Adolf Hitler

Adolf Hitler, lider al Partidului National Socialist German, cancelar al

Germaniei din 1933, iar din 1934 conducator absolut ("Fuhrer" al Germaniei, a
fost unul din cei mai cru!i dictatori din istoria omenirii" A#uns la $utere la
ince$utul anilor 193% odata cu ascensiunea na!ismului in Germania, Hitler a
initiat i!bucnirea celui de&al 'oilea (a!boi )ondial si a instituit e*terminarea in
masa a e+reilor si a ad+ersarilor sai $olitici"
Viitorul dictator s-a nascut la Braunau-am-Inn, in partea de vest a
Imperiului Austro-Ungar, la 20 aprilie 1889. In scoala nu s-a remarcat,
find un elev mediocru. upa moartea parintilor, in 190!, s-a mutat la
Viena unde a incercat sa se inscrie la cursurile Academiei de Arte
"rumoase, incercare ce s-a soldat cu un esec.
#imp de sase ani a dus o viata mi$era in cele mai sarace cartiere ale
orasului, singura sa sursa de venit find ilustratele cu di%erite cladiri din
Viena,pe care le picta si vindea in ca%enele.&a Viena a capatat
conceptiile pe care le va pune in aplicare cand va a'unge cancelar al
(ermaniei.
,data cu ince$erea Primului (a!boi )ondial, s&a inrolat in armata -ermana,
casti-and .rucea de Fier, clasa 1" Sfarsitul ra!boiului l&a sur$rins intr&un s$ital,
/ind ranit in urma unui atac cu -a!e al en-le!ilor" 'u$a terminarea ra!boiului,
Hitler si&a schitat de#a in minte ceea ce urma sa de+ina national&socialismul" ,
-andire ba!ata $e un anti&semitism crud si o orientare rasista asu$ra societatii si
a +alorilor ei (0ol1s-emeinschaft"
In anul 1919 el a devenit spion al departamentului politic al armatei
)avare$e, prile' cu care a intrat in contact cu *artidul +uncitoresc
(erman. +icul partid, in ciuda numelui, nu era o miscare de stanga, ci
spri'inea ultranationalismul, anti-semitismul si anti-capitalismul. ,um
era de asteptat, -itler s-a inregimentat politic, devenind in scurt timp
mem)ru al comitetului e.ecutiv.
/nergia si talentul sau propagandistic si oratoric l-au impus, ast%el ca,
-itler, alaturi de %ondatorul partidului, Anton re.ler, a %ormulat
programul politic in %e)ruarie 1920. #ot atunci s-a 0otarat si sc0im)area
denumirii partidului in *artidul 1ational-socialist +uncitoresc. Ast%el s-a
desc0is drumul ascensiunii la putere a lui -itler.
Ideologia na$ismului nu s-a )a$at de la )un inceput pe ideile lui -itler, el
doar preluand idei de la cei care se numeau teoreticieni rasiali si care, la
s%arsitul secolului al 2I2-lea, e.primasera noi concepte ca3 rasa ariana,
puritatea rasei. ,on%orm acesteia, omenirea este alcatuita pe )a$a unei
ierar0ii valorice a raselor, iar viata nu repre$inta altceva decat
4supravietuirea celor adapta)ili5. *oporul german era considerat
superior, %acand parte din 6rasa ariana6.
Slabita de efectele Primului (a!boi )ondial, cat si de conditiile foarte -rele
im$use $rin 2ratatul de la 0ersailles, Germania s&a $rabusit intr&un de!astru
economic -reu de ima-inat" Pla$anda democratie ((e$ublica de la 3eimar nu
$utea face fata acestei cri!e, $o$ulatia de+enind din ce in ce mai saraca si
nemultumita" 4ecile de mii de someri um$leau Germania interbelica" 'in $acate
$entru e+olutia ulterioara, $uterile casti-atoare in ra!boiul intai nu au fost
ca$abile sa intelea-a ca o tara umilita nu $oate / un $ol de stabilitate"
5nca de la ince$uturile carierei $olitice, Hitler era constient de $uterea
$ro$a-andei, totul /ind foarte bine $us la $unct" 'in a$rilie 193%, res$onsabil cu
$ro$a-anda a fost numit 6ose$h Goebbels, cel care a folosit cu succes noile
tehnici, a/sele electorale cat si radioul"
Au fost inchiriate a+ioane si masini de lu* $entru de$lasarea mai ra$ida a
lui Hitler in cat mai multe locuri" 2oate aceste eforturi au a+ut efectul scontat, dar
un mare merit la succesul na!istilor, l&a a+ut absenteismul" Succesul obtinut de
$artidul sau la ale-erile din 1937 l&a incura#at sa nu acce$te nici o alta functie
decat cea de cancelar" 5ntalnirile dintre Hitler si $resedintele Hindenbur-, nu au
dus la nici un re!ultat"
A urmat o perioada tul)ure in viata politica germana, toate
culminand, totusi, la 70 ianuarie 1977 cu numirea in %unctia de cancelar
a lui -itler. Incet dar sigur, na$istii au preluat toate %unctiile de
conducere, atat in *arlamentul german 89eic0stag:, cat si in economie.
In martie 1977, -itler s-a 0otarat sa propuna noului *arlament &egea de
imputernicire 8/rmac0tigungsgeset$:, care prevedea inlaturarea
procedurilor si legislatiei parlamentare si trans%erarea puterii depline
cancelarului si (uvernului sau, aceasta capatand valori dictatoriale.
,u a'utorul multimii adunate in strada si a terorii instaurate de
6ivi$ia "urtuna6 sau ;A 8;turma)teilung: si o mare organi$atie
paramilitara de elita - ;; 8;c0ut$sta<el:, legea a trecut cu === de voturi
pentru si 9= impotriva. ;-a desc0is ast%el calea catre dictatura
totalitara.
-otarat sa struneasca cat mai efcient %raiele puterii, -itler a decis
in 197= sa inlature atat adversarii politici, cat si %ostii cola)oratori, prin
4lic0idare>. 9ivalitatile dintre Armata si trupele 6%urtuna5 8;A: ale
partidului na$ist deveneau din ce in ce mai stan'enitoare pentru -itler.
*rins intre ciocan si nicovala, acesta a mers totusi de partea armatei,
tinand cont si de %aptul ca planul sau de cucerire a /uropei incepea sa
capete contur. *entru a pune in aplicare acest scenariu, avea nevoie de
spri'inul total al conducatorilor militari. A incercat totusi o mediere intre
cele doua parti, lovindu-se insa de nereusita. &a 70 iunie 197=, -itler s-a
0otarat.
A lic0idat ;A-ul ca %orta politica si militara. &iderul acestei grupari
inarmate a na$istilor, /rnst 9?0m, a %ost impuscat alaturi de toti
conducatorii ;A. #ot atunci s-a platit si o polita mai vec0e, %ostul
cancelar, @urt von ;c0leic0er find si el lic0idat. Istoricii au estimat ca si-
au pierdut viata atunci un numar de =00 de persoane. ;unt greu de
estimat consecintele actiunilor des%asurate in noaptea cutitelor lungi>.
'e remarcat e fa$tul ca Armata s&a atasat fara comentarii la re-imul
na!ist, iar SS&ul a de+enit $rinci$ala forta in declansarea terorii na!iste" Hitler si&a
instaurat astfel $ro$ria su$rematie $olitica" 8'aca se $oate $re+eni un de!astru,
aceasta se face numai $rin actiuni intre$rinse cu +ite!a luminii" (as$andirea
re+olutiei $oate / o$rita numai $rintr&o inter+entie brutala, san-eroasa9"
:a ba!a $oliticii initiate de Hitler si de $artidul sau s&a a;at ura rasiala si
anti&semitismul" <ra $rofunda fata de e+rei a re$re!entat tema dominanta a
carierei $olitice a lui Hitler" .are sunt moti+ele care au stat la ba!a acestei manii
bolna+e= > -reu de s$us" S&a s$eculat foarte mult $e mar-inea acestei $robleme,
dar nimeni nu a $utut -asi un ras$uns satisfacator" Sa / fost din cau!a unei
$rostituate e+reice, care l&ar / imbolna+it de si/lis in tinerete= Putin $robabil"
.ea mai $lau!ibila e*$licatie ne&o ofera Geo? :a@ton in lucrarea sa
8GermaniaA Al 2reilea (eich, 1933&194B9A 8Hitler a fost $rodusul, si nu creatorul
unei societati de#a infestate" 5n orice ca!, ar / eronat sa&l consideram un
antisemit oarecare" <ra fata de e+rei era obsesi+a si +indicati+a si i&a in;uentat
intrea-a /loso/e $olitica" .a el a fost in stare sa o $una in $ractica, nu $oate /
e*$licat decat $rin circumstantele sin-ulare ale Germaniei $ostbeliceA umilinta de
la 0ersailles, $roblemele -ra+e de ordin socio&economic dintre anii 191C&1973 si
1979&1933"
5ntr&o astfel de situatie, Hitler a fost in masura sa e*$loate!e e*istenta unei
ostilitati latente im$otri+a e+reilor si sa o transforme intr&o $olitica radicala a
urii9" ,ricate e*$licatii s&ar incerca, fa$tele si cifrele sunt co+arsitoareA numarul
oamenilor ce au ca!ut +ictime $oliticii hitleriste este tulburator" D milioane de
oameni si&au -asit sfarsitul in la-arele mortii de la AuschEit!, .helmno,
)a#dane1, 2reblin1a ori in -hetoul din 0arso+ia"
*olitica rasiala a %ost introdusa de catre -itler in mod treptat,
tocmai pentru a amagi opinia pu)lica internationala. &a 1A septem)rie
197A s-au dat primele legi rasiale, ce au intrat in istorie ca &egile de la
1urn)erg. Acestea prevedeau ca, 4este cetatean al 9eic0-ului acea
persoana care este de origine pur germana5B totodata se inter$iceau
casatoriile dintre evrei si cetatenii germani, cat si relatiile
e.tracon'ugale. &a 9 noiem)rie 1978 s-au luat si primele masuri f$ice
impotriva evreilor prin pogromul generali$at pe tot teritoriul (ermaniei.
5n asa&numita "Noa$te de cristal" (Fristallnacht au fost distruse case,
ma-a!ine si sina-o-i, iar 1%% de e+rei au fost omorati si circa 7%"%%% trimisi in
la-are de concentrare" Punctul culminant al crimelor a fost atins odata cu
.onferinta de la 3annsee a unor $ersonalitati ale $artidului si ale Gu+ernului, in
cadrul careia acestia isi dau acordul $entru "Solutia /nala in chestiunea
e+reiasca", la cererea e*$resa a lui Hitler"
Impingerea (ermaniei in ra$)oi a %ost, de %apt, primul semn al
decaderii lui -itler. ,u toate victoriile de inceput dintre anii 1979-19=1,
-itler a %acut marea greseala de a-si su)estima inamicii, +area Britanie
si Uniunea ;ovietica, precum si greseala de a incepe un ra$)oi pe doua
%ronturi, cu aceste doua puteri. Cr)it de succesele inregistrate de
6ra$)oiul %ulger6 8Blit$Drieg:, -itler a dat semnalul 4Cperatiunii
Bar)arosa5, care prevedea invadarea Uniunii ;ovietice printr-o
campanie rapida, inainte de venirea iernii.
Inva$ia s-a petrecut la 22 iunie 19=1 si a insemnat inceputul
s%arsitului. &una decem)rie a aceluiasi an a dat lui -itler o noua
lovitura3 au intrat in ra$)oi ;UA. ,u toate ca inversunarea sovieticilor,
noroiul si %rigul au stopat inaintarea (ermaniei, -itler a ramas convins
ca victoria fnala este posi)ila , ceea ce dovedeste ca-si pierduse
clarvi$iunea militara ce il caracteri$ase la inceputul ra$)oiului.
In 19=7 armata germana se aEa de'a in de%ensiva, pier$and
initiativa si, treptat, toate visurile )olnave de preamarire ale lui -itler s-
au s%arsit, lasand in urma o /uropa distrusa si sai$eci de milioane de
victime. In aprilie 19=A, cand soldatii sovietici se aEau la doar un
Dilometru distanta, -itler s-a sinucis 8nici pina in $iua de asta$i nu se
stie cum a murit -itler, ast%el aceasta este doar o presupunere, asa cum
nimeni nu a putut arata unde a %ost inmormintat acesta sau alta dovada
ca acesta sa f murit:. In mai 19=A, (ermania era total ruinata, si
nicidecum o (ermanie mareF care sa distruga 9usia )olsevica si care sa
cree$e o noua ordine mondiala, )a$ata pe conceptul suprematiei
arienilor.
A*iomele ideolo-ice ale na!ismului au fost su$erioritatea rasialG arianG Hi
antisemitismul" <ra $rofundG faIG de e+rei a fost tema dominantG a carierei
$olitice a lui Hitler" S&a s$eculat foarte mult $e seama moti+elor, dar nimeni nu a
$utut -Gsi un rGs$uns satisfGcGtor" .ea mai $lau!ibilG e*$licaIie o oferG Geo?
:a@ton Jn lucrarea 8GermaniaA Al 2reilea (eich, 1933&194B9A
8Hitler a fost $rodusul, Hi nu creatorul unei societGIi de#a infestate" Kn orice ca!, ar
/ eronat sG&l considerGm un antisemit oarecare" <ra faIG de e+rei era obsesi+G Hi
+indicati+G Hi i&a in;uenIat Jntrea-a /loso/e $oliticG" .G el a fost Jn stare sG o
$unG Jn $racticG, nu $oate / e*$licat decLt $rin circumstanIele s$ecifce ale
Germaniei $ostbeliceA umilinIa suferitG la 0ersailles Hi $roblemele -ra+e de ordin
socio&economic dintre anii 191C&1973 Hi 1979&1933" Kntr&o asemenea situaIie,
Hitler a fost Jn mGsurG sG e*$loate!e e*istenIa unei ostilitGIi latente Jm$otri+a
e+reilor Hi sG o transforme Jntr&o $oliticG radicalG a urii"9
(eich a re$re!entat $rentru Germania lui Hitler o Jntrea-G ideolo-ie" 5deolo-ie
menitG sG s$oreascG morala soldaMilor -ermani, dar mai ales sG sublinie!e
im$ortanMa $o$orului -erman de&a lun-ul istoriei"
(>5.H a re$re!entat Jn $rimul rGnd Nim$eriul9 na!ist Jntre 1933 O 194B, JnsG
cu+Gntul reich nu a fost unul de sine stGtGtor , el a re$re!entat un $unct de
$lecare a ideolo-iei lui Hitler"Printre multe altele, Geo? :a@ton e*$une Jn cartea
sa NGermania"Al treilea (eich 1933 &194B9 $rinci$alele moti+e $entru care
"(eich" a fost ales dre$t denumire $entru noul Nre-at na!ist9"
Pentru a $utea e+idenMia moti+ele dictatorului na!ist, +oi Jnce$e $rin
indenti/carea unor echi+alente a cu+Gntului Nreich9 Jn romGnG O astfel, reich
$oate a+ea JnMelesul de A im$eriu, re-n, domeniu sau bo-at"<n terment ideal
,$entru o Germanie a;atG Jntr&o $ermanentG ascensiune"
KnsG conform ideolo-iei na!iste, $e $arcursul istoriei, au mai e*istat douG "reich"&
uri , de aici Pi denumirea de Nal treilea reich9" Primul "reich" a fost re$re!entat de
N5m$eriul (omano O German9 Pi al doilea a fost re$re!entat de cGtre N5m$eriul
German9, Jn/nMat Jn 1CQ1, Jn urma rG!boiului franco O $rusac , moment cLnd
toate statele -ermane s&au unit Jn #urul Prusiei" Astfel, fa$tul cG -ermanii au
fGcut $arte din aceste im$erii Pi fa$tul cG aceste im$erii s&au $rGbuPit, atestG
douG lucruriA fa$tul cG -ermanii (arieni au fost din totdeauna su$eriori, de au
$utut clGdi astfel de ime$rii"'ar mai ales este subliniat $ericolul $e care rasele
iferioare, im$ure l&au constituit $entru im$eriul -erman, de a $utut suferi un
asemenea declin"'u$G cum atestG Pi Hitler Jn N)ien Fam$f9(:u$ta )ea,$rinci$ali
+ino+aMi $entru acest decline erau $le+ele(rasele inferioare, deobicei se atribuia
denumire de $lea+G acelor rase care nu a+eau un s$aMiu $ror$iu ,acele rase care
$ara!itau $e teritoriul altui stat, $recum e+rei, Mi-aniR sla+ii Pi ne-ri" 'eclinul
Germaniei /ind re!ultatul aPa !isei $ara!itGri e+reePti, astfel, Hitler oferG
-ermanilor Jn cartea sa ,misiunea de rasG sal+atoare ,ai cGrei datorie era aceea
de sal+are Pi de $Gstrare a $uritGMii"
Kn afarG de Nre-n9, "reich" mai a+ea JnMelesul de Nim$eriu Pi bo-GMie9 , lucru care
Jn ideolo-ia na!istG re$re!enta o +astG unitate, a $o$orului -erman din Jntrea-a
>uro$G (-ermani austrieci, -ermani suedeMi, etc", de aceea "reich" reda Pi ideea
de Ns$aMiu +ital9, un s$aMiu care trebuia sG cu$rindG toate $o$oarele de re-n
-erman (arian, un s$aMiu Jn care $o$orul -erman JPi $oate desfGPura acti+itatea"
0isul lui Hitler /ind acela a unui im$eriu +ast , care $utea concura cu marile
$uteri , mai ales cu 5m$eriul .olonial Sritanic Pi cu Statele <nite, de aceea Hitler
considera necesarG ali$irea Poloniei, <crainei Pi (usiei noului sGu
im$eriu".omform ideolo-iei sale, numai Jn acel moment Germania +a a+ea
$uterea economicG necesarG $entru a $utea detrona $e cele douG concurente"
(eich , $re-Gtea Germania $entru un +iitor -lorios , de aceea $entru Hitler
denumirea de "reich" nu Ji susMinea numai ideolo-ie le-atG de rase, dar mai
$resus de toate $re-Gtea Germania $entru o nouG ascensiune"(e-atul sGu a +Gnd
menirea de a Jncununa Pi de a Jncheia lanMul "reich&ului" Jn istorie"
Holocaust O distru-erea a$roa$e com$letT a e+reilor din >uro$a de cTtre
Germania na!istT si colaboratorii ei Jn tim$ul celui de&al doilea rT!boi mondial
(1939 O 194B" Kn cultura iudaicT, e+reii se referT adesea la Holocaust folosind
cu+Lntul "Shoah" (cu+Lnt de ori-ine ebraicT JnsemnLnd 8catastrofT9 sau
8distru-ere totalT9" .a etimolo-ie, cu+Lntul holocaust deri+T din -recescul holo
(Jntre- si caustos (ars desemnLnd la ori-ine o ofrandT Jn ;TcTri sau un sacri/ciu
reli-ios care este consumat Jn Jntre-ime de ;TcTri"
Holocaustul a fost unul dintre cele mai Jn-ro!itoare -enociduri din istorie" <n alt
-enocid similar a fost cel al armenilor omorLti de turci sub conducerea lui
)ustafa Femal Atatur1, "$Trintele" (e$ublicii 2urcia" .ei care l&au sT+Lrsit au
creat metodic mi#loacele de a aduna si de a omorL milioane de oameni"
Holocaustul a determinat elaborarea le-ilor internationale Jm$otri+a JncTlcTrii
dre$turilor omului"
>+reii nu au fost sin-urele +ictime ale na!istilor Jn tim$ul celui de&al doilea rT!boi
mondial" Na!istii au Jncarcerat si omorLt si oameni care se Jm$otri+eau re-imului
lor $e moti+e ideolo-iceU ti-aniU -ermani care $re!entau un handica$ mental sau
/!icU homose*ualiU soldati sla+i ca$turati Jn rT!boi, di!identi reli-iosi ()artorii lui
5eho+a, etc"
,onditiile istorice
2im$ de secole, crestinii din >uro$a au a+ut o atitudine discriminatorie fatT de
e+rei" Pentru multi dintre ei $re#udecata Jm$otri+a e+reilor JmbrTca forma anti&
semitismului"
<nii cercetatori $ri+esc anti&semitismul ca $e o $re#udecata reli-ioasa" Altii il +Td
ca $e o +arietate anti&e+reiascT a unui sentiment de urT -eneralT Jndre$tatT
Jm$otri+a minoritTtilor etnice" Kn conce$tia anti&semitT, e+reii re$re!intT forte
misterioase, mitice si diabolice, sunt atot$uternici si #oacT un rol sinistru Jn istoria
omenirii" Kn >+ul )ediu, crestinii anti&semiti $redicau inter!icerea contactului cu
e+reii si multi credeau cT e+reii sunt aliatii 'ia+olului"
)ulti credeau cT de fa$t e+reii nici nu sunt oameni si cT folosesc ma-ia $entru a
crea a$arenta cT sunt ca ceilalti" 2oate aceste credinte s&au amestecat cu
su$erstitiile $ri+ind $uterea ma-icT a sLn-elui uman, +rT#itoria si $er+ersiunea,
a#un-Ldu&se la "eticheta de sLn-e", falsa acu!atie cT e+reii folosesc sLn-ele
co$iilor crestini Jn ritualurile lor"
Asemenea idei stereoti$e des$re e+rei au interactionat in mintea multor euro$eni
cu teama de orice era strTin cunoasterii lor, dar si cu tensiunile economice si
sociale" .a re!ultat, +iolenta anti&semitT s&a manifestat Jn re$etate rLnduri"
Siserica crestinT si di+erse -u+erne au ado$tat le-i care inter!iceau e+reilor sT
desfTsoare anumite acti+itTti, sT aibT anumite ocu$atii, Ji obli-au sT locuiascT
numai Jn anumite !one, Ji Jm$iedicau sT urme!e studii uni+ersitare sau chiar Ji
Jnde$artau de $e teritoriul anumitor state" Secole la rLnd, Siserica (omano&
.atolicT a incura#at credintele si atitudinile anti&semite" 'esi in+TtTturile bisericii
nu au sustinut si nici nu au #usti/cat uciderea e+reilor, $ro$a-area urii, insultelor,
de-radTrii si deseori demoni!area e+reilor a fTcut ca multi catolici sT acce$te
mTsurile anti&semite introduse de na!isti si colaboratorii acestora Jn secolul 7%"
Aceeasi situatie este +alabilT si $entru bisericile $rotestante" Pam;etul intitulat
8'es$re e+rei si minciunile lor9, scris in 1B47 de reformatorul reli-ios -erman
)artin :uther, foloseau un limba# e*trem de +iolent" Acesta Ji insti-a $e crestini
sT incendie!e sina-o-ile, sT distru-a casele e+reilor si sT&i $una $e e+rei Jn
-ra#duri si Ji sfTtuia $e oamenii de stat sJ Ji alun-e $e e+rei din tTrile lor" Scrierile
lui :uther au a+ut o in;uentT semni/cati+a asu$ra teolo-ilor -ermani $rotestanti
si a contribuit la crearea unui climat de o$inie care cerea sau a$roba
$ersecutarea e+reilor"
Kn secolul al 19&lea, e+reii din ma#oritatea tTrilor euro$ene au fost emanci$ati O
adicT li s&au -arantat dre$turi e-ale cu cele ale cetTtenilor crestini si celoralti
cetTteni ai statelor res$ecti+e"
(e+olutia industrialT era Jn desfTsurare si e+reii au Jnce$ut sT #oace un rol
im$ortant ca Jntre$rin!Ttori Jn noile industrii si afaceri" )obilitatea socialT si
economicT $recum si a+ansul cultural al e+reilor euro$eni Jn aceastT $erioadT a
fTcut din ei unul din cele mai +i!ibile simboluri ale moderni!Trii"
5ndi+i!ii care s&au o$us moderni!Trii din secolul 19 O de la aristocrati la tTrani O Ji
$erce$eau $e e+rei ca $e o fortT distructi+T" Atitudinea traditionalT, care a
$ersistat si du$T emanci$area e+reilor, si noua ima-ine a e+reilor s&au combinat
cu frustrTrile contem$orane si mania re!ultate din schimbTrile sociale aduce de
ca$italism"
Kn a doua #umTtate a secolului 19, anti&semitismul modern a $enetrat cercurile
$olitice catolice si $artidele"
4iarul ie!uit ".i+ilta .attolica", $ublicat la (oma, rTs$andea $ermanent
$re#udecTti anti&semite a cTror in;uenta se resimtea cu mult dincolo de -ranitele
5taliei" 5n Austria, Partidul Social .restin, care se bucura de s$ri#inul Sisericii
.atolice, cu$rindea $uternice elemente anti&semite si a reJn+iat eticheta de
sLn-e" Kn Franta, $resa catolicT rTs$andea si ea idei anti&semite, mai ales Jn
tim$ul afacerii 're@fus (o contro+ersatT $ro$a-andT de $resa ce im$lica un o/ter
e+reu din armata france!T care fusese condamnat $e nedre$t $entru trTdare, Jn
1C94"
Pe la #umTtatea secolului al 19&lea Jn >uro$a a a$Trut o noua teorieA cea a rasei"
Potri+it acestei teorii, umanitatea era im$artita Jn rase 8su$erioare9 si rase
8inferioare9" 'u$T $Trerea celor care credeau Jn aceasta teorie, e+reii erau o rasT
sub&umanT si o amenintare mortalT la adresa 8$uritTtii9 raselor 8su$erioare9"
A$aritia $artidelor si or-ani!atiilor anti&semite, indiferent cT se ba!au $e $rinci$ii
economice, reli-ioase sau de rasT, sau $e o combinatie a tuturor acestora,
constituie caracteristica cea mai im$ortantT a anti&semitismului $olitic modern"
Asemenea $artide s&au manifestat mai ales Jn Germania Jn anii 1CC%" Kn 5m$eriul
(us anti&semitismul a de+enit $oliticT o/cialT a -u+ernului care, Jn 1CC1 si 1CC7,
a Jncura#at +iolente atacuri armate Jm$otri+a e+reilor, cunoscute ca $o-ramuri" :a
Jnce$utul secolului 7% e*istau multi anti&semiti con+insi $e tot teritoriul >uro$ei,
dar mai ales Jn Franta, Germania, Austro&<n-aria, (usia si (omLnia" 'esi
$artidele anti&semite nu au $rimit $rea mare sustinere din $artea electoratului,
anti&semitismul nu era doar foarte rTs$Lndit ci si acce$tat din $unct de +edere
social"
A$aritia natiunilor&state Jn estul >uro$ei du$T $rabusirea im$eriilor (us, German
si Austro&<n-ar la sfLrsitul $rimului rT!boi mondial (1914 O 191C a adus un +al
de anti&semitism fTrT $recedent" AtLt indi+i!i cLt si -u+erne au sT+Lrsit acte
ostile e+reilor" )ulti dintre liderii (e+olutiei Solse+ice din 191Q din (usia
comunista erau e+rei, ceea ce a alimentat ideile anti&semite ale conser+atorilor
anti&comunisti din multe tTri" Kn $erioada cu$rinsT Jntre sfLrsitul $rimului rT!boi
mondial si Jnce$utul celui de&al doilea rT!boi mondial Jn unele tTri mTsurile anti&
semite au de+enit $olitica o/cialT de stat" Kn tTri ca Polonia, (omLnia si statele
baltice :ituania, :etonia si >stonia, ideile traditionale anti&semite s&au Jm$letit cu
noua ima-ine a e+reilor ca $romotori ai comunismului"
Atitudinea fatT de e+rei Jn Germania du$T Primul (T!boi )ondial
)ulti -ermani i&au Jn+ino+Ttit $e e+rei $entru JnfrLn-erea Germaniei Jn $rimul
rJ!boi mondial, unii sustinLnd chiar cT e+reii au trTdat natiunea -ermanT Jn
tim$ul acestui rT!boi" )ai mult, la sfLrsitul rT!boiului un -ru$ cu orientare
comunistT a Jncercat sT or-ani!e!e o re+olutie de ti$ bolse+ic Jn statul -erman
Sa+aria" )a#oritatea liderilor acestei tentati+e esuate erau e+rei" .a urmare, unii
-ermani Ji asociau $e e+rei cu bolse+icii si $ri+eau ambele -ru$Tri ca $e inamici
$ericulosi ai Germaniei"
'u$a rT!boi, Jn Germania s&a instaurat (e$ublica de la 3eimar" Politicienii si
intelectualii e+rei au #ucat un rol im$ortant Jn +iata Germaniei Jn tim$ul acestei
re$ublici si multi ne&e+rei au fost nemultumiti de in;uenta lor"
A+Lnd ca ba!T con+in-erile sale anti&semite, Adolf Hitler a atacat rolul
im$resionant #ucat de e+rei Jn societatea -ermanT in tim$ul (e$ublicii de la
3eimar, mai ales Jn cercurile intelectuale si Jn $olitica de stLn-a, referindu&se la
ei ca 8ciumT9 si 8cancer9"
Gn cartea sa 6+ein @emp%6, pu)licatH in 192I, -itler a pus situatia
grea a (ermaniei la s%Jrsitul primului rH$)oi mondial pe seama unei
conspiratii internationale a evreilor, %olosind termeni ca 4e.tirpare5 si
4e.terminare5 Kn relatie cu acestia. /l sustinea cH evreii au do)Jndit
puterea economicH si a)ilitatea de a controla si manipula mass-media Kn
avanta'ul propriu si a scris despre necesitatea eradicHrii puternicei lor
po$itii economice c0iar prin eradicare lor f$ica, dacH este ca$ul.
*olitica na$istH anti-semitH, 1979-19=0
:a 3% ianuarie 1939, Hitler a lansat o amenintare Jn/oratoare Jntr&un discurs
adresat ParlamentuluiA 8 Jn +iata mea am fost deseori $rofet si """ asta!i +oi / JncT
o datT $rofetA dacT cercurile /nanciare internationale ale e+reilor din >uro$a si
din afara ei +or im$lica din nou natiunile Jntr&un ra!boi mondial, re!ultatul nu +a /
bolse+i!area lumii si, $rin aceasta, +ictoria e+reimii, ci anihilarea rasei e+reilor din
>uro$a"9
'u$T i!bucnirea celui de&al doilea rT!boi mondial, Jn Se$tembrie 1939, na!istii au
cTutat 8o solutie /nalT $entru $roblema e+reiascT9" .ei mai Jnalti lideri se
-Lndeau la o 8solutie teritorialT9 $entru e+reii euro$eni" .onducTtorii SS&ului, o
sectie de elita a Partidului Na!ist, au fost JnsTrcinati cu re!ol+area 8$roblemei
e+reiesti9" >i au $ro$us douT +arianteA $rima era crearea unei re!er+atii Jn sud&
estul Poloniei unde urmau sT /e de$ortati e+reiiU cea de&a doua solutie a fost
$ro$usT $e fondul antici$Trii +ictoriei Germaniei Jm$otri+a An-liei, ca o urmare
/reascT a JnfrLn-erii Frantei Jn iulie 194%, si consta Jn de$ortarea $e 5nsula
)ada-ascar a tuturor celor 4 milioane de e+rei din tarile ocu$ate sau controlate
atunci de Germania" Pe atunci )ada-ascarul, situata Jn a$ro$ierea coastei de
sud&est a Africii, era colonie france!T"
Nici una dintre $ro$uneri nu a fost ado$tatT" :a sfarsitul anului 194% na!istii au
Jnce$ut sT $lani/ce in+adarea si cucerirea <niunii (e$ublicillor So+ietice
Socialiste (<(SS" Acest $lan i&a fTcut sT abandone!e ideea unei re!er+atii in
Polonia, $entru ca o asemenea re!er+atie s&ar / a;at Jn centrul si nu la $eriferia
unui im$eriu -erman lTr-it" :a ideea )ada-ascarului s&a renuntat $entru ca
en-le!ii nu s&au $redat si controlul britanic $ermanent asu$ra .analului Sue!
Jnchidea ruta s$re )ada-ascar a na+elor -ermane"
2otusi, Jnainte ca aceste idei sT /e abandonate, -ermanii au fTcut un $as
$reliminar +iitoarelor de$ortTri Jn la-Tre de concentrare sau re!er+atii e+reiesti"
>+reii din Polonia au fost obli-ati sT se mute Jn -hetouri, unde li s&a ordonat sT
or-ani!e!e consilii care sT aducT la Jnde$linire ordinele -ermanilor" 'e asemenea,
au fost obli-ati sT $oarte $e haine o stea -albenT, simboli!and ori-inea lor
e+reiascT, si sT e*ecute munca fortatT" .onditiile de locuit absolut Jn-ro!itoare,
su$ra$o$ularea, li$sa conditiilor sanitare si a ser+iciilor de sTnTtate si ratiile de
hranT insu/ciente au determinat o ratT a mortalitatii foarte ridicatT Jn rLndurile
locuitorilor din -hetouri" 'e e*em$lu, Jn 1941 a murit 7%V din $o$ulatia din
-hetoul 0arso+ia"
Kn tim$ ce e+reii $olone!i erau Jnchisi Jn -hetouri, e+reii din tTrile +est euro$ene
ocu$ate sau controlate de na!isti su$ortau as$re mTsuri anti&semite" 'in
Nor+e-ia $LnT Jn Africa de Nord toti e+reii si&au $ierdut dre$turile si $ro$rietTtile
si au fost fortati sT trTiascT Jn anumite cartiere sau au fost Jnchisi Jn tabere
$T!ite"
Gnceputul e.terminHrii
Kn $rimT+ara anului 1941, Jn tim$ ce se fTceau $re-Ttirile $entru in+adarea <(SS,
Hitler a anuntat ca un rT!boi al distru-erii este $e cale sa Jncea$T" >l a cerut
anihilarea conducerii bolse+ice $unLnd astfel ba!ele $entru e*terminarea a ceea
ce Hitler considera sursa biolo-icT a bolse+ismuluiA e+reii din <(SS" >*ecutiile
urmau sT /e aduse la Jnde$linire de $atru unitTti SS mobile numite
>insat!-ru$$en (echi$e de actiune, formatT /ecare din a$ro*imati+ 1%%% de
oameni" Pe lLn-T aceste echi$e erau si alte unitTti de $olitie si SS ce urmau sT
im$uste e+reii adunati Jn dre$tul -ro$ilor comune $e care trebuiau sT le sa$e
Jnainte de a / omorLti" 'u$T Jnce$erea cam$aniei militare in iunie 1941, armata
-ermanT a fost chematT Jn numeroase rLnduri sT acorde s$ri#in unitatilor de
$olitie si SS, astfel JncLt numTrul total al -ermanilor im$licati Jn uciderea Jn masT
a e+reilor se ridica la a$ro*imati+ 3%"%%%"
:a data de 7 iulie 1941, (einhard He@drich, sef al Ser+iciului de Securitate al
Germaniei si o /-urT im$ortantT Jn or-ani!area e*terminarii e+reilor, a emis
,rdinul .omisarului conform cTruia toti e+reii care ocu$au $osturi o/ciale Jn
administratia so+ieticT urmau sT /e e*ecutati" ,rdinul a fost inter$retat Jn sens
foarte lar- de cTtre comandantii echi$elor de actiune ca +i!Lnd toti adultii e+rei
de se* barbatesc" <n mare numTr dintre acestia au fost Jm$uscati $e loc,
indiferent cT ocu$au sau nu $osturi o/ciale" Kn au-ust 1941 sfera de a$licare a
ordinului s&a e*tins si asu$ra femeilor si co$iilor e+rei" :a 1 au-ust 1941, Heinrich
Himmler, sef al SS, transmitea unitatilor SS din SelarusA 82oti barbatii e+rei
trebuie im$uscati" Femeile si co$ii +or / dusi in mlastini"9 ,/terul SS insarcinat cu
inde$linirea acestui ordin a comunicat su$eriorilor sai ca 8de$lasarea femeilor si
co$iilor in mlastini nu a a+ut succesul scontat intrucat mlastinile nu erau destul
de adanci $entru ca acestia sa se inece"9 5nce$and din se$tembrie 1941, fortele
-ermane au desfaurat actiuni $e scara lar-a in care intre-i comunitati e+reiesti
au fost sterse de $e fata $amantului" Astfel, 33"%%% de e+rei din Fie+, <1raina, au
fost omorati $e 79 si 3% se$tembrie 1941 in +alea Sabi War din a$ro$ierea
Fie+ului"
5n toamna anului 1941 s&a trecut la o noua fa!a" 'aca $ana acum tinta o
re$re!entau e+reii rusi, acum urmau sa /e ucisi e+reii din Polonia si Serbia"
Pentru aceasta -ermanii au folosit dube de -a!are, masini s$ecial si-ilate in care
-a!ul de esa$ament era introdus in com$artimentul unde se a;au +ictimele
$entru a le as/*ia" 5n iarna 1941 O 1947 e*ecutiile $rin im$uscare au incetat, in
$arte din cau!a fa$tului ca $amantul in-hetat nu $ermitea sa$area -ro$ilor
$entru e+reii ucisi" 5n $lus, -ermanii trebuiau sa trimita multi e+rei in Germania
$entru a munci ca scla+i in +ederea sustinerii efortului de ra!boi" .u toate
acestea, in $rima+ara lui 1947 cam$ania intensi+a de omoruri a fost reluata, de
data aceasta /ind ucisi chiar si e+reii ce munceau ca scla+i"
Gu$ele de actiune ii furni!au lui Hitler ra$oarte $ri+ind numarul e+reilor si al altor
$ersoane inde!irabile ucise" Aceste documente re$re!inta sursa $rimara de
cunoastere a dimensiunii crimelor in masa sa+arsite in estul >uro$ei $ana in
$rima+ara lui 1947" Se estimea!a ca din +ara lui 1941 $ana in +ara lui 1947
na!istii au im$uscat mai mult de un milion de e+rei $e mar-inea -ro$ilor comune
sa$ate de ei insisi"
Pe 17 decembrie 1941, 6ose$h Goebels, ministrul lui Hitler $entru $ro$a-anda si
iluminare nationala, nota in #urnalul sauA 85n ceea ce $ri+este $roblema e+reiasca,
XHitlerY este hotarat sa o re!ol+e $e de$lin" A $re!is e+reilor ca daca +or ince$e
din nou un ra!boi mondial +or a#un-e la $ro$ria e*terminare" Aceasta nu a fost o
fra!a -oala" (a!boiul mondial a ince$ut, e*terminarea e+reilor este consecinta
necesara"9
+oartea lui -itler - varianta general acceptatL
Prima $a-inG a !iarului american Stars Z Stri$es (7 mai 194B
:a 3% a$rilie 194B, Jn tim$ul ultimelor lu$te -rele Jn Serlin, cLnd tru$ele so+ietice
se a;au la micG distanIG de cancelaria (eich&ului, Hitler s&a sinucis, muHcLnd o
ca$sulG de cianurG Hi Jm$uHcLndu&se" 2ru$ul lui Hi cel al >+ei Sraun (cu care se
cununase Jn !iua $recedentG Hi care s&a sinucis simultan au fost de$use Jn
craterul unei bombe, stro$ite cu ben!inG de cGtre ,tto G[nsche Hi alte a#utoare
din F[hrerbun1er Hi li s&a dat foc cLnd Armata (oHie se a$ro$ia Hi continuau
bombardamentele" Knainte de a se sinucide, Hitler JHi otrG+ise cLinele $entru a
testa otra+a"
:a 7 mai Helmuth 3eidlin- a ca$itulat Hi a $redat Serlinul necondiIionat
so+ieticilor" .Lnd au a#uns la cancelarie, forIele so+ietice au -Gsit tru$ul lui Hitler
Hi au efectuat o auto$sie folosind am$rente dentare $entru identi/care"
(GmGHiIele lui Hitler Hi ale >+ei Sraun au fost Jn-ro$ate secret de S)>(\
(or-ani!aIia rusG 8Smert \$ionam9 la sediul acesteia din )a-debur-" Potri+it
Ser+iciului Federal (us de Securitate, un fra-ment de craniu uman $Gstrat Jn
arhi+ele sale Hi e*$us Jntr&o e*$o!iIie din anul 7%%% $ro+ine din rGmGHiIele
$GmLnteHti ale lui Hitler" 2otuHi, autenticitatea craniului este $usG sub semnul
JntrebGrii de mai mulIi istorici Hi cercetGtori"
Kn mai 194B Germania era com$let ruinatG, Hi nicidecum o 8Germanie mare9 Jn
stare sG distru-G (usia bolHe+icG sau sG cree!e o nouG ordine mondialG ba!atG $e
su$remaIia aHa&numitei rase 8ariene9"