Bucureti

Piata Unirii
Piata Universitatii
Piata Romana
Piata Victoriei
Piata Charles de Gaulle
Pietele publice:
Pietele au luat nastere in centrul orasului la
intalnirea unor cai de comunicatie majore, fiind
definite ca un loc liber in interiorul unei urbe,
infrumusetate cu vegetatie si decorate cu
monumente, unde se desfasoara multiple activitati
de socializare.
In Bucuresti remarcam cinci piete centrale
(Piata Unirii, Piata Universitatii, Piata Romana,
Piata Victoriei, Piata Charles de Gaulle) in cadrul
carora se desfasoara principalele activitati politice,
economice, cultural-educationale si comerciale.
Piata Unirii
Piata Unirii este situata la intersectia dintre
Bd. I.C. Bratianu, Bd. Unirii, Bd. D. Cantemir, Bd. C.
Coposu si Splaiul Unirii.
Piata Unirii
Piata Unirii (secolul XIX)
Desi Piata Unirii si-a schimbat
infatisarea de nenumarate ori,
pana in anii 80 functiunea a ramas
de targ tipic romanesc. La
inceputul secolului XIX, inainte de
constructia halelor se numea Piata
Bibescu Voda.
Piata Unirii
Halele Unirii (secolul XIX)
Halele Unirii, amenajate in a doua
jumatate a secolului XIX, urmeaza
modelul Halelor din Paris unde se
comercializa carne. Ulterior se vor
amenaja hale de peste, de pasari,
de fructe, de branzeturi si
zarzavaturi, toate unite sub numele
de Halele Centrale.
Piata Unirii
Spitalul Brancovenesc (secolul XIX)
Spitalul Brancovenesc, a fost
fondat de Safta Brancoveanu
in anul 1835, in prezent acesta
fiind daramat.
Piata Unirii
Fantana mare din Piata
Este vorba de doua fantani circulare
inca functionale in fotografia din
1960. Cele doua fantani de la Piata
Unirii au functionat pana in anii 70,
dupa care au intrat in paragina si au
fost desfiintate inainte sa inceapa
marile demolari.
Piata Unirii atunci si acum
Anii 60
Anii 70
Prezent
Piata Universitatii
Piaa Universitii este o pia de prim rang din
Bucureti. Se afl n centrul capitalei, delimitnd axele
nord-sud i est-vest, astfel nct s evidentieze
modernizarea urban prin influena parizian.
Piata Universitatii
Piata Universitatii s-a infintat in jurul unei manastiri numita Sf. Sava, in jurul careia se vor
trasa in timp o serie de ultie. La mijlocului secolului XIX se infinteaza Academia
Universitatii. La data de 4 iulie 1986 de infinteaza Universitatea cu trei facultati: litere, drept
si stiinte cladirea fiind inaugurata in 1869.
Piata Universitatii
In anul 1874, va fi adusa
in Piata Universitatii
Satuia ecvestra a lui Mihai
Viteazul, iar incepand cu
1900 o serie de cladiri vor
fi construite in perimetrul
sau: Societatea de
Asigurare Generala sau
cladirea de birouri
proiectata de G. M.
Cantacuzino.
Satuia lui Mihai Viteazul
Societatea de Asigurare Generala
Cladirea de birouri
Piata Universitatii
Prima fotografie aduce in atentie Piata Universitatii, la
inceputul secolului XX. Observam apartita a inca trei statui:
Heliade Radulescu in 1881, statuia lui Gheorghe Lazar
in 1885 si statuia lui Spiru Haret in 1935. Intre timp si-au
facut aparitia cateva plante ornamentale. Singurele
elemente constante ale celor doua fotografii sunt statuile
(si acestea asezate in alte pozitii fata de amplasamentele
originale), Societatea de Asigurare Generala, cladirea de
birouri proiectata de G. M. Cantacuzino, si Cladirea
Universitatii.
Statuia lui Gheorghe Lazar
Anii 30
Piata Universitatii atunci si acum
2009
Anii 60
Piata Universitatii atunci si acum
2009
Anii 70
2009
Piata Romana
Piata Romana s-a numit
initial Lascar Catargiu,
numele actual provenind
de la strada Mihai
Eminescu care se
numea Strada Romana.
Piata Romana
Pozele sunt realizate la inceputul secolului XX iar primul
lucru observabil este statuia lui Lascar Catargiu ce va fi
inlaturata de comunisti prin anii 50. Altfel din unghiul
acesta, piata nu pare foate schimbata, aici gasindu-se
cladirea Academiei de Studii Economice (construita intre
1916 1968), Casa Nanu Muscel (aflata intr-o stare
avansata de degradare), Casa pictorului Gh.Petracu
(observabila in toate cele 3 poze) sau Casa Sabba
tefnescu.

Statuia lui Lascar Catargiu
Casa pictorului Gh.Petracu
Academiei de Studii Economice
Casa Nanu Muscel
Blocul Palladio sau Palladium dadea o nota de modernism
Pietei Romane, in vechea lui forma. Acesta a fost distrus
de cutremurul din anul 1977 iar pe structuri in buna
masura noi, a fost construit blocul Turist a carui
infatisare deschide cu eleganta Bulevardul Magheru.
Numele noului bloc Turist provine de la fosta bererie ce
se gasea la parterul blocului.
Blocul Palladio
Blocul Turist
Blocul cu coloane
Blocul cu coloane
Piata Victoriei
In Piaa Victoriei se intersecteaz Calea Victoriei, Bulevardul
Lascr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris,
Bulevardul Aviatorilor, oseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache,
str. Buzeti i Bulevardul Nicolae Titulescu.
Piata Victoriei
Palatul Victoria
Palatul Sturdza
Palatul Sturdza
Palatul Victoria
Piaa Victoriei n 1953
Palatul Sturdza din Piata
Victoriei, sediul
Ministerului Afacerilor
Straine, a fost ridicat la
inceput de secol 20, fiind
bombardat in al Doilea
Razboi Mondial. Acesta a
fost demolat ulterior si
inlocuit de palatal actual.
Piata Victoriei
Inspre nord, la terminarea soselei Kiseleff, se afla "cele trei gratii" ale ariei cu incarcatura culturala din zona -
Muzeul de stiinte naturale Grigore Antipa, Muzeul de Geologie si Muzeul Taranului Roman.
Piata Charles de Gaulle

n decursul timpului, piaa a purtat mai multe denumiri. Iniial s-a
numit Piaa Jianu, n perioada interbelic, denumirea a fost
schimbat n Piaa M. Eminescu. n cel de-al Doilea Rzboi Mondial
a purtat numele de Adolf Hitler, apoi in cinstea lui Stalin, piaa a fost
botezat Piaa Generalissim I. V. Stalin. Dup moartea lui Stalin,
piaa a devenit Piaa Aviatorilor ulterior fiind redenumit Piaa
Charles de Gaulle.
Piaa Charles de Gaulle
este situat la intersecia
Bulevardelor Aviatorilor,
Constantin Prezan,
Primverii i Calea
Dorobanilor.
Piata Charles de Gaulle (2014)
Piata Stalin
Piata Jianu (1939)
Parcul Herastru
Arcul de Triumf
Piata Charles de Gaulle
Piata Charles de Gaulle
Dupa cum se observa si in poza, in anul 1941, bulevardul nu era
pavat cu piatra cubica. In capat, se vede Piata Charles de Gaulle,
unde pana in 2011, in centrul rondului s-a aflat banutul, oficial
Crucea Mileniului. Schimbarile sunt semnificative. In cei 70 de ani
care despart cele 2 poze, vegetatia este mult mai bogata. Se
observa stadiul incipient al construirii in zona, existand, in dreapta,
multe parcele libere in 1941.
Cladirea Bazaltin
1940
2010
Imobilul, numit Bazaltin, desenat de Marcel Iancu,
apartinea Societatii de Constructii de Poduri si Pavaje.
Cladirea este bine intretinuta azi si adaposteste un club la
parter.
" Charles de Gaulle"
Business Center