5.

DETERMINAREA CANTITII DE URIN PE 24 ORE

(msurarea Diurezei)

Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de24 ore.

Urina = lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunteliminate substantele
rezultatele din metabolismul intermediar proteic, inutile sitoxice pentru organism si excretat de
aparatul renal. Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei
eliminate.

Mi!iune = actul fiziologic,constient de eliminare a urinei.


"#$% - obinerea datelor privind starea morfofuncional a apartului renal
- cunoa!terea volumului diurezei

- urmrirea bilanului circulaiei lichidelor "n organism = &i'an(u' )i*i+ian.


M"URAREA DIURE,EI - C#'e!area urinei $e 24 #re#
- se $re.!es rei$ien!e - /ase i'in+rie .ra+a!e, cu g$t larg, splate !i cltite cu ap distilat
!i acoperite
- #'e!area 0ne$e +iminea(a la o anumit or !i se termin "n ziua urmtoare la aceea!i or
- se in1#rmeaz $aien!u' asupra necesitii colectrii corecte a urinei !i asupra procedeului
- $aien!u' urineaz +iminea(a 'a # #r 1i2, aceast cantitate de urin, de la prima emisie se
arun
- se #'e!eaz3 a$#i3 !#a!e urine'e emise 0n 24 #re se vor pstra p$n a douazi la aceea!i
or, $s!r4n+u5se 6i urina +e 'a u'!ima emisie
- recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr de salon, se ine la rcoare,
pentru a preveni descompunerea urinei.

Can!i!a!ea +e urin e'imina! 0n m#+ n#rma' $e 24 #re es!e +e a$r#2ima!i/ 7588 m'.


N#!area .ra1ia#
- $en!ru 1ieare 'inie #riz#n!a'a a 1#ii +e !em$era!ura se s##!es 788 m' urina
- se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara
ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.
9. O&"ER:AREA "I NOTAREA "CAUNU)UI %


"CAUNU) = resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate dinorganism prin
anus,prin actul defecatiei.
"#$u' = obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului siurmarirea evolutiei
bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.


Urmarirea !ranzi!u'ui in!es!ina' se face prin# - observarea caracterelor scaunelor si notarea
scaunelor in foaia de temperatura.
E'emen!e +e O;ser/a!ie# :a'#ri n#rma'e 5 :a'#ri $a!#'#.ie %
%. Frecventa #
%-2 scaune&zi = '()*+,
--. scaune&zi = /iaree in enterite si enterocolite
20--0 scaune&zi = 1indrom /izenteric
scaun la 2-4 zile = 2onstipatie
suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = 3,451
2. Orarul Ritmic #
,a aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare
6ierderea orarului obisnuit al evacuarii# constipatie sau diaree
-. Cantitatea Zilnica#
%7-=200 g de materii fecale 8'()*+,9
marita 8in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de natura
aclorhidrica9 poate a:unge la cateva ;ilograme 8in anomalii de dezvoltare a colonului9
redusa 8in constipatie9
foarte redusa, de numai %0-%7 g 8indizenterie9
4. Consistenta#
pastoasa, omogena
5scata, consistenta crescuta 8scibale, coproliti - in constipatie9
consistenta scazuta 8scaune moi9, in diaree lichida, apoasa in special dupa purgative
saline
consistenta neomogena 8scaun solid, dur urmat de ocantitate de scaun semilichid sau
lichid9
7. Forma #
2ilindrica, cu diametrul de --7cm, lungime variabila
de panglica sau creion 8in cancer rectal9
filiforma 8in spasme ale regiunii rectale9
bile dure, de marimea maslinelor 8in constipatie9,
bile conglomerate, multiglobale8in cazul cand materiile fecale au stagnat multtimp in rect9
.. Culoarea#
<runa =alben-aurie 8in +iaree9
verde cand bilirubina se #2i+eaza la nivelul intestinului gros
mai inchisa 8in #ns!i$a!ie9
albicioasa ca argila 8i!er meani9,
brun-inchis 8i!er *em#'i!i9
neagra ca pacura, moale si lucios 8in cazul unor *em#ra.ii in $#r!iunea su$eri#ara a
tubului digestiv - *4,4'+9
rosie 8in cazul *em#ra.ii'#r +in $#r!iunea in1eri#ara a tubului digestiv9.
>. Mirosul #
?ecaloid +cid 8in caz de 1ermen!a!ie in!es!ina'a9
?etid 8in caz de $u!re1a!ie9
miros )anced foarte patrunzator 8in cazul cand in scaun se gasesc .rasimi ne+i.era!e9
?oarte ?etid 8in aneru' #'#nu'ui si re!u'ui9.
@. Aspectul #
6astos-omogen 8normal9
/e zeama de pepene sau supa de linte 8in 1e;ra !i1#i+a9
de zeama de orez 8in intoxicatii, sau *#'era9
A. Elemente patologice :
-mucus, puroi, sange 8in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal,
dizenterie9
-resturide alimente nedigerate 8in pancreatitecronice9
grasimi nedigerate,
parazitiintestinali,cazurile vor fi imediatraportate medicului
%0. Notarea scaunelor #
1caun normal# I

*oale# <

/iareic#
*ucus# =

2u puroi# P

2u sange# "

=run:os# ,
>. O&"ER:AREA "I NOTAREA :AR"ATURI)OR#



:#ma (/arsu!ara) = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul
stomacal.

"#$ = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilireadiagnosticului si
bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism
Ma!eria'e neesare#
tavita renala 8doua9,
pahar cu apa,
foaie de temperatura,
pix albastru,
musama,
aleza,
prosop.
E1e!uarea !e*niii#
- se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii 8sezanda, semisezanda, in
decubit lateral cu capul usor ridicat9.

- se sustine capul 8fruntea9 bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala

- se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura
E!a$e +e e2eu!ie
Tim$i +e e2eu!ie%
(bservarea calitatilor varsaturilor
o Frecventa#
-ocazionale 8in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute9
-frecvente 8in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese9
-incoercibile 8graviditate si unele boli psihice9(rarul
-matinale
-dimineata pe stomacul gol8la alcoolici si gravide9
-postprandiale
-imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavulconsuma alimentele8la
nevropati9
-tardive
-la 2-. ore de la alimentatie 8in ulcer si cancer gastric complicatcu stenoza pilorica9
o Cantitatea# - 3n s!en#za $i'#ria varsatura este 1#ar!e a;un+en!a iar in alte
cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml.
o Continutul#
- alimentare- 8alimente mai mult sau mai putin digerate9
- fecaloide - 8in ocluziile intestinale9
- mucoase, apoase 8la etilici si gravide9
- biliare 8in colecistopatii9
- purulente 8in gastrita flegmonoasa9
- sangvinolente 8sau san.e $ur-?ema!emeza-in boli ale stomacului9
o Culoarea:
-.a';ena sau /erzuie 8in varsaturile bilioase9
-r#sie, ca sangele nedigerat 8in ulcer gastro-duodenal9
-.a';uie3 mur+ara 8in ocluzie intestinala9
-;runa3 a za!u' +e a1ea 8in cancer gastric9
o *irosul#
-fad, acru 8in *i$er'#r*i+rie9
-fecaloid 8reflux al continutului intestinal in stomac = I'eus9
-unt ranced 8in 1ermen!a!ie .as!ria9
o Forta de proiectie#
-brusc,
in :et,
fara efort,
fara legatura cu alimentarea,
fara greata
o Simptome care insotesc varsatura #
- durere abdominala,
- deshidratare

N#!area /arsa!uri'#r in 1#aia +e #;ser/a!ie#
1e noteaza fiecarea varsatura cu un er insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica speciala
a foii de temperatura#

- varsatura alimentara# ernea'a a';as!ra
- varsatura bilioasa# ernea'a /er+e

- varsatura sangvinolenta# ernea'a r#sie
@. O&"ER:AREA3 MA"URAREA "I NOTAREA
E=PECTORATIEI%



E2$e!#ra!ie = actul de eliminare pe gura, dupa tuse, a produselor formate in caile respiratorii
- "PUTA sau expectoratia.

"#$ = obtinerea de informatii privind calitatile sputei, ele avand o mare valoarein stabilirea
diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare.

Ma!eria'e neesare#
scuipatoare,
tampoane pe porttampon,
vas gradat,
tavita renala,
foaie de observatie 8temperatura9,
pix sau creion de culoare rosie.
Pre.a!irea ;#'na/u'ui $si*ia si 1izia#
-bolnavul va fi educat cum sa expectoreze#
o sa tuseasca cu gura inchisa
o sa colecteze sputa in scuipatoare
o sa nu stropeasca in :urul sau,
o sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine 8mucuri de tigari, hartii9
-se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa.
-se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa
oboseasca
-se va spri:ini capul bolnavului 8daca o cere starea generala9.
N#!area .ra1ia%
-se noteaza in foaia de temperatura u u'#are r#sie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de
sputa colectata in vasul gradat.

Cura!irea mu#asei ;ua'e%
-se pregatesc tampoane de tifon de porttampon
-se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
-se aruca tampoanele in tavita renala.
O;ser/area a'i!a!i'#r s$u!ei%
Culoarea
o R#sie, sangvinolenta, aerata si spumoasa 8in Bemoptizia din tuberculoza, cancer
pulmonar9
o ?em#$!#ia sau sputa striata cu sange - )uginie 8ca sucul de prune, in debutul
din pneumonie9
o R#sie5&runa cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat
o R#sie5Ae'a!in#asa in cancerul pulmonar
o R#z in edemul pulmonar
o Aa';ena5:erzuie in supuratiile pulmonare
o A';a<a';a5enusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic
o Nea.ra in infarct pulmonar
Mirosul
o 1e!i+ in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase
o 1e!i+i!a!e $ene!ran!a, in gangrena pulmonara
o mir#su' $aman!u'ui sau a' $aiu'ui ume+ in supuratii pulmonare
Consistenta
o spumoasa,
o aerata,
o gelatinoasa,
o viscoasa,
o lichida
Forma sputei
o $er'a!a - in astm
o numu'ara- in caverne pulmonare 8mase grun:oase, izolate in saliva9
o mu'aBe ;r#nsie
Compozitia (aspectul sputei)
o mu#s - in astm bronsic, inflamatia bronhiilor9
o $uru'en! 8in supuratii pulmonare, in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o
bronhie din vecinatatea plamanului9
o mu#5$uru'en!5ser#s 8in staza,edem pulmonar9
o $seu+#mem;ran#s 8in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita
pseudomembranoasa9
o san./in#'en! 8in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar9.
Cantitatea sputei
o 585788 ml&24 h 8in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza, incipienta9
o pana la 7888 ml&24 ore 8in gangrene pulmonare, edem pulmonar9
o /#mia = eliminarea unor colectii masive de puroi 8in abces pulmonar, chist
hidatic9