Sunteți pe pagina 1din 5

1. Pe termen lung SPO ar trebui restructurat profund?

a) Daca da in ce sens?
2. Pe termen lung piaa serviciilor private de ocupare si formare profesionala ar trebui extinsa sau
restrns ?

n cadrul proiectului Parteneriat Public-Privat pentru ocuparea forei de munca unul dintre
obiective a fost acela de a identifica noi oportuniti de mbuntire a calitii serviciului prestat de
SPO in raport cu cerinele partenerilor identificai pe piaa forei de munca din Romniei.
Pentru a reaciona rapid la schimbarea circumstanelor i a combina interveniile pe termen scurt cu
soluiile durabile, este necesar ca SPO s fac dovad de flexibilitate, de un mod de organizare
suplu i de creativitate.
Serviciul public de ocupare a forei de munc ar putea anticipa i influena schimbrile pieei muncii
prin schimbul de informaii cu organismele de elaborare a politicilor i printr-un comportament
anticiclic.

Studiul a evideniat urmtoarele aspecte in vederea unei restructurri pozitive SPO pe termen lung
si in profunzime :
Restructurare SPO pe termen lung ?
NU, 93%
(64950)
DA, 7%
(4534)
DA NU

Marea majoritate a respondenilor in procent de 93% au apreciat ca fiind utile si performante
serviciile acordat prin intermediul SPO-urilor.
In mica msura si anume in procent de 7% dintre respondeni au solicitat ca personalul SPO sa fie
restructurat in sens pozitiv prin orientarea mai mult spre client, spre nevoile reale si individualizate
ale sale in deplina concordanta cu cerinele pieei muncii locale, naionale dar si internaionale prin
serviciile specializate.
n acelai timp, serviciul public de ocupare a forei de munc ar trebui s se concentreze mai mult
asupra cererii de pe piaa forei de munc, dat fiind c angajatorii se confrunt cu dificulti din ce n
ce mai mari n ceea ce privete recrutarea.
Avnd n vedere provocrile generate de tranziia prin care trece piaa forei de munc,serviciul
public de ocupare a forei de munc ar trebui s urmreasc o politic de activare cu rezultate
durabile.

Serviciul SPO ar trebui sa se adapteze si inovaiilor tehnologice care vor modifica, de asemenea,
mecanismele de baz ale pieei forei de munc, precum modalitile de recrutare a angajatorilor
sau modul n care persoanele n cutarea unui loc de munc i depun CV-urile. De asemenea,
tehnologia va mbunti capacitile serviciilor publice de ocupare a forei de munc n calitate de
intermediari ai informaiilor.

O funcie de asemenea importanta, a serviciului public de ocupare a forei de munc ar putea fi
aceea de a sublinia importana responsabilitilor autonome ale cetenilor i ntreprinderilor, uneori
cu o posibil reducere a necesitii de intervenie de ctre furnizorii de servicii finanai public
precum si de a utiliza n mod inteligent resursele publice.


Un prim instrument de schimbare a SPO-ului ar fi Inovarea Sistemului public de ocupare a forei
de munc care ar reprezint o rennoire (cel puin) pe trei niveluri n ceea ce privete funcia
convenional a sistemului de securitate social:
1. O nou combinaie a funciilor active i pasive, unite n cadrul conceptului de securiti
active. n loc de a compensa n mod pasiv pierderile venitului i de a proteja locurile de munc,
administraiile publice ar trebui s investeasc activ n capitalul uman al persoanelor i n mediile
profesionale, pentru a ajuta oamenii s se protejeze ei nii. Prin conceptul de securiti active,
mpreun cu consolidarea drepturilor i a obligaiilor omerilor, sistemul public de ocupare a forei
de munc ar trebui sa urmreasc o politic de activare cu rezultate durabile.
2. Un nou rol de anticipare ca rspuns la tranziiile profesionale poteniale. n loc de a consolida
tranziiile ntre locurile de munc, administraiile publice ar trebui s se concentreze asupra
susinerii carierelor profesionale oferind persoanelor perspective,precum i un cuvnt de spus n
ceea ce privete dezvoltarea lor. Sistemul public de ocupare a forei de munc ar trebui s ofere
sprijin n contextul tranziiilor att ca ieiri de pe piaa muncii, ct i al tranziiilor n cadrul pieei
muncii, dat fiind c preferinele persoanelor se pot schimba de-a lungul timpului.
3. O trecere de la serviciul convenional la facilitarea, orientarea i dirijarea sistemului public de
ocupare a forei de munc, termenul dirijare avnd aici dou sensuri: pe de o parte, administrarea,
stimularea, coordonarea i asigurarea calitii serviciilor furnizate i a parteneriatelor; pe de alt
parte, furnizarea unor instrumente(on-line) i servicii primare pentru a sprijini gestionarea
individual a carierei.
Prin aplicarea unei abordri care s in cont de ntreaga carier sau de ntreaga via, grupul-int
pentru sistemul public de ocupare a forei de munc se extinde la noi clieni (lucrtori, angajatori,
grupuri inactive) care nu au o legtur tradiional cu serviciul public de ocupare a forei de munc.

n afar de necesitatea de rennoire pe trei niveluri a funciilor convenionale ale sistemului public de
ocupare a forei de munc, s-ar putea identifica si o alta viziune i anume o trecere ctre un pachet
de servicii mai bine orientate ctre cererea de for de munc. n contextual creterii dificultilor
de recrutare, activarea eficient i favorabil incluziunii a persoanelor n cutarea unui loc de
munc trebuie combinat cu o nelegere profund a cererii de for de munc i cu o asisten de
calitate acordat angajatorilor. Aceasta asistenta si atenie fa de necesitile angajatorilor aduce
beneficii i pentru omeri, ntruct ei vor fi ajutai mai bine s-i orienteze cariera n funcie de
perspective reale i realiste. O cooperare strns cu ntreprinderile mici si mijlocii permite chiar i
crearea unor posibiliti suplimentare de angajare a unor persoane mai vulnerabile aflate n
cutarea unui loc de munc.
Prin urmare in viitor - serviciul public de ocupare ar putea avea o noua funcie de dirijare si anume :
ei de munc ar trebui sa dirijeze prin stimularea
transparenei pieei muncii i furnizarea unor date care s contribuie la elaborarea politicilor;
ei de munc ar trebui sa dirijeze prin identificarea
nevoilor pieei muncii i a ofertei de servicii disponibile;
re a forei de munc ar trebui sa dirijeze punnd n legtur
cetenii i angajatorii cu serviciile adecvate i accesibile;
ei de munc ar trebui sa dirijeze permind participanilor
de pe piaa muncii s coopereze i s inoveze;
ei de munc ar trebui sa dirijeze prin delegarea unor
sarcini legate de funcionarea pieei i de formarea de parteneriate.
ei de munc ar trebui sa dirijeze mbuntind
concordana dintre participanii de pe piaa muncii i politicile/necesitile pieei muncii (prin
selectare, certificare, coordonare, ndrumare i gestionare);
ei de munc ar trebui sa dirijeze acionnd ca furnizori de
servicii de nlocuire acolo unde se produc eecuri ale pieei forei de munc.
2. Pe termen lung piaa serviciilor private de ocupare si formare profesionala ar trebui extinsa
sau restrns ?

In urma studiului cu privirea la piaa serviciilor private de ocupare si formare profesionala , cei mai
muli respondeni in procent de 52% au apreciat ca pe viitor serviciile private de ocupare ar trebui sa
ocupe un loc important in piaa muncii din Romnia.

Astfel din cei 70.000 de persoane chestionate un numr de 36276 (52%) au rspuns ca ar trebui
extinsa reeaua de furnizori private in timp ce un numr de 33568(48%) au apreciat ca fiind suficienta
si acoperitoarea actuala reea .
Extinderea serviciilor private de ocupare
si formare ?
DA
52%
(36276)
NU
48%
(33568)
DA
NU

In prezent reeaua de furnizori private de formare profesionala nu acoper in totalitate cerinele
persoanelor aflate in cutarea unui loc de munc.
In cadrul proiectului s-a creat o reea de 507 furnizori specializai de formare profesionala din cadrul
judeelor partenere in proiect .Astfel la nivelul fiecarui partener , in speta AJOFM Braila, Bacau,
Constanta, Clrai, Dmbovia, Iai, Ialomia, Prahova, Tulcea i Vrancea s-a creat o legtur intre
SPO si furnizorii de formare profesionala din jude.


40
80
32 32
67
31
85
73
45
22
0
20
40
60
80
100
Bacau Braila Clrai Constana Dambovia Ialomia Iai Prahova Tulcea Vrancea
Reprezentarea pe judete a numrului de furnizori privai de servicii de ocupare i formare profesional
Judete



Furnizori specializai de servicii de ocupare / formare / consiliere ,care s-au nscris in
parteneriatul public privat ce face obiectul proiectului , au posibilitatea de a fi mai repede identificai
de peroanele interesate prin simpla selectare din lista furnizorilor specializai si trimitere ctre pagina
proprie a fiecrui furnizorului in vederea unei mai complete informri.
Prin aceasta reea de furnizori de formare profesionala s-a urmrit dezvoltarea unui sistem de
formare profesional continu, transparent i flexibil, care s asigure creterea ocupabilitii,
adaptabilitii i mobilitii forei de munc i care s rspund nevoilor companiilor de for de munc
calificat. Educaia i formarea profesional, indiferent dac se desfoar n cadrul unui sistem
formal, la locul de munc sau n mod informal, reprezint pentru fiecare cheia evoluiei n carier i a
dezvoltrii personale.
In domeniul formrii profesionale continue sunt implicate o diversitate de instituii i parteneri
sociali, pentru viitor impunndu-se dezvoltarea, diversificarea si necesitatea parteneriatelor ntre
organizaiile patronale i cele sindicale, asociaiile profesionale, organizaiile non-profit i ale societii
civile la toate nivelurile: local, regional, naional i european.
In prezent pentru a facilita accesul la programele de formare profesional organizate de
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i pentru a crete participarea la formarea
profesional, Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de
munc, a fost modificat i completat ulterior, lrgind categoriile de persoane care pot beneficia de
sprijin financiar pentru formarea lor profesional. Totodat si Legea 53/2003 Codul muncii, cu
modificrile i completrile ulterioare, stipuleaz obligaia angajatorului de a asigura accesul periodic
al angajailor la formare profesional.
In concordanta cu prevederile legale actuale in domeniul formarii profesionale un numr mare
de repondeni i-au exprimat dorina acordriii unor faciliti financiare in vederea parcurgerii unui
plan de fomare prin furnizori private de serviciu de formare .Faciliti care sa cointereseze si
angajatorii in perspective unui capital uman cat mai bine pregtit profesional pentru nevoile reale ale
societii romneti i nu numai .
Un alt element evideniat in rspunsurile date in chestionare a fost acela ca att furnizorii
privai, ct i cei publici de FPC sunt situai n special n marile orae i aceasta face ca accesul
populaiei rurale la formarea profesional s fie mai dificil.
Furnizorii de formare profesional privai, au rolul de a organiza, implementa i evalua
programele de formare profesional care trebuie s rspund nevoilor de competene ale companiilor
i ale persoanelor.
Studiile care s-au realizat pn acum cu privire la utilizarea programelor de formare
profesional pentru aduli i preferinele exprimate de cei care sunt direct interesai indic tendina
marii majoriti de a aprecia pozitiv utilitatea acestor forme de instruire ca o ans n plus pentru
persoan de a-i construi o carier. Tendina este mai semnificativ n rndul persoanelor tinere pre-
calificate, care se dovedesc mai mobile din punctul de vedere al reorientrii profesionale, dar se
simte nevoia articulrii sistemului de formare profesional continu cu sistemul educaional i de
formare profesional iniial.
Daca pana acum investiia in resursa umana nu era vzut ca o prioritate in ultimii 3 ani
aceasta ideea s-a schimbat radical ,, contientizandu-se de ctre angajatori a nevoii de personal
calificat .
n Romnia, formarea profesional are la baz standardele ocupaionale, legislaia prevznd
obligativitatea dezvoltrii programelor de formare profesional supuse autorizrii pe baza acestora.
Numrul insuficient de standarde ocupaionale i faptul c sarcina complex de elaborare a acestora
revine n prezent furnizorilor de formare sau altor organizaii interesate reprezint un impediment n
calea autorizrii furnizorilor de formare pentru ct mai multe ocupaii, limitnd, n unele domenii,
oferta de formare profesional.
Furnizorii de formare profesional sunt, n general, instituii mici, nespecializate, care i
adapteaz rapid oferta de formare la nevoile imediate ale pieei. n general, ei ofer programe pentru
calificri de nivelul 2, programe de iniiere pentru utilizarea calculatorului sau pentru dobndirea de
competene de limbi strine. Exist o ofert redus de programe pentru calificrile care necesit
investiii importante din partea furnizorilor de formare.
Oferta de programe de formare autorizate nu reflect dect parial nevoile de formare de la
nivelul locurilor de munc. Cea mai eficient form de corelare a coninutului formrii cu nevoile pieei
muncii se realizeaz atunci cnd formarea are loc la cererea agenilor economici, iar practica se
desfoar n condiii reale de munc sau cnd furnizorii de formare coopereaz strns cu agenii
economici din anumite sectoare de activitate. Formarea la locul de munc este cea mai frecvent
modalitate de formare, fiind, pe de-o parte, necostisitoare, iar, pe de alt parte, inevitabil, cerut de
dezvoltarea activitii n sine.
Oferta de formare profesional tinde s se concentreze pe programe pentru calificri
complete sau pe programe pentru dezvoltarea competenelor generale. De asemenea, oferta de
formare profesional este nc foarte fragmentat, deoarece se adreseaz mai degrab persoanelor
i nu companiilor, orientndu-se pe cereri punctuale ale pieei muncii