Lucian BLaga

Universul liric blagian nu este unitar in felul aceluia pe care-l intalnim la Bacovia, dar nici divers si
polimorf precum cel arghezian. El nu ni se impune nici prin monotonie profunda si nici prin proteism.
Debuturile sale stau elocvent sub semnul oscilatiei intre tentatia versului ti aceea a meditatiei in
marginea artei, dar si a marilor filozofii contemporane. in 1919, nu apar numai Poemele luminii care-l
impun in ipostaza lirica, dar si Pietre pentru templul meu, volum de aforisme, prefigurandu-l pe
ganditorul ce se va remarca imediat prin eseuri estetice, filozofice, critice si polemice pentru a atinge
culmea implinirii in impunatorul sistem al trilogiilor din anii ! si "!, constructie de mare temeritate
si originalitate intelectuala acoperind domeniile fundamentale ale cugetar ii generale. #ele cinci volume
de versuri antume impreuna cu ampla creatie postuma $egala aproape in intindere cu cealalta%, cele
sase volume de eseuri si cele patru mari trilogii ne dau imaginea generala a unui spirit dominat si
absorbit intr-un chip particular, probabil unic in cultura romana, de o singura problematica& aceea a
misterului, intuitie lirica si concept intelectual din care si-a facut o adevarata cheie de bolta a unei
intregi opere. 'Poet al misterului', cum l-a numit pe drept cuvant Pompiliu #onstantinescu, Blaga este
in egala masura in chip declarat si inechivoc, si un filozof al misterului. (ceasta este pe deplin dovedita
de o anume metamorfoza de la vitalismul e)uberant si bucolismul destul de evident al primelor doua
volume, Poemele luminii si Pasii profetului, la spaima e)istentiala si tristetea metafizica din in marea
trecere si *auda somnului, apoi, printr-o oarecare inseninare si printr-o mai mare prospetime a unui
folclorism care ramane mereu substantial si niciodata etnografic in *a cumpana apelor, catre o
redescoperire superioara a virtutilor unei convietuiri in armonie cu natura, a unei linistiri si limpezimi
interioare care se vor accentua intr-un soi de elegie resemnata si chiar de inteleapta +ubilatie in
poemele tarzii ale senectutii, destinate sa apara postum, dar si sa contrabalanseze magnific intreaga
opera anterioara.
inca de la inceput trebuie remarcata o greseala care se face deseori prin abordarea poeziei lui Blaga din
directia filozofiei sale, cautand in prima ideile si speculatiile celei de a doua. #oncidenta care se simte
intre ele nu este rezultatul nici unui transfer, ci produsul natural - cum autorul singur a atras atentia -
al unei sensibilitati metafizice unitare si ireductibile.
Poezia lui Blaga nu este, de aceea, una de idei, nu construieste cu ele cum face Eminescu de atatea ori,
ea este o poezie de viziuni metafizice, proiectand adica si mobiland un spatiu imaginar cu fantasme si
interferente figurative, a caror aproape unica functie e de a sugera misterul generalizat si
insurmontabil. (cesta ,in conceptia filozofului e captat si anihilat in cunoasterea pozitiva, paradisiaca si
potentat si aprofundat in cunoasterea luciferica, o cunoastere care-l conserva, ferindu-se a-i altera
semnificatiile prin interventia brutala a unei ratiuni reductioniste si simplificatoare. ,ister e si esenta
ultima a lumii, ,arele (nonim, care se apara, printr-o cenzura transcendenta de asalturile prea
orgolioase ale mintii omenesti. -mului nu-i ramane decat creatia pentru a revela misterul in
autenticitatea lui. *a creatie este condamnat printr-o mutatie ontologica ce i-a conferit un destin nobil
si generos.
Primele doua volume, Poemele luminii si Pasii profetului, sunt dominate de un puternic vitalism,
revarsat peste granitele prea stramte ale timpului, ale conditiei umane in general, ca o dorinta de
contopire cu cosmosul. Pentru poet, cunoasterea inseamna iubire, dupa cum afirma, programatic in Eu
nu strivesc corola de minuni al lumii. in lirica vitalista trupul arde 'ca-n flacarile unui rug'$.oi
pamantul%, viata murmura in el 'ca un izvor navalnic / intr-o pestera rasunatoare'$.u-mi presimti0%,
tristetea insati este e)tinsa asupra universului intreg$,elancolie%, iar strigatul '1unt beat de lume si-s
pagan2'$*umina raiului% este o e)presie a sufletului care isi cauta invelis pe potriva in giganticele
formatiuni geologice&
'Dati-mi un trup
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
in plin2
Pamantule larg fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei napraznice inimi' $Dati-mi un trup voi muntilor%
1tilistic Poemele luminii sunt construite in +urul unei metafore centrale, revelatorii, precum in 3zvorul
noptii, sau doar se incheie cu o astfel de metafora, adesea cu valoare de aforism.
Opera flozofca
opera flozofca a lui Blaga se centreaza pe doua teme principale si anume mitul misterului,
respectiv mitul marelui anonim. Marele anonim ca si concept are punctul de plecare
localizat in flozofa aristoteliana. Aristotel vorbeste despre existenta ca existenta (de sine
statatoare) in care marele anonim nu este asimilat atat creatorului divin cat precursorului
de creator. recursorul genereaza divinul in sens metafzic, avand o aura intangibila, dincolo
de intelesul si posibilitatile cognitive umane. Blaga pastreaza ideea de stabilitate, dar
introduce tema constructivismului si a termenului de di!erentiabile divine, asociind gandirii
umane nu numai !unctii de reproducere ci si de creatie.
"ucian Blaga si#a promovat constructia flozofca mediat de cultura, prin stil si meta!ora,
concretizand prin teoria valorilor pentru stiinta, religie, metafzica, etc. $orbeste despre
energiile infnitezimale ce se implica subtil in evolutionism producand mutationism,
centrandu#se ulterior pe aparitia omului. %mul este girat de doua existente paralele, una
reala cu substrat in existentialism si alta ontologica cu accentul pus pe revelarea
misterului. &n aceasta etapa marele anonim blag'ian instituie cenzura transcedenta,
ast!el ca omului i se re!uza atingerea absolutului in cunoastere, find condus pe linia
relativismului, !undamentat pe un nou tip de rationalism ecstatic, di!erit de clasicul enstatic.
entru acest deviationism, biserica, prin (taniloaie, l#a atacat in mod constant pe flozo!.
Blaga nu a negat sensurile si adevarurile esentiale ale religiei, dar nici nu a perseverat in a
pactiza cu dogma religioasa. A a)uns sa defneasca si sa impuna asa zisa cunoastere
luci!erica, ce pe !ond nu incumba nimic diabolic, ci mai degraba o apetenta spre
cunoasterea mereu desc'isa, la zbuciumul interior de a depasi limitele acceptabile ale
normalitatii, in !apt un !el de mani!estare de postmodernism.
Filosofie
Crea ia sa filosofic este grupat n trei trilogii:
*+,- # .rilogia cunoa/terii 0n trei volume1 2onul dogmatic, 3unoa/terea luci!eric4, 3enzura
transcendent4.
*+,, # .rilogia culturii in trei volume1 %rizont /i stil, (pa5iul mioritic, 6eneza meta!orei /i
sensul culturii
*+,7 # .rilogia valorilor, 8tiin54 /i crea5ie, 69ndire magic4 /i religie, Art4 /i valoare.
3ea de#a patra, .rilogia cosmologic4, a r4mas 0n stadiu de proiect. :in ea autorul a publicat
un singur volum, :i!eren5ialele divine, primul din aceast4 ultim4 trilogie.
$olume de eseuri /i studii flosofce
*+;; # Cultur i cunotin
*+;, # Filosofa stilului
*+;< # Fenomenul originar
*+;< # Feele unui veac
*+;7 # Daimonion
*+-* # Eonul dogmatic
*+-- # Cunoaterea luciferic
*+-, # Censura transcendent
*+-, # Orizont i stil
*+-7 # Spaiul mioritic
*+-7 # Elogiul satului romnesc, discursul de recep5ie la admiterea sa 0n Academia =om9n4
*+-> # Geneza metaforei i sensul culturii
*+-+ # rt i valoare
*+,? # Diferenialele divine
*+,* # Despre gndirea magic
*+,* # !eligie i spirit
*+,; # "tiin i creaie
*+,> # Despre contiina flosofc
*+,@ # specte antropologice
Opera dramatica
Dramaturgie
1921 - Zamolxe, mister pgn
1923 - Tulburarea apelor, dram
1925 - Daria, dram n patru acte
1925 - Ivanca
1925 - nvierea, pantomim n patru tablouri i Fapta, oc dramatic
192! - Me terul Manole , dram n cinci acte
193" - Cruciada copiilor
193# - Avram Iancu, dram ntr-un prolog i trei fa$e
19#2 - Opera dramatic, 2 %ol&
19## - Arca lui Noe
19'# - Anton Pann, dram ntr-un prolog i patru fa$e (postum)
Activitatea diplomatic
*n anul 192' a intrat n diploma ie, ocupnd succesi% posturi de ata at cultural la lega iile +omniei
din ,ar o%ia , -raga, .isabona, /erna i ,iena& 0 fost ata at i consilier de pres la ,ar o%ia , -raga i /erna (192'1
193'), subsecretar de stat la 2inisterul de 34terne (193'11935) i ministru plenipoten iar al +omniei n -ortugalia
(193511939)&
Proza memoralistica
An lunga perioad4 0n care s#a aBat 0n dizgraCie, "ucian Blaga a scris Di dou4 c4rCi
memorialistice, Eronicul Di c9ntecul v9rstelor Di "untrea lui 3aron, prima conceput4 ca o
autobiografe propriu#zis4, iar a doua ca un roman.

Eronicul Di c9ntecul v9rstelor dateaz4 din *+,7 Di a ap4rut abia 0n *+7<. oetul 0Di evoc4 0n
paginile lui primii dou4zeci Di cinci de ani de viaC4, ceea ce 0nseamn4 copil4ria 0n satul natal,
"ancr4m, Dcoala primar4 urmat4 la (ebeD, 0nscrierea la "iceul FAndrei GagunaF din BraDov,
moartea prematur4 a tat4lui, preotul &sidor Blaga, 0n *+?@, continuarea liceului ca elev
FprivatistF, studiile !4cute la &nstitutul edagogic#.eologic din (ibiu, secCia teologie (*+*,#
*+*>), emoCiile provocate de intrarea =om9niei 0n r4zboi, 0n *+*7, 0nscrierea la Hacultatea de
Hilosofe din $iena, 0n *+*@, debutul cu volumul de versuri oemele luminii, 0n *+*+, c4s4toria
cu 3ornelia Brediceanu, descendenta ilustrei !amilii Brediceanu din "ugo).

2venimentele sunt relatate 0n ordine cronologic4, dar aceast4 rigoare de lucrare cu caracter
documentar nu exclude desc'iderea unor paranteze reBexive Di lirice. Autorul 0Di mitizeaz4
diverse momente biografce, de exemplu prelungita perioad4 prelingvistic4 (de la naDtere Di
p9n4 la patru ani) sau vizita !4cut4, 0n anii de Dcoal4, la Academia din BucureDti, unde a avut
prile)ul s4 ating4, 0nforat de emoCie, un manuscris al lui 2minescu.

3a Di la alCi memorialiDti, se observ4 o anumit4 incapacitate de ierar'izare a !aptelor, o
tendinC4 de a povesti c'iar Di 0nt9mpl4ri anodine, din pl4cerea vicioas4 a retr4irii propriei
vieCi sau din dorinCa )ustifc4rii retrospective a unor gesturi. An pre!aCa la ediCia princeps a
Eronicului Di c9ntecului v9rstelor, 6eorge &vaDcu !ace, din acest punct de vedere, o evaluare
corect4 a c4rCii1 F:esigur, nu toate paginile sunt la !el de interesante. Inele se pierd 0n
detalieri de circumstanCe mai puCin semnifcative, de ordin intim, pe alocuri prozaic. :ar
dincolo de aceste sporadice pierderi 0n nisipul procesului memorial, Jc9ntecul v9rstelorK
acestui prim p4trar al vieCii lui Blaga constituie o lectur4 din cele mai emoCionante, 0n care
poetul Jneb4nuitelor trepteK se caut4 el 0nsuDi 0napoi peste timp.F
Studii
0 urmat cursurile 6acult ii de 7eologie din 8ibiu i 9radea n perioada 191#1191', pe care le-a finali$at cu licen n
191!& 0 studiat filosofia i biologia la :ni%ersitatea din ,ienantre anii 191' i 192", ob innd titlul de doctor n
filosofie& 0ici a cunoscut-o pe Cornelia /rediceanu, cea care i %a de%eni so ie& 0 re%enit n ar n aunul 2arii :niri&
*n anul 191', n timpul %erii, /laga %i$itea$ ,iena, unde descoper 34presionismul&
3u nu stri%esc corola de minuni a lumii
3u nu stri%esc corola de minuni a lumii
;i nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntlnesc
n calea mea
n flori, n oc<i, pe bu$e ori morminte&
.umina altora
sugrum %raa neptrunsului ascuns
n adncimi de ntuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tain -
;i-ntocmai cum cu ra$ele ei albe luna
nu mic;orea$, ci tremurtoare
mre;te ;i mai tare taina nop=ii,
a;a mbog=esc ;i eu ntunecata $are
cu largi fiori de sfnt mister
;i tot ce-i nen=eles
se sc<imb-n nen=elesuri ;i mai mari
sub oc<ii mei-
cci eu iubesc
;i flori ;i oc<i ;i bu$e ;i morminte&