Dementa Alzheimer

Dementa Alzheimer este o boal ce afecteaz creierul uman, producnd modificri distructive ce
determin pierderea memoriei i n final moartea bolnavului.
Simptomele bolii Alzheimer
Tulburari ale memoriei recente: pacientii pot uita evenimentele traite recent, informatii memorate
recent, nume sau numere de telefon; ulterior tulburarile de memorie se generalizeaza.
Tulburari de limbaj: pacientii uita cuvinte uzuale, pe care le inlocuiesc frecvent cu expresii de genul
!asta", !cum ii spune", !intelegi tu", !nu#mi vine acum numele".
Tulburari ale gandirii abstracte: imposibilitatea de interpretare a numerelor sau de calcul
Dezorientare: aceste persoane se pot rataci in locuri pe care le cunosc foarte bine, pot sa uite adresa la
care locuiesc.
Tulburari ale dispozitiei: schimbari bruste de dispozitie# pot deveni usor suparati sau furiosi fara motiv,
nu mai gasesc placere in lucrurile care ii bucurau inainte, alteori par aplatizati afectiv
Dificultati in indeplinirea sarcinilor zilnice: cum ar fi prepararea mesei $odificari ale personalitatii
confuzie, suspiciune, teama de a deveni dependent de un membru al familiei.
Lipsa de initiativa: manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea
efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Devin neingrijiti: %n multe cazuri, igiena personala precara este cel mai evident semn # pot deveni
neingri&iti, imbraca haine patate sau uita sa se spele.
Comportament bizar: au tendinta de a pune lucrurile in locuri ciudate, se imbraca cu haine nepotrivite
pentru vremea respectiva.
Uneori mai pot aparea si alte simptome:
# 'alucinatii vizuale sau auditive
# (ipsa de interes pentru activitatile incon&uratoare, prieteni si familie
# Activitati repetitive fara un scop anume.
# Agresiune fizica sau verbala
Cauze - Acestea raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe
deplin satisfacatoare sau complet verificata
# ipoteza neurochimica se bazeaza pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin#acetil#transferaza, in
diferite zone ale creierului )cortex si hipocamp*. Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitatii de
acetilcolina, un neurotransmitator )substanta chimica asigurand transmiterea influxului nervos*, dar nu
explica degenerescenta nervoasa.
# ipoteza genetica se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale
ale bolii copil cu trisomie +, )mongolism*, fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri.
# ipoteza virala este starnita prin analogia cu boala lui -reutzfeldt#.a/ob, o boala cerebrala rara care atinge
persoanele varstnice. 0otusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui alzheimer, el ar avea
nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta.
# ipoteza imunologica se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta
crescuta a autoanticorpilor. 0otusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei
demente.
# ipoteza vasculara si metabolica este spri&inita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenarii
sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. 0otusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza
deteriorarii cerebrale.
# ipoteza toxica se bazeaza pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 1 ori mai
mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa.
# ipoteza radicalilor liheri se spri&ina pe faptul ca imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor
distructive ale acestora. 2a constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari.
Evolutie
2volutia bolii este spre deteriorare intelectuala progresiva si deces.
3 persoana traieste in medie 4#,5 ani dupa aparitia simptomelor.
6nele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, altele pierd capacitatea de a
efectua activitatile zilnice precoce.
(a inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale
si functionale severe.
Tratament
7u se cunosc modalitati de prevenire a bolii Alzheimer )se pregateste aparitia unui vaccin care spera sa
previna boala*.
0ratamentul existent la ora actuala nu vindeca boala, dar incetineste progresia ei si amelioreaza
simptomele pacientilor, imbunatatindu#le calitatea vietii. 0ratamentul este gratuit si se prescrie de catre
medicul psihiatru, neurolog sau geriatru.
2xaminarea periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie, detecteaza
problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor
care se ocupa de ingri&irea bolnavului. 8e masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se
analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute.
%n faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie
# ingri&irea de care are nevoie pacientul
# persoana care il va ingri&i pe pacient pe masura ce boala va avansa
# aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa
# planul de terapie si ingri&ire a bonavului.