Ministerul Educat iei si Cercetarii

Olimpiada Nat ionala de Matematica

Etapa nala
Iasi, 17 Aprilie 2006
SOLUTII SI BAREMURI
CLASA A VII-A
Subiectul 1.
Consideram ABC un triunghi si punctele M si N apart in laturilor
AB, respectiv BC astfel ncat
2CN
BC
=
AM
AB
. Fie P un punct pe dreapta
AC. Sa se arate ca dreptele MN si NP sunt perpendiculare daca si
numai daca PN este bisectoarea unghiului MPC.
Solut ie. Fie T punctul de intersect ie al paralelei prin N la AC cu
dreapta AB. Din
CN
BC
=
AT
AB
rezulta AM = 2 AT, deci T este mijlocul
segmentului AM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte
Notam cu Q intersect ia dreptelor MN si AC. Rezulta ca n tri-
unghiul PMQ punctul N este mijlocul segmentului MQ.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

In triunghiul PMQ, PN este mediana, deci PN este perpen-

diculara pe MN daca si numai daca PN este bisectoarea unghiului
MPC.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Subiectul 2. Un patrat de latura n este format din n
2
patrate
unitate, ecare colorat cu rosu, galben sau verde. Sa se determine n
minim astfel ncat, pentru orice colorare, sa existe o linie si o coloana
cu cel put in trei patrate unitate colorate identic (aceeasi culoare pe
linia si pe coloana gasite).
Solut ie. Numarul minim este 7.
Pentru n = 7 cel put in 17 patrate unitate au aceeasi culoare, con-
form principiului cutiei (49 = 3 16 + 1.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
puncte
Deoarece 17 = 7 2 +3, rezulta din acelasi principiu ca printre cele
7 linii exista una care cont ine trei patrate de aceeasi culoare. Acelasi
rat ionament ramane valabil pentru coloane. . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte
Faptul ca armat ia nu este adevarata pentru n = 6 rezulta din
urmatorul exemplu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
r g a r g a
g a r q a r
a r g a r g
r g a r g a
g a r g a r
a r g a r g
Tot de aici, luand subtabele ale celui de mai sus, se vede ca pentru
orice n 6 armat ia e falsa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Subiectul 3. Triunghiul ascut itunghic ABC are unghiul C cu
masura de 45

. Punctele A
1
si B
1
sunt picioarele nalt imilor din A si
B, iar H este ortocentrul triunghiului. Consideram punctele D si E
situate pe segmentele AA
1
si BC cu proprietatea ca A
1
D = A
1
E =
A
1
B
1
. Sa se demonstreze ca:
a) A
1
B
1
=

A
1
B
2
+A
1
C
2
2
;
b) CH = DE.
Solut ie. a) Triunghiul ABC ind ascut itunghic, vom avea ABC >
45

, deci mijlocul M al segmentului BC este situat pe (A

1
C) 1 punct
Avem B
1
M =
BC
2
=
A
1
B +A
1
C
2
si A
1
M = MBA
1
B =
BC
2

A
1
B =
A
1
C A
1
B
2
.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

In triunghiul dreptunghic MA
1
B
1
avem A
1
B
2
1
= A
1
M
2
+B
1
M
2
=

A
1
B +A
1
C
2

2
+

A
1
C A
1
B
2

2
=
A
1
B
2
+A
1
C
2
2
,
deci
A
1
B
1
=

A
1
B
2
+A
1
C
2
2
.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
b) Triunghiul DA
1
E este dreptunghic isoscel, deci vom avea suc-
cesiv
DE = A
1
E

2 = A
1
B
1

2 =

A
1
B
2
+A
1
C
2
=

A
1
B
2
+A
1
A
2
=
AB. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Din congruent a triunghiurilor AA
1
B si CA
1
H rezulta ca AB =
CH, prin urmare CH = DE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Subiectul 4. Fie A o mult ime de numere naturale nenule cu cel
put in 2 elemente. Se stie ca pentru orice numere a, b A, a > b, avem
[a,b]
ab
A. Sa se arate ca mult imea A are exact 2 elemente.
2
([a, b] semnica cel mai mic multiplu comun al numerelor a si b).
Solut ie. Se arata mai ntai ca A este nita.

Intr-adevar, daca
b = min A si a A \ {b}, atunci din (a b)|[a, b] deducem (a b)|ab.
Cum (a b)|(a b) rezulta (a b)|ab b(a b), adica a b|b
2
, deci
a b + b
2
. Cum a A a fost arbitrar ales rezulta de aici ca A este
nita. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Fie a = max Asi b = min A. Daca d = (a, b), atunci b = dx, a = dy,
cu x, y N

si (x, y) = 1. Atunci
[a,b]
ab
=
xy
yx
N

. Cum x, y si x y
sunt doua cate doua prime ntre ele, deducem y x = 1 deci y = x+1
astfel ca a = d(x + 1) si b = dx. Atunci
[a,b]
ab
= x(x + 1) A, deci
b x(x + 1) a de unde rezulta d {x, x + 1}. . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Cazul 1. d = x.
Avem a = x(x + 1) si b = x
2
. Vom arata ca A nu mai are si alte
elemente n afara de a si b.
Presupunand contrariul, e c = min

A \ {b}

. Analog ca mai sus

se arata ca exista d

, z N

astfel ncat a = d

(z + 1) si c = d

z.
Atunci
[a,c]
ac
= z(z + 1) A. Se observa ca z(z + 1) = x
2
= b, deci
c z(z + 1) a de unde se obt ine d

{z, z + 1}.
Daca d

= z, atunci a = z(z + 1) si cum a = x(x + 1) ar rezulta ca

x = z, contradict ie deoarece s-ar obt ine b = c;
Daca d

= z + 1, atunci a = (z + 1)
2
si a = x(x + 1), imposibil.

In consecint a mult imea A are 2 elemente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte

Cazul 2. d = x + 1.
Avem a = (x + 1)
2
si b = x(x + 1). Vom arata ca A nu mai are si alte
elemente n afara de a si b. Analog ca mai sus, e c = min

A \ {b}

In acelasi mod se obt ine c = d

z, a = d

(z + 1), cu d

, z N

. Atunci
[a,c]
ac
= z(z + 1) A. Daca z(z + 1) = b, atunci z(z + 1) = x(x + 1)
si folosind faptul ca x, z sunt pozitive s-ar obt ine z = x. Atunci a =
d

(x + 1) si a = (x + 1)
2
implica d

= x + 1 adica b = c, imposibil.
Asadar c z(z + 1) a de unde se obt ine d

{z, z + 1}. Cu
acelasi rat ionament ca mai sus se ajunge la contradict ie, deci A are 2
elemente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
3