Vegetatia Romaniei

1.Conditiile determinante pentru formarea invelisului vegetal si al unitatilor fitocenozelor din tara
noastra.
La noi in tara se intalnesc mai multe unitati zonale si regionale de vegetatie fiecare dintre acestea
cuprinzand un numar mare de fitocenoze care apartin la asociatii diferite.
Pe teritoriul tarii exista stepe,paduri de foioase ,cu caractere foarte diferite ,paduri de rasinoase boreale
,tufarisuri si pajisti scunde de climat rece ,vegetatie de saraturi ,nisipuri ,lacuri,delta.
Marea diversitate a unitatilor zonale si a celor de vegetatie cat si a unitatilor fitocenologice ce le
alcatuiesc ,se datoreaza mai multor cauze.
De mare importanta sunt in primul rand conditiile geografice:situatia pe continent ,caracterul reliefului
,al climatului si al substratului.Intervine apoi bogatia florei ,aspectul ei ecologic larg;un anumit rol in
aceasta diversitate la avut si evolutia vegetatieiin post-glaciar.
1.Diversitatea conditiilor geografice-cauza primordiala a formarii unitatilor geografice de
vegetatie.Astfel,teritoriul tarii noastre este situat in plina zona a climatului temperat si anume la
interferenta variatiilor de climat central european cu nuante oceanice ,est european cu nuante
continentale si nord european cu nuante submediteraneene.
In Dobrogea se resimte influenta climatica locala a Marii Negre.Astfel,prin situarea pe continent se
realizeaza o diferenta destul de accentuata a climatului in diverse parti ale tarii noastre.
Specifica pentru tara noastra este varietatea mare a formelor de relief ,realizata prin imbinarea
teritoriului de platforme cu cele de orogeneza ale lantului carpatic.
Campiile si podisurile ,dealurile si muntii auaproximativ aceeasi pondere in cadrul reliefului.
In marile campii din sudul si vestul tarii ca si in podisul Moldovei si Dobrogei se manifesta zonarea
latitutdinala a climatului in timp ce in teritoriul deluros-muntos ,in care altitutdinea creste pe distante
relativ mici de la 200-300 m la peste 2500m ,i-a nastere o evidenta zonare altitutdinala a climatului.
Climatul este conditia de baza a diferentierii unitatilor geografice ,prin regimurile hidrotehnice ce se
formeaza atat pe teritoriile mai intinse cat si pe plan local.
Climatul zonal corespunde latitutdinilor este unul temperat cu ierni reci si veri calduroase ,adesea
secetoase.
Teritoriul carpatic care are in principal un climat de nuanta central-europeana ,se caracterizeaza prin
rapida schimbare a climatului pe altitutdine.

I-au nastere cateva etaje distincte de climat:
a)un climat temperat racoros ,mai umed ,cu temperaturi medii anuale intre 4-9 grade C si precipitatii
medii anuale de 650-1100 mm.
b)un climat boreal rece si umed,cu temperaturi anuale intre 2-4 grade C si precipitatii de 1000-1200mm.
c)un climat subalpin,cu temperaturi medii anuale intre 2-(-0,5)grade C si precipittii peste 1200 mm.
d)un climat alpin ,cu temperaturi medii anuale de la -0,5 la -2,5 grade C si precipitatii ce pot depasi
1400mm.

Unitati geografice zonale
Zone si subzone

Asezarea tarii noastre intre vestul oceanic si estul continental al Europei conditioneaza
predominarea in zonele de campie si podisuri joase a unui climat de tranzitie ce favorizeaza
existenta atat a padurii cat si a pajistii stepice.
Asa cum rezulta din hartile de vegetatie ,in lipsa muntilor ,Romania s-ar incadra aproape in
intregime in zona de silvo-stepa.
Conditiile de climat ,mai aride din partea de est a Campiei Romane ,Dobrogea centrala si din
partea de sud a Moldovei determina inlocuirea in aceste teritorii a silvostepei prin zona de
stepa.In schimb,in teritoriile joase din preajma domeniului carpatic in care influenta muntilor
fara a provoca inca etajarea climatului si a vegetatiei se face totusi simtita printr-o crestere a
volumului precipitatiilor ,se creeaza conditii favorabile pentru instalarea compacta a padurilor
de stejar caracteristice pentru zona nemorala.
Pentru teritoriile joase ale Romaniei in care se manifesta zonalitatea latitutdinala a
climatului,unitatile geografice zonale de vegetatie sunt:
1.Zona stepei-subzona stepei cu graminee
-subzona stepei cu graminee si dicotiledonate
2.Zona silvostepei-subzona silvostepei nordice
- subzona silvostepei sudice
3.Zona nemorala a padurilor de stejar-subzona padurilor de stejar mezofil(Q.robus)
-subzona padurilor de stejari submezofili-termofili(Q.frainetto)

Etaje si subetaje

In teritoriul deluros-muntos in care se resimte influenta modificatoare de clima a altitutdinii s-a
aratat ca se formeaza cateva etaje de climat:
1.Etajul nemoral-in climatul inca suficient de cald si umed de la altitutdini mici si mijlocii cu
predominarea speciilor de foioase cu frunze cazatoare.Acest etaj se desfasoara pe cel mai mare
interval de altitutdine 300(400)m si 1300(1450)m si dupa natura speciilor edificatoare din paduri
se impart in doua subetaje:-al padurilor de gorun si al padurilor de fag
-al padurilor de amestec de fag cu rasinoase.
2.Etajul boreal-in climatul rece al regiunii montane mijlocii (1200-1300-1700-1850 m)in care
perioada de vegetatie este prea scurta pentru cele mai multe specii de foioase.Aici se formeaza
paduri aproape pure de molid.In acest etaj destul de uniform din punct de vedere al vegetatiei
nu se contureaza subetaje ,dar se pot separa cel putin doua fasii zonale:
- cu molidisuri normale
-cu molidisuri de limita ,in care pe alocuri se amesteca larita cu zambrul.
3.Etajul subalpin-la peste 1700-1850 m;locul padurii inchegate este luat de raristi de arbori cu
molid,larita sau zambru care devin din ce in ce mai scunzi si se localizeaza in locuri tot mai
adapostite odata cu cresterea altitutdinii.
Intre arbori se instaleaza tufarisuri de jneapan si ienupar,care treptat devin dominante alaturi de
tufarisuri de bujori de munte.
Aceasta fasie prin acre arborii sunt inlocuiti treptat,prin arbusti se situeaza la altitutdini intre
1700 (1850)-(2000) 2200 m alcatuind etajul subalpin.
4.Etajul alpin-pe cele mai inalte culmi ale Carpatilor ,intre 2000-2200 si 2500 m.Aici se instaleaza
arbusti pitici(din genul Salix ,Dryas octopetala ,Loiseleuria procumbens),ierburi scunde (Carex
curvula,Juncus trifidus,Sesleria cirulans)formandu-se un complex de tufarisuri si pajisti scunde
caracteristic etajului alpin.De fapt,aceste ecosisteme sunt specifice subetajului inferior din
etajul alpin.
Celalalt subetaj,etajul nival ,cu zapezi vesnice,nu este intalnit in Carpatii romanesti.

Unitati regionale

Variantele de climat care se fac simtite in diversele parti ale tarii,atat in teritoriile joase cat si in
domeniul carpatic,provoaca modificari importante in cuprinsul unitatilor zonale de vegetatie.
Tinand seama de raspandirea unor specii diferentiale sau a unor variante regionale de asociatii
vegetale se pot separa in cadrul unitatilor zonale o serie de subdiviziuni cu caracter regional.
Cea mai recenta regionalizare etse facuta in special pe baza speciilor si fitocenozelor de padure
si stabileste in cadrul unitatilor zonale latitutdinale ,patru diviziuni regionale dintre care trei
corespund celor trei variante de macro-climat(estic,sudic,vestic,iar a patra reprezinta o
interferenta de influente esice si sudice).
Pe cuprinsul domeniului carpatic ,situatia este mai complexa.Etajele de vegetatie de pe macro-
versantii externi ai Carpatilor au fost subdivizate tot in patru subunitati regionale in baza
acelorasi influente de climat care se fac simtite nu numai la campie ci si la deal si munte.
In interiorul arculului carpatic s-au separat de asemenea 4 subdiviziuni regionale,diferenta in
structura invelisului vegetal fiind aici provocate de specificul regimului de precipitatii,al
diferitelor masive muntoase ,in functie de asezarea lor in raport cu circulatia maselor de aer
oceanice sau continentale.
Fiecare dintre aceste subdiviziuni se caracterizeaza printr-un anuimit spectru de tipuri de areal al
speciilor care intra in alcatuirea asociatiilor ,prin prezenta unor asociatii sau variante de asociatii
deosebite ,prin modul de structurare a invelisului vegetal ceea ce confera o nota regionala
distincta.
Trebuie mentionat faptul ca diferentierile regionale cele mai accentuate se observa in zonele
de silvostepa si zona nemorala,dar si in etajul nemoral,atat in vegetatie de pajisti cat si de
padure.
Pe masura ce altitutdinea creste,diferentele sunt tot mai estompate.