Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost
domnul Moldovei ntre anii 1400 - 1432, care i-a succedat la tron lui Iuga Ologul, care a
fost nde!rtat de c!tre Mircea cel "!tr#n$
%otrivit celor scrise de &rigore 'rec(e, )le*andru cel "un a ntrerins o
imortant! oer! de organi+are olitic!, administrativ! i ecle+iastic! a Moldovei$ )
ncura,at comerul, confirm#nd negustorilor olone+i un larg rivilegiu n140-, act n care
este atestat i oraul Iai$ ) o.inut recunoaterea mitrooliei Moldovei de
c!tre %atriar(ia de /onstantinool$ 0n 1402 (du! ali istorici n 1411) a adus de
la /etatea )l.! la 2uceava moatele 2f#ntului Ioan cel 3ou$ Iniial, moatele au fost
deuse la .iserica din cartierul Mir!ui din 2uceava, du! care au fost mutate mai t#r+iu
la m!n!stirea 2f#ntul Ioan cel 3ou de la 2uceava$
)cest eveniment al aducerii moatelor 2f#ntului Ioan cel 3ou de la 2uceava, are
o nsemnatate deose.ita n contiina u.lic4 a oorului moldovean, fiind +ugr4vit n
multe din frescele .isericilor i m!nastirilor din Moldova$ 'na din ele, cea de la
Manastirea 52fantul Ioan cel 3ou5 de la 2uceava, nt!i#nd alaiul domnesc n ultima
fresc! din suiata de atru ce rere+int! martiriul 2f#ntului, frescele fiind amlasate e
eretele vestic al clisiarniei din incinta m!n!stirii$
)celai eveniment oate fi v!+ut i e eretele sudic al .isericii m!n!stirii
6orone, la finalul naraiunii iconografice al acatistului 2f$ Ioan cel 3ou de la 2uceava$
7unga sa domnie a coresuns, n general, unei erioade de ace, re+ultat al
oliticii e*trem de a.ile a domnului moldovean, care a meninut ec(ili.rul ntre
'ngaria i %olonia$ )stfel, recunosc#nd su+eranitatea lui 6ladislav II Iagello - a inc(eiat
tratate de ace cu acesta n 1402, 1404, 1408, 1411 si 1411 fagaduindu-i acestuia sfat
si a,utor imotriva oricarui dusman -, )le*andru s-a asigurat de sri,inul %oloniei n faa
oric!rei ncerc!ri a 'ngariei de a controla drumul comercial care lega sudul %oloniei,
trec#nd rin Moldova, de gurile 9unarii, mai recis de cet!ile /(ilia i /etatea )l.!$
)cordul dintre %olonia i 'ngaria, nc(eiat la 7u.lau la 11 martie 1412,
rere+enta un mare ericol entru Moldova, fiind rimul acord de m!rire a unui
teritoriu rom#nesc n sfere de influen!$ )cordul nu a fost alicat, datorit! fatului c!
)le*andru i-a onorat ntotdeauna o.ligaiile re+ultate din accetarea su+eranit!ii
regelui olon i datorit! contradiciilor olono-mag(iare$
0n calitate de vasal al lui 6ladislav II Iagello, i-a acordat acestuia sri,in militar n
dou! .!t!lii urtate motriva Ordinului /avalerilor :eutoni; la &r<n=ald, n 1410, i
la Marien.urg, am.ele fiind c#tigate de c!tre olone+i$ 9e asemenea, n timul s!u,
n 1420, au loc rimele confrunt!ri dintre Moldova i Imeriul Otoman$ :urcii au
asediat /(ilia i /etatea )l.!, dar )le*andru a reuit s! le aere$ )le*andru cel "un a
murit la 1 ianuarie 1432 n urma unei .oli contractate n lutele dintre %olonia si 'ngaria$
0n urma lui au r!mas mai multi fii care s-au lutat ani de +ile entru a ocua tronul$
)le*andru cel "un a fost c!s!torit de atru ori$ %rima soie se numea Margareta,
fiica alatinului tefan din 7osont+$ >a a f!cut .iserica catolic! din "aia unde a fost
nmorm#ntat!$ 9u! moartea ei, )le*andru cel "un s-a c!s!torit cu 3eaca, numit! de
autorii str!ini )na care a murit la scurt tim du! cununie$ ) treia soie a fostRingala,
sora lui 6?taudas i cumnata lui 6ladislav al II-lea Iagello$ 0n acelai tim Ringala era
nrudit! cu )le*andru cel "un, fiind var! rimar! cu )nastasia, soia luiRoman I i mama
lui )le*andru cel "un$ 0naintea acestei c!s!torii Ringala a fost c!s!torit! cu ducele de
Ma+ovia, dar aceasta a r!mas v!duv!$
Alexandru cel Mare
)le*andru cel Mare a fost, fara indoiala, un geniu, insa a fost si norocos,
deoarece a mostenit de la tatal sau, @ili al II-lea al Macedoniei, tronul si o o+itie care ii
conferee o mare utere$ @ili crease o armata uternica de cavalerie grea si sulitasi,
ceea ce facea ca Macedonia sa fie uterea surema in &recia$ 9ua victoria care a
o.tinut-o la /(aeronea (33- i$Ar$), asura locuitorilor )tenei si ai :e.ei, ma,oritatea
oraselor imortante ale &reciei au fost ocuate de Macedonia, si au devenit astfel .a+e
de regatire in lanurile regelui de a invada %ersia (Iranul de a+i)$ /ateva detasamente
se aflau de,a e drum cand @ili a fost asasinat in anul 33B i$Ar$ 2erand ca moartea
regelui va sla.i Macedonia, locuitorii oraselor mari s-au revoltat imediat$ Insa, urmasul
lui @ili, )le*andru,
7a oo+itia incaatanata a locuitorilor :e.ei, orasul a fost distrus ana la temelii,
iar cetatenii sai au fost inro.iti$ In 334 i$Ar )le*andru s-a indretat catre )sia Mica
(:urcia de a+i), cu o armata uternica , de 31000 de soldati$
Inva+ia a fost ericuloasa C Imeriul %ersan era vast, iar armata sa era
mult mai mare decat cea a lui )le*andru$ Imeriul era mai sla. decat o sugera surafata
sa, facand mari eforturi de a se mentine unit$ Mai mult decat atat, calitatile suerioare
de lutatori ale grecilor erau recunoscute de ersi, care doreau intotdeauna sa-I
anga,e+e ca mercenari $
%rin invadarea %ersiei, )le*andru unea in alicare un roiect mai vec(i al
grecilor$ 6ite+a cu care se miscau era esentiala, deoarece suortara c(eltuielilor entru
intreaga armata macedoneana era o adevarata ovara$ @ili murise, lasand in urma
datorii si, in ciuda imrumuturilor recente, )le*andru n-a utut mentine flota greaca in
stare de functionare$ >ra nevoie diserata de victorie si rada de ra+.oi$
)le*andru a o.tinut rima victorie asura unei forte ersane, la &ranicus$
Orasele grecesti din )sia Mica, su.,ugate ana la acea data de %ersia, l-au intaminat$
/ontinuandu-si marsul, )le*andru a a,uns la &ordium, unde i s-a aratat un nod
foarte comlicat$ 2e credea ca cel care va desface Dnodul gordianD va deveni staanul
)siei$ >*ista variante desre ce a facut )le*andru in continuare, insa, otrivit celei mai
oulare legende si-a scos ur si simlu sa.ia si a taiat nodul$
2trategia initiala a lui )le*andru a fost sa se indrete sre sud, sa ocue orasele
cu un comert infloritor din @enicia si sa distruga flota inamica$ )rmata sa a fost .locata
de o armata ersana mult mai mare, conduse de imaratul 9arius, insa ersanii au fost
atrasi intr-o cacana si in final colesiti de atacul cavaleriei, 9arius insusi a fugit,
lasandu-si familia in mainile lui )le*andru$ /a de o.icei )le*andru a condus atacul$
Indretandu-se sre sud, )le*andru a fost silit sa asedie+e faimosul oras de la
malul marii, :?r, tim de sate luni$ 9ua aceasta, avansarea a devenit mai usoara, iar
in 332 i$Ar$, )le*andru ocua >gitul, atunci rovincie ersana$ )colo a fost incoronat
faraon si a fost condus la oa+a 2i=a, unde a fost numit fiu al +eului )mon$
)etitul entru cuceriri al lui )le*andru a devenit evident rin modul in
care a resins ofertele de ace ale lui 9arius, care i-a oferit teritorii immense$ )le*andru
a continuat luta, indretandu-se sre nord si nord-est tintind sre inima imeriului$
7uta decisiva a avut loc la &uagamela ()ra.ela), unde ersanii au fost inca o data
invinsi$ Marele oras "a.?lon a fost ocuat, iar caitala ersana, %erseolis a fost ,efuita
si incendiata$ )le*andru si-a insusit te+aurul ersan, unand caat dificultatilor financiare
care ramasesera in urma domniei tataliu sau$
In ciuda acestor triumfuri, ra+.oiul nu luase inca sfarsit$ )le*andru l-a urmat e
9arius, iar cand imaratul a fost asasinat de rorii sai sustinatori, )le*andru l-a
detronat e u+uratorul "essus, succesorul lui 9arius$ )u urmat camanii lungi si grele
entru cucerirea regiunilor intinse din estul imeriului ersan$ 9ar %ersia nu ii era de
a,uns; )le*andru si-a condus armata rin Aindu Eus( si in valea Indus (%aFistanul de
a+i)$ Macedonienii l-au invins e regele %orus (32B i$Ar$), )le*andru intentionand sa
a,unga in India$ Ra+.oinici inversunati, indienii au ous re+istenta, iar )le*andru s-a
(otarat cu greu sa se intoarca din drum $
)cum rege al Regilor si 2taan al )siei , )le*andru a adotat vesminte ersane
si a insistat sa i se aduca onruri divine$ )ceasta utea fi considerate megalomaie, sau
adotarea unei olitici constiente, care era cea mai .una metoda de guvernare a unui
imens imeriu cosmoolit$ :ruele Macedonene ale lui )le*andru nu agreau noul sau stil
si nici includerea multor ersani in guvern si in armata$ 9ar cand acestia au amenintat
ca se vor intoarce acasa, )le*andru i-a convins sa ramana, ei luand arte la sar.atoarea
DMaria,ul dintre >st si 6estG, in cadrul careia se sune ca H000 de macedoneni s-au
casatorit cu femei din )sia$ Incercarea lui )le*andru de a uni si %ersia este uneori
considerata un act de idealism vi+ionar, dar se oate sa fi fost simlu realism$
)le*andru a murit .rusc, in 323 i$Ar$ Inca nu imlinise 33 de ani$ Imeriul a fost
imartit intre generalii sai, dar lim.a si cultura greaca s-au astrat doar in orasele
fostului imeriu$ 9e-a lungul erioadei romane si mult tim dua aceea >stul avea sa
aartina grecilor$ )le*andru a fost considerat, atat in istorie cat si in folclor ca cel mai
mare cuceritor tanar$