Bacteriologie special

No iuni generale de taxonomie i nomenclatur bacterian

Taxonomia bacteriilor
Taxonomia - ramur a microbiologiei care se ocupa cu:
- stabilirea unor criterii de diferen iere a microorganismelor denumite criterii taxonomice
- clasificarea microorganismelor pe baza acestor criterii
Termenul de taxon ( grup) are o referin pur teoretica stabilit pe baza unor reguli i principii
unanim acceptate.
Principalele criterii taxonomice utilizate n bacteriologie pot fi grupate astfel:

1. Criteriul filogenetic : este bazat pe stabilirea unor filia ii de tipul arborelui filogenetic existent
in regnul respectiv. cest criteriu ns prezint un grad mare de labilitate datorit lipsei unor
dovezi furnizate de micropaleontologie.
!. Criteriul omologiei materialului genetic : este de mare actualitate i are la baza o serie de
parametri usor de analizat datorit aplicarii te"nologiei moderne de biologie molecular i
bioc"mie# n studiile de genetic bacterian.
$xemple de parametri analiza i : asemnrile din cadrul structurii %& ului i '& ului
bacterian# con inutul relativ de guanin si citozin raportat la %& ul bacterian purificat #
analiza secven ei aminoacizilor i a oligonucleotidelor din '& ul ribozomal bacterian.
(. Criteriul posibilit ilor de recombinare genetic : are semnifica ie taxonomic important
datorit faptului c transferul de material genetic nu este posibil dec)t n cadrul speciei sau cel
mult ntre specii apropiate (transformare# transduc ie# con*ugare).
+. Criteriul antigenic : are la baz diferen ele antigenice existente ntre speciile bateriene#
elementele de referint fiind structuri moleculare de suprafa prezente la nivelul peretelui
celular al capsulei# cililor i pililor bacteriei.
,. Criteriul biochimic : este legat de compozi ia c"imic a celulei bacteriene i de ec"ipamentul
enzimatic specific fiecrei bacterii. Principalele particularit i de compozi iei c"imic nt)lnite la
bacterii i care au semnifica ie taxonomic sunt :
- propor ia i tipul de peptidoglican existent n compozi ia peretelui celular
- con inutul n lipide i calitatea acestora
- secven a aminoacizilor din anumite proteine
-. Criteriul de similitudine a caracterelor : este cel mai utilizat n practica identificrii
bacteriilor i este bazat fie pe analiza unui numr limitat de caractere# fie pe totalitatea
caracterelor cunoscute la un grup de bacterii ( pot fi luate in calcul ntre -. i 1.. de caractere ) .
Categorii de taxoni bacterieni
/n clasificarea bacteriilor se considera c Specia reprezint categoria taxonomic de baz .
Prin urmare# ncadrarea bacteriilor cunoscute ntr-un sistem coerent de clasificare se realizeaz
prin folosirea unor categorii taxonomice de rang superior speciei si de rang inferior acesteia.
Taxoni de rang superior :
- 'egnul
- /ncrengtura
- %iviziunea
- 0lasa
- 1rdinul
- 2amilia
- 3enul
Taxoni de rang inferior :
- 4ubspecia
- 5arianta
- Tulpina ( clona# su a)
Pozi ionarea bacteriilor n sistematica general
Regnul : Protista
Increngatura : Procariote
Diiziune :
- diviziunea 1 6 2otobacteria ( bacterii cu cloroplaste)
- diviziunea ! 6 4cotobacteria ( ma*oritatea bacteriilor patogene )
!lasa : taxon putin utilizat # , clase (ultimele intereseaz patologia veterinar)
- 0lasa a 777 a 6 8ollicutes : cuprinde bacteriile fara perete celular ( micoplasme ) .
- 0lasa a 75 a 6 2irmacutes : cuprinde bacterii cu perete celular gros si rigid ( 3ram
pozitivele ).
- 0lasa a 5 a 6 3racillicutes : cuprinde bacterii cu perete elastic si subtire ( 3ram negativele ).
"rdinul # #amilia si $enul sunt trei taxoni la care denumirea de baza deriva din genul
bacterian.
%omenclatura bacteriilor
0onform normelor generale de nomenclatur # fiecare bacterie este denumit dupa un sistem
binominal prin doua cuvinte latinizate.
Primul cuv)nt indic genul bacteriei i este un substanti la singular cu diferite origini
lingvistice dar latinizat. /ntotdeauna acest cuv)nt se scrie cu liter mare .
&umele genurilor pot fi inspirate de :
- caracterele morfologice (ex. 9acillus)
- modul de grupare ( ex. 4tap":lococcus)
- asocierea unui caracter ecologic cu unul morfologic (ex. ;actobacillus)
- numele bacteriologului care a izolat pentru prima dat bacteria sau a studiat-o (ex.
9rucella < %avid 9ruce ).
l doilea cuv)nt indic specia # este un epitet specific# scris ntotdeauna cu litera mic i se
poate referi la :
- un caracter morfologic cultural sau bioc"imic (ex. 4tap":lococcus aureus #
;actobacillus acidop"ilus)
- gazda receptiv (ex. 9rucella suis).
- dup boala pe care o produce sau dup o leziune caracteristic (ex. 8:cobacterium
tuberculosis)
- dupa numele bacteriologului care a descris primul bacteria (ex. $sc"eric"ia freundi)
-unele specii bacteriene au si denumiri comune folosite in limba*ul curent ( denumirea bacilul
piocianic - Pseudomonas aeruginosa ).
- sub taxonul de specie exist cele de subspecie# variant i tulpin.
-subspeciile i variantele se denumesc adaug)nd termenii de subspecies ( subsp.)
respectiv de varietas ( var.).
-astfel denumirea corect a bacteriei asociaz dup numele ei termenul de subspecie sau
varietas cu denumirea n cauz (ex: 0amp:lobacter fetus subsp. fetus # 2rancisella tularensis
var. paleartica)
-variantele sau tulpinile uneori pentru o mai bun identificare pot fi notate cu cifre ( ex : 9rucella
) # cu litere ( ex : 0lostridium perfringens # 9 # 0# %) sau cu o simpl specificare a antigenului
de baza ( ex : 4almonella 1 # = )
-o particularitate privind nomenclatura variantelor ( denumite si serotipuri ) nt)lnite la bacteriile
din genul 4almonella # o constituie folosirea frecvent a numelui localit ii unde a fost izolat
pentru prima oar bacteria (ex : 4almonella dublin# 4almonella panama)
-unele tulpini bacteriene foarte cunoscute i larg rsp)ndite utilizate la ob inerea vaccinurilor sau
n te"nici de diagnostic# asociaz denumirii indicative ce cuprind asocieri de cifre i litere (ex :
9acillus ant"racis 11>.' - tulpina vaccinal)
1rdinul i familia sunt denumite cu numele genului celui mai reprezentativ pentru
gruparea taxonomic respectiv la care se adaug sufixele ?ales@ pentru ordin i ? aceae@ pentru
familie.
ex. 3enul < 'icAettsia
1rdinul < 'icAettsiales
2amilia < 'icAettsiaceae
/n scop didactic von prezenta o sc"em orientativ de clasificare a celor mai importante
grupe de bacterii cu implica ie direct n patologia veterinar# dar i pentru sistemul de control
microbiologic al alimentelor.
/n acest sens principalele criterii de clasificare utilizate au fost cele legate de
tinctorialitate# morfologie i tip respirator.
Bacterii $ram pozitie
- grupa cocilor < 3enurile 4tap":lococcus i 4treptococcus
- grupa bacililor sporogeni
- facultativ aerobiBanaerobi < 3enul 9acillus
- anaerobi < 3enul 0lostridium
- grupa bacililor nesporogeni
- neacidorezisten i < 3enurile ;isteria# $r:sipelot"rix# 0or:nebacterim#
'"odococcus# rcanobacterium i ctinom:ces
- acidorezisten i < 3enurile 8:cobacterium i &ocardia
Bacterii $ram negatie
- grupa bacteriilor polimorfe# facultativ aerobiBanaerobi
- enterobacteriacee < 3enurile $sc"eric"ia# 4almonella# 4"igella# Clebsiella#
4erratia#Proteus# Dersinia
- pasteurelacee < 3enurile Pasteurella# =aemop"illus# ctinobacillus
- grupa bacililor strict aerobi < 3enurile Pseudomonas i 9urA"olderia
- grupa bacililor strict anaerobi < 3enurile 2usobacterium i %ic"elobacter
- grupa bacteriilor de form ncurbat (vibrioni) < 3enurile 5ibrio# eromonas i 0amp:lobacter
- grupa bacteriilor de form ondulatBspiralat < 3enurile ;eptospira# Treponema i 9orrelia
- grupa genurilor bacteriene nencadrate n familii < 3enurile 9rucella# 9ordetella i 2rancisella
- grupa bacteriilor lipsite de perete celular < 3enul 8icoplasma
- grupa ricAettsiilor i c"lamidiilor
Principii generale utilizate n edrea identificrii bacteriilor
Practic identificarea bacteriilor se face pe baza analizei unui numr variabil de caractere
unele dintre acestea corespunz)nd unor criterii taxonomice de baz. /n urma izolrii unei specii
bacteriene te"nicile bacteriologice care permit identificarea ei# se pot reduce de multe ori la
analiza urmtoarelor grupe de caractere:
- caractere morfotinctoriale :
- form# dimensiune# mod de grupare
- prezen a capsulei# sporului i cililor
- afinit ile tinctoriale
- condi ii de cultiare i caractere culturale
- condi ii de cultivare :
- temperatur
- timp de incubare
- tipul respirator
- necesitatea unor factori de cre tere
- caractere culturale :
- mediu lic"id :
- grad de turbiditate
- aspectul depozitului
- forma iuni de suprafa
- pigmentare
- mediu solid :
- la suprafa (aspectul coloniilor) :
- form
- dimensiuni
- aspecte de suprafa
- grad de opacitateBtransparen
- pigment
- n profunzime < aspecte legate de mobilitate
- caractere bioc&imice 'metabolice( :
- activitatea enzimatic fa de diferite substraturi c"imice
) structur antigenic
- antigene somatice# capsulare# flagelare i fimbriale
- ecologie :
- ni a ecologic
- sensibilitate fa de factori fizici# c"imici i biologici
- patogenitate :
- mecanismele patogenit ii
- infec ia natural
- infec ia experimental
Bacterii $ram poziti
$rupa cocilor $ram poziti
#amilia Stap&*lococcaceae
Taxonomie
'estructurarea taxonomic a 2amiliei 8icrococcaceae a dus la constituirea 2amiliei
4tap":lococcaceae care cuprinde cinci genuri :
1. 3enul 4tap":lococcus
!. 3enul 3emella
(. 3enul Eeotgalicoccus
+. 3enul 8acrococcus
,. 3enul 4alinicoccus
Pentru patologia veterinat i uman iportan practic prezint bacteriile din 3enul
4tap":lococcus.
Genul Staphylococcus
Taxonomie
3enul cuprinde peste +. de specii. cestea pot patogene sau nepatogene pentru om i
animale. Stap&*lococcus aureus poate fi considerat specia tip a genului. 4peciile patogene
pentru patologia veterinar sunt urmtoarele:
- 4tap":lococcus aureus cu ! subspecii
- subsp. aureus
- subsp. anaerobius
- 4tap":lococcus ":icus cu ! subspecii
- subsp. ":icus
- subsp. c"romogenes
- 4tap":lococcus sc"leiferi cu ! subspecii
- subsp. sc"leiferi
- subsp. coagulans
- 4tap":lococcus intermedius
4unt considerate specii cu patogenitate redus sau nepatogene:
- 4tap":lococcus epidermidis
- 4tap":lococcus caprae
- 4tap":lococcus felis
- 4tap":lococcus simulans
- 4tap":lococcus eFuorum
- 4tap":lococcus gallinarum
- 4tap":lococcus delp"ini
Stap&*lococcus aureus

Structura antigenic
%eterminan ii antigenici eviden ia i la tulpinile de 4tap":lococcus aureus sunt de tip
somatic# respectiv structuri ale peretelui celular bacterian# corespunztoare din punct de vedere
bioc"imic cu peptidoglicanul# acidul teic"oic i proteina . u fost identificate peste (. de tipuri
antigenice distincte.
+cologie
4tafilococii sunt germeni comensali ai pielii i mucoaselor prezen i la om i numeroase
specii de animale. Pe l)ng ace tia exist i tulpini saprofite rsp)ndite n numeroase i
diversificate medii naturale (sol# ap# aer).
/n ceea ce prive te rezisten a la agen ii fizico-c"imici# stafilococii se plaseaz peste
ma*oritatea speciilor nesporogene. stfel sunt distru i n (. de minute la -.
.
0 sau n 1, minute
la G.
.
0# ns s-au izolat frecvent tulpini care rezist i la temperaturi de H.
.
0. %e asemenea
prezint o rezisten mai crescut la substan e dezinfecte inclusiv la compu ii fenolici.
4tafilococii aurii sunt n general sensibili la ac iunea antibioticelor. 7nterven ia terapeutic
neadecvat duce frecvent la instalarea antibiorezisten ei.
Patogenitate
8ecanismele patogenit ii
2actorii care asigur patogenitatea stafilococilor pot fi grupa i n dou categorii
distincte# respectiv factori de agresivitate (agresine) i factori de toxicitate (toxine).
Factorii de agresivitate
/n general factorii de agresivitate pot fi reprezenta i de enzime constitutive sau de
sintez care favorizeaz difuziunea bacteriei n profunzimea esuturilor organismului infectat#
mascarea acesteia n vederea evitrii mecanismelor fagocitare# precum i alterarea profund a
unor structurii morfologice proprii organismului contaminat.
- Coagulazele : sunt enzime care coaguleaz plasma sangvina i se
diferen iaz n ! tipuri :
- coagulaza legat - care este o component a peretelui celular bacterian ce
reac ioneaz cu fibrinogenul ( consecin a : mascarea peretelui bacterian i evitarea
fagocitozei) I
- coagulaza liber < care este asemntoare cu protrombina iar prezen a ei
poate fi demonstrat cu a*utorul testului de coagulare a plasmei citratate ( consecinta :
apari ia coagulilor de tip septic).
- Hialuronidaza : actioneaz asupra acidului "ialuronic din esutul con*uctiv
# favoriz)nd n acest fel difuziunea bacteriei n profunzimea esuturilor.
- Fibrinolizina ( stap":loAinaza) : lizeaz re eaua de fibrin din exudatul
inflamator # permi )nd o puternic diseminare a bacteriilor n esuturile adiacente.
- Dezoxiribonucleaza : are actiune de degradare a acizilor nucleici ai
celulelor organismului contaminat.
- Lipaza : ac ioneaz asupra lipidelor plasmatice i tegumentare fapt care
explic afinitatea bacteriei pentru piele i pentru glandele sebacee.
- Fosfataza : este secretata de marea ma*oritate a tulpinilor patogene.
Factorii de toxicitate
$fectul nociv al toxinelor bacteriene se manifest de regul direct asupra celulelor i
esuturilor organismelor contaminate produc)nd modificri patologice care afecteaz
componenta morfologic i func ional a acelor structuri.
- Hemolizinele : in functie de specia de la care provin# "ematiile asupra
crora ac ioneaz# de temperatura la care sunt active# de termorezistent i de aspectul
zonei de "emoliz # se diferen iaz + tipuri de "emolizine :
1. "emolizinele J (cele mai nocive ) : pe l)ng efectul "emolitic ele au i
ac iune dermonecrotic # leucolitic i letal . 4unt afectate "ematiile de iepure # oaie
i mai pu in cele de om. c iunea cea mai intens este la (G
.
0 i nu i intensific
efectul la temperatura de +
.
0.
!. "emolizinele K : sunt active fa de "ematiile de oaie i bou # produc o
"emoliz de tip ?cald < rece ? tradus prin faptul c la (G
.
0 "emoliza este incomplet
dar se intensific printr < o incubare timp de c)teva ore la temperatura de +
.
0. 4unt
mai pu in toxice dec)t "emolizinele J .
(. "emolizinele L : sunt active fa de "ematiile de om # iepure i oaie . 4e
intensific la temperaturi de incubare sczute .
+. "emolizinele M : active fa de "ematiile de om # cal # iepure# cobai i
oarece # sinteza lor este condi ionat de cultivarea bacteriei n atmosfer de bioxid de
carbon.
- Enterotoxinele : sunt responsabile de toxiinfec ii alimentare produse de
stafilococ i s- au diferen iat mai multe tipuri # notate cu literele mari ale alfabetului latin
fiind sintetizate la valori termice foarte variate ( de la < -
.
0 p)n la +,
.
0 ) n condi ii de
anaerobioz. 4unt termorezistente ( rezist o ora la 1..
.
0 )# sunt rezistente la ac iunea
enzimelor proteolitice i la un p= foarte sczut. fecteaz omul# maimu a i pisica ( test
%olman < inocularea intraperitoneal a filtratului de cultur).
- Neurotoxinele : ac ioneaz n special asupra sistemului nervos al omului .
- Leucocidinele : lizeaz neutrofilele i macrofagele # n special ale omului
si iepurelui # bloc)nd fagocitoza.
- Proteina A : este o component a peretelui celular care prezint situsuri de
cuplare cu moleculele de imunoglobulin # fiind implicat n acest fel n foarte multe
aplica ii imunologice. re ac iune antifagocitar # anticomplementar i alergic. ;ipse te
de la 4. epidermidis.
- Toxina epidermolitic si exfoliant : este o toxin antigenic i are tropism
pentru esutul con*unctiv cutanat unde distruge structurile superficiale ale epidermului.
$ste responsabil pentru ?sindromul pielii oprite@ nt)lnit la om i pentru epidermita
exudativ nt)lnit la porc.
7nfec ia natural
4tafilococii produc infec ii purulente la om i numeroase specii de animale.
1. bovinele : mamita stafilococic ( 4. aureus# subsp.aureus)
!. ovine : mamita gangrenoas a oilor i caprelorI popular - rsfugul negru
( 4. aureus# subsp aureus).
(. suine : epidermita exudativ ( 4. ":cus# subsp ":icus).
+. cabaline : botriomicoza ( infectarea plagii de castrare cu 4.aureus).
,. iepuri : stafilococii grave cu diferite localizare ( 4.aureus subsp. aureus).
-. c)ini : cel mai frecvent localizri cutanate ( 4. intermedius).
G. psri : infec ii septicemice sau infec ii localizate la piele i articula ii ( 4.
aureus # 4. ":icus # 4. epidermidis si 4. gallinarum).
H. om : stafilococii cutanate superficiale sau profunde ( acnee# furunculoz)
dar i toxiinfec ii alimentare .
7nfec ia experimentala
- iepurele : inoculare intravenoasa si la care se produce o infectie
septicemica mortala ( cu numar foarte mare de bacterii la nivelul rinic"ilor ).
- oarecele : inoculat intraperitoneal # septicemie aproape mortal cu numr
mare de germeni la nivelul ficatului i splinei.
- obolanul : inoculat intravenos # prezint semne nervoase .
7munoprofilaxie :
- vaccin inactivat contra mamitei gangrenoase a oilor si caprelor # vaccinul este
inactivat cu formol si adsorbit pe "idroxid de aluminiu. -- autovaccin cu tuplina din leziuni
sau focar.
#amilia Streptococcaceae :
Taxonomie
2amilia 4treptococcaceae cuprinde
3enul 4treptococcus
3enul erococcus
3enul $nterococcus : $. fetalis # $. faecium (prezente in flora normala
intestinala )#$.seriolicida (specie patogena pentru pesti ).
3enul ;actococcus : ;.lactis # ;.cremoris# ;."ordinae ( fac parte din flora normal
existent n lapte ).
3enul ;euconstoc : ;.carnosum (se multiplic i la 1 < ,
.
0 n condi ii de
anaerobioz i degradeaz alimentele din carne)# ;.mesenteroides.
3enul 8ellisococcus : 8. plutonius (produce la albine loca european).
3enul 5agococcus : 5. fluvialis# 5. salmoninarum (specii patogene pentru pe ti).
Genul Streptococcus
3enul cuprinde mai multe specii clasificabile dup diverse criterii .
4peciile care intereseaz patologia veterinar sunt :
- S. p*ogenes ( este specie tip )
- 4. agalactiae
- 4. d:sgalactiae : subsp : d:sgalactiae si eFuisimilis
- 4. eFui : subsp : eFui si zooepidemicus
- 4. bovis
- 4. uberis
- 4. suis
- 4. pneumoniae ( genul %iplococcus)
%upa capacitatea "emolitic :
- streptococi K "emolitici # produc "emoliz adevarat
- streptococi J "emolitici # produc o "emoliz fals de tip viridans # cu
transformarea "emoglobinei in met"emoglobin
- streptococii L ne"emolitici
0lasificarea ;ancefield mparte streptococii pe baza antigenului de grup # respectiv
poliglucidul 0 din peretele bacteriei # reprezentat din punct de vedere c"imic de acidul teic"oic.
4unt 1H grupe serologice notate cu litere mari de la la T.
Proprietatile antigenice :
- poliglucidul 0 < reprezentat de acidul glicerol-teic"oic la streptococii din
grupul serologic %.
- proteina 8 : este un antigen corelat cu virule a bacteriei # este o structur
rezistent la temperaturi mari ( (. de minute la 1..
.
0)# la acizi ( p= 6 ! ) # este
imunogen si alergizanta.
- proteina # are propriet i alergizante declans)nd stri de
"ipersensibilitate nt)rziat.
Ecologie
- comensali ai mucoaselor : bucofaringian # genital # cile galactofore i intestine.
- saprofi i n lapte i produse lactate
- mai sensibil dec)t stafilococii la temperaturi ridicate ( sunt distrusi la -.
.
0).
Patogenitate
8ecanismele patogenit ii
#actori de agresiitate :
- streptoinaza ( fibrinolizina) : transform plasminogenul din plasm in
plasmin activ proteolitic care lizeaz coagulii de fibrin (consecin < difuzarea
infec iei n organism)
- !ialuronidaza : asemntoare cu cea produs de stafilococi
- dezoxiribonucleaza ( streptodornaza) : asemntoare cu cea produs de
stafilococi.
#actorii de toxicitate :
- "treptolizina # ( 4;1) : este o !emolizina oxigen labil# este antigenic
determin)nd n organism sinteza unor anticorpi denumiti anticorpi antistreptolizina
( 4;1 < detectabil prin reactia 4;1) I ace ti anticorpi produc complexe imune care
determin apari ia unor leziuni tisulare.
- "treptolizina " ( 4;4) : "emolizina oxigen stabil # este responsabil de
"emoliza K # este lipsit de antigenitate i produce efecte citopatice la nivel renal i
cardiac.
- Eritrotoxina streptococic ( toxina eritrogen sau scarlatinoas) :
determina eruptia cutanata din scarlatin .
7nfec ia natural
- 4. p:ogenes < monopatogen (om)# infec ii respiratorii i cutanateI tulpinile
eritrotoxigene produc scarlatin. (grup )
- 4. agalactiae < mamite la vac#oaie#scroafI metrite la iap i c eaI infec ii
septicemice i meningite la om (grup 9)
- 4. d:sgalactiae subsp. d:sgalactiae# mamite streptococice la vacI subsp.
eFuisimilis# infec ii respiratorii la om i animale (grup 0)
- 4. eFui subsp. eFui gurma la cabalineI subsp. zooepidemicus# poliartrita
streptococic a mieilor# streptococia psrilor (grup 0)
- 4. uberis# mamite subclinice la vaci (grup 2)
- 4. pneumoniae (%iplococcus pneumoniae)# pneumococ# coc asimetric cu aspect de
v)rf de lance# grupare diplo# capsul comun pentru grupareI infec ii respiratorii la vi ei i
cobai# la om pneumonie
7nfec ia experimental
- oarecele# inoculat intraperitoneal
7munoprofilaxie
- vaccin polivalent inactivat < mamite la vaci
- gurm < rezultate modeste
$rupa bacililor $ram poziti, nesporogeni , neacidorezisten i
$enul -isteria
0uprinde - specii # specia reprezentativ este ;.monoc:togenes .
- ;isteria ivanovii subsp. ivanoviiI subsp. londonensis
- ;isteria innocua
- ;isteria seelig"eri
- ;isteria Nels"imeri
- ;isteria gra:i
-isteria monoc*togenes
Structura antigenic : pe baza antigenelor somatice au fost descrise , tipuri distincte notate cu
cifre romane de la 1 la ,. Pe baza structurii antigenice flagelare au fost descrise + serotipuri
notate cu litere mari de la la %.
+cologia : bacterie saprofit # prezent n diverse medii naturale# care are o rezisten deosebit
(n sol exist ntre !.. < (.. zile # n ap ntre 1 < ! ani # n fecale ( ani ). %e multe ori este
comensal la diverse specii de animale # roztoarele fiind considerate un adevrat rezervor de
listerii. %eoarece este o bacterie cu localizare intracelular # prezint o sensibilitate variabil la
ac iunea antibioticelor .
Patogenitatea :
Mecanismele patogenit ii : este o bacterie care se multiplic de regul n interiorul celulelor
organismului . 1 modificare "ematologic constant ntalnit n infec ia cu ;isteria # este
mononucleoza ceea ce face ca imunitatea n aceast boala sa fie predominant de tip celular. 4unt
bacterii cu virulen i toxigenitate foarte ridicat . Toxinele sintetizate au de multe ori efect letal.
0ea mai important este listeriolizina considerat un factor de virulen deoarece prin structura ei
este esen ial pentru supravie uirea intracelular a bacteriei. Toxine : "emolizinele # neurotoxine
i lipopoliglucide antigenice.
nfec ia natural : este o bacterie cu spectru larg de patogenitate # mai sensibile sunt
ovinele i bovinele # se pot mbolnvi i porcii i omul.
9oala se nume te listerioz i este manifestat prin forme nervoase # septicemice i abortigene
( cu avort).
;a om are caracter de toxiinfec ie alimentar fiind manifestat predominant cu semne nervoase
( meningit ) i avort la femeile gravide.
nfec ia experimental : se realizeaz pe cobai # iepure i oarece ( porumbelul este
rezistent) . On test de stabilire a patogenit ii tulpinilor este testul oc"iului (testul lui nton) care
se realizeaz prin instilarea n sacul con*unctival la cobai sau iepure a tulpinii izolate iar
rezultatul este apari ia unei con*unctivite purulente (1- ! zile )# n forme grave duc)nd la
distrugerea oc"iului.
munoprofilaxie : se utilizeaz un vaccin ce con ine tulpini de tip ' atenuate i utilizarea
se face la ovine.
$enul +r*sipelot&rix
$ste un gen nencadrabil n familii . re ! specii :
- $. r"usiopat"iae
- $. tonsillarum
+r*sipelot&rix r&usiopat&iae
Structura antigenic : au fost identificate ( tipuri de antigene poliglucidice notate cu litere mari
# 9 si 8.
< este o tulpin foarte virulent i produce infec iile cu evolu ie acut # grav .
9 < tulpini cu virulen mai sczut care produc infec ii cronice .
+cologia: sunt germeni comensali ai pielii i mucoaselor # izola i la peste ,. de specii de
mamifere # psri i insecte . 'ezorvor natural : porcul # cu localizarea bacteriei la nivelul
rinofarinxului.
-poate exista i sub form saprofit la nivelul solului n special dac este contaminat cu de*ec ii.
'ezistant medie la temperatur ( n 1. minute este distrus la G.
.
0 ).
Patogenitatea :
Mecanismele patogenitatii : este bacterie virulent i toxigen ( "ialuronidaza i
neuraminidaza sunt principalii factori de patogenitate ) # dezvoltarea i multiplicarea bacteriei
intracelular este facultativ i produce predominant leziuni vasculare.
nfec ia natural : este o bacterie cu spectru larg de patogenitate . 9oala poart numele de
ru*et i afecteaz numeroase specii de mamifere# psri i omul. Porcul este cel mai receptiv.
9oala evolu)nd cu forme septicemice# acute si forme cronice manifestate prin ( localizari diferite
: la nivelul dermului # articula iilor i endocard. ;a miei evolueaz sub forma de poliartrit. ;a
psri : la curc# la fazan # la g)sc i mai rar la gin evolueaz septicemic sau localizat . ;a om
este o infec ie localizat de regula la nivelul pielii # mai rar la nivelul endocardului <
erizipeloidul lui 'osenbac".
nfec ia experimental : pe porumbel # iepure i oarece prin inoculare intraperitoneal
( cobaiul este rezistent ).
munoprofilaxie : se utilizeaz n practica vaccinuri vii # atenuate prin pasa*e repetate pe
medii de cultur cu tulpina 5' !. lte tulpini : tulpina '! sau =G. 4erul antiru*etic preparat pe
cal .
$enul !or*nebacterium
4unt peste !. de specii patogene si nepatogene .
4pecia tip : ! dip&teriae
0. pseudotuberculosis ( 0. 1vis )
0. renale
0 pilosum
0. cistitidis
0. auriscanis
0. Autsc"eri
0. parvum
Structura antigenic : fiecare specie are o structurp antigenic proprie bazat pe antigenele
somatice i fimbriale.
+cologie : sunt germeni comensali izola i de regul la nivelul mucoaselor bucofaringiene sau
urogenitale ( uneori au statut de germeni parazi i ). u rezistent sczut n mediul exterior.
Patogenitate :
Mecanismele patogenit ii : produc neuraminidaze i proteaze generatoare de leziuni
purulente.
2imbriile mresc patogenitatea bacteriei prin aderent crescut la nivelul mucoaselor .
nfec ia natural : are denumiri diferite i este condi ionat de prezen a unor factori
favorizan i.
1. Tripleta cistitidis# renale i pilosum : specializat n infec ii ale aparatului urogenital n
special la bovine.
!. 0 . pseudotuberculosis : are o afinitate foarte mare pentru esuturile limfoide i vasele
limfatice # produc)nd la ovine i caprine limfadenita cazeoas # la cabaline limfangita
ulceroas iar la bovine bron"opneumonii.
(. 0 . Autsc"eri : este patogen pentru animale de laborator # n special pentru oarece la care
produce abcese purulente n organele interne# n limfonoduri i la nivelul pielii.
+. 0. auriscanis : produce otite la c)ine.
nfec ia experimental : are o semnifica ie redus i se face la oarece sau cobai.
$enul R&odococcus
4pecia tip : R. e.ui : produce bron"opneumonia enzootic a m)n*ilor # boal manifestat prin
abcese purulente la nivelul pulmonului ( secret "emolizine foarte active ) .
$enul /rcanobacterium
/ . p*ogenes ( 0or:nebacterium p:ogenes sau ctinomices p:ogenes sau piobacil )
/ . p&oceae : la foca unde produce septicemii grave i leziuni pulmonare
/rcanobacterium p*ogenes
Ecologie : este epifit al mucoaselor respiratorii i genitale # la om i animale ( mai frecvent la
bovine i suine).
Patogenitate : germen patogen oportunist care ac ioneaz prin intermediul unei "emolizine
denumit pilozin i prin intermediul a ! neuraminidaze care agreseaz epiteliile .
Infec ia natural : se nume te piobaciloz # se caracterizeaz prin abcese n esuturile moi dar i
la nivelul periostului . ;a vaca produce mamita piobacilar ( mamita de var) # la porc produce
piobaciloza# porcii din rasa ;andrace fiind cei mai afecta i .
Infec ia experimental : la oarece# iepure i cobai la care apare o dermatit necrotic la locul
de inoculare.
$enul /ctinom*ces
!axonomie < peste !. de specii
. bovis
. canis
. ":ovaginalis
. suis (ctinobaculum suis)
/ctinom*ces bois
Morfologie
- este un germen polimorf# n culturi predominant sub form de bacili.
- 7n frotiuri efectuate din puroi# forme filamentoase # uneori ramificate# cu extremit ile
dilatate.
- 7n preparate directe# ntre lam i lamel efectuate din puroi sau n sec iuni "istologice apar
forma iuni caracteristice asemntoare cu petalele unei flori# dispuse radiar denumite tufe
actinomicoticeI n zona central se observ mase filamentoase# ncon*urate periferic de
forma iuni cu aspect de mciuc
- ne# ne# ne# fimbrii# 3 P
Condi ii de cultivare i caractere culturale
- +H->- oreI (G
.
0I anaerob sau microaerofilI ( necesit adaos de serBs)nge)
- mediu lic"id 6 turbiditate n partea superioar a tubului unde cultura are aspect floconos# n
partea inferioar mediul este limpede
- mediu solid 6 colonii mici# lucioase# semitransparente# nepigmentate
Propriet i biochimice
- glucidolitic# ne"emolitic# indol -# =!4 <
- reduce nitra ii n nitri i# proteolitic
Structura antigenic < prezint antigene somatice i fimbriale
Ecologie
- comensal al mucoaselor orofaringiene# rezisten redus
Patogenitate
Mecanismele patogenit ii : sunt germeni cu un puternic efect distructiv la nivelul esutului
osos. ta area la acest esut se realizeaz prin intermediul fimbriilor. $laboreaz toxine cu
ac iune direct asupra structurii osoase unde se produce o osteomielit de tip granulomatos i
purulent . 4unt afectate esuturile osoase din regiunea capului cu predilectie maxilarele iar
leziunea specifica poarta denumirea de actinomicom sau granulom actinomicotic.
9ovinele bolnave au razele osoase deformate datorit leziunilor cu aspect tumoral iar Qesutul
osos se rarefiaz # devine spongios # favoriz)nd fracturile mandibulare n timpul masticaQiei.
nfec"ia natural poart numele de actinomicoz i afecteaz n principal bovinele care
au microleziuni la nivelul cavita ii bucale .
/. canis : bacterie cu localizare la nivelul plcii dentare Ri a mucoaselor gingivale. 9oala
evolueaz septicemic cu ( posibile localizari : cea mai periculoasa este localizarea abdominal#
apoi localizarea pulmonar si localizarea cervico-facial.
$ste greu de tratat Ri apare frecvent dup consum exagerat de oase.
/. &*oaginalis : produce infecQii genitale purulente la scroaf generatoare de avort i
infecunditate.
/. suis 0 /ctinobaculum suis < produce infec ii mamare si urogenitale la scroaf
nfec ia experimental dificil la "amster inoculat i.p. evolu ie de aprox. , sptm)ni <
noduli actinomicotici caracteristici
$rupa bacililor $ poziti, nesporogeni , acidorezisten i
#am . 1*cobacteriaceae
$enul 1*cobacterium
!axonomie - peste ,. de specii.
-specii necultivabile : 8. leprae
-specii cultivabile : care pot fi impartite in functie de tipul de dezvoltare in urmatoarele categorii:
4pecii cu dezvoltare lent < peste G zile :
!omplexul 1.aium cu subspeciile :
-subspecia avium
-subspecia silvaticum
-subspecia paratuberculosis
-subspecia intracellulare
!omplexul 1.bois cu subspeciile : bovis# africanum si 903.
1.tuberculosis < bacilul Coc"
4peciile cu dezvoltare rapida (sub G zile ) :
- 4pecii saprofite : 1.p&lei # 1.smegmatis
- 4pecii ocazional patogene : 1.fortuitum # 1.ulcerans # 1.marinum
Structura antigenic : fiecare specie de 8:cobacterium are o structur antigenic proprie dar se
pot nt)lni i unele nrudiri antigenice ce duc la apari ia unor reactii nespecifice # la diagnosticul
prin intradermoreac ie.
4-au evidentiat ( tipuri principale de antigene somatice:
- ntigene lipidice
- ntigene glucidice (se pot cupla cu proteine sau lipide gener)nd sinteza unor anticorpi
particulari)
- ntigene proteice cu proprietati revelatoare n diagnosticul alergic (PP% 6 tuberculin)
Ecologie : sunt bacterii cu statut de parazit obligatoriu # multiplic)ndu-se strict intracelular. 7n
ma*oritatea cazurilor niRa ecologic este reprezentat de omul sau animalul bolnav .
$liminarea bacililor se face prin secre ii i excreQii contamin)nd n mod accidental mediile
naturale.
%atorit structurii particulare a peretelui celular ( conQinut bogat n ceruri) micobacteriile sunt
foarte rezistente n mediu umed Ri la ntuneric supravieQuind peste + luni.
Patogenitate
Mecanismele patogenit ii
-8icobacteriile sunt fagocitate la poarta de intrare dar o mare parte din ele rezist atacului
microbicid din interiorul fagocitului unde se multiplic transform)nd celula fagocitar ntr < o
celul modificat# celula gigant de tip ;ang"ansI reprezint factorul de ve"iculare a
micobacteriilor n ntreg organismul.
%ifuzarea germenilor se face pe cale limfatic iar poziQionarea lor n Qesuturi este foarte diferit.
1dat localizat # bacteria produce un focar inflamator caracteristic denumit granulom
tuberculos.
2oarte rar infectia are o evolutie rapid # septicemic # fiind denumit tuberculoza de tip Dersin n
care lipsesc leziunile nodulare iar bacilii tuberculosi sunt prezenQi n aproape toate Qesuturile.
nfectia natural : denumirea este de tuberculoz # boal care evolueaz cronic # cu localizri
diferite.
- om < tuberculoz poate fi produs de 8.tuberculosis# 8.bovis# 8. fricanum ( ( localizri :
pulmonar # osoas Ri digestiv).
- bovine < produs de 8.bovis Ri 8.tuberculosis.
- ovine < produs de 8.bovis Ri foarte rar de 8.avium.
- cabaline < mai rezistente # foarte rar cu 8.bovis.
- carnivore < la c)ine produs de 8. tuberculosis n urma coabitrii cu un stap)n bolnav# iar la
pisic este produs de 8.bovis cu lapte nefiert de la o vac bolnav.
- porc < produs de toate cele ( specii n special porcii "rniQi cu resturi alimentare se pot
mbolnvi cu 8.tuberculosis.
- galinacee < produs de 8.avium # 8.silvaticum Ri 8. intracellulare.
- papagali Ri peruRi < cu 8.avium dar Ri 8.tuberculosis .
nfectia experimental : ( specii de animale de laborator permit diferenQierea micobacteriilor
: cobaiul se mbolnaveRte cu 8.tuberculosis Ri 8.bovis # iepurele cu 8.bovis Ri 8.avium # gina
cu 8.avium.
munoprofilaxie : supraveg"erea bolii se face prin tuberculinare# respectiv o
intradermoreactie cu un preparat numit tuberculin # un preparat de tip PP% care declanReaz n
cazul animalelor infectate o reacQie la nivelul pielii. %atorit posibilitQii apariQiei unor reacQii
ncrucisate # se recomand Ri utilizarea testelor comparative.
;a om vaccinarea se face cu tulpina 903.
1*cobacterium aium # subspecia paratuberculosis ( bacilul lui Eo"ne)
$ste foarte greu de cultivat necesit)nd introducerea n mediul de cultur a unor substanQe produse
de alte micobacterii denumite micobactine .
%pdv antigenic este nrudit cu 8. avium dar produce o boal aparte denumit paratuberculoz
care afecteaz rumegtoarele.
9acteria are tropism pentru mucoasa digestiv unde determin apariQia leziunilor de enterit
proliferativ . &u exist tratament iar diagnosticul se poate face tot prin intradermoreacQie cu un
preparat de tip PP% denumit *o"nin.
$enul %ocardia
Taxonomie < +, specii
%. asteroides - specia tip
Structur antigenic
ntigene somatice diferite de cele nt)lnite la micobacterii
Ecologie
4aprofit n solI rezistenQ crescut
Patogenitate
7nfecQie denumit nocardioz care afecteaz omul Ri diferite specii de animale
- vac < mamite cu leziuni granulomatoase ale canalelor galactofore
- carnivore < pleuropneumonii# peritonite# mamite
- om < micetomul nocardic
$rupa bacililor $ram poziti, sporulati
#am. Bacillaceae: ) $enul Bacillus
) $enul !lostridium
$enul Bacillus
B. ant&racis
Structura antigenic < are ( tipuri de antigene :
1. ntigene capsulare : de natur polipeptidic ( polimeri al acidului %-glutamic).
!. ntigene somatice : au natur poliglucidic # sunt implicate n te"nica de diagnostic scoli.
(. 2racQiune a 77 a a toxinei proteice 6 antigen 3ladstone : antigene responsabile de proprietQile
imunogene ale vaccinului.
Ecologie
- spori n sol dar cu distribuQie neomogen (favorabil climat cald Ri umed) < rezistenQ
peste (. ani
- sporii sunt termorezistenQi (1..-1!.
.
0)I rezist la radiaQii solare# dezinfectante# srare Ri
tbcire
- formele vegetative rezistenQ sczut
Patogenitate
Mecanismele patogenit ii - bacterie foarte virulent Ri toxigen # virulenQa se datoreaz n
principal capsulei cu rol antifagocitar.
Sobolanul # c)inele Ri porcul sintetizeaz n organismul lor o enzim denumit L glutamilaz #
capabil s degradeze capsula. %in aceast cauz # cele ( specii sunt mult mai rezistente la boal.
Toxina crbunoas are o acQiune edematogen # letal dar Ri una imunogen. $a este alcatuit din
( fracQiuni Ri efectul nociv maxim se produce doar prin cumularea efectului celor ( componente.
2racQiunea 7 < este edematogen # neletal Ri neimunogen.
2ractiunea a 77 a < este foarte antigenic # imunogen
2ractiunea a 777 a < este cea letal.
nfectia natural 6 antrax 6 crbune 6 dalac : afecteaz ma*oritatea speciilor de
mamifere ( psrile sunt rezistente datorit temperaturii bazale mai ridicate ++ < +,
.
0 # care este
o temperatur nefavorabil multiplicrii lui 9. ant"racis).
$ste o boala teluric (legata de sol unde sunt prezenQi sporii bacteriei ) # transmiterea se face pe
cale respiratorie sau digestiv iar evoluQia este septicemic # mortal. 1mul este foarte receptiv .
u fost semnalate ! forme de boal:
- o forma intern de cele mai multe ori mortal cu localizri pulmonare# digestive Ri
nervoase ( o meningit)
- o form cutanat 6 carbuncul 6 pustul malign : tratabil.
nfec"ia experimental
- Roarece# cobai# iepure inoculare intradermic < infecQie mortal cu edem gelatinos la locul de
inoculare# splin mrit cu numeroRi germani capsulaQi
munoprofilaxie : trei produse :
- vaccinul anticrbunos : preparat cu o tulpin bacterian atenuat denumit tulpina
11>. ' # obtinut de profesorul 4tamatin prin cultivarea repetat a bacteriei pe
medii de cultur cu s)nge defibrinat de cal. Tulpina este edematogen #
acapsulogen Ri nepatogen# sporogen
- serul imun anticrbunos : este preparat pe cabaline Ri este utilizat n scop
profilactic Ri terapeutic.
- serul precipitant anticrbunos : preparat pe cal sau pe iepure Ri utilizat n te"nica
de diagnostic scoli.
B. cereus
Structura antigenic - antigenele somatice inrudite cu 9. ant"racis dar fiind ciliat are
antigene flagelare ce permit identificarea speciei.
Ecologie
4pori n sol dar Ri pe produse vegetale cu utilizare alimentar. 'ezistenQ ridicat la factorii
de mediu dar Ri la dezinfectante Ri antibiotice.
Patogenitate
8ai redus # produc)nd la vaci mamiteI la om toxiinfecQii alimentare ce evolueaza n ! forme
:
- o form mai uRoar cu febr Ri diaree (forma diareic)
- o form foarte grea # uneori mortal # fr temperatur dar cu puternice stri de
vom (forma cu vomismente)
4e spune ca aceasta bacterie se izoleaza in , T din probele de legume proaspete si in 1T in
probele de lapte.
$enul !lostridium
0uprinde peste 1!. de specii. cestea pot fi mpartite dpdv al patogenit ii n ( grupe:
1. 4pecii predominant sau exclusiv toxigene
!. 4pecii toxigene i virulente
(. 4pecii ocazional patogene
Specii predominant sau exclusi toxigene : 0. tetani i 0. botulinum
!lostridium tetani
Structura antigenic
- con ine antigene somatice 1 i flagelare = care au permis mpar irea speciei n 1. serotipuri
distincte.
Ecologie
- spor n sol dar i n tubul digestiv la diferite specii de animaleI viabilitate zeci de ani#
termorezisten (1.. < 1!.
.
0 )
- formele vegetative rezistent redus
Patogenitate
Mecanismele patogenit ii
- bacteria se poate multiplica doar la o poart de intrare # de regula o plag sau o ran profund #
care s ofere condi ii de anaerobioz .
- o dat multiplicat bacteria ncepe s elaboreze o toxin care se propag pe cale nervoas sau
sangvin ctre centri nervo i. Toxina are ! componente :
- tetanolizina : lizeaz puternic "ematiile de cal i iepure # are efect cardiotoxic i necrotic dar nu
are ac iune tetanigen ( nu declan eaz contrac ie muscular spasmotic).
- tetanospasmina : are ac iune neurotoxic fiind responsabil de efectul tetanigen ( blocarea
mediatorilor c"imici in"ibitori ai contrac iei musculare de la nivelul 4&0) # efectul fiind
declan area unei contrac ii musculare "aotice i prelungite care poate declan a moartea
animalului.
nfectia natural
- denumire 6 tetanos # boal teluric legat de prezen a sporilor n sol # cele mai sensibile animale
fiind cabalinele # suinele # iepurele i carnivorele. 9ovinele sunt ceva mai rezistente # tetanosul
evolu)nd localizat pe o singur grup muscular.
1mul este la fel de sensibil precum calul . ;a om i la cal contractura muscular se realizeaz pe
o cale descendent < de la cap catre trenul posterior. ;a animalele de experienta ( oarecele i
cobaiul ) tetanosul evoluaz ascendent.
munoprofilaxie
- vaccinul antitetanic 6 anatoxina tetanic < vaccinul nu con ine bacteria ci toxina elaborat de
aceasta # care este inactivat prin cldur i formol# este adsorbit pe gel de "idroxid de aluminiu
adic pe o substan care o elibereaz treptat n doze uniforme n organism dup vaccinare.
- serul antitetanic 6 antitoxina tetanic : preparat pe cabaline i pe bovine# utilizat n scop
profilactic i terapeutic.
!lostridium botulinum
Structura antigenic
- sunt , tipuri antigenice principale notate cu litere mari de la la $ si ! tipuri antigenice mai
rare notate cu 2 si 3 (3 6 0. argentinese)
Ecologie
- spori n sol sau c"iar saprofitI contamineaz alimentele unde se multiplic i elaboreaz toxina
Patogenitate
- toxina botulinic cea mai periculoas toxin microbian. 9acteria nu se multiplic n corpul
omului sau animalului. $a se multiplic numai n alimente i n fura*e la !, < (.
.
0 n condi ii de
anaerobioz.
- sinteza toxinei este de regul simultan cu multiplicarea bacteriei dar s-a demonstrat c nivelul
maxim de sintez este ntre a U7 a si a U777 a zi de la cultivare.
- toxina este neurogen i in"ib eliberarea de acetilcolin la nivelul plcilor neuromusculare#
consecin a este apari ia unor paralizii musculare de tip flasc.
nimalul de experient este oarecele # se face o infec ie experimental de tipul unei
seroneutralizri in vivo.

Specii toxigene i irulente
!lostridium c&auoei
$ste un bacil lung i subtire # sporulat# capsulat # ciliat peritric" # sporul este dispus central # are
diametru mai mare dec)t celula vegetativ # conferind bacteriei aspectul de lm)ie.
$xist tulpini care pot prezenta un spor subterminal conferind aspectul de lampa de petrol.
Structura antigenic
- antigene somatice i flagelareI unele tulpini sunt nrudite cu 0l. septicum duc)nd la apari ia
unor reac ii serologice ncruci ate.
Ecologie
- germen saprofit # prezent in tubul digestiv al ierbivorelor# de unde a*unge in sol # forma
sporulata fiind foarte rezistenta ( zeci de ani) # la 1!.
.
0 este distrus abia dup !. de minute.
Patogenitate
Mecanismele patogenit ii
- sunt germeni toxigeni i virulenti # sintetizeaz o toxina alcatuit din mai multe frac iuni : ex <
frac iunea J are efect "emolizant# necrotic i este letal I frac iunea K este o dezoxiribonucleaz
cu o puternic ac iune "emolitic ( este nt)lnit i la 0l. septicum) I fractiunea L este o
"ialuronidaz care permite difuzarea bacteriilor n profunzimea esuturilor musculare ( este
nt)lnit i la 0l. septicum) I fractiunea V este o "emolizin labil la prezen a oxigenului i dpdv
bioc"imic i functional este identic cu tetanolizina.
- la locul de ptrundere i multiplicare# bacteria elaboreaz o cantitate mare de toxine ce induc
formarea unor leziuni cu aspect de tumor emfizematoas . 3licogenul muscular este descompus
de frac iunile toxice rezult)nd gaze care dau un aspect spongios regiunii afectate.
- datorit fermenta iei butirice# acizii gra i descompu i dau un miros de unt r)nced leziunii.
nfec ia natural
- crbune emfizematos - afecteaz taurinele # bubalinele # ovinele i caprinele cu o stare bun de
ntre inere .
- condi ie obligatorie pentru declan area bolii este producerea unui traumatism n mase
musculare masive
- fiind declan at n principal de sporii existen i n sol # este considerat o boal teluric
nfec ia experimental
- pe cobai inoculat intramuscular la care se produce o gangren gazoas de unde pot fi izola i
numero i bacili.
munoprofilaxie
- vaccin din cultur inactivat cu formol i cldur# utilizat n stare de necesitate ( n focare de
boal la animale sntoase).
- ser care este preparat pe cal utilizat n scop profilactic i terapeutic .
!lostridium septicum
$ste un bacil foarte lung # a*ung)nd p)n la (, W lungime # fiind considerat cea mai mare
bacterie patogen.
$ste sporulat# capsulat # ciliat petritric" # cu spor central i subterminal ce deformeaz corpul
bacteriei.
Structura antigenic
- con ine - grupe de antigene somatice i , grupe de antigene flagelare
Ecologie
- sub form de spor prezent n sol de unde a*unge n tubul digestiv al animalelor i omului # unde
se transform n celul vegetativ. ;a 1..
.
0 este distrus in 1. minute.
Patogenitate
- virulent i toxigen # toxina are mai multe frac iuni # foarte multe dintre ele identice sau
asemntoare cu a celorlalte clostridii.
nfec ia natural
- bradsot ( brax:) < la ovine i caprine o gastroduodenit cu caracter "emoragic.
- produce la porc boala numit edemul malign al porcului (edem gazos la nivelul stomacului)
- la om este implicat n apari ia unor infec ii accidentale datorat unor traumatisme ( gangrena
gazoasa)I tot la om au fost semnalate apendicite
nfec ia experimental
- se face la cobai # are valoare de diagnostic deoarece n frotiurile executate din lic"idul
peritoneal se observ filamente bacteriene foarte lungi ( a*ung p)n la 1,. W ) .
munoprofilaxie : se utilizeaz vaccinuri inactivate n focarele de boal.
!lostridium perfringens
$ste un bacil cu extremitati usor rotun*ite # sporulat # capsulat # neciliat# cu spor dispus central
sau subterminal.
Patogenitate
- este o bacterie foarte virulent i toxigen producand 1+ tipuri de toxine dintre care + sunt
letale.
- toxina J - mionecrotic# "emolitic i letal. Principalul ei efect este cre terea permeabilit ii
vasculare dar i afectarea activit ii cardiace .
- toxina K < cre te permeabilitatea vascular av)nd simultan i ac iune "ipertensivI "emoragii
multiple# necroze pe zone ntinse uneori letale
- toxina X genereaz edeme i cel mai periculos este edemul cerebral nso it de necroza esutului
nervos afectat. $ste responsabila de semnele nervoase ntalnite n aceste infec ii.
Toxina 7- Y ( iota) este dermonecrotic # vasodilatatoare # produc)nd "emoragii superficiale la
nivelul mucoasei.
$nterotoxina < altereaz permeabilitatea mucoaselor intestinale favoriz)nd absorb ia con inutului
toxic din intestin
nfec ia natural
- pe baza toxinelor sintetizate si a efectelor produse de acestea # s-a realizat o clasificare a lui
0l.perfringens n , biotipuri patogene pt om si animale.
- Tipul : produce gangrena gazoasa la om i cabaline# mamite la vaci i toxiinfec ii
alimentare la om.
- Tipul 9 : produce dizenteria anaerob a mieilor i o enterotoxiemie la oile adulte.
- Tipul 0 : produce enterotoxiemii "emoragice la ovine i o enterit necrotic la om.
- Tipul % : produce enterotoxiemii la ovine i boala rinic"iului moale la bovine i caprine.
- Tipul $ : produce enterotoxiemii la rumegatoare i iepuri.
munoprofilaxie : se utilizeaz n scop profilactic i terapeutic vaccinuri i seruri polivalente.
!lostridium no*i
$ste un bacil cu capete rotungite # cu spor central sau subterminal # necapsulat# ciliat peritric".
Patogenitate : elaboreaza o toxin alctuit din G frac iuni i pe baza lor au fost clasificate +
biotipuri de 0l.nov:i :
- Tipul : produce gangrena gazoas la om i la cabaline I la om produce i "epatita
necrotic I produce boala capului mare la berbec.
- Tipul 9 : produce "epatita necrozant la oaie favorizat de infestarea ficatului cu
parazitul 2asciola "epatica .
- Tipul 0 : produce o osteomielit la bivoli.
- Tipul % : produce "emoglobinuria bacilar la bovine.
Bacterii $ram negati
Fam# Enterobacteriaceae
0uprinde !H de genuri - genul tip +sc&eric&ia .
- genul cuprinde , specii# specia reprezentativ este $.coli # o alt specie important este $.blate (
izolat frecvent la g)ndacul de buctrie ).
Escherichia coli
Structura antigenic : structur complex cu mai multe categorii de antigene:
- antigenele somatice 1 : reprezentate de lipopoliglucidele peretelui celular ( 1G( de tipuri
diferite ceea ce a permis mpartirea speciei n grupe serologice ).
- antigenele capsulare C: de natur poliglucidic # H. la numr # pot fi diferen iate cu
a*utorul a ( factori antigenici numi i ;# # 9.
- antigenele flagelare = : de natur proteic # ,- la numr # determin serotipuri.
- antigenele fimbriale 2 : de natur proteic # , tipuri diferite # prezente pe fimbrii prin
intermediul carora bacteria se fixeaz foarte aderent la enterocite.
- antigenele de tip 8 : reprezentate de acidul colanic # sunt antigene comune si cu alte
categorii de $nterobacteriaceae.
+cologie: comensal al tubului digestiv (colon) la toate vie uitoarele# sensibil la antiseptice i
dezinfectante uzuale.
Patogenitatea : sunt germeni virulen i iBsau toxigeni.
2actorii de virulent : capsula bacterian cu rol protector n fa a celulelor fagocitare i fimbriile
care asigur ata area bacteriei la enterocite.
2actorii de toxicitate :
- endotoxinele : reprezentate de lipopoliglucidele din structura peretelui celular care au rol
n diseminarea septicemic a bacteriei i n declan area ocului endotoxic.
- exotoxinele : marea ma*oritate a lor sunt neurotoxine dar i enterotoxine cu ac iune
direct asupra mucoasei digestive. . $nterotoxine : un tip termostabil ( izolat la tulpinile
care mbolnvesc omul i porcul )# sunt rezistente i la ac iunea proteazelor I al doilea tip
este termolabil # este sensibil i la actiunea proteazelor i este imunogen fiind responsabil
de declan area rspunsului imunI verotoxinele ( toxine 4"iga- liAe ) sunt toxine care au
rolul de a distruge enterocitul i denumirea vine de la asemanarea cu toxinele produse de
bacterii din genul 4"igella izolate n special la tulpinile patogene pt om- tulpina 1 1,G =
G # fiind cea mai periculoas deoarece declanseaz toxiinfec ii alimentare manifestate prin
sindromul "emolitic ureic ( ma*oritatea sunt letale).
=emolizinele J si K sunt prezente la tulpinile care produc la porc boala edemelor .
0lasificarea tulpinilor patogene de $.coli
1. Tulpinile enteropatogene ( $P$0) : cuprind bacteriile care ader ferm la enterocite ns
nu produc toxine ( sunt ntalnite la sindroamele diareice de la porc # iepure i om).
!. Tulpinile enterotoxice ( $T$0) : ader la enterocit # elibereaz enterotoxine # fr a leza
ns integritatea enterocitului. Perturb ec"ilibrul osmotic duc)nd la apari ia acidozei # la
diaree i la des"idratare accentuat la vi el # miel # c)ine # pisic i om.
(. Tulpinile enteroinvazive ( $7$0) : tulpinile care ac ioneaz patogen prin intermediul
capsulei bacteriene # fimbriilor i a "emolizinelor ( lizeaz profund enterocitul ) . ici
intr tulpinile specifice care produc enterotoxiemii la om i la maimu .
+. Tulpinile entero"emoragice sau necrotoxigene ( $=$0) : sunt tulpinile care produc
citotoxine cu efect necrozant # o parte din ele produc i "emolizina J care determin
afec iuni enterale dar i extraenterale la bovine # la suine # la c)ine i la om.
,. Tulpinile productoare de verotoxine (5T$0) : tulpini patogene n special pentru om .
-. Tulpinile care produc infec ii n afara intestinului de tipul pielonefritelor # urocistitelor#
meningite i pneumonii # marea ma*oritate sunt septicemice.
nfec ia natural : colibaciloza # la om la nou nscu i poart denumirea de sindrom
enteric . 8a*oritatea afec iunilor evolueaz sub form de enterit colibacilar cu
sensibilitate mai crescut la animalele tinere . $xist i evolu ii septicemice denumite
septicemii colibacilare.
;a unele specii de animale # boala evolueaz distinct : boala edemelor la purcei dupa perioada de
ntarcare sau la vaci mamita colibacilar care apare n prima perioad de dup ftare # la psri se
nume te coligranulomatoz i se manifest prin apari ia unor noduli de mari dimensiuni la
nivelul intestinului I la om ma*oritatea mbolnavirilor se datoreaz unor toxiinfec ii alimentare i
a unor infec ii urogenitale.
nfec ia experimental : este foarte dificil de reprodus din cauza diferen elor de
patogenitate dintre tulpini # animalul cel mai utilizat este oarecele # inoculat intraperitoneal i
subcutan. Pentru evaluarea patogenit ii tulpinilor izolate la porc se efectueaza testul ansei
ligaturate . Pentru aprecierea activittii enteroinvazive se face o inoculare n sacul con*unctival
de la cobai # tulpinile invazive producand o c"eratocon*unctivit purulent ( Test 4eren:).
munoprofilaxie : se utilizeaz de regul tulpini izolate n focarele de boal prin
producerea de autovaccin. Tulpinile sunt inactivate cu caldur i formol i sunt utilizate n scop
profilactic n focarele de boal sau n efective cu risc de mbolnvire.
$.coli reprezinta un indicator sanitar ( indice coli) prin care se face aprecierea gradului de
poluare a apei i a alimentelor cu germeni coliformi.
Genul Salmonella
! specii : S. bongori i S.enterica ( cu - subgenuri).
Structura antigenic :
- antigene somatice 1 : termostabile # alcoolorezistente i reprezentate de lipopoliglucidele
din peretele bacterian. 4unt notate cu cifre arabe i n func ie de semnifica ia lor
diagnostic pot fi mpr ite n ! categorii : antigene ma*ore care determin serogrupa i
antigene minore care sunt comune mai multor grupe serologice.
- antigenele flagelare = : termolabile # alcoolosensibile i cu structur proteic . On numr
redus de salmonele ( 4.t:p"i i 4.enteritidis ) sintetizeaz un singur antigen flagelar.
8a*oritatea salmonelelor mobile produc alternativ ! categorii de antigene flagelare
fenomen numit varia ie de faz. ceste antigene poart denumirea i de antigene bifazice.
0ele din faza 7 sunt notate cu litere mici ale alfabetului latin iar cele din faza a 77 a sunt
notate cu cifre arabe i sunt comune mai multor serotipuri.
- antigenele de suprafa ( antigenele 5 i ) sunt termolabile # alcoolorezistente i sunt
prezente doar la ( serotipuri de salmonela : 4.t:p"i # 4.parat:p"i i 4.dublin . $le sunt
plasate n exteriorul peretelui bacterian masc)nd prin prezen a lor antigenele somatice .
Ecologie : comensal al tubului digestiv la om i animale# nu la to i indivizii# eliminate prin
fecale# vectori activi rztoare sau insecteI rezisten crescut n alimente# se multiplic n ape
rezidualeI sensibil la dezinfectante i antibiotice uzuale.
Patogenitatea : virulen i i patogeni # virulen a datorit fimbriilor care fixeaz salmonela la
peretele tubului digestiv I antigenul de tip 5i cu rol antifagocitar.
Toxicitatea se datoreaz unor endotoxine prezente n structura peretelui bacterian i a unor
exotoxine sintetizate imediat dup multiplicarea bacteriei n organism .
&omenclatura salmonelelor : n func ie de etapa n care au fost izolate # au trei tipuri de
denumiri :
- un prim tip este dat de numele speciei de animale afectat ( 4.gallinarum) # de afec iunea
provocat (4.enteritidis )sau a celor dou elemente ( 4.abortus ovis).
- dup numele localit ii unde a fost izolat prima dat bacteria.
- formula antigenic ( cifre si litere ).
nfec ia natural : salmoneloz sau tifoz # paratifoz # puloroz # exist serotipuri de
salmonela monopatogene care mbolnvesc o singur specie de animale i serotipuri cu spectru
larg de patogenitate : 4.enteritidis i 4.t:p"imurium.
;a om < t:p"i i parat:p"i care produc febr tifoid i paratifoid # exist predominant
toxiinfectii alimentare cu salmonele provenite de la animale .
;a bovine < 4.dublin # 4.t:p"imurium si 4.enteritidis care produc infectii digestive # respiratorii
i articulare.
;a ovine < cele ( P 4.avortus ovis .
;a cabaline < cele ( P 4.avortus eFui .
;a porc < 4.c"oleraesuis care produce infec ii cu evolu ie digestiv # pulmonar i septicemii
mortale.
;a carnivore < 4.t:p"imurium n toxiinfec ii alimentare.
;a psri < 4.gallinarum <pullorum < imobile # nu au cili # produc la psrile adulte tifoz iar la
pui paratifoz.
4unt afectate de peste (. de serotipuri mobile producatoare de paratifoze # cele mai importante
4.enteritidis si 4."eidenberg.
nfec ia experimental : soarecele inoculat intraperitoneal # in marea ma*oritate a
cazurilor salmonelele produc necroze "epatice si splenomegalie.
munoprofilaxie : se utilizeaza vaccinuri vii # constituite din tulpini mutante de tip '
( vaccinul >').
Genul Shigella
0uprinde G specii # cele mai importante : S.d*senteriae i S.flexneri .
u ca nisa ecologica tubul digestiv# si produc la om si animale enterite cu forma acuta.
4.d:senteriae produce la om si la maimuta boala numita dizenterie bacilara manifestata
predominant prin sindrom digestiv dar si prin semne nervoase.
Genul Serratia
S.marcescens < usor de identificat datorita pigmentului de culoare rosie pe care il produce #
determina infectii localizate ( la vaci produce mamite # la cal con*unctivite # la porc poate evolua
cu forma septicemica # la om produce toxiinfectii alimentare mai ales in urma consumului de
produse lactate contaminate).
Genul $lebsiella
4peciile acestui gen pot fi grupate pe baza unor elemente de genetica microbiana.
u fost descrise ( grupuri :
- 3rupul 7 : cuprinde specia tip - 2.pneumoniae < cea mai raspandita dintre toate
speciile # este impartita in ( subspecii : pneumoniae# ozenae # r"inoscleromatis.
- 3rupul 77 : a fost modificat si inclus ca un nou gen < 'aoutella cu specia '.planticola.
- 3rupul 777 : cuprinde C.ox:toca < izolata la unele specii de animale dar si la plante.
4unt germeni saprofiti legati de medii acvatice si de sol ce au ca factor de patogenitate capsula
bacteriana si o serie de toxine asemanatoare cu cele intalnite la $.coli.
;a om este intalnit frecvent in infectiile urinare dar poate produce si pneumonii .
;a vaci produce mamite iar la vitei # inainte de intarcare# poate produce pneumonii grave .
$ste izolat si la iapa unde produce frecvent metrite.
Genul Proteus
0uprinde + specii : P.ulgaris # P.mirabilis # P.penneri # P.m*xofaciens.
4pecii foarte raspandite in mediile naturale precum si in tubul digestiv a mai multor specii de
animale.
0ontine multiple antigene somatice si flagelare # dpdv al patogenitatii este un germen ce
elaboreaza exotoxine foarte active.
P.vulgaris prezinta inrudiri antigenice cu ricAetsiile fapt ce face posibil utilizarea sub forma de
antigen pentru reactia de diagnosticare a tifosului exantematic la om.
Produce frecvent infectii intraspitalicesti # infectii urinare # iar la om toxiinfectii alimentare.
Genul %ersinia
0uprinde 1! specii # specia tip : D.pestis < produce pesta sau ciuma la om. 'ezervorul este
sobolanul.
3.pseudotuberculosis < produce pseudotuberculoza sau rodentioza # boala specifica rozatoarelor
# la iepure# sobolan # soarece # cu posibilitate de trecere la pasari si la om.
Produce o gastroenterita si noduli cazeosi asemanatori cu cei existenti in tuberculoza.
3.enterocolitica < produce o gastroenterita foarte grava la om # are antigene somatice comune cu
9rucella abortus # putand creea confuzii in diagnosticul serologic.
#amilia Pasteurellaceae
$enul Pasteurella
Pasteurella multocida : cuprinde ( subspecii : multocida # galicida # septica.
$ste un comensal al mucoaselor respiratorii la pasari si la mamifere.
4e considera ca macrofagele de la nivelul cailor respiratorii anterioare pot recircula bacteria prin
tot traiectul respirator # asigurand supravietuirea ei pe termen lung.
Structura antigenica : este alcatuita de 11 tipuri de antigene somatice si , tipuri de antigene
capsulare. Pe baza acestor antigene # in prezent # serotipurile de P.multocida sunt in numar de 1+.
Patogenitate : este o bacterie virulenta si foarte toxigena. 5irulenta este data de capsula si de
factorii de adezivitate pentru cilii mucoasei respiratorii.
!oxicitate : producatoare de endotoxine parietale ( lipopoligucide din peretele bacterian) care
determina modificarea redistributiei leucocitelor in arborele respirator si afectarea permeabilitatii
vasculare # aceasta fiind foarte crescuta # generatoare de edem si de "emoragii.
nfectia naturala 6 pasteureloza # aparitia bolii este conditionata de prezenta unor factori
favorizanti.
Pasarile sunt cele mai sensibile # boala produsa se numeste "olera aviara ( boala barbitelor ).
8ortalitatea depaseste de cele mai multe ori H. T din efectivul afectat. %e regula afecteaza
pasarile cu stare buna de intretinere.
2oarte sensibili sunt si iepurii la care boala poate evolua cu ( forme clinice : o pneumonie grava #
rinita # abcese reci subcutanate.
4ensibile sunt si taurinele la care boala poate evolua ca o septicemie "emoragica foarte grava cu
un edem glosofaringian si un edem continuat in zona salbei de unde si denumirea populara a
bolii de guster.
4unt sensibile si suinele # bacteria fiind implicata in complexul microbian care produce rinita
artrofica a porcului # precum este implicata si in infectiile secundare care complica evolutia
pestei porcine clasice.
nfectia experimentala : se realizeaza pe soarece si porumbel.
munoprofilaxie : la pasari in profilaxia "olerei aviare se utilizeaza vaccinuri vii constituite din
tulpini atenuate # tulpina cea mai activa 6 P80O # alte tulpini 6 tulpina Paris # tulpina 285 <
izolata de profesorul %orobantu.
;a taurine si la suine se folosesc vaccinuri inactivate monovalente sau polivalente iar pentru
profilaxia si terapia mamiferelor se poate utiliza si serul antipasteurelic preparat de regula pe cal.
Pasteurella &aemol*tica : cu ! serotipuri : serotipul si T.
Olterior au devenit gen aparte : $enul 1ann&eimia specia 1ann&eimia &aemol*tica <
produce la bovine febra de transport.
$enul /ctinobacillus
0uprinde 1G specii : .pleuropneumoniae # .lignieresii # .eFuuli # .suis # .capsulatus.
/.pleuropneumoniae ( =aemop"illus pleuropneumoniae) : gazda naturala 6 porcul pt
care are patogenitate # virulenta ei fiind asigurata de capsula si toxicitatea de endo si
exotoxine cu actiune "emolitica si citotoxica.
Produce boala numita pleuropneumonia infectioasa a porcului.
7munoprofilaxia se realizeaza cu a*utorul unor vaccinuri inactivate # trivalente :
.pleuropneumoniae# P.multocida si 9ordetella bronc"iseptica.
/.lignieresii : comensal al mucoaselor digestive anterioare la taurine si la ovine ( in
special mucoasa bucala si rumenul ).
re antigene somatice ce au permis constituirea a - serotipuri # bacteria fiind inrudita antigenic
cu numeroase specii.
Patogenitate : exotoxine care actioneaza la nivelul microleziunilor din cavitatea bucala si din
rumen # microleziuni produse de fura*ele grosiere. 9acteriile strabat mucoasele # se localizeaza la
nivelul limfonodului regional si genereaza granulomul actinobacilar # o leziune specifica cu
valoare de diagnostic.
7nfectia difuzeaza pe cale limfatica in tesuturile moi unde se constituie focare granulomatoase de
mari dimensiuni ce deformeaza regiunea.
0ele mai frecvente localizari sunt la nivelul limbii # la pielea capului si mai rar la pulmoni.
7nfectia naturala 6 actinobaciloza # sunt afectate rumegatoarele.
/.e.uuli : comensal al tubului digestiv la cabaline # produce boala numita piosepticemia
man*ilor# debutul bolii este in primele zile de viata .
Pe masura ce animalul inainteaza in varsta infectia se localizeaza la articulatii sau la pulmoni
( pneumonii destul de grave ).
/.suis : comensal al mucoasei digestive si respiratorii la suine # la purceii pana in varsta
intarcarii infectia este de tip septicemic mortala iar la adulte evolueaza cu localizari la
nivelul articulatiilor # endocardului si pulmonului.
$enul 4aemop&illus
0uprinde 1- specii # este foarte cunoscut datorita unor particularitati legate de cultivarea lui fiind
bacterii care necesita factori speciali de crestere.
4aemop&illus parasuis : germen foarte virulent datorita unei capsule cu rol antifagocitar
si unor leucotoxine care deregleaza mecanismele de fagocitoza si citotoxicitate .
Produce boala lui 3lasser ( poliserozita si artrita serofibrinoasa a porcului).
$ste foarte raspandita in sistemele industriale de crestere si poate fi prevenita cu a*utorul unui
vaccin inactivat.
4aemop&illus paragallinarum : specie patogena prin capsula si endotoxine . 9oala
produsa 6 coriza contagioasa aviara # boala manifestata prin sindrom respirator # uneori
complicatii ce constau in sinuzite si edem al capului si cu pierderi economice mari
datorita scaderii ouatului.
4aemop&illus somnus : bacterie care afecteaza in special endoteliile vasculare cu
localizari multiple de cele mai multe ori la nivelul creierului si din aceasta cauza #
principala boala produsa poarta numele de meningoencefalita infectioasa tromboembolica
a bovinelor.
4aemop&illus e.uigenitalis : produce metrita contagioasa ecvina. (3enul Ta:lorella)
#amilia Pseudomonadaceae
$enul Pseudomonas
3enul cuprinde aproximativ !. de specii care au fost clasificate pe baza asemanarilor si
deosebirilor '& <ului ribozomal si a prezentei sau absentei incluziilor de poli beta
"idroxibutirat ( incluzii de natura lipidica cu rol de rezerve nutritive si energetice ).
7n urma acestor elemente de clasificare au rezultat , grupe :
3rupa '& ribozomal 7 : intra speciile care nu contin incluziile <
P#aeruginosa : este specia tip # denumita si bacilul puroiului albastru . $cologie : are o
raspandire ubicvitara ( in toate mediile naturale ) fiind foarte rezistent la actiunea factorilor de
mediu precum si la actiunea antisepticelor.
4tructura antigenica : pe baza antigenelor somatice si flagelare si a unor antigene speciale
( antigene ' ) au fost identificate 1G serotipuri care difera intre ele prin patogenitate.
Patogenitate : marea ma*oritate a tulpinilor sunt nepatogene sau au patogenitate redusa # de
regula conditionata # de factori favorizanti . 2actorii de patogenitate sunt toxine de tipul
"emolizinelor # leucocidinelor sau enterotoxine si neurotoxine. 7n plus # Pseudomonas poate sa
secrete o substanta mucoasa asemanatoare cu capsula bacteriana.
7nfectia naturala : la mamifere si la om evolueaza de regula ca o infectie secundara localizata .
1mul : infectii intraspitalicesti postoperatorii # infectii urinare# infectii respiratorii si cutanate si
toxiinfectii alimentare.
'umegatoare : produce enterite la vitei # cistite # metrite # mamite.
4uine : bacteria este implicata in complexul microbian care declanseaza rinita atrofica.
0abaline : evolueaza mai rar dar produce grave infectii pulmonare si genitale.
0arnivore : este intalnita in special in otite # con*unctivite si dermatite.
;a nurca produce o boala numita pneumonia "emoragica.
Pasari : produce o boala cu evolutie particulara < pseudomonoza aviara sau boala fecalelor
albastre din cauza coloratiei verde albastrui a masei gastrointestinale.
3rupa '& ribozomal 77 : specii nepigmentogene care contin incluzii de poli beta
"idroxibutirat.
$enul Bur5&olderia : G specii dintre care ! intereseaza medicina veterinara:
&#mallei : bacilul morvei
$cologie : bacterie cu parazitism obligatoriu intracelular # practic ea traieste numai in organismul
animalelor infectate.
4tructura antigenica : contine antigene somatice care sunt foarte asemanatoare cu cele prezente la
9.pseudomallei si la .lignieresi . %in antigenele somatice se prepara alergeni utilizati pentru
diagnosticul de tip intradermoreactie. lergenul poarta numele de maleina si este un produs de
tip PP% ( derivat proteic purificat ).
Patogenitate : produce boala numita morva ( rapciuga ) # cele mai sensibile sunt solipedele si
omul. 9oala evolueaza cu ( forme distincte :
- forma nazofaringiana
- forma pulmonara
- forma cutanata
;eziunea specifica este de tip purulent si poarta denumirea de granulom morvos.
7nfectia experimentala : se realiza de regula prin inoculare intravenoasa pe asin iar in prezent se
realizeaza prin inoculare intratesticulara pe cobai. 7n diagnosticul pozitiv # cobaiul inoculat
produce o or"ivaginalita purulenta ce poarta denumirea de fenomenul lui 4trauss.
9aza preventiei in morva o constituie examinarea bianuala prin inoculare intradermopalpebrala
la toate cabalinele.
1mul foarte sensibil la infectii.
&#pseudomallei : bacilul lui Z"itmore # este un germen saprofit prezent in numeroase
medii naturale . $ste sensibil la factorii de mediu si la dezinfectante insa rezervorul natural il
constituie sobolanul si soarecele. Produce boala numita melioidoza ( pseudomorva )# evolueaza
regional in sia de 4ud <$st la om # la cabaline si la rumegatoare prezentand leziuni
asemanatoare.
7nfectia experimentala : se face la cobai si la "amster # de regula masculi inoculati intraperitoneal
dar si intratesticular prezentand leziuni asemanatoare cu cele descriese in fenomenul 4trauss.
$enuri neincadrate in familii
$enul Brucella
0uprinde - specii : 9.abortus # 9.melitensis # 9.suis # 9.canis # 9.ovis # 9.neotomae.
4unt coci sau cocobacili foarte fini # cu dimensiuni sub 1 [ # necapsulat # neciliat# nesporulat .
$videntiabil prin metode speciale de colorare : Coster # CozloNsAi # 4tamp. 0ultivarea este pe
medii speciale de regula medii cu adaos de glucoza # de ser sangvin si vitamine # si pe cartoful
glicerinat.
4peciile de 9.abortus # 9.melitensis si 9.suis # au ! componente ale invelisului bacterian
denumite factorul antigenic 8 ( 8-predominant la 9.meritensis ) si factorul antigenic
( predominant la 9.abortus).
ceste structuri pot fi considerate si factori de patogenitate asigurand o virulenta crescuta
germenilor.
8ecanismele patogenitatii se bazeaza pe capacitatea bacteriei de a se multiplica in organismul
animal # de regula intracelular # un rol in acest mecanism *ucandu-l eritritolul care este un glucid
sintetizat in tesutul fetal # in uter si in placenta si care are actiune c"imiotactica pozitiva fata de
9rucella.
;eziunea caracteristica produsa de 9. poarta denumirea de brucelom iar boala este bruceloza si
afecteaza omul si foarte multe specii de animale.
B.abortus : afecteaza omul si mai multe mamifere domestice ( vaca# capra# calul ). $ste
eradicat n 'omania.
B.melitensis : afecteaza ovinele # caprinele si este specifica zonelor geografice din bazinul
mediteraneean.
B.ois : produce or"iepididimita infectioasa a berbecilor. &epatogena pentru om.
B.suis : afecteaza suinele# in $uropa evolueaza biotipul 77 sau biotipul danez care este nepatogen
pentru om. 9iotipurile 7 si 777 denumite si americane # sunt patogene si pentru om.
B.canis : patogena pentru caine # se suspicioneaza ca ar fi patogena si pentru om.
B.neotomae : imbolnaveste sobolanii din specia neotoma.
7nfectia experimentala : pe cobai sau "amster inoculati intraperitoneal # la care se produc leziuni
de spleno si "epatomegalie.
4e poate pune un diagnostic rapid prin examen alergic # respectiv inoculare intradermica cu un
preparat denumit brucelina obtinut din tulpini de 9.abortus.
$enul Bordetella
0uprinde G specii # ( dintre ele fiind : B.bronc&iseptica # B.pertussis # B.parapertussis .
Tulpinile virulente prezinta numeroase fimbrii care asigura bacteriei aderenta la cornetii nazali.
9acteria are rol etiologic primar in declansarea rinitei atrofice la porc.
$enul #rancisella
0uprinde ( specii # cea mai importanta : #.tularensis divizata in ( subspecii . Produce boala
tularemie # sunt afectate rozatoarele # ovinele # bovinele # calul # porcul si gaina # omul este foarte
sensibil evoluand sub forma de septicemii grave.
'ezervorul salbatic : soarecele sau sobolanul si o serie de insecte "ematofage# pot fi considerate
vectori in transmiterea bolii.
7n ultimii ani semnalata si in contaminarea alimentelor.
$rupa bacteriilor $ram negati , nesporogene , anaerobe
#amilia !ardiobacteriaceae
$enul Dic&elobacter
'#nodosus : (9acteroides nodosus ) bacili nesporogeni # neciliati# necapsulati# de
dimensiuni mari # la unul sau la ambele capete prezinta ingrosari sub forma de noduli de unde si
aspectul de "altera sau de maciuca. 7n frotiurile efectuate din materiale patologice se pot
evidentia o serie de elemente cu forma de bacili de mai mici dimensiuni dispuse radial sau
perpendicular pe axul longitudinal al bacteriei < fenomenul 9everidge.
$ste strict anaerob # se cultiva pe medii speciale pentru anaerobi : mediile 5; i 52.
Patogenitate : este bacterie epifita # prezenta in organismul mai multor specii de animale care in
conditii de anaerobioza ( necroze sau traumatisme profunde) se poate multiplica si fixa prin
intermediul excescentelor la suprafata celulelor epiteliale de unde sa difuzeze in profunzimea
tesuturilor lezionate .
4ecreta numeroase substante toxice de tipul proteazelor ptomaine ( amine toxice ) si putresceina
care da un miros caracteristic leziunii.
7nfectia naturala : pododermatita infectioasa si afecteaza ovinele # caprinele # taurinele si suinele .
7n leziuni se pot izola si alti germeni considerandu-se ca de fapt boala are o etiologie
polifactoriala.
o $enul #usobacterium
0uprinde 1H specii # importante pentru medicina veterinara este : 2.necrop"orum care are !
subspecii : necrop"orum si funduliforme si ar mai exista o a (-a specie : pseudonecrop"orum.
F#necrophorum : morfologie < bacil subtire # neciliat# necapsulat# nesporulat # care in
frotiuri efectuate din culturi mai vec"i de !+ de ore se prezinta sub forma de bacili lungi colorati
neuniform cu un aspect specific de sina de cale ferata.
$ste o bacterie strict anaeroba # oxigenul distrugand germenii in ,-1. minute. 4e dezvolta pe
medii speciale care au ca adaosuri serul sangvin # sangele # glucoza si unele substante
reducatoare.
$cologie : bacteria se gaseste de regula in rumen la ierbivore si la nivelul mucoaselor genitale la
alte specii de unde a*unge in mediul extern. 'ezistenta este redusa daca poate veni in contact cu
oxigenul .
Patogenitate : este conditionat patogena # gradul de patogenitate difera in functie de tulpina .
Patogenitatea se datoreaza virulentei si unor factori toxigeni de tipul "emolizinelor #
leucocidinelor si a fosfatazei alcaline care distruge tesutulul in care se multiplica bacteria.
2actorii favorizanti sunt esentiali pentru declansarea bolii . cesti factori sunt reprezentati de
lipsa de igiena in special a ongloanelor si umiditatea excesiva a asternutului.
7nfectia naturala : necrobaciloza < in functie de specia de animal afectata si de localizarea
produsa # se intalnesc urmatoarele forme de boala : la bovine poate sa produca difteria viteilor #
necrobaciloza "epatica si pododermatita infectioasa ( panaritiu interdigital ). ;a ovine produce
difteria mieilor # necrobaciloza organelor genitale si pododermatita infectioasa. ;a porc
pododermatite # rinite # stomatite cateodata necrozante. ;a iepure produce infectia numita boala
lui 4c"morl care evolueaza sub forma de inflamatii necrotice cu diferite localizari in special
digestive.
#amilia !amp*lobacteriaceae
o $enul !amp*lobacter
3enul curpinde H specii # cele importante : 0. fetus # 0.*e*uni # 0.":ointestinalis.
C# fetus ( 5ibrio fetus ) : are ! subspecii : fetus si veneralis .
4unt bacili cu dimensiuni medii # predomina formele incurbate in 4 sau spiralate # au un cil
dispus polar care asigura o mare mobilitate bacteriei. $ste un germen microaerofil # tolerand in
mediul de cultura prezenta oxigenului. Pentru dezvoltare necesita medii suplimentate cu sange #
cu lic"id ascitic # vitamine si antibiotice. $ste destul de sensibil la actiunea factorilor de mediu
caldura distrugandu-l in cateva minute( ,.- -.
.
0).
7nfectia naturala : camp:lobacterioza sau vibrioza genitala < afecteaza bovinele si ovinele iar
transmiterea este pe cale sexuala. ;a femele se manifesta prin avort si infecunditate iar la masculi
inaparent clinic.
C# (e(uni : asemanator morfologic cu fetus si are o temperatura de incubare crescuta +!-
+(
.
0. 7n conditii naturale produce enterita camp:lobacteriana dar si "epatita camp:lobacteriana.
4peciile receptive : galinaceele # in special gainile tinere de (-+ luni. 4i omul este receptiv la
aceasta infectie semnalandu-se enterite.
C#sputorum : o specie bacteriana care face parte din microflora normala a cavitatii bucale
la om . 1 subspecie a lui scutorum denumita bubulus este izolata frecvent pe mucoasele genitale
de la bovine si ovine
#amilia 6ibrionaceae
o $enul 6ibrio
4pecii larg raspandite cu mare mobilitate prezente in apele dulci si apele marine. %pdv
taxonomic genul cuprinde urmatoarele grupe de vibrioni :
- vibrioni de grup . : 5.c"olerae
- vibrioni non"olerici : 5.metsc"iniAovii
- vibrioni "alofili : 5.fluvialis # 5.para"aemol:ticus.
4unt bacterii cu forma de virgula # sunt foarte mobili datorita prezentei unui cil polar ce asigura
bacteriei o miscare de rostogolire . 4un germeni aerobi # cresterea fiind stimulata de prezenta
oxigenului. 2iind organisme acvatice se dezvolta cel mai bine in mediile lic"ide.
4peciile "alofile sunt izolate din ape marine iar cele non"alofile se gasesc in apele dulci in
special in cele statatoare.
4unt germeni foarte patogeni # ei sintetizeaza toxine cu efect citotoxic si citolitic si cu localizare
mai ales la nivelul tubului digestiv.
)#cholerae : patogen pentru om si produce boala numita "olera. 9oala evolueaza foarte
grav cu diaree acuta si de regula cu moarte in !+ de ore. Toxina care produce cele mai mari
perturbari la nivelul enterocitelor este termolabila si in general distrusa de p= < ul acid.
)#metschini*ovii : produce o gastroenterita la pasari si o forma benigna de "olera la om.
)#parahaemolyticus : germen "alofil prezent in apele marine de unde contamineaza
pestele si fructele de mare. 7n urma consumului acestor produse pot apare toxiinfectii alimentare
la om # factorul determinant fiind o toxina "emolitica numita toxina CanagaNa.
o $enul /eromonas
3enul cuprinde specii izolate la vietuitoarele acvatice # cea mai importanta fiind .salmonicida .
9acterii incurbate cu o mare mobilitate fiind in medii lic"ide prezenti cilii monotric" care pe
medii solide pot deveni peritric".
3ermenii sunt facultativi anaerobi si nu manifesta exigente nutritive . 4unt "alofili suportand
pana la + T concentratie de &a0l.
+#salmonicida produce furunculoza la somn iar la om toxiinfectii gastrointestinale.
+#hydrophila produce o infectie la broaste denumita red leg iar consumul acestor broaste
declanseaza grave toxiinfectii alimentare la om.
#amilia -eptospiraceae
o $enul -eptospira
Taxonomie : s-a considerat initial ca genul cuprinde ! specii ma*ore : -.interrogans si -.biflexa.
;a ora actuala insa se considera ca leptospirele apartin la , genomasspecies . %pdv serologic la
leptospirele din grupul interrogans s-au identificat !1. serotipuri patogene iar la leptospirele din
grupul biflexa s-au identificat -( de serotipuri nepatogene.
8orfologie : leptospirele sunt spiroc"ete 3ram < # foarte subtiri ( .#.--.#1! [ latime )# cu forma
spiralata regulata # cu capetele indoite sub forma de carlig de aici si denumirea de interrogans.
4unt necapsulate # nesporulate # neciliate dar foarte mobile . 8obilitatea este asigurata de o
structura numita axostil formata din ! flageli periplasmici in *urul carora se infasoara un cilindru
protoplasmatic.
7n structura unei leptospire intra ( parti componente : ! flageli periplasmici situati central cu
capetele indoite in forma de carlig # un cilindru protoplasmatic care se infasoara "elicoidal in
*urul celor ! flageli si o teaca externa.
8area mobilitate a acestor bacterii se datoreaza unor miscari de rotatie sau flexiune
asemanatoare cu celor unui tirbuson.
%in cauza latimii foarte reduse examinarea frotiurilor colorate prin te"nica 3ram nu permite
vizualizarea leptospirelor. %in aceasta cauza # se utilizeaza metode speciale de colorare care
supraincarca corpul leptospirelor cu colorant : te"nica 2ontana < Tribondeau.
Pentru vizualizarea leptospirelor se mai poate face un examen direct intre lama si lamela a
culturii in mediul lic"id utilizand un microscop cu camp intunecat.
0ultivarea se face pe medii speciale deoarece au exigente nutritive sporite . 4e cultiva numai pe
medii lic"ide : mediul Cort"of si mediul O"len"ut.
%pdv antigenic prezinta structuri antigenice ma*ore si anume : o fractiune "idrosolubila care
participa la reactiile de seroprecipitare si o structura insolubila cu puternice proprietati antigenice
dar si fixatoare de complement.
Patogenitate : sunt bacterii virulente prin marea lor mobilitate si prin diametrul transversal care
permite bacteriei sa traverseze epitelii intacte. ;eptospirele secreta "emolizine care determina
aparitia de leziuni la nivelul endoteliului vascular cu dereglari ale functiilor "epatice # renale si
c"iar la nivel de sistem nervos.
$cologie : bacterii care prefera mediile acvatice in special ape reziduale # statatoare. ;eptospirele
patogene se conserva in organismul unor animale ce pot deveni un rezorvor natural de germeni.
4obolanul este cel mai bun exemplu cu o localizare la nivelul rinic"iului a germenilor patogeni
si eliminarea prin urina.
7nfectia naturala : leptospiroza < manisfestarea clinica poate imbraca , sindroame diferite :
febra # sindromul "epatic # sindromul renal # sindromul "emoragic specific septicemiilor si
sindrom nervos de tip meningial.
9oala afecteaza mai multe specii de mamifere dar si omul # sunt receptive suinele # cabalinele#
ovinele # bovinele # cainii si sobolanii si omul. 7n tara se izoleaza mai frecvent urmatoarele
serotipuri : ;.canicola ce produce o "epatita grava la caini # ;.gripot:p"oza care afecteaza
bovinele # la femelele gestante producand avorturi # ;.tarassovi produce la suine avorturi #
;.pomona care produce la scroafe avort si sindroame "emoragice la bovine #
;.ictero"aemorr"agiae poate imbolnavi omul # cainele # porcul < produce o "epatita foarte grava
cu evolutie de regula mortala.
$xamenul bacteriologic in infectia cu ;eptospira este dificil deoarece animalele bolnave nu
elimina in permanenta germeni. 0ea mai buna varianta de diagnosticare a leptospirozei este
examenul serologic prin care se identifica anticorpii antileptospira existenti in sangele animalului
suspect.
#amilia Spiroc&aetaceae
o $enul Borrelia cu + specii :
&#anserina care produce borelioza sau spiroc"etoza aviara ( afectate ma*oritatea speciilor
domestice de pasari dar si vrabiile precum si unele pasari de colivie). 9oala are un caracter
sezonier # transmiterea fiind efectuata de capuse ( artropode "ematofage).
&#burgdorferi < produce boala ;:me intalnita atat la om cat si la animale si care este transmisa
tot prin capusele "ematofage. Tabloul clinic al bolii cuprinde numeroase semne de la cele
cardiace pana la tulburarile nervoase. $ste din ce in ce mai frecvent diagnosticata.
o $enul Treponema
!#paraluiscuniculi : produce la iepure boala numita sifilis # boala cu transmitere sexuala
manifestata prin inflamatii ale organelor genitale externe ( T.pallidum < sifilisul la om )
o $enul Brac&ispira
0uprinde mai multe specii dintre care importanta pentru patologia veterinara o au :
B.&*od*senteriae( produce dizenteria porcului ) # B.pilosicoli ( produce spiroc"etoza intestinala
la pasari si la porc ) si B.intermedia ( produce spiroc"etoza intestinala la pasari si colita
spiroc"etica a porcului ).
#amilia 1*coplasmaraceae
$enul 1*coplasma
Caractere generale ale micoplasmelor :
Peretele celular lipseste la acest grup bacterian . %in aceasta cauza speciile prezinta
polidimorfism si o sensibilitate ridicata fata de factorii de mediu si dezinfectantelor uzuale .
;ipsa peretelui celular face insa ca micoplasmele sa fie rezistente fata de antibioticele care ataca
aceasta structura a bacteriei.
u dimensiuni foarte mici si din aceasta cauza te"nicile de colorare clasice nu permit
vizualizarea bacteriei. u exigente nutritive speciale necesitand in mediile de cultura adaosuri de
sange B ser sangvin precum si o serie de vitamine.
4unt specii de micoplasme care fermenteaza glucidele si specii care nu fermenteaza
glucidele . %in acest punct de vedere putand fi impartite in ! categorii : fermentative si
nefermentative.
0and sunt cultivate pe medii solide au o dezvoltare cu aspecte particulare # respectiv de a
patrunde si creste in profunzimea mediilor de cultura . ;a micoplasme se cunosc ! mecanisme de
multiplicare ce pot alterna :
1. diviziunea binara asemanatoare cu cea intalnita la bacteriile clasice
!. reproductia prin corpi elementari realizand un ciclu "istologic
%intr-o celula clasica de micoplasma se dezvolta un filament care se ramifica printr-un proces
asemanator cu inmugurirea # bacteria capatand aspectul unui pseudomiceliu intalnit la unele
ciuperci microscopice. 7n interiorul acestor filamente se formeaza corpi elementari care au forma
sferica si vor fi pusi in libertate prin strangularea filamentului la nivelul unor zone de separare.
1orfologie :
- dimensiuni foarte mici .#1! < .#!, [
- formele filamentelor sunt foarte lungi a*ungand la 1,. [
- sunt necapsulate # nesporogene # neciliate cu exceptia lui 8.m:coides care se acopera cu
un strat pericelular de galactan constituind o structura similara capsulei bacteriene.
- din cauza lipsei peretelui celular si dimensiunilor foarte mici # te"nicile de colorare
utilizate sunt 3iemsa si 0astaneda.
!ultiarea micoplasmelor :
- medii speciale # semisintetice cel mai folosit fiind mediul PP;1 # sunt anaerobe #
perioada de inoculare este foarte lunga 1-( saptamani si ma*oritatea speciilor sunt
dependente in procesul de multiplicare de prezenta colesterolului < de aceea se adauga
ser sangvin in cultura
9ulionul PP;1 < aprecierea dezvoltarii micoplasmelor se face numai pe baza modificarii
indicelui de p= introdus initial in mediu cunoscand ca dupa multiplicarea micoplasmelor #
mediul vireaza de la alcalin spre acid ( rosu \ galben ).
garul PP;1 < pe el se dezvolta colonii foarte mici # sesizabile doar cu lupa. %pdv al aspectului
lor se diferentiaza ( tipuri de colonii :
1. Tipul clasic ( bifazic ) : tip particular cu aspect de oua-oc"i
!. Tipul granular : aspect omogen dar cu o suprafata granulara # neregulata
(. Tipul punctiform : dimensiuni foarte reduse # suprafata granulara
Onele specii se cultiva bine si pe oul embrionat sau pe culturi celulare # speciile de micoplasme
fiind specii care se dezvolta predominant intracelular.
7n cazul unor specii de micoplasme # celulele embrionului sunt puternic afectate identificand
efecte citopatice # unele cu valoare de diagnostic.
Structura antigenica : se diferentiaza antigene reprezentate de glicolipide si de proteine de
membrana . 3alactanul se comporta ca un antigen capsular # identificarea lui usurand
diagnosticul infectiilor cu micoplasme.
Ecologie : sunt germeni epifiti # prezenti la nivelul mucoaselor respiratorii si genitale la diferite
specii de mamifere si pasari.
Patogenitate : datorata virulentei si toxicitatii ( secreta "emolizine foarte active # proteaze si
nucleaze ).
Micoplasme patogene pentru taurine :
1.m*coides : cu ! subspecii : m:coides produce boala pleuropneumonia contagioasa a
bovinelor si capri produce pleuropneumonia contagioasa a caprelor.
1.bois : produce mamita micoplasmatica.
1.boigenitalium
Micoplasme patogene pentru ovine si caprine:
1.agalactiae : produce agalaxia contagioasa.
1.capricorum : subspecia capripneumoniae care produce o forma de pleuropneumonie
grava la capre.
Micoplasme patogene pentru suine $
1.&*opneumoniae : produce pneumonia enzootica a porcului.
Micoplasme patogene pentru pasari$
1.gallisepticum : produce microplasmoza respiratorie aviara.
1.meleagris : produce aerosaculita microplasmatica a curcilor.
1.sinoiae : produce sinovita aviara infectioasa.
$rupa Ric5ettsii
#amilia Ric5ettsiaceae
$enul Ric5ettsia
Caractere generale :
u fost considerate o buna perioada ca microorganisme cu pozitie intermediara intre
virusuri si bacterii # fapt datorat dimensiunilor reduse si a parazitismului celular obligatoriu.
4unt considerate totusi bacterii datorita :
- ec"ipamentului enzimatic propriu capabil sa mentina procese enzimatice proprii
- contin ambii acizi nucleici
- au aceleasi componente structurale intalnite la bacterii # se multiplica prin sciziparitate
4unt paraziti obligatoriu intracelular deoarece nu-si pot asigura in totalitate rezerva energetica
printr-un metabolism propriu # sunt dependente de energia celulei gazda . 4e pot cultiva pe un ou
embrionat sau pe culturi celulare.
u dimensiuni foarte reduse .#( < .#- [ # au predominant forma cocoida sau bacilara #
necapsulat # nesporogen# neciliat # 3ram - dar pentru vizualizare se foloseste coloratia 3iemsa #
0astaneda # 8ac"iavello # 4tamp.
u antigene specifice de grup si de specie dar si o serie de antigene comune cu ale altor bacterii :
Proteus 1U1>.
9olile produse de 'icAettsii sunt antropozoonoze transmise prin vectori sau gazde
intermediare : capuse sau paduc"ii.
,#pro-a.e*ii : agentul tifosului exantematic la om.
,#typhi : produce tifosul soarecelui
,#ric*ettsi : la om produce boala numita febra patata a m-tilor stancosi iar la caine febra
de capuse.
,#conorii : produce febra butanoasa la om si caine.
$enul !oxiella
C%burnetti : produce boala denumita febra ] < specifica pentru ustralia < este o
antropozoonoza care afecteaza omul # oaia # porcul # capra # cainele.
Poate rezista in mediul exterior inclusa in resturi organice timp de luni de zile .
$rupa !&lamidiilor
$enul !&lam*dia
C#trachamatis : bacterie care produce tra"omul < o infectie oculara edemica manifestata
printr-o con*uctivita cronica greu de tratat dar si prin infectii genitale . 4e intalneste si la om <
limfogranulomatoza veneriana.
$enul !&lam*dop&*la
C#psittaci < produce boala denumita psitacoza sau ornitoza frecvent intalnita la pasari
domestice si salbatice # cel mai receptiv fiind papagalul si porumbelul. 4e poate transmite si la
om la care evolueaza grav sub forma de pneumonie si meningite.
6IR7S"-"$I+ SP+!I/-/
!riterii de taxonomie irala
Pentru gruparea virusurilor in familii # genuri si specii # se utilizeaza criterii care au in vedere o
serie de caracteristici cum ar fi natura materialului genetic# structura capsidei si pericapsidei sau
unele particularitati de replicare.
0ele mai utilizate criterii de clasificare a virusurilor se refera la natura c"imica a acidului
nucleic viral ( %& sau '& ) # la simetria capsidei ( "elicoidala sau icozaedrala ) # la prezenta
sau absenta pericapsidei sau anvelopei ( nude si invelite ) si la unele detalii privind diametrul
capsidei pentru virusurile cu simetrie "elicoidala precum si numarul de capsomere pentru
virusurile cu simetrie cubica.
6IR7S7RI-+ /D% ' dezoxiriboirusuri )
$rupa irusurilor /D% cu capsida icozaedrala, inelite
#amilia 4erpesiridae
0aractere generale :
- sunt virusuri de talie mi*locie # nucleocapsida avand diametrul cuprins intre 1!. < 1,. nm
- sunt invelite de o pericapsida cu structura lipoproteica si cu proprietati antigenice
- capsida este icozaedrala si are 1-! de capsomere
- genomul este dublucatenar liniar si codifica 1-. de polipeptide
- replicarea genomului se realizeaza numai in nucleul celulei gazda
Genul /erpesvirus
1. $rupa &erpesirusurilor patogene pentru mamifere :
5irusul /erpes simplex : are mai multe tipuri denumite generic virusuri "erpetice umane.
Tipul 7 : produce "erpesul oral
Tipul 77 : produce "erpesul genital
Tipul 777 : produce virusul varicela < zoster
5irusul bolii lui +u(es.*y ( virusul pseudorabiei ) : cel mai sensibil este porcul la care
boala evolueaza enzootic # sensibilitate intalnim si la bovine # ovine # iepure si pisica . 'ezervorul
natural al acestui virus este sobolanul care este nereceptiv la infectie.
9oala evolueaza cu semne nervoase ( neurotrop ) # clinic se semnaleaza dereglari de mers # de
stabilitate si un prurit incontrolabil.
7nfectia experimentala : se face la iepure care moare dupa !+ < +H de ore de la inoculare cu un
prurit ce duce la automutilarea animalului.
&u exista tratament dar exista un sistem de vaccinare foarte eficient.
5irusul rinotraheitei infectioase bovine & vulvovaginitei pustuloase ( virusurul 79' <
7P5) : afecteaza bovinele dar evolueaza ca doua boli distincte : prima ar fi rinotra"eita intalnita
la tineretul bovin in care apar semne respiratorii foarte grave si a doua boala este vulvovaginita
pustuloasa care este semnalata la femelele primipare.
5irusul febrei catarale maligne : afecteaza bovinele si bubalinele din frica si din
merica # este rar semnalata in $uropa si produce o boala cu evolutie grava "emoragica de tip
septicemic.
5irusul rinopneumoniei ecvine : produce ! forme distincte de boala : una cu semne
respiratorii la tineret si a doua cu avort la iepele gestante.
5irusul mamitei ulcerative la bovine : virus cu evolutie mai putin grava cu localizare
strict la glanda mamara dar cu posibilitatea de a face confuzie cu o alta infectie virala numita
febra aftoasa.
5irusul herpetic canin : produce infectie la animalele de peste - luni # manifestata cu
semne digestive .
!. $rupa &erpesirusurilor patogene pentru pasari :
5irusul bolii lui Mare* : virus cu tropism pentru sistemul nervos # o modificare
patognomonica este inflamatia nervilor care pot a*unge la grosimea unui creion. &u se trateaza
dar se vaccineaza un vaccin constituit pe baza unui "erpes virus ce evolueaza la curca dar care
prote*eaza gainile.
5irusul laringotraheitei infectioase
5irusul herpetic columbar
5irusul pestei ratelor ce produce o boala foarte grava manifestata prin sindrom
"emoragic.
(. $rupa &erpesirusurilor cu pozitie taxonomica incerta :
7ntra citomegalovirusurile : grup de virusuri care afecteaza omul # maimuta # porcul # oaia si
cainele si care determina in celulele infectate cresterea in volum si modificari ce pot fi asociate
cu cele produse de virusurile oncogene ( nu produc cancer ).
;a om virusul produce malfomatii ale fatului.
#amilia Iridoiridae
$enul Iridoirus
5irusul pestei porcine africane : virus cu dimensiuni mari 1G, < !1, nm # este asemanator dpdv
morfologic cu "erpes virusurile dar dpdv antigenic si imunologic este total diferit .
3enomul este %& dublucatenar # liniar # codifica peste 1.. de polipeptide # replicarea este in
nucleul celulei gazda.
$rupa irusurilor /D% cu capsida &elicoidala , inelite
#amilia Poxiridae ( virusurile variolelor ) :
0aractere generale :
- sunt cele mai mari virusuri
- nucleocapsida are aspect de caramida # este un paralelipiped cu dimensiuni : lungimea
(.. nm # latimea !-. nm si inaltimea 1G. nm
- pericapsida inveleste pe langa nucleocapsida si 1-! corpi virali laterali ce sunt structuri
asociate virusului a caror functie biologica nu este inca cunoscuta
- genomul este dublucatenar # liniar si poate codifica peste !,. de polipeptide
- replicarea genomului are loc in citoplasma celulei gazda # fapt unic la virusurile %&
2amilia este impartita in ! subfamilii : !&ordopoxirinae ( mamifere ) si +ntomopoxirinae
( insecte ).
$enul "rt&opoxirus :
5irusul variolei umane ( boala este eradicata mondial ) :
5irusul vaccinal : obtinut in laborator si care provine din virusul variolei bovine - acesta
produce o forma benigna de variola la vaca # cu vindecare spontana si cu localizare numai la
glanda mamara.
5irusul ectromeliei la soareci : infectie mortala produsa la soarecii salbatici.
$enul /ipoxirus
0uprinde virusuri ce produc variola pasarilor existand specii distincte care afecteaza gaina #
curca sau porumbelul.
7mpotriva variolelor aviare se utilizeaza imunizarea intre specii .
$enul !apripoxirus
Produce variola la oi si capre .
$enul -eporipoxirus
5irusul mixomato.ei : afecteaza iepurele # infectia se manifesta prin aparitia unor
formatiuni tumorale sau pseudotumorale in regiunea capului. 5irusul se transmite prin tantari.
$enul Parapoxirus
5irusul 0rf : produce dermatita infectioasa a oilor.
$enul Suispoxirus
5irusul variolei suine : mortal pentru purceii pana in ( luni.
#amilia 4epadnairidae ( cuprinde unele virusuri ale "epatitei )
0arectere generale :
- virusuri de dimensiuni mici spre mi*locii
- nucleocapsida avand +. < ,. de nm
- sunt invelite de o pericapsida ce confera virusului un aspect sferic
- pericapsida contine lipoproteine utilizate in diagnosticul serologic al "epatitei #
lipoproteine care formeaza antigenul =94
- genomul este dublucatenar # circular si codifica doar + -, polipeptide
- replicarea se face la nivelul nucleului celulei gazda respectiv in "epatocit
- exista similitudini structurale intre genomul %& a "epadnavirusurile si genomul '& al
retrovirusurilor ceea ce explica efectele oncogene induse de "epadnavirusuri ( se
considera ca are rol etiologic primar in declansarea carcinomului "epatic) .
$enul 4epadnairus
5irusul hepatitei umane ' de tip ( )
5irusul hepatitei bobocilor de rata
6irusurile /D% cu capsida icozaedrala , nude
#amilia /denoiridae
0aractere generale :
- virusuri cu dimensiuni medii
- nucleocapsida are G. < >. nm
- capsida are forma aproape cubica cu !,! de capsomere
- la colturile unor capsomere exista expansiuni filamentoase de natura proteica cu
lungimea de 1. < (. nm # cu grosimea de ! nm si care la extremitate formeaza o forma
globulara numita buton cu diametrul de + nm. ceste structuri pot constitui antigene pe
baza carora sa se realizeze un diagnostic serologic.
- genomul este dublucatenar liniar si codifica (. de polipeptide
- replicarea genomului are loc in nucleul celulei gazda
$enul 1astadenoirus
7ntra : adenovirusurile bovinelor cae produc infectii respiratorii grave # adenovirusurile suinelor
care produc boli digestive si adenovirusurile canine cu ! specii mai importante : virusul hepatitei
infectioase a cainilor 1 encefalitei vulpilor : denumit si virusul bolii Rubart& # produce ! boli
distincte: o boala "epatita la caini si o encefalita la vulpi fara posibilitate de tratament I virusul
laringotraheitei infectioase a cainilor .
$enul /iadenoirus
- virusul bronsitei prepelitelor
- virusurile celo si gal : afecteaza embrionii de gaina# pagube mari in statia de incubare
#amilia Papoairidae
0aractere generale :
- este un virus cu dimensiuni mici spre medii # nucleocapsida avand diamentrul de +, <
,, nm
- capsida are G! de capsomere
- genomul este dublucatenar # circular si codifica , -G polipeptide
- replicarea genomului are loc in nucleul celulei gazda
$enul Papillomairus
5irusul papilomului Shope : monopatogen # afecteaza iepurele.
$enul Pol*omairus
5irusul poliomului la soarece
#amilia Paroiridae
0aractere generele :
- virusuri mici # 1H < !- nm
- capsida are (! de capsomere
- genomul este monocatenar # liniar # codifica ( -+ polipeptide ( este cea mai redusa
cantitate de informatie genetica existenta la un virus %& )
- replicarea are loc in nucleul celulei gazda
$enul Paroirus
5irusul parvoviro.ei canine
5irusul parvoviro.ei porcine
5irusul panleucopeniei feline
$enul Dependoirus
0uprinde aproximativ 1, virusuri adenoasociate .
$enul Densoirus
0uprinde parvovirusuri patogene pentru insecte.
6irusurile /R%
$rupa irusurilor /R% cu capsida icozaedrala , nude
#amilia Picornairidae
0aractere generale :
- cele mai mici virusuri patogene # diametrul intre !! < (! nm
- au o capsida icozaedrala cu -. de capsomere
- genomul este monocatenar # liniar si codifica +-- polipeptide
- replicarea genomului se realizeaza in citoplasma celulei gazda
$enul +nteroirus ( cuprinde peste G. de virusuri )
1. Grupa enterovirusurilor umane:
o 5irusul poliomielitei
!. Grupa enterovirusurilor porcine :
o 5irusul bolii de Tesc&en : semne digestive grave
o 5irusul bolii eziculoase : fara semne digestive # cu vezicule asemanatoare cu cele
existente in febra aftoasa
(. Grupa enterovirusurilor aviare :
o 5irusul encefalomielitei infectioase aiare
o 5irusul &epatitei bobocilor de rata
$enul /p&toirus
5irusul febrei aftoase : produce cea mai transmisibila boala virala la animalele
biongulate. Prezinta pluralitate antigenica ce nu permite o imunizare incrucisata.
$xista G tulpini de virus # ( in $uropa ( # 1 # 0 ) # ( in frica ( 4T 1# ! ( ) si unul din sia .
$enul 4epairus
5irusul hepatitei +
$enul R&inoirus
0uprinde peste 1.. de agenti ai guturaiului.
#amilia !aliciiridae
0aractere generale :
- virusuri mici # (, < +. nm
- capsida cubica cu (! de capsomere
- genom monocatenar# liniar # codifica ! polipeptide
- replicarea genomului este in citoplasma celulei gazda
$enul !aliciirus
5irusul exantemului ve.iculos al porcului : produce o boala cu semne clinice
asemanatoare cu cele din febra aftoasa.
5irusul Nor-al* : cel mai periculos virus gastroenteric pentru om.
#amilia Reoiridae
0aractere generale :
- dimensiuni medii -. < H. nm
- capsida icozaedrala cu >! de capsomere
- genomul dublucatenar # liniar # codifica 11 polipeptide
- replicarea genomului este in citoplasma celulei gazda
$enul Reoirus
4pecia tip < virusul ,E0 2 : poate produce boli la mamifere si pasari # cu semne clinice
multiple de tip digestiv # respirator si nervosI la noi in tara identificat dar la bovine.
$enul "rbiirus
5irusul bolii limbii albastre : afecteaza oile # originea era in frica # evolueaza in prezent
si in $uropa. $ste transmis prin intermediul insectelor "ematofage.
5irusul pestei ecvine : produce o forma grava de "emoragie la cai # in sia si frica.
5irusul bursitei infectioase ( virusul bolii de $umboro )
$enul Rotairus
5irusuri care produc gastroenterite : virusul diareei neonatala a viteilor si virusul diareei
la caine .
$rupa irusurilor /R% cu capsida icozaedrala , inelite
#amilia Togairidae
0aractere generale :
- virusuri mi*locii # dimensiuni de +. < G. nm
- capsida cubica avand >! de capsomere
- genomul monocatenar # liniar # polisegmentat care codifica 1. polipeptide
- replicarea are loc in citoplasma
$enul /lp&airus
5irusul encefalomielitei infectioase americane : afecteaza cabalinele si exista ! forme de
virus diferite dpdv antigenic : tipul de vest si tipul de est.
$enul Rubiirus
5irusul rubeolei
$enul Pestiirus
5irusul bolii mucoaselor : diareea avirotica a bovinelor
5irusul pestei porcine clasice : monopatogen # mentinut in natura ca rezervor prin
sobolani si mistreti.
5irusul arteritei ecvine : produce febra tifoida ecvina.
#amilia #laiiridae
0aractere generale :
- virusuri mi*locii # dimensiuni G. nm
- capsida icozaedrala cu >. capsomere
- genom monocatenar# liniar# codifica 1. polipeptide
- replicarea intracitoplasmatica
$enul #laiirus
5irusul febrei galbene : intalnit la maimuta si la om # evolutie foarte grava cu semne de
"epatita si "emoragii multiple. $ste transmisa prin intermediul tantarilor si capuselor.
!omplexul encefalitelor transmise de capuse
!omplexul encefalitelor transmise de tantari : virusul 3est 1 Nile # virusul encefalitei &
(apone.e # virusul encefalitei de Saint 4uis.
$rupa irusurilor /R% cu capsida &elicoidala , inelite
#amilia R&abdoiridae
0aractere generale :
- virusuri cu o forma particulara # forma de glont # cu dimensiuni mari # lungimea pana
in (H. nm iar latimea de ,. nm
- au un numar variabil de capsomere
- genomul este monocatenar# liniar si codifica , polipeptide
- replicarea se face la nivelul citoplasmei
$enul 6esiculoirus
5irusul stomatitei ve.iculoase care afecteaza cabalinele# bovinele si suinele # semnele
clinice sunt asemanatoare cu cele din febra aftoasa.
$enul -*ssairus
5irusul rabic (rabiei sau turbarii ) : afecteaza foarte multe specii de mamifere # are
tropism pentru sistemul nervos si in celulele infectate produce incluzii specifice cu valoare de
diagnostic denumite incluziile 9abes &egri. Prin pasa*e repetate pe creier de oaie si apoi pe
culturi celulare s-a obtinut o varianta de laborator a virusului denumita virus rabic fix ( tulpina
utilizata in vaccinare ).
$enul ' familia ( #iloirus
5irusul de Marburg 1 Ebola : foarte patogen pentru maimuta si om.
#amilia "rt&om*xoiridae
0aractere generale :
- virusuri mi*locii H. < 1!. nm
- capsida "elicoidala si pericapsida cu niste proiectii proteice asemanatoare cu niste
antene de ! tipuri : proiectii de tip = ( "emaglutinine) si proiectiile &
( neuraminidaze) < virusurile gripale
- genomul este monocatenar # liniar # polisegmentat # codifica H polipeptide
- replicarea are loc la nivel nuclear
$enul Influenzairus ( virusurile gripale )
0uprinse toate virusurile gripale pentru mamifere si pentru pasari- virusuri tip . Pentru
mamifere : virusurile porcine si ecvine pot contamina si omul .
;a virusurile aviare : virusul pestei aviare clasice < monopatogen # eradicat in $uropa.
5irusurile gripale de tip 9 si 0 care sunt patogene numai pentru om care evolueaza cu
forme diferite de boala si care dpdv genetic sunt cel mai usor de modificat.
5irusurile gripale sunt virusuri care au o rezistenta crescuta in mediul exterior fiind
deosebit de rezistente atunci cand a*ung in structuri proteice . 2rigul si umiditatea conserva pe
termen lung aceste virusuri.
#amilia Param*xoirus
0aractere generale :
- virusuri mari ( 1,. < !,. nm )
- pericapsida contine frecvent lipide derivate din membrana celulei gazda si proiectii
proteice de tip = si 8 ( vezi influienta virus )
- genom monocatenar # liniar si codifica doar - polipeptide
- replicarea lui se face la nivel citoplasmatic
$enul Param*xoirus
4pecia tip : irusul pseudopestei aiare . cest virus prezinta dpdv al patogenitatii ( categorii
de tulpini :
- tulpinile velogene : foarte patogene pentru toate categoriile de pasari
- tulpinile mezogene : care au patogenitate moderata
- tulpinile lentogene : slab patogene . %in acestea se obtin marea ma*oritate a tulpinilor
vaccinale. $ste cel mai comercializat vaccin ( al pseudopestei aviare ).
$enul 1orbilliirus
0u ( reprezentanti # cel mai intalnit - virusul ru8eolic ( al po*arului ) # virusul pestei boine #
virusul 8igodiei ' boala !arre ).
$enul Pneumoirus
0ontine virusurile respiratorii sincitiale care sunt foarte patogene pentru om # maimute si bovine
( acestea produc pneumonii mai grave decat virusurile gripale ).
#amilia Retroiridae
0aractere generale :
- au dimensiuni medii cuprinse intre H. < 1.. nm
- capsida "elicoidala si are un numar variabil de capsomere
- genomul este monocatenar # liniar # dublusegmentat si codifica intre (-, polipeptide
- replicarea are loc la nivelul citoplasmei celulei gazda si denumirea de ?retro@ vine de la
un sistem particular de multiplicare a genomului viral
2amilia cuprinde ! subfamilii # in marea lor ma*oritate fiind virusuri oncogene.
Subfamilia "ncoirinae
- 1ncovirusuri patogene pentru mamifere : toate virusurile care produc sindrom de
imunodeficienta ( =75 # virusul imunodeficientei bovinei # virusul imunodeficientei
feline# virusurile care produc leucemii la om si animale )
- 1ncovirusuri patogene pentru pasari : virusurile leucozelor aviare si virusul sarcomului
'ous . ceste virusuri afecteaza celulele sangvine # organele limfoide si in unele situatii
c"iar si structurile osoase.
-
Subfamilia -entiirinae
5irusul )isna 1 Maedi afecteaza ovinele cu ! forme distincte de boala : boala 5isna care
se manifesta ca o encefalita demielinizanta si boala 8aedi care se manifesta sub forma de
pneumonie.
5irusul anemiei infectioase a calului despre care s-a considerat initial ca se transmite
prin instrumentarul medical nesterilizat # dar ulterior s-a demonstrat ca se transmite si prin
artropode.
#amilia Bun*airidae
0aractere generale :
- diametrul -. < G, nm
- genomul este monocatenar # liniar si polisegmentat si codifica doar ( polipeptide
- replicarea este intracitoplasmatica
$enul Bun*airus
5irusul bolii de %airobi < afecteaza oile si caprele .
5irusul febrei de rift < afecteaza oile si bovinele.
$rupa irusurilor /R% cu simetrie incerta , inelite
#amilia !oronairidae
0aractere generale :
- dimensiuni variabile de la G, la 1-. nm
- pericapsida are proiectii proteice lungi cu dimensiuni intre 1! < !+ nm ce dau virusului
un aspect de coroana solara
- genomul este monocatenar # liniar# codifica (. de polipeptide
- replicarea este incerta ca sediu
$enul !oronairus
0u ! reprezentanti : virusul bronsitei infectioase aviare si virusul gastroenteritei transmisibile a
porcului#