci st"
semni8icaia ei pro8und"0 calculul ;n"lat la rang de mister' A/a m,Ba ;n"at o prietenie dureros de
discriminatorie s" ;neleg muzica sa0 cu toate c" eu0 cu 8irea mea simpl"0 a/ 8i 8ost poate mai %ucuros
s" "d ;n ea altcea'
OOOV
2oul num"r st" ;n 8runtea unui capitol care a aea de relatat o moarte petrecut" ;n cercul din Lurul
prietenului meu0 o catastro8a omeneasc" C dar0 Dumnezeule0 ce 8raz"0 ce cu;nt scris de mine0 aici0 n,
a 8ost preestitor de catastro8e0 deenite pentru noi toi atmos8era am%iant" Q Ce cu;nt nu tremur",n
ascuns0 cum tremur" si m;na care,l scrie0 nu numai la g;ndul catastro8ei c"tre care se ;ndreapt"
poestirea mea0 ci ;n acela/i timp0 /i la al celei su% semnul c"reia st" ast"zi lumea BC cel puin lumea
omeneasc"0 lumea %urghez" Q
Aici este or%a despre o catastro8" intim"0 omeneasc"0 aproape ne%"gat",n seam" de lumea dina8ar"0
generat" de muli 8actoriD tic"lo/ie de %"r%at0 sl"%iciune /i m;ndrie de 8emeie0 e/ecuri pro8esionale' S,
au ;mplinit dou"zeci /i doi de ani deBc;nd s,a pr"p"dit0 aproape su% ochii mei0 Clarissa Rodde0 actria0
sora nu mai puin primeLduitei #nesE dup" ;nchiderea stagiunii de iarna 5P@5C5-@@0 ;n mai0 la $8ei8,
8ering ;n casa mamei sale0 /i 8"r" s" in" prea mult seama de ea0 repede si hot"r;t"0B Clarissa B/i,a luat
iaa cu o otra" preg"tit"I de mult" reme tocmai pentru clipa ;n care m;ndna nu a mai putea suporta
iaa'
Voi relata0 ;n c;tea cuinte0 eenimentele care au dus la gestul ne8ast0 at;t de zguduitor0 pentru noi
toiE ;n 8ond0 el nu este condamna%ilE /i oi ar"ta si ;mpreLur"rile ce l,au produs' Am mai spus c"
;ngriLor"rile /i aertismentele pro8esorilor ei din Miinchen se doediser" ;ntemeiate si prea ;ntemeiateE
;n cursul anilor de carier" artistic"0 Clarissa nu s,a putut smulge din 8undul de proincie0 unde
de%utase0 spre ;n"limi mai demne0 mai respecta%ile' De la =l%ing ;n $rusia Oriental"0 a nimerit la
$8orzheim ;n (aden C cu alte cuinte nu aansase deloc sau0 ;n orice caz0 prea puinE teatrele mari ale
Reichului nu o luau ;n seam"E era un e/ec sau0 ;n 8ine0 n,aea succes0 /i n,aea pentru motiul
%inecu;ntat0 dar greu de admis c;nd e/ti tu ;nsui ;n cauz"0 c" talentul nu reu/ea s" se ridice la nielul
am%iiilor ei0 n,aea ;n ine s;nBge de actor autentic0
D'0T'1 FAUSTUS G 6*5
care s" aLute /tiinei /i putinei0 s,o duc" la iz%;nd"0 s",i cucereasc" de pe scen" simurile /i inimile
pu%licului ;nd"r"tnic' =ra lipsit" de 8undamentul primiti C hot"r;tor ;n orice art"0 dar ;n special a
actorului C 8ie c" asta,i spre cinstea sau spre necinstea artei0 cu ose%ire a actoriei'
La asta se mai ad"uga /i un alt 8actor din pricina c"ruia sporea con8uzia ;n iaa Clarissei' O%serasem
de mult0 /i,mi p"rea r"u0 dar ea nu 8"cea o distincie categoric" ;ntre scen" /i iat"E era actri" /i ;n
a8araB teatrului0 poate tocmai din cauza c" nu era o actri" autentic"E natura personal" si concret" a
acestei arte0 aB scenei0 o ispitea s",/i 8a%rice /i in iaa particular" o personalitate din 8arduri /i
cosmetice0 din coa8uri postise si p"l"rii e)traaganteBC autodramatizare a%solut inuti8" /i eronat"0 care
impresiona peni%il pe cei cu dispoziii amicale0 constituia o proocare pentru %urghezi si ;ncuraLa
licenele %"r%ailor C cu totul pe nedrept /i ;mpotria oric"ror inteniiE deoarece Clarissa era 8"ptura
cea mai no%il"0 mai cast"0 mai rece /i sarcastic,reticent" C chiar dac" aceast" armur" 8"urit" din
arogan" putea 8oarte %ine s" 8i constituit pentru ea un mecanism de ap"rare ;mpotria dorinelor
propriei sale 8eminit"i0 ce o 8"ceau sora Dun" a lui #nes #nstitoris0 amanta C sa;i !i devant C amanta
lui Rudi SchTerdt8eger'
;n orice caz0 dup" acel se)agenar %ine conserat ce se o8erise s,o 8ac" metresa lui0 mai e/uaser" 8"r"
glorie ;n tentatiele lor pe l;ng" ea dier/i 8ani cu intenii mai puin serioase0 unul sau doi dintre
ace/tia cu acces ;n pres"0 oameni care i,ar 8i putut 8i utili0 d<r0 8ire/te0 acum ;/i r"z%unau 8n8r;ngerea
prin denigrarea %atLocoritoare a creaiilor ei' ;n cele din urm" ;i sun" /i ei ceasul si soarta ;i d"du peste
nas lamenta%ilE zic Hlamenta%ilI0 deoarece %iruitorul 8ecioriei Clarissei nu era deloc demn de ictoria
sa /i ;ns"/i t;n"ra 8emeie nu,l socotea c;tu/i de puin demn de eaD un che8liu de proincie0 o%i/nuit al
culiselor0 ;n"tor de 8uste0 o mutr" pseudome8isto8elic"0 cu %ar,%i/on0 e)ercit;nd la $8orzheim pro8esia
de aocat penalist0 ;narmat pentru cuceririle sale cu nimic altcea dec;t cu o elocin" ie8tin" /i cinic"0
lenLerie 8in" /i mult p"r negru pe dosul palmelor' ;ntr,o sear"0 dup" spectacol0 pro%a%il c" si puin
ameit" de in0 ;nepat" /i nazuroas" irtuoas"0 ;n 8ond ins" lipsit" /i de e)perien" si de ap"rare0 a
sucom%at ;n 8aa rutinei seduc"torului pro8esionist C spre marea sa m;nie /i 8uri%undul ei dispre
pentru c" ;ntr,ade"r se,
6*@ G T"oas Mann
duc"torul /tiuse s",i 8ure simurile o clip"0 dar 8ata nu aea pentru acest om alt sentiment dec;t
ura
)
trezit" de trium8ul lui /i o anume uimire sincer" c" 8usese ;n stare s,o prind",n Bcapcan"0 pe ea0
Clarissa Rodde' De atunci i se re8uz" dispreuitoare C dar cu spaima ;n su8let ca nu cuma acesta s"I
poesteasc" ;n lume c" ;i cedase0 ameninare de alt8el 8olosit" ca miLloc de /antaL'
;n timpul acesta i se deschiser" 8etei0 chinuit"0 dezam"git"0 umilit"0 perspectie salatoare0 omene/ti /i
sociale' Cel care i le o8erea era un ;n"r industria/ alsacianE omul enea uneori pentru a8aceri de la
Strass%urg la $8orzheim /i0 ;nt;lnind,o ;ntr,un cerc mai larg0 se ;ndr"gostise ne%une/te de %londa %ine
8"cut" /i e/nic cu ze8lemeaua pe %uzeF Clarissa nu era chiar 8"r" angaLament ;n acea perioad" E aea0
pentru a doua oar"0 un contract0 e,ade"rat0 numai pentru roluri episodice0 ingrate0 la Teatrul Comunal
din $8orzheim0 datorat simpatiei /i intereniei unui dramaturg mai ;n ;rst"0 ro%otind si elBpe ogorul
literaturii /i care0 dac" nu credea chiar ;n chemarea scenic" a Cla,rissBei0 /tia s" preuiasc" nielul ei
spiritual /i uman ce dep"/ea cu mult0 /i uneori at;t de sup"r"tor0 pe cel al mediului lor de ca%otini' Cine
/tie0 poate o /i iu%ea0 dar era el ;nsu/i prea mult omul dezam"girilor /i al resemn"rii ca s" mai poat"
g"si curaLul m"rturisirii'
A/adar0 la ;nceputul noii stagiuni0 Clarissa ;l ;nt;lni pe t;n"rEB el ;i promitea s,o saleze din nau8ragiul
carierei /i ;i o8erea0 ;n schim%0 dup" ce a deeni soia lui0 o e)isten" lini/tit" /i 8erit" de griLi0 ;nst"rit"
chiar0 ;ntr,o am%ian"0 ce,i drept0 str"in"0 dar ;nrudit" cu a ei prin originea social"' Se edea c",i
%ucuroas" ;n speranele sale0 recunosc"toare0 duioas" chiar Jduio/ia era 8ructulBrecuno/tineiK0 scrise
sorei sale /i chiar /i mamei despre cerereaB ;nB c"s"torie a lui 3enri /i Bpomeni /i despre o%stacolele de
care dorina lui se ;mpiedica0 laB el acas"' =ra cam de aceea/i ;rst" cu aleasa lui0 8iu de 8amilie %un"
C 8iu alintat0 adoratul mamei0 cola%oratorul ;n a8aceri al tat"lui /i el ;/i pleda cauza cu c"ldur" /i chiar
cu energie C dar poate c" ar 8i 8ost neoie de cea mai mult" energie ca s" ;n8r;ng" preLudec"ile
clanului s"u %urghez ;mpotria unei actrie0 a unei aga%oande0 pe deasupra /i nemoaic"'
J
3enri
;nelegea 8oarte %ine preocuparea 8amiliei sale de a,/i p"stra neatinse 8ineea /i puritatea0 precum /i
teama lor c" s,ar putea H;ncurcaI cu cinea' 2u era u/or deloc s",i coningi c"0 aduc;nd,o pe Clarissa
;n casa lor0 nu putea 8i or%a de una ca asta' Cel mai %un lucru ar
D'0T'1 FAUSTUS G 6**
8i 8ost s" o prezinte personal p"rinilor care,l iu%eau at;t0 8railor /i surorilor geloase /i m"tu/ilor cu
lim%a ascuit"0 s" ? cunoasc" cu toii /i s" ? e)amineze0 /i pentru autorizarea /i organizareaBunBei
asemenea ;ntreederi lucra el de s"pt"m;ni de zileE prin scrisorile e)pediate cu promptitudine /i ;n
repetatele lui izite la $8orzheim0 o inea #a cu,rentpe draga lui cu progresele realizate'
Clarissa era sigur" de succes' =galitatea social" doar um%rit" de pro8esia ei C era ;ns" gata s" renune
la aceasta C aea s" dein" clar" pentru neamul sperios al lui 3enri0 de la prima ;nt;lnire' ;n scrisori /i
er%al0 cu prileLul unei izite la Miinchen0 ea considera cert" logodna o8icial" /i iitorul ce i se
deschidea' Ar"ta cu totul alt8el0 iitorul acesta0 dec;t /i,l isase dezr"d"cinata copil" de patrician cu
aspiraii intelectuale si artistice0 dar era limanul0 8ericirea C o 8ericire %urghez" C ce,i p"rea acum ac,
cepta%il" prin 8armecul nout"ii C alt" ar"0 alt mediu ;n care urma s" 8ie transplantat"D ;/i /i imagina
ciripitul 8ranuzesc al iitorilor ei copii'
Atunci spectrul trecutului0 un spectru stupid0 insigni8iant0 in8am0 dar insolent /i nemilos0 se ridica
;mpotria speranelor ei /i0 cinic0 le spul%er"0 o ;ncoli pe s"rmana 8"pturaB /i o ;mpinse la moarte'
Canalia cunosc"toare de legi0 c"reia,i cedase ;ntr,un ceas de sl"%iciune0 o /antaLa cu ictoria lui
precar"' Va aea el griL" ca 8amilia lui 3enri0 3enri ;nsu/i s" 8ie in8ormai despre leg"tura lor0 dac" nu,
i a ceda dm nou' Dup" toate cite am putut a8la mai t;rziu0 tre%uie s" se 8i petrecut scene disperate ;ntre
uciga/ /i ictim"' Radarnic l,a implorat %iata 8at" C p;n" /i ;n genunchi C s,o crue0 s,o lase,n pace0
s" n,o sileasc" s",/i pl"teasc" lini/tea ieii cu tr"darea %"r%atului care,o iu%ea /i pe care,l iu%ea la
r;ndul ei' Tocmai aceast" m"rturisire < st;rnit cruzimea %estiei' 2,a mai 8"cut nici un secret din 8aptul
c"0 ced;ndu,i0 nu,/i pl"tea dec;t un scurt r"stimp de lini/te0 c"l"toria laB Strass%urg0 logodna' De l"sat ;n
pace n,% s,o lase niciodat"0 /i,o a constr;nge s" 8ie a sa ori de c;te ori a aea po8t"0 ? a sili s" i se
doedeasc" recunosc"toare pentru t"cerea lui /i a rupe aceast" t"cere c;nd ea nu,/i a mani8esta
recuno/tina' Va tre%ui s" tr"iasc" ;n adulter C asta a 8i Lusta pedeaps" pentru 8ilistinismul ei0 pentru
ceea ce canalia numea la/itatea de a se cui%"ri la ad"postul societ"ii %urgheze' Ni dac" totu/i n,ar 8i
mers0 dac" /i 8"r" aLutorul /antaListuluBi0 t;n"rul arB8i prins de este despre pasul ei gre/it0 tot ;i mai
r"m;nea o ultim" soluie care aranLa totul0 su%stana0
6*6 G T"oas Mann
de,at;ta reme p"strat" ;n o%iectul acela ornamental0 cartea cu cap de mort' Cel puin nu ;n zadar se a
8i 8"lit0 semea"0 cu posesiunea leacului hipocratic ce,i d"dea o superioritate asupra ieii0 ;i permitea
acel sarcasm maca%ru mai potriit ei dec;t pacea %urghez" pe care se preg"tea s,o ;ncheie cu iaa'
Dup" p"rerea mea0 tic"losul0 ;n a8ar" de satis8acerea po8telor oia0 cu %un" /tiin"0 s,o ;mping" la
moarte' Va,nitatea,i in8am" cerea un cadaru de 8emeie ;n calea sa0 aea po8t" ca o s"rman" copil" s"
moar"0 s" putrezeasc"0 dac" nu pentru el0 cel puin din cauza lui' Ah0 /i tocmai Clarissa s" 8ie aceea
care sB",i 8ac" pe placF 2,a aut ;ncotro0 ;n situaia ;n care se a8la0 tre%uia0 ;mi dau seama0 noi toi a
tre%uit s" ne d"m seama' #,a mai cedat o dat"0 ca s" c;/tige un r"gaz0 dar prin asta a c"zut /i mai mult
;n m;na lui' =a socotea0 de %un" seam"0 c" odat" c"s"torit" cu 3enri0 acceptat" de 8amilie J/i ;nc" la
ad"post ;n ar" str"in"K0 a g"si c"i /i miLloaceBs" in" piept /antaListuBlui' Lucrurile n,au aLuns p;n"
acolo0 8cr;dele not"r;se s" n,o lase s" aLung" la c"s"torie0 asta era eident' La 8amilia din Strass%urg
sosi o scrisoare anonim"0 or%ind despre amantul Clarissei la persoana a treia0 /i ea ;si 8"cu e8ectul0
chiar /i asupra lui 3enri' =l ;i trimise Bte)tul C spre Lusti8icare0B dac" era posi%il" Lusti8icarea'
R;ndurile care,l ;nsoeau nu implicau o credin" nezdruncinat" ;n dragostea ce i,o purta'
Clarissa primi scrisoarea recomandat" la $8ei88ering0 unde0 dup" ;nchiderea stagiunii teatrale din
$8orzheim0 petrecea c;tea s"pt"m;ni la mama sa0 ;n c"sua ascuns" ;nd"r"tul castanilor' =ra dup",
amiaz"0 dereme' Doamna senator ;/i "zu 8ata ;ntorc;ndu,se gr"%it" de la plim%area ce,o 8"cuse0
singur"0 dup" mas"' ;n esti%ulul ;ngust al casei0 Clarissa0 cu un z;moet 8ugar si r"t"cit0 trecu pe ling"
doamna Rodde aproape alerg;nd /i se ;nchise la ea in odaieE cheia se r"suci scurt /i energic de dou" ori
;n %roasc"' De al"turi0 din dormitorul ei0 %"tr;na doamn" ;/i auzi dup" o reme 8iica gargarisindu,se cu
ap" la laoar C ast"zi /tim c" 8"cuse asta ca s",/i domoleasc" puin arsurile peB care teri%ilul acid i le
produsese ;n git' Apoi se a/ternu lini/tea C o lini/te sinistr"0 care inu p;n" c;nd0 dup" reo dou"zeci
de minute0 doamna senator %"tu la u/a Clarissei strig;nd,o pe nume' ;/i repet" chemarea0 cu insistent"0
dar nu primi nici un r"spuns' (iata 8emeie0 cuprins" de spaim"0 cu tot p"rul z%urlit de pe 8runte /i din,
tele lips" dm gur"0 alerg" peste drum0 /i in c;tea cuinte
D'0T'1 FAUSTUS G 6*:
sugrumate o ;ncuno/tin" pe propriet"reas"' Fr<u SchTeigestill0 trecut" prin multe0 se ;ntoarse cu ea0
dup" ce0 mai ;nt;i0 aduse un argat /i acesta0 dup" alte chem"ri /i %"t"i ;n u/"0 sparse %roasca' BClarissa
z"cea ;ntins"0 cu ochii deschi/i0 #a picioarele patului0 pe o canapea0 o mo%il" de prin 5.WPC5..P0 cu
speteaz" /i rezem"tori de %ra Jo /tiam din Ram%ergstrasseK0 pe care se aruncase ;n gra%"0I surprins" de
moarte pe c;nd ;/i cl"tea g;tul'
C 2u cred s" mai 8ieBcea de 8"cut0 scump" doamn" senator0 zise Fr<u SchTeigestill0 d;nd din cap /i
cu un deget proptit ;n o%raz0 la ederea corpului pe Lum"tate culcat0 pe Lum"tate a/ezat'
Acela/i ta%lou0 mai mult dec;t coning"tor0 mi se ;n8"i/a /i mie ochilor0 ;nc" ;n aceea/i sear"0 t;rziu0
dup" ce0 sosit ;n gra%" la chemarea tele8onic" a gazdei0 ;m%r"i/;nd mi/cat0 ;n calitate de echi amic al
8amiliei0 pe mama numai %ocete0 m" opream la c"p"t;iul moartei ;mpreun" cu =lse SchTeigestill /i cu
Adrian0 enii /i ei de peste drum' $ete inete de congestie pe 8rumoasele m;ini ale Clarissei /i pe
o%raz indicau o moarte rapid" prin su8ocare0 o paralizie a centrilor respiraiei0 proocat" de o doz" de
cianur" su8icient" s" ucid" oB;ntreag" companie de soldai' $e mas"0 golit0 cu 8undul de/uru%at0 z"cea
recipientul de %ronz ;n 8orm" de carte0 cu numele lui 3ipo,crat ;n litere grece/ti /i cu un cap de mort
deasupra' Al"turi0 scris ;n gra%" cu creionul0 un %ilet adresat logodnicului0 a&;nd urm"torul te)tD
B4e t'aie& Une#ois+e t'ai tro$e, ais+e t'aie C&
T;n"rul asist" la ;nmorm;ntare0 a c"rei organizare c"zuse ;n seama mea' =ra inconsola%il0 sau mai
cur;nd desole, cu&;nt ce0 pe nedrept0 desigur0 las" o impresie mai puin serioas"0 pare mai mult o
e)presie 8ormal"' 2,a/ rea s" s"desc ;ndoial" cu priire la durerea lui c;nd a e)clamat D
C Ah0 onsieur, o iu%eam destul ca s",i 8i iertatF Totul s,ar 8i putut repara' *t aintenant&&& !oe
ga D
Da0 !oe !a D Desigur0 totul ar 8i putut s" ias" alt8el0 dac" el n,ar 8i 8ost Hodrasla mameiI atit de
%leaga /i ar 8i constituit pentru Clarissa un spriLin mai de n"deLde'I
#n noaptea aceea0 ;n timp ce doamna senator0 ;n Lale /i aiete0 egnea r"m"/iele p"m;ne/ti ;nepenite
ale copilei sale0 Adrian0 Fr<uB SchTeigestillB /i cu mine redactam
5 Te iu%esc' Te,am ;n/elat0 o dat"0 dar te iu%esc .#r&/&
@ Ni acum''' a/a .#r&/&
6*? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6*+
anunul mortuar ce urma s" 8ie pu%licat su% semn"tura rudelor apropiate ale Clarissei /i c"ruia tre%uia
s" i se dea o 8orm" pe c;t posi%il lipsit"Bde echioc' C"zur"m de acord asupra unui te)t a8irm;nd c"
de8uncta decedase ;n urma unei a8eciuni grele /i incura%ile a inimii' ;l citi /i pastorul din Mtinchen0
c"8uia m" prezentasem s",i cer autorizarea %isericii pentru sluL%a ;nhum"rii0 insistent dorit" de doamna
Rodde' La ;nceput n,am prea 8ost diplomat0 recunosc;nd din capul locului0 ;ntr,o nai" %un",credin"0
8aptul c" 8ata pre8erase moartea0 unei iei ;n dezonoare0 lucru despre care aLnicul sluLitor al lui
Dumnezeu0 tip autentic de luteran0 nici nu ru s,aud"' M"rturisesc ca a durat o reme p;n" s" pricep
c"0 pe de o parte %iserica nu oia s" se ad" ignorat"0 dar pe de alta nu era dispus" s" %inecu;nteze o
sinucidere m"rturisit"0 oric;t de onora%il" ar 8i 8ost ea C ;ntr,un cu;nt0 oinicul pastor nu oia nimic
altcea dec;t s",i spun o minciun"' Ni,atunci am schim%at macazul cu o promptitudine aproape
ridicul"0 declar;nd c" ;n 8ond totul era 8oarte con8uz0 c" 8usese o gre/eal"0 o nenorocire0 un 8lacon
schim%at din neatenie pro%a%il0 %a chiar 8oarte posi%il0 /i c"posul0 m"gulit0 ;n numele s8intei 8irme ;n
sluL%a c"reia lucra0 de ponderea acordat" particip"rii ei0 se declar" gata s" cele%reze sericiul 8une%ru'
Acesta au loc al Sald8riedho80 la Munchen0 ;n asistena ;ntregului cerc de prieteni ai 8amiliei Rodde'
2,au lipsit nici Rudi SchTerdt8eger0 nici Rin! /i Spengler0 /i nici chiar Schild!napp' Toi erau sincer
;ndurerai0 pentru c" tuturor le 8usese drag" s"rmana Clarissa0 sarcastica /i m;ndra Clarissa' #nes
#nstitoris0 toat" numai "luri negre /i dese0 reprezent;nd /i pe mama ei0 care nu se ar"t"0 pruni
condoleanele cu o delicat" demnitate /i cu g;ti/orul ;ntins puin ;nainte /i ;ntr,o parte' 2u puteam s"
nu "d0 ;n tragicul s8;r/it pe care,l ausese ;nceputul de ia" al surorii sale0 un semn r"u pentru propria
ei soart"' De alt8el0 st;nd de or%"0 am aut impresia c" mai cur;nd o inidia pe Clarissa ;n loc s" o
pl;ng"' Veniturile soului ei su8ereau din ce ;n ce mai simitor de pe urma in8laiei progresie0 oit" /i
proocat" de anumite cercuri' Meterezele lu)ului0 aceast" ap"rare a sa ;mpotria ieii0 ameninau cu
pr"%u/irea0 si se pusese pro%lema dac" somptuoasa locuin"Bcu edere spre gr"dina englezeasc" a mai
putea 8i p"strat"' ;n ce,l priea pe Rudi SchTerdt8eger0 el depusese Clarissei0 %una sa camarad"0
ultimele onoruri0 dar p"r"sise cimitirul de ;ndat" ce,i 8usese cu putin" C dup"
ce e)primase celei ;n drept condoleanele de rigoare cu o so%rietate asupra c"reia n,am putut sj nu,i
atrag atenia lui Adrian'
=ra pro%a%il pentru prima oar" c" #nes ;/i reedea iu%itul dup" ce acesta rupsese leg"tura lor C team"
mi,e c" nu 8"r" oarecare %rutalitate0 pentru c" o cale Hama%il"I nu "d deloc cum ar 8i 8ost posi%il"0
dat" 8iind d;rzenia ei disperat" ;n a se crampona' A/a cum st"tea la morm;ntul sorei sale0 al"turi de
soul eiB 8ragil0 ar"ta ca o 8"ptur" a%andonat" si0 dup" toate pro%a%ilit"ile0 teri%il de nenorocit"' Se
adunase ;n Lurul ei un grup de 8emei0 relati restr;ns0 care0 ;n parte cel puin0 participa la ceremonia 8u,
ne%r"0 mai mult ca s" 8ie al"turi de #nes dec;t pentru cinstirea Clarissei' Din acest grup mic /i unit0
asociaie0 corporaie0 acest clu% al prieteniei sau nu /tiu cum s" mai spun0 8"cea parte0 ;n calitate de
con8identaBcea mai intim" a lui #nes0 /i e)otica 2atalia >noterich0 dar mai erau /i altele0 o scriitoare0
rom<nc" din Transilania0 desp"rit" de %"r%atul ei0 autoarea unor comedii si am8itrioana unui salon
%oem ;n SchTa%ing0 apoi Ro/a iTitscher0 actria de la Teatrul Curii0 mani8estind0 deseori0 ;n rolurile
Bsale o mare intensitate neroas" C /i alte c;tea 8iguri 8eminine inutil de enumerat aici0 cu at;t mai
mult0 cu c;t nu am deloc certitudinea particip"rii lor actie la acest grup'
Liantul pentru asigurarea coeziunii era C nici o surpriz" pentru cititor C mor8inaD un liant e)cepional
de puternic0 deoarece mem%rii con8raternit"ii nu numai c" se aLutau reciproc cu drogul ce le aducea /i
8ericire /i ruin"0 ci0 su% aspect moral0 acesta creeaz"0 ;ntre sclaii aceleia/i patimi si sl"%iciuni0 o trist"
dar du%ioas" solidaritate impregnat" de respect mutual0 iar ;n cazul nostru p"c"toasele mai erau unite
/i printr,o anumit" 8ilozo8ie0 ni/te ma)ime0 pornind de la #nes #nstitoris0 /i ;nsu/ite de toate cele cinci
sau /ase prietene ale ei0 8ilozo8ia propriei lor Lusti8ic"ri' #nes susinea C am aut eu ;nsumi prileLul s,
aud din gura ei C c< durerea este omene/te nedemn"0 c" a su8eri este o ru/ine' Dar ;n a8ar" de asta /i
cu totul independent de orice ;nLosire concret"0 determinat"0 de,rimd din dureri 8izice sau din
su8erine su8lete/ti0 iaa ;n sine0 luat" ca atare0 simplul 8apt de a 8i0 e)istena animalic"0 era un Lug
Losnic0 o poara degradant"0 /i a reteza0 ca s" zic a/a0 acest lan0 a scutura poara0 a cuceri li%ertatea0
8acilitatea0 o eu8orie imaterial"0 doar d;nd c"rnii su%stana %inecu;ntat" ce permitea o asemenea
emancipare de su8erin"0 nu putea 8i dec;t un gest de no%lee /i m;ndrie'
6*. G T"oas Mann
C" aceast" 8ilozo8ie admitea implicit consecinele 8uneste0 morale /i 8izice0 ale acestei deprinderi
deBr"s8"0 8"cea parte0 eident0 din no%leea eiE /i pro%a%il ceea ce ;ndemna pe mem%rii acestei
con8raterBnit"i la at;ta tandree0 %a chiar la at;ta a8ectuoas" eneraie mutual" era con/tiina
prematurului s8;r/it comun' 2u,mi puteam reprima oBsenzaie de dezgust c;nd edeam str"lucirea plin"
de ;nc;ntare ;ri priirile lor0 ;m%r"i/"rile /i s"rut"rile lor emoionate c;nd se ;nt;lneau ;n societate'
M"rturisesc0 simeam chiar o oarecare iritare l"untric" 8a" de aceste mani8est"ri 8"i/e de a%andon C
/i o m"rturisesc cu anumit" uimire0 pentru c"0 de o%icei0 n,am nici un 8el de ;nclinaie pentru rolul de
8ariseu moralist si de cenzor de morauri' $oate c" duplicitatea aceea du8ceag"0 rod al iciului0 sau
poate o inerent" imanen"0 ;mi inspira repulsia de ne;n8r;nt' Cea mai mult0 luam ;n nume de r"u
indi8erena cras" mani8estat" de #nes 8a" de copiii ei prin ;nsu/i 8aptul comport"rii sale scandaloase0
care d" ;n ileag /i toat" minciuna dragostei ei pentru cele trei al%e 8"pturi inute,n lu)' ;ntr,un cu;nt0
8emeia m" dezgustase de c;nd /tiam /i edeam ce,/i ;ng"duiaE ea o%serase destul de %ine c"Bo
/tersesem din inima mea si,mi r"spundea printr,un sur;s a c"rui isteric" streng"rie r"ut"cioas" ;mi
aminti de cel de pe remuri0 cind dou" ceasuri ;ntregi e)ploatase simpatia mea omeneasc" pentru
su8erinele /i des8"t"rile ei amoroase'
Desigur0 n,aea de ce 8i esel"0 pentru c" era o Lale s",i ezi descompunerea' $ro%a%il c" e)agera
dozele0 a/a c"0 ;n loc de a g"si ;niorare0 ;/i accentua starea de prostraie /i nu mai putea s" apar" ;ntre
oameni' Faimoasa Ro/a iTi,tscher Luca genial su% e8ectul drogului0 2atalia >noterich ;/i sporea
8armecul monden' Dar s"rmanei #nes i se ;nt;mpla de multe ori s" in" la mas" pe Lum"tate
incon/tient"0 cu ochii sticlo/i0 cu capul %"l"%"nindu,i,se /i s" se a/eze0 ;ntre 8iica ei m<i mare /i
meschinul0 m"rgini,tul si aBm"r;tul ei %"r%at C o mas" ;nc" per8ect aranLat"0 str"lucind de %og"ia
cristalelor' Un singur lucru reau s" mai m"rturisescD ciia ani mai t;rziu #nes aea s" comit" o crim"
capital" care a st;rnit oroarea tuturor /i a pus cap"t e)istenei ei sociale' Dar0 oric;t m,a/ ;n8iora ;n 8ata
acelei nelegiuiri0 am 8ost totu/i0 din eche prietenie0 aproape m;ndru0 nu aproape0 categoric m;ndru de
ea0 pentru c" ;n toat" dec"derea ei g"sise puterea0 energia ne%un" a ;mplinirii gestului'
XXXVI
O0 7ermanie0 tu te pr"%u/e/ti0 /i mie mi,e g;ndul la speranele taleF M" g;ndesc la acele sperane
trezite de tine Jpoate 8"r" a le ;mp"rt"/iKD dup" trecuta ta pr"%u/ire0 relati destul de %l;nd"0 dup"
a%dicarea !aiserului0 c;nd lumea mai oia ;nc" s" /i le pun" ;n tine0 cu toat" comportarea ta nes"%uit"0
cu toat" Hum8lareaI complet dement"0 disperat"0 ostentati" /i isteric" a mizeriei tale0 cu toat" in8laia
n"ucitoare0 p;ri" la cer0 sperane pe care0 totu/i0 c;ia ani0 ;ntr,o anumit" m"sur"0 p"reais" le Lusti8ici'
= drept0 haosul 8antastic de atunci0 ade"rat" tentati" de a,/i %ate Loc de tot restul lumii0 aea cea
incredi%il de monstruos0 8antastic0 demenial0 cea cum n,ai 8i crezut niciodat" cu putin"0 cea din
comportarea noastr" de la 5-** ;ncoace0 /i mai ales de dup" 5-*-' (eia miliardelor0 aceast" mizerie
%om%astic"0 lu" ;ntr,o %un" zi s8;r/it /i pe mutra schimonosit" a ieii noastre economice reeni o
e)presie de cuminenie0 /; pentru germani p"ru s" miLeasc" o epoc" de conalescen" su8leteasc"0 de
progres social0 de pace /i de li%ertate0 de str"duine culturale mature0 cu perspectie s"n"toase de
adaptare oluntar" a sentimentelor /i g;ndirii noastre la cele ale lumii normale' Cu toat" sl"%iciunea sa
congenital" /i antipatia ;nn"scut"0 acesta era0 8"r" nici un 8el de ;ndoial"0 rostul0 sperana repu%licii
germane C spun /i repetD speran" trezit" str"inilor' =ra o ;ncercare0 o ;ncercare nu total lipsit" de
perspectie Ja doua0 dup" tentatia e/uat" a lui (ismarc! si scamatoria lui cu uni8icareaK0 de a
normaliza 7ermania ;n sensul europeniz"rii ei0 sau chiar al unei Hdemocratiz"riI0 a ;ncadr"rii ei
spirituale ;n iaa social" a popoarelor' Cine a t"g"dui c" ;n celelalte "ri se n"scuse o ie /i onest"
credin" ;n posi%ilitatea acestui proces C /i cine a contesta c" printre noi0 ;n 7ermania0 peste tot ;ri
ar"0 cu e)cepia "r"nimii ;nd"r"tnice /i m"rginite0 se putea e8ecti constata o mi/care plin" de
sperane ;n acest sens Q
Vor%esc despre anii dou"zeci ai secolului al OO,lea0 ;n special0 8ire/te0 de a doua Lum"tate a
interalului0 ani care au marcatBcu toat" seriozitatea o deplasare a 8ocarului cultural din Frana ;n
7ermania si consider caracte,
66P G T"oas Mann
ristic /i elocent ;n cel mai ;nalt grad 8aptul c"0 a/a cum am m<i spus0 ;n aceast" perioad" a aut loc
premiera sau0 ca s" 8iu mai precis0 prima reprezentare integral" a oratoriului apocaliptic al lui Adrian
Leer!iihn' Desigur0 cu toate c" locul unde s,a des8"/urat0 Fran!8urt0 era unul dintre ora/ele cu
mentalitatea cea mai ;neleg"toare /i mai eoluat" din Reich0 reprezentarea n,a trecut 8"r" a trezi /i
o%ieciuni 8uri%unde0 8"r" a ridica amarnice acuzaii de denigrare a artei0 de nihilism0 de crim"
;mpotria muzicii sau0 ca s" 8olosesc insulta cea mai la mod" atunci0 ;ninuirea de H%ol/eism
culturalI' Dar opera /i actul temerar al reprezent"rii ei /i,au g"sit ap"r"tori inteligeni0 capa%ili a m;nui
cu;ntul cu igoare0 iar curaLul generos de a prii prietene/te lumea /i li%ertatea0 aLuns prin 5-@+ la un
punct culminant0 maBni8est;ndu,se ca adersar al reaciunii naionaliste0 Tagneriene0 romantice0 care la
Miinchen se mai simea ;nc" la ea acas"0 era0 indiscuta%il0 ;nc" din prima Lum"tate a deceniului0 un
element care conta ;n iata noastr" pu%lic" C /i or%ind despre asta0 m" g;ndesc la eenimente
culturale cum au 8ost Festialul muzicienilor de la Seimar0 ;n 5-@P0 /i primul Festial muzical de la
Donaueschingen din anul urm"tor' ;n am%ele ocazii C din ne8ericire ;n a%sena compozitorului C
al"turi de alte mani8est"ri muzicale reprezent;nd o nou" atitudine intelectual" ;n 8aa unui pu%lic deloc
lipsit de receptiitate /i0 a/ zice0 cu sentimente Hrepu%licaneI din punct de edere artistic0 au 8ost
e)ecutate /i opere ale lui Leer!tihnD la Seimar Si#onia !osi!%, su% conducerea de o incontesta%il"
competen"0 ;n special ritmic"0 a lui (runo Sal,ter0 iar la 8estialul de pe malul Dun"rii0 ;n cola%orare
cu cele%rul Teatru de marionete al lui 3ans $latner0 cele cinci piese dup" Gesta 1oanoru C un
eeniment care,i gonea 8"r" r"gaz sentimentele ;ntre emoia pioas" /i un r;s cum nu se mai pomenise
p;n" atunci'
Dar a/ rea s" pomenesc /i despre rolul Lucat de arti/tii /i amatorii de art" germani la ;ntemeierea
HSociet"ii internaionale pentru muzica nou"I ;n 5-@@0 /i despre spectacolele date de aceast" asociaie
doi ani mai t;rziu la $raga0 unde 8ragmente corale /i instrumentale din A$o!a8li$sis !u #iguris al lui
Adrian au r"sunat ;n 8aa unui pu%lic 8oarte numeros0 alc"tuit din cele mai mariBcele%rit"i ale "rilor
muzicale' La remea aceea lucrarea era gata tip"rit"0 ap"ruse0 /i nu ca operele anterioare ale lui
D'0T'1 FAUSTUS G 665
Adrian0 la Schott0 la Mainz0 ci ;n HUniersal =ditionI0 la Viena0 al c"rei director0 doctorul =delmann0
;nc" t;n"r Jnu ;mplinise nici treizeci de aniK0 dar Luc;nd un rol 8oarte in8luent ;n lumea muzical" a
=uropei Centrale0 ;/i 8"cuse ;ntr,o %un" zi0 pe nea/teptate0 apariia la $8ei88ering0 /i anume ;n perioada
;n care A$o!ali$s3 nu era ;nc" terminat" J;n s"pt"m;nile de ;ntrerupere din cauza recidiei %oliiK0 ca s"
o8ere chiria/ului 8amiliei SchTeigestill o8iciile sale editoriale' =ra eident c" izita 8usese determinat"
de un articol consacrat creaiei lui Adrian0 ap"rut recent ;n pu%licaia muzical" radical,progresist" HDer
An%ruchI 0 datorit penei unui muzicolog /i 8ilozo8 al culturii0 ungur0 Desidenus Fehdr' Acesta
comentase ;naltul niel intelectual /i coninutul religios0 m;ndria /i disperarea0 inteligenaB dia%olic"
;n"lat" p;n" la inspiraie0 cu o pro8und" sensi%ilitate0 i%ruu8 de Len"0 am"r"ciunea m"rturisit" a
autorului0 de a nu 8i aLuns singur la descoperirea acestei e)cepional de interesante /i mi/c"toare opere0
datorit" propriei sale c"ut"ri0 ci c"l"uzit c"tre ea din a8ar" sau0 cum spunea el0 de sus0 dintr,o s8er" mai
;nalt" dec;t erudiia0 s8era iu%irii /i a credinei0 s8era eternului 8eminin0 ;ntr,un cu;nt0 articolul
amesteca analiza /i lirismul de o manier" adecat" o%iectului0 l"sa s" seB ;ntread"0 ;n contururi 8oarte
agi0 e,ade"rat0 silueta unei 8emei sensi%ile0 culte0 ;nelepte0 acti;nd pentru ceea ce /tia /i credea0 si
care0 ;n 8ond0 inspirase articolul' Cum izita doctorului =delmann se doedea a 8i 8ost determinat" de
articolul pu%licat la Viena0 se putea spune 8oarte %ine c" indirect ea era un rod al acelei delicate0 discret
ascunse energii /i a8eciuni'
8tumai indirect Q 2u s;nt chiar at;t de sigur' Cred c" nu,i e)clus ca unele im%olduri0 indicaii0
instruciuni ale Hs8ereiI s" 8i aLuns direct la t;n"rul om de a8aceri muzicale0 /i s;nt ;nt"rit ;n aceast"
presupunere de 8aptul c" el /tia mai multe dec;t i,ar 8i permis articolul ;n"luit ;n oarecare misterD el
/tia numele /i l,a /i rostit C nu imediat0 de,a dreptul0 ci0 ;n cursul conor%irii0 c"tre s8;r/it' La ;nceput
riscase s" i se re8uze accesulE apoi0 dup" ce reu/i s" 8ac" s" 8ie primit0 ;l rug" pe Leer!iihn s",i
or%easc" despre lucr"rile ;n curs0 /i a8l" despre oratoriu C pentru prima oar" Q M" ;ndoiescF C dar
o%inu ca Adrian0 %olna0
l Rorile'
66@ G T"oas Mann
aproape s" cad" Los de sl"%iciune0 s",i c;nte ;n odaia cu Victoria de la Samothra!e0 8ragmente ample
dup" manuscrisul partiturii0 /i pe loc =delmann ;i cump"r" opera pentru H=ditionI EBcontractul aea s",l
primeasc" a doua zi de la hotelul H(a&erischer 3o8B din Munchen' ;nainte de plecare ;ns"0 ;l ;ntre%ase
pe Adrian0 8olosind 8ormula ienez" de politee0 luat" dup" 8ranceziD
C Maestre0 cunoa/tei''' C cred chiar c" a spusD Maestrul cunoa/te C pe doamna on Tolna Q
S;nt pe cale s" 8ac0 ;n naraiunea mea0 un lucru pe care0 dac" l,a/ 8ace ;ntr,un roman0 ar 8i ;n eident"
contrazicere cu regulile artei /i cu canoanele romanuluiD s" introduc un personaL inizi%il' Doamna on
Tolna este o 8igur" inizi%il"' 2,o pot ;n8"i/a ochilor cititorului0 nu pot da despre chipul s"u nici cea
mai mic" idee0 pentru c" n,am "zut,o niciodat"0 nici nu mi,a descris,o cinea0 deoarece nici una din
cuno/tinele mele n,a "zut,o' R"m;ne o pro%lem" deschis"B dac" doctorul =delmann0 sau m"car acel
cola%orator la HDer An%ruchI0 compatriotul ei0 se pot 8"li c" ar cunoa/te,o' ;n ce,l prie/te pe Adrian0
la ;ntre%area de atunci a ienezului r"spunsese negati' 2,o cunoa/te pe doamna0 zicea C dar nici n,a
;ntre%at cine era0 ceea ce l,a determinat pe =delmann s" se a%in" de la l"muriri /i s" r"spund" D
C ;n orice caz0 n,aei C sau0 maestrul n,are C o admiratoare mai 8erent"F
=ra eident c" el considera r"spunsul negati drept un ade"r limitat0 ;n"luit ;n discreie0 /i asa era'
Adrian putea r"spunde a/a cum 8"cuse pentru c" ;n raporturile sale cu aristocrata maghiar" nu se
produsese nici un contact personal /i C a/a adaug eu C printr,un acord tacit0 n,a,ea s" se produc"
niciodat"' C" de ani de zile erau ;n coresponden" /i c" ;n scrisorile sale ea se doedea cea mai
inteligent"0 mai in8ormat"0 mai priceput" cunosc"toare /i admiratoare a operei lui /i0 ;n a8ar" de asta0 o
prieten" /i % s8"tuitoare plin" de griL"0 aLut;ndu,l totdeauna0 8"r" preget /i 8"r" condiii0 /i c"0 la rindul
s"u0 el mergea p;n" la limita e)pansiit"Bii /i ;ncrederii de care e capa%il un su8let solitar C asta,i alt"
poeste' Am mai or%it despre acele s"rmane 8emei ce,/i cuceriser"0 prin a%negaie dezinteresat"0 un
loc/or ;n iaa0 8"r" ;ndoial" nemuritoare0 a acestui %"r%at0 lat" acum o a treia0 cu totul alt8el pl"m"dit"0
nu numai egal;ndu,le ;n deotament pe cele dou" mai
D'0T'1 FAUSTUS G 66*
modeste0 ci dep"/indu,leD prin renunarea ascetic" la orice apropiere direct"0 prin tiranica respectare a
solitudinii0 a rezerei0 a inizi%ilit"ii permanente C /i nu0 desigur0 dintr,o st;ng"cie s8ioas"B0 pentru c"
aici era or%a de o 8emeie de lume0 reprezent;nd0 pentru sihastrul de la $8ei8,8ering ;ntr,ade"r lumea
C a/a cum ;i pl"cea lui0 cum ;i simea el neoia0 o lume la distan"0 a c"rei apropiere o ;mpiedicau
inteligena0 tactul0 dorina de menaLare'
Despre 8"ptura asta e)traordinar" spun doar ce,am a8lat' Madame de Tolna era "dua %ogat" a unui
no%il stricat0 mort de alt8el nu din cauza patimilor sale0 ci ;ntr,un accident la curse de cai /i care o
l"sase0 8"r" copii0 proprietar" a unui palat la $esta0 a unei imense mo/ii senioriale a/ezat" la c;tea
ceasuri la sud de capital"0 aproape de Sz?!es8eh?r"r0 ;ntre lacul (alaton /i Dun"re0 /i o il" c;t un
castel pe malul aceluia/i lac (alaton' Mo/iaB0 cu un super% conac din secolul al OV###,lea0 c"ruia i se
introdusese tot con8ortul modern0 cuprindea ;n a8ar" de supra8ee imense de gr;u0 /i culturi aste de
s8ecl" de zah"r ale c"ror recolte erau prelucrate ;n ra8in"rii proprii pe mo/ie' 2ici una din aceste
re/edine0 palatul din ora/0 conacul de la mo/ie0 ila estial"0 nu erau 8olosite de st"p;na lor timp mai
;ndelungat' ;n cea mai mare parte a timpului0 s,ar putea spuneD aproape totdeauna0 ea c"l"torea0
l"s;ndu,/i re/edinele0 de care se edea %ine c" nu era legat" /i de unde o goneau nelini/tea0 sau
amintiri peni%ile0 ;n griLa administratorilor si intendenilor' Tr"ia la $aris0 la 2ea,pole0 ;n =gipt0 ;n
=ngadin0 um%la din loc ;n loc0 ;nsoit" de o camerist"0 de un 8uncionar0 cea ;ntre secretar /i agent de
c"l"torii0 /i un medic personal ;n sericiul ei e)clusi0 ceea ce l"sa s" se deduc" o s"n"tate /u%red"'
Mo%ilitatea ei nu p"rea s" ai%" de su8erit din pricina asta0 /i com%inat" cu un entuziasm alimentat de
instinct0 intuiie0 sensi%ilitate instruit" C Dumnezeu mai /tie C receptiitate misterioas"0 a8init"i
su8lete/ti0 ;/i 8"cea cele mai surprinz"toare apariii' S,a putut sta%ili c" 8emeia asta 8usese de 8a"0
amestecat" discret ;n pu%lic0 peste tot unde cinea ausese curaLul s" prezinte cea din muzica lui
Adrian D la Lii%ec! Jla hulita premier" de la oper"K0 la Riirich0 la Seimar0 la $raga' De c;te ori 8usese ;n
apropierea lui0 a locuinei lui adic"0 la Munchen0 8"r" s,o ad" nimeni0 nu /tiu' Dar 8usese la
$8ei88ering0 s,a a8lat asta ;nt;mpl"tor C cunoscuse0 pe ne/tiute0 peisaLul ;n care
666 G T"oas Mann
tr"ia Adrian0 ;mpreLurimile imediate0 se oprise0 dac" nu m" ;n/el0 su% 8ereastra od"ii stareului C /i tot
ne"zut" plecase' = destul de 8ascinant 8aptul acesta0 dar mi se pare mai straniu0 mai emoionant0 aerul
de pelerinaL c"p"tat de c"l"toria 8"cut" de e< la >aisersaschem C cum am a8lat mult dup" aceea0 tot
a/a0 din ;nt;mplare C /i izita ;n satul O%erTeiler0 /i la 8eBrma de la (uchel0 adic" 8aptul c" se
8amiliarizase cuBparalelismul C care pe mine totdeauna m,a tul%urat ;ntruc;ta C dintre scena
copil"riei lui Adrian /i cadrul ieii lui de mai t;rziu'
Uitasem s" amintesc c" nu omisese nici t;rgu/orul din Munii Sa%ini0 $alestrina0 c" locuise c;tea
s"pt"m;ni ;n casa Manardi /i0 dup" c;te se pare0 se ;mprietenise repede si sincer cu signora Manarai'
C;nd0 ;n scrisorile sale0 Lum"tate ;n neme/te0 Lum"tate ;n 8ranuze/te0 pomenea de ea0 spunea HMutter
ManardiI sau HMere ManardiI' La 8el /i c;nd or%ea despre Fr<u SchTeigestill0 pe care0 dup" cum
reie/ea din or%ele ei0 o "zuse 8"r" ca s" 8ie "zut" sau m"car z"rit"' Ni ea Q Voia s" se al"ture acestor
8iguri materne0 s" le spun" Hsor"I Q Ce nume i se potriea0 ;n raporturile ei cu Adrian Leer!iihn Q Ce
nume ;/i dorea0 ce pretindea Q $e acela de zei" protectoare0 de =gerie0 de amant" 8antomatic" Q $rima
scrisoare Jdin (ru)ellesK0 era ;nsoit" de un dar omagial0 un inel0 un inel cum nu mai "zusem
niciodat" C ceea ce nu ;nseamn" mare lucru0 pentru c" cel ce a scris aceste r;nduri nu "zuse0 ;ntr,a,
de"r0 dec;t 8oarte puine lucruri de pre de pe lumea asta' =ra un giuaer de o aloare C pentru mine
C inestima%il"0 si de o mare 8rumusee' =ra un inel cizelat0 echi0 lucru din remea Rena/teriiBE piatra0
un e)emplar super% de smarald de Ural0 de,Bun erde,deschis0 ;i lua ochii' Ai,l puteai 8oarte %ine
imagina0 pe remuri0 ;n m;na unui prin al %isericii C inscripia p"g;n" purtat" ne8iind o doad" prea
puternic" ;mpotri"0 %erilul dur0 pe 8aa lui e)terioar"0 era graat0 in 8oarte 8ine caractere eline0 dou"
ersuri care0 traduse0 ar suna cam a/aD
HCe tremur str"%ate al lui Apollon templu F Tremur" grinzile toate F A8ar"0 pro8aniF FugiiFI
2u mi,a 8ost greu s" identi8ic ;n aceste ersuri ;nceputul imnului ;nchinat de Callimah lui Apolo' =l
descrie cu o s8;nt" spaim" semnul %otezului Domnului ;n l"ca/ul s"u' Scrisul0 cu toate c" era nespus de
mic0 p"strase o cla,
D'0T'1 FAUSTUS G 66:
ritate des";r/it"' Cea mai puin clar era un semn distincti graat dedesu%t0 ;n 8orm" de iniet"0 dar
su% lup" se distingea %ine un monstru cu chip de /arpe ;naripat /i cu lim%" ;n 8orm" de s"geat"' Mie0
aceast" 8antasmagorie mitologic" ;mi amintea de Filoctet Criseianul /i de rana lui pricinuit" de s"geat"
sau de mu/c"tur"0 cum /i de numele pe care =schil ;l da o dat" s"geiiD /arpe /uier"tor /i,nari,pat0 dar
;mi amintea /i de leg"tura dintre s"geile lui $hoe%us /i razele soarelui'
$ot s" certi8ic c" Adrian s,a %ucurat ca un copil de
g_reiosul dar enit din dep"rt"ri str"ine /i a8ectuoase0 c" ,a primit 8"r" nici un 8el de %"nuial"0 precum
e,ade"rat c" niciodat" nu s,a ar"tat altora cu elE dar ;/i 8"cuse o%iceiul0 a/ zice mai %ine ritualul0 de a,l
purta ;n ceasurile de lucruD tot timpul c;t a scris A$o!ali$sa a purtat0 dup" c;te /tiu0 acest giuaer la
m;na st;ng"'
7;nditu,s,a el c" inelul e sim%olul leg"turii0 ;nc"tu/"rii0 al ;nro%irii chiar Q =ra limpede c" nu,i trecuse
prin minte0 ci edea ;n preiosul o%iect ochiul unui lan inizi%ilE ;l punea ;n deget c;nd oia s"
compun"E at;t< tot0 o punte ;ntre solitudinea sa /i lume C o lume 8"r" chip0 8"r" contur0 /i ale c"rei
tr"s"turi indiiduale ;l preocupau 8oarte pro%a%il mult mai puin dec;t pe mine' =)ist" oare0 ;n
;n8"i/area acestei 8emei0B m" ;ntre%am0 cea ;n stare s" e)plice principiul raporturilor ei cu Adrian0 a%,
sena0 eitarea0 hot"r;rea de a nu,l ;nt;lni niciodat" Q =ra oare slut"0 schiload"0 pipernicit"0 des8igurat"
de reo %oal" de piele Q 2,aeam impresia0 ci cred mai cur;nd c" dac" e)ist" o ran"0 era o ran"
su8leteasc"0 care o ;n"ase s" ;neleag" c" oamenii simt tot 8elul de neoi de a 8i menaLai' De alt8el
partenerul ei nu ;ncercase niciodat" s" scuture Lugul acestei legi /i accepta ;n t"cere imperiul eiD
meninerea raporturilor lor ;n domeniul spiritualit"ii pure'
2u,mi 8ace pl"cere s" 8olosesc aceast" 8ormul"D spiritualitate pur"' Are cea incolor0 moale0 se ;mpac"
greu cu o anume igoare pragmatic" proprie acestei griLi protectoare0 acestui deotament ;n"luit0 din
dep"rt"ri' O 8oarte serioas" cultur" muzical" /i cultura ei general" de 8actur" european" d"deau
corespondenei lor0 a/a cum era ea purtat" ;n perioada preg"tirii lucr"rii apocaliptice /i ;n timpul
redact"rii ei0 un cadru a%solut o%iecti' $entruBela%orarea te)tului0 prietenul meu primea sugestii0 docu,
66? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 66+
mente greu accesi%ile C cum se doedi mai t;rziu c" 8usese cazul si cu acea traducere ;n 8ranceza
eche a iziunii S8;ntului [ael0 primit" /i ea de la HlumeI' HLumeaI aceasta actia cu st"ruin" /i
energie ;n 8olosul lui0 chiar dac" pe c"i ocolite /i prin persoane interpuse' =a proocase apariia
inteligentului articol din HAn%ruchI C de alt8el unicul loc unde s,ar 8i putut scrie atunci cu admiraie
despre muzica lui Leer!iihn' C" HUniersal =di,tidnI ;/i asigurase drepturile pentru oratoriul ;n
deenire se datora0 de asemenea0 unor discrete sugestii ale ei' ;n 5-@50 tot ea0 din um%r" /i 8"r"
dez"luirea sursei0 o8erise Teatrului de marionete ai lui $latner importante miLloace 8inanciare pentru
punerea ;n scen"0 costisitoare0 iar din punct de edere muzical0 per8ect"0 a Gestei, la Donau,eschingen'
A/ rea s" insist puin asupra acestei e)presii0 aceast" Hpunere la dispoziieI /i a gestului larg ce,o
;nsoise' Desigur0 Adrian nu putea aea nici o ;ndoial" asupra 8aptului c",i st"tea la dispoziie tot ceea
ce mondena lui admiratoare aea de o8erit solitudinii lui C %og"ia ei0 care0 dup" cum reie/ea limpede0
constituia0 din consideraiuni critice0 o poar" pe con/tiin"0 cu toate c" o ia" 8"r" %og"ie nu tr"ise /i
cu siguran" c" nici n,ar 8i 8ost ;n stare' Dorina ei net"g"duit" era s"B depun" pe altarul geniului c;t de
mult0 c;t de mult putea cuteza s" Lert8easc"0 /i dac" Adrian ar 8i rut0 tot 8elul lui de ia" s,ar 8i putut
schim%a de la o zi la alta0 dup" chipul /i ;n8"i/area giuaerului0 cu care numai pereii od"ii stareului ;l
edeau ;mpodo%it' Ntia asta la 8el de %ine ca /i mine' 2u,i neoie s" adaug c" nici o clip" n,a luat ;n
serios aceast" posi%ilitate' Alt8el 8"cut decit mine0 pentru care g;ndul c" o aere uria/" st" la picioarele
mele /i c" n,ar tre%ui dec;t s" ;ntind m;na ca s",mi creez o ia" princiar" ausese dintotdeauna cea
;m%"t"tor0 cu siguran" c" la el g;ndul acesta n,a g"sit niciodat" azil' Ni totu/i0 o dat"0 c;nd prin
e)cepie ;/i p"r"sise cui%ul din $8ei88ering0 ;n c"l"torie 8iind0 /i,a aruncat o priire0 a gustat o sor%itur"
din iaa aproape regeasc"0 pe care0 ;n tain"0 nu m,am pututB niciodat" ;mpiedica de a 8i dorit s" 8ie
e/nic a sa'
Asta s,a petrecut acum dou"zeci de ani0 c;nd d"duse urmare unei echi initaii a doamnei on Tolna
r"mas" permanent ;n igoare0 de a locui0 c;t a oi0 ;ntr,una din re/edinele ei0 natural0 c;nd a 8i
a%sent"' ;n 5-@60 ;n
prim"ar"0 Adrian era la Viena si Rudi SchTerdt8eger e)ecut" cu mare succes ;n Sala =hr%ar0 ;n cadrul
uneia din a/a,numitele Hserate An%ruchI0 ;n prim" audiie0 Concertul pentru ioar" scris ;n 8ine pentru
el C succes mare /i pentru Rudi ;nsu/i' Ric H/iI dar tre%uie s" spun H;n specialI0 pentru c" o anumit"
concentrare a interesului asupra artei interpretului 8ace incontesta%il parte din intenia lucr"riiE cu toate
c" 8actura nu permite nici o ;ndoial" ;n priina manuscrisului0 lucrarea nu se ;nscrie printre cele mai
str"lucite /i mai tru8a/e ale lui Leer,!iihn0 ci are0 cel puin ;n parte0 cea ;ndatoritor0 condescendent0
a/ spune mai curindD a8a%il0 ceea ce,mi amintea de,o eche preestire 8"cut" de %uze azi amuite' C
La s8;r/it pu%licul aplaud" entuziast0 dar AdrianB re8uz" s" apar" la ramp" /i0 c;nd 8u c"utat0 se constat"
c" plecase' Mai t;rziu0 l,am g"sit0 organizatorul concertului0 cu Rudi0 radiind de 8ericire0 /i cu mine0 ;n
restaurantul micului hotel de pe 3errengasse unde tr"sese0 SchTerdt8eger soco,tindu,se dator s"
descind" ;ntr,unui din hotelurile de pe Ring'
S"r%"torirea 8u scurt"0 pentru c" Adrian aea dureri de cap' Dar clipele de rela)are pe care /i le acorda
;n disciplina sa de ia" mi,au permis s" ;neleg0 a doua zi0 hot"r;rea lui de a nu se ;ntoarce imediat la
SchTeigestilli0 ci de a 8ace o izit" la mo/ia din Ungaria0 spre %ucuria mondenei sale amice' Condiia0
a%sena ei0 era ;mplinit"0 pentru c" madame de Tolna se a8la C inizi%il" C la Viena' Adrian ;/i
anun" telegra8ic scurta sa izit" direct la mo/ie0 urmat"0 %<nuiesc0 de un gra%nic schim% de comu,
nic"ri /i instruciuni ;ntre conac /i un anumit hotel din Viena' $lec" /i toar"/ul lui de c"l"torieE din
ne8ericire0 nu eu am 8ost Jeu de a%ia reu/isem s" m" eli%erez de o%ligaiile mele pro8esionale ca s"
asist la concertK0 n,a 8ost0 de data asta0 nici Riidiger Schild!napp0 cel cu ochii de,a,cela/i al%astru ca ai
lui Adrian0 /i care nici m"car nu se ostenise s" in" la Viena Jpro%a%il c" nici miLloace n,ar 8i autK0 ci
a 8ost0 8oarte e)plica%il0 Rudi SchTerdt8eger0 la ;ndem;n" acolo0 de 8a"0 pentru aceast" escapad"0 dup"
o it;t de 8ericit" cola%orare pe plan artistic cu Leer!iihn0 ela%orare ce ;ncununase cu succes C 8unest
succes C inepuiza%ila sa 8amiliaritate'
A/adar0 ;n to"r"/ia lui petrecu Adrian dou"sprezece zile0 primit ca un %oier ;ntors din c"l"torie0 ;n
castelul
66. G T"oas Mann
Tolna0 cu saloanele /i apartamentele sale somptuoase ;n stil di-"uitiee , precum /i ;n plim%"ri cu
tr"sura pe mo/ia mare c;t un principat sau pe malurile z;m%itoare ale lacului (alaton0 ;ngriLit de o lume
de slugi o%secioase0 ;n parte turci0 /i a;nd la dispoziie o %i%liotec" ;n cinci lim%i0 dou" admira%ile
piane cu coad"0 pe o estrad" ;n salonul de muzic"0 o org" de cas" /i tot lu)ul imagina%il' Adrian ;mi
spunea c" ;n satul ce inea de conac g"sise domnind cea mai cr;ncen" s"r"cie0 c" era ;ntr,un stadiu de
eoluie total arhaic0 prereoluionar' C"l"uza lor0 administratorul mo/iei0 le,a poestitBel ;nsu/i0 d;nd
din cap cu mil"0 /i ca un 8apt ;ntre altele0 c" locuitorii m"n;nc" numai o dat" pe an carne0 la Cr"ciun0 /i
c" nu au nici m"car o 8e/til" s" se lumineze0 ci0 literalmente0 se culc" o dat" cu g"inile' A schim%a cea
din aceste condiii ru/inoase0 la care oamenii deeniser" nesimitori din deprindere si din ne/tiin"0 de
pild" a ;ncerca s" termini cu murd"ria de ne,descrisBa drumului din miLlocul satului0 cu totala lips" de
igien" din %ordeie0 ar 8i 8ost un act reoluionar0 /i nimeni nu s,ar 8i ;ncumetat singur la atari iniiatie0
cu at;t mai puin o 8emeie' Dar se poate presupune c" aspectul satului se num"ra printre elementele ce,
i 8"ceau insuporta%il" ieuirea pe mo/ie prietenei ne"zute a lui Adrian'
De alt8el0 nu eu s;nt omul care s" poat" trasa altcea dec;t o simpl" schi" a acestui episod cu o u/oar"
not" de e)centricitate din iata auster" a prietenului meu' 2,am 8ost al"turi de el /i n,a/ 8i putut 8i chiar
dac" m,ar 8i rugat' A 8ost SchTerdt8eger0 el ar putea poesti' Dar e mort'
OOOV##
A/ 8ace mai %ine s" procedez cu acest capitol cum am procedat /i cu altele0 s" nu,l numerotez separat0
ci s",l consider ? continuare a celui precedent0 ca 8"c;nd corp comun cu el' Corect ar 8i s" merg mai
departe 8"r" o ce,sur" mai pro8und"0 pentru c" tot un capitol despre HlumeI e0 un capitol despre
raporturile sau lipsa de raporturi0 ale decedatului meu prieten cu aceast" lume C o lume re,nun;nd0 ;n
cazul de 8a"0 natural0 cu totul la discreia plin" de mistere0 /i careB nu mai ia chip de zei" protec,
l Secolul al OV###,lea JWr'_
D'0T'1 FAUSTUS G 66-
toare drapat" ;n aluri dese0 d"ruind sim%oluri de mare pre0 ci ;ntrupeaz" un tip de,o indiscreie nai"0
risipind cu pro8uziune promisiuni0 neintimidat de nici o rezer"0 super8icial0 desigur0 dar pentru mine
simpaticD domnul Saul Fitel%erg0 impresar muzical internaional /i organizator de concerte0 care0 ;ntr,o
8rumoas" dup",amiaz" de s8;r/it de ar"0 c;nd tocmai se ;nt;mplase s" 8iu /i eu acolo0 adic" ;ntr,o
s;m%"t" dup",mas" Ja doua zi dimineaa oiam s" m" ;ntorc acas" pentru c" s"r%"toream ziua de
na/tere a soiei meleK0 sosi la $8ei88ering /i ne amuz" teri%il0 pe Adrian /i pe mine0 un ceas ;ntreg0 /i0
8"r" s" 8i 8"cut reo ispra" C ;n m"sura ;n care 8usese or%a de ispra"0 de o8erte adic" C0 plec"
per8ect ;mp"cat cu sine'
=ra ;n anul 5-@*' 2u se poate spune c" omul se trezise prea dereme' Oricum ;ns" nu a/teptase
concertele de la $raga0 de la Fran!8urt C acestea mai 8"ceau ;nc" parte din iitorul ;ndep"rtat' Dar
Seimar trecuse0 trecuse /i Donaueschingen C las complet deoparte audiiile din =leia cu operele de
tineree ale lui Leer!iihn C a/a c" nu mai era neoie de o uimitoare intuiie pro8etic" pentru ca s"
poi %"nui c" aeai de,a 8ace cu cea demn de preuit /i de promoat' Cea mai mult0 A$o!ali$sa
8usese imprimat"0 pu%licat"0 /i eu nu socotesc deloc impro%a%il ca monsieur Saul s" 8i aut
posi%ilitatea s" studieze lucrarea' Dar0 ;n orice caz0 omul simise 8ilonul0 oia s" dea loitura0 s"
lanseze o glorie0 s" descopere un geniu /i0 ;n calitate de impresar al lui0 s",l introduc" ;n societatea
monden"0 aid" de nout"i0 ;n care eolua' Asta urm"rise el s" pun" la cale prin izita sa0 prin
intruziunea indiscret" ;n re8ugiul su8erinei creatoare' #at" cum s,au petrecut lucrurileD
=u sosisem la $8ei88ering imediat dup",amiaz"0 /i la ;ntoarcerea dintr,o plim%are la c;mp pe care
Adrian /i cu mine o 8"cusem ;ndat" dup" ceai0 adic" dup" ora patru0 ni se o8eri uimirii noastre
prieli/tea unui ta)imetru a/tept;nd ;n curte0 l;ng" ulm C nu un ta)imetru de r;nd0 ci un ehicul cu
aspect mai particular0 din acelea ;nchiriate de unele garaLe cu ora sau cu ziua0 cu /o8er cu tot' Acesta0
/o8erul0 ;ntr,un 8el de uni8orm" sem"n;nd a lirea0 sta 8um;nd l;ng" ma/in" /i c;nd trecur"m pe l;ng" el
;/i ridic" /apca cu cozoroc0 z;m%ind satis8"cut0 pesemne la g;ndul 8arsei 8"cute aduc;ndu,l pe
n"stru/nicul izitator' ;n poarta
6:P G T"oas Mann
casei ne ie/i ;nainte Fr<u =lse SchTeigestill cu o carte de izit" ;n m;n"0 or%ind pripit0 cu glas speriat
/i sc"zut' A enit un domn0 zicea ea0 un Hom de lumeI C e)presia asta0 mai ales ast8el cum ne era
/optit"0 un 8el de caracterizare rapid" a unui ins care tocmai sosise ;n casa ei0 aea pentru mine cea de
n"lucire stranie0 cea si%ilin' $oate c" eu8emismul s" dein" mai u/or de ;neles dac" amintesc c" Fr<u
=lse ad"ugase0 despre domnul care a/tepta0 c",i Hpuin ;ntr,o urecheI' ;nt;i i se adresase cu H/er madam
0 apoi trecuse laB$etite aan , iar pe Clemen,tine o ciupise de o%raLi' A ;ncuiat copila ;n odaie
deocamdat"0 p;n" o pleca omul de lume' S",l e)pedieze0 nu putea0 dup" ce 8"cuse drumul de la
Munchen cu automo%ilul' A/teapt" ;n odaia cea mare'
2e ;ntinser"m unul altuia0 cu ni/te mutre %"nuitoare0 cartona/ul o8erind despre titularul lui toate
deslu/irile de,zira%ile D BSaul Fitelberg& Arrangeents usi!au-& 1e$re8sentant de nobreu- artistes
$roeinentsC & =ram %ucuros s" 8iu de 8a"0 pentru a,l 8eri pe Adrian' Mi,ar 8i 8ost nepl"cut s",; /tiu
prad"0 singur0 acestui HreprezentantI' 2e duser"m ;n odaia cea mare'
Fitel%erg sta ;n picioare0 aproape de u/"0 /i cu toate c" Adrian m" l"sase pe mine s" intru primul0 toat"
atenia omului se ;ndrept" imediat asupra luiD dup" ce0 prin ochelarii s"i cu ram" de %aga0 ;/i trecu u/or
c"ut"tura peste mine0 ;/i ;ntoarse trupul roto8ei ;ntr,o parte ca s" prieasc"0 dincolo de mine0 la cel ce,l
8"cuse s" ri/te cheltuiala a dou" ore de c"l"torie cu automo%ilul' 2atural0 nu,i mare ispra" s" distingi
;ntre un om cu pecetea geniului /i un pro8esor de liceuD dar promptitudinea orient"rii0 rapiditatea cu
care /i,a dat seama de importana mea accesorie Jcu toate c" eu intrasem primulK /i s,a adresat celui
izat0 aeau0 totu/i0 cea impresionant'
C 0"er a7tre, ;ncepu el cu z;m%etul pe %uze /i cu un accent dur0 dar cu o olu%ilitate rar ;nt;lnit"0
!oe+e sui= "eureu-, !oe +e sui= du de vous trouverD Mee $our un "oe gate, endur!i
!oe oi, !'est tou+ours une e-8
5 Drag" doamn" .#r& in!ore!t%/&
5 M"icu" .#r&/&
* #mpresariat muzical' Reprezentant a numero/i arti/ti proemineni .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G 6:5
$irien!e tou!"ante de ren!ontrer un grand "oe& C *n!"ante, onsieur le $ro#esseur , ad"ug" el
;ntinz;ndu,mi0 moale0 m;na Jpentru c" Adrian m" prezentaseK0 /i se ;ntoarse imediat c"tre cel ;n drept'
Vous audire@ l'intrus, !"er onsieur Leverkil"n , zise el pun;nd accentul pe a treia sila%" a numelui0
ca /i cum s,ar 8i scris Le Vercune' Mais $our oi, etant une #ois % Muni!", !'etait tout % #ait
i$ossible de an(uer&&& O0 or%esc /i neme/te0 se ;ntrerupse el0 cu aceea/i pronunare dur"B/i destul
de pl"cut" urechii' 2u %ine0 nu impeca%il0 dar destul ca s" m" pot 8ace ;neles' Du reste, +e sui=
!onvain!u c" st"p;nii 8ranceza per8ect C compoziiile domniei,oastre pe ersuri de Verlaine s;nt cea
mai %un" doad"' Mais a$ris tout, s;ntei pe p"m;nt german C c;t de german0 c;t de intim0 c;t de
e)presiF S;nt 8ermecat de peisaLul idilic ;n care0 a7tre, ai aut ;nelepciunea s" " ;ncadrai''' Mais
oui, !ertaineent, s" lu"m loc0 er!i, iile #ois er!i D
=ra un %"r%at de reo patruzeci de ani0 gras 8"r" s" 8ie %urtos0 cu mem%rele moi0 cu m;inile al%e cu
pernie0 mustaa ras"0 o%razul rotund0 gu/"0 spr;ncenele pronunate0 arcuite /i ;nd"r"tul ochelarilor cu
ram" de %aga0 ochi r;z"tori0 migdalai0 plini de email mediteranean' $"rul i se r"rise0 dar aea Bdini
s"n"to/i0 al%i0 ce luceau ;ntr,una0 pentru c" z;m%ea ;ntr,una' =ra ;ntr,o inut" estial"0 elegant"0 un
costum din 8lanel cu dungi su%iri al%"strui0 croit pe talie0 cu panto8i din p;nz" al%" /i piele gal%en"'
=pitetul d"ruit de Fr<u SchTeigestill c"p"ta o amuzant" Lusti8icare prin dezinoltura manierelor sale0
prin 8acilitatea lui ;nior"toare0 prin or%irea sa pripit"0 u/or estompat"0 cu glasul totdeauna ridicat0
uneori aproape ;n discant0 prin toat" comportarea lui0 ;ntr,un anume contrast cu masiitatea persoanei
sale cu toate c"0 ;n 8ond0 e)ista0 totu/i0 /i o oarecare armonie ;ntre ele' ;i spun ;nior"toare0 acestei
8acilit"i intrate ;n carne /i,n singe
5 Drag" maestre''' c;t de 8ericit0 c;t de mi/cat s;nt s" " ;nt;lnescF Chiar pentru un ins r"s8"at0 o%i/nuit0 ca mine0 este o e)perien"
emoionant" s" ;nt;lneasc" un om mare F ;nc;ntat0 domnule pro8esor .#r&/&
@ O s",l %lestemai pe intrus0 drag" domnule Leer!iihn .#r&/&
A Dar de reme ce eram la Miinchen0 mi,era cu neputin" s" pierd''' .#r&/&
6 De alt8el0 s;nt conins''' .#r&/&
: Dar0 la urma urmei''' .#r&/&
O Da0 desigur''' mulumesc0 mulumesc 8oarte mult''' .#r&/&
6:@ G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6:*
pentru c"0 ;ntr,ade"r0 ;i inspira sentimentul comic /i consolator ;n acela/i timp c" tu luai iaa mult
prea ;n serios0 /i c" era a%solut inutil' Ve/nic p"rea a,i spuneD HDar ele ce nu Q =i0 /i,apoi Q 2,are nici
o importan" F 2oi s" 8im mulumiiFI Ni 8"r" s" rei te str"duiai s" te pui la unison'
C" nu era deloc un im%ecil0 nu a mai r"m;ne nici urm" de ;ndoial"0 dup" ce oi relata c;te cea din
spusele lui0 p"strate proaspete ;n amintire' Cel mai %un lucru a 8i s",i las lui cu;ntul0 pentru c"0 ;n
orice caz0 r"spunsurile sau intereniile lui Adrian sau ale mele n,aeau aproape nici o importan"'
Luaser"m loc la unul din capetele mesei masie /i lungi0 principala pies" de mo%ilier din odaia
"r"neasc"DB Adrian si cu mine al"turi0 musa8irul ;n 8aa noastr"' Acesta n,a 8"cut pe misteriosul ci a
or%it 8"r" ocolD
C Ma7tre, zise el0 ;neleg per8ect c;t de mult tre%uie s" inei la izolarea plin" de distincie pe care ,ai
ales,o ca re/edin" C o0 am "zut totul0 colina0 iazul0 satulBsi %iserica0 et'$uis, !ette aison$leine de
dignite ave! son "otesse a8teelle et vigoureuse, adae S!";eige8stillD Mais ga veut dire9 B4e sais
e taire& Silen!e, silen!eDC 0oe !'est !"ar8ant r De c;nd locuii aici Q De zece ani Q F"r" ;ntreru,
pere Q Aproape 8"r" ;ntrerupere Q 0'est et(nnantD O0 dar e de,neles F Si cu toate astea0 #igure@8vous ,
am enit s" " r"pesc0B s" " ispitesc la o in8idelitate trec"toare0 s" " port pe mantia mea prin
"zduhuri0 ca s" ,ar"t ;mp"r"iile lumii "steia /i splendorile ei0 mai mult chiar0 s" le a/tern la pi,
cioarele domniei,oastre''' #ertai,mi " rog maniera asta pompoas" de a m" e)prima F =ste realmente
ridi!uleent e-ageree , mai ales ;n ce prie/te HsplendoareaI' 2u,i chiar at;t de mare lucru C nu,i
deloc at;t de palpitant"0 aceast" splendoare C /i asta o spun eu0 copil de oameni de Los0 din oameni
8oarte,8oarte mode/ti0 ca s" nu zic de Los de tot C /i,anume0 din Lu%lin0 dinBmiLlocul $oloniei0 din
ni/te p"rini erei ;ntr,ade"r s"raci C eu s;nt ereu0
tre%uie s" /tiiD Fitel%erg0 un nume eminamente de om de Los0 un nume nemesc de orei polonez C
numai c" eu am 8"cut din el numele unui protagonist cu az" al culturii de aangard"0 pot spune chiar0
al unui prieten al marilor arti/ti' 0'est la v3rit% $ure, si$le et irre#utable & Ni asta pentru c" de t;n"r
am tins c"tre cea mai ;nalt0 c"tre cere%ral /i amuzant C c"tre nou mai presus de toate0 c"tre noul
senzaional0 dar un senzaional respecta%il /i plin de iitor0 moda cea mare de m;Bine0 cea renta%il"0
arta' T (ui le dis8+e MAu !oen!eent itait le s!andate &
Sla" Domnului0 Lu%linul a r"mas mult ;n urm"F Tr"iesc la $aris de mai %ine de dou"zeci de ani C /i
nu /tiu dac" m" ei crede0 dar am ascultat0 odat"0 un an 8ctreg prelegeri de 8ilozo8ie la Sor%ona' Dar 3
la longue m,au plictisit' 2u c" n,ar putea /i 8ilozo8ia s" 8ie senzaional"' O0 poate 8oarte %ine' Dar e
prea a%stract" pentru mine' Ni ;n a8ar" de asta0 mai am /i sentimentul o%scur c" meta8izica ar tre%ui
mai cur;ndB studiat" ;n 7ermania' $oate c" ;n chestiunea asta onoratul meu vis8%8vis, domnul pro8esor0
s",mi dea dreptate''' Dup" aceea am condus un mic teatru %uleardier0 8oarte mic0 un !reu-, une $etite
!averne , nici o sut" de locuri0 8oa)te e)clusi0 ;i zicea HThd<tre des 8our%eries gracieusesI ' 2u,i
8ermec"tor numele "sta Q Dar0 ce rei0 economice/te nu se putea ine' Locurile erau at;t de limitate0
;ne8r tre%uiau ;ndute 8oarte scump0 a/a c" eram silii s" le distri%uim gratuit' Aeam spectacole destul
de ;ndr"znee0 +e vous assure, dar prea erau0 cum zic englezii0 "igti8bro; & 2umai cu Vames Vo&ce0
$icasso0 =zra $ound /i la du!"esse de Cler,mont,Tonnere ca pu%lic0 nu poi s,o scoi la cap"t' *n un
ot, dup" o 8oarte scurt" stagiune0 HLeBs 8our%eries gracieusesI au tre%uit s",/i ;nchid" porile0 dar
pentru mine e)periena n,a 8ost steril"E ;n orice caz0 m" pusese ;n contact cu somit"ile ieii artistice
pariziene0 pictori0 muzicieni0 poei C /i ast"zi0 pulsul lumii ii la $aris %ate0 8ie,mi
5 Ni apoi0 casa aceasta plin" de demnitate0 /i st"p;na ei at;t de matern" /i iguroas"0 doamna SchTeige,stillF Dar asta ;nseamn"D HNtiu s" tac'
Lini/te0 lini/te FI Ce ;ne;nt"tor eF .Fr&/
@ UluitorF .#r&/&
* ;nchipuii," .#r&/&
6 Ridicol de e)agerat" .#r&/&
5 Ade"rul gol,golu0 simplu /i de net"g"duit .#r&/&
5
@ Cui ;i spun eu toate astea Q La ;nceput a 8ost scandalul .#r&/&
* ;n cele din urm" .#r&/&
6 O gaur"0 o caern" mic" .#r&/&
F : Teatrul icleniilor graioase .#r&/&
? V" asigur .#r&/&
+ Sno% .engL/&
. ;ntr,un cu;nt .#r&/&
6:6 G T"oas Mann
;ng"duit s" a8irm lucrul acesta chiar aici C iar ;n calitatea mea de director0 mi se deschiseser" u/ile
c;tora saloane aristocratice 8recentate de arti/ti'''
$oate c,o s" " mirai' $oate c" " ei spune D Cum de,a reu/it0 cum a 8"cut puiul "sta de orei din
8undul $oloniei de,a aLuns s" se,n;rteasc" ;n cercurile cele mai pretenioase0 ;n contact cu la !ree de
la !ree M Ah0 domnii mei0 nimic mai u/or F Foarte repede ;nei s" legi nodul la o craat" de
smoching0 s" intri ;ntr,un salon cu per8ect" non!"alan!e, chiar c;nd pentru asta co%ori c;tea trepte0 /i
s" uii complet c" s,ar putea s" nu /tii ce s" 8aci cu propriile tale m;ini' ;n a8ar" de asta0 nu 8aci dec;t s"
spui ;ntruna adae& BA", adae, '", adae, Gue$ense@8vous, adae M 'ne dit, adae,
(ue vous etes #anati8(ue de usi(ue M Cam asta,i totul' De la distan" lucrurile astea s;nt enorm
e)agerate'
*n#in, relaiile datorate HFour%erieI,ilor s,au doedit utile /i s,au /i multiplicat dup" ce mi,am deschis
apoi un %irouBpentruBorganizarea de audiii de muzic" contemporan"' #mportant era c" m"
descoperisem pe mine ;nsumi0 c"ci a/a cum m" edei ;n 8aa domniilor,oastre0 eu s;nt un impresar0
impresar n"scut0 iar nu 8"cut0 n,am ;ncotro0 "sta s;nt C /i,i %ucuria /i m;ndria meaL& trouve a satis8
#a!tion et es deli!es, s" pun ;n aloare talentul0 geniul0 un personaL interesant0 s" %at to%a pentru el0
s" entuziasmez societatea pentru el0 sau0 dac" nu s,o entuziasmez0 m"car s,o stimulez C pentru c"
asta,i tot ce rea0 tot ce,i tre%uie0 et nous nous ren!ontrons dans !e de=ir C societatea rea s",i 8ie
o8erite emoii0 s" 8ie proocat"0 s" 8ie diizat" ;n ta%ere pro /i contraE pentru nimic nu,i ea at;t de recu,
nosc"toare c;tBpentru acest tumult amuzant0 (ui#ouit le su+et caricaturilor din ziare /i alimenteaz"
nes8;r/ite0 nes8;r/ite comentarii C la $arisB0 drumul spre glorie trece prin discreditare C o erita%il"
$reiere tre%uie s" se des8"/oare ;n a/a 8el0 ;nc;t de mai multe ori ;n cursul serii tot pu%licul s" sar",n
picioare0 /i maLoritateas" urleD BInsulteD I$uden!eD >ou##onerie ign'oinieuseD' , ;n timp ce /ase
D'0T'1 FAUSTUS G 6::
sau /apte iniiai0 =ri! Satie0 c;ia suprareali/ti0 Virgil Thompson0 s" strige din loLiD BGuelle
$ri!ision / Guel es8$ritD 0'est divin D GPest su$reeD >ravoD>ravo &'C
Mi,e team" s" nu " 8i ;nsp"im;ntat0 domnilor C dac" nu pe a7tre Le Vercune0 atunci pe domnul
pro8esor' Dar0 ;n primul r;nd0 m" gr"%esc s" adaug c" p;n" acum nici un concert n,a tre%uit s" 8ie
suspendat prematur C ;n 8ond nici cei ce oci8ereaz" mai ehement n,ar dori a/a cea0 dimpotri"0 nu
or dec;t s" continue s" oci8ereze0 asta,i0 pentru ei0 saoarea serii0 iar pe de alt" parte0 lucru cu totul
remarca%il0 micul num"r de cunosc"tori are o autoritate co;r/ioare' ;n al doilea r;nd0 nu e nic"ieri
scris c" la 8iecare mani8estare cu un caracter mai progresist lucrurile tre%uie s" se petreac" e)act a/a'
Cu o su8icient" preg"tire pu%licitar"0 cu o oarecare intimidare preala%il" a prostiei0 se poate garanta o
des8"/urare a%solut onora%il"0 si ast"zi0 tocmai la prezentarea unui artist dintr,o ar" 8ost" inamic"0 a
unui german0 se poate conta pe o comportare per8ect ama%il" a pu%licului'''
Tocmai asta e %aza s"n"toas" a speculaiei de la care pleac" propunerea0 initaia mea' Un german0 un
bo!"e (ui $ar son genie a$$artient au onde et (ui ar!"e % la tite du $rogres usi!alD ;n ziua de
ast"zi0 e o e)trem de picant" proocare a curiozit"ii0 a sno%ismului0 a lipsei de preLudec"i0 a
%uneicre/teri a pu%licului C cu,at;t mai picant"0 cu c;t acest artist reneag" mai puin amprenta sa
naional"0 germanismul s"u0 cu c;t o8er" mai mult prileLul de,a e)clama D BA", ga !'est bien alleand,
$ar e-e$le MD $entru c" domnia,oastr" asta 8acei0 !"er a7tre, $our8(uoi $as le dire r Domnia,
oastr" o8erii acest prileL la 8iecare pas C nu chiar at;t ;n de%uturi0 ;n perioada acelei
P"os$"ores!en!e de la er /i ;n opera comic"0 dar mai t;rziu0 din ce ;n ce mai mult0 de la lucrare la
lucrare' Desigur0 " g;ndii c" m" re8er mai ales la impeca%ila disciplin"0 et (ue vous en!"a7ne@ votre
(rt dans un s<stie de regles ine-orables et neo!lassi(ues , constr;ng;ndu,le s"
5 Ah0 doamn"0 Oh0 doamn"0 Ce p"rere aei0 doamn" Q Mi s,a spus0 doamn"0 c" s;ntei o 8anatic" a muzicii Q .Fr&/
@ Ni in ;n ;nt;mpinarea acestei dorine .#r&/&
* Care o8er" su%iect .#r&/&
U #nsult" F 2eo%r"zare F Caraghiosl;c Losnic F .Fr&/
5 C;t" precizie F C;t spiritF = dumnezeiesc F = des"tr/itF .Fr&/
5 Un HneamI care datorit" geniului s"u aparine lumii ce p"/e/te tn 8runtea progresului muzicalF .Fr&/
* Ah0 e cea speci8ic german0 nu,i a/a Q .Fr&/
U Drag" maestre0 de ce s" n,o spunem Q .#r&/&
: C" " ;nl"nuii arta ;ntr,un sistem de reguli ine)ora%ile /i neoclasice .#r&/&
6:? G T"oas Mann
eolueze ;n aceste chingi de 8ier C dac" nu cu graie0 totu/i cu spirit /i temeritate' Asta,i ce reau s"
spunWdar ;n acela/i timp reau s" spun /i cea mai mult c;nd or%esc despre votre (ualite d'Alleand
C adic" nu /tiu cum s" m" e)prim C e)ist" un ce coluna/0 un ritm puin greoi0 o lips" de mo%ilitate0
une grossi"eUV, speci8ic ecni,germane pe care C en e##et, entre nous C le g"se/ti si la (ach' ;mi ei
lua critica ;n nume de r"u Q )on, +'en'suls s%r r S;ntei prea mare pentru a/a cea' Temele domniei,
oastre C ele s;nt construite aproape e)clusi din doimi0 p"trimi0 optimiE s;nt0 e drept0 sincopate /i
legate0 dar cu toate astea r"m;n ancorate ;ntr,un 8el de lips" de suplee0 de inelegant" acion;nd
mecani\' pis;nd0 cioc"nind' 0'est Bbo!"eC dans ur7 degri #as!inant& S" nu credei cuma c",i un repro/
F = pur /i simplu enor3ent !ar'a!tiristi(ue, /i ;n seria de concerte de muzic" internaional"
preg"tite de mine0 nota aceasta e a%solut indispensa%il"'''
Vedei0 acuma ;mi des8"/ur mantia mea 8ermecat"' V" oi purta la $aris0 la (ru)elles0 Aners0 Veneia0
Copenhaga' Vei 8i primit cu un intens interes' V" pun la dispoziie cele mai %une orchestre0 cei mai
%uni soli/ti' Vei diriLa La P"os$"ores!en!e, 8ragmente din Love's Labour's Lost, Si#onia
!osologi!%& Vei acompania la pian liedurile pe ersuri de poei 8rancezi /i englezi /i toat" lumea a
8i ;nc;ntat" c" un german0 un du/man de ieri0 mani8est" aceast" larghee de orizont ;n alegerea te)telor
sale C !e !oso$olitise genereu- et versatile r Madame MaLa de Strozzi,$ecic0 prietena mea0 o
croat"0 ast"zi poate cea mai 8rumoas" oce de sopran" de pe cele dou" emis8ere0 a socoti o cinste
pentru ea s" c;nte lucrurile astea' $entru partea instrumental" la imnurile pe ersuri de >eats oi
angaLa Cartetul Flonzale& din 7enea0 sau Cartetul $ro Arte din (ru)elles' Tot ce,i mai %un ;ntre cei
%uni C s;ntei mulumit Q
Cum Q Ce,aud Q 2u diriLai Q 2u Q Ni nici la pian nu rei s" c;ntai Q Re8uzai s" " acompaniai
liedurile Q
5 Calitatea dumneaoastr" de german .#r&/&
@ 7rosol"nie .#r&/&
* ;ntr,ade"r0 ;ntre noi 8ie or%a .#r&/&
U 2u0 s;nt sigurF .Fr&/
s = HnemescI ;ntr,un chip care te 8ascineaz" .#r&/& ? Acest cosmopolitism generos /i schim%"torF .Fr&/
D'0T'1 FAUSTUS G 6:+
V",neleg' 0"er a7tre, +e vous !o$rend a dei ot r 2u e genul dumneaoastr" s" mai st"ruii
asupra lucrurilor terminate' $entru dumneaoastr" o oper" este e)ecutat" c;nd este compus"0 /i odat"
scris"0 s,a terminat cu ea' 2,o c;ntai0 n,o diriLai0 pentru c" ar ;nsemna s" modi8icai0 s,o dizolai ;n
ariante /i ariaiuni0 s,o dezoltai ;n continuare /i0 poate0 s,o stricai' C;t ",neleg de %ine F Mais
!'est doage $ourtant& ' Concertele or pierde ast8el considera%il prin a%sena 8armecului personal'
A", ban , ne om descurca noiF Vom c"uta0 pentru interpretare0 diriLori de aloare mondial" C se
rezol" repede F Acompaniamentul a 8i inut de cola%oratorul permanent al doamnei de Strozzi,$ecic0
/i dac" dumneaoastr"0 a7tre, acceptai s" enii0 doar s" asistai0 s" " prezentai pu%licului0 nimic nu
< 8i pierdut0 %"t"lia a 8i c;/tigat"'
Aceasta ;ns"0 ;n orice caz0 e o condiie esenial" C a", nonD 2u tre%uie s" m" punei ;n situaia de a a
e)ecuta operele in absentia F $rezena dunme<oastr" personal" este indispensa%il"0 $arti!uliereent
la $aris0 unde gloria muzical" o 8ac trei,patru saloane' Ce " cost" s" spunei de c;tea oriD H Tout le
ondesait, adae, (ue votre +uge8ent usi!al est in#aillibleC r 2u " cost" nimic /i " a 8ace
enorm" pl"cere' Ca aloare modern" spectacolele mele in imediat dup" premierele %aletului rus al
domnului Diaghile C dac" in dup" ele' ;n 8iecare sear" ei 8i initat undea' 2imic mai di8icil dec;t
s" p"trunzi ;n societatea distins" a $arisului' $entru un artist0 ;ns"0 nimic mai u/or C chiar dac" s,ar
a8la numai ;n anticamera gloriei0 a reputaiei senzaionale' Curiozitatea ;nl"tur" orice %ariere0 do%oar"
orice drepturi e)clusie'''
Dar de ce or%esc eu at;t despre societatea distins" /i despre curiozitatea eiF V"d %ine0 !"er a7tre, c"
nu reu/esc s" " trezesc cu ea curiozitatea' Ni cum a/ putea0 de alt8el Q Tentatia mea nici n,a 8ost
serioas"' Ce " intereseaz" societatea distins" Q *ntre nous C parc" pe
5 Drag" maestre0 " ;neleg chiar /i din 8r;nturi de cuinte F .Fr&/
5 Dar e p"cat0 totu/i .#r&/&
* =i0 las" .#r&/&
6 ;n lips" .lat/&
: ;ndeose%i .#r&/&
d Toat" lumea /tie0 doamn"0 c" aprecierile dumneaoastr" ;n materie de muzic" s;nt 8"r" gre/ .#r&/&
6:. G T"oas Mann
mine m" intereseaz" Q Din punct de edere a8aceri C a/a /i a/a' Dar personal Q 2ici at;tica0 m"carF
Mediul acesta0 acest $8ei88ering /i prezena dumneaoastr"0 a7tre, ;/i au o contri%uie deloc modest"
;n a m" 8ace con/tient de indi8erena0 de dispreul meu pentru acea lume 8riol" /i super8icial"' D7tes8
bi don! 9 2u s;ntei originarB din >aisersaschern pe Saale Q Ce o%;r/ie seer"0 plin" de demnitateF =i0
eu s;nt din Lu%lin C /i "sta un cui% ;nc"runit de eacuri0 de unde pleci ;n ia" cu un #(nds de
stv%ret%,' un 3tat d'3e solennel et un $e'u gau!"e ''' Ah0 s;nt cel din urm" ;n stare s" rea s" " laude ;nalta
societate' Dar $arisul " a da prileLul s" 8acei cele mai interesante0 cele mai stimulante cuno/tine
printre 8raii dumneaoastr" ;ntru Apolo0 8ii ai muzelor /i ei0 pictori0 scriitori0 stele de %alet /i0 mai
presus de toate0 muzicieni' Toate somit"ile e)perienei si e)perimentelor artistice europene s;nt
prietenii mei/i sint gata s" 8ie /i ai dumneaoastr"' $oetul Vean Cocteau0 maestrul de %alet Massine0
compozitorul Manuel de Falia0 Les Si-, cei /ase mari ai muzicii C toat" aceast" ;nalt" /i amuzant"
s8er" a cutezanei /i a agresiit"ii " a/teapt"0 locul dumneaoastr" e printreBei0 numai s" rei'''
Se poate oare s" citesc pe chipul dumneaoastr" o anumit" rezisten" ;mpotria acestora Q Dar aici0
!"er a7tre, ;ntr,ade"r0 orice s8ial"0 orice ebarras este a%solut nelalocul s"u C oric;t /i,ar aea
uneori asemenea sentimente de izolare temeiulBlor' Departe de mine g;ndul de a ;ncerca s" p"trund
aceste temeiuriE mi,e per8ect su8icient s" constat0 plin de respect /i0 mi,a/ ;ng"dui s" adaug0 ca om
cultiat0 e)istena lor' Acest $8ei88ering0 !e re#uge etrange et ereiti(ue W tre%uie s" e)iste undea
cea0 o cauz" proprie0 interesant"0 su8leteasc" desigur0 cu acest $8ei88ering' 2u ;ntre%0 consider doar
toate posi%ilit"ile0 le c;nt"resc0 chiar /i pe cele mai 8antastice0 cu toat" %un",credina' *" bien, /i
apoi Q = aici reun moti de ebarras 8a" deB o s8er" complet lipsit" de preLudec"i Q O lips" de
preLudec"i care /i ea ;/i are motiele ei %ine determinate' '", la la WUn asemenea cerc de ar%itri ai
eleganei /i de cori8ei ai artei e,alc"tuit de o%icei din dei8#ous e-!en8
5 Spunei,mi0 " rog .#r&/&
@ Un %agaL de seeritate0 o stare su8leteasc" solemn" /i puin sttogace''' .#r&/&
* Re8ugiul acesta ciudat0 sih"stria aceasta .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G 6:-
tri(ues
,
, din estropiai psihici0 din aortoni ;nechii ;n rele' Un impresar0 !'e'st une es$3!ed'in#irier,
voil% r '
Ni,acum0 edei c;t de prost ;mi pledez cauza0 de (uelle aniere tout %#ait aladroite Q Faptul c,o
m"rturisesc eu ;nsumi e tot ce se mai poate spune ;n 8aoarea mea' Cu intenia de a " ;ncuraLa0 nu 8ac
dec;t s" " irit m;ndria /i lucrez cu ochii deschi/i ;mpotria intereselor mele' $entru c"0 natural0 ;mi
spun c" oameni ca dumneaoastr" C dar eu n,ar tre%ui s" or%esc despre asemenea oameni0 ci numai
despre dumneaoastr" C consider" iaa lor0 destinul lor0 drept cea unic0 8"r" pereche0 si,l socotesc
prea s8;nt ca s",l amestec cu,al altora' Alte destin3es nu " intereseaz"0 ci numai al dumneaoastr"0
8enomenul 8"r" precedent C /tiu0 ;neleg' Aei oroare de orice generalizare0 ;ncadrare0 su%ordonare0
c< de o derogare de la demnitate' #nsistai asupra incompara%ilului prezentat de cazul personal'B $l"tii
tri%ut tru8iei izol"rii0 cu toate c"0 ;n 8ond0 ar putea 8i o necesitate' HTr"ie/ti0 oare0 c;nd mai tr"iesc /i
alii QI Am citit ;ntre%area asta undea0 nu mai /tiu %ine unde0 dar s;nt sigur c" aparine cuia de
8runte' #n pu%lic sau ;n particular0 toi " punei aceea/i ;ntre%are0 /i luai not" unul de altul C dac"
luai not" C din pur" politee0 mai mult de 8orm"' Sol80 (rar;ms0 (ruc!ner au tr"it ani de zile ;n
acela/i ora/0 adic" la Viena0 /i s,au eitat reciproc tot timpul0 a/a c"0 dup" c;te /tiu0 nu s,au ;nt;lnit
niciodat"' Ar 8i 8ost chiar $enible, dup" c;te au spus 8iecare despre ceilali' 2u erau deloc opinii critice
colegiale0 ci neg"ri totale0 des aneantisseents, s" nu r"m;n" dec;t HelI' (rahms nu d"dea doi %ani pe
sim8oniile lui (ruc!nerE spunea despre ele c",s ni/te /erpi mon,struo/i /i di8ormi' Ni iners0 opinia lui
(ruc!ner despre (rahms era 8oarte modest"' 7"sea prima tem" din Concertul ;n re minor destul de
%un"0 dar 8"cea constatarea c" (rahms n,a mai scris dup" aceea nimic capa%il s" se apropie m"car de
aceasta0 su% aspectul alorii' 2u rei s" /tii unul de altul' $entru Sol80 (rahms era du dernier ennui'
Ni ai citit cuma critica lui la A /aptea a lui (ruc!ner0 ;n HSalon%BlattI de la Viena Q Ai acolo opinia lui
despre
5 =)centrici0 pe Lum"tate ne%uni .#r&/&
@ Un impresar e un soi de in8irmier0 asta,i .#r&/&
* #ntr,o 8orm" c;t se poate de st;ngace .#r&/&
6 $licticos de moarte .#r&/&
6?P G T"oas Mann
;nsemn"tatea omului (ruc!ner0 ;n general' ;i repro/a Hlipsa de inteligen"I C ave! (uel(ue raison,
pentru c" (ruc!ner0 m;,i a/a Q0 era ceea ce se cheam" un spirit simplu0 pueril0 scu8undat cu totul ;n
muzica sa maiestuoas" de %as general0 /i un idiot total ;n materie de cultur" european"' Dar dac"
;nt;mplarea 8ace s" dai peste anumite 8ormul"ri epistolare ale lui Sol8 despre Dostoies!i0 (ui8sont
si$leent stu$3#iants , e/ti o%ligat s" te ;ntre%i ce a 8i aut ;n cap' =l numea li%retul la opera sa
neterminat" Manuel Venegas, scris de un oarecare doctor 3ornes0 o minune0 o aloare sha!espearian"0
o culme a poeziei /i deenea de un prost,gust incisi dac" reun prieten ;/i e)prima oarecare ;ndoieli'
2u i,a 8ost de aLuns c" a compus un imn pentru cor de %"r%ai ;nchinat Patriei, a rut s",l dedice
!aiserului' Cum i se pare gestul Q Solicitarea i,a 8ost respins" F Tout !ela est un $eu ebarrassant, n
'est8!e $as M Une !on#usion tragi(ue&
Tragi(ue, essieurs& O numesc ast8el pentru c"0 dup" p"rerea mea0 nenorocirea lumii se %azeaz" pe
inegalitatea spiritual"0 pe prostie0 pe lipsa de ;nelegere ce separ" s8erele unele de altele' Sagner
de8"ima impresionismul ;n pictura remii sale0 ;i spunea Hmizg"leal" colorat"I C era de un
conseratism riguros ;n materia asta' Dar propriile sale producii armonice au 8oarte mult comun cu
acest impresionism0 ;l m;nau la impresionism0 iar disonanele lui ;l dep"/eau chiar' M;zg"litorilor de la
$aris0 el le opunea pe TizianE acolo ar 8i ade"rul0 zicea' T la bonne "eure & Dar ;n realitate gustul lui
se a8la undea ;ntre $ilot& /i Ma!art0 inentatorul %uchetului decorati0 iar Tizian era mai mult chestia
lui Len%ach0 care la r;ndul s"u pricepea din Sagner at;t c;t s",l determine s" spun" C /i i,a spus,o
maestrului ;n 8a" C c" Parsi#al e muzic" de /antan' A", a", !oe ! 'est 3lan!oli(ue, tout (a D
Domnii mei0 m,am a%"tut ;ngrozitor de la su%iect' Asta ;nseamn" D m,am a%"tut de la scopul urm"rit'
V" rog s" luai olu%ilitatea mea drept e)presie a 8aptului c" am
5 Cu oarecare dreptate .#r&/&
5 Care s;nt pur /i simplu uluitoare .#r&/&
* Toate astea te cam pun ;n ;ncurc"tur"0 nu,i a/a Q O con8uzie tragic"
(fr)-
U Fie /i,a/a0 .#r&/&
: Ah0 c;t de ;ntrist"toare s;nt toate astea F .Fr&/
D'0T'1 FAUSTUS G 6?5
renunat la planul care m,a adus aiciF M,am conins c",i irealiza%il' 2u ei z%ura0 a7tre, pe mantia
mea 8ermecat"' 2u " oi purta prin lume ;n calitate de impresar' Re8uzai0 /i asta ar tre%ui s" ;nsemne
pentru mine o dezam"gire mai mare dec;t e ;n realitate' Sin!ereent, m" ;ntre% dac" ;n 8ond e chiar o
dezam"gire' Se poate 8oarte %ine s" ii la $8ei88ering cu un scop concret C dar acesta e chip necesar
de importan" secundar"' Vii0 chiar c;nd e/ti impresar0 $our saluer un grand "oe & 2ici un e/ec
o%iecti nu poate diminua aceast" satis8acie0 /i nu poate mai ales atunci c;nd la %aza e/ecului se a8l"
;ns"/i satis8acia' A/a stau lucrurile0 !"er'a7tre, /i inaccesi%Bilitatea dumneaoastr" ;mi d" /i ea0 ;ntre
altele0 o satis8acie0 mulumit" ;nelegerii /i simpatiei pe care inoluntar iB le portI' O 8ac ;mpotria
interesului meu0 dar o 8ac C a/ spuneD o 8ac ca om0 dac" aceast" categorie n,ar 8i prea ast" C poate
c" ar tre%ui s" caut o 8ormul" mai personal"'
2ici nu /tii0 a7tre, c;t de german" e aceast" re$u8gnan!e a dumneaoastr" care0 dac" ;mi dai oie s"
m" e)prim en $s<!"ologue , e constituit" dintr,un amestec caracteristic de arogan" /i sentimente de
in8erioritate0 din dispre /i 8ric" C este0 as spune0 resentimentul seriozit"ii ;mpotria salonului
monden' =u0 eu s;nt ereu0 asta tre%uie c,o /tii C Fitel%erg e,un nume ip"tor ereiesc' Ve!"iul
Testaent ;l am ;n s;nge /i acesta nu,i un lucru mai puin important dec;t germanismul C ;n 8ond e
cea ;n stare s" nu,ti lase nici o dispoziie pentru s8era dominat" de valse briliante& De alt8el0 e o erezie
german"0 c" dincolo0 a8ar"0 nu,i dec;t valse briliante /i c" seriozitate e numai ;n 7ermania' Ni cu toate
astea0 c< ereu0 e/ti ;n 8ond destul de sceptic 8a" de lume0 ;nclini c"tre germanism0 cu primeLdia0
natural0 s" capei ni/te loituri de picior undea pentru aceast" ;nclinaie' 7erman0 asta ;nseamn"
;nainte de toate naional C /i cine,i dispus s" cread" ;n caracterul naional al unui ereu Q 2u numai
c" nu,i crezut C ;i mai dau /i c;tea pe sc"8;rlie dac" are neru/inarea s" ;ncerce s" doedeasc"' 2oi
ereii n,aem dec;t s" ne temem de ca,
5 $entru a saluta un mare om .#r&/&
5 Sil" .#r&/&
* Ca un psiholog .#r&/&
6?@ G T"oas Mann
racterul german0 (ui est essentielleent antis3iti(ue C moti su8icient pentru noi s" ne inem de
partea lumii0 c"reia ;i aranL"m diertismente /i senzaii0 8"r" ca asta s" ;nsemne c" s;ntem ni/te 8luier",
;nt sau c"zui ;n cap' Ntim 8oarte %ine s" 8acem deose%irea ;ntre Faust al lui 7ounod /i cel al lui
7oethe0 chiar dac" or%im 8ranuze/te0 da,da0 chiar /i atunci'''
Domnii mei0 spun toate astea din pur" resemnare0 aspectul Ha8acereI a 8ost lichidat0 s;nt ca /i plecat0 cu
m;na pe clana u/ii0 de mult ne,am sculat ;n picioare0 mai tr"nc"nesc0 doar$our $rendre !ongd & Faust
al lui 7ounod0 domnii mei0 cine s" str;m%e din nas la el Q =u nu0 /i nici dumneaoastr"0 cum "d0 spre
marea mea satis8acie' O perl" C une arguerite, plin" de cele mai ;nc;nt"tpaBre inenii muzicale'
Laisse8oi, laisse8oi !onte$ler C 8ermec"tor F Ni Massenet e 8ermec"tor0 lui aussi& C;t de
;nc;nt"tor tre%uie s" 8i 8ost ca pedagog C ca pro8esor la Conseratoire0 se poestesc despre el o
mulime de anecdote' =leii lui la compoziie tre%uiau stimulai ;nc" de la ;nceput la lucr"ri proprii0
indi8erent dac" aeaii su8iciente cuno/tine tehnice ca s" poat" scrie o mi/care 8"r" gre/eli' Foarte
uman0 nu Q 7erman nu,i0 dar e uman' A enit la el un t;n"r cu un lied proasp"t compus C plin de
candoare0 si doedind oarecare ;nzestrare' BTiens , zise Massenet0 e mtr,ade"r 8oarte dr"gu' Ascult"0
cu siguran" c" ai /i tu o 8at"0 pe care o iu%e/ti' C;nt",i,l0 o s",i plac"0 /i mai departe o s" " descurcai
oi'I 2u este ;nc" sta%ilit ce tre%uie ;neles prin Hmai departeI C 8oarte pro%a%il c" orice /i despre
dragoste0 /i despre art"''' Aei elei0 a7tre M Cu siguran" c" lor nu le,ar 8i mers at;t de u/or0 da,da'
Dar n,aei0Bn,aei0 deloc' (ruc!ner aea c;ia' =l a tre%uit s" lupte chiar de la ;nceput cu muzica /i
cu s8intele ei di8icult"i0 ca #aco% cu ;ngerul0 /i cerea studenilor s"i e)act acela/i lucru' Ani de zile
tre%uiau s" e)erseze s8;ntul me/te/ug0 elementele de %az" ale armoniei0 ale stilului seer0 /i numai
dup" aceea li se permitea s" c;nte un lied0 iar despre leg"turi ;ntre aceast" pedagogie muzical" /i,o
5 Care e 8unciarmente antisemit .#r&/&
@ Ca ;ncheiere .#r&/&
* Las",m<0 las",m" s" contemplu .#r&/&
6 Eiel.#r&/&
: #a te uit" .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G 6?*
sti" scump" /i iu%it"0 nici or%" nu putea 8i' Cinea ioate aea o 8ire simpl" /i pueril"0 dar muzica e
reelaia Llin" de taine a ;nelepciunii supreme0 un sericiu diin0 ar pro8esorul de muzic"0 un preot'''
0oe !'est res$e!tableD Pas $re!iseent "uain, lais e-treeent res$e!tableD Ni,atunci0 noi0
ereii0 po,lor sacerdotal0 chiar dac" 8acem 8asoane prin saloanele Barisului0 s" nu ne simim noi atra/i
spre germanism0 s" iu ne l"s"m0 su% in8luena lui0 ;mpin/i spre oarecare iro,lie 8a" de lume /i 8a" de
arta pentruBo 8eti" scump" Q A mani8esta un sentiment naional ar ;nsemna0 din partea noastr"0
impertinen"0 proocare la pogrom' S;ntem internaionali C dar s;ntem progermani cum nu mai e ni,
tieni pe lume0 dac" n,ar 8i dec;t pentru c" nu putem eita #e a constata ;nrudirea rolurilor
germanismului /i iudaismului pe p"m;nt' Une analogie #ra$$anteD Ni uriii /i cei,ali0 s;nt la 8el de
ur;i0 s;nt dispreuii0 s;nt inidiai' Se or%e/te despre epoca naionalismului' Dar ;n realitate s;nt numai
dou" naionalisme0 cel german /i cel iudeu' *alicismul %"/tina/ al lui Anatole France e pur" monde,
;itate''' France0 un no de guerre naionalist' Un scriitor german nu s,ar putea numi HDeutschlandI'
$oi s" lume/ti ast8el cel mult un apor de r"z%oi' Un scriitor ar te"ui s" se mulumeasc" cu HDeutschI
C /i,atunci ar 8i
i nume oreiesc''' '", la, l% D
Domnii mei0 acum ;ntr,ade"r pun m;na pe clan"0 am /i plecat' Un singur lucru reau s" mai spun'
7ermanii ar re%ui s" ne lase nou"0 ereilor0 griLa de a 8i progermani' Lermanii ar tre%ui s" permit"
ereului s" 8ac" pe medialul ;ntre ei /i societate0 s" 8ac" pe managerul0 pe impre,arul0 pe antreprenorul
de germanism0 este e)act omul necesar0 n,ar tre%ui dat a8ar"0 e internaional /i e proger,
an''' Mais ! 'est en vain& *t ! 'est tris doage r Dar la ce lai or%esc Q S;nt plecat de mult' 0"er
a7tre, +'3tais en8"ant3& 4'ai an(ueC a ission, dar s;nt ;nc;ntat' Mes res8e!ts, onsieur le
$ro#esseur& Vous 'ave@ assisti tro$ $eu,
5 Ce respecta%ilF 2u chiar omenesc0 dar c;t se poate de respecta%ilF
(fr)-
@ O asem"nare iz%itoareF .Fr&/
A Un pseudonim .#r&/&
6 Dar e zadarnic' Ni e tare p"catF .Fr&/
6?6 G T"oas Mann
ais +e ne vous en ve;! $as& Miile !"oses % adae S!";ei8ge8still& Adieu, adieu&&&
OOOV###
Cititorii mei au a8lat c"0 ;n cele din urm"0 Adrian ;i ;mplinise lui Rudi SchTerdt8eger dorina ani de
zile nutrit" /i m"rturisit"0 de a,i scrie un concert de ioar"0 pe m"su8a lui0 %a0 cea mai mult0 ;i /i
dedicase aceast" sclipitoare pies"0 e)traordinar de propice punerii ;n aloare a irtuozit"ii
iolonistului0 /i chiar ;l ;nsoi la Viena0 s" asiste la prima audiie' La momentul potriit oi or%i /i
despre 8aptul c"0 dup" c;tea luni0 adic" spre 8inele lui 5-@60 a asistat /i la relu"rile de la (erna /i
Rurich' ;n preala%il ;ns"0 a/ dori s" discut0 merg;nd p;nB" la cele mai grae implicaii0Bcaracterizarea0
poate impertinent"0 poate improprie peB %uzele mele0 ce mi,am permis,o asupra acestei compoziii0
spun;nd c" d"duse doad"0 ;n inuta muzical"0 de o anumit" ;ng"duitoare complezen" pentru
irtuozitatea concertant"0 sco;nd,o puin din cadrul de impeca%il" rigoare0 de total re8uz la concesiuni0
speci8ic ;ntregii opere a lui Leer!uhn' S;nt o%ligat s" cred0 nu pot s" nu cred c" posteritatea a 8i de
acord cu aceast" HLudecat"I a mea C ah F Doamne0 c;t ur"sc cu;ntul acesta F C si aici nu 8ac altcea
dec;t s",i dau0 acestei posterit"i0 8"muriri de ordin su8letesc la un 8enomen la care altminteri i,ar lipsi
cheia'
$iesa aceasta prezint" o particularitateD e scris" ;n trei p"ri0 8"r" semne de alteraie la cheie0 /i totu/i0
dac" mi,e ;ng"duit s" m" e)prim ast8el0 s;nt ;mpletite ;n ea trei tonalit"i D si %emol maLor0 do maLor /i
re maLor C dintre care JunBmuzician ;/i a da seama imediatK re maLor 8ormeaz" un 8el de dominant"
de gradul doi0 si %emol maLor o su%,dominant"0 /i do maLor p"streaz" e)act miLlocul' ;ntre aceste
tonalit"i lucrarea eolueaz" deci cu o e)traordinar" ingeniozitateE cea mai mare parte a timpului nici
una din ele nu domin"0 ci 8iecare e doar indicata printr,o participare proporional" la ansam%lu'
#mplicate ;n pe,
l Drag" maestre0 s;nt ;nctntat' Misiunea mea a dat gre/''' Respectele mele0 domnule pro8esor' 2u m,ai aLutat deloc0 dar nu " port pic"' Mii
de lucruri %une domnei SchTei,ge,still' Adio0 adio''' .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G 6?:
rioade ample0 toate trei se suprapun0 p;n" c;nd0 ;n cele din urm"0 de o manier" de altminteri trium8al"0
capa%il" s" electrizeze orice pu%lic de concert0 do maLor se a8irm" categoric' =)ist"0 ;n prima parte0
notat cu Handante amoro,soI0 un acord conduc"tor0 sua0 tandru0 dar eolu;nd ne;ntrerupt la hotarul
sarcasmuluiE pentru urechea mea0 acordul acesta are cea speci8ic 8ranuzescD doC solC miC si,
%emolC reC 8a,diezC la0 ? sonoritate armonic" E aceasta cu 8a,ul acut al iorii deasupra0 cuprinde ;n
sine0 dup" cum se poate edea0 acordurile de trison tonice ale celor trei tonalit"i principale' ;n ele
zace0 ca s" zic a/a0 su8letul lucr"rii0 si distingi ;n ele /i su8letul temei principale a acestei p"ri0 reluate
;n a treia ;ntr,o succesiune colorat" de ariaiuni' =0 ;n 8elul ei0 o loitur"0 o minune de inenie
melodic"0 o cantilen" ameitoare0 de nare respiraie0B ;m%"t"toare pentru simuri0 ca8e0 hot"r;t0 re ;n sine
cea ostentati0 pompos0 iar pe de alt" parte /i i melancolie nu lipsit" de graie0 dac" interpretul rea s"
ead" a/a' Ceea ce,i 8ermec"tor la aceast" inenie0 speci,;c ei0 e maniera nea/teptat" /i su%til
accentuat" a ascensiunii liniei melodice care0 dup" ce atinge un anume punct culminant0 se dep"/e/te0
mai urc" o treapt"0 de pe care0 dup" aceea0 cu un gust incompara%il0 e)cesi chiar0 alunec" ;napoi0
scade0 se stinge'
2ici o alt" art"0 numai muzica e ;n stare de mani8est"ri e)prim;nd ;n gesturi e8ecte de 8rumusee
trupeasc"0 ;n"l;ndu,se p;n" la hotarul HceresculuiI' Ni glori8icarea0 ;n tutti0 a chiar acestei teme la
8inele mi/c"rii ariaiunilor declan/eaz" e)plozia pe 8a" ;n do maLor' = precedat" de o ;ndr"znea"
8ioritur"0 unparlando dramatic C reminiscen" clar" din recitatiul iorii prime ;n ultima parte a
Cartetului ;n la minor de (eethoen C numai c" la titan 8raza grandioas" e urmat" de altcea dec;t de
o petrecere melodic"0 de o parodie a pasiunii tul%ur"toare0 deenind p;n" la urm" pasiune 8oarte
serioas"0 de unde un oarecare e8ect de stinghereal"'
Ntiu c" Leer!uhn0 ;nainte de a compune %ucata0 studiase 8oarte minuios stilul iolonistic la (driot0
Vieu),temps /i SieniaTs!i /i respectuos ;n parte0 dar ;n parte caricatural0 ;l 8olose/te C supun;nd
;ns"0 mai ales ;n partea median"0 de un %rio dezl"nuit0 ne%unesc0 de o irtuozitate acro%atic"0 un
scherzo ;nBcare,i intercalat /i un citat din sonata Trilul Diavolului de Tartini0 supun;nd zic0 teh,
6?? G T"oas Mann
nica interpretului la asemenea e8orturi0 ;nc;t s"rmanul Rudi SchTerdt8eger tre%uia s" stoarc" tot ce
putea din el ca s" 8ac" 8a" acestor e)igeneD de c;te ori ie/ea trium8"tor dinB aceste di8icult"i0B sc;nteiau
la r"d"cina c;rlionilor lui %lonzi /i z%;rlii pic"turi de sudoare0 iar pe al%ul ochilor lui de,un al%astru de
cianur" /erpuiau 8iri/oare ro/ii' Dar0 8ire/te0 ce r"splat"0 ce prileL de H8lirtI0 ;ntr,un ;neles mai ;na8t al
cu;ntului0 ;i acorda opera cali8icat"0 chiar ;n 8aa maestrului0 drept Hapoteoza muzicii de salonI
conins 8iind dinainte c" nu mi,o a lua ;n nume de r"u0 ci c" a primi sur;z;nd aceast" apreciere'
2u m" pot g;ndi la acest produs hi%rid 8"r" s",mi amintesc de o conor%ire ce a aut loc ;n locuina
8a%ricantului (ullinger de pe Sidenma&erstrasse din Mun,chen0 la primul etaL al unei case cu
apartamente de ;nchiriat construite de el /i su% ale c"rei 8erestre #sarul0 ;n al%ia,i 8rumos ;ngriLit"0 ;/i
8rem"ta torentul imaculat /i rece de ap" de munte' Se cinase C 8usesem cincisprezece la masa
%og"ta/ului C pe la /apteD inea cas" deschis"0 aea un personal stilat condus de o cucoan"0 un 8el de
dam" de companie cu maniere a8ectate0 urm"rind s" 8ie luat" ;n c"s"torie0 /i de cele mai multe ori
societatea era alc"tuit" din oameni de 8inane /i a8aceri' Se /tie c" lui (ullinger ;i pl"cea s" se
amestece0 s" 8ac" pe grozaul ;n iaa intelectual" si asta permitea ca ;n apartamentul s"u con8orta%il
s" se mt;lneasc"0 ;n unele seri0 personalit"i artistice /i /tiini8ice C /i nimeni0 nici eu0 nu edeam
reun moti de a dispreui agrementele culinare ale recepiilor sale0 nici cadrulBelegant o8erit de
saloanele sale unor discuii interesante'
De data asta participau Veannette Scheurl0 domnul /i doamna >noterich0 Schild!napp0 Rudi
SchTerdt8eger0 Rin! /i Spengler0 numismatul >ranich0 editorul Rad%ruch cu soia0 actria RTitscher0 o
autoare de comedii din (ucoina0 (inder,Maiorescu dup" nume0 /i eu0 cu scumpa mea soieE dar
enise /i Adrian0 dup" multe insistene0 la care ni se al"turaser" Schild!napp /i SchTerdt8eger' 2u
;ncerc s" cercetez la a cui rug"minte cedase /i nu reau deloc s",mi ;nchipui c" la a mea' Cum la mas"
sta l;ng" Veannette0 a c"rei apropiere ;i 8"cea totdeauna pl"cere /i cum ;n Lurul lui aea numai 8iguri
8amiliare0 p"rea s" nii regrete c" cedase st"ruinelor noastre0 ci l"s" impresia0 cele trei ore c;t r"mase
;ntre noi0 c" se simea 8oarte %ine0
D'0T'1 FAUSTUS G 6?+
cu at;t mai mult cu c;t /i de data asta o%serasem0 amuz;ndu,m" ;n t"cere0 inoluntara atenie
preenitoare0 respectul oarecum timid ce i se ar"ta lui0 om de a%ia de treizeci /i opt de ani0 de c"tre
oaspei0 c"ci dintre ace/tia numai puini posedau su8iciente cuno/tine muzicale care s" dea atitudinii
lor o Lusti8icare raional"'BFenomen amuzant0 zic C dar ;mi /i crispaB inima de ;ngriLorare ap"s"toare0
pentru c" oamenii "/tia se comportau cum se comportau din cauza atmos8erei indescripti%ile de
;nstr"inare0 de solitudine ce,l ;n"luia ;ntr,o m"sur" din ce ;n ce mai mare C mereu mai accentuat" ;n
anii din urm" C put;nd trezi cuia sentimentul c" Adrian ine dintr,o lume unde nu mai tr"ia nimeni
altul'
;n seara aceea0 cum spuneam0 se simea 8oarte %ine0 era ;n er"0 lucru la care contri%uise at;t cocteilul
cu /ampanie agrementat de (ullinger cu c;ia stropi de an,gostura0 c;t /i e)celentul in de $alatinat' A
stat de or%" cu Spengleri c"ruia ;i mergea prost C %oala ;i atinsese inima C si r;dea0 ca noi toi0 la
cloneriile lui Leo Rin! r"sturnat in scaun0 la mas"0 cu uria/ul /eret damasat tras p;n" su% nasul lui
grotesc0 ca un cear/a80 /i cu m;inile ;ncruci/ate pa/nic deasupra' Mai mult ;nc" ;l amuza spontaneitatea
%u8onuluiD c;nd (ullinger C pictor amator ;n orele sale li%ere C ne prezent" o natur" static"0 plin"0
s"raca0 de %une intenii0 iar Rin!0 pentru a se sustrage o%ligaiei unei aprecieri0 /i a ne scuti /i pe noi0
iz%ucni ;n mii de e)clamaii0 HDoamne #suse CrisBtoaseI C /i a/a mai departe0 put;ndB ;nsemna
literalmente orice0 /i o prii din toate p"rile0 ;ntorc;nd,o chiar /i pe dos' DeB alt8el0 sistemul de a se
lansa ;n e)clamaiiBde uluiri echioce nean,gaL;nd la a%solut nimic0 constituia tehnica acestui om0 ;n
8ond dezagrea%il0 de a participa la discuii ce dep"/eau orizontul lui de pictor /i de petrec"re de
carnaal0 /i o %ucat" de reme 8"cu uz de ea /i ;n discuia angaLat" ;n domeniul estetic /i moral la care
m" oi re8eri'
Totul pornise de la muzica de gramo8on o8erit" de gazd" dup" ca8ea0 ;n timp ce lumea mai 8uma sau
sor%ea dintr,un pahar de lichior' $e remea aceea pl"cile de gramo8on ;ncepuser" s" se per8ecioneze /i
(ullinger ne prezent"0 la aparatul s"u scump0 ;n 8orm" de mo%il" mare0 c;tea piese reu/iteD ;nt;i0 dac",
mi aduc %ine aminte0 alsul din Faust de 7oBunod0 %ine c;ntat0 c"ruia (aptist Spengler nu,i g"si de
repro/at dec;t c"0 pentru un dans popular
6?. G T"oas Mann
;ntr,o paLi/te0 era mult prea distins /i salonard' S,a c"zut de acord c" stilul acesta era mai la locul lui ;n
8ermec"toarea muzic" de %al din Si#onia #antasti!% a lui (erlioz0 /i s,a cerut placa' 2,o aea' ;n
schim%0 SchTerdt8eger 8luier"0 impeca%il0 melodia0 ;ntr,un tim%ru de ioar"0 pur0 admira%il0 /i r;se
c;nd 8u aplaudat0 ridic;nd ;n 8elul lui um"rul su% hain" /i str;m%;nd din colul gurii' S,au cerut atunci0
spre a 8i comparate cu muzica 8rancez"0 melodii ieneze0 Lanner0 Vohann Strauss,t;n"rul0 /i gazda
noastr"0 ama%il"0 se gr"%i s" ni le o8ere0 c;nd o cucoan" C nu mai /tiu %ine dac" n,a 8ost cuma
domna Rad%ruch0 soia editorului C puse cu glas tare ;ntre%area dac" nu cuma toate aceste lucruri
leLere nu plictiseau pe marele compozitor de 8a"' Fu ;nt;mpinat" cu asentiment /i ;ngriLorare0 la care
Adrian 8"cu ochi mari0 pentru c" nu sesizase ;ntre%area' C;nd ;i 8u repetat" protest" insistent' $entru
Dumnezeu0 nu0 deloc0 era o ne;nelegere' 2im"nui aceste lucruri0 magistrale ;n 8elul lor0 nu,i puteau
8ace mai mult" pl"cere'
C Su%estimai cultura mea muzical"0 zise el' ;n 8rageda mea tineree am aut un pro8esor J/i ;/i
;ndrept" spre mine 8rumosul s"u sur;s 8in /i ad;ncK0B un om ;n care era ;ndesat" toat" /tiina muzical"
din lume0 un om clocotind de entuziasm0 care prea era ;ndr"gostit de orice zgomot organizat0 da0 chiar
a/a0 de orice zgomot organizat0 pentru ca un ele al lui s" poat" str;m%a din nas la cea din ale muzicii0
s" considere c" nu i se potriesc' Un om per8ect con/tient de ce,i ;nalt0 seer' Dar pentru el muzica era
muzic"0 numai s" 8i 8ost0 iar or%ei lui 7oetheD HArta se ocup" cu ce,i greu /i %unI0 ;i o%iecta c" /i ce,i
u/or e greu0 dac",i %un /i poateB 8i %un tot a/a de %ine ca /iBce,i greu' Mi,au r"mas /i mie c;tea din
aceste idei0 /i de la el mi,au r"mas' ;n orice caz0 totdeauna am 8ost de acord cu pro8esorul meu0 c"
tre%uie s" te ii %ine ;n /a ;n cele grele /i %une0 ca s" te poi apuca de cele u/oare'
;n camer" se a/ternu t"cere' ;n 8ond0 spusese c" numai el aea dreptul s" se %ucure de muzica
amuzant" ce ne 8usese o8erit"' ;ncerca0 8iecare0 s" ;neleag" altminteri0 dar %"nuiala c" asta oise c"
spun" d"inuia' Schild!napp /i cu mine ne uitam unul la altul' Doctorul >ranich morm"i un HhmI'
Veannette rosti ;n /oapt"D BMagni#i(ueDC De la Leo Rin! r"z%i un H#suse Cristoase FI trium8"tor0 dar0 ;n
8ond0 nerod'
D'0T'1 FAUSTUS G 6?-
C Adrian Leer!iihn gol,goluF e)clam" SchTerdt8eger0 cu 8aa ro/ie de,at;ta p"h"rue de Vieille
Cure0 dar nu numai din cauza lor' =u /tiam c" ;n 8orul s"u interior se simea Lignit'
C 2,aei din ;nt;mplare aria ;n re %emol maLor a Dalilei din Sason de Saint,Saens ;n colecia
dumneaoastr" Q continu" Adrian'
;ntre%area ;i 8usese adresat" lui (ullinger0 /i acesta 8u 8ericit s" poat" r"spundeD
C =u Q S" n,am aceast" arie Q Domnul meu0 cum putei crede una ca asta despre mine Q #at,o C /i nu
Hdin ;nt;mplareI0 pot s" ,asigur F
La care Adrian ziseD
C Ah0 %ine' Mi,a enit ;n minte pentru c" Sendell >retzschmar C acesta era pro8esorul meu0 un
organist0 un pasionat al 8ugii0 tre%uie s" /tii C 8"cuse o pasiune pentru %ucata asta0 aea o ade"rat"
sl"%iciune pentru ea' Se ;nt;mpla s" /i r;d" c;nd o auzea0 e drept0 dar asta nu,i diminua cu nimic
admiraia0 datorat"0 poate0 per8eciunii e)emplare a lucrului ;n sine' Silentiu &
Acul atinse placa' (ullinger co%or; capacul greu deasupra ei' $rin di8uzor se re"rs" o oce m;ndr" de
mezzo,sopran" ce nu,/i 8"cea pro%leme din diciuneE distingeai BMon !oeurs'ouvre % ta voi- , dar dup"
aceea aproape nimic0 aria ;ns"0 acompaniat"0 din nenorocire0 de o orchestr" lacrimogen"0 era minunat"
;n c"ldura0 ;n duio/ia0 ;n sum%ra lamentare a 8ericirii0 ca /i melodia0 care ;n cele dou" stro8e identic
construite ;ncepe s",/i des8"/ure ;ntreaga 8rumusee de,a%ia pe la miLloc0 /i s8;r/e/te ;ntr,o ;nc;ntare0
mai ales a doua oar"0 c;nd ioara0 de data asta sonor" din plin0 scoate sauros ;n eiden" oluptatea li,
niei ocale /i o repet" ;n 8inal0 ;ntr,un postludiu sua /i melancolic'
=ram toi emoionai' O cucoan" ;/i tampona ochii cu o %atist" micu"0 toat" numai %roderie'
C A%surd de 8rumos F e)clam" (ullinger 8olosindu,se de,o e)presie de mai mult" reme curent"
printre estei0 menit" s" tempereze prin oarecare %rutalitate de cunosc"tor sentimentalismul
cali8icatiului H8rumosI'
l T"cere .lat/&
2 Mi,e inima plin" de glasul t"u .#r&/&
6+P G T"oas Mann
Se putea 8oarte %ine spune c" e)presia era aici per8ect la locul ei chiar etimologic or%ind0 /i poate c"
asta era ceea ce,l ;neselea pe Adrian'
C =i %ine0 iat" F e)clam" el r;z;nd' Acuma pricepei de ce un om ;n toat" 8irea e ;n stare s" adore
%ucata asta' Frumusee spiritual" n,are0 e,ade"rat0 e tipic senzual"' Dar0 p;n" la urm"0 nu tre%uie s" ne
temem de senzual0 /i nici s" ne ru/in"m de el'
C $oate c" totu/i0 se auzi glasul doctorului >ranich0 directorul Ca%inetului numismatic' Ca de o%icei0
rostea cuintele e)traordinar de distinct0 puternic0 dar articulate0 inteligi%il0 cu toate c" i se simea ;n
respiraie /uieratul astmului' ;n art"0 poate c" totu/i' $e acest t"r;iri putem0 sau chiar tre%uie0 s" ne
temem de ceea ce,i senzual /i numai senzual0 s" ne ru/in"m0 pentru c",i Losnic0 dup"B cum spune /i
poetulD H= Losnic tot ce nu or%e/te spiritului /i nu treze/te alt interes dec;t pe cel pur senzualI'
C 2o%ile cuinte0 r"spunse Adrian' = %ine s" le asculi un timp ecoul0 p;n" a te ;ncumeta s" ridici
reo o%iecie'
C Ni cam ce,ai aea de o%iectat Q ru s" /tie saantul'
Adrian ridic"0 din umeri /i schi" un gest al %uzelor ce,ar 8i putut s" ;nsemneD H2,am Bce le 8ace
8aptelorI' Dup" care ziseD
C #dealismul nu ine seama de 8aptul c" spiritului nu i se adreseaz" numai intelectul0 ci c" el poate 8i
pro8und emoionat de melancolia animal" a 8rumuseii senzuale' =l0 spiritul0 a adus omagii chiar /i
8riolit"ii' La urma urmei $hiline nu,i dec;t o simpl" curuli"0 dar Silhelm Meister0 care seam"n"
destul de %ine cu autorul s"u0 o respect" /i asta neag" 8"i/ caracterul ulgar al neino"iei senzuale'
C A8a%ilitatea0 r"%darea 8a" de ce,i du%ios0 echioc0 n,au 8ost niciodat" considerate drept tr"s"turile
e)emplare ale caracterului olimpianului nostru0 r"spunse numismatul' De alt8el0 8aptul c" spiritul trece
cu ederea0 %a chiar 8ace cu ochiul ulgarului /i senzualului0 poate 8oarte %ine 8i considerat ca o
primeLdie pentru cultur"'
C = "dit c,aem concepii di8erite ;n ce prie/te primeLdia'
C Spune,mi atunci ;n 8a" c",s un 8ricos F
D'0T'1 FAUSTUS G 6+5
C Fereasc" Dumnezeu F Un caaler 8"r" team" /i prihan" nu,i un la/0 e,un caaler0 asta e' Singurul
lucru pentru care a/ rea eu s",ncruci/ez o spad"0 ar 8i pentru o oarecare amploare generoas" de
orizont0 ;n chestiuni de moral" ;n art"' =a se permite0 se acord"0 mi se pare mie0 mai lesne ;n alte arte
dec;t ;n muzic"' Asta ar putea 8i 8oarte onora%il0 desigur0 dac" n,ar ;ngusta ;ngrozitor domeniul ital'
Ce mai r"m;ne din tot ta,ram,tam,tam,ul0 dac",l m"sur"m cu m"sura riguroas" a spiritului /i moralei Q
C;tea ade"rate 8antome0 de la (ach' $oate c" nimic demn de auzit'
#ntr" seritorul aduc;nd sticle de This!&0 %ere /i si8on pe o ta" mare'
C Cine s" rea s" strice che8ul oamenilor F mai zise >ranich0 si0 la or%ele astea0 (ullinger ;l %"tu pe
um"r strig;nd H(raoFI $entru mine0 /i desigur /i pentru ali doi,trei dintre oaspei0 schim%ul de
cuinte 8usese un duel iscat pe nea/teptate ;ntre mediocritatea intrata%il" /i e)periena intelectual"
pro8und" /i dureroas"' Am introdus aceast" scen" monden" aici nu numai pentru c" simt o str;ns"
leg"tur" ;ntre ea /i concertul la care lucra Adrian ;n momentul acela0 ci /i pentru c" at;t concertul c;t /i
discuia ;mi atr"seser" atenia asupra t;n"rului la a c"rui ;nd"r"tnic" st"ruin" 8usese scrisE pentru el0
concertul reprezenta un succes0 o realizare0 nu doar su% un singur aspect'
$esemne c" asta e soarta mea0 s",mi 8ie dat s" scriu numai sear%"d0 sec0 analitic0 despre 8enomenul
caracterizat ;ntr,o zi de Adrian ca o alterare uimitoare /i ;ntruc;ta ne8ireasc" a raporturilor dintre eu /i
non,eu C 8enomenul iu%irii'
Reineri0 din respect0 pentru mister ;n general0 /i din pro8und respect pentru persoan" ;n special0 m"
o%lig" s",mi in gura sau0 ;n orice caz0 s",mi c;nt"resc %ine 8iecare cu;nt0 c;nd aLung s" or%esc despre
trans8ormare0 totdeauna su% semnul demonicului0 8enomen aproape miraculos ;n sine0 de anihilare a
izol"rii unui su8let solitar' Cu toate astea0 nu oi ascunde c" mulumit" unei anume ascuimi a
aptitudinilor mele0 realizat"prin studiul 8ilologiei clasice C o meserie deci0 mai cur;nd apt" s" le to,
ceasc"0 s" prosteasc" ;n 8aa ieii C am 8ost ;n stare s" "d /i s" ;neleg c;te cea C at;t c;t m,am
priceput C din cele ce se petreceau'
6+@ G T"oas Mann
2u mai r"m;ne nici o ;ndoial" C /i spun asta cu tot calmul /i st"p;nirea de sine C c" 8amiliaritatea
perseerent"0 neostenit"0 hot"r;t" s" nu dea ;napoi ;n raa nici unui o%stacol0 iz%utise ;n cele din urm"
s" ;n8r;ng" cea mai sperioas" solitudine C /i 8a" de polaritatea deose%it" a partenerilor C insist
asupra acestui cu;ntD polaritate C 8"r" de antiteza lor spiritual"0 aceast" ictorie nu putea s" ai%" dec;t
un caracter %ine determinat0 parc" inspirat de,un spirit r"u0 /i c"tre asta intise dintotdeauna' S;nt
per8ect conins D la natura 8riol" a lui SchTerdt8eger0 dorina de a ;ninge solitudinea prin
8amiliaritate d"duse0 din capul locului0 con/tient sau nu' raporturilor lor0 acest anume ;neles0 aceast"
coloratur" C ceea ce nu tre%uie s" ;nsemne c" era lipsit" de motie mai no%ile' Dimpotri"0
solicitatorul era 8oarte sincer c;nd spunea c;t ;i era de necesar" prietenia lui Adrian ;ntru des";r/irea
8irii sale0 c;t ;i stimula progresul0 o ;n"la0 o amelioraE numai c"0 pentru a,/i c;/tiga aceast" prietenie0
SchTerdt8eger era destul de lipsit de logic" ca s" recurg" la miLloacele 8lirtului C /i ca apoi s" se
simt" Lignit c;nd ;nclinarea la melancolie pe care o trezea nu eita unele semne de ironie erotic"'
$entru mine0 lucrul cel mai ciudat /i cel mai mi/c"tor ;n toate acestea era s" "d cu ochii meiBcum
ictimaBnu,/i d"dea seama c" era r"Lit0 ci ;/i atri%uia sie/i o iniiati" ;n ;ntregime a celuilalt0 /i era
8antastic de uimit la aansurile care0 cu %un",credin"0 nu ineau seama de nimic0 /i c"rora li s,ar 8i
cuenit m<i curmd numele de ademenire' Da0 Adrian or%ea despre miracolul unei totale0 neclintite0
posi%ilit"i de a nu se l"sa in8luenat0 de a nu se l"sa ;n/elat de melancolie0 de sensi%ilitate0 /i nu m"
;ndoiesc c" aceast" HminunareI ;ncepuse ;nc" din seara aceea ;ndep"rtat" c;nd SchTerdt8eger ap"ruse
;n odaia lui ca s",l determine s" se ;ntoarc" ;n societate0 care ar 8i 8ost at;t de anost" 8"r" el' Ni totu/i0 ;n
acest a/a,numit miracol0 ap"reau ;ntotdeauna cu,ade"rat calit"ile de at;tea ori l"udate ale s"rmanului
Rudi0 no%leea lui0 independena artistic"0 decent"' =)ist" o scrisoare scris" de Adrian lui
SchTerdt8eger cam ;n perioada reuniunii de la (ullinger0 pe care0 desigur0 Rudi ar 8i tre%uit s,o
distrug"0 dar o p"strase0 poate din pietate0 dar cu siguran" /i ca tro8eu' Re8uz s" citez din eaE m"
mulumesc s" o caracterizez drept un document omenesc0 ce,i d" senzaia smulgerii pansamentului de
pe o ran"0 /i a c"rei dureroas" lips" de
&D'0T'1 FAUSTUS G 6+*
rezer" pe care o "de/te tre%uie s" 8i 8ost socotit" de autor o mare cutezan"'B2u era' Dar a 8ost totu/i
8rumos 8elul ;n care s,a "zut c" nu,i' #mediat dup" primirea scrisorii0 8"r" cea mai mic" ;nt;rziere
chinuitoare0 Rudi a sosit la $8ei88ering0 i,a dat e)plicaii0 l,a asigurat de cea mai ad;nc" gratitudine C a
aut o comportare simpl"0 curaLoas"0 sincer"0 delicat"0 str"duindu,se atent s" ;nl"ture orice Len"''' M"
simt o%ligat s",l laud0 pentru asta0 n,am ;ncotro' Ni %"nuiesc C iar ;ntr,o oarecare m"sur" chiar apro%
CB c" acesta a 8ost momentul c;nd Adrian s,a hot"r;t s",i scrie /i s",i dedice Concertul pentru ioar"'
Concert care i,a dus pe Adrian la Viena' Dup" aceea0 ;mpreun" cu Rudi SchTerdt8eger0 la conacul de
pe mo/ia din Ungaria' La ;ntoarcerea de acolo Rudi se %ucura de o prerogati" care din copil"rie /i
p;n" atunci 8usese e)clusi a mea D el /i Adrian ;/i spuneau unul altuia tu'
OOO#O
S"rmane RudiF Scurt a 8ost trium8ul demonismului t"u pueril0 pentru c" a 8ost prins ;n c;mpul de 8or"
al altuia0 mai pro8und0 cu un destin mai ;nc"rcat0 /i ce repede l,a 8r;nt0 l,a m"cinat0 l,a zdro%it'
2e8ericit Ht;iIF 2u era potriit mediocrit"ii cu ochi al%a/tri care,l o%inuse0 dar cel ce co%or;se a,
lBacorda nu putea ierta umilirea0 inerent" accept"rii C oric;t i,ar 8i 8ost ea0 eentual0 chiar agrea%il"'
R"z%unarea a 8ost inoluntar"0 prompt"0 rece /i misterioas"' Dar0 l"sai,m" s" poestesc'
;n ultimele zile ale anului 5-@60 Concertul pentru ioar" at;t de %ine primit 8u reluat la (erna /i la
Riirich ;n cadrul a dou" mani8est"ri organizate de BOrchestra de camer" eleian"0 al c"rei diriLor0
domnul $aul Sacher0 ;l initase pe SchTerdt8eger ;n condiii 8oarte atr"g"toare0 nu 8"r" a,/i e)prima /i
dorina de a,8 edea pe compozitor acord;nd0 prin prezena sa0 o deose%it" str"lucire mani8est"rilor'
Adrian rezist"E dar Rudol8 /tiu cum s" insiste0 /i proasp"tul HtuI mai aea ;nc" su8icient" 8or" ca s"
deschid" caiea celor ce aeau s" in"'
Concertul0 ;n miLlocul unui program cuprinz;nd muzic" german" clasic" si rus" contemporan"0 ;/i
recon8irm" ;n am%ele ora/e calit!ile0 intelectuale /i 8ascinatorii0 datorit" totalei d"ruiri de sine a
solistului0 la (erna0 ;n sala Conseratorului /i la Rurich0 la Tonhalle' Critica ;nre,
6+6 G T"oas Mann
gistr" o anumit" lips" de unitate ;n stil0 %a chiar /i ;n nielul compoziiei0 /i chiar pu%licul se ar"t" cea
mai n"zuros dec;t cel ienez0 dar pe de alt" parte nu numai c",l oaiona ;ndelung pe interpret ci0 ;n
am%ele seri0 chem" la ramp" pe compozitor0 /i Leer!iihn ;i 8"cu solistului pl"cerea de a ap"rea0 de
mai multe ori0 m;n" ;n m;n" cu el0 mulumind pentru aplauze' Acest eeniment unic0 repetat0 aceast"
e)punere personal" a solitudinii ;n 8aa mulimii0 mi,a sc"pat' Fusesem e)clus' Cea care a asistat0 la
Rurich0 la cea de a doua mani8estare0 /i mi,a poestit /i mie0 a 8ost Veannette Scheurl0 a8lat" din
;rit;mplare ;n ora/BE ea l,a ;nt;lnit pe Adrian chiar ;n casa ;n care locuia ca initat ;mpreun" cu
SchTerdt8eger'
=ra locuina de pe M&thenstrasse aproape de lac0 a domnului /i doamnei Rei880 o pereche %ogat"0 mai
;n ;rst"0 8"r" copii0 mari iu%itori de art"0 c"rora totdeauna le 8"cea deose%it" pl"cere s" o8ere g"zduire
e)celent" arti/tilor de 8runte ;n trecere prin ora/ /i s" organizeze pentru ei mici recepii' Soul0 un 8ost
8a%ricant de m"t"suri acum retras din a8aceri0 eleian de i" eche0 democrat conins0 aea un ochi
de sticl"0 ceea ce d"dea tr"s"turilor sale de domn cu %ar%" un aer oarecum rigid C impresie
;n/el"toare0 pentru c" era o 8ire esel" /i generoas"0 si nimic nu,i producea mai mare pl"cere dec;t s"
8ie ama%il /i curtenitor0 ;n salonul s"u0 cu actrie0 8ie c" interpretau roluri de prim" m;n"0 8ie de su%rete'
Uneori0 la recepiile o8erite0 c;nta el ;nsu/i la ioloncel0 destul de %ine de alt8el0 acompaniat la pian de
soia sa0 originar" din Reich /i care
=_e remuri se dedicase c<nto,ului' 2,aea umorul lui0 era n schim% o %urghez" energic" /i
gospodin"0 a%solut de acord cu soul s"u ;n a,/i g"si o mare satis8acie prin g"zduirea oamenilor cu
8aim" /i ;n a da salonului o atmos8er" de irtuozitate artistic" degaLat"' ;n %udoarul ei era o mas"
;ntreag" de 8otogra8ii dedicate de cele%rit"i europene omagiind ospitalitatea 8amiliei Rei88'
$erechea ;l initase pe SchTerdt8eger ;nc" ;nainte de a,i 8i ap"rut numele ;n gazete pentru c"0 mecena
cu m;n" larg"0 %"tr;nul industria/0 era in8ormat ;naintea tuturor despre eenimentele muzicale ;n
perspecti"E /i nu ;nt;rziaser" s",l cuprind" ;n initaia lor /i pe Adrian0 ;ndat" ce a8lar" despre enirea
lui' Locuina era ast"0 cu spaiu din %el/ug pentru musa8iri0 /i de 8apt la sosirea lor de la (erna0 cei
doi o g"sir" pe Veannette Scheurl instalat"E
D'0T'1 FAUSTUS G 6+:
i enea ;n 8iecare an s" stea c;tea s"pt"m;ni cu prietenii ei' Dar la supeul ce ;ntruni dup" concert un
cerc restr;ns de intimi ai casei nu l;ng" ea 8u a/ezat Adrian'
;n capul mesei /edea am8itrionul0 ;m%"r%"t;ndu,se cu %"utur" dezalcooiizat"0 dintr,un pahar de cristal
minu,;t /le8uit0 glumind0 cu chipul s"u ;ncremenit0 cu soprana #ramatic" a Teatrului or"/enesc0 a/ezat"
al"turi de el0 o 8emeie iguroas"0 care ;n cursul serii se iz%i mereu cu Lumnul ;n piept' Mai era /i un alt
artist de oper"0 primul Lariton0 n"scut prin inuturile %altice0 un %"r%at ;nalt0 cu tun"toare0 spun;nd
totu/i lucruri inteligente' Mai srau0 se,nelege0 organizatorul concertului0 diriLorul acher0 apoi doctorul
Andreae0 diriLorul permanent al srchestrei de la Tonhalle0 /i e)celentul cronicar muzical la H2eue
Riircher ReitiingI0 doctorul Schuh C toi ace/tia cu neestele lor' La cel"lalt cap"t al mesei /edea
energica doamn" Rei880 ;ntre Adrian /i SchTerdt8egerE la ;ndul lor aeau /i ei ;n st;nga /i dreapta0 unul0
o 8at" ;n"r"0 sau ;nc" t;nB"r"0 acti;nd ;ntr,o pro8esiune oarecare0 lademoiselle 7odeau0 o eleianc" de
lim%" 8rancez"0 /i el"lalt0 pe m"tu/a ei0 o %"tr;n" doamn" deose%it de ama%il" /i agrea%il"0 cu aer de
rusoaic"0 cu must"cioar"0 c"reia M"rie Jacesta era pronumele domni/oarei 7odeauK ;i spunea Hma
tanteI sau Htante #sa%eauBB /i care0 dup" toate pro%a%ilit"ile0 locuia cu nepoata ei0 8"c;nd pe dama ie
companie0 pe gospodina casei /i pe dama de onoare'
Am0 desigur0 competena de < 8"uri o imagine a aces,Ei nepoate pentru c"0 cea mai t;rziu0 din motie
%ine,u;ntate0 mi,a 8ost dat s,o e)aminez ;ndelung /i pe idelete' Dac" reodat" termenul HsimpaticI a
8ost indispensa%il ;n caracterizarea unei persoane0 atunci a 8ost la iescrierea acestei 8"pturi0 care din
cap p;n",n picioare0 cu 8iecare tr"s"tur"0 cu 8iecare or%"0 cu 8iecare sur;s0 cu 8ie,are e)presie a
chipului0 ;mplinea0 r"sp;ndea climatul de ;lm0 de echili%ru0 de estetic" moral" presupus de acest a;nt'
C" aea cei mai 8rumo/i ochi negri din lume0 e pri,lul lucru ce tre%uie spus C negri ca t"ciunele0 ca
smoala0 ' murele coapte0 ni/te ochi nu chiar mari0 dar cu o str"lucire deschis"0 pur"0 izor;nd din
ad;ncul ;ntunericului lor0 su% spr;ncene a c"ror linie 8in"0 egal"0 aea tot at;t de puin a 8ace cu
cosmeticele0 c;t /i ro/ul potolit /i natural al %uzelor ei delicate' 2imic arti8icial la 8ata asta0 nici un
machiaL capa%il s" su%linieze0 s" accentueze0 s",i ;mpru,
6+? G T"oas Mann
mute culoare' O graie 8ireasc"0 autentic" C de pild"0 8elul cum ;/i str;ngea0 pe dup" urechi0 p"rul
greu0 castaniu,;nchis0 c"tre cea8"0 degaL;nd 8runtea /i t;mplele delicate0 ;/i punea amprenta /i pe m;inile
ei C 8rumoase0 se,nelege0 nu 8oarte mici0 dar nne0 cu oasele su%iri0 str;nse simplu la ;ncheieturi ;n
man/etele unei %luze al%e0 de m"tase' Tot a/a0 prins ;ntr,un guler scro%it0 /i g;tul0 zelt si rotund ca o
coloan"0 ai 8i zis modelat de un sculptor0 8ncununat de oalul 8rumos e8ilat al unei 8ee de culoarea
8ilde/ului0 cu un n"suc 8in0 %ine 8"cut0 ;niorat de n"ri palpit;nde /i deschise' 2u z;m%ea des0 /i r;sul ei0
/i mai rar0 ;i prooca parc" o tensiune a t;mplelor0 aproape str"ezii0 /i ii scotea la lumin" smalul
dinilor de/i /i regulai'
Lumea a ;nelege c" ;mi dau silina s" eoc cu a8eciune /i s;rguiBn" imaginea 8emeii cu care Adrian
se g;ndise0 un scurt r"stimp0 s" se c"s"toreasc"' Am "zut,o /i eu pe M"rie ;n %luza aceea de sear" din
m"tase al%" ce,i punea ;n aloare0 poate cu %un" /tiin"0 tipul de %runet"0 dar mai t;rziu mi s,a ;n8"i/at
mai ales ;n inuta mai simpl"0 de toate zilele sau deB c"l"torie0 enindu,i /i mai %ine0 din sto8" ecosez"
;n culori ;nchise0 cu un cordon de lac /i nasturi de side8 C sau ;ntr,un halat lung p;n" la genunchi0 tras
pe deasupra c;nd lucra la plan/et" cu creioanele ei de gra8it sau colorate' $entru c" era desenatoare C
Adrian 8usese in8ormat ;n preala%il de c"tre doamna Rei88 C era creatoare de modele pentru scene
pariziene mai mici0 ca H7a;t? l&ri\ueI sau echiul HTh?<tre du TrianonI0 concepea 8igurine0 costume0
decoruri0 pe %aza c"rora lucrau apoi croitorii /i decoratorii' Asta 8iindu,i ocupaia0 8ata0 n"scut" la
2&ori0 pe malul lacului 7enea0 locuia cu tante #sa%eau ;n od"iele unui apartament din ;le,de,$aris'
Reputaia capacit"ii ei ca desenatoare0 a spiritului inenti0 a competenei ia& materie de istoria
costumelor si a gustului ei delicat0 era ;n ascensiune /i prezena sa la Rurich nu numai c" nu era lipsit"
de temeiuri pro8esionale0 ci ea ;i poesti ecinului de mas" din dreapta c" peste c;tea s"pt"m;ni aea
s" in" la Munchen0 pentru c" teatrul de acolo inteniona s",i ;ncredineze crearea costumelor /i
decorurilor unei comedii moderne de stil'
Adrian ;/i ;mp"rea atenia ;ntre d;nsa /i am8itrioan"0 ;n timp ce ;n 8a"0 o%ositul dar 8ericitul Rudi
glumea cu Hma tanteI c"reia repede ;i d"deau lacrimile din cauza
D'0T'1 FAUSTUS G 6++
r;sului /i se pleca adesea peste mas" spre nepoat"0 s",i repete0 cu /iroaie pe o%raLi0 c;te cea din
palarele ecinului0 consiBder;nd0 pesemne0 c" tre%uia neap"rat s" a8le /i ea' M"rie d"dea din cap0
z;m%ea %ucuroas"0 "dit satis8"cut" c" m"tu/a se distra at;t de %ine0 /i priirile i se opreau cu o not" de
recuno/tin" asupra celui ce st;rnise aceast" eselie0 care0 la r;ndul s"u0 credea nimerit s" 8ac" tot
posi%ilul ca s" o prooace mereu pe %"tr;na doamn" la repetarea glumelor sale' R"spunz;nd ama%il"
;ntre%"rilor lui Adrian0 M"rie 7odeau ;i poesti despre actiit"ile ei pariziene0 despre ultimele
realiz"ri ale %aletului 8rancez /i ale operei0 cunoscute lui numai ;n parte0 despre lucr"ri de $oulenc0
Aurie0 Rieti' S,au ;nsu8leit c;nd au ;nceput s" schim%e impresii despre Da#nis =i 0loe de Rael /i
despre 4o!uri de De%uss&0 despre muzica lui Scarlatti la piesa lui 7oldoni Feeile bine dis$use,
despre 0%s%toria se!ret% a lui Cimarosa /i despre *du!a?ia gre=it% a lui Cha%rier' $entru cutare sau
cutare dintre piesele acestea0 M"rie crease decoruri noi /i,i e)plica0 schi;nd cu creionul pe initaie0
unele soluii scenice imaginate de ea' $e Saul FiteBl%erg0 o0 da0 desigur c",l cuno/tea C 8ire/teF si
smalul dinilor ei str"luci0 /i un r;s din toat" inima ii contract" ;nc;nt"toarele t;mp;e' Vor%ea neme/te
cu u/urin"0 cu un u/or0 8ermec"tor accent str"inE glasul ei aea un tim%ru cald0 captiant0 glas de
c;nt"rea"0 aea indiscuta%il Hsto8"I C ca s" 8iu precis0 ca registru si o coloratur" nu numai c" sem"na
cu ocea mamei lui Adrian0 ci uneori credeai realmente c" o auzeai pe =ls%eth Leer!iihn'
De o%icei o societate de apro)imati cincisprezece persoane cum era aceasta0 c;nd se ridica de la mas"0
se r"sp;nde/te ;n grupuri mai mici0 ca s" mai schim%e partenerii' Dup" supeu0 Adrian de a%ia dac" mai
schim%" un cu;nt cu M"rie 7odeau' Domnii Sacher0 Andreae0 Schuh0 ;mpreun" cu Veannette Scheurl
;l antrenar" ;ntr,o discuie mai lung" despre eenimentele muzicale din Rurich /i de la Munchen0 ;n
timp ce parizienele /i c;nt"reii de oper" /edeau ;n Lurul mesei0 a/ternute cu un preios sericiu de
Seres0 ;mpreun" cu am8itrionii /i B cu SchTerdt8eger0 priind cu uimire la %"tr;nul domn Rei88 cum
golea una dup" alta ce/ti cu ca8ea neagr" tare0 de,clar;nd0 cu accentul lui heletic0 ap"s;nd pe cuinte0
c" procedeaz" ast8el dup" s8atul medicului0 pentru ;nt"rirea inimii /i stimularea somnului' Cei trei
oaspei0 locuind la
6+. G T"oas Mann
gazd"0 se retraser" ;ndat" dup" plecarea initailor' Made,moiselle 7odeau locuia cu m"tu/a ei la
hotelul H=den au LacI /i mai r"m;nea c;tea zile ;n ora/' La desp"rire0 c;nd SchTerdt8eger care0
;mpreun" cu Adrian0 pleca aB doua zi la Munchen0 ;/i e)prim" dorina de a re;nt;lni doamnele la
Munchen0 M"rie a/tept" o clip" p;n" ce Leer!uhn repet" solicitarea0 pentru ca apoi s" accepte
prietenoas"'
Trecuser" c;tea s"pt"m;ni din anul 5-@:0 c;nd am citit ;n ziar c" seduc"toarea toar"/" de mas" a
prietenului meu sosise la Munchen /i c" C nu ;nt;mpl"tor0 pentru c" Adrian ;mi spusese c",i
recomandase adresa C tr"sese la aceea/i pensiune din SchTa%ing0 H$ensionul 7isellaI0 unde iocuise /i
el c;tea zile0 la ;ntoarcerea din #talia' Ntirea0 destinat" s" sporeasc" interesul pu%licului pentru
premiera ;n perspecti"0 8usese lansat" din cercurile teatrului si con8irmat" aproape imediat de o
initaie a 8amiliei Schlaginhau8en de a petrece s;m%"ta urm"toare la ei ;mpreun" cu 8aimoasa
decoratoare'
2u pot s" " descriu tensiunea cu care a/teptam aceast" ;nt;lnire' Sperane0 curiozitate0 %ucurie0
nelini/te0 toate se amestecau ;n starea mea su8leteasc"0 m" tul%urau' De ce Q 2u C sau nu numai C
pentru c" Adrian0 dup" ;napoierea sa din =leia0 ;mi poestise0 ;ntre altele0 despre ;nt;lnirea cu M"rie0
/i ;n descrierea 8"cut" intra0 ca o simpl" a8irmaie0 asem"narea ocii ei cu cea a mamei sale0 ceea ce pe
mine m,a ;ndemnat s" ciulesc imediat urechea' Cert0 nu era deloc un portret entuziast0 dimpotri"D
cuintele,i erau domoale0 luate la ;nt;mplare0 8aa impasi%il"0 priirea ;ntoars",ntr,o parte0 r"t"cind ;n
gol' Dar c" ;l impresionase noua cuno/tin"0 reie/ea luminos din 8aptul c",i r"m"sese 8amiliar /i
numele /i pronumele 8etei C ,am mai spus c" ;ntr,o societate mai mare rareori /tia numele
interlocutorilor C /i aici relatarea lui dep"/eaB cu mult o simpl" menionare'
Dar nu numai asta 8"cea ca inima s",mi %at" at;t de straniu0 de %ucurie /i ;ndoial"' $entru c"0 la
urm"toarea mea izit" la $8ei88eBring0 Adrian ;mi spuse0 ;ntr,o doar"0 c" trecuse0 poate0 destul" reme
de c;nd locuia acolo0 c" ar tre%ui0 poate0 introduse unele schim%"ri ;n genul lui de ia"0 c" cel puin
e)istenei de sihastru ar tre%ui s",i pun" cap"t0 /i c" re8lecteaz" chiar la a/a cea etcetera C ;ntr,un
cu;nt'Bor%e care ;nsemnau niciB mai mult0 nici mai puin0
D'0T'1 FAUSTUS G 6+-
dec;t c" are de g;nd s" se c"s"toreasc"' Am aut curaLul s",l ;ntre% dac" aluziile lui nu s;nt cuma ;n
leg"tur" cu un anume eeniment monden determinat de prezena lui ;n Rurich0 /i mi,a r"spunsD
C Cine te poate ;mpiedica s" presupui ce rei Q ;n orice caz0 odaia asta strimt" nu,i scena potriit"
pentru asta' Dac" nu m",n/el0 c;nd tu mi,ai 8"cut cinstea unor reelaii similare0 eram acas"0 pe
Rions%erg' Ar 8i tre%uit s" ne urc"m acum pe Rohm%uhel pentru conersaia noastr"'
#maginai," uluiala meaF
C Dragul meu0 zisei0 e senzaional si emoionantF
M" s8"tui s",mi st"p;nesc reaciile' FaptulBc" se apropia de patruzeci de ani era ;n 8ond un aertisment
destul de serios c" nu e cazul s" mai tergierseze' S" nu,l mai ;ntre%0 ;mi mai spuse0 am s" "d eu
singur' ;n 8orul meu interior nu,mi puteam ascunde %ucuria c" intenia lui ;nsemna si soluia
raporturilor necurate dintre Adrian /i SchTerdt8eger /i a/ 8i rut %ucuros s" "d ;n ea un miLloc
con/tient ;n acest sens' Ce atitudine aea s" ia iolonistul /i 8luier"torul era o chestiune secundar"0 nu
un lucru nelini/titor0 pentru c" SchTerdt8eger atinsese limanul am%iiilor sale puerile /i ;si o%inuse
concertul' Credeam c" dup" acest trium8 a 8i gata s" reia0 ;n iaa lui Adrian Leer!uhn0 un loc mai
rezona%il' Ce nu,mi ie/ea ;ns" din cap era 8elul straniu al lui Adrian de a,mi or%i despre intenia sa0
ca /i cum realizarea ei ar 8i depins numai de el0 de oina lui0 iar consim"m;ntul 8etei n,ar 8i constituit
o preocupare' =ram mai mult dec;t dispus s" apro% un sentiment al propriei alori at;t de puternic0 ;nc;t
s" considere c" n,aea dec;t s,aleag"0 s",/i rosteasc" alegerea F Ni0 cu toate astea0 ;n inima mea d"inuia
o ;ndoial"0 o team"0 din cauza naiit"ii acestei ;ncrederi0 mai mult e)presie a solitudinii0 a ieii ;ntr,o
alt" lume0 ce,i 8"ceau aureol"0 /i,mi trezea0 8"r"B oie0 ;ntre%area dac" lui Adrian ;i era oare sortit s"
prooace dragostea 8emeilor' C;nd eram sincer cu mine ;nsumi mergeam p;n" la a m" ;ndoi c" el ;nsu/i
crede ;n aceast" posi%ilitate /i tre%uia s" lupt ;mpotriaB sentimentului c" intenionatB poza c" ar
considera succesul demersului s"u ca im lucru de la sine ;neles' Dac" aleasa lui aea deocamdat"
m"car idee de g;ndBurile /i inteniile ce le nutrea ;n priina ei0 r"m;nea o chestiune nel"murit"'
6.P G T"oas Mann
A r"mas nel"murit"0 pentru mine0 chiar /i dup" reuniunea monden" din (riennerstrasse0 unde am
cunoscut,o pe M"rie 7odeau' C;t de mult mi,a pl"cut se poate deduce din 8elul cum am descris,o mai
sus' M,au cucerit nu numai noaptea %linda a priirilor ei0 de care sensi%ilitatea lui Adrian se simea atit
de puternic atras"0 z;m%etul ei r"pitor0 ocea sa ca o muzic"0 ci /i rezera plin" de graie0 ama%il" /i
inteligent"0 pragmatismul cu care ignora orice mici cochet"rii de 8emeiu/c"0 precizia0 chiar laconismul
de 8emeie acti" /i independent"' =ram 8ericit s" mi,o imaginez ca toar"/" de ia" a lui Adrian /i
eram conins c" ;neleg sentimentul ce i,l inspira' 2u g"sea el oare ;n ea acea HlumeI care,i intimida
solitudinea C /i su% aspect muzical /i artistic ar 8i putut 8i considerat" HlumeaI e)terioar" 7ermaniei
C ie/ind ;n ;nt<mpinare0 gra" /i prietenoas"0 trezind ;ncredere0 8"g"duind ;mplinire0 des";r/ire Q 2,o
iu%ea el oare pornind dintr,o lume de oratorii0 de teologie muzical"0 de raL" matematic" a numerelor Q
=ram emoionat0 plin de speran"0 s" /tiu cele dou" 8"pturi ;ntre pereii aceleia/i ;nc"peri0 cu toate c"
nu i,am "zut dec;t 8oarte 8ugar ;mpreun"' Odat"0 ;ntr,o reuniune0 c;nd ;nt;mplarea ne,a adus laolalt"
pe M"rie0 Adrian0 pe mine /i pe ;nc" cinea0 m,am ;ndep"rtat aproape imediat ;n n"deLdea c" /i al
patrulea a aea destul" minte ca s" procedeze la 8el0Bs",/i ad" de drum'
La Schlaginhau8en0 ;n seara aceea0 n,a 8ost dineu0 ci un %u8et rece la ora nou"0 ;n su8rageria de l;ng"
salonul cu coloane' De la r"z%oi ;ncoace mediul se schim%ase considera%il' 2u mai era nici un %aron
Riedesel care s" pledeze pentru HgraiosIE caaleristul pianist amator disp"ruse de mult0 t;r;t ;n
pr"%u/irile istoriei0 /i chiar /i str"nepotul lui Schiller0 domnul on 7leichen,RussTurrh nu mai e)ista0
pentru c" i se descoperise o tentati" C e/uat" C de escrocherie imaginat" cu o ingeniozitate de
nerod0 dar care l,a m"turat din societate /i a 8"cut din el un deinut casioluntar pe mo/ia sa din
(aaria de Vos' O a8acere0 aproape s" nu,ti in"M s" crezi' $are,se c" %aronul e)pediase0 per8ect
am%alat /i asigurat mult peste aloarea sa0 un giuaier0 unui %iLutier din str"in"tate0 pentru a 8i
trans8ormat C /i la destinaie nu s,a g"sit ;n cutie dec;t un /oarece mort' Acest /oarece se doedise
incapa%il s" ;mplineasc" misiunea ceB,i 8usese ;ncredinat" de e)peditor' $ro%a%il c" acesta pornise de
laB ideea c"
D'0T'1 FAUSTUS G 6.5
roz"torul ;/i a deschide cu dinii drum prin pereii cutiei /i a eadaB C l"s;nd ;n loc supoziia c"
%iLuteria c"zuse prin gaura proocat" Dumnezeu /tie cum0 /i se pierduse0 ceea ce ar 8i 8"cut e)igi%il"
suma asigurat"' Dar animalul ;/i d"duse s8ir/itul 8"r" s" 8i e8ectuat ori8iciul menit s" 8ac" plauzi%il"
pierderea colierului care niciodat" nu 8usese pus ;n cutie C /i autorul /arlataniei se pomeni demascat
in mod ru/inos' Se prea poate ca el s" 8i g"sit aceast" idee ;n reo carte de istoria culturii0 /i s" nu 8i
8ost dec;t o ictim" a lecturilor sale' Dar se mai poate ca ina nes"%uitei sale inspiraii s,o 8i purtat
haosul moral al timpului'
;n orice caz0 gazda noastr"0 n"scut" on $lausig0 tre%uise s" se resemneze la multe renun"ri /i s"
a%andoneze aproape cu totul idealul ei de a ;n8r"i no%ilimea de s;nge Du arta' De remurile de demult
mai aminteau unele 8oste ioamne de onoare de la Curte0 or%ind 8ranuze/te cu Veannette Scheurl'
Altminteri0 printre edetele de teatru0 mai edeai pe cutare sau cutare politician catolic,populist /i
chiar /i un parlamentar a/a,zis social,democrat0 c;ia Bnali sau 8oarte ;nali 8uncionari ai statului nou
Jprintre ei se mai g"seau /i trei oameni de 8amilie aleas"K0 ;ntre alii un 8oarte Loial domn on Stengel0
capa%il de Lrice C dar /i anumite elemente categoric ostile repu%li,Dii Hli%eralisteI0 c"rora intenia de a
r"z%una ru/inea /i ;n/tiina de a reprezenta lumea de m;ine le er< pece,luitB" pe 8runte cu neru/inare'
Oricum ;ns"0 a/a cum st"teau lucrurile0 un o%serator m,ar 8i "zut mai degra%" pe mine cu M"rie /i
cu m"tu/ica ei dec;t pe Adrian0 de/i 8"r" ;ndoial" c" pentru ea enise0 /i ;nc" din primul moment o
salutase cu "dit" %ucurie0 entru ca apoi s" stea de or%" ;ndeose%i cu scumpa lui Veannette /i cu
deputatul social,democrat0 un 8oarte priceput admirator al lui (ach0 dup" cum se putu constata ilterior'
#ndependent de agrementul ;n sine atenia acor,B at" de mine 8etei se putea 8oarte %ine Lusti8ica caB
urmare m"rturisirilor lui Adrian' Rudi SchTerdt8eger enise /i el' Tante #sa%eau era ;nc;ntat" c",l
;nt;lnea din nou' Ca /i la Rurich0 o 8"cu deseori s" r;d" C /i pe M"rie s" sur;d" C0 dar 8"r" s"
st;nLeneasc" o conor%ire mai a/ezat"0 eolu;nd ;n Lurul eenimentelor artistice de la $aris si
Miinchen0 ating;nd puin politica european"0 relaiile 8ranco,germane /i0 c"tre s8;r/it0 c;nd s",/i ia
r"mas %un0 particip" la ea /i Adrian0 ;n picioare0 c;tea clipe' Ca
6.@ G T"oas Mann
;ntotdeauna0 tre%uia s" prind" trenul de unsprezece pentru Saldshut0 /i participarea lui la soiree nu
inuse mai mult de o or"B /i Lum"tate' 2oi ceilali am mai r"mas puin'
Acestea s,au petrecut0 cum spuneam0 ;ntr,o s;m%"t" sear"' C;tea zile mai t;rziu0 Loi0 mi,a tele8onat'
OL
M,a chemat la tele8on la Freising0 ca s",mi cear"0 cum zicea el0 o 8aoare' J7lasul sc"zut /i puin
monoton era un indiciu c",l chinuiau durerile de cap'KBAea sentimentul0 spunea0 c,ar tre%ui s" li se
8ac" doamnelor de la H$ensionul 7isellaI onorurile Munchenului' Se pl"nuise s" li se propun" o
e)cursie prin ;mpreLurimi0 si remea 8rumoas" ;m%ia la a/a cea' 2,aea pretenia c",i ideea lui0 era a
lui SchTerdt8eger' Dar o acceptase /i apoi re8lectase asupra ei' Se g;ndise la Fussen0 cu 2eu,
SchTanstein' Dar poate c,ar 8i totu/i mai %ine O%erammergau /i o plim%are cu sania de acolo la
m;n"stirea =ttal0 careB lui0 personal0 ;i pl"cea 8oarte mult0 cu o oprire ;n drum0 la castelul Linderho80 ;n
orice caz o curiozitate merit;nd s" 8ie "zut"' Ce p"rere aeam Q
#,am spus c" g"sesc ideea ;n sine 8oarte %un" /i =ttal un o%iecti 8oarte nimerit'
C Fire/te0 tre%uie s" enii /i oi0 zise el0 tu si soia ta' O om 8ace ;ntr,o duminic" C din c;te /tiu0 tu
srm%"It" n,ai ore0 semestrul "sta C s" zicem atunci0 de poim;ine ;ntr,o s"pt"m;n"0 dac" nu se moaie
remea prea tare' #,am spus /i lui Schild!napp' =l e pasionat dup" chestii de,as,tea0 /i rea s" in" cu
schiurile0 s" se lege de sanie'
7"seam totul admira%il'
Ce m" roag" el acum0 a ad"ugat0 e s" ;neleg %ine urm"torul lucruD #deea0 cum spunea0 8usese a lui
SchTerdt8eger0 dar desigur c,am s" 8iu de acord cu dorina lui0 a lui Adrian adic"0 de a nu l"sa aceast"
impresie celor de la H$ensionul 7isellaI' 2,ar rea ca Rudol8 s" prezinte initaia0 ci inea s" 8ac" el
acest lucru C chiar dac" nu de o manier" prea direct"' Daca n,a/ rea s" 8iu at;t de %un s" aranLez eu
lucrurile C /i,anume ;n a/a 8el ;nc;t ;nainte de iitoarea mea izit" laB$8ei88ering0 poim;ine adic"0 s"
trec ;n ora/ pe la doamnele ;n chestiune0 /i ;n calitate de
D'0T'1 FAUSTUS G 6.*
emisar al lui Adrian0 de/i0 natural0 numai aluzi ;n aceast" calitate0 s" le transmit initaia'
C M,ai o%liga 8oarte mult dac" mi,ai 8ace acest sericiu amical0 ;ncheie el0 neo%i/nuit de protocolar'
Voiam s",i mai pun c;tea ;ntre%"ri0 dar m,am st"p;nit /i i,am r"spuns c" oi 8ace a/a precum dore/te0
asi,gur;ndu,l c" m" %ucuram pentru el /i pentru noi toi de cele ;n perspecti"' Ni chiar a/a era' M"
;ntre%asem 8oarte serios0 ;nc" dinainte0 cum aeau s" 8ie promoate inteniile m"rturisite0 cum aeau s"
8ie urnite din loc lucrurileF 7"seam c" nu era recomanda%il s" las prileLurile de ;nt;lnire cu aleasa lui la
oia ;nt;mpl"rii' ;mpreLur"rile nu d"deau /anse prea mari ;nt;mpl"rii' =ra neoie de un aLutor0 de
iniiati"0 /i iat,o0 se produsese' S" 8i 8ost0 ;ntr,ade"r0 ScriTerdt8eBger iniiatorul sau Adrian i,o punea
numai ;n seam" de ru/ine s" nu Loace rolul ;ndr"gostitului0 rol opus cu totul 8irii /i concepiei lui
despre ia"0 /i care,l ;mpingea deodat" la mondenit"i /i la plim%"ri cu sania Q Mi se p"rea0 ;ntr,
ade"r0 c" asemenea lucruri ar 8i at;t de mult su% demnitatea lui0 ;nc;t doream s" 8i spus ade"rul atunci
c;nd ;i atri%uise iolonistului ideea C cu toate c" nu,mi puteam scoate din cap ;ndoiala dac" nu cuma
acest platonic de pe =l%a n,aea ;n 8ond un interes ;n toat" a8acerea'
S" pun ;ntre%"ri Q 2,aeam ;n realitate dec;t una de pus0 /i anumeD De ce Adrian0 dac" oia ca M"rie
s" /tie c" el 8ace proiecte menite s",i permit" a o edea0 de ce0 zic0 nu i se adresa direct0 nu,i tele8ona0
sau chiar de ce nu lua trenul s" se duc" la Munchen0 s" se prezinte la acele doamne /i s" le propun"
e)cursia' 2u /tiam pe,atunci c" aici era or%a de o anumit" socoteal"0 d idee0 ;ntr,o oarecare m"sur"
un 8el de repetiie a cea ce,aea s" in"0 c" era or%a de o ;nclinare c"tre a trimite pe cinea iu%itei C
pentru c" ast8el tre%uia s" o numesc pe 8at" C0 de a pune pe altul s",i or%easc" ;n numele lui'
$rimul c"ruia i s,a ;ncredinat un mesaL am 8ost eu0 /i m,am achitat %ucuros de misiunea mea' Atunci
am "zut,o pe M"rie ;n halatul al% de lucru0 tras peste %luza ecosez" 8"r" guler ce,i enea at;t de %ine'
Am g"sit,o la plan/et"0 o plac" mare de lemn0 groas"0 a/ezat" o%lic0 a;nd ;n/uru%at" la o margine o
lamp" electric"0 /i de acolo se ridic" s" m" primeasc"' Am stat de or%" reo dou"zeci de minute ;n
mica locuin" ;nchiriat" de cele dou" doamne'
6.6 G T"oas Mann
Am;ndou" se ar"tar" 8oarte %ucuroase de atenia ce li se acord" /i acceptar" cu ;nsu8leire proiectul de
e)cursie0 despre care le,am spus doar at8tD c" nu era ideea mea C' dup" ce strecurasem ca din
;nt;mplare c" m" a8lam ;n drum spre prietenul meu Leer!iihn' Doamnele recuno/teau c" 8"r" o
asemenea escort"0 poate c" n,ar 8i apucat niciodat" s" ad" cea din 8aimoasele ;mpreLurimi ale
Miinchenului /i nici Alpii %aarezi' Am sta%ilit cu ele ziua /i ora plec"rii' #,am putut duce lui Adrian
un r"spuns mulumitor /i i,am raportat minuios0 8"r" s" omit un elogiu pentru M"rie ;n halatul de
lucru0 spun;ndu,i c;t era de dr"gu"' ;mi mulumi0 zic;nd C pe c;t am putut s",mi dau seama C 8"r"
ironie D
C =i0 ezi0 e %ine totu/i s" ai prieteni de n"deLde'
Linia 8erat" ce duce la $assionsdor8 e0 ;n cea mai mare parte0 aceea/i cu cea pentru 7armisch,
$arten!irchen C se rami8ic" aproape de cap"t C /i trece pe la Saldshut /i $8ei88ering' Adrian locuia
cam l< Lum"tatea drumului ce constituia inta c"l"toriei noastre0 a/a c" numai noi ceilali0
adic"BSchTerdt8eger0 Schild!n<pp0 doamnele de la $a8is0 soia mea /i cu mine ne,am ;nt;lnit ;n ziua
hot"r;t"0 c"tre orele zece0 la tren0 ;n gara mare din Miinchen' F"r" Adrian deocamdat"0 prima or" a
trecut str"%"t;nd un inut de /es ;nc"0 /i ;ngheat' Am mai ;n/elat timpul cu o gustare0Bsandi/uri /i in
ro/u tirolez0 aduse de soia mea0 iar Schild!n<pp ne 8"cu s" r;dem0 mani8est;nd cu umor un zel deose%it
;n a,/i 8eri de ciupeli integritatea poriei' H2u ciupii0 8"cea el0 nu ciupii din poria lunganului r Mima
/i su%linia po8ta lui 8ireasc" de m;ncare0 respecta%il" din,totdeauna0 /i era de un comic irezisti%il' ;/i
d"dea ochii sc;nteietori pe/te cap0 e)clam;nd /i plesc"ind0 mestec;nd un sandi/ cu lim%a' Ni0
indu%ita%ilB0 glumele sale erau destinate ;n primul r;ndB domni/oarei 7odeau0 care cu siguran" c",i
pl"cea /i lui tot at8t de mult c;t /i nou" tuturor' Ma8ie ar"ta de minune ;n costumul de iarn" de culoare
erde m"slinie cu %enzi su%iri de %lan" maro /i0 printr,o anumit" asociaie de idei C pur /i simplu
pentru c" /tiam ce aea s" urmeze C simeam oB;nc;ntare priind 8"r" s" m" satur ochii ei negriL de,un
negru de smoal"0 de c"r%une0 /i sclipirea ioaie de su% genele,i sum%re'
La Saldshut0 c;nd Adrian se urc" ;n tren0 salutat cu o e)u%eran" de oameni %ine dispu/i0 am 8ost
cuprins de o spaim" stranie C dac" termenul spaim" e totu/i potriit
D'0T'1 FAUSTUS G 6.:
pentru sentimentele mele' ;n orice caz0 ;n ceea ce simeam era /i spaim"' De,a%ia acum ;mi d"deam
seama c" ;n compartimentul nostru Jchiar dac" nu era propriu,zis un compartiment0 ci o seciune a
unui agon de clasa a doua cu culoarK0 adic" ;ntr,iin spaiu restr;ns0 ochii negri0 ochii al%a/tri /i ceilali
ochi al%a/tri0 identici0 adic" seducia /i indi8erena0 emoia /i s;ngele rece0 se a8lau laolalt" su% ochii
s%i /i laolalt" or r"m;ne toat" ziua asta de e)cursie care0 deci0 ;ntr,o anumit" m"sur"0 sta su% semnul
acestei constelaii0 tre%uia s" stea poate0 pentru ca iniiatul s",/i dea seama0 dac,o rea0 de scopul
ade"rat al e)cursiei'
$rintr,o coinciden" a naturii0 oportun" de alt8el0 dup" enirea lui Adrian0 peisaLul ;ncepu s" capete
m"reie si ap"rur" sc;nteind0 8ire/te ;nc" ;n dep"rtare0 culmi 8nz"pezite' Schild!n<pp se puse ;n aloare
spun;nd pe nume cut"rei sau cut"rei coame pro8ilate la orizont' Alpii %aarezi nu se pot 8"li cu gigani
super%i printre ;r8urile lor0 dar0 ;ntre pr"p"stii ;mp"durite /i dep"rt"ri0 noi str"%"team0 p"trundeam
;ntr,o splendoare hi%ernal" tru8a/" /i gra"0 ;n"luit" ;n z"pada imaculat"' Cerul ;ns" era acoperit0
amenina a ger /i ninsoare /i de a%ia c"tre sear" se lumin"' Atenia noastr" era a%sor%it" mai mult de
peisaL0 cu toate c" M"rie or%ea despre amintiri comune de la Rurich0 de la Tonhalle0 despre Concertul
de ioar"' ;l o%seram pe Adrian st;nd de or%" cu 8ata' Luase loc ;n 8aa ei0 a/ezat" cum era ;ntre
Schild!n<pp /i SchTerdt8eger0 ;n timp ce m"tu/ica0 a8a%il"0 olu%il"0 or%ea cu 3elene /i cu mine'
Vedeam %ine cum priindu,i ochii0 chipul0 se str"duia s" nu 8ie indiscret' Al%astrul ochilor lui Rudol8
;nregistra aceast" cu8undare ;n 8ascinaie0 apoi dominarea0 ;ntoarcerea ;ntr,o parte' =ra o consolare0 o
desp"gu%ire0 8aptul c" Adrian ;l l"ud" dup" aceea pe iolonist0 ;n 8aa M"riei0 cu at;ta insisten" Q Cum
ea se a%inea0 cu modestie0 de la orice Ludecat" asupra muzicii ;n sine0 nu s,a or%it dec;t despre
e)ecuie0 /i Adrian declar" cu em8az" c" prezena solistului nu putea s",l ;mpiedice a cali8ica inter,
pretarea ca magistral"0 des";r/it"0 pur /i simplu unic" C dup" care mai ad"ug"0 cu mult" c"ldur"0
c;tea consideraiuni0 %a chiar cuinte de preuire pentru eoluia artistic" a lui Rudi ;n general /i
pentru iitorul lui0 8"r" ;ndoial" glorios'
6.? G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6.+
Omagiatul se 8"cea c" nu poate suporta s" asculte asemenea cuinte /i strigaD H3ei0 hei0 opre/te,teFI
asi,gur;ndu,ne c" maestrul e)agereaz" ;ngrozitor0 dar se 8"cuse ro/u de pl"cere' Desigur c",i era
agrea%il s" 8ie ast8el elogiat ;n 8aa 8etei0 dar %ucuria c" laudele erau rostite de,acele anume %uze era
"dit" /i ea0 /i recuno/tina se mani8est" ;n m"rturisiri de admiraie pentru 8elul deBa se e)prima al lui
Adrian' M"rie 7odeaBu auzise /i citise despre prezentarea 8ragmentar" a A$o!ali$sei la $raga /i se in,
teres" de oper"' Adrian se eschia'
C S" nu mai or%im de aceste p"cate ale pio/eniei0 zise el'
Ceea ce trezi entuziasmul lui Rudi'
C $"cate ale pio/enieiF repet" el0 e)taziat' L,ai auzit Q Ce lim%aLF Cum /tie s" m;nuiasc" or%ele F =
8ormida%il0 maestrul nostru'B
Si ;l str;nse pe Adrian de genunchi0 cum ;i sta ;n o%icei' F"cea parte dintre oamenii e/nic gata s"
ating" cea0 s" apuce de %ra0 de cot0 de um"r' La 8el proceda /i cu mine /i chiar /i cu 8emeile0 c"rora
de multe ori gestul nu le p"rea dezagrea%il'
La O%erammergau grupul nostru s,a plim%at aproape peste tot prin mica /i ;ngriLit" localitate0 cu
%izarele ei case rustice 8rumos ;mpodo%ite cu cioplituri ;n grinzi /i la %alcoane0 casele apostolilor0 a
M;ntuitorului si a S8intei Fecioare' M,am desp"rit de prietenii no/tri c;nd ei pornir" s" urce pe
>alarieBn%erg din apropiere0 /i m,am dus s" ;nchiriez0 la un negustor cunoscut0 o sanie pentru plim,
%area noastr"' #,am reg"sit0 pe cei /ase0 la pr;nz0 la mas"0 la o osp"t"rie cu mesele a/ezate ;n Lurul unui
ring de dans din sticl" luminat" pe dedesu%t0 care ;n timpul sezonului0 ;n perioada reprezent"rii
$atimilor0 cu siguran" c" tre%uia s" 8ie ;nesat de str"ini' Acum0 spre mulumirea noastr"0 nu era
aproape nimeni0 numai dou" mese ocupate0 ;n a8ar" de cea la care /edeam noi0 si acelea cea mai
departe0 la marginea ringului de dans D La una0 /edea un domn su8erind0 cu ;ngriLitoarea lui0 o
c"lug"ri" din ordinul diaconeselor0 iar la alta0 un grup enit pentru sporturi de iarn"' $e o estrad"
scund"0 o orchestr" de cinci persoane c;nta piese de salon0 cu pauze mari0 spre %inele tuturor' Ce c;ntau
era prost0 cum c;ntau0 de asemenea prost0 a/a c" dup" 8riptura de pas"re0 Rudi SchTerdt8eger nu mai
putu rezista /i hot"r; s,arate ce poate0 sau0 cum scrie
la Scriptur"0 s",/i dez"luie steaua' Ni lu" ioristului ioara din m;n"0 /i dup" ce o r"suci pe toate
8eele s",i sta%ileasc" originea0 se lans" ;n c;tea improizaii pe teme din concertul HluiI0 ca s" ne
amuze' Muzicanii r"m"seser" cu gura c"scat"' ;l ;ntre%" apoi pe pianist0 un t;n"r cu priirea o%osit"
Jdesigur c",/i isase alt iitor dec;t meseria lui de acumK0 dac" poate acompania 6uores!a de
Dora!0 /i ne c;nt" pe scripca omului ;nc;nt"toarea %ucat" cu nenum"ratele ei diatonice0 cu
apogiaturile 8ermec"toare0 cu elegantele du%le,corzi0 cu,at;ta ;ndr"zneal" /i str"lucire0 ;nc;t
literalmente smulse aplauzele tuturor ce;or din local0 ale noastre0 ale meselor ecine0 ale muzica/trilor
stupe8iai /i chiar ale celor doi chelneri'
;n 8ond era o glum" %anal"0 ceea ce de alt8el Schild!napp0 gelos0 se gr"%i s",mi /opteasc" la ureche0
dar dramatic"0 8ermec"toare sau0 ;ntr,un cu;nt0 Hdr"gu"I ;n cel mai pur stil Rudi SchTerdt8eger' Am
stat mai mult dec;t ausesem de g;nd0 r"m"sesem singuri ;n cele din urm"0 la ca8ea /i la un p"h"ru de
rachiu de genian"0 %a chiar s,a /i dansat puin pe platoul de sticl"E Schild!napp /i SchTerdt8eger le
initau pe r;nd pe domni/oara 7odeau /i pe draga mea 3elene la Dumnezeu mai /tie ce 8el de dans0
su% ochii %ineoitori a trei a%stenioni/ti'B A8ar" ne a/tepta0 de mult0 sania0 o sanie ;nc"p"toare0 cuBdoi
cai /i cu destule cuerturi ;m%l"nite' Cum eu ;mi alesesem locul de l;ng" %irLar0 iar Schild!napp ;/i
puse ;n aplicare intenia de a se l"sa remorcat pe schiuri Jadusese izitiul schiuriK0 ceilali cinci
;nc"pur" destul de comod' A 8ost partea cea m<i reu/it" a programului zilei0 dac" 8acem a%stracie de
8aptul c" ideea %"r%"teasc" a lui Rudiger a s8;r/it prost' ("tut de ;ntul glacial proocat de goana
cailor0 hurducat de asperit"ile drumului0 primind ;n 8a" z"pada spul%erat"0 s,a ales cu o r"ceal" a
a%domenului0 unul din catarele lui intestinale epuizante0 care l,au inut la pat zile ;ntregi' Dar asta a
8ost o nepl"cere constatat" de a%ia mai t;rziu' ;n ce m" prie/te0 ador s" m" simt alunec;nd0 %ine ;nco,
to/m"nat'B;n sunetul ;n8undat al clopoeilor0 prin aerul pur0 tare0 ;ngheat0 /i pare,se c" gustul meu era
;mp"rt"/it de toi' S",i /tiu pe Adrian si pe M"rie ;n spatele meu0 priind unul ;n ochii celuilalt0 8"cea
s",mi %at" inima ;ntr,un amestec de curiozitate0 %ucurie0 griL" /i o n"deLde 8ier%inte0 ad;nc"'
6.. G T"oas Mann
Linderho80 micul castel rococo al lui LudTig al ##,lea0 e a/ezat ;ntre muni /i p"duri0 ;ntr,o solitudine
de o mare 8rumusee' Mizantropia monarhic" nu /i,ar 8i putut g"si un re8ugiu mai 8eeric' 2atural0 cu
tot entuziasmul generat de magia peisaLului0 gustul mani8estat de goana constructi" a prinului ce
8ugea de lume C e)presie a neoii sale imperioase de a,/i glori8ica propria regalitate C ne punea ;n
oarecare ;ncurc"tur"' Am 8"cut o halt" /i0 c"l"uzii de cinea din personalul castelului0 am str"%"tut
Hcamerele de locuitI0 somptuos ;nc"rcate0 ale acestei locuine 8anteziste0 ;n care dementul ;/i trecea
zilele o%sedat de ideea propriei sale maiest"i0 <scult;nd muzica diriLat" de on (iiloT /i glasul r"Lit
<l lui >ainz' ;n palatele prinilor0 camera cea mai mare e de o%icei sala tronului' Aici nu e)ist"' ;n
schim%0 se poate edea un dormitor ale c"rui dimensiuni s;nt uria/e ;n comparaie cu micimea
camerelor de zi /i al c"rui p<t monumental0 ;n"lat pe o estrad" /i l"s;nd impresia c",i scurt din cauza
l"imii e)agerate0 e 8lancat de candela%re de aur0 ca un cata8alc'
Am priit totul cu interesul cuenit0 chiar dac" uneori0 c;nd nu ne edea cinea cl"tinam din cap0 /i ne,
am continuat0 su% un cer limpezit0 c"l"toria spre =tBtal0 care se %ucur" de o 8rumoas" reputaie
arhitectonic"[ datorit" m;n"stirii %enedictinilor /i a %isericii ei %aroce' ;mi amintesc c" ;n timpul
c"l"toriei /i dup" aceea0 la hotelul cur"el0 a/ezat peste drum de s8;ntul a/ez"m;nt0 unde am cinat0 s,a
or%it ;ndelung despre persoana0 cum se zice0 a Hne8ericituluiI Jde ce0 la urma urmei0 ne8ericit QK rege0
prin a c"rui e)centric" atmos8er" tocmai trecusem' Discuiile n,au 8ost ;ntrerupte dec;t de izitarea
%isericii0 /i se reduceau ;n 8ond la o controers" ;ntre Rudi SchTerdt8eger /i mine asupra a/a,numitei
ne%unii0 asupra incapacit"ii de guernare0 a detron"rii lui LudTig /i punerii lui su% cura,tel"0 aciuni
pe care eu0 spre cea mai mare surprindere a lui Rudi0 le socoteam neLusti8icate0 o %rutalitate 8ilistin"0
e)plica%il" /i prin anumite interese politice /i de succesiune'
=l0 Rudi adic"0 ;mp"rt"/ea opinia nu at;t popular"0 c;t %urghez" /i o8icial"0 c" regele 8usese0 dup"
e)presia lui0 Htr"snit de,a %ineleaI0 iar darea lui pe m;na psihiatrilor /i a gardienilor /i instituirea unei
regene cu mintea s"n"toas"0 o necesitate ine)ora%il" pentru ar" C /i nu concepea cum ar mai putea
e)ista controerse pe chestiu,
D'0T'1 FAUSTUS G 6.-
nea asta' Dup" o%iceiul s"u0 ;n asemenea cazuri0 adic" atunci c;nd se a8la pus ;n 8ata unui punct de
edere cu totul nou0 ;mi s8redelea cu ochii lui al%a/tri0 uguindu,/i indignat %uzele0 tot timpul c;t
or%eam0I c;nd ochiul drept0 c;nd cel st;ng' Tre%uie s" spun ;ns" c"0 spre surprinderea mea0 ;mi
constatam o oarecare locacitate ;n materie0 cu toate c" p;n" atunci nu m" preocupase' 7"seam0 ;n
acela/i timp0 c" ;mi 8ormasem0 8"r" s",mi dau seama0 o opinie destul de hot"r;t" asupra acestui su%iect'
Demena0 e)plicam eu0 ar 8i o noiune destul de neprecizat" ;n sine0 m;nuit" de micul %urghez dup"
plac0 dup" criterii du%ioase' =l sta%ile/te 8oarte lesne hotarul comport"rii rezona%ile ;n imediata sa
ecin"tate0 la marginea meschin"riei sale0 /i ceea ce trece puin dincolo0 e sminteal" curat"' Or0 8elul
de ia" regal0 sueran0 ;nconLurat de deoiune0 8erit aproape cu totul de critic" /i r"spundere0
des8"/ur;ndu,se ;ntr,o m"reie ce Lusti8ic" un stil interzis particularului0 oric;t de %ogat0 o8er"
;nclinaiilor spre 8antastic0 neoilor /i 8o%iilor neroase0 pasiunilor /i po8telor stranii ale celui;n cauz"
un teren de des8"/urare a c"rui 8olosire m;ndr" /i total" cap"t" u/or aspectul demenei' C"rui muritor0
su% acest niel regesc0 i,ar 8i 8ost ;ng"duit s",/i creeze pentru sine0 cum i,a 8ost lui LudTig0 solitudini
aurite ;n cele mai 8ermec"toare coluri de splendoare a naturiiF Aceste palate s;nt monumente ale
mizantropiei regale0 e drept' Dar dac" nu ne poate 8i ;ng"duit s" consider"m simptom de r"t"cire
mintal" 8aptul c" un om de r;nd ;/i eit"0 ;n general0 semenii0 de ce ne,ar 8i acordat" aceast"
permisiune c;nd mizantropia rea s" se mani8este su% aspecte regale Q
Dar /ase saani /i 8aimo/i doctori de ne%uni au sta%ilit o8icial totala demen" a regelui /i au declarat
internarea lui necesar"F
Au 8"cut,o0 acei saani docili0 pentru c" tocmai ;n acest scop 8useser" chemai0 /i ar 8i 8"cut,o /i 8"r"
s",l 8i "zut m"car pe LudTig0 8"r" sB",l 8i He)aminatI dup" HmetodeleI lor0 8"r" s" 8i schim%at o or%"
cu el' De alt8el0 chiar /i,o discuie cu regele despre muzic" /i poezie ar 8i 8ost0 pentru acei %urt",erde0
doada de ne%unie' $e %aza erdictului lor0 l,au lipsit pe s"rmanul om0 care 8"r" ;ndoial" c" nu era
chiar ;n toate minile0 dar nu era ;n nici un caz ne%un0 l,au lipsit0 zic0 de dreptul de a dispune de sine0 l,
au co%or;t la rangul de pacient psihiatric0 l,au
6-P G T"oas Mann
;nchis ;ntr,un palat ;n miLlocul lacului0 cu clanele u/ilor de/uru%ate /i cu 8erestrele prinse ;n gratii' C"
n,a putut suporta asemenea ia"0 ci /i,a c"utat li%ertatea /i moartea0 t;r;nd cu el /i pe medicul
temnicer0 e un argument ;n 8aoarea sentimentului lui de demnitate0 iar nu un diagnostic de ne%unie'
Un argument ;n 8aoarea lui e /i comportarea suitei sale0 merg;nd cu deotamentul p;n" la a 8i gata s"
se %at" pentru el0 /i tot argument ;n 8aoarea lui e si iu%irea 8anatic" a populaiei rurale pentru H>iniI
al ei' %ac" "ranii "/tia l,ar 8it "zut0 noaptea0 singur0 ;nelit ;n %l"nurile sale0 in lumina torelor0
z%ur;nd ;n sania de aur cu surugiii ;nainte0 prin munii s"i0 nu un ne%un ar 8i "zut0 ci dup" inimile lor
d;rze0 dar is"toare0 un rege0 iar dac" LudTig ar 8i iz%utit s",noate peste lac0 cum e "dit c" ausese
intenia0 l,ar 8i ap"rat cu 8urcile /i coasele ;mpotria medianei /i a politicii'
Dar risipa liii e)traagant" era categoric maladi"0 /i n,ar mai 8i putut 8i suportat"0 incapacitatea lui de
a guerna reie/ea limpede din lipsa de oin" de a guernaE regalitatea ;ui0 el /i,o isa0 dar re8uza s" ?
e)ercite dup" norme rezona%ile0 /iB;n asemenea condiii un stat nu poate tr"i'
FleacuriB0 Rudol80 8leacuriF Un prim,ministru ca lumea poate guerna un stat 8ederal modern chiar c;nd
re,gele,i prea sensi%il ca s",i poat" suporta mutra lui /i,a colegilor lui' 2u s,ar 8i pr"p"dit ea0 ara asta
a (aariei0 chiar dac" i s,ar 8i ;ng"duit lui LudTig micile lui 8antezii de solitar0 iar e)traaganta0 la un
rege0 nu,nseamn" a%solut nimic0 s;nt or%e goaie0 prete)te0 ;n/el"torii' (anii au r"mas tot ;n tar" doar0
/i din palatele lui de %asm s,au ;ngr"/at zidarii /i poleitorii' Ni,a8ar" de asta0 castelele lui s,au pl"tit /i
parapl"tit de mult0 din ta)ele de intrare ;ncasate de la curio/ii romantici ai celor dou" lumi' Ni noi am
contri%uit0 ast"zi0 s" trans8orm"m sminteala lui ;ntr,o a8acere %un"'''
C 2u " ;neleg0 Rudol8F e)clamai eu ;n continuare' R"m;nei cu gura c"scat" de mirare la apologia
mea0 dar cel care are dreptul s" se mire s;nt eu0 s" m" mir de dumneata0 /i s" nu ;neleg cum tocmai
dumneata''' reau s" spun ca artist0 ;ntr,un cu;nt0 tocmai dumneata'''
;mi c"utam cuintele0 s" e)plic de ce tre%uie s" m" mir tocmai de el0 dar nu le g"seam' M" ;ncurcasem
;n propria mea locacitate0 pentru c" tot timpul aeam sentimentul c" nu mi se potriea s" susin un
punct de edere ;n pre,
D'0T'1 FAUSTUS G 6-5
zena lui Adrian' Ar 8i tre%uit s" interin" el C /i cu toate astea era mai %ine c,o 8"ceam eu0 pentru c"
m" chinuia griLa c,ar 8i 8ost ;n stare s",i dea dreptate lui SchTerdt8eger' Tre%uia s" eit un asemenea
lucru0 or%ind ;n locul lui0 pentru el0 ;n spiritul lui cel ade"rat0 /i dup" toate aparenele M"rie 7odeau
;n acest sens ;nelesese interenia mea /i m" considera pe mine0 cel trimis de Leer!uhn la ea ;n e,
derea zilei de azi0 drept purt"torul lui de cu;nt' $entru c"0 ;n timp ce eu m" montam0 ea priea mai
mult la Leer!uhn decit la mine C ;ntocmai ca /i cum l,ar 8i ascultat pe el0 nu pe mine0 a c"rui
;n8l"c"rare trezea pe chipul lui un z;m%et enigmatic0 amuzat0 departe de a m" con8irma ca reprezentant
incontesta%il al lui'
C Ce,i aceea ade"rul Q 8"cu el ;n cele din urm"'
Ni repede Rudiger Schild!napp ;i s"ri ;n aLutor0 de,monstr;nd c" ade"rul are aspecte multiple /i c"
;ntr,un caz ca acesta aspectul practic0 medical,naturalist nu reprezenta poate nielul cel mai ;nalt0 dar
nici nu putea 8i ;nl"turat ca lipsit de ala%ilitate' ;n concepia naturalist" a ade"rului0 ad"ug" el0
platitudinea se amestec" ;n mod straniu cu melancolia C or%ele astea nu tre%uiau luate ca un atac la
Rudol8 Hal nostruI0 el ;n orice caz nu,i un melancolic0 dar poate 8oarte %ine caracteriza o ;ntreag"
epoc"0 aceea a secolului al OlO,lea0 epoc" mani8est;nd o clar" tendin" spre trist" platitudine' Adrian
iz%ucni ;n r;s C 8ire/te0 nu pentru c" era surprins' ;n prezena lui aeai totdeauna senzaia c" toate
ideile /i punctele de edere care c"p"tau glasB ;n Lurul s"u erauB dinainte acumulate ;n el /i c"0
ascult;ndu,le ironic0 l"sa 8iec"ruia o%ligaia de a le 8ormula /i ap"ra' Se e)prim" sperana c" t;n"rBul
secol al OO,lea aea s" dezolte o stare de spirit mai eleat"0 de o intelectualitate mai luminoas"' Apoi
discuia ;ncepu s" l;ncezeasc"0 s" se 8"r;mieze ;n speculaii pe seama eentualelor simptome ;n acest
sens' ;ncepu s" se lase o o%oseal" general"0 urmarea at;tor ceasuri de mi/care ;n aerul ;ngheat de
munte' Mersul trenurilor ;/i spuse /i el cu;ntul0 chemar"m izitiul0 /i pe un cer super% ;nstelat0 sania
ne duse p;n" la gara mic" pe al c"rei peron a/teptar"m trenul de Munchen'
C"l"toria spre cas" a 8ost lini/tit"0 ;n parte /i din consideraie pentru somnolena m!tu/icii' Din timp ;n
timp0 Schild!napp conersa0 ci; glas domol0 cu nepoataE eu0 de or%" cu SchTerdt8eger0 c"utam s" m"
asigur c" nu
6-@ G T"oas Mann
se sup"rase0 iar Adrian or%ea cu 3elene despre lucruri o%i/nuite' ;mpotria tuturor preederilor C
dar pe mine 8aptul m,a mi/cat /i m,a %ucurat C el n,a co%or;t la Saldshut0 n,a rut s" 8ie lipsit de
pl"cerea de a conduce doamnele din $aris ;nd"r"t la Munchen0 /i apoi p;n" acas"' La gara mare0 noi
ceilali ne,am luat r"mas %un de la ei si ne,am "zut de drum0 ;n timp ce Adrian a condus pe m<tu/" /i
nepoat" cu un ta)imetru p;n" la u/a pensiunii din SchTa%ing C act curtenitor0 denot;nd pentru mine
dorina lui de a petrece ultimele clipe ale zilei numai ;n to"r</ia ochilor negri'
S,a ;napoiat ;n modesta lui sih"strie de a%ia cu o%i/nuitul tren de unsprezece0 ;ncuno/tint;ndu,l de de,
parte0 cu 8luierul lui supraacut0 pe >aschBperi,Suso0 care se in;rtea igilent prin curte'
OL#
Dragi cititori /i prieteni plini de simpatie0 C merg mai departe cu poestirea mea' 7ermania se n"ruie0
se pr"p"de/te0 su% mormanele de ruine ale ora/elor ei /o%olanii se,m%ui%" din cadare0 %u%uitul
tunurilor ruse/ti se rostogole/te spre (erlin0 trecerea Rinului de c"tre ahglo,sa)oni a 8ost un Loc de
copiiE /i pare,se0 aici0 la oina du/manului s,a unit si oina noastr"0 tocmai ca s" u/ureze trea%aE s,
apropie s8;r/itul0B s8;r/itul s,apropie0 r"sare0 se,nal"0 se pr"ale peste tine0 locuitor al p"m;ntului "stuia
C dar eu merg mai departe cu poestirea mea' Ce s,a ;nt;mplat ;ntre Adrian /i Rudol8 SchTerdt8eger
la numai dou" zile dup" e)cursia relatat" /i r"mas" memora%il" pentru mine0 ce s,a ;nt;mplat /i cumBs,
a ;nt;mplat C eu /tiu0 chiar dac" mi s,ar o%iecta de zece ori c" nu se poate s"M /tiu pentru c" n,am 8ost
de 8a"' 2u0 n,am 8ost de 8a"' Dar ast"zi este o realitate su8leteasc"0 asa c" am 8ost de 8a"0 deoarece pe
cel care a tr"it /i a retraBit o asemenea poeste0 a/a cum am tr"it,o /i retr"it,o eu pe asta0 intimitatea
;nsp"im;nt"toare implicat" ;l 8ace martor ocular /i auditi chiar /i al celor mai t"inuite 8aze'
Adrian i,a tele8onat toar"/ului s"u din c"l"toria ;n Ungaria s" in" la $8ei88ering' ;l rug" s" in" c;t se
poate de repede0 chestiunea ce urma s" o discute cu el 8iind urgent"' Rudol8 totdeauna enea imediat'
Chemarea ;i 8usese 8"cut" la zece dimineaa C ;n orele de lucru ale lui
D'0T'1 FAUSTUS G 6-*
Adrian0 eeniment e)cepional ;n sine C /i la patru dup",a,miaz" iolonistul era acolo' ;n aceea/i
sear" urma s" c;nte ;ntr,un concert ;n a%onament al orchestrei Rap8enstosser0 8apt care,i sc"pase
complet lui Adrian'
C $orunca F 8"cu Rudol8' Ce s,a ;nt;mplat Q
C Da0 da0 ;i spun0 r"spunse Adrian' $rincipalul e c" ai enit' M" %ucur s" te "d0 mai mult chiar dec;t
de o%icei' S" nu uii asta'
C Va 8i un 8undal de aur pentru tot ce ei aea a,mi spune0 replic" prompt Rudol80 cu o surprinz"tor
de dr"gu" ;ntors"tur" de 8raz"'
Adrian propuse o plim%are0 se or%e/te mai %ine merg;nd' SchTerdt8eger se declar" de acord0
m"rturisin,du,/i regretul c" nu,i r"m;ne mult timp disponi%il0 tre%uind s" 8ie la gar" la trenul de /ase0
s" nu lipseasc" de la datorie' Adrian se %"tu cu palma peste 8runte /i se scuz" de nesocotina lui' $oate
c",l a ;nelege mai u/or0 dup" ce a asculta ce are a,i spune'
Vremea se muiase' R"pada aruncat" cu lopata la marginea drumului se topea /i se scurgea0 noroiul era
ca un terci' Cei doi prieteni purtau galo/i' Rudol8 nici nu apucase s",si scoat" scurta de %lan"0 i<r
Adrian ;/i ;m%r"case paltonul din p"r de c"mil"0 cu cordon' Se ;ndreptar" spre iaz /i apucar" de,a
lungul malului' Adrian se interes" de programul din seara aceea' Tot ;nt;ia de (rahms ca $ie!e de
risistan!e M #ar Sim8onia a zecea Q =i0 %ucur",te0 ;n Adagio ai de spus lucruri care te pun ;n aloare'
Apoi ;i poesti cum el0 ca %"iat0 cu mult ;nainte de a 8i a8lat despre e)istena lui (rahms0 imaginase un
moti aproape identic cu tema pro8und romantic" a cornului din ultima parte0 e,ade"rat0 8"r" arti8iciul
ritmic0 optimea punctat" dup" /aisprezecime0 dar melodic e)act ;n acela/i spirit'
C #nteresant0 zise SchTerdt8eger'
=i0 /i e)cursia de s;m%"t" Q Se amuzase Q Ceilali0 ce credea0 se amuzaser" /i ei Q
C 2ici c,ar 8i putut s" ias" mai %ine0 declar" Rudol8' = sigur c" toi or p"stra despre ziua aceea o
amintire ;nc;nt"toare0 cu e)cepia lui Schild!napp0 care se ;m%oln"ise /i era la pat' =
totdeauna prea am%iios ;n compania doamnelor'
De alt8el0 el0 Rudol80 n,aea nici un moti de ;ng"duin"0 pentru c" Riidiger 8usese destul de imperti,
nent ;n ce,l prie/te'
6-6 G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G 6-:
C Ntie c",nelegi de glum"'
C Chiar a/a /i e' Dar nu tre%uia s" m" mai 8rece /i el0 dup" ce Serenus m" cople/ise cu 8idelitatea lui
regalist"'
C = pro8esor0 las",l s" dea lecii /i s" corecteze'
C Cu cerneal" ro/ie0 da' Dar am;ndoi ;mi s;nt acum per8ect indi8ereni din moment ce eu s;nt aici /i
tu ai cea s",mi spui'
C A/a,i' Ni pentru c" or%im despre e)cursie0 s;ntem chiar ;n tem" C o tem" ;n care ai putea acum s"
m" ;ndatorezi 8oarte'
C S" te ;ndatorez Q Da Q
C Spune,mi0 ce p"rere ai despre M"rie 7odeau Q
C Despre 7odeau Q C" place tuturor0 c" e 8"cut" s" plac"' #i place /i ie0 nu Q
C ;mi place nu,i chiar cu;ntul potriit' Tre%uie s",i m"rturisesc c"0 ;nc" de la Rurich0 m" preocup"
destul de serios0 c",mi a 8i greu s" consider ;nt;lnirea cu ea drept un simplu episod0 c" g;ndul s,o las
;n cur;nd s" plece /i s" n,o mai re"d poate niciodat" mi,e greu de suportat' Am sentimentul c,a/ rea0
c,ar tre%ui s,o "d ;ntruna0 s,o am ;ntruna l;ng" mine'
SchTerdt8eger se opri /i,l prii pe cel ce rostise aceste cuinte0 ;nt;i ;ntr,un ochi0 apoi ;n cel"lalt'
C Cu,ade"rat Q zise el0 relu;nd mersul /i plec;nd capul'
C Cu,ade"rat0 con8irm" Adrian' S;nt conins c" tu nu te superi de ;ncrederea acordat"' Tocmai ;n
asta const" ;ncrederea0 c" m" simt sigur de ea'
C $oi 8i sigur0 murmur" Rudol8' Ni Adrian relu"D
C $rie/te lucrurile omene/te' S;nt aproape un om ;n ;rst"0 am aproape patruzeci de ani' Tu0 ca
prieten0 poi oare s",mi dore/ti s",mi petrec tot restul ieii ;n sih"stria asta Q Ric0 socote/te,m" o
simpl" 8iin" omeneasc"0 c"reia i s,ar putea ;nt;mpla C nu 8"r" oarecare ;ngriLorare la g;ndul c,ar 8i
putut sc"pa momentul0 c" s,ar putea s" 8ie prea t;rziu C s" simt" neoia unui c"min mai cald0 a unei
toar"/e de ia" cu care s" se potrieasc"0 ;n ;nelesul cel mai des";r/it al cu;nului0 ;ntr,un cu;nt0
s" simt" neoia unei am%iane mai omene/ti0 C nu de dragul tihnei /i al unui a/ternut mai moale0 ciM
mai presus de toate0 pentru c" sper" s" g"seasc"0 ;n 8elul acesta0 mari posi%ilit"i
pentru po8ta lui de lucru0 pentru puterea lui de lucru /i pentru coninutul uman al iitoarei sale opere'
SchTerdt8eger t"cu reme de c;ia pa/i0 apoi rosti deprimat D
C De cinci ori ai spus cu;ntul om /i omenesc' Am num"rat' Vor%e/ti deschis0 ;i r"spund deschisD Mi
se str;nge inima c;nd pronuni cu;ntul acesta0 c;nd ;l 8olose/ti ;n raport cu tine' = de necrezut c;t de
nepotriit0 da C /i c;t de ru/inos sun"0 ie/it din gura ta' Scuz",m" c" ti,o spun F A 8ostBinuman"0
muzica ta0 p;n" acum Q Atunci 8/i datoreaz" m"reia inumanit"ii ei' #art",mi naiitatea o%seraieiF 2,
a/ rea s,aud muzic" de,a ta din inspiraie omeneasc"'
C 2u Q 2,ai rea0 n,ai rea deloc Q Dar de c;ntat0 i,a pl"cut s,o c;ni0 de trei ori0 ;n 8aa lumii Q Ai,a
pl"cut s",i 8ie dedicat" Q Ntiu c" n,ai aut intenia s",mi spui lucruri crude' Dar nu g"se/ti c",i crud s"
m" 8aci s" a8lu c" eu numai din neomenie s;nt ceea ce s;nt0 /i c" omenia nu,mi st" %ine Q Crud /i
nesocotit C nu din nesocotin" ine oare totdeauna cruzimea Q C" n,am nimic de,a 8ace cu omenia0 c"
nici nu tre%uie s" am0 ine s" mi,o spun" unul care0 cu o r"%dare demn" de admiraie0 m,a conertit la
omenie /i la tutuire0 unul la care0 pentru prima oar" ;n iaa mea0 am g"sit c"ldur" omeneasc"'
C Se pare c" a 8ost o soluie temporar"'
C S" presupunem c" a 8ost' S" presupunem c" a 8ost un 8el de ;ncercare preala%il"0 implicit o treapt"
de acces spre omenie0 ar pierde cu asta cea din aloare Q A 8ost ;n iaa mea unul a c"rui inimoas"
perseerare a trium8at C s,a8 putea ziceD a trium8at ;mpotria morii0 a eli%erat omenescul din mine0
m,a ;n"at 8ericirea' $oate c" nu se a a8la nimic despre asta0 nu a sta scris ;n nici o %iogra8ie' Dar
;nseamn" oare c" meritul s"u a 8i diminuat0 c" i se a mic/ora cinstea ce i se cuine Q
C Tu /tii s",ntorci lucrurile0 s" le 8aci m"gulitoare pentru mine'
C 2u,ntorc nimic0 le spun a/a cum s;nt'
C ;n 8ond nu e or%a de mine0 ci de M"rie 7odeau' $entru ca s,o ezi ;ntruna0 ca s,o ai ;ntruna l;ng"
tine0 cum zici0 tre%uie s,o iei de neast"'
C Asta,i dorina0 sperana mea'
C Ah F =a /tie cea Q
6-? G T"oas Mann
C Mi,e team" c" nu' Mi,e team" c" nu dispun de miLloacele de e)presie necesare s",i comunic
sentimentele /i n"zuinele mele C mai ales ;n societatea altora0 ;n 8aa c"rora m" Lenez s" 8ac pe
curtezanul0 pe amorezul ridicolI'
C De ce nu,i 8aci o izit" Q
C $entru c",mi repugn" s" dau peste ea 8"r" este cu m"rturisiri /i propuneri despre care M"rie0 din
cauza st;ng"ciei mele0 pro%a%il c" n,are nici cea mai mic" idee' ;n ochii ei nu s;nt ;nc" dec;t solitarul
interesant' Mi,e team" s" nu,/i piard" cump"tul0 mi,e team" s" nu r"spund" C poate prematur0 dar
negati'
C De ce nu,i scrii Q
C $entru c" scriindu,i0 a/ pune,o0 pro%a%il0 /i mai r"u ;n ;ncurc"tur"' Ar tre%ui s",mi r"spund"0 dar nu
/tiu dac",i om de condei' C;t" osteneal" ar tre%ui s",/i de< ca s" m" menaLeze0 dac,ar tre%ui s" spun"
nu' Ni c;t m,ar durea menaLamentele ei trudite F M" sperie /iBcaracterul a%stract al unei asemenea
corespondene C m" g;ndesc c,ar putea deeni periculos pentru 8ericirea mea' 2u mi,e agrea%il s" mi,
o imaginez pe M"rie0 singur"0 numai cu ea ;ns"/i0 nein8luenat" de prezena nim"nui C a/ rea s"
spuri mai %ineD de miLloace personale de persuasiune C0 r"spunz;nd ;n scris r;ndurilor mele' Vezi %ine0
mi,e team" de atacul direct0 dar /i de arianta epistolar" mi,e team"'
C Ni,atunci0 ce ariant" ezi Q
C Ai,am spus doar c" ;n aceast" chestiune grea tu mi,ai putea 8ace un mare sericiu' A/ rea s" te
duci tu la ea'
C =uQ
C Tu0 Rudi' Ai s,ar p"rea chiar at;t de a%surd dac" marele sericiu 8"cut C s;nt tentat s" spunD pentru
m;ntuirea mea su8leteasc" C l,ai ;ntregi0 sericiul acesta0 pe care posteritatea ;l a ignora sau poate c"
nu,l a ignora0 lu;nd rolul de mediator0 de t"lmaci ;ntre mine /i ia"0 de miLlocitor ;ntre mine /i
8ericire Q Asta,i o idee de,a mea0 o inspiraie ce ine numai compun;nd' Totdeauna tre%uie s" presupui0
din capul locului0 c" o ast8el de inspiraie nu,i chiar cu totul /i cu totul nou"' Ce poate 8i a%solut nou
c;n4V e or%a de note Q Dar a/a cum apare aici0 ;n locul "sta0 ;n acest ansam%lu0 ;n aceast" lumin"0 s,ar
putea totu/i ca uri lucru e)istent s" par" nou0 s" 8i c"p"tat ia" nou"0 ca s" zic a/a0 original"0 unic"'
D'0T'1 FAUSTUS G 6-+
C 2u de noutate ;mi pas" mie' Ce spui tu e destul de nou ca s" m" uluiasc"' Dac" te,neleg %ine0
tre%uie s,o peesc pe M"rie pentru tine0 s",i cer m;na ;n numele t"u Q
C M,ai ;neles %ine C nici n,ai 8i putut s" gre/e/ti' Faptul c,ai priceput u/or doede/te c" lucrul e
8iresc'B
C 7"se/ti Q De ce nu,l trimii pe Serenus al t"u Q
C Vrei0 desigur0 s" 8aci haz pe spinarea lui Serenus' Te amuz"0 pesemne0 s" i,l imaginezi pe Serenus
al meu ;n ipostaza de mesager al iu%irii' 2u mai mult dec;t adineaori or%isem despre anume impresii
personale C presiuni personale C care n,ar tre%ui s" lipseasc" din Lurul 8etei ;n momentul c;nd ar 8i s"
ia o hot"r;re' 2u te mira dac",mi ;nchipui c" mai u/or ar apleca urechea la or%ele tale dec;t la ale unui
mesager at;t de gra /i de ponderat ca Serenus'
C 2u glumesc0 Adri0 /i nici nu,mi arde de glume0 dac" nu de altcea0 atunci pentru c" trea%a asta m"
mi/c"0 ;mi d" un oarecare sentiment de solemnitate0 din cauza rolului ce rei s" m" 8aci s",l Loc ;n
iaa ta0 /i chiar ;n 8aa posterit"ii' Am ;ntre%at de Serenus pentru c",i prietenul t"u de mult mai mult"
reme dec;t mine'''
C Da0 de mai mult" reme'
C (un0 a s" zic" numai de mai mult" reme' Dar nu te g;nde/ti c" tocmai acest HnumaiI ;i u/ureaz"
lui sarcina0 ;l 8ace mai potriit Q
C Ascult"0 ce,ar 8i dac,am termina odat" de or%it despre el Q ;n ce m" prie/te0 eu nu,l "d
amestec;ndu,se ;n chestiuni de dragoste' =u ie i,am 8"cut con8idene0 nu lui0 tu e/ti cel ce /tie tot0
c"ruia0 cum se spunea pe remuri0 i,am deschis cartea inimii mele la paginile marilor secrete' Dac" tu
porne/ti acum spre ea0 las,o s" le citeasc"0 poeste/te,i despre mine0 or%e/te,m" de %ine0 dez"luin,
du,i cu griL" sentimentele mele pentru ea /i n"zuinele ieii mele0 at;t de str;ns legate de aceste
sentimente FCu %l;ndee /i oio/ie0 cu dr"g"l"/enia ta o%i/nuit"0 ;ncearc" s" a8liBdeBla M"rie dac" C ei0
da0 dac,ar putea s" m" iu%easc" F Vrei Q 2u,i neoie s",mi o%ii asentimentul ei de8initi0 o0 nu0 deloc'
Dac",i ;nchei misiunea aduc;ndu,mi puin" speran"0 mi,e de,BaLuns' Dac" la ;ntoarcere ;mi poi spune
c" g;ndul de a,/i ;mp"ri iaa cu mine nu,i e chiar insuporta%il0 nu i se pare ori%il C atunci ine
r;ndul meu0 atunci m" duc eu ;nsumi s" or%esc cu ea /i cu m"tu/ica ei'
6-. G T"oas Mann
L"saser" Rohm%uhel ;n st;nga lor /i treceau printr,o p"durice de moli8i0 dincolo de deal0 /i de pe
ramuri picura' Apucar" pe drumul de la marginea satului0 care,i aducea ;napoi0 acas"' C;nd /i c;nd
;nt;lneau c;te,un gospodar sau "ran care,l salutaB pe chiria/ul de,at;ia ani al casei SchTeigestill0
adres;ndu,i,se pe nume' Merser" o reme ;n t"cere0 apoi Rudol8 relu" or%a D
C C" are s",mi in" u/or s" te or%esc de %ine acolo0 poi s" m" crezi' Cu,at;t m<i u/or0 Adri0 cu c;t
tu ai or%it at;t de 8rumos despre mine ;n 8aa ei' Dar reau s" 8iu 8oarte sincer cu tine C sincer cum ai
8ost si tu cu mine' C;nd m,ai ;ntre%at ce cred despre M"rie 7,odeau0 i,am r"spuns de ;ndat" c"0
desigur0 place0 tre%uie s" plac"0 tuturor' Vreau s",i m"rturisesc acum c" ;n r"spuns e)ista mai mult
dec;t se pare la prima edere' 2,a/ 8i 8"cut,o niciodat"0 dac" tu0 cum te,ai e)primat cu,at;ta poezie
etust"0 nu m,ai 8i pus s" citesc ;n cartea inimii tale'
C S;nt sincer ner"%d"tor s",i aud m"rturisirea'
C De 8apt ai /i auzit,o' Fata C ie nu,i place termenul "sta C tin"ra atunci0 M"rie0 nu mi,e nici mie
indi8erent" C /i c;nd spun c" nu mi,e indi8erent"0 iar"/i nu spun tot ce tre%uie' Fata asta,i0 cred0 tot ce
mi,a 8ost dat s" "d mai dr"g"la/0 mai seduc"tor ca 8emeie' ;nc" de la Rurich C c;ntasemBC pe tine te
c;ntasem0 /i,am 8ost cald /i recepti C m" 8ermecase' Ni aici C tu /tii 8oarte %ine0 e)cursia eu am
propus,o0 si ;ntre timp0 asta n,o /tii0 am /i "zut,o0 am 8ost la ceai la ele0 la H$ensionul 7isell<I0 ne,am
amuzat teri%il''' Repet0 Adri0 ;i pomenesc de astea numai din cauza conor%irii noastre de azi0 numai
de dragul sincerit"ii reciproce'''
O reme Leer!tihn t"cu' Apoi0 cu o oce i%r;nd ciudat0 echioc0 cu su%;nelesuri0 ziseD
C 2u0 asta n,am /tiut' 2,am /tiut nici de sentimentele tale /i nici de ceai'B = ridicol0 dar s,ar p"rea c"
am uitat c" /i tu e/ti 8"cut din carne /i s;nge0 c" nu e/ti proteLat printr,Bun ;neli/ de az%est ;mpotria
8armecului0 graiei /i 8rumuseii' Va s" zic"0 o iu%e/ti /i tu sau0 s" spunem0 e/ti ;ndr"gostit de ea' S" te
;ntre% ;ns" un singur lucru' A/a cum stau lucrurile0 inteniile noastre se ciocnesc Q Vrei s,o rogi s",i 8ie
soie Q
SchTerdt8eger p"ru s" re8lecteze' Rise D
C 2u' La asta nu m,am g;ndit ;nc"'
C 2u Q Te,ai g;ndit cuma s,o seduci Q
D'0T'1 FAUSTUS G 6--
C Cum or%e/ti0 Adrian F 2u or%i a/a F 2u0 nici la asta nu m,am g;ndit'
C =i0 atunci0 d",mi oie s",i spun c" m"rturisirea ta sincer" /i l"uda%il" nu numai c" nu m" a
determina s" renun l< rug"mintea mea0 ci m" 8ace s" st"rui /i mai mult'
C Ce rei s" spui Q
C Uite ce reau s" spun' M,am g;ndit la tine pentru aceast" solie a dragostei0 pentru c" ei 8i mult
mai in elementul t"u dec;t0 s" zicem0 Serenus Reit%lom' $entru c" din tine eman" cea ce lui ;i lipse/te0
un element pe care eu ;l consider 8aora%il dorinelor /i speranelor mele' Asta0 ;n orice caz' Dar0
;ntr,oB anumita m"sur"0 ;mp"rt"/e/ti sentimentele0 8"r" ;ns"0 dup" c;te spui0 s",mi ;mp"rt"/e/ti /i
inteniile' Tu ei da glas propriilor tale simiri C pentru mine /i pentru inteniile mele' = imposi%il s",
mi imaginez un emisar mai potriit0 mai de dorit'
C Dac,o iei su% aspectul "sta'''
C S" nu crezi c" o iau numai su% aspectul "staF O "d /i su% aspectul sacri8iciului0 /i ai ;ntr,ade"r
dreptul s",mi pretinzi s,o "d ast8el $reBtinde,oF $retinde,o cu toat" insistenaF $entru c" ar ;nsemna c"
iei sacri8iciul drept sacri8iciu0 /i c",l ei 8ace F ;l ei 8ace ;n spiritul rolului ce,l Loci ;n iaa mea0 al
meritelor c;/tigate0 dez"luin,du,mi propria,mi 8ire omeneasc"0 si lucrul acesta poate c" " r"m;ne o
tain" pentru posteritate0 dar poate c" nu' $romii Q
Rudol8 r"spunseD
C Da0 m" oi duce0 /i m" oi str"dui pentru tine c;t oi putea mai %ine'
C O s",i str;ng m;na la plecare0 8"cu Adrian' ALunseser" acas" /i lui SchTerdt8eger ;i mai r"mase
timp s" ia0 ;mpreun" cu prietenul s"u0 o mic" gustare ;n odaia cu Victoria de la Samothra!e' 7ereon
SchTeigestill ;nh"mase /i0 cu toat" rug"mintea lui Rudol8 s" nu se deranLeze0 Adrian lu" loc ;n %ri/c"
aceea cu arcurile tari0 s",l conduc" la gar"'
C 2u' A/a se cuine0 mai ales de data asta0 a/a se cuine0 neap"rat0 zisese Leer!iihn'
Trenul0 un personal destul de cumsecade ca s" opreasc" /i la $8ei88ering0 intr" ;n staie0 /i prin 8ereastra
deschis" a agonului ;/i str;nser" m;naF
C 2ici o or%"0 zise Adrian' F" c;t poi mai %ineF Dr"guF
:PP G T"oas Mann
;nainte de a se ;ndrepta spre ie/ire0 ridic" m;na' $e c"l"torul de care se desp"rea n,aeaB s",l mai ad"
niciodat"' Mai primi de la el o scrisoare C /i nu,i r"spunse'
OL##
Rece0 unsprezece zile mai t;rziu0 c;nd m,am dus din nou la Leer!uhn0 scrisoarea ;i aLunsese ;n m;n" /i
;mi ;mp"rt"/i hot"r;rea categoric" de a o l"sa 8"r" r"spuns' =ra palid0 8"cea impresia unui om care
primise o grea loitur" C impresie accentuat" de 8aptul c" o tendin" mai eche a lui0 de a merge cu
capul /i torsul puin aplecat ;ntr,o parte0 deenise mai pronunat"' =ra totu/i0 sau se 8"cea c" este0
per8ect calm0 rece chiar0 /i aproape c" p"rea s" simt" neoia de a se scuza 8at" de mine de 8aptul c" pri,
ea de sus aceast" tr"dare0 cu degaLare0 cu gestul lui de a ridica din umeri'
C Cred c" nu te,ai a/teptat de la mine la iz%ucniri de indignare moral" /i de 8urie' Un prieten
necredincios' (un0 ei /i Q Asta,i lumea0 nu m" pot reolta ;mpotria ei' =,amar0 ;ntr,ade"r0 /i te,ntre%i
in cine s" mai crezi0 c;nd dreapta ta se,ntoarce /i te loe/te,n inim"' Dar0 ce rei0 a/a,s prietenii ;n ziua
de azi' Cu ce m,am ales eu e ru/inea C /i sentimentul c" merit o %"taie'
L,am ;ntre%at de ce tre%uia s",i 8ie ru/ine'
C De comportarea mea at;t de neroad" ;nc;t ;mi aminte/te de %"ieelul care de %ucurie c" g"sise un
cui% de p"s"rele i,l arat" unui coleg de /coal"0 /i acesta se duce /i ;,l /terpele/te'
Ce,i puteam r"spunde alta dec;tD
C Doar n,ai rea s" spui c" ;ncrederea,i un p"cat /i o ru/ine' 3oului s",i 8ie ru/ine F
B De,a/ 8; putut r"spunde cu mai mult" coningere re,
Xero/urildr pe care /i le 8"cea F La drept or%ind ;ns"0 ;n oruBl meu interior eram de acord cu el0 pentru
c" atitudinea lui0 cu toat" acea punere ;n scen"0 cu trimiterea unui mesager0 cu peirea prin interpus /i
alegerea acestuia tocmai ;n persoana lui Rudol80 mi se p"rea c"utat"0 arti8icial"0 repro%a%il"0 /i n,
aeam dec;t s" m" imaginez trimiind 3elenei mele0 ;n loc de a,i or%i eu ;nsumi0 un prieten seduc"tor0
s",i spun" el ce,i ;n inima mea0 pentru ca s",mi dau seama de toat" enigmatica a%surditate a pro,
cedeului s"u' Dar la ce %un s",i mai zg;nd"r re,
D'0T'1 FAUSTUS G :P5
mu/c"rile C dac" remu/c"ri erau ;n ceea ce r"z%ea din cuintele sale0 din gesturiBQ $ierduse dintr,o
dat" /i prieten0 /i iu%it"0 din ina lui0 nu se putea spune alt8el C dac,ar 8i e)istat certitudinea0 dac,as 8i
aut eu certitudinea c" aici era or%a de o in" ;n 8nelesul unui pas gre/it 8"cut incon/tient0 o
nesocotin" cu urm"ri 8atale F Dac" nu mi s,ar 8iBinsinuat ;n minte0 din ce ;n ce mai insistent0 %"nuiala
c"0 ;ntr,o oarecare m"sur"0 el pre"zuse cele ce aeau s" se ;nt;mple /i c"0 toate0 din oia lui se
;mpliniser" F ;i puteai atri%ui lui0 ;ncerc;nd s" r<ma serios totodat"0 g;ndul c" ceea ce HemanaI Rudol80
incontesta%ilul s"u 8armec erotic0 a putea 8i 8"cut s" acioneze0 s" cucereasc"0 pentru el0 pentru Adrian
Q Ai,era ;ng"duit s" crezi c" Leer!uhn construise pe o asemenea temelie Q Uneori se ;n8iripa ;n mine
%"nuiala c" Adrian0 care l"sase impresia c" cere celuilalt un sacri8iciu0 se alesese pe sine drept eri,
ta%il" Lert8" C c" din dorina de renunare0 de repliere ;n sih"stria sa0 cu %un" /tiin" al"turase cele ce
se cueneau s" stea al"turea' Dar o asemenea idee ;mi sem"na mai mult mie dec;t lui' Mie mi s,ar 8i
potriit una ca asta0 /i preuirii mele pentru elE o aparent" gre/eal"0 o a/a,zis" prostie0 cum e cea
atri%uit" lui0 pornit" numai dinBa%ne,gaie0 din duio/ie0 din durere F =enimentele aeau s" m" pun"
8a",n 8a" cu un alt ade"r0 mai dur0 mai rece0 mai 8ioros dec;t e,Bn stare 8irea mea %laLin" s" suporte
8"r" s",ncremeneasc" de groaz" C un ade"r 8"r" martor /i doad"0 mut0 doar z"rit de mine ;n priirea
lui 8i)" /i care ;n muenie a r"m;ne pecetluit0 pentru c" nu eu s;nt omul s",l pot rosti'
S;nt conins c" SchTerdt8eger0 ;n m"sura ;n care ;/i putea da seama0 se dusese la M"rie 7odeau cu
cele m<i %une /i cinstite intenii' Dar tot at;t de cert e c" aceste intenii se rezemau pe un 8undament
8ragil0 c" erau ameninate0 dinl"untru0 de /u%rezire0 de disoluie0 de total" trans8ormare' Ceea ce,i
;r;se Adrian ;n cap0 despre importana pe care el0 Rudol80 o aea ;n iaa prietenului s"u /i omenescul
ei0 nu era de natur" s" r"m;n" 8"r" e8ect asupra anit"ii luiE o stimula chiar0 /i acceptase interpretarea0
a%il insinuat"0 c" actuala lui misiune ;n aceast" importan" ;/i aea r"d"cina' Dar0 ;mpotria acestor in,
tenii0 acionau acum gelozia Lignit" de schim%area de sentimente la cel cucerit0 c;t /i 8aptul c" acum
nu,i mai era %un dec;t drept miLloc /i instrument0 /i eu cred c" ;n as,
:P@ G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G :P*
cuns Rudol8 se simea li%er0 reau s" spun c" nu se socotea legat s" r"spund" cu credin" unei
necredine egoiste si e)igente' $entru mine0 lucrulB acesta era destul de clar' Tot at;t de clar ;ns" era c"
a um%la pe c"r"rile dragostei pe seama altuia era o trea%" plin" de ispite C mai ales la un 8anatic al
8lirtului0 la care con/tiina c" era or%a de 8lirt sau de cea asem"n"tor tre%uia s" ai%" un e8ect de re,
la)are a constr;ngerilor morale'
Se ;ndoie/te cinea c" a/ 8i ;n stare s" reproduc cu;nt cu cu;nt ceie ce s,au petrecut ;ntre Rudol8 /i
M"rie 7odeau0 a/a cum am reprodus dialogul de la $8ei88ering Q Se ;ndoie/te cinea Hc,am 8ost de
8a"I Q 7;ndesc c" nu' Dar mai g;ndesc c" o e)punere am"nunit" a eenimentului nu mai e nim"nui
necesar"0 sau m"car de dorit' Toat" lumea a 8i0 cred0 de acord c" s8;r/itul 8unest0 oric;t de amuzant a
8i 8ost ;nceputul C pentru alii0 nu pentru mine C n,a 8ost rodul unei singure ;ntreederi' A 8ost ne,
cesar" /i o a doua0 ineita%il" chiar0 dat" 8iind maniera ;n care MarLe ;l concediase pe Rudol8 dup"
prima' La intrarea ;n micul esti%ul al pensiunii0 Rudol8 a dat cu ochii ;nt;i de tante #sa%eau' A ;ntre%at
de nepoata ei si a rugat,o s",i ;ng"duie s" schim%e cu ea c;tea cuinte intre patru ochi0 misiune
primit" din partea unui al treilea' ("tr;na doamn"0 cu un z;m%et /iret0 tr"d;nd ;ndoiala ;n ce prie/te
e)istena acelei tere persoane0 ;i 8"cu semn s" intre ;n salonul ce serea /i de camer" de lucru' Rudi
intr" la M"rie0 /i ea ;l primi oioas"0 dar /i surprins"0 au aerul c" rea s,o anune pe m"tu/a sa0 ceea
ce oaspetele0 spre surprinderea ei /i mai mare0 puin amuzat" chiar0 declar" c",i de prisos' Tante
#sa%eau /tia de prezena lui /i a ap"rea /i ea ;ndat" ce a 8i terminat cu e)punerea unei 8oarte impor,
tante0 serioase si 8rumoase pro%leme' Ce,i r"spunse ea Q Desigur0 8ormula cea mai %anal"' HS;nt ;ntr,
ade"r curioas" s" a8luI sau cam a/a cea' Ni c",l roag" s" 8ie at;t de ama%il s" ia loc'
Trase un scaun al"turi la plan/et" /i se a/ez"' 2imeni nu a putea spune c" /i,a c"lcat cuintul' Ni l,a
inut' Cinstit' A or%it despre Adrian0 despre importana lui0 despre aloarea lui impresionant" /i cum
pu%licul numai cu greu ;/i d"dea seama de acest lucru0 despre admiraia si deoiunea lui0 a lui Rudol80
pentru omul e)traordinar' Ni or%iB despre Rurich0 despre int;lnirea din casa Schlagin,hau8en0 despre
e)cursia din muni' ;i dez"lui c" prietenul
s"u o iu%e/te C dar cum se 8ace a/a cea Q Cum te pori c;nd rei s" dez"lui unei 8emei dragostea
altui %"r%atBQ Te aproprii de ea Q O prie/ti ;n ad;ncul ochilor Q ;i iei m;na rug"tor0 spun;ndu,i c,Bai 8i
8ericit s,o ;ncredinezi unui al treilea Q =u0 unul0 nu /tiu'
Ce,am aut eu de transmis n,a 8ost dec;t o initaie la o e)cursie0 nu o propunere de c"s"torie' Tot ce
/tiuBe c" M"rie /i,a tras repede m;na din str;nsoarea lui0 sau poate din poal" unde /i,o l"sase ;n oie0 c"
o ro/ea" 8ugar" i,a a%urit un moment paloarea meridional" a o%raLilor0 /i c" r;sul din tene%rele ochilor
ei disp"ruse' ;l ;ntre%" dac" ;nelesese %ine0 dac" Rudol8 enise s,o cear" ;n c"s"torie din partea
domnului doctor Leer!iihn' Da0 r"spunsese Rudol80 a/a era0 o 8"cea din datorie /i din prietenie' ;l ru,
gase Adrian0 dintr,un sentiment de delicatee0 si el socotise c" nu,i era ;ng"duit s" re8uze' R"spunsul ei0
"dit rece0 ironic0 n,a 8ost de natur" s",i mic/oreze ;ncurc"tura' De a%ia acum ;/i d"du SchTerdt8eger
seama c;t de neo%i/nuit" era situaia0 rolul s"u0 /i intereni /i teama ca nu cuma demersul 8"cut s"
implice /i cea Lignitor pentru ea' Atitudinea 8etei0 comportareaM sa a%solut stranie0 ;l ;nsp"im;nt"0 dar
;n acela/i timp ;i d"dea /i o %ucurie ascuns"' Se mai str"dui0 uri r"stimp0 %;l%;inBd s",/i Lusti8ice
comportarea' 2u putea /ti0 ;i spusese Rudi0 c;t era de greu a re8uza cea acestui om' Ni,n a8ar" de asta0
se simise0 ;ntr,o oarecare m"sur"0 responsa%il de cotitura produs" de acest sentiment ;n iaa lui
Adrian0 pentru c" el0 Rudol80 8usese cel care,l determinase la c"l"toria ;n =leia /i prileLuise deci
;nt;lnirea cu M"rie' Lucru destul de %Biza80 Concertul pentru ioar" ;i 8usese dedicat lui0 dar 8inalmente
serise drept miLloc de a,l pune pe compozitor ;n prezena ei' O rug" s",l ;neleag"0 s" ad" c"
sentimentul acela de responsa%ilitate contri%uise ;n mare m"sur" la a,l coninge s" accepte dorina lui
Adrian'
Ni din nou m;na ei se retrase %rusc c;nd SchTerdt8eger ;ncerc" s,o ia ;ntr,a sa0 ;n timp ce o ruga s",l
;neleag"' M"rie ;i r"spunse cele ce urmeaz"' ;i r"spunse s" nu se mai osteneasc"0 pentru c" nu era
deloc important ca ea s" ;neleag" rolul ce /i,l asumase' ;i p"rea r"u c" tre%uie s" dezam"geasc"
speranele sale amicale0 dar dac"0 %ine;neles0 nici ea nu r"m"sese neimpresionat" de personalitatea
celui ce,l trimisese0 sentimentele de respect pe care i le purta n,aeau nimic comun cu sentimentele ce,
ar
L
:P6 G T"oas Mann
8i tre%uit s" constituie 8undamentul unei uniuni ;n 8aoarea c"reia Rudol8 pledase cu at;ta elocen"'
Cuno/tina cu doctorul Leer!uhn 8usese o cinste /i o pl"cere[ dar0 din ne8ericire0 r"spunsul pe care
tre%uia s" i,l dea acum e)cludea0 desigur0 orice iitoare ;nt;lnire C pentru c" ;nt;lnirea ar 8i 8ost
peni%il"' Regreta sincer c" aceast" schim%are ;n starea de lucruri ;l include si pe mesagerul /i
mandatarul unor dorine irealiza%ile0 F"r" ;ndoial" c" dup" cele ;nt;mplate a 8; mai %ine0 le a 8i mai
u/or0 s" nu se mai ad"' Ni acum tre%uia s",i spun" prietene/te r"mas %un D BAdieu, onsieurDC
=l o implor"D HM"rie FI Dar ea au doar o e)presie de uimire auzindu,se chemat" pe nume0 /i repet"
cuintele de r"mas %un0 a c"ror in8le)iune parc" o am /i eu ;n ureche D BAdieu, onsieurDC
SchTerdt8eger plec" C plouai ;n aparen"0 dar l"untric e)alt;nd de 8ericire' #deea lui Adrian cu
c"s"toria se doedise a 8i e)act ceea ce 8usese din capul locului0 o a%surditate0 /i M"rie ;i luase lui0 lui
Rudol80 ;n nume de r"u c" admisese s" i,o transmit" C 8usese 8ermec"tor de suscepti%il" ;n pro%lema
asta' 2u se gr"%i s",l in8ormeze pe Adrian despre rezultatul demersului C %ucuros c" m"rtu,risindu,i
cinstit atracia ce o simea pentru 8armecele 8etei0 se salase F Ce se apuc" Rudi s" 8ac"0 8u s" ia o 8il"
de h;rtie /i s" ticluiasc" o scrisoare domni/oarei 7odeau0 spun;ndu,i c" BAdieu, onsieurDC al ei nBu,l
l"sa nici s" tr"iasc"0 nici s" moar" /i c" tre%uia0 era o chestiune de ia" /i de moarte0 s,o mai ad" o
dat"0 s",i pun" ;ntre%areaBpe care i,o adresa de pe acum din ad;ncul su8letuluiD 2u ;nelegea oare c" un
%"r%at0 din preuire pentru altul0 ;/i poate sacri8ica propriile sale sentimente0 poate trece peste ele0
deenind aocatul dezinteresat al dorinelor celuilalt Q Ni iar"/i0 nu ;nelegea ea c" sentimentele0 domi,
nate dinB 8idelitate0 sugrumate0 tre%uiau s" iz%ucneasc" li%er0 trium8"toare0 ;ndat" ce se "dea c"
celuilalt nu,i r"m"sese a%solut nici o perspecti" Q Ni ;/i cerea iertare pentru tr"darea comis" ;mpotria
nim"nui altuia dec;t a lui' 2u putea regreta0 era 8ericit0 8ericit peste orice margini0 c" acum nu mai
;nsemna tr"dare 8a" de nimeni dac",i spunea c" C o iu%e/te'
Cam ;n genul "sta' Destul de a%il' ;naripat de entuziasmul s"u pentru 8lirt0 scrisese0 cred eu0 8"r" s",/i
8i dat seama %ine c" dup" ce solicitase c"s"toria ;n numele lui
D'0T'1 FAUSTUS G :P:
Adrian0 aceast" declaraie de dragoste implica /i o propunere de c"s"torie0 care altminteri nu i,ar 8i
trecut niciodat" prin capul lui de cuceritor' M"rie re8uz" s" deschid" scrisoareaE i,a citit,o cu glas tare
tante #sa%eau' Rudol8 n,a primit r"spuns la ea' C;nd0 dou" zile mai t;rziu0 se anun" %"tr;nei doamne0
prin Lup;neasa H$ensiunii 7isellaI0 nu i s,a re8uzat primirea' M"rie era ;n ora/' Su% o 8orm" glumea"
m"tu/ica ;i repro/a lui Rudol8 c" dup" ultima izit" M"rie "rsase la pieptul ei o l"cr"mioar"' Ceea ce0
dup" opinia mea0 era pur" inenie' =a ;ns"/i insistase asupra m;ndriei nepoatei sale' =ra0 zicea ea0 ?
8at" pro8und sensi%il"0 dar m;ndr"' Sperane 8ormale ;n priina unei noi ;ntreederi nu,i putea da' %ar
s" 8ie sigur c" nu a pregeta s" ;ncerce a o coninge pe M"rie de onestitatea conduitei lui'
Dup" alte dou" zile se prezent" din nou' Madame Fer,%lantier C acesta era numele m<tu/ii0 era
"du" C intr" la nepoata sa' R"mase acolo destul" reme0 dar ;n 8ine ap"ru /i0 cu un semn din ochi0 ;i
spuse s" intre' Fire/te0 adusese 8lori'
Ce s" mai spun Q S;nt prea %"tr;n /i prea trist s" mai descriu o scen" ale c"rei am"nunte nu mai pot
interesa pe nimeni' Rudol8 repet" propunerea lui Adrian C de data asta pe seama sa0 cu toate c"
8lu/turaticul 8"cea de ;nsur"toare c;t 8"ceam eu de Don Vuan' Dar e inutil s" emii speculaii asupra
/anselor de 8ericire iitoare ale uneiB c"s"toriiBsortite s" n,ai%" nici un iitor0 s" 8ie distrus" de un destin
%rutal' M"rie se hazarda s" iu%easc" ;n Htonalitate redus"I pe c"l"ul inimilor0 pentru a c"rui aloare
artistic" /i perspectie ;n carier" primise asigur"ri dintre cele mai c"lduroase' Se socotea ;n stare s",l
p"streze0 s" /i,l ata/eze0 s" domesticeasc" ;natul capturatE ii l"s" m;inilBe0 ;i primi s"rutul0 /i nici
dou"zeci /i patru de ore nu trecuser"0 c;nd tot cercul nostru a8lase c" Rudi c"zuse ;n capcan"0 c" prim,
concertmaistrul SchTerdt8eger /i M"rie 7odeau se logodiser"' ;n completare se mai spunea c" el a
rezilia contractul cu orchestra Rap8enstosser0 c" se or c"s"tori la $aris /i c" ;/i a pune sericiile sale
la dispoziia unei 8ormaiuni muzicale ;n curs de constituire0 HOrchestre s&mphoni\ueI'
F"r" ;ndoial" c" era %ineenit acolo0 /i tot at;t de cert e c" celor din Miinchen plecarea lui nu le 8"cea
nici o pl"cere /i tratatiele pentru des8acerea contractului se
:P? G T"oas Mann
t"r"g"nau' Cu toate acestea0 participarea lui la urm"torul concert al orchestrei Rap8enstosser C primul
dup" cel la care se ;ntorsese ;n ultimul moment de la $8ei88ering C c"p"t" caracterul unei reprezentaii
de adio' Cu at;t mai mult cu c;t diriLorul0 doctorul =dschmidt0 alc"tuise pentru seara aceea un program
(erlioz,Sagner0 program de succes0 a/a c" a asistat0 cum se spune0 tot ora/ul' ;n staluri0 8oarte multe
8iguri cunoscute0 /i c;nd m" ridicam ;n picioare tre%uia s" salut ;n toate p"rileD cei doi Schlagin,hau8en
/i o%i/nuiii recepiilor lor0 soii Rad%ruch cu Schild!napp0 Veanette Scheurl0 doamnele RTitscher0 (in,
der,Maiorescu0 si muli alii0 enii0 8"r" ;ndoial"0 s",l ad" pe Rudi ScnTerdt8eger la pupitrul s"u0 ;n
prim,plan ;n st;nga0 ;n ipostaza de logodnic' De altminteri0 logodnica lui nu era de 8a" C se ;ntorsese
la $aris0 dup" c;te se spunea' #nes #nstitoris enise /i ea0 /i m" ;nclinai /i ;n 8aa ei' =ra singur"0 adic"
;n compania perechii >noterich0 8"r" soul ei0 amuzical0 pre8erind s",/i petreac" seara la HAllo,tri<I'
#nes /edea destul de departe0 spre 8undul s"lii0 purta o rochie a c"rei so%rietate era ecin" cu s"r"cia C
cu g;ti/orul ;ntins puin o%lic /i ;nainte0 cu spr;ncenele ridicate0 gura micu" uguiat" /treng"re/te0
inocent" /i totu/i maliioas"0 /i la r"spunsul ei la salut nu mi,am putut reine impresia enerant" c"
;nc" mai z;m%ea cu g;ndul la trium8ul r"ut"cios de dup" conor%irea aceea lung"0 seara0 ;n camera lor
de toate zilele0 c;nd e)ploatase cu at;ta succes r"%darea /i simpatia mea'
C;t despre SchTerdt8eger0 /tiind prea %ine c;te perechi de ochi curio/i ar ;nt;lni0 aproape c" nu,/i
;ntoarse priirea spre sal" toat" seara' ;n momentele c;nd ar 8i putut s,o 8ac"0 ;/i acorda instrumentul
sau 8runz"rea notele' Concertul se ;ncheia0 natural0 cu uertura la Mae=trii !7nt%re?i, e)ecutat" cu
larghee /i oio/ie0 /i aplauzele0 /i a/a destul de tumultuoase0 deenir" e)plozie c;nd Ferdi,n<nd
=dschmidt 8"cu semn orchestrei s" se ridice0 iar el str;nse m;na concertmaistrului0 mulumindu,i' C;nd
se des8"/ura scena aceasta0 eu aLunsesem pe la miLlocul tra,eei0 preocupat de gardero%"0 unde a8luena
nu era ;nc" prea mare' Aeam intenia ca o parte0 cel puin0 din drumul spre cas"0 adic" spre c"m"rua
;nchiriat" ;n SchTa,%ing0 s" o 8ac pe Los' #n 8aa cl"dirii am ;nt;lnit pe unul dintre domnii din cercul lui
>ridTiss0 pro8esorul 7ilgen 3olzschuher0 specialistul ;n Diirer0 ie/ind /i el de la
D'0T'1 FAUSTUS G :P+
concert' M" ;ncurc" ;ntr,o discuie ;nceput" cu o critic" a programului seriiD Aceast" al"turare (erlioz,
Sagner0 irtuozitate romanic" /i m"iestrie germanic"0 ar 8i o lips" de gust0 /i,n a8ar" de asta0 nu
reu/eau s" ascund" dec;t prost o tendin" politic"' $rea ar"ta a ;nelegere germano,8ran,cez" /i a
paci8ism0 /i de altminteri domnul =dschmidt "sta era cunoscut ca repu%lican0 ca suspect din punct de
edere naional' 7;ndul acesta ;i stricase toat" seara' Din ne8ericire ;ns"0 acum politica p"trunsese
peste tot0 nu mai e)ista puritate intelectual"' $entru reinstaurarea ei ar tre%ui0 mai presus de toate0 ca ;n
8runtea orchestrelor s" se a8le oameni ale c"ror simiri germane s" nu poat" 8i puse la ;ndoial"'
2u i,am spus c" tocmai el era cel care politiza totul0 c" termenul HgermanI nu mai era ;n nici un caz0
ast"zi0 sinonim cu puritate intelectual"0 ci c" aLunsese o parol" de partid' #,am ar"tat numai c" si ;n arta
lui Sagner0 destul de acceptat" pe plan internaional0 intra o %un" parte de irtuozitate0 8ie ea romanic"
sau nu C dup" care0 am deiat salutar discuia0 aduc;nd or%a despre un articol al lui pe tema unor
pro%leme de proporii ;n arhitectura gotic"0 pu%licat recent ;n reista H>unst iind >unstlerI' Ama%i,
lit"ile de%itate de mine l,au 8"cut 8ericit0 l,au muiat0 l,au topit0 deenise apolitic0 esel0 /i am 8olosit
acest moment de ameliorare ca s" m" despart de el /i s,o iau la dreapta0 pentru c" el mergea la st;nga'
Am aLuns repede0 prin Tiir!enstrasse0 ;n LudTig,strasse0 /i de acolo am apucat pe Monumental,
Chaussee Jas8altat" acum0 8ire/te de ani de zileK0 pe partea st;nga0 spre Arcul de Trium8' =ra ;nnourat0
seara era %l;nd"0 paltonul ;ncepuse s",mi par" greu0 /i la staia de la There,sienstrasse m,am oprit s"
a/tept un tramai oarecare0 s" m" duc" ;n SchTa%ing' 2u /tiu de ce0 dar a durat neo%i/nuit de mult
p;n" s" in"'B Se ;nt;mpl" uneori %loc"ri0 ;nt;rzieri ;n circulaie' ;n cele din urm" ap"ru unul0 de pe linia
5P0 8oarte potriit pentru mine' ;l mai "d ;nc"0 ;l mai aud0 apropiindu,se dinspre Feldherrnhalle'
Vagoanele astea de tramai din Miinchen0 opsite ;n al%astru %aarez0 s;nt0 prin construcia lor0 8oarte
grele /i 8ac0 din cauza greut"ii sau poateBa naturii solului0 un zgomot considera%il' De su% roile
ehiculului sc"p"rau mereu 8l"c"ri0 iar sus0 la troleu0 aceste 8l"c"ri al%astre se trans8ormau repede ;ntr,
o ploaie de sc;ntei /uier"toare'
:P. G T"oas Mann
Vagonul se opri /i0 de pe plat8orma din 8a"0 pe unde m" urcasem0 am intrat ;n"untru' Chiar l;ng" u/a
glisant"0 ;n st;nga mea cum intram0 am g"sit un loc li%er0 pro%a%il tocmai p"r"sit de cinea' Toate
celelalte locuri erau ocupate0 iar ;n cap"tul cel"lalt0 l;ng" u/"0 doi domni st"teau in picioare0 pe
interal0 in;ndu,se de m;nere' MaLoritatea c"l"torilor p"reau s"B 8ie spectatori de la concert ;ntorc;ndu,
se acas"' $rintre ei0 pe la miLlocul %"ncii din 8aa mea0 /edea SchTerdt8eger in;nd cutia iorii ;ntre ge,
nunchi' Cu siguran" c" m" "zuse intr;nd0 dar eit" s",mi ;nt;lneasc" priirea' Su% palton purta un
8ular al% care,i acoperea craata de 8rac0 dar dup" o%iceiul s"u n,aea p"l"rie' Ar"ta dr"gu /i t;n"r0 cu
%uclele,i %londe z%urlite0 cu o%raLii puin aprin/i dup" l"uda%ilul e8ort0 ;ns" ro/eaa asta 8"cea caB ochii
s"B,i par" puin um8lai' Dar /i a/a ;i st"tea %ine0 ca /i %uzele u/or proeminente0 cu care /tia s" 8luiere
at;t de minunat0 t8,am prea mult" promptitudine ;n o%seraie0 numai cu ;ncetul mi,am dat seama c" ;n
agon mai erau /i ali cunoscui' Schim%ai un salut cu doctorul >ranich a/ezat pe aceea/i parte cu
SchTerdt8eger0 mai spre cap"t0B l;ng" u/a din 8und' Aplec;ndu,m" din ;nt;mplare puin ;nainte <m
"zut,o0 spre marea mea surprindere0 pe #nes #nstitoris0 pe aceea/i parte cu mine0 la c;tea locuri
dep"rtare0 c"tre miLloc0 o%lic 8a" de SchTerdt8eger' RicD spre marea mea surprindere pentru c" nu "sta
era drumul ei spre cas"' Dar cum0 iar"/i0 cu alte c;tea locuri mai ;ncolo o o%serai pe prietena ei0B
doamna (inder,Maiorescu0 care locuia a8ar"0 ;n SchTa%ing0 departe0 dincolo de H7rosser SirtI0 am
presupus c" #nes inteniona s" se duc" s" ia ceaiul la ea'
;ncepeam s" pricep acum de ce SchTerdt8eger ;/i inea 8rumosu,i cap ;ntors mai mult spre dreapta0 a/a
c"Bnu,i edeam dec;t un pro8il destul de e8ilat' 2u era numai dorina de a m" ignora pe mine0 omul pe
care,l considera al doilea eu al lui AdrianE ;n 8orul meu interior ;i repro/am c" se urcase tocmai ;n
agonul "sta C repro/ neLustincat pro%a%il0 pentru c" nu era scris nic"ieri c" se urcase o dat" cu #nes'
Se putea 8oarte %ine ca ea s" se 8i urcat0 ca /i mine0 dup" Rudi0 sau0 dac,ar 8i 8ost iners0 n,ar 8i putut s,
o /tearg" dup" ce d"duse cu ochii de ea'
Treceam prin 8ata Uniersit"ii /i ta)atorul0 ;n cizme de p;sl"0 era tocmai ;n dreptul meu0 gata s",mi ia
cei zece p8enigi /i s",mi ;ntind" %iletul0 c;nd se ;nt;mpl" cea de
D'0T'1 FAUSTUS G :P-
necrezut0 la[ ;nceput a%solut ine)plica%il0 ca tot ce,i nea/teptat' ;n agon r"sunar" ;mpu/c"turi0
detun"turi secic scurte0 zguduitoare0 una dup" alta0 trei0 patru0 cinci0 cu o repeziciune s"l%atic"0
asurzitoare0 /i de partea cealalt"0 ;n 8a"0 Rudi se 8r;nse0 c"zu0 cu ioara ;n m;ini0 ;nt;i pe um"rul0 apoi
;n poala unei cucoane /ez;nd ;n dreapta lui /i care0 ca /i cea din st;nga0 se 8eri ;ngrozit"0 ;n timp ce ;n
agon se produse un tumult general0 mai mult goan" ;nsp"im;ntat"0 panic" /i ipete0 dec;t reo
interenie cu prezen" de spirit0 iar ;n 8a"0 atmanul0 Dumnezeu /tie de ce0 %"tea cu piciorul ;n clopot
ca un tur%at C poate ca s" cheme un poliist' 2atural0 nu era nici unul prin apropiere0 s" poat" auzi' Se
isc" o ;nghesuial" aproape periculoas" ;n agonul oprit acum0 pentru c" unii c"l"tori oiau s" ias"0 s"
8ug"0 pe c;nd alii0 de pe plat8orme0 curio/i sau dornici s" se a8le ;n trea%"0 ;ncercau s" intre' Cei doi
domni care st"tuser" ;n picioare si cu mine ne repezir"m la #nes C mult prea t;rziu0 8ire/te' 2,a 8ost
neoie s",i HsmulgemI reolerul din m;n"E ;l l"sase s" cad"0 sau mai %ine zis ;l aruncase0 /i,anume
chiar ;n direcia ictimei sale' Faa ;i era al%" c< o 8oaie de h;rtie0 cu pete ro/ii %ine conturate pe
pomeii o%raLilor' Ochii ;i erau ;nchi/i /i z;m%ea dement0 cu gura uguiat"'
O ineau de %rae0 iar eu m,am repezit de partea cealalt" la Rudol80 ;ntins acum pe %anca ce se golise
complet' $e cealalt"0 z"cea le/inat"0 plin" de s;nge0 doamna peste care c"zuse SchTerdt8eger0 r"nit" /i
ea0 8"r" graitate0 dup" cum s,a putut constata mai t;8ziu0 o simpl" zg;rie,tur" la %ra' Ling" Rudol8 se
adunaser" c;tea persoane0 ;ntre ele /i doctorul >ranich0 care,i inea m;na'
C Ce 8apt" ori%il"0 nesocotit"0 liBpsit" de orice raiune F e)clam" el0 palid0 cu 8elul lui de a or%i0 clar0
didactic0 se,par;nd cu;nt de cu;nt0 dar puin astmatic0 pronun;nd cu;ntul Hori%ilI cum e auzit uneori
chiar /i pe scen"D Hori%ilI'
Ad"ug" c" niciodat" nu regretase mai mult ca acum c",i doctor ;n numismatic" /i nu ;n medicin"0 /i
;ntr,ade"r0 ;n momentul acela0 /tiina monedelor mi s,a p"rut cea mai inutil" dintre /tiine0 m<i inutil"
chiar dec;t 8ilologia0 ceea ce ;n nici un cazBnu se poate susine' Ade"rul era c" nu se a8la nici un medic
de 8a"0 niciB un medic din toat" lumea aceea care se ;ntorcea de la concert0 cu toate c" medicii au
reputaia a 8i amatori de muzic"0 dac" nu
:5P G T"oas Mann
pentru alta0 pentru c" num"r" at;ia erei printre ei' M,am plecat deasupra lui Rudol8' Mai d"dea
semne de ia"0 dar era loit groaznic' Su% ochi ;i s;ngera o ran"' Alte gloane nimeriser" ;n g;t0 ;n
pl"m;n0 ;n asele coronariene0 ;n"l" capul0 ;ncerc" s" spun" cea0 dar imediat ;i ap"ru spum"
;ns;ngerat" pe %uzele a c"ror rotunLime plin" mi se p"rea acum mi/c"tor de 8rumoas"0 ochii i se
rostogolir" /i capul ;i c"zu cu zgomot ;napoi pe %anc"'
2u pot s" spun c;t" mil" /i Lale m,a cuprins0 aproape m,a cople/it0 pentru omul acesta' Simeam c"0
intr,un anume 8el0 totdeauna ;mi 8usese drag0 /i tre%uie s" m"rturisesc c" sentimentele mele0 de
compasiune erau mult mai puternice pentru el dec;t pentru ne8ericita 8"ptur" ;ntr,ade"r demn" de
mil"0 preg"tit" pentru a%omina%ila,i 8apta prin su8erine0 icii0 imoralitate si stupe8iantele cu care,/i
;n/elase su8erinele' Am spus ce8or din Lur c" s;nt un %uh cunoscut al am;hdurora0 /i am recomandat ca
muri%undul s" 8ie transportat peste drum0 la Uniersitate0 unde portarul ar putea tele8ona la Salare /i
la poliie /i unde0 dup" /tiina mea0 se a8la /i un mic post de prim,aLutor' Am aranLat c" /i 8"pta/a s" 8ie
dus" acolo0 ;n acela/i timp'
A/a s,< /i procedat' ;mpreun" cu un t;n"r s"ritor0 ce purta ochelari0 l,am ridicat pe s"rmanul Rudol8 /i
l,am scos din agonul ;n urma c"ruia se mai str;nseser" dou"0 trei tramaie' Din unul din ele ap"ru
totu/i0 alerg;nd0 un medic0 cu geanta lui cu instrumente0 /i diriLa transportarea r"nitului C lucru
a%solut inutil acum' Se ii /i un reporter0 culeg;nd in8ormaii' M" chinuie /i,acum amintirea trudei
cheltuite s",l pot trezi pe portar0 ;n locuina lui de parter0 tot sun;nd' Medicul0 un %"r%at tinerel0 ;ncepu
prin a se prezenta tuturor0 apoi ;ncerc"0 dup" ce r"nitul0 8"r" cuno/tin"0 8usese ;ntins pe canapea0 s",i
dea primele aLutoareF Automo%ilul Sal"rii sosi surprinz"tor de repede' Rudol8 muri0 a/a cum m"
preenise medicul0 ;ndat" dup" ce,l e)aminase0 ;n drum spre spitalul or"/enesc'
;n ce m" prie/te0 m,am al"turat organelor poliiene/ti sosite cea mai t;rziu0 /i arestatei C care
pl;ngea acum cu sughiuri C ca s",l pun la curent pe comisar cu unele particularit"i ale ieii ei /i s"
recomand s" 8ie internat" ;ntr,o clinic" psihiatric"F $entru noaptea aceea ;ns"0 nu se mai putea'
Se auzea %"t;nd miezul nopii la %iserici c;nd0 ie/ind din %iroul acela0 c"utam un automo%il0 s",mi mai
;ndepli,
D'0T'1 FAUSTUS G :55
nesc o ultim" o%ligaie amar"D s" m" duc ;n $rinzregen,tenstrasse' Socoteam c" era de datoria mea s",l
in8ormez despre cele ;nt;mplate pe m"runtul so0 cu c;te menaLamente oi 8i ;n stare' C;nd am g"sit o
ma/in" nu merita s,o mai iau' U/a casei era ;ncuiat"0 dar dup" ce,am ap"sat pe %utonul soneriei s,a
8"cut lumin" pe scar" /i #nstitoris a co%or;t el ;nsu/i C pentru ca ;n u/"0 ;n locul soiei sale0 s" dea de
mine' Aea un gest al lui de a deschide gura s" trag" aer0 ;ntinz;nd ;n acela/i timp %uza de Los str;ns
peste dini'
C O0 dar ce s,a ;nt;mplat Q ;ng"im" el' Dumneata''' Q Ce te,aduce''' Q Ce s,a ;nt;mplat''' Q
$e scar" n,am spus aproape nimic' Sus0 ;n odaia de toate zilele0 acolo unde #nes ;mi 8"cuse
dest"inuirile tul%ur"toare0 i,am poestit0 dup" c;tea cuinte preg"titoare0 cele ce "zusem' Ascultase
;n picioare0 dar dup" ce am terminat de or%it0 s,a a/ezat repede ;ntr,un 8otoliu de trestie0 mani8est;nd
;ns" sBt"p;nirea de sine a unui %"r%at ce tr"ia de mult" reme ;ntr,o atmos8er" ap"s"toare /i
amenin"toare'
C Atunci0 a/a''' rosti #nstitoris0 a/a aea s" se ;nt;mple''' Ni se putea ;nelege clar c" a/teptase cu
team" s" ad" HcumI se a ;nt;mpla' M" duc acolo0 spuse ri,dic;ndu,se' Sper c,o s" m" lase s" or%esc
cu ea''' Joia s" spun"0 ;n arestul poliieiK'
$entru noaptea aceea nu puteam s",i dau mari sperane0 dar cu ocea sla%" el r"spunse c" datoria lui
era s" ;ncerce0 ;/i arunc" paltonul pe umeri /i ie/i ;n 8ug"'
R"mas singur ;n odaia ;n care %ustul ei0 distins /i sinistru0 priea de pe soclu0 g;ndurile mele apucar"
pe drumul luat0 sper c" m" credei0 de multe ori ;n ultimele ore0 la care se opriser" ;ndelung chiar' Mai
aeam de ;mp"rt"/it o dat" dureroasa /tire0 a/a mi se p"rea' Dar un 8el de amoreal" stranie puse
st"p;nire pe m"dularele mele0 pe mu/chii 8eei chiar0 /i m" ;mpiedic" s" ridic receptorul tele8onuluiB/i
s" cer leg"tura cu $8ei88ering' 2u,i ade"rat0 l,am ridicatB0 l,am inut ;n m;na care,mi at;rna moale ;n
Los0 /i auzeam ocea ;n8undat"0 su%marin"0 a operatoarei din central"' Dar o intuiie0 n"scut" poate din
surmenaLul meu0 g;ndul c" s;nt pe cale s" alarmez inutil ;n miez de noapte casa SchTeigestill0 c" nu e
necesar s",i poestesc
:5@ G T"oas Mann
lui Adrian ;nt;mplarea prin care trecusem0 da0 da0 c" ;ntr,un 8el m" oi 8ace ridicol0 mi,a z"d"rnicit
intenia0 /i am pus receptorul la loc ;n 8urc"'
OL###
$oestea mea s,apropie de s8;r/it0 repede C cu toate lucrurile se petrece la 8el0 ast"zi' Toate se gr"%esc0
se precipit" spre s8;r/it0 lumea st" /i ea su% semnul s8;r/itului C cel puin pentru noi germanii0 a c"ror
istorie milenar"0 dezminita0 dus" ad absurdu, s,a doedit0 prin rezultatele sale0 un e/ec 8unest0
lamenta%il0 o cale gre/it" s8;r/ind ;n neant0 ;n disperare0 ;ntr,un 8aliment 8"r" Bpereche0 o ade"rat"
c"l"torie in8ernal" printre 8l"c"ri /i %u%uituri' De,i ade"rat" or%a noastr" nemeasc" c" oric"rui drum
la int" dreapt"0 dreapt",i e orice %ucat"0 tre%uie recunoscut c" drumul care ne,a dus la aceast"
pierzanie C /i 8olosesc cu;ntul ;n ;nelesul lui cel mai riguros0 cel mai religios C nelegiuitBa 8ost
peste tot pe unde ne,a purtat0 ;n toate punctele0 la toate cotiturile0 oric;t de amar i,ar 8i iu%irii s"
accepte aceast" logic"' A recunoa/te in8amia c;nd nu se poate alt8el nu ;nseamn" t"gad" de iu%ire' Mie0
om de r;nd /i c"rturar german0 mi,a 8ost tare drag ce,i german0 %a chiar0 ne;nsemnata mea ia"0
capa%il" ;ns" de entuziasm /i de a%negaie0 a 8ost ;nchinat" iu%irii0 unei iu%iri uneori ;nsp"im;ntate0
totdeauna ;ngriLorate0 dar etern 8idele unui om de seam" /i mare artist german0 a c"rui culpa%ilitate
misterioas"0 al c"rui s8;r/it ;n8ior"tor n,au putut in8luena cu nimic dragostea mea /i0 cine /tie0 ea nu e0
poate0 dec;t o oglindire a harului'
Retras0 izolat0 ;n a/teptarea destinului0 a pr"%u/irii 8inale0 dincolo de care omul nu,i ;n stare a trece cu
g;ndul0 stau ;n chilia mea din Freising /i eit prieli/tea Miinchenului groaznic deastat0 cu statui
r"sturnate0 cu 8aade priind prin or%itele goale ale 8erestrelor0 masc;nd neantul ce se casc" ;nd"r"tul
lor0 dar pe de alt" parte p"r;nd c" or s",l scoat" ;n eiden"0 ;nmulind gr"mezile de d"r;m"turi de pe
str"zi' Mi sestr;nge inima de mil" c;nd m" g;ndesc la sminteala 8iilor mei0 care,au crezut cu masa
poporului ;mpreun"0 au crezut /i,au Lu%ilat0 au luptat /i s,au sacri8icat0 iar acum0 de,at;t< reme0 cu
priirile r"t"cite ca milioane de teapa lor0 gust" rodul amar al deziluziei0 sortit s" se p;rguiasc"0 s,
aLung" la dezorientarea
D'0T'1 FAUSTUS G :5*
total"0 la disperare 8"r" ie/ire' $e mine0 care n,am putut crede ;n credina lor0 n,am putut ;mp"rt"/i
%ucuriile lor0 agonia su8letelor lor nu m" a apropia de ei' Dar ei or 8ace ca poara lor s,apese /i
asupra mea C ca si cum lucrurile ar 8i ie/it alt8el dac,<s 8i isat /i eu isul ior in8am' Vie,le Domnul
;ntr,aLutor 8 =u s;nt singur0 cu %"tr;na mea 3eleneE ea se ;ngriLe/te de iaa mea de toate zilele0 /i
uneori ;i citesc 8ragmente0 potriite simplit"ii ei0 din scrierea al c"rei s8;r/it e unica mea griL"0 ;n
miLlocul acestei n"ruiri'
A$o!ali$sis !u#iguris, cum numise el aceast" pro8eie a s8;r/itului lumii0 a r"sunat0 p"trunz"tor /i
grandios0 ;n 8e%ruarie 5-@? la Fran!8urt pe Main0 cam la un an dup" groaznicul eeniment relatat ;n
capitolul anterior0 /i poate c" ;n parte /i din cauza depresiunii proocate0 Adrian nu /i,a pututB;n8r;nge
reticena lui o%i/nuit" /i nu a asistat la eenimentul ;ntr,ade"r senzaional0 chiar dac,a 8ost ;ntrerupt
uneori de oci8er"ri du/m"noase sau de r;sete insipide' 2,a auzit niciodat" aceast" oper"0 unul din cele
dou" monumente ale m;ndrei /i austerei sale iei C lucru ce n,ar tre%ui deplorat chiar <t;t0 dac" inem
seama de toate c;te o%i/nuia s" spun" el despre HauzitI' ;n a8ar" de mine C ausesem griL" s",mi 8ac
timp pentru c"l"torie C a mai 8ost0 din cercul nostru de cuno/tine0 numai scumpa noastr" Veannette
Scheurl care0 cu toate c" dispunea de miLloace at;t de modeste0 a enit la Fran!8urt0 apoi s,a dus la el0
la $8ei88ering0 s",i poesteasc" totul0 ;n dialectul ei at;t de personal0 un amestec de %aarez" /i 8ran,
cez"' $e atunci0 Adrian a/tepta cu real" pl"cere izitele acestei rustice aristocrateE prezena ei aea
asupra lui un e8ect calmant0 %ine8"c"tor0 un 8el de 8or" ocrotitoare0 /i i,am "zut cu ochii mei0 ;ntr,un
col din odaia stareului0 /ez;nd unul l;ng" altul0 m;n" ;n mB;n"0 8"r" s" scoat" o or%"0 parc" 8erii de
rele' Acest m;n",;n,m;n" nu,i sem"na deloc lui0B se produsese o schim%are ;n el0 /i constatarea aceasta
m" emoiona0 m" %ucura chiar0 totu/i0 nu 8"r" o urm" de ;ngriLorare'
Tot pe remea aceea ;i pl"cea0 mai mult dec;t oric;nd0 s",l ai%" l;ng" el pe Rudiger Schild!napp0
amicul cu ochi ca ai lui' =,ade"rat0 acesta se cam codea0 cum ;i 8usese o%iceiul dintotdeauna dar0
gentleman des";r/it0 dac" se ;nt;mpla s" in"0 era gata s" 8ac" ;mpreun" plim%"ri nes8;r/ite pe c;mp0
care,l ;nc;ntau at;t de mult pe Adrian0
:56 G T"oas Mann
;n special c;nd nu mai era ;n stare s" lucreze0 /i Rudiger ;l amuza cu umorul lui amar /i grotesc' S"rac
lipit0 aea multe necazuri cu dinii0 negliLai /i stricai0 /i nu poestea dec;t despre denti/ti incoreci0
care la ;nceput se o8ereau s",l trateze din prietenie si deodat" 8ormulau pretenii e)or%itante0 prete)tau
condiii de plat" nerespectate0 rate neachitate la termen0 ceea ce,l o%liga s" apeleze la un alt
%ine8"c"tor0 /tiind dinainte c" nici acesta nu a putea sau nu a oi s",i 8ac" trea%a0 /i altele de 8elul
"sta' ## chinui,ser" mont;ndu,i o punte pe ni/te r"d"cini dureroase0 singurele r"mase0 /i ;n scurt"
reme0 din cauza e8orturilor la care erau supuse0 ;ncepur" s" se clatine /i ele0 a/a c" se putea preesti0
;n toat" lini/tea0 pr"%u/irea maca%rei construcii arti8iciale0 urmarea 8iind c" a tre%ui s" contracteze
noi datorii0 ce nu le a putea pl"ti niciodat"' HSe n"ruie0 se duce nai%iiI0 pro8eea el lugu%ru0 dar nu se
sup"ra deloc c;nd Adrian r;dea cuBlacrimi de toat" aceast" mizerie a lui0 ci0 ca /i cum nici nu urm"rise
altcea0 r;dea /i el s" se 8r;ng"0 ca un copil'
Umorul maca%ru era0 ;n acele momente0 8oarte potriit pentru solitarul nostru prieten0 /i eu0 lipsit din
ne8ericire de talent la comic"rii0 8"ceam tot ce puteam s",l ;ndemn pe acest Rudiger0 8oarte adesea
recalcitrant0 s" se duc" la $8ei88ering' $entru c" ;n tot anul acela0 iata lui Adrian a 8ost goal"0 steril"D
intrase ;ntr,o perioad" de lips" de idei0 de leneie cere%ral"0 8oarte chinuitoare0 umilitoare0
;ngriLor"toare pentru el0 cum reie/ea din scrisorile sale0 /i constituise C cel puin a/a spunea C
principalul moti al a%senei sale de la Fran!8urt' = cu neputin" s" te mai g;nde/tila lucruri gata 8"cute
c;nd nu e/ti ;n stare de cea mai %un' Trecutul e suporta%il numai c;nd simi c",i e/ti superior0 nu c;nd0
con/tient de neputina actual"0 tre%uie s" c"/ti gura la el ca un nerod' H$ustie0 aproape de nerozieI era
starea lui de spirit0 ;mi spunea ;n scrisorile pe care mi le trimitea la Freising' HO ia" de dineI0 o
He)isten" egetal"0 8"r" trecut /i 8"r" iitor0 de,un idilism insuporta%ilI0 /i tot ce,i mai sala0 Lalnic0
onoarea0 era c,o ;nLuraE /i,l aB ;mpinge p;n,acolo ;nc;t s" doreasc" un r"z%oi0 o reoluie sau cea0 un
cataclism zgomotos0 s",l smulg" din stupiditatea asta' Despre a compune nu mai /tia literalmente
nimic0 n,aea nici cea mai sla%" idee0 nici cea mai palid" amintire cum e /i cum se 8ace0 /i era 8erm
conins c",n iaa lui nu a mai scrie o singur" not"'
D'0T'1 FAUSTUS G :5:
H;ndur",se iadul de mine FI0 HRoag",te pentru %ietul meu su8letFI0 e)presii de 8elul "sta reeneau des ;n
scrisorile ale /i m" m;hneau pro8und0 dar constituiau /i o l;ng;iere0 pentru c",mi spuneam c" eu si
numai euB0 toar"/ul de Loac" din copil"rie0 /i nimeni altul pe lume0 puteam 8i depozitarul unor
asemenea con8esiuni'
;n r"spunsurile mele c"utam s",l consolez0 ar"t;ndu,i ;t de greu trece omul cu g;ndul dincolo de starea
sa ime,it" pe care C din sentiment0 nu din raiune C0 e ;nclinat s,o cread" e/nic"0 incapa%il0 ca s" zic
a/a0 s" ad" Vup" primul col C /i asta0 8oarte pro%a%il0 seB potrie/te mai mult la cele rele dec;t la cele
%une' Deprimarea lui nu era dec;t prea e)plica%il"0 dup" groaznicele dezam"giri su8erite de cur;nd' Ni
am 8ost destul de sla% /i de HpoeticI pi s" compar ;nelenirea lui cere%ral" cu Hhi%ernarea im;ntului ;n
sinul c"ruia iaa 8rem"ta necontenit0 iping;nd la germinare l"stare noi C imagine nepermis b %l;nd"0
;mi d"deam seama 8oarte %ine0 deloc potriit" e)tremele la care,/i tr"ia el iaa0 cu salturile ;ntre
iezl"nuiri creatoare /i penitene paralizante' $e de alt" parte0 o dat" cu stagnarea 8orelor sale creatoare
se mani8est" o diminuare /i a s"n"t"ii0 mai mult e8ect dec;t cauz"D M i iarna lui 5-@? accese puternice
de migren" alternar" cu atare ale stomacului0 %ronhiilor0 8aringelui0 si ar 8i 8ost0 lumai ele0 su8iciente
s",i interzic" oiaLul la Fran!8urt C am i,au interzis o alt" c"l"torie0 omene/te Ludecind mult lai
urgent"0 mai eident imperati"0 dar medicul s,a opus itegoric'
;ntr,ade"r0 aproape ;n aceea/i zi C stranie coinci,ien" C c"tre s8;r/itul anului0 sBi,au dat s8;r/itul
Ma) SchTeigestill /i Vonathan Leer!u8in0 am;ndoi ;ri ;rst" de /aptezeci /i cinci de ani C tat"l /i
st"p;nul casei din (aa,bia de Sus0 de,at;tia ani gazda lui Adrian0 /i ade"ratul lui at"0 la 8erma de la
(uchel' Telegrama mamei anun;ndu,l " HspeculatorulI elementelor se stinsese lin din ia" ;l aLunse
l;ng" co/ciugul marelui 8um"tor0 /i acela un taciturn e/nic pe gB;nduri0 cu alt dialect0 care /i el l"sase
din I; ;n ce mai mult pe umerii de mo/tenitorBai lui 7ereon ' aara gospod"riei0 cum cel"lalt pesemne
c" o l"sase ;n seama lui 7eorg0 pentru ca acum s" i,o ;ncredineze de,a %inelea' Adrian putea 8i sigur
c" =ls%eth Leer!uhn a idura pierderea cu aceea/i mut" resemnare0 cu aceea/i ieleg"toare acceptare
a soartei omene/ti0 doedit" de
:5? G T"oas Mann
=lse SchTeigestill' Despre o c"l"torie ;n Turingia sa)on"0 la ;nmorm;ntare0 nici g;nd nu putea 8i0 ;n
starea lui de atunci' Dar0 cu toate c" duminic" 8"cuse 8e%r" /i c" se simea 8"r" puteri0 insista0 ;mpotria
s8atului medicului0 s" ia parte la solemnitatea ;nmorm;nt"rii gazdei sale0 ;n cimitirul din curtea %isericii
de la $8ei88ering0 unde enise lume mult" din toate ;mpreLurimile' #,am adus /i eu r"posatului ultimul
omagiu0 a&;nd sentimentul c" ;n acela/i timp i,l aduc /i celuilalt0 /i ne,am ;ntors pe Los0 am;ndoi0 acas"
la SchTeigestill0 cuprin/i de o emoie ciudat" la constatarea c"0 de/i %"tr;nul se stinsese0 din odaia de
toate zilele0 a c"rei u/" era deschis"0 ie/ea ;nc" mirosul de mahorc" al pipei sale0 ce ;m%i%a puternic /i
pereii coridorului0 /i ;ntreaga atmos8er" a casei0 acum la 8el ca /i,nainte'
C $ersist"0 zise Adrian' Mult" remeE poate c;t /i casa' Ni la (uchel la 8el' Timpul0 mai scurt sau mai
lung0 c;t d"iBnuim noi dup" el0 se cheam" nemurire'
=ra dup" Cr"ciun C %"tr;nii0 cu 8aa pe Lum"tate ;ntoars" de la ia"0 ;nstr"inai de cele lume/ti0 mai
petrecuser" s"r%"toarea ;ntre ai 8or' C;nd ziua ;ncepu s" se m"reasc"0 ;ndat" dup" Anul 2ou0 starea lui
Adrian se ameliora "z;nd cu ochii0 seria de a8eciuni chinuitoare /i demoralizante lu" s8;r/it0 su8lete/te
p"ru s" se 8i re8"cut dup" e/uarea proiectelor sale de ia" nou" /i dup" su8erinele ;ndurate din pricina
ei0 8orele cere%rale ;ncepur" s" rodeasc" C acuma tre%uia s" 8ac" e8orturi pentru a domina0 a cumini
n"ala 8urtunoas" a ideilor0 /i anul acesta0 5-@+0 deeni anul de prodigioas" 8ecunditate ;n muzic" de
camer" de,o mare eleaieE ;nt;i ansam%lul pentru trei instrumente de coarde0 trei lemne /i pian0 o
pies"0 a/ zice0 discursi" cu teme 8oarte lungi0 improizaii pline de 8antezie lucrate ;n nenum"rate
com%inaii /i rezol"ri0 dar niciodat" reenind cu claritate' C;t deBdrag" mi,e nostalgia iLelioas"0
cople/itoare0 alc"tuind nota caracteristic" a acestei %uc"i0 tonul ei romanticF C cu toate c" e scris" cu
cele mai riguroase miLloace moderne C tematic0 desigur0 dar cu trans8orm"ri at;t de pronunate0 ;nc;t
e8ecti nu mai e)ist" HreprizeI' $rima parte este intitulat" ;n mod e)pres Fantezie0 a doua e un adagio
ridic;ndu,se la un puternic crescendo0 iar a treia0 un 8inale ;ncep;nd destul de u/or0 Luc"u/ aproape0
concentr;ndu,se progresi contrapunctic0 eolu;nd c"tre un caracter gra0 tragic0 pentru a s8;r/i ;ntr,un
sum%ru epilog ca de mar/ 8une%ru'
D'0T'1 FAUSTUS G :5+
pianul nu,i ;ntre%uinat niciodat" ca umplutur" armonic"0 partea lui e tratat" solistic0 ca ;ntr,un concert
pentru pian C pro%a%il o reminiscen" a Concertului pentru ioar"' Admiraia mea cea maiBpro8und"
;ns" e pentru m"iestria lui ;n a rezola pro%lema com%inaiilor de sunete' 2ic"ieri lemnele nu acoper"
coardele0 ci totdeauna le menaLeaz" ;n spaiu0 alterneaz"0 /i numai ;n 8oarte puine locuri coardele /i
instrumentele de su8lat se 8nt;lnesc ;n tutti' Ni dac,arB8i s" sintetizez impresiaD e ca si cum dintr,un
punct de plecare 8erm /i 8amiliar ai 8i momit ;n regiuni mereu mai dep"rtate C totul se ;nt;mpl" alt8el
dec;t te a/teptai H2,am rut s" scriu o sonat"0 ci un romanI0 mi,a spus Adrian'
Tendina aceasta spre HprozaI muzical" ;/i atingea culmea ;n Cartetul pentru coarde0 poate cea mai
ezoteric" oper" a lui Leer!uhn0 compus" imediat dup" Septet' Dac" ;n general muzica de camer" este
o aren" a traaliului motiic,tematic0 aici este eitat ;ntr,un mod de,a dreptul proocator' $ur /i simplu
nu e)ist" corelaii motiice0 nici dezolt"ri0 nici ariatiuni0 nici o singur" repetareE elementele noi se
succed 8"r" ;ntrerupere /i aparent 8"r" coeren"0 inute laolalt" prin similitudinea sunetului0 sau
acordului0 sau0 mai mult ;nc"0 prin contraste' De 8orme tradiionale0 nici urm"' = ca /i cum ;n aceast"
lucrare0 aparent anarhic"0 maestrul ;/i tr"gea ad;nc respiraia pentru cantata lui Faust0 cea maiB coerent"
dintre operele sale' #n Cartet s[,a %azat doar pe ureche0 pe logica l"untric" a inspiraiei' ;n acela/i
timp0 poli8onia este dus" la un ma)imum0 iar 8iecare oce e0 ;n 8iecare clip"0 cu totul independent"0
;ntregul este articulat pe tempi 8oarte clar contrastai0 cu toate c" p"rile tre%uie c;ntate 8"r" ;ntrerupere'
$rima0 purt;nd indicaia moderato0 are aerul unei conor%iri pro8und meditatie0 intens cere%rale0 patru
instrumente cons8"tuindu,se ;ntre ele0 un schim% de opinii calm /i gra0 aproape 8"r" ariaii dinamice'
Urmeaz" o parte presto0 parc" /oapte ;n delir0 toate cele patru instrumente ;n surdin"0 apoi o parte
lent"0 mai scurt"0 unde ocea principal" e inut" de ior"0 acompaniat" de interLeciile celorlalte
instrumente0 /i totul te 8ace s" te g;nde/ti la o scen" c;ntat"' ;n 8ine0 ;n allegro con 8uoco0 poli8onia se
des8"/oar" ;n linii ample' 2u cunosc nimic mai emoionant dec;t 8inalul0 i se pare c" din toate patru
p"rile pilp;ie 8l"c"ri0 o com%inaie de tirade /i de triluri
:5. G T"oas Mann
l"s;ndu,i senzaia c" asculi o ;ntreag" orchestr"' ;ntr,ade"r0 prin dispunerea corzilor la interale mari
/i prin 8olosirea registrelor optime ale 8iec"rui instrument se o%ine o sonoritate ce spul%er" ;ngr"dirile
uzuale ale muzicii de camer" /i nu m" ;ndoiesc c"0 ;n general0 criticii or repro/a Cartetului c" e o
pies" orchestral" deghizat"' Vor gre/i' Studiul partiturii a ar"ta c" au 8ost alori8icate cele maiBsu%tile
resurse ;n materie de construcie a cartetului de coarde' Desigur0 Adrian ;mi spusese ;n repetate
r;nduri c" echile granie dintre muzica de camer" /i stilul orchestral nu mai pot 8i p"strate /i c"0 de la
emanciparea culorii0 cele dou" domenii se suprapun' Tendina lui spre ceea ce,i hi%rid0 amestec0
su%stituire era0 dup" cum s,a "dit ;nc" de la tratarea elementelor ocale /i instrumentale ;n
A$o!ali$s%, ;n continu" cre/tere' Ricea D HLa cursul de 8ilozo8ie am ;n"at c" a sta%iliB limite ;nseamn"
a le 8i /i c"lcat' Cu mine0 "sta a 8ost cazul totdeauna'I =l se re8erea la critica 8"cut" de 3egel lui >ant0
/i cuintele lui demonstreaz" c;t de pro8und cere%rale izoare aea 8ora sa creatoare /i c;t de mult era
ea determinat" de impresii timpurii'
Aceasta,i ;ntru totul ade"rat pentru Trioul pentru ioar"0 iol" /i ioloncel0 aproape ine)ecuta%il0 de
8apt n,ar putea 8i sBt"p;nit din punct de edere tehnic dec;t de trei irtuo/i0 si,i uluitor at;t prin
8anatismul constructi0 prin potenBia8ul cere%ral mo%ilizat0 c;t /i prin amestecurile sonore Bne%"nuite
pe care o 8antezie com%inatorie 8"r" pereche0 o ureche aid" de nemaiauzit le poate scoate din cele trei
instrumente' H#ne)ecuta%il0 dar de e8ectI0 spunea Adrian c;nd era %ine dispus0 despre piesa0 pe care
;ncepuse s,o scrie ;nc" de pe c;nd concepea muzica pentru Septet0 /i o purtase ;n g;nd0 o dezoltase0 pe
c;nd era ;mpo"rat cu lucrul la Cartet0 c;nd ai 8i putut g;ndi c" numai el ;i a%sor%ise toate 8orele
organizatorice0 pe mult" reme0 c" i le m"cinase0 p;n" la urm"0 complet' =ra o ;mpletitur" e)u%erant"
de inspiraii0 e)igene0 realiz"ri0 retract"ri pentru %iruirea de noi teluri0 cuB tumult de pro%leme iindu,
se cu soluiile lor deodat" C Ho noapte ;n care nu se mai 8ace ;ntuneric din cauza 8ulgerelorI0 zicea
Adrian'
C Cam %rutal" /i spasmodic" iluminare0 ad"uga tot el' Ni,apoi ce0 spasmodic s;nt /i eu0 m,a,ncolit al
dracului0 tremur" carnea toat" pe mineB' #nspiraiile0 prietene drag"0
D'0T'1 FAUSTUS G :5-
s;nt o specie a8urisit"0 au o%raLii 8ier%ini si i,i ;n8ier%;nt" si pe,ai t"i0 dar ;ntr,un 8el deloc pl"cut'B
Ji;nBd e/ti prieten intim cu un umanist ar tre%ui s" 8ii oric;nd ;n stare s" deose%e/ti limpede 8ericirea de
tortur"'''
Ni mai preciza c" uneori nu /tia dac" lini/tea neputincioas" a ieii tr"ite nu demult nu era pre8era%il"0
;n comparaie cu caznele de acum'
L,am ;ninuit de ingratitudine' Uluit0 cu lacrimi de %ucurie ;n ochi0 dar /i cu o team" a8ectuoas"
ascuns" ;n ad;ncul su8letului0 citeam /i ascultam0 s"pt"m;n" de s"pt"m;n"0 ce pusese pe h;rtie C cu o
caligra8ie a notelor impeca%il"0 precis"0 delicat"0 8"r" urme de HspasmeI C cel ce,i su8lase /i,i
pretinsese cum spunea el0 demonul s"u0 Furia sa Jel scria Fur8aK' Dintr,o r"su8lare sau0 mai %ine zis0
8"r" s" r"su8le0 scrise cele trei piese0 c;nd una singur" ar 8i 8ost de aLuns s" 8ac" memora%il anul
compunerii0 /i e8ecti ;ncepu s" scrie la Trio ;nc" ;n aceea/i zi ;n care termina lento din Cartetul
compus anterior' 00Merge0 parc,a/ 8i studiat la CracoiaI0 ;mi scria o dat"0 c;nd nu trecusem pe la el
dou" s"pt"m;ni C e)presie ;neleas" numai dup" ce mi,am amintit c" Uniersitatea din Cracoia
introdusese0 ;n secolul al OV#,lea0 o8icial0 studiul magiei'
;mi pot asigura cititorii c" eram 8oarte atent cu e)presiile lui arhaice0 %ogate ;n aluzii0 dragi lui
dintotdeauna0 dar acum ap"reau mai 8recent ca oric;nd C sau0 s" zic /i eu ca el0 Hadesea 8oarteI Q C
;n scrisori sau chiar ;n nemeasca lui oral"' ;n cur;nd aea s" se ad" de ce' O prim" indicaie am
c"p"tat,o c;nd0 ;ntr,o zi0 priirea mi,a c"zut pe o 8oaie de note de pe masa lui de lucru0 pe care scrisese
cu o pan" groas" D H#ar ast" tristee tare ;ndurera pre doctor Faustus0 /i,i 8u ;ndemn a,/i a/terne cu sloe
t;nguireaI'
=l "zu ce "zusem /i,mi trase h;rtia de su% nas cu or%eleD HCe 8apt" indiscret" la domnul 8rate al
meuFI Ce,aea ;n g;nd0 ce pl"nuia /i nu spunea o or%" nim"nui mi,a ascuns /i mie ;nc" mult" reme'
Dar din clipa aceea /tiam ce /tiam' 2u mai r"m;ne nici o ;ndoial" c" anul muzicii de camer"0 5-@+0 a
8ost /i anul c;nd a conceput Laentarea do!torului Faustus& dric;t ar p"rea de necrezut0 dar ;n lupta cu
pro%leme at;t de complicate ;nc;t nu,i puteai ;nchipui dominarea lor dec;t ;ntr,o concentrare e)clusi"0
a%solut"0 spiritul s"u preedea0 ;ncerca0 tatona0 su% semnul celui de al doilea oratoriu C chinuitorul
:@P G T"oas Mann
strig"t de durere0 de la care aea s",l a%at"0 un timp0 un episod din iaa lui0 pe c;t de plin de graie0 pe,
at;t de s8l/ietor'
OL#V
Ursula SchneideTein0 sora lui Adrian0 de la Langen,salza0 dup" ce ;n 5-5505-5@ /i 5-5* n"scuse unul
dup" altul primii trei copii0 auseseBunele sup"r"ri cu s"n"tatea0 cu pl"m;nii si tre%uise s" stea c;tea
luni ;ntr,un sanatoriu din Munii 8rarz' F"cuse un catar al ;r8urilor0 care p"rea s" se 8i indecat ;ns"0 /i
;n deceniul scurs p;n" la enirea pe lume a celui mai mic0 a lui 2epomu!0 Ursula a 8ost pentru ai s"i o
soie /i mam" 8"r" griLi0 acti"0 cu toate c" perioada de 8oameteBdin timpul r"z%oiului /i de dup" el n,a
permis s"n"t"ii sale s" r"m;n" ;n 8loare0 r"cea des0 ;ncepea cu un simplu guturai0 dar co%ora totdeauna
;n %ronhii0 a/a c" arata0 dac" nu su8erind"0 m"car palid"0 pl"p;nd" C cu toate c" 8igura ei ama%il"0
oioas" /i atent" putea induce ;n eroare'
Sarcina din 5-@* p"ru mai cur;nd s",i 8i sporit italitatea ;n loc de a i,o diminua' Fire/te0 dup" na/tere
se resta%ili destul de greu0 /i tul%ur"rile 8e%rile0 care cu zece ani ;n urm" o duseser"Bla sanatoriu0
reap"rur"' Din nou 8u or%a de ;ntreruperea actiit"ii gospod"re/ti /i de un tratament speci8ic0 dar
simptomele disp"rur"0 /i am certa coningere c" 8ericirea de a 8i mam"0 %ucuria de a aea ;nc" un
%"ieel C cel mai lini/tit /i mai prietenos /i mai dr"g"la/ %e%elu/ de pe lume0 Bun Bcopila/ cuminte C
au aut o in8luent"B psihic" %ine8"c"toare0 decisi"0 /i ani de zile rednica 8emeie s,a inut %ine0
oinic" C p;n" ;n 5-@.0 c;nd 2epomu!0 aLuns la ;rsta de cinci ani0 a 8"cut un poLar stra/nic /i
;ngriLirea zi /i noapte0 spaima pentru copila/ul adorat constituir" o poar" prea grea pentru puterile ei'
Din cauza asta au o recidi"0 8luctuaiile ;n temperatur" /i tu/ea nu oiau s" cedeze deloc0 ast8el c"
medicul curant insist" asupra unei intern"ri ;n sanatoriu0 apreciat"0 8"r" 8als optimism0 la o Lum"tate de
an'
Ceea ce ;l aduse pe 2epomu! SchneideTein la $8ei88e,ring' Sora lui0 Ro/a0 de /aptesprezece ani0 care
;mpreun" cu =zechiel0 cu un an m<i mic0 lucrau ;n pr""lila de articole optice a tat"lui lor Jiar
Raimund0 de cincisprezece ani0 mai mergea ;nc" la /coal"K0 aea acum /i ;ndatorirea
D'0T'1 FAUSTUS G :@5
8ireasc" de a ;ngriLi de gospod"rie0 ;n a%sena mamei sale0 a/a c" nu mai putea s" ia asupra ei /i
supraegherea 8r"iorului' Ursula ;l pusese la curent pe Adrian0 ;i scrisese cum medicul ar 8i considerat
ca 8oarte 8ericit" soluia de a,l trimite pe copila/ul conalescent0 pentru o %ucat" de reme0 la aer de
munte0 ;n (aaria de Sus0 /i ;l rugase s" ;ncerce s" o%in" asentimentul gazdei saleBde a tine0 o anumit"
perioad" de timp0 loc de mam" sau de %unic" micuului' =lse SchTeigestill accept" %ucuroas"0 ca s"
nu mai or%im de entuziasmul Clementinei0 a/a c" pe la miLlocul lui iunie al aceluia/i an0 pe c;nd
Vohannes SchneideTein ;si conducea soia ;n Munii 3arz0 la acela/i sanatoriu de l;ng" Suderode unde
se mai ;nzdr"enisBe odat"0 Ro/a c"l"torea cu 8r"iorul ei c"tre sud /i,l aduse unchiului s"u0 ;n casa
unde acesta se simea ca ;ntre ai lui'
2,am 8ost de 8a" la sosirea lor0 dar mi,a poestit Adrian cum toiD mama0 8ata0 7ereon0 seritoarele /i
argaii0 ;nc;ntai0 r;z;nd de %ucurie0 se gr"m"diser" ;n Vurul mititelului /i nu se mai saturau de
dr"g"l"/enia lui' Mai ales 8emeile0 natural0 /i dintre ele sluLnicele0 mai simple0 erau cele mai
e)pansie0 ;/i pierduser" capul aproape0 se plecau0 cu m;inile ;mpreunate0 spre omule0 se a/ezau la
p"m;nt l;ng" el0 admir;nd minunea de copii /i nu mai conteneau e)clam;ndD H#suse Cristoase F
Snnt"BFecioar" FI C su% sur;sul indulgent al surorii lui mai mari0 c"reia i se putea citi pe 8a" c" nici nu
se a/teptase la altcea /i c" era deprins" cu asemenea mani8est"ri ;n ce,l prie/te pe mezinul casei'
2epomu!0 sau H2epoI0 cum ;i ziceau ai lui0 sau H=choI0 cum ;/i spunea el ;nc" de pe c;nd ;ncepuse s"
g;ngureasc"0 pr;ntr,o amuzant" con8uzie de consoane0 era ;m%r"cat 8oarte simplu /i "ratic0 aproape
deloc or"/ene/te D o %luzi" al%" de %um%ac cu m;necile scurte0 pantalona/i 8oarte scuri de p;nz"0 /i
panto8iori de piele cu c"lc;iele tocite0 8"r" ciorapi' Ni totu/i0 dac",l prieai0 parc" edeai un printi/or
dintr,o poeste cu z;ne' 7inga/a per8eciune a micii 8"pturi0 cu picioru/e zelte0 8rumoase0 indici%ilul
8armec al c"p/orului0 mai mult oal0 cu un ciu8 inocent de p"r %lond z%urlit0 cu tr"s"turi care0 c;t ar 8i
8ost ele de 8ragede0 aeau cea pronunat0 8init0 de8initi0 /i chiar ridicarea0 de,o nespus" graie /i
cur"enie a ochilor de cel mai senin al%astru0 um%riiBde gene lungi C nu0 nici chiar toate astea nu erau
ceea ce l"sa impresia de %asm0
:@@ G T"oas Mann
de oaspete descins dintr,o alt" lume0 minuscul" /i ra8inat"' Tre%uia ad"ugat" atitudinea0 inuta
copilului ;n mulimea de Hoameni mariI care,l ;nconLurau nz;nd0 sus,pin;nd de emoie0 e)clam;nd de
admiraie0 ad"ugat sur;sul lui0 nu lipsit0 8ire/te0 de oarecare cochet"rie0 simind raLa ce,o emana0
r"spunsurile /i re8leciile lui0 care aeau cea de ;n""tur"0 de solie0 gl"sciorul de argint din micul lui
g;tleL /i de%itul gl"sciorului0 cu de8orm"rile de copil0 ;ncurc;Bnd consoanele0 schim%;ndu,le,ntre ele0 cu
intonaie heletic" ap"sat"0 mo/tenit" de la tat" /i pe care mama /i,o ;nsu/ise atit de repede0 puin
lent"0 solemn t"r"g"nat"0B cu r,ul rotunLit peste lim%" /i cu sacadarea amuzant" a sila%elor0 cum ar 8i
Hpe/,/teI sau H8loar,reI /i0 lucrul ce nu,l "zusem niciodat" l< copii0 omuleul ;/i ;nsoea cuintele cu
gesturi agi0 dar e)presie0 din %rae0 destinate s" e)plice0 dar uneori lipsite de orice leg"tur" cu
;nelesul spuselor sale nel"murite /i destul de stranii0 pline ;ns" de graie'
At;t0 deocamdat"0 ca descriere a lui 2epo Schneide,Tein sau H=choI0 dup" cum ;i spuseser" toi0
urm;ndu,i pilda C dac" admitem c" or%e st;ngace ;lB pot ;n8"i/a cuia care nu L,a "zut niciodat"'
C;i scriitori ;naintea mea nu or 8i depl;ns inaptitudinea lim%aLului de a realiza o izualizare0 de a
produce un portret ;ntr,ade"r e)act al indiiduluiF Cu;ntul a 8ost creat pentru laud" /i omagiere0 ;i e
dat s" uimeasc"0 s" admire0 s" %inecu;nteze /i s" de8ineasc" un 8enomen prin sentimentul pe care,l
treze/te0 dar nu s",l eoce /i s",l reconstituie' ;n loc de a ;ncerca imposi%ilul cu aceast" tentati" de
portret0 a/ 8ace pro%a%il mai mult pentru adora%ilul meu model0 m"rturisind c" /i ast"zi0 dup"
/aptesprezece ani ;mplinii0 m" podidesc lacrimile c;nd ;mi amintesc de el0 /i totu/i0 aceast" amintire
;mi treze/te /i un straniu sentiment0 nepam;ntesc aproape0 de senin"tate'
R"spunsurile0 ;nsoite de gesturi 8ermec"toare0 pe care le d"dea la ;ntre%"rile despre mama sa0 despre
c"l"torie0 despre /ederea ;n ora/ul cel mare0 Munchen0 aeau0 cum am m<i spus0 un pronunat accent
heletic /i "deau0 cu tot tim%rul argintiu al gl"sciorului0 un amplu element dialectal C spunea de
pild" Hc"/iI ;n loc de Hcase0I /i Hpu;nI ;n loc de HpuinI' De asemenea0 te iz%ea la el o prediecie
pentru Ha s"Bzic"I0 ;n e)presii cum ar 8i Ha s" zic" a 8ost tare %ineI /i altele de 8elul acesta' Mai
D'0T'1 FAUSTUS G :@*
ap"reau0 ;n or%irea lui0 r"m"/ie de enera%ile arhaisme0 spunea0 de pild"0 c;nd nu,/i m<i putea aduce
aminte de cea D HMi,a 8ugit din minteI0 /i tot a/a rosti ;n cele din urm"D HAlte nout"i nu mai amI' Dar
el spusese or%ele astea pentru c" oia s" sparg" sindro8ia0 c"ci ;ndat" dup" aceea complet"D
C =cho zice c" nu,i 8rumos s" mai stea a8ar"' = mai %ine s" mearg" ;n cas" s" spun" unchiului %un"
ziua'
Ni cu or%ele astea ;ntinse m;nua ;ntr,a surorii sale ca s",l duc" ;n"untru' ;n clipa aceea ;ns"0 Adrian0
care se odihnise /i ispr"ise cu ;m%r"catul0 ap"ru ;n curte s" ureze %un enitBnepoatei sale'
C Ni dumnealui0 8"cu el0 dup" ce spuse cele de cuiin" 8etei0 minun;ndu,se de asem"narea cu Ursula0
dumnealui este noul mem%ru al 8amiliei noastre Q
Lu" m;na lui 2epomu! /i repede priirea i se pierdu ;n lumina dulce a z;m%etuluBi de azur din ochii
;nstelai0 larg deschi/i0 ;n sus0 spre el'
C Da,da0 da,da0 ad"ug" Adrian0 /i asta 8u tot ce spuse0 d;nd ;ncet din cap c"tre 8at"0 apoi /i,l ;ntoarse
din nou la copil'
=moia lui nu putea sc"pa nim"nui0 nici %"iatului0 /i c;nd =cho ;i or%i unchiului s"u C era pentru
prima oar" c" i se adresa C nu,i or%i cu ;ndr"zneal"0 cuintele lui aeau cea circumspect0 lini/titor0
conciliant0 sincer0 /i atmos8era se descarc" atunci c;nd rosti simpluD
C Se ede0 te %ucuri0 c,am enit0 nu,i a/a Q Toi r;ser"0 r;se /i Adrian'
C Cred /i eu F r"spunse' Ni sper c" /i tu te %ucuri s" 8aci cuno/tin" cu noi toi'
C S;nt tare %ucuros s" ",nt;lnesc0 sun" %izarul r"spuns al %"ieelului'
Cei din Lur erau gata s" iz%ucneasc" din nou ;n r;s0 dar Adrian0 d;nd din cap0 duse degetul la %uzeD
C 2u tre%uie s" z"p"cim copilul cu r;sul nostru' Ni nici nu "d reun moti de r;s0 dumneata ce zici Q
spuse el ;ntorc;ndu,se c"tre Fr<u SchTeigestill'
C A%solut nici unulF r"spunse ea0 cu o energie puin e)agerat" ;n glas0 duc;nd colul /orului la ochi'
C Atunci s" intr"m ;n cas"0 hot"r; Adrian0 /i lu" din nou m;na lui 2epomu!0 s",l conduc"' Desigur
c,ai preg"tit musa8irilor o gustare'
:@6 G T"oas Mann
$reg"tise' ;n odaia cu statuia Victoriei de la Samo,thra!e0 Ro/a 8u osp"tat" cu ca8ea /i micuul cu lapte
/i cozonac' Unchiul sta /i el la mas" /i,l priea cum m"n;nc" delicat /i ;ngriLit' Adrian mai schim%"
c;tea cuinte cu nepoataM sa0 dar asculta distrat r"spunsurile0 ocupat cum era s",l prieasc" pe micul
F"t,Frumos0 /i preocupat s",/i domine emoia0 s,o p"streze ;n limitele discreiei0 s" nu 8ac" din ea
oBpoar" pentru ceilali C griL" de altminteri de prisos0 pentru c" =cho de mult nu se mai l"sa impre,
sionat de admiraie mut" /i de priiri 8ascinate' De alt8el ar 8i 8ost p"cat s"B pierzi m"car una din
priirile lui suae ridicate s" mulumeasc" pentru o %ucat" de cozonac sau puin" dulcea"F
B ;n cele din urm" omuleul rosti cu;ntul 00BturatI' Asta0 e)plic" Ro/a0 e o e)presie de,a lui de c;nd era
mic de tot0 /i tre%uia s" ;nsemne c" i se d"duse ;ndeaLuns0 c" nu mai oia0 o prescurtare pentru0 Hm,am
s"turatI0 care,i r"m"sese p;n",n ziua de azi0 iar c;nd Fr<u SchTeigestill0 din ama%ilitate de gazd"0 ;l
;ndemn" s" mai ia0 micuul declar" cu o anumit" chiz%uial" matur"D
C =cho rea mai %ine s" nu tre%uie s" ia'
;/i 8rec" ochii cu pumni/orii0 semn c",i era somn' ;l culcar" /i0 c;t dormi0 Adrian st"tu de or%" cu
Ro/a ;n odaia lui de lucru' Fata r"mase numai p;n" a treia zi0 ;ndatoririle ei la Langensalza o chemau
acas"' 2epomu! pl;nse puin la plecarea ei0 dar promise s" 8ie totdeauna Hdr"guI0 p;n" se a ;ntoarce
s",l ia acas"' Doamne0 ca /i cum nu s,ar 8i inut de cu;ntF Ca /i cum i,ar 8i 8ost posi%il s" nu se in" de
cu;ntF AduseseB cu el cea ca un 8el de 8ericire0 o eselie /i o tandree care,i ;nc"lzea totdeauna
inima0 /i asta nu numai la 8erm"0 ci /i ;n sat0 chiar /i ;n ora/0 laSaldshut C unde =lse /i Clementine
SchTeigestill0 doritoare s" 8ie "zute cu copilul0 s" trezeasc" peste tot aceea/i ;nc;ntare0 ;l luau cu ele
/i,l ar"tau0 la 8armacist0 la %"canB0 la cizmar0 /i 2epomu!0 cu gesturile lui 8ermec"toare0 cu intonaia lui
e)presi"0 lent"0 ap"sat"0 le spunea poezii din cartea cu poe/ti a lui $eter,ciu8ulici0 despre micua
$auline care luase 8oc0 sau despre Vochen cel ce se,nto8sese de la Loac" at;t de murdar ;nc;t doamna
Hra,"I /i domnul Hr",oiI se minunar" 8oarte0 /i chiar /i porcul r"m"sese cu gura c"scat"' $reotul din
$8ei88ering0 ;n 8aa c"ruia0 cu m;inile ;mpreunate C le inea la ;n"limea
D'0T'1 FAUSTUS G :@:
o%razului0 dar la oarecare dep"rtare0 ;nainte C0 spuse o rug"ciune C /i anume o rug"ciune ciudat"0 din
echime0 care ;ncepea cu cuinteleD H2imic nu poate,mpiedica o moarte timpurieI C 8u at;t de
emoionat ;nc;t nu reu/i s" spun" dec;tD HAh0 copila/ul luiB Dumnezeu0 8"r"B de seam"n FI0 ;l m;ng;ie pe
c"p/or cu m;na lui al%" de p"stor de su8lete /i,i d"du ;ndat" o poz" colorat" cu Mielul Domnului'
;n""torul0 cum m"rturisi mai t;rziu0 se simise /i el Hnu /tiu cumI c;nd st"tuse de or%" cu 2epo' La
pia"0 pe strad"0 din trei oameni unul cu siguran" se oprea s" a8le de la HdomB/oara ClementineI0 sau
de la Mutter SchTeigestill c;nd le picase din cer' Oamenii uluii /opteau D H#a te uit" F #a te uit" FI sau
alii0 care nu iz%uteau s" spun" mai mult dec;t p"rintele D 0[Ah0 Doamne0 ce minune de copilFI0 iar la
8emei puteai remarca un impuls de a ;ngenunchea l;ng" 2epomu!'
C;nd am aLuns s" trec /i eu pe la 8erm" se ;mpliniser" dou" s"pt"m;ni de la sosirea lui0 se aclimatizase
/i era cunoscut ;n tot inutul' La ;nceput l,am z"rit de departeD Mi l,a ar"tat Adrian0 de la colul casei0
cum /edea singur ;n gr"dina de zarzaat0 Los printre straturi de c"p/uni /i legume0 cu un picioru ;ntins
;nainte0 cel"lalt cu genunchiul ;n sus0 cu /uiele de p"r r"s8irate pe 8runte /i0 dup" c;t p"rea0 priind cu
pl"cere degaLat" ;ntr,o carte cu poze d"ruit" de unchiul s"u' O inea pe genunchi cu dreapta0 de
margine' (raul st;ng ;ns"0 cu care ;ntorsese o 8il"0 ;nt;rziase0 se oprise incon/tient din mi/carea de
r"s8oire0 ;ntr,un gest de inimagina%il" graie0 cu m;nua deschis" ;n aer0 l;ng" carte0 /i,mi d"deam
seama c",n iaa mea nu "zusem un copil at;t de 8ermec"tor Jalor mei nici ;n is nu le era dat s" o8ere
ochilor o asemenea imagineK0 /i ;mi spuneam0 ;n g;nd0 c" pro%a%il a/a ;ntorceau /i ;ngeriiB0 sus0 8oile
caietelor de coruri cere/ti'B
2e,am dus ;ntr,acolo0 s" 8ac cuno/tin" cu omuleul minune' Mi,am luat un aer de seeritate
pedagogic"0 cu intenia ca toate s" se des8"/oare ;n modul cel mai 8iresc0 hot"r;t s" nu dein
sentimental /i0 ;n orice caz0 s" nu las nimic s" mi se citeasc" pe 8a"' ;n scopul "sta cu o mutr"
;ncruntat" /i cu oce groas"0B cu ton protector0 am rostit cuinteleD H=i0 %"iea/ Q Cum merge0 s;ntem
cuminte Q Ce tre%uri mai ;n;rtim QI at;t de %anal0 ;nc;t m" simeam
:@? G T"oas Mann
per8ect ridicol ;nc" din prima clip" /i0 lucru mai gra ;nc"0 el o%serase0 ;mp"rt"/ind incontesta%il
acela/i sentiment /i0 ru/inat de ru/ineaBmea0 ;/i ;nclin" c"p/orul0 colurile gurii se traser" ;n Los0 ca unul
care ;/i mu/c" %uzele s" nu r;d"0 ceea ce m" 8"cu s",mi pierd cump"tul ;n asemenea hal0 ;nc;t un
r"stimp n,am mai putut scoate o singur" or%"'
2u era ;nc" la ;rsta la care tinerii tre%uie s" se ridice ;n picioare ;n 8aa oamenilor mari /i s" 8ac" o
plec"ciune0 /i dac" i se cuenea cuia0 atunci lui mai mult dec;t oricui 5 se cuenea acea adorare
tandr"0 direct"0 simpl"0 d"ruit" pe p"m;nt numai noului0 ;nc" str"in0 ;nc" nedeprins' 2e spuse0 a/a cum
se o%i/nuia ;n or%irea heletic"0 Hasezati," pe LosI0B/i chiar a/a 8"cur"m0 lu;ndu,l pe micul F"t,Fru,
mos ;ntre noi0 ;n iar%"0 /i am r"s8oit ;mpreun" cu el cartea cu poze0 pro%a%il tot ceBs,a putut g"si mai ca
lumea ;n materie de literatur" pentru copii la pr""lia din satD scene dup" gustul englezesc0 un 8el de
stil >ate 7reenaTa&0 /i c;tea poezioare0 deloc rele0 pe care 2epomu! Jeu nu,i spuneam =cho pentru
c" eram destul de idiot ca s",mi ;nchipui c",i un sentimentalism poetizantK le ;n"ase aproape toate pe
de rost /i ni le HcitiI0 urm"rind cu degetul0 natural0 cu totul ;n alt" parte'
Ciudat e c" /i ast"zi ;nc" mai /tiu pe dina8ar" aceste ersuri0 numai pentru c" le,am auzit o dat" C sau
poate0 totu/i0 de mai multe ori C recitate de gl"sciorul lui0 cu pronunarea,i ;nc;nt"toare' Mai /tiu ;nc"
8oarte %ine poezioara despre cei trei 8la/netari care se ;nt;lnesc la un col de strad" /i0 sup"rai 8iind
;ntre ei0 nici unul nu rea s" se dea ;n l"turi' A/ putea s,o recit chiar acum0 oric"rui copil0 dar nici pe
departe at;t de %ine c;t o 8"cea =cho0 mai ales ;n ce prie/te t"r"%oiul sonor la care tre%uiau s" reziste
ecinii' Noriceii ineau post0 /o%olanii o luau din locF S8;r/itul suna ast8elD
HConcertul tot,tot,tot L,a ascultat un c"elu/0 Ni,acasa c;nd aLunse =ra %olna de totFI
Tre%uia s",l 8i "zut pe micu d;nd din cap ;ngriLorat0 co%or;nd trist ocea0 c;nd reda indispoziia
c"elului' Sau
D'0T'1 FAUSTUS G :@+
s",i o%seri minuscula grande@@a
,
, c;nd poestea cum doi tineri cocona/i se salutau la malul m"riiD
H(un" ziua0 preastimate0 (aie0 azi0 nu prea se poate'I
Ni asta din mai multe motieD ;nt;i0 pentru c" apa,i prea ud"0 /i n,are dec;t cinci grade R<aumur0 /i,
apoi0 pentru c" Htrei oaspei din SuediaI0 se,n;rt primpBreLurD
HO )i8ie /i doi rechini plecai la ;n"toare ;noat" prin ;mpreLurimi'''I
=ra at;t de comic c;nd rostea aceste aertismente0 c;nd 8"cea ochii mari enumer;ndu,i pe cei trei
oaspei nepo8tii /i c;nd lua o ;n8"i/are de spaim" amuzat" la ad"ugirea c! ei ;notau prin apropiere0
inc;t Adrian /i cu mine iz%ucnir"m ;n ns' 2e prii ;n 8a" pe am;ndoiB0 e)amin;nd eselia noastr" cu o
curiozitate de /trengar C atent mai ales la a mea dup" c;t aeam impresiaBC0 pentru c"0 desigur0 oia
s" ad"0 ;n propriul meu interes0 dac" a%surda /i sear%"d" mea solemnitate pedagogic" nu se dizolaseB
cuma ;n acest r;s'
Dumnezeule0 desigur c" se dizolase0 /i acea prim" tentati" prosteasc" nu s,a mai repetat0 cu singura
e)cepie c" totdeauna m" adresam acestui mic am%asador din lumea copiilor /i,a %asmelor spun;ndu,i0
cu glas 8erm0 2epomu!0 8olosindB =cho numai c;nd or%eam despre el cu unchiul s"u0 care adoptase
numele acesta0 ca /i 8emeile de alt8el' Cititorul m" a ;nelege0 c;nd spun c" educatorul si dasc"lul din
mine erau puin ;ngriLorai0 nelini/tii0 ;ncurcai chiar ;n 8aa 8armecu8ui irezisti%il0B demn0 desigur0 de
orice adoraie dar0 totu/i0 prad" timpului0 /i c"ruia,i era sortit s" se p;rguiasc" /i s",mp"rt"/easc" soarta
tuturor celor p"m;nte/ti' 2,aea s" treac" mult" reme /i azurul celest /i z;m%itor al acestor ochi aea
s",/i piardB" puritatea din alte lumiE acest chip angelic cu stranie aureol" candid"0 cu %"r%ia u/or
despicat"0 cu gura 8ermec"toare /i dini de lapte scinteind la lumina z;m%etului0 cu %uze rotunLindu,se
;n somn /i c"tre colturile c"rora alunecau dou" tr"s"turi moi0 dulci0 pornind de la n"sucul 8in0
delimitind o%raLii0 a deeni o%razul unui %"iat mai
5 M"reie .it/&
:@. G T"oas Mann
mult sau mai puin comun0 urm;nd a 8i tratat lucid0 prozaic0 /i care nu a mai aea nici un temei s",
nt;mpine o asemenea comportare cu ironia de care a dat doad" 2epo cu prileLul ie/irii mele
pedagogice' Ni totu/i0 era aici cea C /i ze8lemeaua lui de spiridu/ p"rea s" 8ie e)presia con/tiinei
acestui cea C ce,i interzicea s" crezi ;n timp /i ;n aciunea lui Losnic"0 ;n imperiul lui asupra acestei
ginga/e apariii0 ;i l"sa o impresie de stranie0 e)traordinar" per8eciune de ansam%lu0 ;i inspira
coningerea ;n autenticitatea lui ca apariie a copilului pe p"m;nt0 sentimentul c,a 8ost Hpogor;t de susI
/i0 repet0 acela de purt"tor de solie0 leg"n;ndu,/i raiunea ;ntr,o lume de is0 alogic"0 cu sclipiri de
teologie cre/tin"' =a0 raiunea0 nu putea contesta 8aptul ineita%il al cre/terii0 dar i se sustr"gea0
re8ugiindu,se ;n s8era mitului / atemporarului0 a simultaneit"ii /i paralelismului0 ;n care e)istena
M;ntuitorului cu chip de matur nu intr" ;n contradicie cu $runcul din %raele S8intei Fecioare0 ci,i de
asemenea M;ntuitorul0 de,a pururi =l0 ridic;nd m;nua,i s" 8ac" semnul crucii deasupra s8inilor
;ngenuncheai ;n adorare'
Ce e)altare0 se a spune F Dar eu nu pot 8ace altcea dec;t s" redau cele tr"ite /i s" recunosc pro8unda
dezorientare proocat" de e)istena casieterat" a micuului' Ar 8i tre%uit s" iau e)emplu C /i am /i
;ncercat s" iau C din comportarea lui Adrian0 care nu era dasc"l0 era artist0 /i priea lucrurile a/a cum
ar"tau0 8"r" s",/i 8ac" nici un 8el de g;nduri despre nestatornicia lor' Cu alte cuinte0 pentru el
necontenita deenire aea caracterul permanenei C credea ;n imagine0 credin" lini/titoare0 ;/i per,
mitea o anumit" senin"tate Jcel puin mie a/a mi se p"reaK /i0 deprins cu ceea ce edea0 nici imaginile
cele mai ireale nBu,l scoteau din 8ire' Venise =cho0 prini/orul din poe/ti C 8oarte %ine0 tre%uia s" te
pori cu el dup" 8irea lui0 /i at;ta tot' Acesta mi se p"rea a 8i punctul de edere al lui Adrian' 2atural0
era departe de mutrele ;ncruntate /i 8amiliarit"ile %anale de 8elulD HCe 8ace %"iatuB Q = cuminte QI $e
de alt" parte0 l"sase /i e)tazeleD HAhF Doamne0 ce minune de copilFI pe seama oamenilor simpli din
curte' Atitudinea lui 8a" de micu era delicat"0 z;m%itoare0 cald"0 sau chiar /i gra"0 8"r" alint"ri0 8"r"
c;nt"ri ;n strun"0 chiar 8"r" tandree' De 8apt nu l,am "zut niciodat" m;ng;ind copilul0 ;n nici un 8el0
rareori
D'0T'1 FAUSTUS G :@-
dac",i atingea u/or p"rul cu m;na' 2umai c",i pl"cea s" se plim%e cu el pe c;mp0 m;n",n m;n"0 asta,i
ade"rat'
Dar oricum s,ar 8i purtat0 nu m" putea ;n/ela D o%serasem c",/i iu%ea nepotul cu mult" duio/ie0 ;nc"
din prima zi0 c" apariia micuului ;n iaa sa ;nsemnase zorii unei epoci luminoase' =ra eident c"
micul F"t,Frumos0 sua0 dulce0 cu mersul lui imaterial0 cu or%irea,i plin" de e)presii din %"tr;ni0 ;l
preocupa pro8und0 cu pasiune0 ;i umplea zilele0 ;l 8"cea 8ericit0 chiar dac" nu,l aea pe l;ng" sine dec;t
din c;nd ;n c;nd0 pentru c"0 se,nelege0 ;ngriLirea %"ieelului era ;n seama 8emeilor /i cum acestea0 /i
mama /i 8ata0 aeau /i multe alte tre%uri0 2epo tre%uia adesea s" se Loace singur0 ;ntr,un col 8erit'
Dup" poLar r"m"sese cu o mare neoie de somn0 cum au copiii mici0 /i se ;nt;mpla ca0 ;n a8ar" de orele
o%i/nuite de odihn"0 s"Baipeasc" pe unde apuca' C;nd simea c",l cuprinde somnul0 o%i/nuia s"
zic" 00Bpte %un"I0 cum spunea seara c;nd se ducea l< culcare0 dar de 8apt aceasta era e)presia lui de
r"mas %un ;ntotdeauna0 o rostea la orice or"0 c;nd pleca el sau altcinea C ;n loc de HadioI sau Hla
reedereI0 el zicea 00Bpte %un"I C 8ormul" pereche lui 00BturatI0 pe care,l spunea ori de c;te ori se
s"turase de cea' C;nd0 ;nainte de a adormi0 ;n iar%" sau pe reun sc"una/0 ad"uga 00Bpte,%un"I0 ;i
;ntindea /i m;nua0 /i o dat" l,am g"sit pe Adrian0 ;n curtea din dos0 /ez;nd pe o %anc" mic"0 ;ngust"0
numai trei sc;nduri %"tute,n cuie0 p"zindu,l pe 2epo care dormea la picioarele lui' H;mi ;ntinsese
m;nua0 ca s" doarm"I0 mi,a spus c;nd0 ridic;nd ochii0 d"du de mine' 2u simise c" m" apropiasem'
=lse /i Clementine SchTeigestill ;mi poesteau c" 2epomu! era cel mai cuminte0 mai docil0 mai puin
sup"r"cios copil pe care,l "zuser" C ceea ce de altminteri se potriea cu ceea ce /tiam dinainte
despre el' L,am "zut0 e,ade"rat0 pl;ng;rid c;nd se loea /i,l durea0 dar niciodat" sc;ncind0 z%ier;nd0
url;nd0 cum 8ac ali copii0 recalcitrani0 nedisciplinati' O asemenea comportare era de neimaginat la el'
Dac" ;i mustra cinea0 sau 5 se interzicea0 de pild"0 s" se duc" ;ntr,un moment nepotriit cu argatul la
cai sau cu Saltpurgis0 la aci0 accepta conciliant0 preenitor chiar0 spun;nd /i c;tea cuinte
m;ng;ietoareD H$oate Bintei mai t;rziu0 poate alt" dat"0 m;ineI0 rostite parc" nu at;t pentru propria lui
lini/tire0 c;t pentru consolarea celor mari care0 desigur0 nu cas",l indispun" ;i re8u,
:*P G T"oas Mann
zaser" cererea0 ci pentru c" n,aeau ;ncotro' (a chiar ;l m;ng;ia pe %ra pe cel ce,i pricinuise
dezam"girea0 cu aerul c" spuneDB H2,o pune la inim"F Mai t;rziu0 odat"0 poate c" n,ai s" 8ii o%ligat s,o
8aci0 /i,mi ei putea da oieI'
La 8el0 c;nd n,aea oie s" intre la Adrian0 ;n odaia stareului' Unchiul era o mare atracie pentru
%"iea/E ;nc" de c;nd ;l cunoscusem0 la dou" s"pt"m;ni de la soBsi8e adic"0 era limpede c" inea enorm la
el0 c",i pl"cea /i dorea s" 8ie mereu ;mpreun"0 de %un" seam" /i pentru c" acest lucru ;nsemna cea
aparte0 interesant0 pe cit" reme iata al"turi de 8emeile care,l ;ngriLeau era cea o%i/nuit' Si de alt8el
cum s",i 8i sc"pat c"0 printre plugarii din 8c8ei8,8ering0 omul acesta0 8ratele mamei sale0 ocupa o poziie
unic"0 era onorat0 crea o senzaie de s8ial"0 de intimidare chiar F Tocmai aceast" atitudine a celorlali
putea 8i0 pentru orgoliul lui de copil0 im%oldul dea dori s" 8ie ;mpreun" cu unchiul s"u' Dar nu se putea
spune c" Adrian ;i 8"cea toate oile' Se ;nt;mpla s" treac" zile ;ntregi /i s" nu,l ad"0 s" nu,i ;ng"duie
s" intre la el ;n odaie0 p"rea s",l eite0 s",si interzic" lui ;nsu/i contemplarea micuului0 8"r" ;ndoial"0
at;t de drag' Dup" care0 se,nelege0 iar"/i petreceau ceasuri ;ntregi ;mpreun"0 ;l lua de m;nii"0 cum
spuneam0 /i 8"ceau plim%"ri p;n" departe0 at;t c;t ;ng"duiau puterile micului toar"/ de drum0 hoin"rea
cu el ;ntr,o t"cere mutual agrea%il"0 sau schim%;nd c;tea or%e ;n lim%aLul pueril al copilului0 prin
anotimpul saturat de umiditate al sosirii lui =cho0 ;n miresmele m"linului /i ale liliacului sau ale
iasomiei0 de pe marginile drumuluiE sau0 pe potecile ;nguste0 ;l l"sa pe nepoel s" mearg" ;naintea sa cu
pasul lui u/or0 printre ziduri de gr;u gal%en0 p;rguit0 gata de coas"0 cu spicul greu /i aplecat pe tulpini
c;t 2epomu! de,nalte'
C;nd tre%uia s" se duc" ;n ora/0 la ;ntoarcere ;i aducea %"ieelului daruriD 8el de 8el de animale0 o cutie
cu un piticB;n"untru0 care s"rea c;nd ridicai capacul0 un tren cu semnale luminoase clipind la cur%e0 o
cutie magic" cu mulime de minun"ii0 dar dintre ele0 tezaurul cel mai de pre era un pahar cu in ro/u
care nu se "rsa c;nd ;l r"stBurnai' =cho se %ucura de toate0 natural0 dar dup" ce se Luca puin
spuneaD 00BturatFI si pre8era ca unchiul s",i arate o%iectele lui personale /i s",i e)plice la ce,i 8oloseau
C mereu acelea/i o%iecte /i mereu acelea/i e)pli,
D'0T'1 FAUSTUS G :*5
caii0 c"ci nes8;r/it",i st"ruina si neoia de repetare a copiilor0 ;n materie de distracii' Un cuit de
%irou /le8uit dintr,un dinte de ele8ant0 glo%ul p"m;ntesc cu p"m;riturile s8;rtecate pe margini0 cu gol8uri
ad;nci /i p"ienLeni/ul 8luiilor0 cu masa al%astr" a oceanelor0 toate r"sucindu,se ;n Lurul unei a)e
o%lice0 pendula cu picior0 %"t;nd armonios ceasurile0 cu greut"i alunecate ;n ad;nc0 pe care le ridica din
nou la edere cu aLutorul unei manieleE acestea erau c;tea dintre ciud"eniile pe care micuul ar 8i
po8tit s" le e)amineze atunci c;nd0 8in0 zelt0 ap"rea ;n u/a posesorului lor0 rostind cu gl"sciorul luiD
C Faci mutr" acr" c,am enit Q
C 2u0 =cho0 nu chiar at;t de acr"' Dar greut"ile pendulei nu,s dec;t la Lum"tatea drumului'
;n cazul acesta se putea ;nt;mpla s",i in" po8t" de cutia cu muzic"0 un dar al meu D o caset" ca8enie cu
mecanismul pus ;n mi/care pe dedesu%t' Atunci ;ncepea s" se ;n;rteasc" un cilindru metalic cu multe
lamele mici pe supra8aa lui0 care iz%eau anumii dini ai unui pieptene /i c;ntau0 8a ;nceput sprinten0
graios0 apoi0 dup" ce o%oseau0 mai ;ncet0 trei melodii dr"gu armonizate in gen (ieder,me&er0 /i =cho
le asculta totdeauna cu aceea/i ;nc;ntare ;ncordat"0 totdeauna cu acela/i amestec de neuitat ;n priiri D
uimire0 des8"tare /i reerie pro8und"'
Ni manuscrisele unchiului ;l interesau0 ;i 8"cea pl"cere s" contemple semnele acelea runice0 goale sau
negre0 r"s8irate pe ni/te sisteme de linii0 ;mpodo%ite cu stegulee /i pene mititele0 legate cu arcuri sau
cu drugi gro/i0 /i punea s" i se e)plice despre ce or%eau toate acele semne C ;ntre noi 8ie zis0 despre
el or%eau /i mult a/ rea s" /tiu dac" din e)plicaiile maestrului el intuia cea0B dac" s,a putut citi ;n
ochii iui c" intuise un asemenea lucru' Copilul acesta a aut priilegiul0 ;naintea noastr" a tuturor0 de a,
/i arunca ochii pe schia de partiie a c;ntecelor lui Ariei din Furtuna, la care Leer!iihn iucra ;n secret
pe remea aceeaD le,a compus condens;nd prima arie0 B0oe into t"ese <ello; sandsC , 8o/net spectral
de glasuri ale 8irii0 cu cea de a doua0 B:"ere t"e bee su!ks, t"ere su!k IC , de,un 8armec inocent0 ;ntr,o
unitate pentru sopran"0 celest"0 ioar" cu surdin"0 un o%oi0 o trompet" cu surdin" /i 8la,
5 Vino ;n nisipurile astea gal%ene .engL/&
@ De unde al%ina ;/i culege nectarul0 de,acolo ti culeg /i eu .engL/&
:*@ G T"oas Mann
Leolete ale harpei0 /i ;ntr,ade"r0 cine aude aceste accente de,o Hgraie necurat"I0 8ie chiar numai cu
urechea spiritului0 citindBu,le adic"0 se poate ;ntre%a ca si Ferdinand din pies"D HUnde,i muzica asta Q ;n
"zduhuri Q $e p"m;nt QI $entru c" acel ce,o 8"cuse nu numai c" prinsese ;n es"tura 8in" ca o p;nz" de
p"ianLen a /oaptelor u/urina aerian" pueril,sua" /i tul%ur"toare a lui Ariei C o# < daint< Ariei C ci
;ntreaga lume de z;ne ale colindelor0 izoarelor0 dum%r"ilor0 a/a cum o descrie $rospero0 cu spiridu/i0
maistora/i pl"p;nzi0 pe Lum"tate p"pu/i0 /i micile lor petreceri ;nBlumina lumi0 cind r"sucesc nutreul
oii0 ca s" nu,l m"n;nce0 /i culeg ciuperci ;n miez de noapte'
=cho oia totdeauna s" mai ad" o dat" locul printre note unde dinele 8ace Hham,hamI /i coco/ul
HcucuriguI' #ar Adrian ;i mai poestea si despre S&corBa)0 r"Litoarea cea rea0 /i despre ro%ul ei cel
mititel pe care0 pentru c" era un spiridu/ prea delicat s,asculte de toate poruncile ei grosolane0 ;l
prinsese ;n cr"p"tura unui moli8t /i st"tuse acolo doisprezece ani/ori am"r;i /i chinuii0 p;nB" a enit
r"Litorul cel %un /i iB,a dat drumul' 2epoBmu! ar mai 8i po8tit s" /tie c;i ani aea spiridu/ul c;nd l,a
prins %a%a ;n cr"p"tur"M /i c;;0 doisprezece ani mai t;rziu0 c;nd sc"paseE dar unchiul ;i spuse c"
spiridu/ul n,aea ;rst"0 c" /i ;nainte de captiitate /i dup"0B8usese acela/i copila/ pl"p;nd si ginga/ al
"zduhului0 r"spuns ce p"ruBs",l satis8ac" pe =Xcho'
Magistrul din odaia stareului ;i mai poestea si alte %asme0 pe c;t se pricepea /i pe c;t ;si mai amintea D
despre Rumpe8stilzchen0 despre Fallada /i despre Rapunzel0 despre LoTenec!erchen0 cioc;rlia cea
sBprinar" /i c;nt"toare0 /i c;nd asculta0 8ire/te0 =cho oia s" stea pe genunchii unchiului0 ;ntr,o parte0 si
uneori ;/i trecea %raul micu pe dup" g;tul lui' HSusur"I at;t de ciudat0 /i se duce'''I0 spunea c;nd se
s8;r/ea o poeste0 dar0 de o%icei0 adormea ;nainte0 cu c"p/oruBl spriLinit de pieptul poestitorului'
Acesta r"m;ne< mult" reme nemi/cat0 cu %"r%ia rezemat" ;n p"rul %"ieelului adormit0 p;ii" enea
reuna dintre 8emei /i,l lua pe =cho s",l culce'
Cum spuneam0 Adrian eita c;teodat" zile ;ntregi s",/i ad" nepoelul0 pentru c" aea de lucru0 sau ;l
silea migrena s" stea in lini/te /i ;ntuneric0 sau pentru cine /tie ce alt
l 7raiosul meu Ariei .engl/&
D'0T'1 FAUSTUS G :**
moti' Dup" o ast8el de zi0 ;n care nu,l "zuse pe =cho0 ;i pl"cea0 seara0 c;nd copilul se ducea la
culcare0 s" intre ;nceti/or0 aproape neo%serat0 ;n odaia lui0 8"r" s" /tie micuul0Bs",l asculte spun;nd0
culcat pe spate0 cu minutele ;mpreunate ;n dreptul pieptului0 lipite0 rug"ciunea0B de 8a" 8iind si una
dintre 8emei sau am;ndou"0 Fr<u SchTei,geBstill /i 8iica ei' =rau stranii rug"ciunile lui0 recitate nespus
deBe)presi0 cu al%astrul ceresc al ochilor ;ndreptat spre taan0 si /tia multe0 8oarte multe0 niciodat" nu
rostea aceea/i doua seri de,a r;ndul' De remarcat0 iar"/i0 c" spunea HDumnnezeuI ;n loc de
HDumnezeuI0 i<r uneori ;nzestra anumite cuinte cu un accent iniial'
HCel ce tr"ie/te,n legea lui Dumnezeu mereu = Dumnezeu ;ntr,;nsul /i el ;n Dumnezeu' Supunerea
mea toat" spre el mi se ;ndreapt"' M" a,nlesni s" a8lu odihna mea0 cea dreapt"' Amin'I
SauD
H2elegiuirea noastr" oric;t ar 8i de mare = mai preLos de mila ce Dumnezeu o are' $"catul meu at;rn"
;n palma lui puin0 ;n mila,i mare Domnul sur;de,a/a %laLin' Amin'I
Sau0 deose%it de semni8icati" pentru eidenta nuan" preluat" din ;n""tura protestant" a
predestinaieiD
HO mie de p"cate dac,ar aea oricine0 Ni totu/i se ;nt;mpl" s" 8ac" /i un %ine' Oricare 8apt" %un" nu
poate s" se piard"0 Dec;t aBcelui care menit e,n iad s" ard"' Dea Domnul ca eu ;nsumi /i toi Bcei
;ndr"gii S" 8ie 8ericirii de,a pururea sortit' Amin'I
Sau0 c;teodat"D
HChiar soarele pe diaol oric;t l,a luminat0 'C;nd spre apus co%oar"0 apune tot curat' Curat m" ine
Doamne ;n lumea p"m;nteasc" $;n" ce clipa morii a 8i s" m" r"peasc"' Amin'I
Sau0 ;n 8ineD
:*6 G T"oas Mann
H#a seama D ori/icine se roag" pentru altul0 Lui ;nsu/i m;ntuire i,aduce $rea;naltul' =cho se roag"
pentru ;ntreaga omenire0 Ca Dumnezeu s",l str;ng" ;n %rae cu iu%ire' Amin'I
=u ;nsumi C 8oarte emoionat C l,am auzit0 rostind ersetul acesta0 8"r" s" /tie0 cred0 c" s;nt de 8a"'
C Ce,ai de spus la toate speculaiile astea teologice Q m" ;ntre%" Adrian a8ar"' Se roag" pentru
;ntreaga creaiune0 anume pentru a 8i cuprins /i el' Oare /tie0 credinciosul0 c" rugindu,se pentru alii ;/i
sluLe/te lui Q Altruismul se anuleaz"0 dac" se ede c",i util la cea'
C Aici ai dreptate0 i,am r"spuns' Ni totu/i0 aciunea lui e altruist"0 pentru c" ar putea s" se roage
numai pentru sine0 dar se roag" pentru noi toi'
C Da0 pentru noi toi0 8"cu Adrian ;ncet'
C De alt8el noi or%im ca /i cum toate astea ar 8i 8ost g;ndite de el' L,ai ;ntre%at reodat" de unde le
/tie Q De la tat"l s"u0 sau de la cine Q
R"spunsul sun"D
C O0 nu0 pre8er s" las ;ntre%area nepus" /i s" presupun c" n,ar 8i ;n stare s",mi r"spund"'
$"rea c" cele dou" SchTeigestill0 /i mama /i 8ata0 ;mp"rt"/eau acela/i sentiment' Din c;teB/tiu0 nici una
nu l,a ;ntre%at pccopil de unde a ;n"at rug"ciunile de sear"' #ar eu0 cele pe care nu le,am auzit direct0
le,am a8lat de la ele' Le,am rugat s" mi le spun" la o reme c;nd 2epomu! nu mai era printre noi'
OLV
2e,a 8ost luat" dintre noi0 mica 8"ptur" straniu,sera,8ic" a 8ost luat" de pe p"m;nt C ah0 Doamne0 la ce
s" mai caut cuinte %l;nde pentru cea mai incomprehensi%il" cruzime ce mi,a 8ost dat s" "d reodat"0
/i care /i ast"zi ;nc" ;mi ;ndeamn" inima la ;ninuiri amare0 la reolt" chiar' Cu o s"l%"ticie0 cu o 8urie
ori%il"0 a 8ost prins0 smuls ;n c;tea zile0 de o %oal" ce de mult" reme nu mai atinsese pe nimeni prin
;mpreLurimi0 dar despre care doctorul >iir%is0 ;ncremenit de iolena mani8est"rii0 ne spunea c" se
poate uneori ii ;n recon<lescena copiilor dup" poLar sau tuse conulsi"' Dac" punem l< socoteal" /i
primele
D'0T'1 FAUSTUS G :*:
simptome anun;nd c" nu,i e %ine copilului0 totul n,a durat dec;t dou" s"pt"m;ni0 iar dintre ele prima n,
a l"sat pe nimeni C cred c" a%solut pe nimeni C s" %"nuiasc" oroarea ce,aea s" in"' ALunsesem pe
la miLlocul lui august0 seceri/ul era ;n toi /i ceruse m;n" de lucru suplimentar"' Dou" luni de zile
2epomu! 8usese %ucuria casei' Un guturai tul%urase puin puritatea sua" a ochi/orilor lui C /i
desigur tot aceast" a8eciune sup"r"toare ;i t"iase po8ta de m;ncare0 ;i stricase dispoziia /i ;i accentuase
somnolena c"tre care ;nclina de c;nd enise' Ricea 00BturatI la tot ceB i se o8erea s" m"n;nce0 s" se
Loace0 s" se uite la poze0 s" asculte %asme' Ricea 00BturatI cu o grimas" de durere pe chipul tras0 /i
;ntorcea capul' De la o reme intereni o intoleran" la lumin" /i la sunet0 /i mai nelini/titoare dec;t
indispoziia de p;n" atunci' $"rea s" perceap"0 ampli8icat peste m"sur"0 zgomotul c"ruelor care intrau
;n curte0 ocile oamenilor' HVor%ii ;ncetFI se ruga0 /optind el ;nsu/i0 parc,ar 8i rut s" ne dea un
e)emplu' 2ici m"car melodiile delicate de clopoel ale aristonului nu oia s" le mai aud"0 spunea
repede un 00BturatI chinuit0 ;l oprea cu m;nua lui0 /i ;ncepea s" pl;ng" amarnic' Tot a/a0 8ugea de
soarele acelor zile de miez de ar"0 de curte /i gr"din"0 se ascundea ;n odaie0 se ghemuia acolo
8rec;ndu,/i ochii' Te durea inima s",l ezi cum0 c"ut;ndu,/i alinare0 se ducea de la unul la altul la cei
ce,l iu%eau0 ;i lua de g;t pe 8iecare /i,i ;m%r"i/a pentru ca ;ndat" s" se dep"rteze0 tot neconsolat' A/a se
;ncle/ta de Mutter SchTeigestill0 de Clementine0 de Saltpurgis0 seritoarea0 /i acela/i impuls ;l
;mpingea mereu spre unchiul s"u' # se lipea de piept0 str;ns0 ;/i ridica ochii sus spre el0 s",i aud" or%a
%l;nd"0 ;ncerca un sur;s pl"p;nd0 ;/i pleca ;nceti/or capul0 din ce ;n ce mai mult0 murmura un 00Bpte,
%un"I l"s;ndu,se s,alunece pe picioarele lui Adrian /i ie/ea0 ;ncet0 cl"tin;ndu,se0 din odaie'
Veni medicul s" ad" de el' ;i d"du pic"turi de pus ;n nas0 ;i prescrise un tonic0 dar nu,/i ascunse teama
c" aceste mani8est"ri ar putea 8i simptomele unei maladii mai serioase' ;/i e)prim" aceast" ;ngriLorare
/i ;n 8aa echiului s"u pacient din odaia stareului'
C Credei Q 8"cu Adrian0 p"lind'
C Lucrul nu mi se pare tocmai curat0 opina doctorul'
C 2u i se pare tocmai curat Q
:*? G T"oas Mann
=)presia 8usese
at;t
i pe
;nsp"im;ntat0 de ;nsp"immt"tor0 ;nc;t doctorul >tir%is se ;ntre%" dac" nu cuma mersese prea departe'
C Cum s" spun''' ;n sensul ;n care m" e)primasem0 r"spunse doctorul' Chiar /i dumneaoastr"0
stimate domn0 ai putea ar"ta mai %ine' S;ntei 8oarte ata/at de %"iea/0 desigur''' QF
C O0 8ire/te' = o r"spundere0 doctore' Copilul a 8ost trimis ;n griLa noastr"0 aici0 la ar"0 s",/i re8ac"
s"n"tatea'''
C Aspectul clinic0 dad" poate 8i or%a de a/a cea0 zise medicul0 nu o8er" ;n momentul de 8a" nici un
moti pentru un diagnostic nelini/titor' Voi trece m;ine din nou'
A/a 8"cu0 /i de data asta 8u ;n m"sur" s" pun" diagnosticul0 cu prea mult" certitudine chiar' 2epomu!
ausese un acces de om"0 iolent0 ca o erupie0 /i o dat" cu 8e%ra0 e drept0 nu prea mare0 ap"rur" /i
dureri de cap ce deenir"0 ;n r"stimp de c;tea ore0 literalmente insuporta%ile' La sosire0 medicul g"si
copilul culcat ;n patE ;/i inea c"p/orul cu am;ndou" m;inile /i scotea ni/te ipete0 o ade"rat" tortur"
pentru toi cei ce le auzeau C si toi le auzeau0 ;n toat" casa C ipete prelungite0 e)pir;nd cu ultima
r"m"/i" a 8iec"rei respiraii' #ntre ipete ;ntindea minutele c"tre cei din Lur strig8nd D
C CapuB0 capuB0 ah0 m" doare capuBF
Apoi0 un nou acces iolent0 z%uciumat0 de om"0 dup" care c"dea pe spate ;n conulsiuni'
>iir%is e)amina ochii copilului0 ale c"ror pupile0 8oarte contractate0 mani8estau o tendin" la stra%ism'
$ulsul0 8oarte ridicat' Se puteau constata contracii musculare /i un ;nceput de rigiditate a ce8ei' =ra
meningit" cere%ro,spinal"0 in8lamaia meningelui C s"rmanul om pronun" numele cu o mi/care
dezam"git" din cap spre um"r0 cu sperana c" poate0 totu/i0 nu,/i or da seama de totala neputin"B a
/tiinei medicale ;n 8aa acestei 8atale loituri' O indiBcaieBera si sugestia lui ca0 oricum0 s" 8ie in,
8ormai0 telegra8ic0 /i p"rinii copila/ului' Cel puin prezena mamei ar aea0 pro%a%il0 un e8ect
lini/titorBasupra micului pacient' ;n a8ar" de asta0 solicit" aducerea unui internist din capital"0 dorind s"
;mpart" r"spunderea acestui caz0 din ne8ericire gra' H=u s;nt un om simpluI0 zicea el' HAici ar 8i locul
unuia cu mai mult" autoritate'I Cred c" ;n cuintele lui era o not" de ironie m;hnit"' ;n orice caz0
pentru puncia ;n /ira spin"rii0 necesar" de urgen"0
D'0T'1 FAUSTUS G :*+
at;t pentru con8irmarea diagnosticului c;t /i pentru c" era singurul miLloc de a aduce %olnaului o
u/urare0 se socoti per8ect competent /i proced" 8"r" nici o /o"ire' Fr<u SchTeigestill0 al%" ca arul0
dar curaLoas" /i s"ritoare la neoie ca totdeauna0 inea copilul ce gemea ;n pat cu spinarea ;ndoit" de
aproape atingea genunchii cu %"r%ia0 /i ;n interalul creat ;ntre erte%re >iir%is introduse acul p;n" ;n
canalul m"duei spin"rii0 de unde ;ncepu s" picure lichidul' Aproape imediat durerile de cap
;nne%unitoare p"rur" s" cedeze' Dac" or reeni0 zise doctorul C /tia c" dup" c;tea ceasuri tre%uie s"
rein"0 c"ci numai at;t dura reducerea presiunii o%inute prin e)tragerea de lichid ce8alo,rahidian C ;n
a8ar" de punga cu ghea"0 a%solut necesar"0 s" i se dea copilului din medicamentul cu cloral prescris
atunci /i pentru procurarea c"ruia trimiser" ;n ora/'
Din somnul epuiz"rii0 ce,l cuprinsese dup" puncie0 copilul 8u trezit de un nou acces de om"0 de
conulsiu,nile trupu/orului 8ragil0 de dureri de cap ;n stare s",i sparg" easta /i ;/i relu" t;nguirile
s8;/ietoare0 ipetele ascuite C era 0Bip"tul hidroce8alI tipic0 c"ruia numai calmul medicului ;i poate
;ntruc;ta rezista0 tocmai pentru c" ;l consider" tipic' Ceea ce e tipic las" rece0 numai ce,i indiidual
scoate din 8ire' Acesta e calmul /tiinei' Ceea ce nu l,a ;mpiedicat pe discipolul ei rural s" treac" de la
preparatul cu %romur" /i cloral al primei sale reete0 la mor8in"0 cu rezultate cea mai %une' $oate c"
luase aceast"B decizie tot at;t de mult din consideraie pentru ai casei C /i m" g;ndesc ;n special la unul
dintre ei C c;t /i din mil" pentru copila/ul martirizat' $uncia nu poate 8i repetat" dec;t o dat" ;ri
dou"zeci /i patru de ore0 iar u/urarea produs" nu dura dec;t dou"' Dou"zeci /i dou" de ore de tortur"
ale unui copil url;nd /i z;rcolindu,se de durere0 ale acestui copil0 care,/i ;mpreuna m;nuele
tremur;nde %ol%orosind D H=cho o s" 8ie cuminte0 =cl;o o s" 8ie cuminteFI Ce reau s" adaug e c"0
pentru cei ce,l edeau pe 2epomu!0 un lucru era ;ngrozitor0 ori%il0 un simptom secundarD stra%ismul
progresi al ochi/orilor lui dumnezeie/ti' Faptul se e)plica prin paralizia mu/chilor optici proocat" de
rigiditatea ce8ei' =a ;i altera ori%il chipul lui dulce0 i,l 8"cea de nerecunoscut0 /i copilul scr;/nea din
dini aproape 8"r" ;ncetare0 ;nc;t l"sa impresia unui posedat'
:*. G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G :*-
A dou" zi dup" amiaz" sosi de la Miinchen pro8esorul on Rothen%uch0 autoritatea chemat" pentru
consult0 adus de la Saldshut de 7ereon SchTeigestill' Adrian ;l alesese C dintre cei propu/i de >iir%is
C pentru renu,mele s"u necontestat' =ra un %"r%at ;nalt0 cu maniere mondene0 ;nno%ilat personal ;n
remea regalit"ii0 cu clientel" mare0 cu onorarii /i mai mari0 /i inea totdeauna un ochi pe Lum"tate
;nchis0B ceea ce,i d"dea aerul c" e)amineaz" ;n permanen"' Ridic" o%iecii la 8olosirea mor8inei0
pentru c" ar 8i putut crea iluzia unei come Hcare nu se produsese ;nc"I /i nu autoriz" dec;t codein"' Se
edea %ine c" ceea ce,l preocupa ;n principal era o corect" eoluie clinic" a cazului0 eit;ndu,se
con8uzia 8azelor' Dup" e)amen con8irm" dispoziiile o%seciosului s"u con8rate ruralD a s" zic"0
reducerea luminii0 capul meninut ;ntr,o poziie ridicat"0 cu pung" de ghea"0 mult" circumspecie ;n
atingerea %olnaului0 8riciuni cu alcool pe corp0 alimentaie concentrat"0 a c"rei introducere prin sond"
pe cale nazal" a deeni0 pro%a%il0 necesar"' Cuintele lui de consolare au 8ost sincere /i lipsite de
echioc C poate /i pentru c" nu se a8la ;n casa p"rinilor copilului' Aertiza totu/i c" o tul%urare0 o
reducere a con/tiinei0 legitim"0 nu datorit" mor8inei0 a intereni 8"r" s"Bse lase mult a/teptat" /i se a
accentua destul de repede' Copilul a su8eri mai puin0 iar ;n cele din urm" deloc' Din acest moti0 nici
simptomelor mai iolente nu tre%uie s" li se acorde prea mare importan"' Dup" ce au ama%ilitate s"
procedeze personal la a doua puncie0 urm" un r"mas %un plin de demnitate0 /i asta 8u tot' 2,a mai
enit'
;n ce m" prie/te0 eram inut tele8onic la curent cu tristele eenimente0 ;n 8iecare zi0 de Mutter
SchTeigestill0 dar de,a%ia ;ntr,o s;m%"t"0 la patru zile de la declararea %olii0 am putut aLunge /i eu la
$8ei88ering0 /i am g"sit copilul intrat ;n com"0 ;n conulsiuni groaznice0 s"rmanul trupsor parc" era
supus la cazne pe,un aparat de tortur"0 ochii i se d"deau peste cap0 ipetele amuiser"0 dar scr;/netul din
dini persista' Fr<u SchTeigestill0 cu 8aa supt" de nopile nedormite0 cu ochii um8lai ce pl;ns0 m"
primi din poart" /i ;mi recomand" insistent s" m" duc imediat la Adrian' $e %ietul copil0 l;ng" care de
alt8el de ieri noapte se a8lau /i p"rinii0 oi aea timp destul s",l "d' Dar domnul doctor aea neoie
de un cu;nt de,al
meuE ;ntre noi 8ie spus0 nu st"tea %ine deloc0 uneori ea aea impresia c" or%ea ;ntr,aiurea'
M,am dus la Adrian alarmat' Nedea la masa de lucruE la intrarea mea ;/i ridic" numai ;n treac"t priirea
dispreuitoare' =ra ;nsp"im;nt"tor de palid0 aea ochii ro/ii0 cum ;i aeau de alt8el toi ;n cas"0 /i ;/i
plim%a ;n ne/tire lim%a prin gura ;nchis"0 ;ncoace /iB;ncolo0 lateral peBsu% %uza in8erioar"'
C Tu e/ti0 omule Q rosti0 dup" ce0 aLuns l;ng" el0 ;i pusesem m;naBpe um"r' Ce caui aici Q hsta nu,i
loc pentru tine' F",i cel puin o cruce mare0 de la 8runte p;nB la umeri0 cum te,au ;n"at c;nd erai mic0
s" te 8ereasc" de rele F
Ni cum ;ncercam s",i spun c;tea cuinte de consolare0 de ;ncuraLare0 m" ;ntrerupse %rutalD
C 2u te mai osteni0 las" palarele astea de umanist' Mi,l ia F M"car de l,ar lua repede F Dar0 cu
nenorocitele lui de miLloace0 pesemne c" nici de,a/a cea nu,i ;n stare mai repede'
Ni s"ri ;n picioare0 se rezem" de perete /i,/i ap"s" cea8a de l<m%riuD
C #a,l0 monstruleF strig" el0 cu un glas ce m" p"trunse p;n",n m"dua oaselor' #a,l0 tic"losule0 dar
zore/te,te0 c;ine0 zore/te,te c;t poi0 dac" nici asta n,ai rutB s",mi ;ng"duiF B7;ndeam0 8"cu Adrian cu
oce sc"zut"0 con8idenial"0 ;ntorc;ndu,se %rusc spre mine0 ;naint;nd un pas /iB8i);ndu,m" cu o priire
r"t"cit" pe care n,am s,o uit niciodat"0 credeam c" at;ta lucru,mi a 8i ;ng"duit0 at;t m"car0 dar nu0 de
unde s" ai%" mil" cel ce nu /tie ce,i mila0 /i tocmai asta tre%uia s" calce ;n picioare0 ;n 8uria lui
porceasc"' #a,l0 lep"d"tur"F r"cni0 d;ndu,se ;napoi0 parc" r"stignindu,se' #a,i trupul0 e,n puterea ta F Dar
su8letul lui scump ai s" mi,l la/i0 a tre%ui s" mi,l la/i0 n,ai s" ai ce 8ace0 si eternit"i ;ntregiB am s",mi
%at Loc deM neputina ta0 am saB te 8ac de r;s F Si de or 8i ecii gr"m"dite,ntre locul unde a sta el /i cei
unde oi nimeri eu0 oi /ti totu/i c" =cho e,acolo de unde tu0 otreap"0 ai 8ost gonit0 /i asta a 8i un
%alsam pentru lim%a mea ars"0 a 8i osana ;ntru hulirea ta de pe ultima treapt" a %lestemuluiF
;/i acoperi 8ata cu palmele0 se ;ntoarse /i ;/i rezem" 8runtea de lemnu8 lam%riului'
Ce s" spun Q Ce s" 8ac Q Cu ce s" r"spund unor asemenea cuinte Q HDragul meu0 pentru numele lui
Dumnezeu0 lini/te/te,te0 i,ai ie/it din 8ire0 te,a n"ucit durerea'''I0 #u,
:6P G T"oas Mann
cruri cam de 8elul "sta roste/ti de o%icei0 mai ales c;nd e or%a de un om ca Adrian /iBdin respect0
pentru aloarea lui su8leteasc" nu poi recurge la calmante 8izice0 umilitoare0 la sedatiele ce se g"sesc
prin cas"'
Tentatielor mele de consolare0 implor"rilor mele0 el le r"spunse din nou D
C Cru",te' 2u te mai osteni0 8",i mai %ine cruceF Ce se petrece sus F F",i /i pentru mine0 pentru
ino"ia mea0 nu numai pentru tine 8 Ce gre/eal"0 ce crim"''' C /edea din nou la masa lui de scris0 cu
t;mplele str;nse ;n palme C ce crim" c" l,am l"sat s" in" aici0 c" l,am primit ;n apropierea mea0 c" l,
am priitF Tu tre%uie s" /tii0 copiii,s pl"m"dii dintr,un aluat nespus de ginga/0 s;nt 8oarte receptii l<
in8luene pernicioase'''
De data asta eu am 8ost cel care,am iz%ucnit0 am strigat la el ;ntr,ade"r indignat /i i,am interzis s"
mai scoat" o or%"'
C Taci0 Adrian F De ce te chinui0 de ce,i aduci ;ninuiri a%surde din cauza unui destin or%0 care l,ar 8i
putut loi0 oriunde,ar 8i 8ost0 pe copilul "sta scump0 prea scump poate pentru lumea noastr" QF 2e
poate s8i/ia inimile0 dar nu tre%uie s" ne ia /i minile' Tu l,ai iu%it0 nu i,ai rut dec;t %inele'''
;mi 8"cu semn s" tac' Am mai r"mas cu el poate reun ceas0 spun;nd din c;nd ;n c;nd c;te cea0 /i
r"spunsurile de,a%ia i le ;nelegeam' Apoi am rut s" m" duc s" "d %olnaul'
C Du,te0 zise el0 /i ad"ug" imediat0 durD Dar nu,i mai or%i ca atunciD Ce 8ace %"iatuB0 e cuminte0 /i,
a/a mai departe0 ;n primul r;nd c" nu te a auzi0 /i,apoi0 ar 8i cu totul lipsit de gust din partea unui
umanist'
Voiam s" ies0 c;nd m" opri strig;ndu,m" pe numele de 8amilie D HReit%lom FI ceea ce0 de asemenea0 au
un ecou 8oarte dur0 /i ;ntorc;ndu,se spre mine0 ziseD Am g"sit' 2u,i dat s" 8ie'
C Ce s" nu 8ie0 Adrian Q
C Ce,i %un /i no%il0 ;mi r"spunse0 ceea ce se nume/te omenesc0 cu toate c",i %un /i no%il' Cele pentru
care oameni au luptat0 citadele au 8ost luate cu asalt0 pro8ei au proclamat trium8"tori0 asta nu,i dat s"
8ie' Tre%uie reocat' Voi reoca'
C 2u te,neleg %ine0 dragul meu' Ce rei s" iei ;napoi Q
C Sim8onia a noua0 r"spunse'
D'0T'1 FAUSTUS G :65
Si n,a mai scos o or%"0 de/i am a/teptat'
R"p"cit0 m;hnit0 m,am dus sus0 ;n odaia ne8ericirii' Domnea o atmos8er" grea de camer" de %olna0 cu
miros de medicamente0 curat"0 sear%"d"0 cu toate c" 8erestrele erau deschise' O%loanele ;ns" erau trase
aproape complet0 r"m"sese numai o cr"p"tur" ;ntre ele' ;n Lurul patului lui 2epomu! st"teau mai multe
persoane0 c"rora le,am ;ntins m;na cu ochii ;ndreptai la copila/ul muri%und' R"cea pe o parte0
ghemuit0 cu coatele /i genunchii str;n/i gr"mad"' Aea o%raLii ro/ii0 ;ncin/i0 respira o dat" ad;nc /i apoi
a/teptai mult a doua respiraie' Ochii nu,i erau de tot ;nchi/i0 ;ntre gene ;ns" nu,i puteai z"ri al%astrul
irisului0 edeai numai negru' =rau pupilele0 care progresi se dilataser" enorm0 dar inegal0 /i aproape
;nghiiser" culoarea' (ine0 totu/i0 c" se mai edeau ;nc" re8le)ele de oglind" ale negruluiB' $entru c"
uneori ap"rea al%ulE atunci %raele pl"p;nde se crispau mai str;ns de trup/or si conulsia0 ;nsoit" de
scr;/nin din dini0 zguduia spasmodic0 ;n8ior"tor la edere0 micile m"dulare0 chiar dac"0 poate0 nu,l mai
dureau'
Mama pl;ngea cu suspine' ;i str;nsesem o dat" m;na0 i,am mai str;ns,o din nou' Da0 ea era0 Ursula0 8ata
cu ochi c"prui de la 8erma (uchel0 sora lui Adrian0 /i din tr"s"turile r""/ite ale 8emeii0 aLuns" acum la
treizeci /i opt de ani0 ;mi ap"rur"0 spre marea mea ;nduio/are0 maiputernic dec;t pe remuri0 tr"s"turile
paterne0 germanice0 ale lui Vonathan Leer!uhn' Al"turi de ea sta /i soul ei0 Vohannes SchneideTeinE
depe/a0 lui ;i 8usese trimis"0 /i el trecuse ;nt;i pe la Suderode0 s" o ia D era un %"r%at oinic0 8rumos0
simplu0 purta o %ar%" %lond"0 aea ochii al%a/tri ai lui 2epomu! /i or%irea so%r"0 ap"sat"0 ;nsu/it" de
Ursula din capul locului0 cu ritmul remarcat ;n tim%rul ocii lui =cho0 micul F"t,Frumos'
Mai era ;n odaie0 ;n a8ar" de Fr<u SchTeigestill e/nic intr;nd /i ie/ind0 /i >unigunde Rosenstiel0 cu
p"rul ei l;nos0 care ;l cunoscuse pe %"iea/ cu prileLul uneia dintre izitele ce,i 8useser" ;ng"duite /i0 cu
inima ei m;hnit"0 prinsese o mare dragoste pentruB el' ;i scrisese atunci lui Adrian0 la ma/in"0 pe h;rtie
cu prozaicul en8tete al 8irmei sale /i cu comercialul semn N ;n loc de H/iI0 ;ntr,o nemeasc"
impeca%il"0 o lung" scrisoare cu impresiile ei' Acum iz%utise s,o ;nl"ture pe 2ac!ede& de pe teren /i s"
i se permit" s" 8ac" de gard"0 ;n schim%uri0 cu Ursula0 la
:6@ G T"oas Mann
c"p";iul copilului0 ;i ;mprosp"ta punga cu ghea"0 ;l 8reciona cu alcool0 ;ncerca s",i dea doctoria0 s",i
strecoare printre %uze puin suc nutriti0 iar noaptea nu ceda dec;t cu greu0 amant"0B altcuia locul de
l;ng" patul %olnaului'''
Familia SchTeigestill0 Adrian0 rudele lui0 >unigunde si cu mine am luat ;mpreun" cina ;n sala cu
Victoria de la Samothra!e0 o cin" s"rac" ;n or%e /i ;n cursul c"reia mereu se ridica cinea0 cel mai
adesea o 8emeie0 duc;ndu,se s" ad" ce 8ace copilul' Duminic"0 ;nc" ;nainte de pr;nz0 oric;t mi,a enit
de greu0 a tre%uit s" plec din $8ei8tering' Mai aeam de corectat0 pentru luni diminea"0 un teanc ;ntreg
de e)temporale la latin"' M,am desp"rit de Adrian cu sperane m;ng;ietoare pe %uze0 dar desp"rirea
mi,a pl"cut mai mult dec;t primirea 8"cut" cu o zi ;nainte' Cu un 8el de z;m%et0 ;mi spuse0 pe
engleze/teD
C T"en to t"e eleents& >e#ree, and#are t"ou ;ell t
Apoi se ;ntoarse repede0 dep"rt;ndu,se'
2epomu! SchneideTein0 copilul0 =cho0 ultima iu%ire a lui Adrian0 s,a stins dou"sprezece ore mai
t;rziu' $"rinii luar" cu ei micul co/ciug acas"'
OLV#
Timp de aproape patru s"pt"m;ni n,am putut ad"uga nimic la aceste ;nsemn"riE pe de o parte nu m"
l"sa o anumit" epuizare su8leteasc"0 dup" amintirea scenelor descrise ;n capitolul precedent0 dar pe de
alta0 am 8ost ;mpiedicat /i de eenimentele zilnice0 ce se precipit" acum or%e/te0 unele dup" altele0 ;n
des8"/urarea lor logic"0 eenimente pre"zute0 desigur0 /i ;ntr,un anume sens dorite chiar0 dar trezind0
cu toate acestea0 o oroare uluit"0 /i ne8ericitul nostru popor0 epuizat de Lale /i spaim"0 incapa%il s"
;neleag"0 le las" s" se rostogoleasc" peste el ;ntr,un 8atalism n"uc0 iar su8letul meu0 ostenit de
am"r"ciuni echi0 de echi nedrept"i0 le ;ndur" neputincios'
;nc" de la s8;r/itul lui martie C ast"zi s;ntem ;n @: aprilie0 ;n anul nenorocirii 5-6: C rezistena
noastr" ;n est e ;n eident"0 ;n total" disoluie' Riarele0 cu %otnia
i S" ne ;ntoarcem la simplitatea primar"' Fii li%er0 /i ezi,i s"n"tos de drumF .*ngL/
D'0T'1 FAUSTUS G :6*
pe Lum"tate scoas"0 ;nregistreaz" ade"rulE zonurile0 alimentate de emisiunile de radio ale inamicului0
de poestirile re8ugiailor0 nu or s" /tie de nici un 8el de cenzur" /i poart" detaliile catastro8ei ce se
;ntinde cu repeziciune ;n toate inuturile ;nc" necoropite0 ;nc" neeli%erate ale Reichului0 peste tot0 p;n"
/i ;n chilia mea' 2u mai e)ist" stail"E totul se pred"0 totul se destram"' Ora/ele noastre0 zdro%ite0
s8"r;mate0 cad ca prunele coapte'B Darmstadt0 Siirz%urg0 Fran!8urt0 s,au dus0 Mannheim0 >assel0 chiar
Munster /i Leipzig s;nt ;n m;na str"inului' ;ntr,o %un" zi englezii au intrat in (remen0 americanii ;n
Franconia superioar"' 2urn%erg0 ora/ul 8estiit"ilor de stat ce um8la de elan inimile neroade0 s,a
predat' $rintre grangurii regimului0 ce s,au l"8"it ;n putere0 %og"ie0 a%uzuri0 %;ntuie0 8"c;nd dreptate0
sinuciderea'
Corpuri de armat" ruse/ti0 deenite prin c"derea >onigs%ergului /i a Vienei disponi%ile pentru 8orarea
Oderului0 o armat" de milioane de oameni ;nainteaz" ;mpotria capitalei Reichului0 morman de ruine0
eacuat" de toate autorit"ile /i0 e)ecut;nd acum cu artileria grea o sentin" de mult pronunat"0
aplicat" p;n" mai ieri de aiaie0 se apropie de centrul ora/ului' (ar%arul0 care anul trecut sc"pase cu
ia" din atentatul unor disperai0 unor patrioi preocupai de iitor /i de salarea a ceea ce se mai
putea sala C e drept0 cu oBia" ce de a%ia mai p;lp;ia0 /o"itoare C ordonase soldailor s"i s" ;nece
asaltul (er,8inului ;ntr,un ocean de s;ngeB/i s" ;mpu/te pe orice o8ier care ar pomeni de predare'
Ordinul acesta a 8ost respectat ;ntr,un considera%il num"r de cazuri' ;n acela/i timp0 prin eter r"t"ceau
mesaLe radio8onice ;n lim%a german"0 nici ele tocmai lucideD unele recomandmd %un"oinei
;ning"torilor populaia dar /i pe z%irii 7estapoului0 pe seama c"ruia s,ar 8i r"sp;ndit multe calomniiE
altele or%eau despre o mi/care de eli%erare %otezat" HSerTol8B D o hait" de %"iearidri tur%ai ascuns"
prin p"duri0 de unde ie/ea noaptea si0 prin c;te< asasinate ;mpotria ocupanilor0 socotea caB,/i
c;/tigase merite la recuno/tina patriei' Ah0 Lalnic caraghiosl;cF ;n 8elul acesta0 p;n" ;n ultimul moment0
primitiismul %asmelor0 sedimentul de cruzime al legendelor era rechemat ;n su8letul poporului0
trezind ecouri /i reer%er"ri 8amiliare'
5 $ricolici .ger&/, cel mai ades omul care ia ;n8"i/area unui lup'
:66 G T"oas Mann
;ntre timp0 un general de dincolo de Atlantic pune populaia din Seimar s" de8ileze prin 8aa
crematoriilor lag"rului de concentrare de acolo /i ;i declar" C poi oare spuneD pe nedrept Q C ;i
declar" pe ace/ti %iirgheri0 ce,/i "zuser"0 su% aparene de onestitate0 de a8acerile lor /i ;ncercaser" s"
nu oiasc" a /ti de nimic0 cu toate c" ;ntul le su8lase,n nas putoarea de carne omeneasc" ars" C ;i
declar"0 zic0 complici la ororile acum date ;n ileag /i ;i sile/te s" ca/te ochii la ele0 s" prieasc"'''
$riesc /i eu cu ei0 m" las t;r;t0 ;n g;nd0 cu ei o dat"0 ;n r;ndurile lor0 n"uce0 sau poate chiar ;ngrozite'
Ridurile groase ale %eciului de tortur"0 ;n care o dictatur" sortit" din capul locului neantului
trans8ormase 7ermania0 au 8ost sparte0 /i ignominia noastr" dez"luit"0 t;r;t" ;n 8aa lumii0 a comisiilor
str"ine de anchet"0 /i acestea or ar"ta peste tot incredi%ilele imaginiE aLunse la ele acas"0 or raportaD
cele "zute ;ntrec ;n oroare tot ce puterea omeneasc" de ;nchipuire ar 8i putut concepe' RicD ignominia
noastr"' $entru c" e oare pur" ipohondrie a,i spune c" tot ce e german0 chiar /i spiritul german0
g;ndirea german"0 cu;ntul german0 totul este t;r;t ;n aceast" dezonorant" demascare /i0 totul0 e)pus
aceleia/i pro8unde suspiciuni Q ;nseamn" oare doar sentiment mor%id de poc"in" a,i pune ;ntre%areaD
Cum a mai putea oare0 ;n iitor0 H7ermaniaI0 su% orice 8orm"0 s" deschid" gura ;n pro%leme omene/ti
Q
S" le zicem celor date la ieal" sinistre irtualit"i ale 8irii omene/ti ;n general C nu r"m;ne mai puin
ade"rat c" germanii0 8iine omene/ti0 au s";r/it cu zecile de mii0 cu sutele de miiB 8apte ;n 8aa c"rora
omenirea,ntreag" se,n8ioar" /i tot ce,a 8ost german pe lume p;n" acum e ar"tat ast"zi cu degetul0 cu
sc;r%" /i oroare0 drept pild" a r"ului' Cum te ei simi0 8"c;nd parte dintr,un popor a c"rui istorie poart"
;n s;Bnul ei acest a%Lect e/ec0 un popor dezorientat0 r"t"cit0 p;rLolit /i sterp su8lete/te0 m"rturisin,du,/i
nesilit de nimeni inaptitudinea de a se guerna0 socotind c",i mai %ine s,aLung" colonie a puterilor
str"ineE 8"c;nd parte dintr,un popor care a tre%ui s" tr"iasc" claustrat0 ;nchis ;n sine ;nsu/i ca ereii ;n
ghetto0 pentru c" ura ;ngrozitoare0 de el ;nsu/i s"dit" Lur,;mpreLurul lui nu,i a permite s" ias" din
propriile sale granieE C cum te ei simi 8"c;nd parte dintr,un popor ce nBu,/i poate ar"ta 8aa ;n
lume Q
D'0T'1 FAUSTUS G :6:
(lestemai0 %lestemai 8ie corup"torii ce,au dus un neam de oameni cumsecade0 tem"tori de lege0 mult
prea docili0 mult prea aplecai s" tr"iasc" numai ;n teorii0 l,au dus0 zic0 la /coala crimeiF Ce %ine,i 8ace
%lestemul0 ce %ine i,ar 8ace0 dac,ar iz%ucni dintr,un piept li%er0 ne;nc"tu/atF Dar un patriotism ce,ar
a8irma cutez"tor c" statul sanguinar a c"rui agonie,n horc"ieli o tr"im cu toii acum0 un stat0 ca s"
or%im ;n lim%a lui Luther0 Hce,a luat pe grumazul s"uI 8"r"delegi incomensura%ile /i0 url;ndu,/i
proclamaiile0 c"lc;nd ;n picioare drepturile omului0 a aruncat mulimile ;ntr,un delir de 8ericire0 a
purtat ;n mar/uri tineretul nostru cu ochi sc;nteietori0 cu m;ndria no%il" /i credina d;rz" C c" acest
stat ar 8i ;ntruc;ta str"in 8irii poporului nostru0 c" i,ar 8i 8ost impus0 c" n,ar aea r"d"cini C un
asemenea patriotism mi s,ar p"rea mai cur;nd m"rinimos dec;t scrupulos' Fost,a acest despotism0 ;n
or%ele /i 8aptele sale0 altcea dec;t sim%olul di8orm0 de/"nat0 monstruos al unor st"ri de spirit0 al unor
concepii asupra pro%lemelor mondiale0 tre%uie s,o recunoa/tem0 caracteristice /i autentice ;ntr,ade"r0
/i nu tre%uie oare cre/tinul0 umanistul0 s" se cutremure de groaz" dnd le reg"se/te amprenta ;ntip"rit"
pe chipul celor mai puternice ;ntruchip"ri ale esenei germanismului Q ;ntre% C ;ntre% oare prea mult Q
1h0 nu mai e deloc o ;ntre%are 8aptul c" acest popor ;n8r;nt st" acum0 cu priiri r"t"cite0 pe %uza
pr"pastiei0 pentru c" ultima sa ;ncercare0 ultim" /i disperat"0 de a,/i g"si o 8orm" politic" proprie0 a
e/uat0 s,a n"ruit at;t de lamenta%il'
C;t de straniu se leag" timpurile ;ntre ele0 timpul ;n care scriu cu cel ce constituie cadrul %iogra8iei pe
care o scriu F $entru c" anii din urm" ai ieii spirituale a eroului meu0 5-@- /i *P0 cei doi ani
urm"toriBproiectului s"u e/uat de c"s"torie0 pierderii prietenului /i r"pirii minunatului copil ce enise la
el0 8ac parte din perioada de ascensiune /i de ;ntindere a relelor ce,au pus apoi st"p;nire pe ar" /i,
acum o pr"%u/esc ;n s;nge /i 8l"c"ri'
Au 8ost0 pentru Adrian Leer!iihn0 ani e)trem de agitai0 de actiitate creatoare imens" C e/ti tentat s"
spui monstruoas" C care0 prin simpatie0 antrenase p;n" /i pe cei din Lurul lui0 ca ;ntr,un 8el de ;rteL0 /i
era imposi%il s" te sustragi impresiei c" tr"ia o compensare0 c" era des,
:6? G T"oas Mann
p"gu%it pentru lipsa de 8ericire0 pentru c" nu,i 8usese ;ng"duit s" iu%easc"' =u spun doi ani0 dar
gre/escD numai o parte a 8ost de,aLuns0 a doua Lum"tate a primului /i c;tea luni din al doilea0 pentru ca
ultima sa oper"0 ultima /i0 ;ntr,un sens oarecum istoric0 o culme /i o ;ncununare0 s" aLung" la
maturitateD cantata sim8onic" Laentarea do!torului Faustus, conceput"0 cum am mai spus0 ;nainte de
apariia lui 2epomu! SchneideTein la $8ei88ering0 /i ei reauBs",i dedic acum sla%ele mele puteri'
;nainte0 s" nu omit ;ns"0 de a arunca puin" lumin" asupra st"rii personale a creatorului J;n ;rst"0 la
acea reme0 de patruzeci /i patru de aniK0 asupra ;n8"i/"rii0 asupra 8elului s"u de ia"0 a/a cum se
prezentau ele ochiului meu cercet"tor0 totdeauna deose%it de atent' $rimul lucru ce,mi ine su% condei0
pomenit ;nc" de mult ;n aceste 8ile0 e 8aptul c" 8aa lui0 care sem"na izi%il cu a mamei sale c;t" reme
se purtase %"r%ierit0 se schim%ase de c;nd l"sase s",i creasc" %ar%"0 mai mult un 8el de %ar%i/on %run
cu /uie c"runte0 mai des c"tre %"r%ie0 acoperindu,i0 totu/i0 /iBo%raLii0 dar nici cioc nu,i puteai spune0
pentru c" la ;r8 era mai rar dec;t pe l"turi C iar de pe %uza de sus ;i at;rna o must"cioar" 8ira"' Te
;mp"cai cu aceast" ;n8"i/are str"in"0 n"scut" din acoperirea parial" a tr"s"turilor0 pentru c"0 ;mpreun"
cu tendina lui de a,/i purta capul ;nclinat pe um"r0 %ar%a con8erea chipului s"u un aer de spiritualitate
;ndurerat"0 un aer de Cristos0 a/ spune' =)presia mi,era drag" oricum0 /i,aeam sentimentul c",mi
puteam permite aceast" simpatie0 cu,at;t mai mult cu c;t ea nu se re8erea ;n nici un caz la o sl"%iciune0
ci0 dimpotri"0 se adresa unei energii e)cesie /i unei s"n"t"i e)cepionale0 inulnera%ile0 dup" cum se
8"lea ne;ncetat prietenul meu' O 8"cea or%ind lent0 uneori /o"itor0 u/or monoton0 8el de a or%i
constatat de cur;nd #a el0 si eram %ucuros s",l interpretez ca un semn al preocup"rilor creatoare0 al unei
domin"ri de sine lucide ;n miLlocul unui ;rteL de inspiraii' Mizeriile 8izice0 a c"ror ictim" 8usese at;t
de mult" reme0 catarele intestinale0 a8eciunile g;tului0 chinuitoarele crize de migren"0 disp"ruser"0
acum era st"p;n pe ziua lui0 pe munca lui0 el ;nsu/i declara c" s"n"tatea sa e per8ect"0 e splendid"0 /i,n
8iecare diminea" c;nd se a/eza la lucru0 ;i puteai citi ;n ochi o energie de izionar ce m" umplea de
m;ndrie0 dar ;mi st;rnea si teama unor eentuale reaciuni su%ite C o
D'0T'1 FAUSTUS G :6+
citeai ;n ochii lui0 care ;nainte0 cel mai adesea0 erau pe Lum"tate acoperii de pleoapa de sus0 dar acuma
luminau larg,deschi/i0 aproape e)agerat deschi/i0 ;nc;t deasupra irisului ap"rea o 8;/ie de al%' Asta ar 8i
putut aea darul de a m" alarma0 cu,at;t mai mult cu c;t ;n priirea ampl" se remarca o 8i)itate0 sau mai
cur;nd o nemi/care0 a c"rei natur" m,a nedumerit mult" reme0 p;n"c;nd mi,am dat seama c" se datora
pupilelor0 nu per8ect rotunde ci puin alungite0 o 8orm" de alungire neregulat" /i ele nu,/i modi8icau
deloc m"rimea0 ca /i cum ar 8i r"mas nein8luehate de ariaiile ;n intensitate a luminii'
Vor%esc despre o 8i)itate ;ntruc;ta secret"0 l"untric"0 /i tre%uia s" 8ii un o%serator 8oarte scrupulos ca
s" o poi percepe' O alt" mani8estare0 mult mai eident"0 mai iz%itoare0 contrastant" C 8usese
remarcat" /i de Veannette Scheurl0 /i0 dup" o izit" la Adrian0 mi,a atras atenia asupra ei0 ;n mod
a%solut inutil de alt8el' =ra or%a de o%iceiul recent de a,/i mi/ca uneori0 de pild" c;nd cugeta0 ochii
;ncoace si,ncolo0 destul de mult0 cum se zice0 de a,i HLucaI0 /i te,ai 8i putut teme s" nu,i sperie pe unii
oameni' De aceea0 chiar dac" mie mi,ar 8i 8ost u/or0 /i am impresia c" ;ntr,ade"r mi,a 8ost u/or s" pun
asemenea e)centricit"i pe seama actiit"ii sale0 su% a c"rei e)traordinar" tensiune se a8la0 m"
simeam totu/i mai lini/tit prin 8aptul c" ;n a8ar" de mine nuB,l edea aproape nimeni C tocmai pentru
c" m" temeam c" lumea s,ar putea speria' Renunase0 de 8apt0 la orice relaii sociale /i la izitele ;n
ora/' #nitaiile erau re8uzate0B la tele8on0 de 8idela sa gazd"0 sau r"m;neau C se ;nt;mpla /i asta C 8"r"
r"spuns' Renunase /i la scurtele izite la Munchen pentru cump"r"turi0Ba/a c" cele 8"cute pentru
Luc"riile copila/ului decedat pot B8i numite ultimele' 3ainele pe care le purta ;nainte0 c;nd ie/ea seara ;n
ora/ initat sau la spectacole0 st"teau ag"ate ;n dulap0 inutile0 iar ;n cas" se ;m%r"ca e)trem de simplu
C ;n nici un caz ;ns" ;n halat0 nu,i pl"cea0 nu,i pl"cuse niciodat"0 nici chiar dimineaaE doar noaptea se
;nt;mpla s",l 8oloseasc"0 c;nd co%ora din pat /i /edea un ceas sau dou" ;n 8otoliu' Dar purta un surtuc
larg0 un 8el de suman0 ;ncheiat p;n",n g;t0 ca s" n,ai%" neoie de craat"0 /i0 de asemenea0 o pereche de
pantaloni largi0 nec"lcai0 ;n carouri miciE iat" ;m%r"c"mintea lui permanent" ;n aceast" perioad"0 /i a/a
mergea /i ;n o%i/nuitele0 indispensa%ilele plim%"riB pentru ca s",/i aeriseasc"
:6. G T"oas Mann
pl"m;nii' S,ar 8i putut or%i chiar despre negliLen" ;n ;n8"i/area e)terioar"0 dac" o asemenea impresie
n,ar 8i 8ostBinterzis" de distincia lui 8ireasc"0 de natur" cere%ral"'
Ni,ntr,ade"r0 pentru cine s",/i 8i dat el osteneal" Q O edea pe Veannette Scheurl0 parcurgeau ;mpreun"
o anumit" muzic" din secolul al OV##,lea0 adus" de ea Jcred c" o chacona de Vacopo Melani0
e)traordinar" anticipare a unui pasaL din Tristan/, ;l edea0 din timp ;n timp0 pe Rudiger Schild!napp0
cel cu,aceea/i culoare de ochi ca ai s"i0 care,l 8"cea s" nd"0 /i,atunci nu,mi puteam reine re8lecia0
trist" /i de/art"0 c" acum nu mai r"m"seser" dec;t ochii de,acee</i culoare0 deoarece disp"ruser" si cei
negri0 /i cei al%a/tri'''B M" edea0 ;n 8ine0 pe mine0 c;ndI eneam la el la s8;rsit de s"pt"m;n" C /i asta
era tot' De altminteri erau puine ceasurile c;nd ar 8i putut simi neoia s" ad" pe cinea0 pentru c"0
8"r" a e)cepta duminica Jniciodat" n,o Hs8iniseIK0 lucra c;te opt ore pe zi0 cu o ;ntrerupere dup" pr;riz0
un repaus ;n ;ntuneric0 a/a c" ;n timpul izitelor mele la $8ei88ering0 r"m;neam destul de mult" reme
singur' Dar nu,mi p"rea r"u delocF =ram aproape de el0 aproape de opera lui iu%it" C iu%ire plin" de
durere /i 8iori C /i se ;mpline/te un deceniu /i Lum"tate de c;nd acest tezaur zace ;nmorm;ntat0
proscris0 t"inuit0 iar resurecia lui nu poate eni dec;t prin distrugerile li%eratoare ce ie,ndur"m acum'
Au 8ost ani ;n care noi0 copiii temniei0 isam un imn al trium8ului0 Fidelio, Sim8onia a noua0 care s"
cele%reze zorii eli%er"rii 7ermaniei C a eli%er"rii ei de c"tre ea ;ns"/i' Acum nu ni se mai poate po,
trii dec;t un altul /i pe,<cesta ;l om c;nta din ad;ncul su8letuluiD lamentarea 8iului iadului0 omeneasc"
/i diin" lamentare0 izor;nd din su%iecti0 dar e)tinz;ndu,se necontenit0 cuprinz;nd ;ntregul cosmos0
cea mai ;nsp"im;nt"toare lamentare ce,a 8ost reodat" c;ntat" pe,acest p"m;nt'
Lamentare0 lamentare F Un de $ro#undis 8"r" seam"n0 dac,ar 8i s" las s" or%easc" zelul /i iu%irea mea0
/i cu toate acestea0 din punctul de edere al creaiei0 su% aspectul istoriei muzicii ca /i su% acel al
des";r/irii personale0 nu este oare legat"0 opera asta0 %iruitor0 total trium8"tor legat"0 de ;n8ior"torul
dar al r"splatei /i al desp"gu%irii Q 2u are ea semni8icaia acelei Hstr"pungeriI despre care or,
5 Din ad;ncuri .lat/E cuintele de ;nceput ale $salmului 5*P'
D'0T'1 FAUSTUS G :6-
%eam ;ntre noi c;nd discutam sau ;ncercam s" p"trundem destinul artei0 starea ei0 momentul ei0 ori de
c;te ori dez%"team o anumit" pro%lem"0 o posi%ilitate parado)al" C reconstituirea0 n,a/ 8i rut s" spun0
dar o 8ac totu/i de dragul e)actit"iiD reconstrucia e)presiei0 cea mai ;nalt" /i mai pro8und" sugerare a
sentimentului0 pe o treapt" de cere%ralitate /i de rigoare 8ormal" ce tre%uie s" 8ie atins" pentru ca
aceast" transmutare a r"celii calculatorii s" dein" realitate ;n armonie su8leteasc" e)presi" /i c"ldur"
omeneasc" ;ncrez"toare Q
;m%rac ;n ;ntre%"ri ceea ce nu,i alta dec;t e)punerea unei st"ri de 8apt care ;/i g"se/te e)plicaia at;t ;n
o%iectul ;n sine c;t /i ;n 8orma lui artistic"' Lamentarea adic" C si aici cu o lamentare aem a 8ace0 cu
o necontenit"0 inepuiza%il"0 la nes8ir/it accentuat" lamentare ;nsoit" de acel dureros e!!e "oo C
lamentarea0 zic0 este ;ns"/i e)presia0 s,ar putea spune cu curaL c" orice e)presie este ;n 8ond lamentare0
;ntocmai ca muzica0 pentru c" muzica0 ;ndat" ce aLunge la con/tiina de sine ca miLloc de e)presie0 la
;nceputul istoriei sale moderne0 deine lamentare0 deine las!iatei orire , deine lamentarea
Ariadnei /i c;ntecul de durere al nim8elor cu ecoul pierz;ndu,se u/o8' 2u ;nt;mpl"tor cantata lui
Faustus se leag"0 stilistic0 <t;t de puternic0 ;nederat0 de Monteerdi /i secolul al OV##,lea0 a c"ror
muzic" C de asemeni0 nu ;nt;mpl"tor C mani8esta pentru e8ectul de ecou o predilecie ce merge
uneori p;n" la manier" D ecoul0 restituirea glasului omenesc su% 8orm" de sunet natural0 /i relearea lui
ca sunet natural este0 ;n esen"0 o lamentare0 e durerosul HAh0 da FI al naturii la adresa omului0
tentatia lui de a,/i comunica solitudinea C precum /i iners0 lamentarea nim8elor0 la r;ndul ei0 e
;nrudit" cu ecoul' #n cea din urm" creaiune a lui Leer,!iihn0 /i cea mai m"rea"0 ecoul0 arti8iciul
acesta 8aorit al %arocului0 e utilizat deseori cu un indici%il e8ect de tristee'
O lamentare de proporiile gigantice ale acesteia este0 zic0 necesarmente o oper"B e)presi"0 o oper" de
e)primare0 /i prin aceasta o oper" de eli%erare0 ;ntocmai cum muzica primar"0 de care se leag" peste
secole0 oise s" 8ie
5 #at" omul .la!/I e)clamaie a lui $ilat din $ont ctnd l,a ar"tat mulimii pe #sus purt;nd coroana de spini' , L"sai,m" s" mor
.iu/&
::P G T"oas Mann
li%ertate de a se e)prima' 2umai c"0 la treapta de eoluie atins" de aceast" oper"0 procesul dialectic se
;ndepline/te prin trecerea de la constr;ngerea cea mai riguroas" la e)primarea li%er" a sentimentelor0
li%ertate n"scut" din constr;ngere0 proces in8init mai complicat0 mai emoionant0 mai miraculos ;n
logica lui dec;t ;n epoca madriga,li/tilor' A/ rea acum s",l ;ntorc pe cititor la o conor%ire a mea cu
Adrian0 la (uchel0 e mult de atunci0 ;n ziua nunii surorii sale0 cu prileLul unei plim%"ri la >uhmulde0
c;nd0 ap"sat de durerile lui de cap0 mi,a dezoltat ideea sa despre Ho construcie riguroas"I0 deriat"
din 8elul cum melodia0 /i armonia0 ca ;n liedul ', #at% drag%, !7t e=ti de rea, s;nt determinate de
trans8orm"rile unui moti 8undamental compus din cinci note0 o anagram" muzical"0 hCeCaCeCes
JsiCmiClaCmiCmi %emolK' Mi,a permis s" ;ntrez"resc Hp"tratul magicI al unui stil0 al unei tehnici
ce dezolt"0 plec;nd de la elemente identice /i determinate0 o multiplicitate e)trem"0 /i ;n care nu
e)ist" nimic netematic0 nimic s" nu se poat" doedi a 8i ariaiuni ale unui e/nic Hacela/iI' Acest stil0
aceast" tehnic"0 zicea0 nu permiteM nici o not"0 nici m"car o singur" not"0 8"r" 8unciune motiic" ;n
ansam%lul construciei C not" li%er" nu mai e)ist"'
Dar0 ;ncerc;nd s" dau o imagine a oratoriului apocaliptic al lui Leer!uhn0 n,am sugerat oare o
identitate de su%stan" ;ntre puritate imaculat" /i oroare0 identitatea l"untric" a corului angelic de copii
cu hohotele in8ernale de r;s Q Cel ce %ag" de seam" e cuprins de o spaim" mistic"0 pentru ca acolo este
realizat" o utopie 8ormal" de o inocen" ;n8ior"toare0 iar ;n cantata lui Faust aceasta deine general"0
p"trunde opera ;n ;ntregime /i0 dac" mi,e ;ng"duit s" m" e)prim ast8el0 este mistuit" cu totul de
g;ndirea tematic"' Acest uria/ HlamentoI Jdureaz" o or" /i un s8ertK este0 incontesta%il0 lipsit de
dinamism0 de eenimente0 de dramatism0 seam"n" cu cercurile concentrice produse de o piatr"
aruncat" ;n ap"0 8orm;ndu,se unul dup" altul0 l"rgindu,se0 dep"rt;ndu,se0 8"r" dram"0 e/nic acelea/i' O
lamentare gigantic"0 cu ariaiuni C ;nrudit" ca atare0 negati0 cu 8inalul Sim8oniei a noua /i ariaiu,
nile ei pe tema %ucuriei C inele ce se l"rgesc0 8iecare tr"g;nd 8"r" ;ncetare altul dup" sine0 p"ri0
ariaiuni de mare amploare0 corespunz;nd unit"ilor de te)t sau capitolelor c"rii0 ne8iind0 ele ;n/ile0
altcea dec;t serii de ariaiuni' Dar0 ca tem"0 toate rein la o 8igur" de sunete
D'0T'1 FAUSTUS G ::5
8undamental"0 e)trem de supl"0 inspirat" de un anumit pasaL din te)t'
2e amintim c" din cartea popular" eche0 cu poestea ieii /i morii marelui r"Litor0 Leer!uhn luase
unele capitole si0 prin c;tea interenii curaLoase0 le adaptase0 8"c;nd din ele %aza des8"/ur"riiBoperei
saleE acolo0 doctorul Faustus0 c;nd ede ispr"indu,se nisipul din clepsidr"0 ;/i init" prietenii /i
cunoscuii mai apropiai0 ,Lnagistros, b'a!!alaureos /i alistudentiI ;n satul Rimlich0 aproape de
Sitten%erg0 ;i ospB"teaz" d;n %el/ug ziua ;ntreag"0 mai %ea /i seara cu ei un pahar de in0 un
HVohannstrun!I cum se zice0 /i apoi0 ;ntr,o cu;ntare plin" de c"in"0 dar rostit" cu demnitate0 le
;n8"i/eaz" destinul s"u si ;mplinirea lui0 ;n al c"rei prag se a8l"' #n aceast" 'ratio Fausti ad studiosor,
el ;i roag" ca atunci c;nd ;i or g"si trupul mort0 sugrumat0 s" ai%" ;ndurarea s",l ;nmorm;nteze0 pentru
c" moare0 spunea el0 ca un cre/tin /i r"u /i %unE %un0 pe temeiul c"inei sale0 /i pentru c" el mai
n"d"Lduie/te din toat" inima la m;ntuirea su8letului s"uE r"u0 pentru c" /tie c",l a/teapt" un s8<r/it
groaznic0 c" diaolul rea s",i ia trupul /iB c" i,l a lua'B Aceste cuinteD H$entru c" mor ca un cre/tin /i
r"u /i %unI constituie tema general" a ariaiu,nilor' Dac" numeri sila%ele0 s;nt dou"sprezece0 /i s;nt
8olosite toate cele dou"sprezece sunete ale gamei cromatice0 cu toate interalele imagina%ile' Muzical0
tema e de mult prezent"0 acti"0 chiar ;nainte de,a ap"rea la locul ei ;n te)t recitat" de un grup coral
reprezent;nd solistul C ;n Faustus nu e)ist" solist C0 ia amploare ;n prima Lum"tate0 apoi descre/te0 ;n
spiritul /i cu in8le)iunea laento8ului lui Monteerdi' St" l< %aza aBtot ce,i muzic" C mai %ine,zisD st"0
aproape ca o cheie0 ;nd"r"tul ;ntregului0 cre;nd identitate ;n ariaia multi8orm" C identitate ce domin"
totul0 de la corul angelic cristalin0 p;n" la hohotele in8ernale din A$o!ali$s%, deenit" acum0 aici0
atotcuprinz"toareD o organizare 8ormal" riguroas" ;n ultimul grad0 nemaiaccept;nd nimic netematicE ;n
ea ordinea materialului e total" /i ;nl"untrul s"u ideea unei 8ugi apare ca o a%surditate0 tocmai pentru
c" nu mai e)ist" not" li%er"' Acum ;ns" sluLe/te unui scop mai ;nalt0 pentru c" C o0 minune0 sarcasmB
pro8und diaolescF C tocmai ;n irtutea purit"ii 8ormale [a%solute muzica ;/i cap"t" li%ertatea ;n
calitate de lim%aL' ;ntr,un anume sens0 mai concret0 /i su% aspectul
Cutntarea lui Faustus c"tre studeni .lat/&
::@ G T"oas Mann
D'0T'1 FAUSTUS G ::*
materialit"ii sunetelor0 munca e ;ncheiat" ;nc" ;nainte de a 8i ;nceput compoziia0 /i aceasta poate
acum s" se des8"/oare nestingherit"0B adic" se poate consacra e)prim"rii0 degaLat" ast8el0 ridicat"
deasupra elementului structuralB sau ;ntr,o comuniune l"untric" intim" cu rigoareaB constructi" cea
mai a%solut"0 dar0 oricum0 recuperat"' ;n materialul ;n preala%il organizat0 creatorul Laent%rii lui
Faustus se poate l"sa 8"r" griL"0 ;n oie0 su%iectiismului0 nestingherit de construcia gata ridicat" /i0
ast8el0 aceast" oper"0 tehnice/te cea mai riguroas"0 calculat" p;n" la ultima limit"0 este0 ;n acela/i timp0
pur e)presi"' ;ntoarcerea la Monteerdi /i la stilul remii lui ;nseamn" tocmai ceea ce eu
numisemBHreconstrucia e)presieiI C a e)presiei ;n apariia ei prim" /i originar" a e)presiei ca
lamentare'
S;nt ;ntre%uinate0 e)ploatate acum toate miLloacele de e)primare ale unei epoci de emancipare0 ;ntre
ele /i e8ectul de ecou0 de cur;nd amintit C adecat ;n special unei opere %azate ;n ;ntregime pe
principiul ariaiunilor /i deci0 ;ntr,o mare m"sur"0 autonom"0 ;ntruc;t 8iecare trans8ormare este
implicit ecoul 8ormei precedente' 2u lipsesc nici continu"rile cu caracter de ecou0 repetarea ;n
prelungire0 pe un plan superior0 a 8razei 8inale a temei' Apar u/oare reminiscene din accentele
lament"rii or,8eice0 ;n8r"tindu,i pe Faust /i pe Or8eu0 am;ndoi r"Litori ;n imperiul um%relor0 de pild"
episodul c;nd Faust o cheam" pe =lena la el0 /i ea ;i a na/te un 8iu' Aluzii0 ;n ton /i ;n spirit de
madrigal0 mi/un" cu sutele0 /i o ;ntreag" mi/care0 cu;ntarea rostit" ;n 8aa prietenilor la cina ultimei
nopi0 e scris" ;n 8orm" strict" de madrigal'
S;nt 8olosite0 tocmai ;n sens de sintez"0 momente muzicale cu cele mai mari posi%ilit"i de e)presie ce,
ar putea 8i imaginateD nu ca o imitare Bmecanic" si un regres0 se,nelege0 ci ca o per8ect con/tient"
putere de st"p;nire a tuturor modalit"ilor de e)presie decantate ;n toat" istoria muzicii0 /i care aici0
;ntr,un 8el de proces de distilare alchimist"0 se precipit"0 se cristalizeaz" ;n prototipuri de semni8icaii
emoionale' #at"0 de pild"0 o8tatul pornit din ad;nc la cuinte precum D HVai0 Faust0 inim" de cutez"tor
nemernic0 ai0 ai0 raiune0 ;n8umurare0 neast;mp"r0 oin" dezl"nuit"'''I sau multiplele ;ntreruperi0
chiar dac" 8olosite numai ca procedeu ritmic0 cromatismul melodic0 t"cerea general"0 grea de spaim"0
;naintea unui ;nceput de 8raz"0 repet"ri0 ca ;n acel las!iatei, e)tinderea sila%elor0 interale co%or;nd
a%rupt0 declamaii descresc;nd C cu uria/e e8ecte de contrast0 ca intrarea tragic" a corului a
!a$ella care are ma)imum de 8or" dup" co%or;rea lui Faust ;n in8ern0 pies" orchestral" ;n8orma de
muzic" pentru grand8ballet /i un galop de o 8antastic" multiplicitate ritmic" C o cople/itoare e)plozie
de lament"ri dup" o in8ernal" orgie de eselie'
#deea aceasta e)traagant" de a 8ace din co%or;rea silnic" a lui Faust ;n in8ern un dans #urioso e totu/i
ceea ce aminte/te cel mai mult de spiritul dominant din S$o!ali$8sis !u#iguris C /i0 ;n a8ar" de ea0
poate /i ori%ilul nu ezit s" sLmn chiar cinicul scherzo coral ;n care H2ecuratul ;l tot ;mpunge pe
multm;hnitul Faust cu glume de %atLocur" /i zic"tori ciudateI0 C acele ;nsp"imint"toare cuinteD 'B0i
taci si,ndur"0 te 8ere/te /i le ra%d"0 de,a ta nenorocire nu om s",ninuie/tiE e prea t;rziu0 ;n Domnul tu
nu te mai ;ncrede0 ci,n z;ua,ntreag" ceasuri doar rele ei aea FI Altminteri ;ns"0 opera 8inal" a lui
Leer!uhn are puine lucruri comune cu cea scris" la treizeci de ani' Stilul ei e mai pur0 tonalitatea
general" e mai sum%r"0 lipsit" de parodie0 nimic conserator ;n reenirile la trecut0 e mai %l;nd"0 mai
melodic"0 mai mult contrapunct dec;t poli8onie C /i cu asta reau s" spun c"0 ;n independena lor0 o,
cile secundare in mai mult seama de ocea principal"0 eolu;nd adeseaB;n aste arcuri melodice al
c"ror s;m%ure0 nucleul central0 e tocmai acel dodeca8onic' H$entru c" mor ca un cre/tin /i r"u /i %un'I
De mult am spus0 ;n aceste pagini ca si ;n Faustus literele sim%olice0 8igura 3etaera,=smeralda0 acel h
CeCaCeCes0 domin" Frecent melodia /i armonia0 /i,anume peste tot unde e or%a de angaLament
solemn0 deB8"g"duin"0 de pactul s;ngelui'
Ce deose%e/te cantata lui Faust de A$o!ali$s% s;nt0 mai ales0 marile sale interludii orchestrale0 uneori
e),prim;nd atitudinea operei 8ata de o%iectul ei numai ;n linii generale0 aluzi0 ca un 8el de HAsa stau
lucrurileI0 alteori ;ns"0 ca ;n ;n8ior"toarea muzic" de %alet a co%or;rii ;n in8ern0 constituind 8ragmente
de aciune' #nstrumentaia acestui dans al groazei 8olose/te numai su8l"tori /i un acompaniament
persistent care0 compus din dou" har8e0 claecin0 pian0 celest"0 gloc!enspiel /i instrumente de percuie0
str"%ate ca un 8e8de continuo0Baproape 8"r" ;ntrerupere0 ;ntreaga oper"' Unele piese corale au numai
acest unic acompaniament' Altora li se adaug" su8l"tori0 altora instrumente de coarde0 precum altele0
iar"/i0 se %ucur" de un acompaniament complet de orchestr"' $ur orchestral0 e 8inalulD o parte de
adagio sim8onic ;n care0 dup" galopul in8ernal0 corul lament"rilor ;/i 8ace o intrare puternic"
::6 G T"oas Mann
pentru ca apoi s" se piard" cu ;ncetul C este drumul iners parcurs de oda %ucuriei0 negatiul
congenial al acestei treceri a sim8oniei ;n Lu%ilare ocal"0 este reocarea'''
S"rmanul meu0 marele meu prietenF De c;te ori nu m,am g;ndit0 citindu,i opera postum"0 opera
s8;r/itului s"u0 anticiparea pro8etic" a at;tor s8;r/ituri0 de c;te ori nu m,am g;ndit0 zic0 la or%a
;ndurerat" rostit" c"tre mine la moartea copiluluiD 2u tre%uia s" 8ie0 %un"tate0 %ucurie0 speran"0 toate
astea nu tre%uiau s" 8ie0 astea nu erau ;ng"duite0 nu tre%uiau ;ng"duiteF Ca o prescripie aproape0 ca o
indicaie muzical"0 acest HAh0 nu tre%uie s" 8ieFI domin" mi/c"rile corale /i instrumentele din
Laentarea do!torului Faustus, p"trunde ;n 8iecare m"sur"0 ;n 8iecare not" a acestei HOde a dureriiFI
2ici or%" c,a 8ost scris" cu ochii pe A 2oua a lui (eethoen0 s",i 8ie pereche0 ;n cel mai melancolic
;neles al cu;ntu,lui' Dar nu numai c",i ia 8orma /i i,o r"st"lm"ce/te C /i asta nu o singur" dat" C0 c"
i,o ;m%rac" ;n negaie0 d" ne,gatiitate ;ns"/i religiei C 8"r" s" pot spune cu asta c" o neag"' O opera
care or%e/te despre ispit"0 despre apostazie0 despre damnaie0 ce poate 8i ea altcea dec;t o oper"
religioas"F Vreau s" spun c" aici "d o r"st"lm"cire0 o ;ntoarcere pe dos a ;nelesului0 %rutal" /i tru8a/"0
cum g"sesc de pild" c" esteM Hrug"mintea amical"I 8"cut" de doctorul Faustus prietenilor s"i ;n ceasul
din urm"0 s" ai%" %un"tatea s" se duc" la culcare0 s" doarm" ;n pace0 /i s" nu se sinchiseasc" de nimic'
= greu0 ;n cadrul cantatei0 s" nu recuno/ti ;n aceast" initaie0 inersarea con/tient"0 oit"0 a lui
HVegheai cu mineF de la 7hetsemani' Ni de asemenea0 acel HVohannestrun!I0 paharul de in0 ciocnit0
seara0 de cel ce,/i d" su8letul0 cu prietenii s"i0 are o amprent" per8ect ritual"0 este o alt" cin" de tain"'
Dar0 legate de toate astea0 e si o r"sturnare a ideii de ispit"0 concretizat" ;n 8aptul c" Faustus respinge
g;ndul m;ntuirii ca 8iind ispit" C nu numai din 8idelitate 8ormal" 8a" de pact /i pentru c" e Hprea
t;rziuI0 ci pentru c" dispreuie/te din tot su8letul caracterul poziti al lumii pentru care ar urma s" 8ie
m;ntuit0 minciuna piet"ii ei' Lucrul acesta deine mult mai clar0 este scos ;n relie8 mult mai iguros ;n
scena cu %"tr;nul medic /i ecin cumsecade0 care,l init" pe Faustus la el pentru o pioas" tentati" de
conertireD ;n cantat"0 el apare intenionat /i categoric conturat ca un personaL,ispit"' La 8el dIe clar
este sugerat" /i ispitirea lui #sus de c"tre Satana0 la 8el de clar acel H;n l"turiFI0 acel
D'0T'1 FAUSTUS G :::
H2uI0 m;ndru si disperat0 opus con8ormismului religios %urghez0 8als /i l;nced'
Dar se cuine s" ne g;ndim /i la o alt"0 o ultim"0 ;ntr,ade"r ultim"0 idee r"st"lm"cit"0B s" ne g;ndim
pro8und la o r"sturnare0 la s8;r/itul acestei opere de in8init" lamentare0 or%ind0 %l;nd ca o adiere0 mai
presus de raiune0 sentimentelor0 cu,acea elocen" nerostit" de care numai mu,zica,i ;n stare' M" re8er
la partea orchestral" 8inal" a cantatei0 c;nd corul se pierde cu ;ncetul0 ca o lamentare a lui Dumnezeu
"z;nd cum i se pr"%u/e/te ;n a%is creaiu,nea0 un ;ngriLorat H2u asta am rut eu F
;l
rostit de Creator cu
durere' Aici0 c"tre s8;r/it0 s;nt atinse0 dup" p"rerea mea0 culmile e)treme ale tristeii0 aici ;/i g"se/te
e)presia disperarea suprem"0 /i C n,am s,o spun0 ar ;nsemna s" Lignesc intransigena operei0 durerea
ei iremedia%il"0 dac" a/ insinua c" e)ist" un singur sunet o8erind o consolareB0 alta dec;t aceea a
e)presiei ;n sine0 a permisiunii de e)primare C ;ntr,un cu;nt0 c" s,ar 8i dat 8"pturii glas s",/i poat"
m"rturisi durerea' 2u0 acest sum%ru poem al sunetelor nu admite0 p;n" la ultima not"0 nici o consolare0
nici o ;mp"care0 nici o trans8igurare' Ce,ar 8i dac" al"turi de parado)ul artistic0 construcia riguroas"
gener;nd e)presia C e)presia ca o lamentare C am admite0 ;n paralel0 parado)ul religios0 impietatea
cea mai pro8und" ger,min;nd speran"0 8ie chiar ca o u/oar" ;ntre%are0 /u/otit" Q Ar 8i speran" dincolo
de dezn"deLde0 transcendena disper"rii C mi tr"dare0 ci minunea dep"/ind credina' Ascultai 8inalul0
ascultai,l o dat" cu mineD Un grup de instrumente se stinge Bdup" altul0 iar tot ce mai d"inuie c;nd
opera se s8;r/e/te e un sol ;nalt al unui ioloncel0 ultimul cu;nt0 ultimul sunet plutind0 sting;ndu,se
lent ;ntr,un pianissimo inut' Apoi0 nimic C t"cere /i noapte' #ar sunetul acela0 i%r;na0 plan;nd ;n
t"cere C nu mai e)ist"0 dar spiritul ;l mai percepe ;nc" C e)pirarea ;ndolierii nu mai e aceea/i0 /i,a
schim%at ;nelesul0 lic"re/te ca o lumin" ;n noapte'
OLV##
HVegheai cu mine FI C Adrian putea 8oarte %ine0 ;n cantata lui0 s! ;ntoarc" strig"tul de agonie uman"
/i diin" ;ntr,unui de m;ndrie iril" /i solitar"0 ;n acel HDormii ;n pace si nu " sinchisiiFI <l lui
Faustus al s"u C omenescul tot r"m;ne0 n"zuina aceea instincti"0 dac" nu
::? G T"oas Mann
dup" aLutor0 m"car dup" o prezen" omeneasc" al"turea0 rug"minteaD H2u m" p"r"siiF R"m;nei ;n
Lurul meu c;nd ;mi a %ate ceasulF
De aceea0 c;nd anul 5-*P aLunsese aproape la Lum"tate0 ;n luna mai0 Leer!iihn init" la el la $8ei88e,
ring0 pe di8erite c"i0 o ;ntreag" societate0 toi prietenii /i cunoscuii si chiar si pe unii mai puin
cunoscui0 sau deloc0 o mulime de lume0 cam reo treizeciD pe unii prin scrisori0 peB alii prin mine0 iar
unii initai erau la r;ndul lor rugai s" transmit" initaia /i altora0 precum au 8ost /i unii care0 din pur"
curiozitate0 s,au initat singuri0 adic" m,au rugat pe mine sau pe reun alt intim al cercului0 s" le
procur"m o initaie' $entru c" ;n scrisorile sale Adrian spusese c" dore/te s" dea0 unui grup de
prieteni %ineoitori0 o imagine < operei sale coral,sim8onice pe care tocmai o terminase0 e)ecut;ndu,le
la pian c;tea 8ragmente caracteristiceE de aceea doedeau interes /i unele persoane a c"ror initare nu
8usese pre"zut"0 ca de pild" soprana dramatic" Tania Orlanda /i tenorul >LoeLelund0 admi/i cu
aLutorul soilor Schlag;nhau8en0 sau editorul Rad%Bruch cu soia enii la remorca lui Schild!napp' De
alt8el0 Adrian ;l initase printr,o scrisoare scris" cu propria lui m;n" si pe (aptist Spengler0 cu toate c"
el C Adrian ar 8i tre%uit s,o /tie C de reo lun" /i Lum"tate nu mai era printre cei ii' ("r%atul acesta0
plin de spirit0 nu trecut de patruzeci /i cinci de ani0 murise de inim"'
;n ce m" prie/te0 m"rturisesc0 toat" socoteala asta nu,mi era pe plac' De ce0 e greu de spus' 7estul lui
de a chema un num"r mare de oameni0 ;n maLoritate destul de str"ini0 at;t su8lete/te c;t /i din punct de
edere social0 la locul re8ugiului s"u0 ;n scopul de a,i iniia ;n cea mai intim" dintre operele sale0 nu i
se potriea ;n 8ond delocE ;mi displ"cea nu at;t gestul ;n sine0 c;t pentru c" ;mi ap"rea ca un procedeu
ce,i era str"in C dar m" indispunea /i intenia ca atare' Oricare a 8i 8ost motiul C /i cred c" l,am
indicat0 acest moti C m" simeam mai %ine c;nd ;l /tiam singur ;n re8ugiul s"u0 ;n griLa numai a
gazdelor sale0 8"pturi omenoase0 ar"t;ndu,i un respect plin de a8eciune0 /i a noastr" a c;tora0
Schild!napp0 scumpa noastr" Veannette0 adoratoarele lui0 Rosenstiel /i 2ac!e,de&0 /i eu C dec;t s" /tiu
ochii unei adun"turi amestecate0 nedeprins" cu el0 ;ndreptai asupra lui0 dez"at0 la r;ndul s"u0 si el de
lume' Dar ce alta aeam de ales dec;t s" o8er o m;n"B de aLutor la ceea ce se apucase s" 8ac"0 /i 8"cuse
chiar0 destul de mult singur0 s" urmez adic" instruciunile
D'0T'1 FAUSTUS G ::+
lui /i s" dau tele8oanele necesare Q 2u s,a eschiat nimeniE dimpotri"0 cum am mai spus0 s,au iit
doar cereri suplimentare de initaii'
2u numai c" toat" socoteala asta nu,mi 8"cea pl"cereD reau s" merg cu m"rturisirea mai departe /i s"
pun pe h;rtie c" ausesem chiar intenia de a m" ine deoparte' Dar i se opunea0 acestei intenii0 un sim
al <atoriei0 o nelini/te0 sentimentul c"0 r;nd,ner;nd0 tre%uia neap"rat s" 8iu de 8a"0 s" supraeghez
totul' Asa c" ;n dup",amiaza aceea deBs;m%"t" m,am dus cu 3e8ene la Munchen0 de unde am luat
personalul de Saldshut,7armisch' ;n acela/i compartiment cu noi mai erau Schild!napp0 Veannette
Scheurl si >unigunde Rosenstiel' ;n celelalte agoane erau r"sp;nditi restul initailor0 cu e)cepia
soilor Schla,ginhau8en0 %[trinul rentierBcu accent /i%escB/i soia sa n"scut" on $lausig0 ;mpreun" cu
prietenii lor c;ntdreii0 8olosind pentru c"l"torie automo%ilul' Acesta0 aLuns la $8ei88ering ;naintea
noastr"0 a 8ost 8oarte util0 8"c;nd naeta ;ntre gar" /i 8erma SchTeigestill ca s" transporte ;n grupuri pe
acei dintre initai ce nu agreau s" mearg" pe Los C timpul menin;ndu,se 8rumos0 cu toate c" la
orizont amenina o 8urtun" care ;/i rostogolea ;n8undat tunetele' C"ci pentru transportul deBla gar"
acas" nu 8usese pre"zut nimic C =lse SchTeigestill0 pe care 3elene si cu mine ne,am dus s,o edem
;n %uc"t"rie unde preg"tea de zor0 aLutat" de Clementine0 o gustare pentru toat" aceast" omenire0 ca8ea0
8elii de p;ine cu unt /i suc de mere rece0 ne spuse consternat" c" Adrian n,o preenise nici m"car cu un
singur cu;nt despre aceast" inazie'
;ntre timp a8ar"0 ;n 8aa coteului0 cu lanul zdr"ng"nind0 %"tr;nul Suso sauB>aschperl nu mai contenea
cu l"tratul lui 8urios /i s,a lini/tit de,a%ia dup" ce a sosit /i ultimul oaspe si toat" lumea s,a adunat ;n
odaia cu Victoria de la Samotnra!e0 ;n care seritoarea /i argatul mai aduseser" scaune din odaia
gazdelor /i chiar de prin dormitoarele de sus' ;n a8ar" de cei pomenii0 mai amintesc la ;nt;mplare si
din memorie pe (ullingBer cel %ogat0 pe pictorul Leo Rin! J;n 8ond nici Adrian0 nici eu0 nu,l puteam
su8eri0 dar 8usese initat ;mpreun" cu r"posatul SpenglerK0 pe 3elmut #nstitoris0 acum un 8el de "du0
pe doctorul >ranich0 cel cu or%irea clar" /i ap"sat"0 pe doamna (inder,Maiorescu0 pe >noterich0 pe
portretistul 2otte%ohm0 cel cu o%raLii supi /i glumele ie8tine0 ;mpreun" cu soia0 adu/i de #nstitoris' La
ace/tia se mai ad"ugau Si)tus itridTissB/i cei din cercul lui0 ad;c" paleon,
::. G T"oas Mann
tologul doctor Unruhe0 pro8esorii Vogler /i 3olzschuher0 poetul Daniel Rur 3ohe cu haina neagr"
;ncheiat" p;n" l< g;t si0 spre necazul meu0 c;rcotasul palaragiu Chaim (rei,sacner' =lementul muzical
pro8esionist era reprezentat de c;nt"reii de oper" si de F8erdinand =dschmidt0 diriLorul orchestrei
Raprenstosser' Spre totala mea surprindere0 /i desigur nu numai a mea0 /i,a 8"cut apariia /i %aronul
7leichen,RussTurm care0 dup" c;te /tiam eu0 de la poestea cu /oarecele0 se ar"ta pentru prima oar" ;n
societate0 al"turi de soia sa0 o austriac" planturoas"0 dar elegant"F Am a8lat maiI t;rziu c" Adrian ;i
trimisese initaia #a castel cu opt zile ;nainte /i pro%a%il c" descendentul lui Schiller 8usese destul de
%ucuros de prileLul de a re;nnoda relaiile mondene0 dup" ce 8usese compromis ;ntr,un mod at;t de
8antastic'
=i0 toat" lumea asta0 cam reo treizeci de persoane0 cum spuneam0 st"tea deocamdat" ;n odaia mare
"r"neasc"0 ;n
F_lin" a/teptare0 8"c;nd prezent"rile deB rigoare /i ntre%;ndu,se unii pe alii ro/i de curiozitate' ;l
edeam pe Riidiger Schild!napp0 ;n eternul lui costum de sport0 ;nconLurat de 8emei0 de 8a" ;n num"r
mare' Auzeam ocile sonore /i agrea%ile aleB c;nt"retilor de oper"0 or%irea astmatic" /iBclar pronunat"
a lui !ranich0 8an8aronadele lui (ullingBer0 asigurarea lui >ridTiss c" aceast" reuniune si promisiunile
ei au o Himpohrtant" enoohrm" FI0 iar Rur tiohe ;l apro%a trop"ind cu talpa in pardoseal"0 repet;nd ca
un maniac HO da0 desigur0 s,ar putea spune FI' (aroana 7leichen um%la de colo p;n" colo ;n c"utare de
comp"timire pentru ;ncurc"tura nenorocit" care,i loise0 pe soul ei /i pe ea' HNtii /i dumneaoastr"0
nu0 ennui 8ui pe care l,am aut'''I0 ziceaB ea c;nd ici c;nd colo' ;nc" de la ;nceput 8"cusem constatarea
c" muli nici nu,l o%seraser" pe Adrian0 a8lat de,o %un" %ucat" de reme ;n odaie0 si din 8elul cum
eoluau discuiile se edea c",l a/teptau0 c" pur /i simplu nu,l recunoscuser"' Nedea la masa grea0
oal"0 la care /ezusem pe remuri cu *aul Fitel%erg0 cu spatele la 8ereastr"0 ;m%r"cat ca ;n toate zilele'
Mai muli dintre initai m" ;ntre%ar" cine era domnul de colo0 si 8a r"spunsul meu la ;nceput uluit0
e)clamau un HAh0 da r ca /i cum li s,ar 8i deschis deodat" ochii0 dup" care se gr"%eau s" se duc" s",l
salute pe am8itrion' C;t de mult tre%uia s" se 8i schim%at chiar su% ochii mei0 ca s" se poat" petrece una
i 2ecazul .#r&/&
D'0T'1 FAUSTUS G ::-
ca asta F Contri%uia mult0 desigur0 /i %ar%i/onul0 /i asta le si spuneam celor c"rora nu le enea s"
cread" cB,ar 8i el' Ung" scaunul lui st"tuse o reme0 dreapt" /i nemi/cat" ca o santinel"0 l;noasa
Rosenstiel0 /i acesta era motiul pentru care Meta 2ac!ede& se ascunsese ;n colul cel mai ;ndep"rtat
al od"ii' >unigunde au ;ns" loialitatea de a p"r"si dup" un r"stimp locul0 pentru ca s",l ad" imediat
ocupat de cel"lalt su8let a8lat in adorare' $e pupitrul pianului0 l;ng" perete0 sta deschis" partitura
Laentarea do!torului Faustus&
Cum nici c;nd or%eam cu unul sau altul dintre musa8iri nu,mi luam ochii de la Adrian0 nu mi,a sc"pat
semnul din cap /i spr;ncene ;nsemn;nd s" po8tesc initaii s",/i ia locurile'BM,am supus 8"r" ;nt;rziere0
pe cei din apropierea mea rug;ndu,i direct0 pe cei mai ;ndep"rtai ;ndemnindu,i prin semne /i am mers
chiar p;n" la a %ate din palme0 s" se 8ac" lini/te /i s" le spun ca doctorul Leer!iinn dorea s",/i ;nceap"
e)puneiea' Omul simte c;nd p"le/teD o anume ;mpietrire0 o ;ngheare a tr"s"turilor ii permite s",i dai
seama0 /i,apoi pic"turile de sudoare ce,i apar pe 8runte s;nt /i ele reci ca gheaa' ("team din palme
8"r" putere0 /o"ind0 m;inile ;mi tremurau cum ;mi tremur" /i,acum c;nd m" preg"tesc s" a/tern pe
h;rtie amintirea insuporta%il"'
Asistena se supuse cu destul" promptitudine' Se 8"cu lini/te /i ordine 8oarte repede' La mas"0 al"turi
de Adrian0 se Bnimerir" %"tr;nii Schlaginhau8en0 apoi Veannette Scheurl0 Schild!napp0 soia mea /i cu
mine' Ceilali erau r"sp;ndii prin odaie0 nu intr,o ordine anumit"0 ci a/ezai care pe unde apucase0 pe
scaune de lemn rustice pictate0
S_e 8otolii capitonate0 pe canapea0 iar c;ia domni st"teau n picioare rezemai de perete' Adrian nu
l"sa ;nc" impresia c" ar aea de g;nd s" ;mplineasc" dorina tuturor0 chiar /i a mea0 /i s" se a/eze la
pian pentru a ne c;nta' Nedea0 cu m;inile ;mpreunate0 cu capul plecat puin ;ntr,o parte0 cu priirea
aintit" ;nainte0 numai puin ridicat" ;n sus /i0 ;n lini/tea des"<r/it" a/ternut" acum0 cu ocea lui
monocord" /i chiar puin /o"itoare cum o constatasem ;n remea din urm"0 se adres" adun"rii cu un
8el de cu;nt de %un sosit0 cum ausesem la ;nceput impresia0 si0 la ;nceput chiar asta a 8ost' ;mi ine
greu s" adaug c" ;n aceast" cu;ntare 8"cu de mai multe ori gre/eli de or%ire /i C pentru mine era un
chin0 ;mi ;n8igeam unghiile ;n podul palmei C c;nd ;ncerca s" se corecteze aea un nou lapsus0 asa c"
mai t;rziu nu le mai lua ;n seam"0 trec;ndu,le cu e,
:?P G T"oas Mann
derea' De alt8el n,ar 8i tre%uit s" m" nec"Lesc prea tare din cauza e)presiilor lui cu tot 8elul de a%ateri
de la reguli0 pentru c" lui ;i pl"cuse totdeauna s" le 8oloseasc"0 nu numai ;n or%ire0 ci /i ;n scris0 le lua
dintr,o german" mai eche0 cu lipsurile0 cu 8elul ei de a l"sa construciile de 8raz" ne;ncheiate0
deprindere discuta%il"0 dar e)plica%il"0 pentru c"0 la urma urmei0 c;t e de c;nd lim%a noastr" a ie/it din
%ar%arie /i a introdus o oarecare ordine ;n gramatic" /i ortogra8ie QF
A ;nceput cu glasul 8oarte sc"zut0 murmur;nd0 a/a c" numai prea puini ;i ;nelegeau spusele0 dar nici
nu se sinchiseau0 sau poate le l;iau drept o glum"0 pentru c" or%ele sunau cam ast8elD
C Cinstite 8ee0 8rai /i surori ce,mi s;ntei deose%it de dragi'
Dup" aceea a t"cut o reme0 parc" s,ar 8i g;ndit in;ndu,/i o%razul rezemat ;n m;n" /i cotul pe mas"' Ce
a urmat a 8ost de asemenea primit ca ? predosloie hazoas" ;m%iind la eselie /i0 cu toate c"
imo%ilitatea tr"s"turilor0 o%oseala din priire si paloarea lui t"g"duiau o asemenea eentualitate0 odaia
8u din nou str"%"tut" de r;sete ama%ile0 pu8niri pe nas sau chicoteli de,ale cucoanelor'
C ;n primul r;nd0 in s",mi ar"t ou" mulumirea pentru 8aoarea /i prietenia0 necuenite mie0 pe care
rut,ai s" mi,o m"rturisii c"lc;ndu,mi pragul0 enind care cu piciorul0 care ;n caret"0 c" eu din
singur"tatea acestei iziuni scrisu,,am sau chematu,,am0 po8titu,,am prin gura celui din inim"
credincios #aulus /i prieten deose%it0 ce /tie de tineree a,mi aminti /i de mersul nostru la /coal"
pentru c" ;mpreun" am studiat la 3alle0 dar despre asta /i despre cum tru8ia /i alte orori s,au strecurat
;n acele studii0 or%i,oi mai departe ;n homelia mea'
La aceste cuinte muli priir" sur;z;nd spre mineE de emoie nu puteam z;m%iEB nu era ;n 8irea
scumpului meu prieten s",/i aminteasc" de mine cu at;ta duio/ie' Dar tocmai 8aptulBc" ochii mi se
umeziser" ;i 8"cu pe cei mai muli s" r;d" din nou0 /i ;mi amintesc plin de sil" cum Leo Rinlc /i,a su8lat
zgomotos ;ntr,o %atist" nasul lui mare /i mult ze8lemisit0 caricaturiz;nd "dita mea emoie0 ceea ce a
st;rnit alte c;tea r;srte' Adrian p"rea s" nu h %"gat de seam"'
i Ucenic .lat/&
D'0T'1 FAUSTUS G :?5
C 2eoit s;nt ;nainte de toate0 continu" el0 s",mi cer Lertale Jse corect"0 spun;nd HiertareI0 dar apoi
din nou pronun" HiertaleIf /i s" " rog a nu ne lua ;n nume de r"u "ac" $r<estigiar0 canele nostru0
c"ruia i se zice Suso0 numele lui ade"rat 8iind totu/i $r<estigiar0 a 8"cut at;t groza t"r"%oi /i ;n
urechile oastre diaole/te l"trat,a si,a chel"l"it0 c;nd oi0 de dragul meu0 at;ta mult" osteneala /i
sup"rare ,ai 8"cut' Ar ;i tre%uit s" ;nm;n"m0 8iec"ruia dintre domniile oastre0 c;te un 8luier,ultraacut0
pe care numai c;inele s",l poat" auzi0 /i pe care el de departe ;nc" l,ar 8i ;neles /i,ar 8i /tiut c" in aici
numai %uni prieteni0 po8tii /i rugai0 s,asculte cu %ucurie ce,am ;n8"ptuit eu su% paza lui /i cum am
dus,o ;n toi anii ace/tia muli'
Din c;tea p"ri se auzi r;s politicos c;nd a pomenit despre 8luier0 chiar dac" suna mai ciudat' Dar
Adrian urm"0 spun;ndD
C Vreau acum s" " 8ac o rug"0 prieteneasc" /i cre/tineasc"0 homelia mea s" nu mi,o primii /i
interp8etaiBcu r"utate0 ci s" mi,o ;nelegei numai spreB %ine0 pentru c" eu am ;n mine dorina sincer" s"
" 8ac0 ou"0 cei %uni /i neinoai0 /i dac"B nu 8"r" p"cate0 cu p"cate doar o%i/nuite /i de iertat0
pentru care " dispreuiesc din inim"0 darBtot diri inim" " pizmuiesc0 s" " 8ac0 zic0 o m"rturisire de la
om la om ca unul c"ruia,i st" clepsidra,n 8aa ochilor0 tre%uind s" m" a/tept0 c;nd /i ultimul gr"unte de
nisip se a 8i strecurat prin strunga timpului0 s" in" s" m" ia =l0 cel cu care m,am legat0 pl"tind at;t de
scump /i isc"lind cu s;ngele meu0 al lui s" 8iu0 cu trup /i su8let0 /i prad" s",i r"min c;nd ;n clepsidr"
nisipul se a 8i scurs /i timpul C mar8a lui C se a 8i ispr"it'
#ar se auzi0 pe ici pe colo0 c;te un r;s 8orn"it0 dar /i c;te un plesc"it de lim%" pe cerul gurii0 o dat" cu
cl"tin"ri din cap a dezapro%are0 ca o lips" de tact0 /i unii ;ncepur" s,arunce priiri sum%re0
cercet"toare'
C A8lai0 a/adar"0 oi prieteni %uni si pio/i0 zise cel de la mas"0 oi ce cu p"catele oastre m<Vunte
" %izuii ;n lini/te pe mila si ;ndurarea lui Dunezeu Jse corect" /i zise H%umnezeuI ;ns" reeni la
cealalt" 8orm"K ceea ce eu de at;ta reme am ascuns ;n mine0 dar oi da la lumin" acum D c" de la
dou"zeci /i unu de ani ;nc"0 m,am ;mpreunat cu Satana0 cu /tiina primeLdiei0 cu %inechi%zuit curaL0 din
tru8ie /i cutezan"B0 pentru c" oiam s,aLung la 8aim" pe lumea astaE m,am legat /i m,am 8"g"duit luiE
a/a c" tot ceea ce ;n r"stimpul de dou"zeci /i patru de ani am dat din mine /i ceea ce oamenii pe
%un"Bdreptate au priit cu
:?@ G T"oas Mann
ne;ncredere0 numai cu aLutorul Lui s,a ;n8"ptuit0 e opera diaolului0 pritocit" de ;ngerul eninului'
$entru c" m,am g;ndit %ineD Cine rea s" m"n;nce nuca0 tre%uie s",i s8arme coaLa /i ast"zi tre%uie s",l
cinsteasc" cinea pe diaol0 pentru c" la mare zidire0 la mare oper"0 nimeni alt nu te poate aLuta dec;t
=lF
;n odaie domneau o lini/te /i o tensiune peni%ile' =rau puini cei ce mai ascultau lini/tii0 pe ;ndeleteE
;n schim%0 edeai pe muli cu spr;ncenele ridicate0 cu 8ee pe care puteai citiD Dar ce,nseamn" toate
astea Q Unde rea s,aLung" Q Dac,ar 8i sur;s o dat"0 dac,ar 8i clipit din ochi s" dea cuintelor sale aerul
unei misti8ic"ri artistice0 s,ar mai 8i putut repara lucrurile0 m"car pe Lum"tate' Dar nimic' Nedea
locului0 palid0 gra' Unii ;ndreptar" priiri ;ntre%"toare spre mine0 ne/tiind ce tre%uiau s" ;neleag" din
toate astea /i ce,aeamB eu de spusE poate c,ar 8i tre%uit s" interin0Bs" dizol adunarea C dar cu ce
prete)t Q Toate ar 8i 8ost umilitoare0 ar 8i ;nsemnat tr"darea0 Lert8irea lui0 si simeam c" tre%uie s" las
lucrurile s",/i urmeze drumul m sperana c" a ;ncepe cur;nd s" c;nte c;te cea din opera sa0 s" ne dea
note ;n locul or%elor' 2iciodat" n,am simit mai puternic aantaLul pe care,l are0 ;n 8aa cu;ntulT
e)plicit0 muzica C ea spune totul 8"r" s" spun" nimicE %a chiar lipsa de r"spundere a artei ;n general0 o
proteguire ;n 8ondE ;n comparaie cu goliciunea /i cruditatea m"rturisirii directe' Dar nu numai c" a
;ntrerupe aceast" spoedanie era ;mpotria sentimentului meu de respect0 ci simeam din tot su8letul
neoia s",l ascult chiar dac" printre cei care auzeau ;mpreun" cu mine prea puini o meritau' HAinei,
" %ine0 ascultai0 le spuneam ;n g;nBd celorlali0 pentru c"Bdoar ca pe semenii lui ,a po8titFI Dup"
unBr"stimp de g;ndire0 prietenul ;ncepu iarD C S" nu credei0 iu%ii 8rai /i surori0 c" pentru 8"g"duin"
si pentruB pecetluirea !gB"m;ntului a 8ost neoie de,d r"spintie de drumuri ;n p"dure0 de mult ocol /i de
inoc"ri impureE chiar /i s8;ntul Toma ne ;na" c" pentru pr"%u/ire nu,i neoie de cuinte ca s"
inoci0 ci,i de aLuns un s;mplu 8apt0 chiar 8"r" a rosti 8ormule de supunere' $entru c" n,a 8ost dec;t un
8luture0 o g;z" %"lat"0 6etaera *seralda, ea m,a r"Lit0 printr,o simpl" atingere0 r"Litoare al%" ca
laptele0 /i m,am dus dup" ea ;n um%ra 8runzi/ului0 ;n amurg0 um%Br" c"reia ;i e drag" goli,ciunea,i
str"ezie0 /i,acolo am prins,o0 petal" de 8loare purtat",n z%or pe,oBadiere0 am prins,o si ne,am
dr"gostit0 nesocotind 8ereala ei C a/a s,a ;nt;mpiat' $entru c"0 a/a
D'0T'1 FAUSTUS G :?*
cum m,a 8ermecat /i m,a r"Lit /i mi,a iertat ;n iu%ire C a/a am 8ost iniiat /i a/a a 8ost legat
leg"m;ntul'
Am tres"rit0 pentru c" din pu%lic a r"z%it o oce C a poetului Daniel Rur 3ohe0 ;n haina lui de pastor0
d;nd din picior /i %oc"nind0 rostind sentenios D
C = 8rumos' = plin de 8rumusee' Foarte %ine0 8oarte %ine0 da da0 se poate spuneF
C;ia au sis;it' Ni eu m,am ;ntors0 nemulumit c"tre el0 cu toate c" ;n tain" ;i eram recunosc"tor pentru
or%ele sale' =rau destul de stupide0 e,ade"rat0 dar deplasau cele auzite0 le punea su% un alt punct de
edere0 anume su% cel estetic0 care0 oric;t ar 8i 8ost de nelalocul lui /i oric;t m,ar 8i iritat0 crea0 ;mi crea
chiar mie0 un oarecare sentiment de lini/tire' Am aut un moment impresia c" printre cei prezeni ar 8i
circulat un HahFI0 ca un 8el de u/urare0 /i o cucoan"0 doamna Rad%ruch0 soia editorului0 s,a simit
;ncuraLat" de cuintele lui Rur 3oheBs" e)clameD
C Ai zice c" asculi poezie'
2u s,a zis mult" remeE oric;t de oportun o8erit"0 interpretarea estetic" nu putea rezista0 n,aea nimic
comun cu %azaconiile pr"p"stioase ale poetului Rur 3ohe despre o%edien"0 iolen"0 s;nge /i Le8uirea
omeniriiE aici era graitate so%r"0 rece0 crunt"0 era ade"rul0 spoedania unui om ;n culmea disper"rii0
care,/i chemase semenii s,o asculte C gest0 oricum0 de ;ncredere 8antastic"0 pentru c" semenii nu,s
sortii /i nici 8"cui s" primeasc" atari ade"ruri alt8el dec;t cu o rece oroare /i0 c;nd nu s,a mai putut
crede c" poate 8i or%a de o 8iciune poetic"0 s" rosteasc" apoi o sentin" unanim"'
2,aeai deloc impresia c" ;ntreruperile r"z%iser" p;n" la am8itrionul nostru' Felul cum r"minea pe
g;nduri c;nd se ;nt;mpla s" se opreasc" din homelia lui0 ar"ta c" e "dit inaccesi%il la ele'
C Remarcai numai0 ose%it de respectai /i dragi prieteni0 relu" el 8irul0 c" aei ;n 8aa oastr"Bun om
p"r"sit de Dumnezeu0 un dezn"d"Lduit0 al c"rui cadaru nu,i sortit s" zac" ;ntr,un loc s8init0 al"turi de
cre/tini mori ;n credin"0 ci z;rlit ;n groapaB de st;ruri0 al"turi de hoituri de ite'I $e n"s"lie0 a spun
ou" dinainte0 ;l ei g"si totdeauna cu 8aa,n Los0 /i ae l,ai r"suci de zece ori0 tot sucit ;l ei g"si'
$entru c"0 mult ;nainte de a 8i m;ng;iat 8luturele otr"it0 su8letul meu0 ;n m;ndria /i tru8ia lui0 apucase
pe drumul c"tre Satana0 /i am urmatBce,mi era scris0 deoarece din tineree n"zuiamBc"tre el0 /i omul0
tre%uie s" /tii0 e 8"cut0 e predestinat pentru 8ericire sau
:?6 G T"oas Mann
pentru in8ern0 iar eu pentru in8ern am 8ost n"scut' De aceea mi,am hr"nit arogana cu zah"r studiind
teologia la 3alle0 la /coli ;nalte0 dar riu de dragul Domnului0 ci din pricina Celuilalt0 /i ;n""tura mea
;n ale dumnezeirii era ;nceputul leg"m;ritului0 era un pas mascat0 nu spre cele s8inte ci spre marele
religiosus& #ar cine rea s" se duc" la diaol nu se las" nici ;mpiedicat0 nici oprit0 si n,a 8ost dec;t un
pas de 8"cut0 de la 8acultatea celor diine p;n" dincolo0 la Leipzig si la muzic"0 c"reia m,am consacrat
cu totul /i cu totul0 !u#iguris, !"ara!teribus, #oris !oniuratio8nu /i cum s,ar mai 8i chem;nd
incantaiile /i celelalte r"Li'B
Ni,a/a0 inima mea disperat" mi,a Lucat 8esta' Aeam minte istea" /i daruri primite de sus0 ce le,a/ 8i
putut 8olosi cu cinste /Bi modestie0 dar simeam prea %ineD Tr"im o reme ;n careB cu cinste si credin"
soor" nu poi dura o oper" mare0 nu mai poi 8ace arta 8"r" spriLinul diaolului /i 8"r" s",i p;lp;ie 8ocul
iadului su% cazan''' Da0 /i iar"/i da0 scumpii mei0 c" arta s,a ;mpotmolit0 c,a aLunsBpoar" /i c" ea
;ns"/i se hule/te0 c" toate astea prea s;nt greu de dus /i c" %ietul om0 8"ptur" a lui Dumnezeu0 nu mai
/tie0 ;n mizeria lui0 ;ncotro s,o apuce0 astea,s0 8"r" doar /i poate0 ina timpului' Dar daca cinea /i,l
po8te/te pe diaol musa8ir0 ca s",l scoat" el din ;mpotBmoleal" la lumin"0 ;/i ;mpo"reaz" su8letul /i,
ncarc" poara timpului pe grumazul s"u0 aLunge,un %lestemat' C"ci st" scrisD Fii treLi /i egheaiF Dar
unora trea%a asta nu le place si0 ;n ioc s" se ;ngriLeasc" cu ;nelepciune de cele ce,s dIe neoie pe
p"mint0 ca s" mearg" lucrurile mai %ine0 /i cu chi%zuin" s" se str"duiasc" /i ei ca s" se a/eze ;ntre
oameni o atare or;nduire0 ca din nou s" 8ie iaa ;n care s" rodeasc" 8rumusee /i s" i se preg"teasc" loc
;n care ea s" se potrieasc" cinstit0 omul s,apuc" de chiul0 s,apuc" de %eie in8ernal"0 /i,a/a ;/i pierde
su8letul /i,aLunge ;n groapa de hoituri'
A/adar0 iu%ii 8rai si surori ce,mi rei %inele0 "sta,mi 8u drumul0 /i alta trea%a /i dorin" dec;t
necromantia0 !ar8ina, in!aritatio, vene#i!iu sau cu ce 8el de cuinte sau nume li se a mai 8i
spun;nd0 n,am aut' Ni n,a trecut mult si,am aLuns s" stau de or%" cu =l0 cu 2ecuratul0 cu Lep"d"turaE
;n odaia din #talia am stat de or%a pe,nde,lete si l,am 8"cut s",mi spun" multe despre calitatea0 /i
%aze8e0 /i su%stana in8ernului' Mi,a ;ndut /i timp0 dou"zeciB /i patru de ani lungi s" nu,i poi cuprinde
cu mintea0 /i ;ni,a 8"g"duit lucruri mari pentru r"stimpul "sta
D'0T'1 FAUSTUS G :?:
s
i 8oc %un su% cazan0 s" 8iu ;n stare s",mi s"&;r/esc opera0 cu toate c" deenise mai aneoioas" din
pricina capului meu0 prea lucid /i prea sarcastic' 2umai c"0 8ire/te0 ;n schim% tre%uia s" ;ndur ;nc" ;n
timpul ieii Lungniurile durerii0 la 8el cum le ;ndurase micua siren"B0 ce,mi 8u surioar" si scump"
mireas"0 numindu,se 3&phialta' C"ci =l mi,o aduse ;n pat s",mi 8ie 8emeia cu care s" m" culc0 /i
;nceput,am s,o iu%esc0 mereu mi,era mai drag"0 /i dBe enea cu coada de pe/te0 /i de enea cu picioare
de om' Mai ades enea cu coad"0Bpentru c" durerile ce,i ;nLun,ghiau picioarele erau mai tari dec;t
po8ta0 /i mult ;mi pl"cea 8elul ;n care trup/orul ginga/ se su%ia ;n coad" solzoas"' Dar ;nc;ntare mai
mare,mi d"dea 8"ptura curat omeneasc" /i oluptatea mi,era mai deplin" c;nd enea cu picioare de
om'
Dup" aceste cuinte se produse o nelini/te printre cei prezeni' ("tr;nii Schlaginhau8en se ridicaser" de
la masa noastr" /i0 8"r" s" prieasc" nici la dreapta nici la st;nga0 pe ;r8ul picioarelor0 soul
spriLinindu,/i consoarta de cot0 se strecurar" printre scaune pin" la u/" /i ie/ir"' 2u trecur" nici dou"
minte /i se auzi din curte larm" mare C pu8"ia motorul automo%ilului lor C /i lumea ;nelese c"
plecaser"'
$entru muli era o trea%" sup"r"toare0 se edeau lipsii de un ehicul care s",i duc" ;napoi la gar"' Dar
nu s,a o%serat printre oaspei nici o tendin" de a,i imita' Nedeau toi 8ascinai si c;nd a8ar" se l"s"I
lini/tea0 r"sun" glasul peremptoriu al lui Rur 3ohe D
C Frumos F O0 da0 desigur0 e 8rumos F
Ni eu eram tocmai pe cale s" deschid gura0 s",mi rog prietenul s" pun" cap"t introducerii /i s" ne c;nte
cea din opera sa0 c;nd el0 indi8erent cu totul la incident0 continu"D
C ;ntre timp0 3&phialta r"mase grea /i,mi d"rui un 8iu de,mi r"mase su8letul la el0 un %"ieel ca un
s8;nt0 minunat cum nu s,a mai "zut0 parc,ar 8iB8ost din alt" ar"0 din alt neam' Dar copilul era 8"cut din
carne /i s;ngBe0 /i cum ;noiala era c" nu,mi e ;ng"duit s" iu%esc 8"ptur" omeneasc"0 mi l,a ucis 8"r"
mil"0 sluLiindu,se pentru asta de chiar ochii mei' $entru c" oi tre%uie s" /tii0 desigur0 c" atunci c;nd
un su8let e,mpins cu putere la R"u0 cap"t",n priire enin ca de iper"0 cu ose%ire otr"itor la copii' Ni
a/a0 ;n luna lui august0 mi,am pierdut copila/ul cu guria lui numai or%e scumpe0 de/i g;ndisem Bc,
asemenea ging"/ie mi,era ;ng"duit"' Mai g;ndisem0 ;nc" dinainte0 c" mie0 c"lug"r diaolesc0 ;ng"duit
mi,era s" iu%esc 8iin" de
:?? G T"oas Mann
carne /i s;nge0 ce nu era 8emeie0 ci unul ce se str"dui 8"r" margini s" do%;ndeasc" tutuitul meu' De
aceea tr %uit,a s",l ucid0 /i l,am trimis la moarte dup" cum am 8
o
e
I silit /i mi s,a poruncit' ("gase
seama0 acel agisteruluR c",mi pusesem ;n g;nd s",nchei c"s"torie0 /i 8u plin dB m;nie pentru c" ;n
c"snicie edea lep"dare de =l0 uneltir pentru ;mp"care cu cel s8;nt' De aceea m" sili s" 8olosesc tocmai
aceast" intenie a mea ca s",l ucid pe cel ce credea ;n mine0 /i m"rturisesc c,a/a cum stau azi aici ;n 8
ata
oastr" a tuturor0 stau /i ca uciga/'
La or%ele astea un alt grup de oaspei p"r"si odaia /i,anumeD m"runtul 3elmut #nstitons0B protest;nd ;n
t"cere0 al% la 8a"0 mu/c;ndu,/i %uza de Los0 /i prietenii lui pictorul lustruit 2otte%ohm /i prea%urgheza
lui neast"B cea cu piept proemiment0 c"reia,i ziceam Hs;nul maternIB Ni ei au plecat ;n t"cere' Dar
pesemne c" a8ar" nu /i,aii mai inut guraE la c;tea clipe dup" ie/irea lor a intrat ;ncetBFrau
SchTeigestill0 cu sor0 cu p"rul c"runt /i lins0 si a r"mas ;n picioare l;ng" u/"0 cu m;inile ;mpreunate'
L,a auzit /i ea pe Adrian spun;ndD
Ca Dar0 prieteni0 at;t c;t eram de p"c"tos0 uciga/0 du/man al omului0 dedat la des8"t"ri cu diaolul0 de
muncitBtotdeauna am muncit0 8"r" s" in seama de nimic0 am creat 8"r" hodin" Jdin nou p"ru c",/i d"
seama /i se corect" zic;nd Hodihn"I0 dar se ;ntoarse la Hhodin<IK0 8"r" somn am trudit ca s" 8"ptuiesc
opere grele0 dup" cu;ntul ApostoluluiD HCine lucruri grele cat"0 greu ;i a eniFI $entru c" a/a cum
Domnul nu 8ace lucruri mari cu noi0 8"r" s" ne ung"0 asemenea nici Cel"lalt' =l n,a 8"cut dec; s"
8ereasc" ru/inea /i %atLocura spiritului din calea operei mele0 /i s",nl"ture piedicile remii0 dar tot
restul singur a tre%uit s",l 8ac0 chiar dac,am aut parte de stranii inspiraii' Adeseori se ;nt;mpla s,aud
sunet sua de instrumentD org" sau poziti0 apoi har8"0 l"ute0 iori0 trom%oane0 8laute0 corni r"sucii0
8luiere pitice0 8iecare au c;te patru oci0 ;nc;t a/ 8i putut crede c",s ;n ceruri de n,a/ 8i /tiut c",i alt,
minteri' Multe din ele le,am notat' Adesea ap"reau anumii copii la mine ;n odaie0 %"iei /i 8ete0 /i,mi
c;ntau un motet dup" note0 z;m%indu,/i cu uri aer /treng"resc0 /iret0 ciudat0 /i schim%;nd priiriB;ntre ei'
=rau copii dr"gui' C;teodat" li se z%urlea p"rul ca de un su8lu cald0 /i ei /i,l netezeau cu m;nuele lor
8rumoase0 cu gropie /i c;i pietre
l Maestora/ .lat&/&
D'0T'1 FAUSTUS G :?+
AP, ru%in' Din n"ri le ie/eau c;teodat" iermi/ori gal%eni o
re
ii se t;rau p;n" pe piept0 apoi disp"reau''' B
Cuintele acestea 8ur" si ele semnul de plecare pentru c;tiaD saanii Unruhe0 Vogeler /i 3olzschuher
ie/ir" ad"s;ndu,si timplele cu r"d"cina palmelor' Si)tus >rid,[ss ;ns"0 in casa c"ruia aeau loc
discuiile lor0 r"mase la Locul s"u0 ar"t;ndu,se 8oarte interesat /;0 in;nd seama de c;ti plecaser"0 tot mai
r"m;neau reo dou"zeci0 chiar dac" Lniilti dintre ei ;n picioare /i0 dup" toate aparenele0 gata X 8ug"'
Leo Rin!0 cu r"utatea pe 8a"0 r"m"sese cu spr;ncenele ridicate0 ;n a/teptare0 /i e)clam" D
C Cristoase0 ie,te F ;ntocmai cum o%i/nuia c;nd tre%uia s" Ludece ta%loul altuia'
;n Lurul lui Leer!hiin se gr"m"diser"0 toate cu acelea/i intenii protectoare0 c;tea 8emeiD >unigunde
Rosenstiel0 Meta 2ac!ede& /i Veannette Scheurl0 toate trei' =lse SchTeigestill r"m"sese la distan"'
Ni auzir"mD
C Si 2ecuratul s,a inut cu credin" /i t"rie de cu;ntui s"u0 dou"zeci /i patru de aniE totu8 e gBata0
p;n" la cel din urm" lucruE le,am des"<r/it prin omor /i des8r;u si0 poate0 ce a 8"ptuit R"ul0 Mila s"
;ndrepte C nu /tiu' ^,ar putea ca Domnului s" i se par"0 s" ad" c" eu nu m,am 8erit de greu /i am
trudit din toate puterile''' poate0 poate c" mi se a lu< ;n seam"0 c" mi se a socoti spre %ine 8aptul c"
m,am silit cu ;nd"r"tnicie s" duc totul la %un snr/it C nu /tiu0 n,am curaLul s" n"d"Lduiesc' $"catul
meu e mai mare dec;t unul ce,ar putea 8i iertat0 iar eu l,am 8"cut /i mai mare0 l,am dus la culme0 pentru
c" ;n capul meu speculam0 mergeam cu g;ndul p;n" acolo ;nc;t socoteam c" o necredin" C chiar
cople/it" su% poara c"inei C necredin" ;n posi%ilitatea de indurare /i iertare0Bar putea 8i0 pentru
%un"tatea etern"0 tot ce,i mai ispititor0 ins" acum ;mi dau seama c" o socoteal" at;t de neru/inat" 8ace
;ndurarea a%solut cu neputin"' $ornind de aici0 am mers mai departe cu speculatul si <m chi%zuit c"
cea mai de pe urm" tic"lo/ie ar tre%ui s" 8ie cel mai puternic im%old %un"t"ii0 ;ntru a,/i doedi
ne"rmurirea ei' Ni a/a mai departe0 ;nc;t am aLuns la un 8elBde nelegiuit" ;ntrecere cu %un"tatea de colo
de sus0 care dintre ele ar 8i mai inepuiza%il"0 eu sau speculatul meu C a/a c"0 edei li oi0 sint os;ndit0
pierdut0 pentru mine nu mai poate 8i ;ndurare0 toat" c;t",ar mai 8i am spul%erat,o dinainte0 prin
speculaii'
:?. G T"oas Mann
Cum ;ns" timpul cump"rat /i pl"tit cu su8letul meu scurs0 ,am chemat0 dragi 8rai si surori ce mi,ati
rut hI
a
nele0 ,am chemat0 zic0 la mine0 ;naintea s8;r/itului0 pent c" n,am rut s" ,ascund moartea
mea spiritual"' V" m[ rog ca0 dup" aceea0 s" " g;ndii la mine cu %un"tate "
Se alii0 de cuma uitat,am s",iB po8tesc0 8r"e/te salut<tr in partea mea0 /i nimeni nimic s" nu,mi luai
;n nume di r"u' Toate astea spuse /i a8late0 " oi c;nta0 ;ntru des p"rire0 c;te cea din cele 8"urite dup"
ce,am ascultat 8er mec"torul instrument al Satanei0 lucruri c;ntate0 ;n parte /i de copila/ii z;m%itori'
b
Se ridic"0 palid ca moartea'
C Omul acesta0 rupse t"cerea glasul clar0 chiar dac" astmatic0 al saantului doctor >ranich0 omul
acesta e ne%un' De mult nu mai poate e)ista nici o ;ndoial"0 si e regreta%il c" ;n cercul nostru /tiina
alienaiei mintaleBnu e reprezentat"' =u0 ca numismat0 m" simt aici cu totul incompetent'
Si spun;nd acestea0 ie/i'
Leer!iihn0 ;nconLurat Bde cele trei 8emei0 de Schild!napp0 3elene si de mine0 se a/ezase la pian /i cu
m;na dreapt" netezea 8oile partiturii' Vedeam lacrimile alunec;ndu,i pe o%raLi /i picur;nd pe clapele pe
care0 asa ude cum erau0 ataca acorduri puternic disonante' Deschise gura0 parc,ar 8i rut s" c;nte cea0
dar nu se auzi dec;t o t;nguire0 r"mas" pentru totdeauna ;n urechiE aplecat peste instrument0 ;/i ;ntinse
%raele0 ca si cum ar 8i rut s",l ;m%r"i/eze /i0 deodat"0 ca iz%it0 se pr"%u/i la p"m;nt0 l;ng" scaun'
Fr<u SchTeigestillI0 care st"tuse totu/i cea mai departe0 aLunse l;ng" el mai repede dec;t noiE nu /tiu
de ce0 /o"isem o clip" ;nainte de a ne repezi' =a ;nal" capul s"rmanului le/inat ;n %raele,i materne
/i0 in;ndu,i pieptul la pieptul ei0 strig" ;ntr,o parte0 ;n odaie0 c"tre cei ce mai st"teau cu gura c"scat"D
C 3ai0 /tergei,o de,aici0 cu toiiF 2,aei nici un pic de,nelegereB,n oi0 t;rgoei ce s;ntei0 si,aici0
de,nele,gere,Bi neoie F Vor%ea de mil" cereasc"0 %ietul om0 /i nu /tiu0 z"u0 dac",i de,aLuns' De,
nelegere,omeneasc"0 credei,m" pe mine0 asta,i de,aLuns onBc;nd F
EPILOG
S,a s";r/it' Un %"tr;n g;r%o0 aproape 8r;nt de ororile remii
P5
I ;n care a scris /i de cele care au 8"cut
o%iectul scrisului s"u0 prie/te0 cu o satis8acie du%ioas"0 la teancurile de h;rtie ;nsu8leit"0 opera
s;rguinei sale0 creaia acestor ani ;nc"rcai de amintiri0 dar /i de eenimente' Am dus la cap"t o munc"
pentru care eu0I dup" 8irea mea0 nu eram
oin
u8 potriit0 nu eram n"scut pentru ea0 dar m" chemau
iu%irea0 credina /i calitatea mea de martor ocular' C;t pot acestea da0 c;t poate 8ace deotamentul0 s,a
8"cut C tre%uie s" m" mulumesc cu at;t'
Und am ;nceput s" a/tern pe h;rtie aceste amintiri0 %iogra8ia lui Adrian Leer!iihn0 nu e)ista0 at;t din
cauza autorului0 c;t /i din cauza artei eroului0 nici cea mai mic" perspecti" de pu%licare' Dar acum0
c;nd monstruoasa tic"lo/ie naional"0 ce str;ngea atunci ;n tentaculele sale continentul /i mai mult dec;t
continentul0 /i,a %"ut p;n" /i droLdia orgiilor sale0 c;nd matadorii ei ;/i pun medicii s",i otr"easc"0 s"
toarne %enzin" peste ei /i s" le dea 8oc0 ca s" nu mai r"m;n< de pe urma lor a%solut nimic C acum0 zic0
a deenit posi%il s" te g;nde/ti la pu%licarea acestei opere de deotament' Dar 7ermania0 din oia
acelor mi/ei0 a 8ost distrus" p;n",n temelii0 /i ;nc" ;n asemenea hal;nc;t nu cutezi s" speri c" a mai 8i
at;t de cur;nd capa%il" de reo actiitate legat" de cultur"0 m"car de tip"rirea unei c"ri0 a/a c" uneori
m,am g;ndit0 ;ntr,ade"r0 la c"ile /i miLloacele ce,ar putea 8i 8olosite pentru ca aceste 8ile s" aLung" ;n
America0 spre a 8i puse acolo pentru prima oar"0 su% ochii pu%licului0 ;n traducere englez"' Cred c"
asta n,ar 8i displ"cut cu totul disp"rutului meu prieten' Desigur0 te duce g;ndul la impresia de
Hesenialmente str"inI ce,o a trezi aceast" carte ;n climatul cultural de acolo0 la perspectia
descuraLant" c" traducerea ;n engleze/te0 cel puin a anumitor p"ri speci8ic /i radical germane0 se a
doedi imposi%il"'
Mai pre"d o anume senzaie de gol ce a pune st"p;nire pe mine dup" ce oi 8i descris0 ;n c;tea
cuinte0 s8;r/itul ieii marelui compozitor /i oi trage ultima linie su% manuscrisul meu' Munca laB
acest manuscris0 tul,
:+P G T"oas Mann
%ur"toare /i mistuitoare cum a 8ost0 ;mi a lipsi0 pentru c" aceast" continu" ;ndeplinire a datoriei mi,a
dat posi%iii
a
tea s" str"%at ;n /ir ani ce,ar 8i 8ost mult mai greu de sul portat ;n inactiitate0 /i zadarnic
caut acum ;n Lurul meu o ;ndeletnicire cu care s,o ;nlocuiesc' =,ade"ratD cauzele ce,au determinat
plecarea mea din ;n""m;nt0 acum unsprezece ani0 se n"ruie ;n tunetele istoriei' 7ermania e liF %er"0 ;n
m"sura ;n care o ar" nimicit" /i pus" su% interdicie mai poate 8i numit"B li%er"0 /i ar 8i posi%il ca ;n
cur;nd s" nu mai stea nimic ;n calea reintegr"rii mele ;n corpul didactic' Monseniorul 3interp8ortner a
8"cut chiar ca din ;nt;mplare0 unele aluzii ;n acest sens' Aea,oi oare iar"/i de iniiat eleii ultimei
clase de liceu ;n ideile de cultur" umanist" ;n care respectul zeit"ilor ad;ncului se amalgameaz" cu
cultul moral al raiunii /i clarit"ii olim,piene ;ntr,o pietate unic" Q Vai0 team" ;tni,e c" ;n acest deceniu
s"l%"ticit s,a ridicat o generaie ce ;nelege lim%a mea tot at;t de puin c;t eu pe a ei0 team" mi,eBc"
tineretul "rii mele mi,a deenit prea str"in ca s",i mai pot 8i pro8esor C /i mai mult ;nc"' 7ermania
;ns"/i0 ne8ericit"0 mi,e str"in"0B c;t se poate de str"in" tocmai prin aceea c" eu0 con/tient de s8;r/itu,i
groaznic0 m,am inut departe de crimele sale0 m,amBascuns ;n singur"tateF 2u s;nt oare dator s" m"
;ntre% dac" am 8"cut %ine sau nu Q Ni iar"/i0 8"cut,am ;ntr,ade"r cea Q M,am legat de un om de
seam"0 un om chinuit0 p;n" la moarte0 /i am poestit iaa lui0 iaa ce n,a ;ncetat niciodat" s",mi
inspire o team" plin" de a8eciune' Am sentimentul c" aceast" 8idelitate a mea r"scump"r"0 oarecum0
ina de a 8i 8ugit0 ;ngrozit0 de ino"ia t"rii mele'
$ietatea ;mi interzice s" st"rui asupra condiiilor ;n care /i,a reenit Adrian0 atunci0 din le/inul de
dou"sprezece ore ce a urmat atacului de paralizie0 su8erit la pian' 2u /i,a reenit0 ci /i,a g"sit un nou
eu0 ;n realitate ;neli/ulBcar%onizat al personalit"ii sale0 8"r" nimic comun cu cel ce se numise Adrian
Leer!iihn' De alt8el0 la origine0 cu;ntul Hdemen"I n,a ;nsemnat altcea dec;t aceast" a%atere de la
eul propriu0 aceast" r"t"cire de sine'
Spun doar at;t0 c" la $8ei88ering n,a r"mas' Riidiger Schild!napp /i cu mine ne,am luat greaua
;ndatorire de a
D'0T'1 FAUSTUS G :+5
transporta %olnaul0 %ine preg"tit /i droga%eulcalmarite JL
e
c"tre doctorul >ur%is pentru aceast"
c"l"torie0 la Llunchen0 ;n a/ez"m;ntul particular de %oli neroase al doctorului on 3osslin0 de pe
2&mphen%urg0 unde Adrian a stat trei luni de zile' Din capul locului e)perimentatul specialist a
diagnosticat o %oal" neroas" cu eoluie progresi"' ;n cursul acestei eoluii se a produce ?
domolire a simptomelor iolente /i0 printr,un tratament adecat0 se a aLunge la 8aze mai calme0 dar
numai la at;t0 alte sperane ne8iind ;ng"duite' Tocmai aceast" l"murire a 8ost ceea ce ne,a determinat0
pe Schild!napp /i pe mine0 dup" oarecare chi%zuial"0 s" nu d"m ;nc" de este mamei0 doamnei =ls%eth
Leer!iihn0 la 8erma de la (uchel' =ra cert c" a8l;nd de catastro8a petrecut" ;n iaa 8iului ei0 s"rmana
a alerga la el0 /i dac" se putea spera ;ntr,o oarecare lini/tire0 nu era dec;t omene/te s" o scute/ti de
zguduitoarea0 insuporta%ila prieli/te a st"rii ;nc" neameliorate de tratamentul ;n a/ez"m;ntul de %oli
mintale a copilului ei'
Copilul eiF $entru c" Adrian Leer!uhn asta aLunsese0 din nou0 /i nimic altcea0 c;nd ;ntr,o %un" zi C
se apropia toamna C %"tr;na 8emeie sosi la $8ei88ering s" /i,l ia cu ea ;napoi ;n patria lor turingic"0
locurile copil"riei lui0 cu care de mult" reme cadrul e)terior al ieii sale sem"na at;t de straniu D un
copil neputincios0 neaLutorat ce nu mai p"stra amintirea m;ndrelor elanuri ale %"r%"iei0 sau0 poate0
doar una sum%r"0 ascuns"0 ;ngropat" ;n ad;ncurile 8iinei sale0 ;n timp ce se inea de /orul mamei0 ca
pe remuri0 /i ea0 tot ca pe remuri0 putea C sau tre%uia C s",l ;ngriLeasc"0 s",l p"zeasc"0 s",l
m;ng;ie0 s",l certe ca s" H8ie cuminteI' 2imic nu,i mai s8;/ietor de dureros0 mai lamenta%il dec;t s" ezi
un spirit temerar0 emancipat p;n" la tru8ie0 pr"%u/it ;n poala mamei0 dup" ce atinsese ;n"limi
ameitoare' Coningerea mea ;ns"0 ;ntemeiat" pe impresii indu%ita%ile0 e c"0 oric;t ar 8i de tragic" /i de
Lalnic" o asemenea ;ntoarcere0 sentimentul acesta matern resimte0 totu/i0 o oarecare satis8acie0
;mp"care0 mulumire' $entru o mam"0 z%orul de #car al eroicului ei 8iu0 ertiginoasa aentur"
%"r%"teasc" a celui crescut su% priegherea ei este0 ;n 8ond0 o r"t"cire0 pe c;t de nelegiuit"0 pe,at;t de
ne;neleas"E ;n inima ei aude /i,/i as,
:+@ G T"oas Mann
cunde Lignirea acelor or%e austereD HFemeie0 ce,am eu de,a 8ace cu tineFI /i,l prime/te ;napoi ;n poal"
pe cel pr"%u/it0 pe cel nimicit0 pe Hs"rmanul0 scumpul copila/I0 iert;ndu,i totul0 g;ndind doar c" mai
%ine,ar 8i 8ost s" nu se 8i desp"rit de ea niciodat"'
Am motie s" cred c" ;n ad;ncul nopii spirituale a lui Adrian mai d"inuise ;nc" o urm" de oroare ;n
8aa acestei %laLine ;nLosiri0 o repulsie instincti" ;mpotria ei0 o r"m"/i" de m;ndrie0 p;n" c;nd ced" ;n
trista satis8acie a con8ortului pe care un su8let sleit tre%uie s",l a8le0 ;n cele din urm"0 ;n a%dicarea
minii' Aceast" reolt" instincti"0 impulsul lui de a 8ugi de mama sa0 s;nt con8irmate0 cel puin ;n
parte0 de tentatia de sinucidere comis"0 dup" ce i,am dat s" ;neleag" c" =ls%eth Leer!iihn 8usese
in8ormat" despre indispoziia lui /i c" s,ar a8la ;n drum spre el' #at" cum s,au petrecut lucrurileD
Dup" un tratament de trei luni de zile ;n a/ez"m;ntul lui on 3osslin0 unde n,aeam oie s",mi "d
prietenul dec;t rar0 /i,atunci numai c;tea minute0 se o%inuse o oarecare calmare C nu spun
ameliorare0 spun calmare0 ceea ce permise medicului s",/i dea asentimentul ca tratamentul s" 8ie
continuat ;n particular0 ;n lini/tea de la $8ei88ering' =rau /i consideraiuni 8inanciare ce pledau ;n acest
sens' A/a c" %olnaul se ;ntoarse ;n mediul s"u o%i/nuit' La ;nceput a tre%uit s" mai suporte
supraegherea ;ngriLitorului care,l ;nsoise la ;napoiere' Comportarea sa p"ru s" Lusti8ice ;ns"
renunarea /i la aceast" precauiune0 a/a c" din acel moment ;ngriLirea lui 8u din nou cu totul ;n m;inile
oamenilor de la 8erm"0 mai ales ;n cele ale =lsei SchTeigestill care0 de c;nd 7ereon ;i adusese ;n cas"
o nor" oinic" JClementine deenise ;ntre timp soia /e8ului de gar" de la SaldshutK0 locuia numai ;n
aripa %"tr;nilor /i aea r"gazul s",/i consacre omenia pentru chiria/ul ei de,at;ia ani0 de mult socotit
ca un 8iu de,o esen" superioar"' Adrian aea ;n 8emeia aceasta o ;ncredere ca ;n nimeni altul' $entru
el0 starea cea mai mulumitoare C lucru care i se citea pe 8a" C era s" /ad" m;n",n m;n" cu ea0 ;n
odaia stareului sau ;n gr"dina din spatele casei' A/a l,am g"sit /i eu c;nd m,am dus s",l "d0 pentru
prima oar"0 la $8ei88ering' $riirea cu care m" 8i)" la sosire aea cea arz"tor ;ntr,;nsa0 r"t"cit0 /i0 spre
durerea mea0 se
D'0T'1 FAUSTUSA :+*
W
rans8orm" ;n m;nie posomor;t"[[oate[",Mecuno/tea ;n line pe toar"/ul s"u de ia" lucid"0 /i nu,i
pl"ceaBs" i se aminteasc" de ea' C;nd %"tr;na ;l ;ndemn"0 cu pre,auiune0 s",mi r"spund" cu o or%" ca
lumea0 se ;ntunec" si mai mult la 8a"0 deeni amenin"tor0 a/a c" nu,mi imase dec;t s" plec0 cu su8letul
;ndurerat'
Venise momentul c;nd tre%uia conceput" scrisoarea ce,aea s,o pun" pe mama sa la curent cu cele
;nt;mplate0 natural0 cu toate menaLamentele posi%ile' A o 8i am;nat mai mult ar 8i ;nsemnat s" i se
/tir%easc" drepturile0 /i telegrama anun;nd sosirea ei nu se l"s" a/teptat" nici o zi m"car' Cum am mai
spus0 i s,a comunicat /i lui Adrian sosirea iminent" a mamei0 de alt8el 8"r" a se o%ine certitudinea c"
;nelesese despre ce este or%a' Dar o or" mai t;rziu0 c;nd ;l credeau mo"ind0 se 8uri/" neo%serat din
cas" /i 8u aLuns de 7ereon cu un argat0Bla iaz0 dup" ce,/i scosese haina /i c"ma/a /i intrase0 p;n" la g;t
aproape0 ;n apa cu 8undul <t;t de a%rupt' =ra c;t pe ce s" dispar" c;nd argatul se arunc" dup" el /i ;l
trase la mal' $e c;nd era adus ;napoi la 8erm"0 pomeni de mai multe ori de apa iazului0 c",i 8oarte rece0
ad"ug;nd c",i greu s" te,neci ;ntr,o ap" ;n care te,ai sc"ldat /i,ai ;notat adeseori' Dar niciodat" Adrian
nu se sc"ldase /i nu ;notase ;n >lammerTeiher0 ci numai ;n iazul de,acas"0 ;n >uhmulde0 pe remea
c;nd era copil'
Dup" %"nuiala mea0 aproape o certitudine0 ;nd"r"tul acestei tentatie e/uate de eadare era tot o idee
mistic" de m;ntuire %ine cunoscut" ;n teologia mai eche0 ;n aceea a ;nceputurilor protestantismuluiD
anume0 presupunerea c" acei ce se ;nduser" diaolului puteau eentual s",/i saleze su8letul Hd;nd ;n
schim% trupulI' $oate c" Adrian0 ;ntre altele0 era m;nat /i de acest g;nd ;n aciunile lui0 /i dac" %ine s,a
8"cut c" n,a 8ost l"sat s" /i,l duc" p;n" la cap"t0 numai Dumnezeu0 unul0 /tie' 2u tot ce se petrece ;n
ne%unie tre%uie neap"rat ;mpiedicat0 /i datoria de a sala iaa omeneasc" n,a 8ost ;n8"ptuit"0 aici0
dec;t ;n 8olosul mamei C ea 8"r" ;ndoial" c" pre8era s",/i reg"seasc" un 8iu iresponsa%il dec;t unul
mort'
Sosi0 ;n 8ine0 "dua cu ochi c"prui a lui Vonathan Leer!iihn0 cu p"rul al%0 lins0 hot"r;t" s",/i ia
copilul r"t"cit ;napoi ;n copil"rie' C;nd se re"zur"0 Adrian
:+6 G T"oas Mann
r"mase ;ndelung0 tremur;nd0 la pieptul celei c"reia ;i zicea mam" /i tu0 pe c;nd celeilalte0 de aici0
/ez;nd acum mai deoparte0 ;i zicea mam" /i dumneata0 /i ea ;i or%ea cu o oce ;nc" melodioas"0
c"reia toat" iaa ;i interzisese s" c;nte' ;n timpul c"l"toriei ;ns"0 spre nord0 spre 7ermania central"0 ;n
cursul c"reia0 din 8ericire0 ;ngriLitorul cunoscut lui Adrian de la Munchen ;i ;nsoea pe cei doi0 se
aLunse0 8"r" un moti aparent0 la o iz%ucnire de m;nie a 8iului ;mpotria mamei0 un acces 8uri%und la
care nimeni nu se a/teptase0 a/a c" Fr<u Leer!uhn 8u silit" s" 8ac" restul c"l"toriei0 adic" aproape
Lum"tate0 ;ntr,un alt compartiment /i s" lase %olnaul singur cu ;ngriLitorul'
A 8ost un incident unic' 2u s,a mai repetat niciodat"' Chiar la sosirea la Seissen8els0 c;nd ea se
apropiase din nou de el0 ;i r"spunse cu mani8est"ri de a8eciune /i %ucurie0 urm;nd,o apoi0 acas"0 pas cu
pas0 cel mai docil dintre copii pentru aceea ce se consacra ;ngriLirii lui cu o a%negaie de care numai o
mam" e ;n stare' ;n casa de la (uchel0 unde c;rmuia de asemenea0 de ani de zile0 o nor"0 /i cre/teau /i
doi nepoi0 el locui ;n aceea/i camer" de la etaL unde locuise0 ca %"iat0 cu 8ratele s"u mai mare0 /i acum
iar edea ;n locul ulmului0 %"tr;nul tei ale c"rui ramuri i se leg"nau su% 8ereastr" /i0 ;n anotimpul c;nd
se na/te minunatul par8um al 8lorilor lui0 d"du semne de receptiitate' R"m;nea ;ndelung0 somnolent0
lini/tit0 printre oamenii de la 8erm"0 l"sat ;n oia lui0 la um%ra copacului0 pe %anca rotund"0 acolo unde
pe remuri 3anne C 8emeia de la graLd c;nta canoane cu noi0 copiii' Mama aea griL" ca 8iul s" 8ac"
puin e)erciiu 8izic /i pornea cu el la %ra ;n plim%are0 pe c;mpul lini/tit' Adrian o%i/nuia s" ;ntind"
m;na celor ;nt;lnii ;n drum0 la care gest cel salutat /i Fr<u Leer!uhn se prieau cu un semn de
;ng"duin"'
;n ce m" prie/te0 l,am re"zut pe prietenul meu drag ;n 5-*:0 c;nd0 pro8esor emerit de,o %ucat" de
reme0 enisem la (uchel s",l 8elicit C triste 8elicit"ri C cu prileLul ;mplinirii a cincizeci de ani' Teiul
era ;n 8loare0 el /edea la um%ra lui' M"rturisesc c",mi tremurau picioarele c;nd m,am apropiat
;mpreun" cu mama sa0 cu un %uchet de 8lori ;n m;n"' Aeam impresia c" se 8"cuse mai mic0 poate /i
din cauz" c" /edea puin aplecat ;ntr,o parteE ridic" spre mine o 8a" supt"0 un chip de *!!e "oo cu
toat" cu,
D'0T'1 FAUSTUS G :+:
V y
loarea s"n"toas" de om trairid la ara0 cu gura dureros deschis"0 priindu,m" cu ochiT"r" priire' Dac"
ultima oar"0 la $8ei88ering0 nu oise s" m" recunoasc"0 acuma nu mai era nici o ;ndoial" c" apariia
mea0 cu toate ;ncerc"rile mamei sale0 nu,i mai amintea de nimic' Din cuintele mele re8eritoare la
;nsemn"tatea zilei0 la rostul enirii mele0 p"rea s" nu ;neleag" nimic' 2umai 8lorile i,au trezit o clip"
interesul0 apoi le,a l"sat deoparte0 uitate'
L,am mai "zut o dat"0 ;n 5-*-0 dup" cucerirea $oloniei0 un an ;nainte de moartea sa0 pe care maic",sa
a mai apucat,o0 octogenar"' ("tr;na m,a condus pe scar"0 sus0 ;n odaia lui0 p"trunz;nd ;n"untru cu
;ncuraLarea D H#ntr"0 n,o s" %age de seam"FI ;n timp ce eu0 pro8und mi/cat0 r"m"sesem ;n pragul u/ii' ;n
8undul od"ii0 pe un /ezlong0 cu picioarele ;ndreptate spre mine0 ast8el c",i puteam edea 8aa0 /edea
acoperit cu o cuertur" su%ire de l;n" cel ce 8usese odat" Adrian Leer!uhn /i a c"rui nemurire poart"
acum acela/i nume' M;inile lui al%e0 a c"ror 8orm" mi,a pl"cut dintotdeauna0 erau ;ncruci/ate pe piept0
ca la 8igurile 8unerare din eul mediu' (ar%a0 mai c"runt"0 accentua tr"s"turile prelungi ale 8eei0 ;nc;t
acum asem"narea cu un chip de no%il al lui =l 7reco era iz%itoare' Ce Loc /i ce %atLocur" a naturii0 s"
realizeze imaginea supremei spiritualit"i acolo unde spiritul disp"ruse cu totulF Ochii erau cu8undai
ad;nc ;n or%ite0 spr;ncenele deeniser" mai stu8oase0 /i de su% ele se ;ndrept" spre mine 8antoma unei
priiri de,o indici%il" graitate0 at;t de scormonitoare0 ;nc;t p"rea o ameninare0 m" cutremur"0 dar
dup" o secund" se 8r;nse0 ochii i se rotir" ;n sus0 acoperii ;n parte de pleoape0 r"t"cind necontenit0
;ncoace /i,ncolo' 2,am 8ost ;n stare s" urmez ;m%ierile repetate ale mamei de a m" apropia0 ci am
plecat ;n lacrimi'
La @: august 5-6P am primit0 aici0 la Freising0 /tirea c" se stinsese /i ultima lic"rire din iaa ce d"duse
ieii mele coninutul ei esenial0 ;n iu%ire /i e8ort0 ;n spaim" /i m;ndrie' ;n 8aa morm;ntului deschis
din micul cimitir de la O%erTeiler erau al"turi de mine0 ;n a8ar" de rude0 Veannette Scheurl0 Riidiger
Schild!napp0 >unigunde Rosenstiel /i Meta 2ac!ede&0 /i mai era o str"in"0 de ne,
:+? G T"oas Mann
recunoscut su% "lurile deseE c;nd ;ncepu s" se aud" "r;na c"z;nd pe co/ciug0 ea disp"ruse'
7ermania0 cu ro/ul o8ticii ;n o%raLi0 se cl"tina ameit" pe culmile trium8urilor sale s"l%atice0 pe cale de
a cuceri lumea mulumit" unui pact semnat cu s;ngele ei0 pe care era hot"r;t" s",l in"' Ast"zi se
pr"%u/e/te0 sugrumat" de demoni0 acoperindu,/i un ochi cu palma0 iar cu cel"lalt priind0 r"t"cit"0
ororile0 rostogolindu,se din dezn"deLde,n dezn"deLde' C;nd a aLunge oare ;n 8undul a%isului Q C;nd
oare0 din paro)ismul unei disper"ri 8"r" sc"pare0 or miLi C miracol incredi%il C zorile speranei Q Un
om ;nsingurat ;/i ;mpreuneaz" m;inile /i roste/teD Fie,i Domnului mil" de s"rmanele oastre su8lete0
prietenul meu0 patria mea'
F#2=
0red !% nu e inutil s% in#ore@ $e !ititor !% genul de !o$o@i?ie e-$us 7n !a$itolul YYII, nuit dode!a#oni! sau
serial, este 7n realitate $ro$rietatea s$iritual% a unui !o$o@itor =i teoreti!ian !onte$oran, Arnold S!"onberg,
=i a #ost atribuit de ine, 7ntr8un !onte-t ideal, unui $ersona+ #i!tiv, eroul tragi! al roanului eu& De #a$t,
$asa+ele din a!east% !arte !u$rin@7nd teorie u@i!al% datorea@% nueroase a%nunte lu!r%rii Tratat de armonie
a lui S!"onberg&
T3OMAS MA22