Radiologia poate fi definita ca domeniu ce se ocupa cu studierea si
aplicareatehnologiilor imagistice in scopul de a diagnostica si de a trata diferite
afectiuni. Astfel,alaturi de examenul clinic stomatologic , examenul radiologic constituie unul din pasiiimportant pe care trebuie sa ii parcurga un medic in scopul de a pune un diagnosticcorect. Razele X sunt radiatii electromagnetice cu lungime scurta de unda, care potpenetra corpuri solide. Undele de radiatii electromagnetice au doua proprietati debaza, lungimea de unda si frecventa. Lungimea de unda reprezinta distant de la creastaunui val la creasta valului urmator. Frecventa reprezinta numarul de valuri aflate intr-oanumita distant Aspecte de anatomie dentara radiologica Structurile dentare apar vizibile radiologic si diferentiate ca si grad de opacitate datorita absorbtiei diferite a razelor X determinata de densitatea si gradul particular de mineralizare al straturilor dentare.Imaginea radiologica obtinuta evidentiaza forma de ansamblu a coroanei si a radacinii, dar nupermite vizualizarea canaliculelor aberante, a deltei apicale sau a limitei dentina-cement (dentina sismaltul au un grad apropiat de mineralizare). Smaltul dentar, bogat in saruri minerale, are un grad important de absorbtie a razelor X, fiind totodata cel mai radioopac tesut din organism.In mod exceptional se poate remarca pe filmele radiologice si abraziunea interdentara,produsa datorita microdeplasarilor dentare in alveoli sub presiunea masticatorie. Radiologic sedepisteaza transformarea punctelor de contact in suprafete plane de contact.Stratul de cement ce inveleste radacina si se gaseste in continuarea smaltului coronar are o imagine net delimitanta si conturata spre exterior. Spre deosebire de smalt, care are un continut de 96% in saruri minerale, cementul are omineralizare de 73%, apropiata de compacta osoasa. Pe cement se fixeaza ligamentele periodontalece fixeaza dintele in alveola dentara. Delimitarea dintre cement si dentina nu este decelabilaradiologic, dentina avand o mineralizare de 76%, foarte apropiata de cea a cementului. 1. Incidenta endobucala, retroalveolara izometrica si ortoradiala(Incidenta RIO,incidenta Dieck, incidenta periapicala , tehnica bisectoarei.) Incidenta a fost propusa de Cieszynschi in 1907 si perfectionata de Dieck in 1911. Furnizeaza date complete despre: -dinti -crestele alveolare -formatiunile anatomice adiacente Principala deficient:-este parcelara, fapt ce necesita uneori completarea ei cu incidente extraorale sau axiale cu filmocluzal pentru a putea aprecia correct leziunile mai intinse.Incidenta este retroalveolara deoarce filmul se localizeaza endobucal in spatele alveolelorunui grup de 2-3 dinti de examinat.Se utilizeaza filme special pentru radiografii dentare de cm. Aceste filme contin un strat de bromura de argint sensibil la radiatii mai dens, pentru a putea fi impresionat direct de fasciculul incident de raze X.Filmele vin in contact pe una din fete cu o folie de staniol opaca la radiatiile X, sunt ambulate apoi intr-o hartie neagra, opaca si intr-un invelis exterior din material plastic impermeabil la umiditatea din cavitatea bucala. Folia de staniol are un rol dublu rol:-protejeaza filmul radiologic de radiatiile secundare, care, venind din spate, il pot voala, alterand in mod nedorit calitatea imaginii .-protejeaza de iradiere corpul pacientului , oprind o parte din razele incidente. Filmul propriu-zis este sensibil la radiatii pe ambele fete dar fata care vine in contact cu folia de staniol nu va pemite patrunderea razelor X, astfel incat filmul va trebui pozitionat intotdeauna cu fata catre fasciculul de radiatii . Izometria proiectiei se obtine prin inclinarea fasciculului de radiatii astfel incat raza centrala sa fie perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de axul dintelui si film. Pentru orientarea corecta, planul ocluzal al maxilarului de radiografiat se aseaza orizontal. Dieck a introdus un sistem standard de inclinare a razei centrale, masurat in grade: -pentru maxilar, inclinarea craniocaudala de 40 la incisivi si canini si de 35 la premolari si la 30la molari. -pentru mandibula, inclinarea craniocaudala de 20 la incisivi si canini, de 15 la premolari si la 10 la molari. Principiul ortoradialitatii presupune orientarea fasciculului incident catre centrul imaginar al semicercului pe care este inscrisa fiecare arcada. Raza centrala va fi indreptata spre apexul dintelui.Astfel, ortodontalitatea este comparabila in plan orizontal cu izometria aplicata in plan vertical.
2. Radiografia panoramica
Radiografia panoramica este o metoda de investigatie ce permite vizualizarea in ansamblu a dentitiei (tuturor dintilor) si a elementelor maxilo-faciale inconjuratoare (osul maxilar si mandibula, sinusul maxilar, articulatiile temporo mandibulare). ofera o buna imagine de ansamblu.Ofera informatii legate depre inaltimea precesului alveolar,informatii despre dintii prezenti, structurile anatomice invecinate.In urma unei calibrari se pot efectua masuratori relative ale inaltimii osului din zona perimplantara.Acest tip de radiografie este indicata tuturor pacientilor care vor fi tratati prin implanturi,ca metoda de diagnostic adiacenta tomografiei computerizata(CT) in cadrul alcatuirii planului de tratament.
RADIOGRAFIE PANORAMICA- INDICATII:
- Evaluare initiala in cadrul planului de tratament. - Evaluarea leziunilor osoase sau a dintilor neerupti. - Evaluarea starii de sanatate parodontala si structura osoasa de sustinere. -Vizualizarea molarilor de minte. - Vizualizarea fracturilor osoase maxilare sau mandibulare. - Simularea implanturilor in vederea evaluarii inaltimii osoase. Trebuie sa precizam ca o radiografie panoramica este o imagine usor deformata, rezultata din proiectia unui corp tridimensional pe un plan (bidimensional).
RADIOGRAFIE PANORAMICA
RADIOGRAFIEPANORAMICA-CLASIFICARE: Medicul stomatolog in urma evaluarii clinice, poate recomanda efectuarea uneia din cele 4 tipuri de radiografie panoramica: -Incidentastandard. - Incidenta ortogonala (evidentiaza mai bine spatiile interdentare). - Incidenta fara umbre (evidentiaza mai bine molarii de minte). - Pediatrica (doar pentru copii, cu scopul principal de a vizualiza mugurii dintilor permanenti).
RADIOGRAFIA PANORAMICA DIGITALA
Radiografia digitala panoramica reprezinta un pas inainte fata de radiografia conventionala, atat din punct de vedere al tehnicii cat si al ergonomiei. Suportul fizic solid, si anume filmul fotosensibil este inlocuit cu un senzor digital de calitate inalta. Pana acum, dupa efectuarea radiografiei, suportul fotosensibil (filmul radiologic) trebuia developat, iar apoi imaginea fixata, manopere care nu asigurau o fidelitate si reproductibilitate a rezultatelor fiind generatoare de erori. Radiografia panoramica asigura o inalta reproductibilitatea a rezultatelor si o inalta calitatea a imaginii radiologice. In plus, prin intermediul unui program software specializat si algoritmi complecsi de calcul, obtinem o inalta definitie inimaginabila in urma cu cativa ani.
AVANTAJELE MAJORE ALE SISTEMULUI DE RADIOGRAFIE PANORAMICA SUNT:
-Doza extrem de scazuta de radiatii -Confort pentru pacienti. -Inalta calitate si definitie a imaginii (ultra high definition). -Sistem avansat de autofocus si reducere a vibratiilor-asigura o imagine fidela in orice conditii eliminand miscarea. -Sistem avansat de reducere a artefactelor de imagine (metal artifact removal technology). -Timp redus al manoperei. In mai putin de un minut obtinem o imagine de inalta calitate ce va intra automat in baza noastra de date fiind accesibila de oriunde din clinica. La cerere vom printa imaginea pe un suport foto si va putem trimite prin e-mail imaginea in format digital high-definition, obtinand astfel un cost scazut, atat pentru medici cat si pentru pacienti. 3. Ortopantomografia Este cea mai folosit, deoarece ofer date globale asupra aparatului dento-maxilar i asupra calitii i cantitii ofertei osoase. Din punct de vedere dimensional, metoda este relativ, deoarece distanele de pe radiografie nu corespund cu distanele reale datorit diferitelor angulaii ale elementelor anatomice fa de raza incident i fa de film. Investigaia Ortopantomografic este o metod de radiografiere complet a dentiiei pacientului printr-o singur trecere. Metoda este folosit pe scar larg pentru stadializarea i diagnosticul imagistic complet al strii dentiiei pacientului, fiind o investigaie complet atraumatic pentru pacient. Ortopantomografia este similar cu realizarea unei radiografii dentare, ns rezultatul este mult mai detaliat, avnd avantajul examinrii ntregului arc dentar maxilar i mandibular ntr-o singur trecere/ ntr-o unic imagine obinut. n timpul examinrii pacientul va fi poziionat n centrul aparatului i va trebui s "mute" un dispozitiv de ghidare i fixare de unic folosin, pentru pstrarea stabil a poziiei de examinare. Aparatul va poziiona automat braul mobil de lucru i va realiza o trecere circular de 190 O fr a atinge pacientul.
Pregtirea pacientului: Radiologia dentar clasic retroalveolar i cea ortopantomografic nu necesit nici un fel de pregtire a pacientului naintea examinrii. Pacientul i poate urma conduita fizic i alimentar zilnic fr restricii, anterior examinrii.
Ct dureaz o investigaie OPG? Examinarea OPG dureaz aproximativ 1 minut.
Ct este de sigur investigaia OPG? Examinarea OPG implic utilizarea unei surse de radiaie X. Medicul dentist va decide dac examinarea OPG este indicat i va recomanda pacientului efectuarea ei numai pe baza unei analize detaliate a necesitii. Examinarea OPG nu este o opiune n cazul pacientelor nsrcinate. Pacienta care este nsrcinat va trebui s anune acest fapt personalului medical, naintea realizrii investigaiei.
4.Spatiul dento-alveolar ,forma ,dimensiuni Totalitatea structurilor din spaiul dento-alveolarformeaz un complex morfofuncional , denumit desmodoniu. Spaiul dento-alveolar are forma de clepsidr, fiind mai ngust n zona de roaie a dintelui hypomochlion i mai larg n zona cervical, respectiv apical. Spaiul dento- alveolar este vizibil pe imaginea radiologic ca o zon de radiotransparen crescut. Prin poziia punctului hypomochlion mai aproape de apex, aproximativ la unirea a 2/3 coronare ale rdcinii cu 1/3apical, limea spaiului dento-alveolar nspre coronar va fi mai mare dect spre apical, datorit amplitudinii mai mari a braului de prghie de 2/3 fa de 1/3 din lungimea rdcinii. n medie spaiul dento-alveolar msoar 0.35mm spre coroana dintelui,0.25mm spre apex si 0.17 mm nzona hypomochlion.
Dimensiunile spaiului dento-alveolar, deciale desmodoniului, variaz n funcie de: *vrst: este mai larg la adolesceni i tineri dect la vrstnici; *gradul de erupie: este mai ngust la dinii neerupi i inclui; *gradul de funcionalitate a dintelui: este mai larg la dinii cu funcie normal,activi i mai ngust la dinii fr antagonti; *hiperfuncia prin suprasolicitaremrete dimensiunile spaiului dento-alveolar; *inflamaia desmodoniului; *afeciuni sistemice: sclerodermia se nsoete de o lrgire a spaiului dento-alveolar;
5.Lamina dura Osul alveolar se afla in jurul radacinii dintelui, fiind o structura osoasa densa,, care pe Rx se poate observa ca o fasie subtire opaca. Aceasta lama osoasa densa se numeste compacta interna sau lamina dura. Lamina dura este inconjurata de osul alveolar sustinator, care este os spongios.
7.Forma versantilor septurilor interadiculare normale Aspectul radiologic al laminei dura este de linie subtire opaca care la exteriorul spatiului periodontal, intre acesta si spongioasa evoluiaza paralel cu radacina, se parata fiind deaceasta de catre spatiul radiotransparent periodontal. In excursia sa de insotire a radacinii laminadura ocoleste la mica distanta apexul, urca apoi spre ocluzal paralel cu radacina pana la creasta septului interalveolar pe care o depaseste coborand pe celalalt versant al crestei septale pentru adeveni paralela cu radacina dintelui vecin. Am putea compara astfel lamina dura cu o sinusoida care insoteste radacina paralel cu aceasta dar ladistata de ea.Imaginea radiologica normala
a laminei dura este foarte importanta pentru ca modificarea acesteiimagini semnifica aparitia, eventual evolutia procesului patologic parodontal. Sinusoida pe care o evocam mai sus este rezultatul surprinderii radiologice partiale, trunchiate, sectionate a corticalei alveolare interne care de fapt este un trunchi de con
organizat in 3 dimensiuni(in volum) si care fixeaza radacina (prin ligamente) pe toate fetele
ei. Sinusoida radiologica este oimagine codificata a unei structuri anatomice tridimensionale privata insa de aspectul sau real prin posibilitatile limitate ale examenului radiologic clasic de a reda integral detaliile regiuni iradiografiate. Lamina dura pe radiografie are o grosime de aproximativ 0,7 mm.Opacitatea complex curbiliniara a laminei dura are o fata net conturata care margineste spatiul periodontal si o fata mai putin bine conturata, usor neregulata care este aderenta de osul spongios;traveele acestuia se insera pe aceasta fata a corticalei. 5
Lamina dura la nivelul crestei septului isi pierde din aspectul radiologic tipic de oscor t i cal deoar ece i n z ona cr es t al a os ul cor t i cal es t e i nl ocui t de agl om er ar i cal car e gr anul ar e asemanatoare unui os rudimentar organizat; de altfel in 1/4 coronara lamina dura este mai putinopaca pe radiografie si pe alocuri intensitatea sa prezinta mici discontinuitati datorita orificiilor princare trec vase si nervi dinspre spongioasa spre desmodontiu. Lamina dura participa la organizareaarhitecturii a 3 entitati anatomo-radiologice importante pentru anatomia parodontala marginala siimplicit pentru diagnosticul bolii parodontale. Aceste complexe anatomo radiologice sunt: septulinteralveolar; septul interradicular; zona furcatiei. Asupra configuratiei si importantei celor 3entitati structurale vom reveni detailat. Spongioasa perialveolar a o identificam pe radiografie in interiorul si la baza septului interalveolar,in septul interradicular, in teritoriul periapical si uneori in zona dintre 2 septuri acoperita de radacina;aceasta ultima ipostaza se refera la spongioasa aflatoare intre radacina si corticalele externe. Spongioasa perialveolar a prin inser t ia (continuitatea) traveelor sale pe fa t aextraalveolar a a laminei dura s i p e f e t ele interne ale corticalelor externe asigur a alveolei oremarcabil a stabilitate s i fixitate. Spongioasa ca aspect radiologic are o tenta gri situata ca intensitate intre albul deschis al lamineidura si gri-ul inchis al camerei pulpare ssau canalului radicular. Spongioasa este neomogena avand ostructura granulara sau trabeculara. Aspectul neomogen este imprimat spongioasei de alternantaspatiala a traveelor (trabeculelor) osoase subtiri, opace pe de parte iar pe de alta parte si a spatiilor intertrabeculare ocupate de parti moi pe de alta parte.Asa cum afirmam mai sus in teritoriul parodontiului de sustinere exista 3 zone rascruce, complexc o n s t i t u i t e s i a v a n d o i ma g i n e r a d i o l o g i c a b i n e d e t e r mi n a t a : s e p t u l i n t e r d e n t a r ; s e p t u l interalveolar; zona furcatiei. Cunoastere acestor entitati anatomo-radiologice este deosebit deimportanta pentru ca in diferitele etape evolutive ale bolii parodontale modificarea arhitecturii lor radiologice este frecventa si semnificativa. In plus una din aceste structuri septul interdentar, printopografia superficiala a crestei sale manifesta precoce modificari