C.

Principalele reacii antigen-anticorp i aplicaiile acestora

Testul pentru determinarea grupelor sanguine ABO i Rh
Reactivi pentru grupele de snge ABO
Reactivi Anti-A, Anti-B, Anti-AB sunt derivai din liniile de celule hibridizate care sunt
obinute prin fuzionarea anticorpilor de oarece ce produc limfocite B cu celule de mielom.
Anticorpii derivai dintr-o singur clon (celulele aprute din celula hibrid, precum i
amestecul de diferii anticorpi derivai de la diferite clone sunt desemnai ca monoclonali! Anti-
A, Anti-B, Anti-AB.
Reactivii Anti-A, Anti-B, Anti-AB au fost evaluai "n toate tipurile de teste, incluz#nd
sisteme automate "n paralel cu reactivii AB$ convenionali, policlonali.
%u s-au observat reacii fals-pozitive i fals-negative "ntre serul monoclonal i cel
policlonal.
Afinitatea serului reactiv a fost adesea mai puternic dec#t a serului policlonal, "n mod
special fa de celulele de nou-nscui i subgrupele cu reactivitate slab.
Material biologic
&e folosete s#nge total (puncie "n deget
Modul de lucru
I. Testul pe lam
A.Testul rapid
-&e pune o pictur de anti-A, Anti-B, Anti-AB pe o lam de sticl
-&e adaug o pictur mic de s#nge total i se omogenizeaz bine
-&e rotete uor lama timp de ' min.
-&e observ apariia aglutinrii. Aglutinarea apare "ntre ()-*) sec
Rezultatele negative pot fi semnalate dup ' min.
B.Testul cu incubare
-&e prepar o suspensie de celule +-,)- "n soluie salin izotonic sau se folosete s#nge total
-&e pune o pictur din fiecare reactiv Anti-A, Anti-B, anti-AB pe o lam
-&e adaug o pictur de suspensie ori o pictur mic de s#nge i se amestec bine
-&e incubeaz ,+-() min. la temperatura de ')
)
.
-&e amestec uor i se observ apariia aglutinrii
II. Testul n tub
-&e prepar o suspensie de celule de (-+- "n soluie salin izotonic
-&e pune o pictur de Anti-A, Anti-B, Anti-AB "n tubul notat corespunztor
-&e adaug "n fiecare tub o pictur din suspensia de celule i se omogenizeaz bine
-&e centrifugheaz ' min. la ,))) rpm sau ') sec. /a ())) rpm ori se incubeaz ') min. la
temperatura de ')
)
.
-&e disloc uor butonul de celule i se observ apariia aglutinrii
,
Reactivul anti-D
Anticorpi monoclonali umani din clasa 0g1, obinui din culturi celulare
&e pstreaz la '-2
)
.
.onservare cu %a%(-),,-
Reactivul este pentru diagnosticul in vitro
Reactivi
.onine anticorpi monoclonali de origine uman din clasa 0g1, obinut din culturi
celulare. &pecificitatea i reproductibilitatea sunt proprieti bine cunoscute la anticorpii
monoclonali.
1a3oritatea reactivilor anti-4 monoclonali aparin clasei de 0g1.
Modul de lucru
I. Testul pe lam
A. Testul rapid
5estul trebuie efectuat pe o suprafa ce are temperatura cuprins "ntre ')-(6
)
.
-&e pune o pictur de reactiv Anti-4 pe lam
-&e adaug o pictur mic de s#nge total. &e omogenizeaz bine.
-&e rotete energic lama ' min. &e observ dac apare aglutinarea
-&e citete rezultatul dup ' min. (suprafaa uscat poate fi interpretat ca o reacie fals-pozitiv.
B. Testul cu incubare
&e poate folosi s#nge total sau suspensia de celule
-&e prepar o suspensie de +-,)- din celule ce trebuie testate "n soluie salin izotonic sau se
folosete s#nge total
-&e pune c#te o pictur de reactiv anti-4 "n cerculeele lamei, ce se vor folosi
-&e adaug o pictur de suspensie sau o pictur mic de s"nge total i se omogenizeaz bine
-&e incubeaz () minla ')-(6
)
.
-&e agit uor lama i se observ aglutinarea
II. Testul n tub
-&e pregtete o suspensie (-+- din celule ce trebuie testate "n soluie salin izotonic
-&e pune o pictur de reactiv anti-4 "n tubul-prob
-&e adaug "n fiecare tub o pictur din suspensia de celule i se omogenizeaz bine
-&e centrifugheaz ' min. la ,))) rpm
-&e disloc uor butonul de celule i se observ prezena aglutinrii.
4ac reacia este negativ se incubeaz tubul ,+ min. la ')
)
., se centrifugheaz ' min la ,)))
rpm, se disloc uor butonul de celule i se observ aglutinarea.
Anti-A Anti-B Anti-AB
7rupa A 8 - 8
'
7rupa B - 8 8
7rupa $ - - -
7rupa AB 8 8 8
Testul pentru determinarea anticorpilor antistreptolizina O
Reacia ASLO
5est calitativ i cantitativ pentru e9plorarea strii de imunitate antito9ic fa de to9inele
streptococului.
5estul este bazat pe reacia de aglutinare. 5estul permite stabilirea diagnosticului anginei
streptococice sau de infecii streptococice, ca i a celui de reumatism articular acut (RAA.
1eninerea titrului A&/$ crescut chiar i la c#teva luni dup puseul reumatismal permite
stabilirea diagnosticului retrospectiv al bolii.
rincipiul metodei
Reactivul folosit este o suspensie de particule late9 de polistiren "ncrcate cu streptolizina
$ stabilizat.
Reactivul a fost astfel preparat "nc#t, "n prezena unui titru A&/$ normal de ')) ui:ml
sau mai crescut, s dea o aglutinare vizibil a particulelor late9, fr diluarea serului.
Reactivi
, flacon cu reactiv late9 de + ml
, flacon cu control pozitiv de , ml
, flacon cu control negativ de , ml
, plcu pe care se efectueaz reacia
Material biologic
&erul de cercetat trebuie s fie clar i proaspt.
;lasma, serul lipemic ori contaminat poate determina erori "n obinerea rezultatelor. 4ac
testul nu poate fi efectuat imediat, atunci serul se pstreaz la '-2
)
., ma9imum 6' ore. ;entru o
perioad mai "ndelungat serul trebuie s fie pstrat congelat.
Modul de lucru
I. Testul A!"O calitativ
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei "naintea folosirii cu () min
-&e pun ' picturi (+) l de control (8 "n unul din cercurile plcuei de testare.
-&e pun ' picturi (+) l de control (- "n al doilea cerc.
-.u o pipet se pun c#te o pictur de ser (<+ l din fiecare prob "n cercurile urmtoare.
-&e agit uor suspensia de reactiv late9 i se pune "n fiecare cerc folosit c#te o pictur de
reactiv. ;entru omogenizare se folosete un beior pentru fiecare test "n parte.
-&e rotete plcua ' min i se citete aglutinarea imediat l#ng o surs de lumin.
(
II. Testul A!"O cantitativ
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei, "nainte de folosire cu () min.
-&e dilueaz probele ,:'= ,:<= ,:2 ,:,* "n soluie salin izotonic. &e pot face diluii i mai mari
dac este necesar
-&e pune , pictur (<+ l din fiecare diluie "n succesiunea de cercuri ale plcuei de testare
-&e agit reactivul late9 i se adaug o pictur de reactiv "n fiecare cerc de testare.
-&e omogenizeaz cele dou picturi folosind un beior pentru fiecare prob
-&e rotete uor placa ' min. i se citete rezultatul imediat "n dreptul unei surse de lumin
Interpretarea testului
Reacia A&/$ negativ! obinerea unei suspensii lptoase, fr aglutinare, ca cea
observat la controlul negativ
Reacia A&/$ pozitiv! obinerea unei aglutinri observat "n cercul probei asemntoare
cu cea observat la controlul pozitiv.
Reacia A&/$ indic starea de imunitate antito9ic fa de streptococ.
>alori normale! "ntre )-')) ui
>alori crescute!
0. ? ')) ui
/a pacienii care au avut "n ultimele trei luni o angin streptococic sau alte infecii
streptococice
00. ? ()) ui
@n infecii streptococice! glomerulonefrit acut streptococic, scarlatin, purpur
reumatoid
000. *))-'+)) ui
@n reumatismul articular acut, reacia A&/$ a3ut "n stabilirea diagnosticului retrospectiv
al bolii, deoarece titrul anticorpilor antistreptolizin $ se menine crescut timp de c#teva luni
dup puseul reumatismal acut.
5itrul A&/$ crete odat cu evoluia puseului reumatismal. Reacia A&/$ este pozitiv
"n stenoz mitral, amigdalit acut streptococic, endocardita streptococic lent.
Observa#ii
Reactivii conin azid de sodiu ce se poate combina cu .u i ;b, put#nd asfel deveni
e9plozibili.
.ontrolul pozitiv i negativ a fost preparat din ser uman care a fost testat folosind metoda
liceniat A4A i s-a demonstrat c nu reacioneaz cu anticorpii pentru AgBBs i B.>.
5oate probele umane pot fi considerate potenial infectate.
Reactivii i controalele sunt stabile p#n la data e9pirrii, dac sunt pstrate la
temperatura de '-2
)
.. Reactivii nu se pstreaz la congelator.
Testul pentru identiicarea proteinei C reacti!e
5estul este utilizat pentru identificarea proteinei . reactive (.R; "n ser pentru
diagnosticul unor afeciuni inflamatorii sau pentru monitorizarea inflamaiei.
rincipiul metodei
<
Reactivul .R; este o suspensie de particule late9 de polistiren, marcate cu o fraciune de
gamaglobulin a serului anti-uman .R; specific. .#nd .R; este prezent "n prob, se observ o
aglutinare ce indic un coninut de * mg:l.
Reactivi
, flacon cu reactiv late9 de + ml
, flacon cu control pozitiv de , ml
, flacon cu control negativ de , ml
, plcu pe care se efectueaz reacia
Material biologic
&e folosete ser clar i proaspt.
;lasma, serul lipemic, ori contaminat poate duce la erori "n obinerea rezultatelor.
4ac testul nu poate fi fcut imediat, serul se pstreaz la '-2
)
., pentru 6' de ore. ;entru
o perioad mai "ndelungat, serul trebuie pstrat congelat.
Modul de lucru
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei "naintea folosirii cu () min.
-&e pun ' picturi (+) l de control (8 "n primul cerc i ' picturi "n al doilea cerc al plcuei de
testare
-&e pune o pictur (<+ l de ser nediluat din fiecare prob "n cercurile ce urmeaz
-&e agit uor suspensia de reactiv late9
-&e pune "n fiecare cerc folosit o pictur (<+ l
;entru omogenizare se folosete un beior pentru fiecare test efectuat
-&e rotete plcua ' minute i se citete rezultatul imediat "n dreptul unei surse de lumin
Interpretarea re$ultatelor
Reacia negativ! apariia unei suspensii lptoase, fr aglutinare, ca cea observat "n
controlul negativ
Reacia pozitiv! orice aglutinare observat la proba asemntoare celei observate la
controlul pozitiv
Proteina C reacti!" nu este prezent" #n serul pacienilor aparent s"n"toi.
$eterminarea CRP poate ser!i la monitorizarea acti!it"ii inlamatorii% ie ca
rezultat al terapiei% ie al remisiunii spontane
>alori normale! C* mg:l
>alori crescute!
0. @n faza iniial a inflamaiei "n
-infecii bacteriene! pneumonii
-infarct miocardic, stri postoperatorii, afeciuni maligne, mielom multiplu, lupus
eritematos sistemic (/D&
00. Alte afeciuni
-febre reumatice, afeciuni reumatice diverse, colagenoze, tuberculoza activ
Observa#ii
+
Reactivii conin azid de sodiu ce se poate combina cu .u i ;b, put#nd deveni
e9plozibili.
.ontrolul pozitiv i negativ din ser uman, a fost testat prin metoda liceniat A4A i s-a
demonstrat c nu reacioneaz cu anticorpii pentru AgBBs i B0>.
5oate probele umane pot fi considerate potenial infectate.
Reactivii i controalele sunt stabile p#n la data e9pirrii, dac sunt pstrate la
temperatura de '-2
)
., ma9imum 6' de ore. Reactivii nu se pstreaz congelai.
Testul pentru identiicarea actorului reumatoid
rincipiul metodei
Reactivul pentru factorul reumatoid (AR este o suspensie de particule late9 de polistiren
"ncrcate cu 0g7 uman. &ensibilitatea reactivului AR detecteaz o concentraie minim de 2
ui:ml, "n acord cu EB$ 0nternaional &tandard, fr diluarea probei. @n mod practic, particulele
de polistiren-late9 "nvelite cu gamaglobulin denaturat sunt aglutinate de seruri ce conin AR.
Reactivi
, flacon cu reactiv late9 de + ml
, flacon cu control pozitiv de , ml
, flacon cu control negativ de , ml
, plcu pe care se efectueaz testul
Material biologic
&e folosete ser clar i proaspt.
;lasma, serul lipemic sau contaminat poate duce la erori "n obinerea rezultatelor. 4ac
testul nu poate fi fcut imediat, serul se pstreaz la '-2
)
., pentru 6' de ore. ;entru o timp mai
"ndelungat, serul trebuie pstrat congelat.
Modul de lucru
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei "naintea folosirii cu () min
-&e pun ' picturi (+) l de control (8 "n primul cerc i ' picturi "n al doilea cerc al plcuei de
testare
-&e pune o pictur (<+ l de ser nediluat din fiecare prob "n cercurile ce urmeaz
-&e agit uor suspensia de reactiv late9
-&e pune "n fiecare cerc folosit o pictur (<+ l
;entru omogenizarea coninutului se folosete un beior pentru fiecare test efectuat
-&e rotete plcua ' minute i se citete rezultatul imediat "n dreptul unei surse de lumin
Interpretarea re$ultatelor
Reacia negativ! apariia unei suspensii lptoase, fr aglutinare, ca cea observat "n
controlul negativ
Reacia pozitiv! orice aglutinare observat la proba "ntocmai celei observate la controlul
pozitiv
Aactorii reumatoizi sunt imunoglobuline cu activitate de anticorpi. AR sunt prezeni la
pacienii care prezint poliartrit reumatoid (;R. @n continuare se recomand folosirea testului
Eaaler-Rose-test specific pentru determinarea AR "mpotriva 0g7 de animal
*
Aactorul reumatoid este prezent i la persoanele aparent sntoase. ;este v#rsta de *) de
ani, frecvena AR este de +-*-
>alori normale! "ntre )-* ui:ml
>alori patologice!
Reacia pozitiv! poliartrit reumatoid= boli de colagen (la ,)-+)-, e9! lupus eritematos
sistemic, sclerodermie= unele disglobulinemii (e9! Fala-Azar, maladia EaldenstrGm
Reacia negativ! gut, reumatism articular acut, artroze
Observa#ii
Reactivii conin azid de sodiu ce se poate combina cu .u i ;b, put#nd deveni
e9plozibili.
.ontrolul pozitiv i negativ din serul uman, a fost testat prin metoda liceniat A4A i s-a
demonstrat c nu reacioneaz cu anticorpii pentru AgBBs i B0>.
5oate probele umane pot fi considerate potenial infectate.
Reactivii i controalele sunt stabile p#n la data e9pirrii, dac sunt pstrate la
temperatura de '-2
)
.. Reactivii nu se congeleaz.
&erurile contaminate sau citirea mai t#rziu de ( min., pot da reacii fals-pozitive. %u se
poate pune un diagnostic doar pe baza unui singur test, este necesar corelarea cu datele clinice.
Testul pentru identiicarea &actorul Reumatoid '&R( #n serul i lichidul articular cu
reacti!ul )aaler-Rose
rincipiul metodei
Reactivul Eaaler-Rose este o suspensie stabilizat de hematii de oaie sensibilizate la
r#ndul lor cu anti 0g7 de oarece. &ensibilitatea reactivului este pentru a detecta o cantitate
minim de AR de * ui:ml "n acord cu EB$ 0nternaional &tandard, fr diluarea probei.
Material biologic
&e folosete serul clar i proaspt.
;lasma, serul lipemic, ori contaminat poate duce la erori "n obinerea rezultatelor. 4ac
testul nu poate fi fcut imediat, serul se pstreaz la '-2
)
., pentru 6' de ore. ;entru un timp mai
"ndelungat, serul trebuie pstrat congelat.
Modul de lucru
I. Testul calitativ
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei "naintea folosirii cu () min.
-&e agit bine reactivul astfel "nc#t particulele s se disperseze
-&e pun ' picturi (+) l de ser nediluat din fiecare prob "n cercurile plcuei de testare
-&e adaug o pictur de reactiv "n fiecare cercule utilizat
-&e omogenizeaz coninutul cu un beior pentru fiecare test efectuat
-&e pune plcua pe o suprafa plan ' min.
-4up e9pirarea timpului se apleac plcua la <+
)
i se ateapt , min.
-&e citete prezena sau absena aglutinrii vizibile aparut "n acest timp. 4ac se depete
timpul, atunci se va citi o reacie de aglutinare nespecific.
6
;rezena aglutinrii indic prezena "n ser a unei cantiti de AR egal cu * ui:ml. &cderea
intensitii aglutinrii indic un nivel mai sczut.
II. Testul semicantitativ
Acest test se realizeaz prin efectuarea unor diluii succesive ale serului "n soluie salin
izotonic.
4iluii ,' ,< ,2 ,,*
&erul probei ,)) l
&oluie salin ,)) l ,)) l ,)) l ,)) l
,)) l
,)) l
,)) l
>olumul probei +) l +) l +) l +) l
.alcularea conc. *9' *9< *92 *9,*
Aactorii reumatoizi sunt imunoglobuline cu activitate de anticorpi. Aactorii reumatoizi
sunt prezeni la ma3oritatea pacienilor cu poliartrit reumatoid (;R.
Interpretarea re$ultatelor
>alori normale! "ntre )-* ui:ml
>alori patologice! poliartrita reumatoid (H+- dintre cazuri, "n unele colagenoze
(lupusul eritematos sistemic, dermatomiozit, "n unele forme de neoplasm i unele hemopatii
maligne, intr-un numar mare de afeciuni reumatismale ale copilriei (spondilartrita
anchilozant, boli infecioase (sifilis, 5B., hepatita viral, boli respiratorii (astm bronic,
fibroza pulmonar, bronite.
Observa#ii
Reactivii conin azid de sodiu ce se poate combina cu .u i ;b, put#nd deveni
e9plozibili.
.ontrolul pozitiv i negativ din ser uman, a fost testat prin metoda liceniat A4A i s-a
demonstrat c nu reacioneaz cu anticorpii pentru AgBBs i B0>.
5oate probele umane pot fi considerate potenial infectate.
Reactivul se va agita bine "nainte de folosire, astfel "nc#t suspensia s fie bine
omogenizat.
&ensibilitatea testului depinde de volumul picturii (+) l. Reactivii i controalele sunt
stabile p#n la data e9pirrii, dac sunt pstrate la temperatura de '-2
)
.. Reactivul nu se
pstreaz congelat.
&erurile contaminate sau citirea mai t#rziu de ( min., pot da reacii fals-pozitive. %u se
poate pune un diagnostic doar pe baza unui singur test, este necesar corelarea cu datele clinice.
2
Testul pentru identiicarea Ag*Bs
rincipiul metodei
5estul pentru identificarea AgBBs este un test rapid se efectueaz din ser, este util "n
diagnosticul infeciei cu virusul hepatitic B.
Rezultatul testului poate fi citit vizual, fr niciun instrument.
5estul se bazeaz pe principiul determinrii semicantitative a AgBBs din ser, cu a3utorul
metodei imunoenzimatice de tip IsandJichK. Anticorpii monoclonali i policlonali sunt folosii
pentru identificarea AgBBs cu o "nalt sensibilitate. 5estul dureaz apro9. ,+ min.
Reactivi
'+ de plcue imunocromatografice
Reactivul ,Lenzima con3ugat
Reactivul 'Lsoluia de splare
Reactivul (Lsoluia revelatoare
Material biologic
;acientul nu necesit o pregtire prealabil.
-&e recolteaz s#nge fr anticoagulant
-&e las s#ngele s se coaguleze
-&e separ serul
4ac probele nu pot fi testate "n ziua recoltrii, serul se pstreaz "n frigider sau congelat. %u se
recomand congelare i decongelare repetat.
-4up decongelare, serul se omogenizeaz bine.
Modul de lucru
-&e aduc toi reactivii, plcua i toate materialele necesare la temperatura camerei "nainte de
efectuarea testului cu () min. %u se amesteca capacele eprubetelor ce conin probe
-&e adaud ())-<)) l de ser "n situsul de testare. &e las serul s se absoarb complet
-&e adaug ' picturi Reactiv , (Dnzima con3ugat.
-&e las soluia s se absoarb complet. &e ateapt ,) min.
-&e adaug 2 picturi Reactiv ' (&oluia de splare "n situsul de testare.
-&e las ca soluia s se absoarb complet.
-&e "ndeprteaz filtrul
-&e adaug ( picturi Reactiv ( (Revelator de culoare "n situsul de testare.
-&e las ca soluia s se absoarb complet.
-&e adaug "nc + picturi Reactiv (
-&e citete rezultatul dup ( min.
Interpretarea re$ultatelor
%egativ! sunt vizibile doar cele ( spoturi mici
0ntens pozitiv! toate cele trei spoturi mici i spotul mare sunt vizibile, iar spotul mare este
intens colorat
H
&lab pozitiv! apar cele ( spoturi mici i spotul central, dar spotul mare nu foarte intens
colorat
%econcludent! c#nd spotul central este vizibil, dar cele mici nu sau c#nd nu apare nici un
spot. &e repet testul
Observa#ii
Fitul trebuie pstrat la temperatura de '-2
)
.. 4up deschiderea pachetului, Mitul poate fi
pstrat la temperatura camerei o sptm#n, dar nu la temperaturi mai mari de ()
)
.. Alaconul cu
reactiv reprezint enzima con3ugat i trebuie pstrat la '-2
)
..
Testul calitati! pentru identiicarea Ag*Bs
rincipiul metodei
Reactivul este o suspensie de particule late9 de polistiren NncOrcate cu gamaglobulin
anti-BBs "nalt purificat. .#nd AgBBs este prezent "n prob se observ o aglutinare evident.
Reactivi
, flacon cu reactiv late9 de + ml
, flacon cu control pozitiv de , ml
, flacon cu control negativ de , ml
, plcu pe care se efectueaz reacia
Material biologic
&e folosete ser clar i proaspt. ;robele pot fi pstrate la '-2
)
. pentru <2 de ore, "nainte
de efectuarea testului. ;entru o perioad mai lung serul trebuie pstrat congelat
Modul de lucru
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei cu () min. "naintea folosirii
-&e agit uor reactivul pentru dispersia particulelor i pentru omogenizare
-;entru fiecare prob se pregtete o eprubet etichetat i se adaug "n ' ml soluie salin
izotonic, +) l de prob (diluie ,:<)
-&e pipeteaz , pictur de control negativ i pozitiv nediluat "n c#te un cercule al plcuei.
-&e pipeteaz +) l de prob diluat "ntr-un cercule al plcuei i +) l de prob nediluat "ntr-
un alt cercule
-&e adaug o pictur de suspensie late9 AgBBs "n fiecare cercule utilizat. &e amestec ambele
picturi de pe plcu cu un beior
-&e rotete plcua manual sau cu un rotator (*)-2) rpm timp de + min.
-&e citete imediat l#ng o surs de lumin aglutinarea
-&ensibilitatea testului descrete proporional cu temperatura camerei
Rezultatul testului calitativ!
;roba nediluat ;roba diluat
%egativ Aglutinare.- Aglutinare P
,)
;ozitiv
.onc. sczut Aglutinare 8 Aglutinare P
.onc. medie Aglutinare8 Aglutinare 8
.onc. mare Aglutinare - Aglutinare 8
Observa#ii
Reactivii conin azid de sodiu care "n contact cu plumbul i cuprul evilor poate forma
azid metalic e9ploziv. 4up "ndeprtarea reactivilor se spal sistemul de scurgere cu un
volum mare de ap.
Reactivii se arunc sub 3et de ap pentru a preveni formarea de azid metalic e9ploziv .
.ontrolul pozitiv prezint caracteristicile antigenice nu i pe cele infecioase. 5otui, nici
o metod de testare nu poate oferi sigurana absolut.
5oate probele umane pot fi considerate potenial infectate.
Testul pentru identiicarea anticorpilor anti-*Bs
rincipiul metodei
Acesta este un test rapid pentru identificarea anticorpilor anti-BBs "n ser, fiind util "n
diagnosticul infeciei cu virusul hepatitic B. Rezultatele pot fi citite vizual.
5estul se bazeaz pe principiul determinrii semicantitative a anticorpilor anti-BBs "n ser
cu a3utorul metodei imunoenzimatice de tip IsandJichK. Anticorpi sintetici i recombinai sunt
folosii pentru identificarea specific a anticorpilor anti-BBs, metoda prezint o sensibilitate
crescut.
Anticorpii anti-BBs mai mici de ,) mui:l pot fi detectai "n ,)-,+ min.
&potul mare sau linia celor ( spoturi mici ne a3ut la citirea rezultatelor pozitive i
negative. .ele ( spoturi mici servesc pentru controlul intern. &potul mic central este un control
slab pozitiv, celelalte ' spoturi laterale sunt pentru controlul intens pozitiv. Aceste spoturi apar
c"nd reacia imunoenzimatic este complet
Reactivi
'+ de pliculee imunocromatografice
R, Dnzima con3ugat
R' &oluia de splare
R( &oluia de developare
Fitul se pstreaz la temperatura de '-2
)
.. 4up deschiderea pachetului, acesta poate fi
pstrat la temperatura camerei o sptm#n, dar nu la temperaturi mai mari de ()
)
..
Alaconul cu enzima con3ugat trebuie pstrat la '-2
)
..
Material biologic
;acientul nu necesit "n prealabil o pregtire. &e recolteaz s#nge "ntr-o eprubet fr
anticoagulant. &e las s#ngele s se coaguleze i se separ serul. 4ac probele nu pot fi lucrate "n
ziua recoltrii, serul se pstreaz "n frigider sau congelator. &e evit congelarea i decongelarea
repetat. 4up decongelare serul trebuie s se omogenizeze.
Modul de lucru
,,
-&e aduc toi reactivii, plcua, probele i toate materialele necesare la temperatura camerei
"nainte de efectuarea testului. ;entru fiecare test se folosete o singur caset.
-.u pipeta se adaug ( picturi de soluie de splare (R' "n dispozitivul de testare. &e las s se
absoarb complet soluia "naintea continurii testrii.
-&e adaug ())-<)) l de ser "n situsul de testare.
-&e adaug ' picturi de Reactiv , (Dnzima con3ugat. &e las reactivul s se absoarb complet
(se ateapt ,) min.
-&e adaug 2 picturi de Reactiv ( (&oluia de developare "n situsul de testare. 4in nou se las s
se absoarb complet
-&e adaug alte + picturi de Reactiv (. &e las ' min
-&e citete rezultatul
Interpretarea re$ultatelor
%egativ! sunt vizibile doar cele ( spoturi mici
0ntens pozitiv! &unt vizibile toate cele ( spoturi mici i spotul mare. &potul mare este
intens colorat
&lab pozitiv! Apar cele ( spoturi mici i spotul mare central, dar spotul mare nu este
foarte intens colorat
%econcludent! .#nd spotul central este vizibil, dar cele mici nu sunt vizibile sau c#nd nu
apare nici un spot. @n aceast situaie se recomand repetarea testului.
Testul pentru identiicarea anticorpilor anti-*C+
rincipiul metodei
Dste un test rapid pentru identificarea anticorpilor anti-B.> din ser, care a3ut la
diagnosticul infeciei cu virusul hepatitic ..
&e bazeaz pe principiul reaciei imunoenzimatice, determin#ndu-se anticorpii anti-B.>
"n ser. Antigenele sintetice i recombinate B.> sunt folosite pentru identificarea specific a
anticorpilor anti-B.> cu "nalt specificitate. 5estul dureaz ( min. Anticorpii anti-B.> nu
reacioneaz cu 0g1, iar 0g7 este marMer pentru B.>.
Aormarea unui spot mare (Ref. A i o linie cu ( spoturi mici indic un rezultat pozitiv
sau negativ. .ele ( spoturi mici servesc ca un control intern. &potul central mic indic un control
slab pozitiv i cele ' spoturi laterale indic un control intens pozitiv. Acestea apar dup ce reacia
imunoenzimatic este complet.
Reactivi
'+ de teste (fiecare plcu imunocromatografic este pentru un test
' flacoane cu soluie con3ugat de aur coloidal
Material biologic
Recoltarea probelor nu necesit pacientului o pregtire special.
Recoltarea s#ngelui se face "ntr-o eprubet fr anticoagulant. &e folosete numai ser.
,'
Modul de lucru
-&e aduc toi reactivii, plcua, probele i orice alte materiale necesare la temperatura camerei
"nainte de efectuarea testului
-&e adaug ,) picturi de soluie con3ugat "n spaiul de reacie de pe plcu
-&e adaug () l ser peste soluia con3ugat i se agit
-Aolosind o pipet se transfer toat soluia din spaiul de reacie respectiv peste pre-filtrul care
acoper spaiul "n care se gsete h#rtia imunocromatografic
-&e las ca probele s fie absorbite complet de pre-filtru
-&e ateapt s apar spoturile de control "nainte de a continua urmtoarea etap.
-&e adaug ,) picturi de soluie con3ugat peste prefiltru
-&e las s se absoarb toat soluia
-&e "ndeprteaz prefiltrul plcuei
-&e citete rezultatul
Interpretarea re$ultatelor
%egativ! dac numai cele ( spoturi mici de pe linia de control sunt vizibile. Qneori
datorit concentraiei crescute a probei poate s apar i un spot superior liniei de control, mai
puin intens colorat
;ozitiv! spotul superior i linia de control sunt vizibile
&lab pozitiv! spotul superior apare mai puin intens, dar este "nsoit de linia de control
%econcludent! c#nd apare doar spotul central i linia de control nu apare sau c#nd at#t
spotul central c#t i linia de control nu apare. @n acest caz se recomand repetarea testului.
Testul RPR car,on
rincipiul metodei
Reactivul R;R .arbon este o suspensie stabilizat cu cristale de colesterol marcate cu
cardiolipin lecitin i particule de mangal (pentru "mbuntirea interpretrii rezultatelor.
Reactivul are rolul de antigen fa de anticorpii prezeni "n organismul persoanelor infectate cu
5reponema pallidum.
Reactivi
, flacon cu reactiv late9 de ( ml
, flacon cu control pozitiv de , ml
, flacon cu control negativ de , ml
, set de plcue pe care se efectueaz testul
, flacon pipeta pentru reactivul late9
Material biologic
&e folosete ser clar, obinut prin centrifugarea s#ngelui recoltat fr anticoagulant.
;robele pot fi pstrate la '-2
)
. ma9imum <2 de ore "nainte de efectuarea testului. ;entru o
perioad mai lung, serul trebuie pstrat congelat.
&erurile hemolizate, lipemice sau contaminate pot da erori la interpretarea rezultatelor.
Modul de lucru
-&e aduc reactivii i probele la temperatura camerei, "nainte de folosire
,(
-&e agit uor reactivul pentru dispersarea particulelor
-&e pune c#te o pictur din controlul pozitiv i negativ "n c#te un cercule al plcuei
-&e pune c#te o pictur (+) l de ser nediluat din fiecare prob "n c#te unul din cercurile
plcuei
-&e adaug o pictur de reactiv R;R .arbon, ori se pipeteaz ') l de reactiv "n fiecare cercule
folosit
-&e amestec ambele picturi, fr s se disperseze pe toat suprafaa cercului
-&e rotete plcua manual ori cu un rotor mecanic de 2)-,)) rpm, 2 min.
-&e citete prezena aglutinrii vizibile cu ochiul liber. $ aglutinare nespecific poate apare dac
testul este citit mai t#rziu de 2 min.
5estul semicantitativ
-&e poate efectua o diluie succesiv cu soluie salin izotonic
-5itrul serului este diluia cea mai mare care produce reacia pozitiv
Interpretarea re$ultatului
Rezultat pozitiv! prezena unor nori cenuii pe albul plcuei
Rezultat negativ! lipsa unei reacii de floculare uniforme i a unei culori cenuii
&ifilisul este o boal cu transmitere se9ual, cauzat de 5reponema pallidum.
Observa#ii
Reactivii conin azid de sodiu ce se poate combina cu ;b i .u put#nd deveni
e9plozibili.
.ontrolul pozitiv i negativ din ser uman a fost testat folosind metoda liceniat A4A i s-
a demonstrat c nu reacioneaz cu anticorpii fa AgBBs i B0>. $ricum, toate probele umane
pot fi considerate potenial infectate.
&e pune reactivul de R;R .arbon "n sticlua special "nainte de folosire. Acesta trebuie
foarte bine omogenizat, reactivul se agit bine "nainte de folosire. %u se folosesc dec#t picturile
care sunt puse perpendicular pe suprafaa plcuei. 4ac nu se folosete sticlua picurtoare,
atunci se folosete pipeta automat pentru ') l. &ensibilitatea acestui test depinde de volumul
picturii. Reactivul i controalele se pstreaz la '-2
)
..
Tehnica -L.SA
@n cazul utilizrii sistemelor de faz solid pentru separarea moleculelor libere i a celor
marcate, tehnica este denumit D/0&A (enzime linMed immunosorbent asssaR. 5ehnica
imunoenzimatic D/0&A este bazat pe reacia Ag-Ac.
&istemul de analiz const din mai multe reacii!
- Ag sau Ac este imobilizat pe suport solid (plci de pastic cu godeuri
- Ag sau Ac din proba de testat se leag specific de reactantul imobilizat
- reactantul marcat enzimatic reacioneaz cu comple9ul reactant imobilizat-Ag (sau Ac
din prob.
Reactantul marcat enzimatic format din Ag (sau Ac con3ugat cu o enzim este activ at#t
imunologic c#t i enzimatic i reacioneaz at#t cu Ag (sau Ac din prob imobilizat pe suportul
solid c#t i cu substratul corespunztor enzimei.
>izualizarea reaciei dintre reactantul enzimatic i comple9ul Ag-Ac iniial se realizeaz
prin adugarea unui substrat corespunztor enzimei utilizate.
,<
Aormarea comple9ului este identificat prin reacia de culoare care apare la adugarea
substratului specific (p-nitrofenilfosfat disodic pentru fosfataza alcalin i tetrametilbenzidina
pentru pero9idaz.
0ntensitatea culorii indic prezena sau absena Ag, respectiv Ac din prob (se citete
spectrofotometric folosind un cititor de plci D/0&A.
5ehnica D/0&A se poate folosi pentru evidenierea Ac (boliinfecioase, autoimune sau a
Ag (boli infecioase, neoplazice, endocrinologice, farmacologie.
Teste calitati!e de aglutinare sunt utilizate in demonstrarea prezentei unui Ac sau a unui Ag.
Anticorpii sunt mi9ati cu antigenele particulate si un test pozitiv este indicat de aglutinarea Ag
particulat.

4e e9emplu se pot mi9a eritrocitele unui pacient cu anticorpi in scopul determinarii grupei
sanguine sau se amesteca Dr cu grupa cunoscuta cu serul unui pacient primitor pentru a
determina prezenta sau nu de Ac anti P Dr in serul acestuia.
Teste cantitati!e de aglutinare utilizate pentru a masura nivelul de Ag particulate. 0n acest tip
de teste se fac dilutii seriale pe o proba si apoi se adauga un numar fi9 de Dr sau bacterii sau alte
Ag particulate. 4ilutia ma9ima ce produce aglutinare vizibila constituie valoare titru.0n figura de
mai 3os, test de hemaglutinare cantitativa.
$cazional, daca este mare concentratia de Ac (dilutii 3oase, nu apare aglutinare apoi daca proba
este diluata, apare aglutinarea (vezi pacientul * in schema de mai sus. /ipsa aglutinarii la
concentratii mari de Ac poarta numele de efect prozone. /ipsa aglutinarii la concentratii mari se
datoreaza e9cesului de Ac care determina formarea de comple9e mici care nu se aglomereaza in
aglutinate.
Aplicatii ale testului de aglutinare!
,+
a. 4eterminarea grupelor sanguine
Bemaglutinarea este de rutina folosita pentru tiparea grupelor sanguine P mi9are Dr pe lamela cu
Ac antiSA sau antiSB si daca Ag este prezent, apare aglutinare pe lama.
b. 0nvestigarea infectiilor bacteriene P de e9emplu, cresterea de < ori a titrului de Ac fata
de o bacterie anume este considerate titru semnificativ si indica o infectie cu acel tip
de bacteria.
Aglutinarea bacteriana P este folosita pentru depistarea de Ac anti bacterieni in diagnosticul
infectiei. ;rezenta antigenelor bacteriene in organism determina raspuns de tip imunoglobuline
specific. ;unerea in contact a serului pacientului cu dilutii seriale de Ag bacteriene al presupusei
infectii, determina prezenta sau nu a Ac in serul de cercetat
Aspecte practice P desi testul este usor de facut, este numai semicantitativ.
*emaglutinarea pasi!a
5estul de aglutinare lucreaza numai cu Ag particulate. .u toate acestea, este posibila acoperirea
Dr cu un Ag solubil (e9! viral, polizaharid, haptena si apoi sa se foloseasca Dr acoperite de Ag
solubil pentru a testa:determina prezenta de Ac specifici, anti-antigen solubil (vezi figura de mai
3os. Acest test se numeste hemaglutinare pasiva, se lucreaza e9act ca testele de aglutinare. Dste
util pentru detectia Ac anti-Ag solubile si pt detectia Ac anti-virali.
4e-a lungul anilor s-a trecut de la Dr la utilizarea unor particule sintetice cum ar fi particulele de
late9.
Aglutinarea cu late/ P anticorpii sunt atasati pe support de late9 ce serveste ca marMer pentru
detctarea reactiei Ag-Ac. Aiecare particula de late9 cu dimensiune de apro9imativ , micron,
poate fi incarcata cu mii de molecule de Ac. ;articulele de late9-Ac formeaza o suspensie
laptoasa si in contact cu proba de cercetat ce contine antigenul cautat, se formeaza agregate
vizibile de comple9e Ag-Ac. Aigura de mai 3os ilustreaza evenimentele asociate reactiei de
aglutinare associate cu particulele de late9.
/ate9 aglutinarea se face de obicei pe lame de sticla sau pe suprafete de carton special tratate,
utilizand volume mici de particule de late9 si serul de cercetat. 0n laboratoarele clinice testul este
folosit pentru detectarea de Ag microbiene solubile direct in ser sau lichidul cefalorahidian sau
pentru identificarea unor Ag bacteriene din culturi.
. Testul antiglo,ulinic 0 testul Coom,1s
1. Testul Coom,1s direct P .and Ac se leaga la Dr nu determina intotdeauna aglutinare
datorita e9cesului de Ag sau de Ac sau in cazul modificarilor electrice la nivelul Dr ce
impiedica reactiile de linMare. Acesti Ac care se leaga la Dr dar nu determina aglutinare se
numesc Ac incompleti P definitie functionala si nu una care sa sugereze structura diferita
a Ac. ;t a fi detectati Ac non-aglutinanti de pe suprafata Dr se adauga un al doilea Ac
indreptat impotriva Ac de pe Dr. Acest Ac anti-imunoglobulina poate cross-linMa Dr si
determina aglutinarea L test .oombTs direct.
,*
2. Testul Coom,1s indirect P detecteaza prezenta de Ac antir-Dr prezenti in ser. ;resupune
incubarea Dr cu probe de ser, spalarea lor pt indepartarea Ac nelegati si apoi adaugarea
unui al doilea Ac anti-imunoglobulina care va depista Ac legati pe suprafata Dr si va
cross-linMa celulele.
Aplicatii practice P detectarea Ac anti P Rh P in general Ac anti-Rh nu aglutineaza Dr. Astfel Dr
copilului cu Rh8 nascut din mama Rh- care are Ac anti-Rh, pot fi acoperite cu acesti Ac. ;t a
verifica se face un test .oombTs direct. ;t a verifica prezenta Ac anti-Rh in sangele mamei se
face testul .oombTs indirect.
I. RDA.500 A%507D%-A%50.$R;
.2TRO$3C-R-
0munologia este stiinta care se ocupa cu studiul proceselor de aparare. 5ermenul de imunitate are
ca subanteles in sens foarte larg IrezistentaK, sistemul imun aparand in evolutia biologica a
organismelor pentru a le prote3a de agenti patogeni. 1odalitatile de contact cu microorganismele
sunt variate ca atare sunt necesare variate tipuri de raspunsuri imune astfel incat apararea sa fie
eficienta. %ivelele de interventie in apararea imuna se impart in doua mari categorii! apararea
imuna nespecifica si apararea imuna specifica sau adaptativa.
;rincipalele diferente intre cele doua tipuri de raspuns imun ar fi ca apararea imuna adaptativa
raspunde inalt specific unui agent patogen particular si ca ree9punerea imbunatateste raspunsul
astfel ca trasaturile principale ale raspunsului imun adaptativ sunt specificitatea si memoria.
.omponentele apararii imune nespecifice sunt!
bariera epiteliala P tegumentele si mucoasele constituie bariere fizice impotriva
raspandirii agentilor patogeni
,6
inflamatia - proces de aparare si limitare a e9tensiei agentului patogen
fagocitoza - proces de aparare contra agentilor patogeni particulati pe care fagocitele ii
digera enzimatic
mediatori solubili ai apararii nespecifice!
o sistemul complementului P grup de componente serice nespecifice ce mediaza
fagocitoza, controleaza inflamatia si interactioneaza cu anticorpii, avand rol
ma3or in eliminarea substantelor straine=
o citoMine P grup mare de molecule (interferoni, interleuMine, factori de crestere,
chemoMine, 5%A, 57A, etc cu rol in semnalizarea intercelulara in timpul
raspunsurilor imune.
Apararea imuna specifica implica doua etape ma3ore!
,. recunoasterea antigenului
'. raspunsul imun umoral sau celular pentru eradicarea acestuia
Antigenul (Ag este o substanta de origine endogena sau e9ogena capabila sa induca un raspuns
imun care consta in stimularea si proliferarea limfocitelor si in sinteza unor molecule de
recunoastere P anticorpi (Ac sau receptori celulari ce se combina specific in vivo sau in vitro cu
Ag declansator.
Anticorpii sunt proteine sintetizate ca parte a raspunsului imun la o substanta straina (Ag si care
se leaga specific la Ag. &itusul de combinare al unui anticorp cu antigenul se afla in portiunea
Aab a moleculei, zona hipervariabila. .ombinarea se face pe principiul cheie-broasca. /egaturile
cu antigenul sunt de tip necovalent (legaturi de hidrogen, forte >an der Eaals, elctrostatice si
hidrofobe, reversibile. 1ultiple legaturi intre Ac si Ag asigura intensitatea interactiunii Ag-Ac.
.nteractiunea antigen-anticorp in gel sau solutii constituie ,aza metodelor imunochimice
cantitati!e utilizate in diagnosticul imunologic de la,orator. Aceasta reactie de legare este
guvernata de legea masei care in acest caz consta in aceea ca antigenul liber OAgN si anticorpii
liberi OAcN interactioneaza reversibil pentru a forma comple9e OAg-AcN. Relatia intre antigenul
liber si cel legat in comple9e cu anticorpi este determinata de constanta de echilibru sau de
afinitate Fa care este egala cu raportul intre constantele de asociere F, si disociere F' conform
formulei!
OAgN 8 OAcN
F,
UF' OAg-AcN
Fa L F,:F' L OAg-AcN: OAgN OAcN
>aloarea constantei Fa depinde de intensitatea legaturilor Ag-Ac si, pentru ca toate antiserurile
contin populatii de Ac cu variate capacitati de legare, valoarea Fa pentru un ser este o masura a
valorii medii a intensitatii de legare pentru toate populatiile de anticorpi prezente. Adaugarea
unei cantitati mari de antigen la o cantitate cunoscuta fi9a de anticorpi conduce la formarea unei
cantitati mari de comple9e OAg-AcN. /a o anumita concentratie de antigen, 3umatate din situsurile
de legare ale anticorpilor devin saturate astfel ca OAg-AcNL OAcN. /a echilibru, rata de asociere si
cea de disociere sunt constante, astfel ca numarul de comple9e Ag-Ac care se formeaza este egal
cu al celor care se disociaza.
Tipuri de reactii imunologice in vitro
,2
0n functie de modul de evidentiere al reactiei in vitro, e9ista interactiuni Ag-Ac cu rezultat vizibil
direct P reactiile de precipitare sau aglutinare sau interactiuni al caror rezultat este vizibil doar
prin marcarea Ac!
fluorocrom P imunofluorescenta
izotopi P dozare radioimunologica
enzime P dozare imunoenzimatica
0n functie de rezultatul final cuantificat, testele antigen-anticorp pot fi clasificate in primare,
secundare si tertiare! evidentiere reactie Ag-Ac, evidentiere manifestari secundare (precipitare,
floculare, aglutinare, fi9are complement, respectiv evidentiere efecte biologice (e9! efectele
biologice ale activarii complementului, cum ar fi opsonizarea, chemota9ia, fagocitoza.
Reactiile primare P teste de evidentiere a recunoasterii specifice a Ag de catre Ac. 5este
cantitative includ imunofluorescenta, RIA, alte metode imunoenzimatice. 0n general aceste
metode necesita fie antigen purificat, fie marcarea cu radioizotopi, fluorescenta sau enzimatica a
anticorpului, sau implica o metoda de separare a comple9elor Ag-Ac de Ag, Ac liberi din solutie.
Reactiile secundare P includ reactiile de precipitare in solutie sau gel, aglutinarea directa sau
hemaglutinarea si fi9area complementului.
Reactiile tertiare P includ opsonizarea, fagocitoza, chemota9ia, aderenta imuna, degradarea
celulara.
Aactori ce influenteaza masurarea reactiilor antigen-anticorp sunt!
afinitatea P cu cat este mai mare afinitatea anticorpului pentru antigen, cu atat este mai stabila
reactia=
aviditatea P reactia intre antigene multivalente si anticorpi multivalenti este mult mai stabila
si mai usor de detectat=
raportul Ag-Ac! marimea comple9elor Ag-Ac este corelata cu concentratia de Ag si de Ac=
forma fizica a Ag P un Ag particulat va fi depistat prin reactii de aglutinare, un Ag solubil va
fi depistat prin reactii de precipitare.
Reactiile Ag-Ac sunt specifice si reversibile.
Re!ersi,ilitatea4 comple9ul Ag-Ac poate fi disociat de caldura, acidifierea mediului (pBC( sau
aportul de ioni in cantitate mare.
Speciicitatea4 Ag este capacitatea acestuia de a reactiona specific numai cu receptorii solubili
(Ac sau membranari a caror productie a fost indusa de stimulul antigenic. .unoasterea unuia
dintre reactanti (Ag sau Ac permite identificarea celuilalt. 4in punct de vedere al terminologiei
folosite, specificitatea este un termen aplicabil conditiilor in vivo, in timp ce pentru conditiile in
vitro se foloseste termenul alternativ de antigenitate. Speciicitatea se refera la proprietatea unui
situs combinativ al unui anticorp de a reactiona specific cu un singur determinant antigenic, sau
la proprietatea unei populatii de anticorpi de a reactiona cu doar un tip de antigen. 0n general
e9ista un grad inalt de specificitate in reactiile antigen-anticorp. Anticorpii pot distinge
diferentele intre structura primara, secundara si tertiara a unui antigen.
Antigenele se clasifica in doua categorii importante! antigene complete, cele mai multe de natura
proteica, capabile sa induca un raspuns imun celular si:sau umoral= antigene incomplete sau
,H
haptene, substante cu greutate moleculara mica, incapabile sa declanseze un raspuns imun daca
nu sunt cuplate cu o molecula mare cu structura comple9a, denumita purtator sau carrier.
Ainitatea este intensitatea reactiei intre un singur determinant antigenic si un singur situs
combinativ al unui anticorp. Dste rezultatul sumei intre toate fortele de atractie si de respingere
ce e9ista intre determinantul antigenic si situsul combinativ.
A!iditatea este termenul utilizat pentru descrierea intensitatii legaturilor in totalitate intre un
antigen cu multiplii determinanti antigenici si anticorpi multivalenti. 4eci afinitatea se refera la
intensitatea legaturii intre un determinant antigenic si un situs combinativ al unui anticorp, in
timp ce aviditatea se refera in general la intensitatea legaturilor intre antigene si anticorpi
multivalenti.
Crossreacti!itatea se refera la capacitatea unor anticorpi de a se combina cu mai mult de un
determinant antigenic sau la capacitatea unei populatii de anticorpi de a reactiona cu mai mult de
un antigen. .rossreactivitatea apare deoarece antigenul crossreactiv are epitopi comuni cu
antigenul imunizant sau pentru ca are epitopi cu structura asemanatoare unui antigen imunizant
(plurispecificitate
00 01Q%$&DR$/$70A
4efinitie! domeniul imunologiei ce se ocupa cu studiul interactiunilor Ag-Ac in vitro.
Componente esentiale4 reactantii imunologici
5. A2T.6-2-L-
7. S-R3R.L- .832-
Reactantii imunologici sunt produse biologice P Ac, Ag, hematii, complement P ce sunt utilizate
pentru determinari calitative si cantitative de Ag si Ac. Reactivii imunochimici contin anticorpi
sub diferite forme!
&eruri antiproteine plasmatice
o
;olispecifice P contin Ac fata de mai multe antigene P obtinute prin imunizarea
animalelor cu gamaglobuline umane
o
1onospecifice P contin Ac fata de o singura proteina P se obtin prin imunizarea
animalelor cu antigene foarte pure= se folosesc ca atare in determinari imunologice de
tip reactii de precipitare, sau marcate fluorescentsau enzimatic pentru metode
imunofluorescente sau imunoenzimatice.
o
Anticorpi monoclonali
0munoplaci pt determinarea cantitativa a proteinelor umane P seruri monospecifice inglobate
in gel de agar in scopul determinarii cantitative de antigene
')
.... R-ACT.. $- A6L3T.2AR-
5ermenul de aglutinina este folosit pentru a descrie anticorpii care aglutineaza antigenele
particulate, non-solu,ile. Anticorpii completi sunt cei de tip 0g1 care se leaga la determinantii
antigenici ca pentamer si induc aglutinarea acestor antigene. Anticorpii incompleti sunt de tip
0g7, se leaga la determinanti antigenici ai eritrocitelor dar nu pot determina aglutinarea. .and
antigenul utilizat este un eritrocit, vorbim despre reactii de hemaglutinare.5oti anticorpii pot
teoretic sa aglutineze antigene particulate, dar datorita polivalentei, anticorpii de tip 0g1
reprezinta clasa cea mai eficienta de aglutinine. ;entru anticorpii de tip 0g7 este necesar un
ad3uvant de tipul albuminei in reactie, al carui rol este sa reduca distanta intre celulele rosii,
permitand anticorpilor de tip 0g7 sa lege punti intre celule.
Aglutinarea este rezultatul formarii unei retele deAg si Ac intr-un numar suficient de mare care
sa permita vizualizarea cu ochiul liber. Reactiile de aglutinare sunt sensibile, pot detecta cantitati
mici de Ac. %u sunt metode cantitative, procedand insa la efectuarea de dilutii, se poate insa
realiza dozarea semicantitativa.
.lasificare teste de aglutinare!
,. 5este directe sau active P particulele de reactie sunt purtatoare ale Ag specific (hematii,
leucocite, trombocite, bacterii, to9oplasma, etc.
'. 5este indirecte sau pasive P particule de reactie incarcate cu un determinant Ag artificial
fi9at pe suprafata particulei (hematii, particule late9, microcristale de colesterol.
Aglutinarea directa4 particulele purtatoare ale determinantului Ag sunt puse in contact cu Ac
specifici in mediu lichid salin. Ac se combina cu Ag si formeaza o retea de aglutinare. Reactia se
poate desfasura in tuburi de reactie sau pe placi de sticla sau de opalin.
Aplicatii practice ale aglutinarii directe sunt!
o
4eterminarea grupelor sanguine
o
0dentificarea aglutininelor la rece la <
)
o
4iagnosticul mononucleozei infectioase
o
4iagnosticul salmonelozei
Aglutinarea indirecta4 Ag solubil este fi9at pe particule variabile, suspensia de particule este
pusa in contact cu serul de cercetat la fel ca in cazul aglutinarii directe.
Aplicatii practice!
o
4iagnosticul sifilisului P Ag cardiolipidic fi9at pe microcristale de colesterol in
suspensie coloidala P reactie pe lama.
o
4iagnosticul sifilisului prin testul de hemaglutinare a Treponemei pallidum (5;BA P
Ag treponemic este fi9at pe hematii
o
4iagnosticul tiroiditei autoimune- Ac anti-tiroglobulina! tiroglobulina este fi9ata pe
hematii
o
0dentificare factor reumatoid P 0g7 sau 0g1 modificati= reactia Eaaler-Rose sau
late9-aglutinarea
Aglutinarea artiiciala P consta in utilizarea unui artificiu tehnic pt a provoca aglutinarea (cel
mai adesea directa a Ag particulate, de catre Ac ce nu pot aglutina spontan.
o
Qtilizarea de medii macromoleculare P albumina bovina, ser uman sau de9tran.
o
0ncubarea hematiilor cu enzime proteolitice
o
Adugarea unei antiglobuline P test .oombs
',
Aglutinarea in!ersa P identificare antigene si nu anticorpi P Ac specifici sunt fi9ati pe hematii.
''