Psihologia trebuie sa se ocupe mai mult de problemele importante ale

pozitiei omului in lumea de azi si spun acest lucru deoarece toate problemele
importante ale omenirii- razboi si pace, exploatare si fraternitate, ura si
dragoste, boala si sanatate, intelegere si neintelegere, fericire si nefericire
conduc la o mai buna intelegere a naturii umane si la o psihologie cu aplicatii
distincte pentru viata omului (Abraham Maslo !"#$%
&tudiul personalit'(ii din aceast' perspectiv' este centrat pe
descoperirera personalit'(ii a)at' *n situa(ii sociale diverse, *n ansamblul
rela(iilor interpersonale *n func(ie de atributele psihosociale ale individului
(roluri +i statute%,
-n proces social important implicat *n structurarea personalit'(ii este cel de
asumare +i exercitare a rolurilor, .olurile *n societate sunt asem'nate cu /ocul
actorilor pe scen', ele 0ind compuse dintr-o serie de ac(iuni pe care individul
se anga/eaz' s' le efectueze, dintr-o mul(ime de expecta(ii pe care trebuie
s' le satisfac' +i din perspectiva impresiei generale pe care trebuie s' o lase
toate aceste ac(iuni, 1iferen(ele *n modul de /ucare a aceluia+i rol de c'tre
mai mul(i indivizi vor re)ecta deosebirile dintre organiz'rile interne ale
personalit'(ii +i, ca atare, ele devin elemente centrale ale analizei *n
caracterizarea dinamicii comportamentale a personalit'(ii,
Potrivit teoriei rolurilor, indivizii doar *n aparen(' posed' caracteristici 0xe,
independente de situa(iile concrete *n care se a)', 2n realitate, ei r'spund
doar cerin(elor +i expecta(iilor pe care le implic' diferite roluri, Personalitatea
se a)' deci *n rol, +i nu *n individ, 1e aceea, a avea o imagine 0del' a
personalit'(ii *nseamn' a avea o descriere complet' a rolurilor *n care
individul se a)' anga/at la un moment dat, Aceast' aser(iune a luat
denumirea de 3automatism psiho-sociologic, ea stipul4nd existen(a unei
leg'turi de tip cauzal, strict *ntre situa(iile prin excelen(' de factur' social' +i
manifest'rile comportamentale ale indivizilor, *n esen(a lor roluri, A in)uen(a
sau a schimba personalitatea *nseamn' a-i schimba rolul sau rolurile, ceea ce
*n psihoterapie +i-a g'sit concretizarea *n metoda psihodramei +i a /ocului de
rol,
Al treilea proces social cu importan(' *n structurarea personalit'(ii const' *n
dob4ndirea de c'tre individ, *n cadrul interac(iunii sale cu situa(iile +i cu
ceilal(i semeni, a unui anumit ansamblu de statusuri (sau statute%, &tatusul
este acea dimensiune a personalit'(ii *n cadrul c'reia se eviden(iaz' +i se
concretizeaz' a+tept'rile, dorin(ele +i preten(iile pe care un individ *l are fa('
de ceilal(i +i fa(' de societate *n ansamblu, &tatutul se realizeaz' prin
intermediul unei motiva(ii speci0ce a 5ului, care include *n ea motivele de
prestigiu, autorealizare +i auto*mplinire,
&tructurarea statutului se face printr-un mecanism de decantare succesiv',
*n cursul ontogenezei, a efectelor propriilor ac(iuni +i conduite *n cadrul
diferitelor sisteme normate, institu(ionalizate sau ne-normate, informale,
spontane, 6 persoan' se poate situa, din punctul de vedere al statutului, pe
o anumit' gril' delimitat' de subestimare +i supraestimare, 7ixarea pe
pozi(ia inferioar' a scalei se asociaz' cu existen(a unor statusuri de auto-
devalorizare, auto-depreciere, inferioritate, &ituarea pe por(iunea superioar'
a scalei se asociaz' cu statute de supra-apreciere, supra-valorizare +i
complexe de superioritate,
2ntre status +i rol se stabile+te o rela(ie de condi(ionare reciproc', .olul apare
ca o modalitate de exteriorizare +i manifestare a statusului, iar statusul ca o
modalitate de interiorizare +i integrare a rolurilor, 2nregistr4nd con0gura(ia
rol-statutelor se ob(ine pro0lul structurii +i organiz'rii interne a personalit'(ii,
1in aceast' perspectiv', contribu(ia cea mai important' la elaborarea unei
teorii generalizate a personalit'(ii este conferit' psihologiei sociale,
&ub anumite aspecte, in)uen(a cea mai mare asupra personalit'(ii este cea
exercitat' de *ntregul context cultural *n care se dezvolt' individul, Pornind
de la aceast' constatare, *n cadrul orient'rii socio-culturale, *n ultimii ani s-a
con0gurat o direc(ie nou', anume antropologia cultural', &peci0cul acestei
direc(ii este faptul c' structura intern' a personalit'(ii se consider' ca
rezultat al asimil'rii +i interioriz'rii de c'tre indivizi a con(inuturilor, formelor
+i etaloanelor culturale constituite istorice+te,
8a 0in(' social', individul nu poate exista dec4t *n cadrul ansamblului de
rela(ii sociale a+a cum a fost preluat, internalizat +i adaptat de c'tre 0ecare
individ *n parte, 5sen(a personalit'(ii este dat' tocmai de acest ansamblu
hipercomplex de rela(ii pe care le individul le construie+te pe parcursul
existen(ei sale, &igur, includem aici toate tipurile de rela(ii *n care individul
este implicat, at4t la nivel macrosocial (economice, politice, /uridice, morale,
religioase etc,%, c4t +i la nivel microsocial (familiale, +colare etc,%, 6amenii nu
tr'iesc *ntr-un gol social, ei sunt direct implica(i *n multitudinea +i
diversitatea rela(iilor sociale,
1up' .,9inton (:;,p,!<=%, ideea existen(ei unei personalit'(i de statut, adic'
a acelor personalit'(i ce se formeaz' ca urmare a de(inerii unor statute, a
asum'rii unor roluri de c'tre indivizi, statute +i roluri care, prin sistemul de
*ndatoriri con(inute +i c'rora individul trebuie s' le fac' fa(', *+i pun
amprenta at4t asupra structur'rii interne a personalit'(ii, c4t +i asupra
manifest'rilor sale exterioare,
Pantelimon >olu (!<,!"#?% consider' c' *ntre structurile interpersonale +i
cele intrapersonale ale personalit'(ii exist' o puternic' corela(ie, Amploarea
rela(iilor persoanei cu mediul social *+i pune pecetea asupra structurii
interindividuale a persoanei, iar combina(iile interne ale *nsu+irilor de
personalitate formate +i stabilizate *n timp regleaz' volumul +i m'sura
activismului contactelor sociale ale persoanei, exercit' o in)uen(' asupra
form'rii propriului mediu de dezvoltare a persoanei,
9a nivelul persoanei ca entitate psihosocial' se regleaz' interac(iunea
dinamic' dintre individual +i social, dintre procesele sau fenomenele psihice
care stau la baza elabor'rii conduitelor +i proceselor psihosociale care
condi(ioneaz' forma +i con(inutul acestora,@?,pag "!A
Perspectiva psihosocial' presupune o abordare a personalit'(ii din trei
direc(iiB situa(ional', rela(ional' +i grupal', A interpreta personalitatea
situa(ional *nseamn' a o raporta permanent la situa(ia *n care se a)', pe
care o produce, ale c'rei in)uen(e le genereaz', dar le +i suport', *nseamn'
a considera personalitatea ca produs al *mpre/ur'rilor, capabil' de
cunoa+tere, diri/are +i desp'r(ire a lor,
Cndividul reprezint' entitatea biologic' a 0in(ei, *n ceea ce are ea generic la
nivelul speciei din punct de vedere strict material, 7iind unitatea biologic'
primar' +i indisolubil' a oric'rei specii, *n con(inutul no(iunii de individ nu
vom g'si referiri la notele de valoare sau cu diferen(iere calitativ', a+a cum
vor ap'rea acestea la nivelul individualit'(ii,
Cndividualitatea este expresia individului diferen(iat *n plan biologic +i
psihologic, 8alitatea de 3individualitate3 este dat' de acele caracteristici
0zice, psihice +i psiho0ziopatologice unice, irepetabile, care particularizeaz'
individul concret, pe fondul unor mecanisme +i forme proprii de adaptare +i
manifestare comportamental', 1ac' individul nu reprezint' dec4t unitatea
biologic' a speciei, individualitatea se constituie de/a ca subiect al ac(iunii
sociale, diferen(ierea sa realiz4ndu-se preponderent *n plan psihosocial,
Persoana desemneaz' sistemul de *nsu+iri, rela(ii +i calit'(i psihosociale care
dau identitate social' individului,
Persona/ul este persoana a)at' *n *mpre/ur'ri concrete, *ndeplinind anumite
func(ii publice +i 0ind implicat' activ *ntr-un context rela(ional determinat,
Persona/ul implic' adoptarea unor atitudini +i conduite speci0ce rolurilor
sociale pe care le /oac', acestea c'p't4nd caracterul unor m'+ti sociale prin
care persoana se metamorfozeaz' *n persona/,
9a nivelul persoanei identi0c'm poten(ialit'(ile psihosociale ale cuiva, iar la
nivelul persona/ului se realizeaz' obiectivarea acestor poten(ialit'(i *n func(ie
de *mpre/ur'rile concrete speci0ce situa(iilor sociale *n care se g'se+te
plasat' persoana, 2n consecin(', *n timp ce persoana reprezint' elementele
de identitate, continuitate +i stabilitate psihosocial' ale individului,
persona/ul eviden(iaz' modalit'(ile de inserare social' activ' ale persoanei,
precum +i aspectele tranziente +i con/uncturale ale conduitei participative la
via(a social' a comunit'(ii, Dimeni nu se poate apropia de persoan', dec4t
prin intermediul persona/ului care 3arat' pu(in persoana, o ascunde pu(in, o
relev' sau o tr'deaz', (;<, p,:;?%
7iind un compromis *ntre spontaneitatea creatoare a subiectului, determinat'
de aspira(ie, aptitudini, tr's'turi de personalitate etc,, pe de o parte, +i
normele sociale care regleaz' conduitele *n func(ie de pozi(ia social'
ocupat', pe de alt' parte, persona/ele se pot prezenta *n mai multe ipostazeB
a% persona/ul ca stereotip social care /oac' rolul aferent pozi(iei pe
care o ocup' *n societate, 0ind expresia rigid' a imperativelor sociale (3ce
am datoria s' 0u3%E
b% persona/ul ca ideal personal prin care persoanele 3volitive3 se
automodeleaz' *n raport cu propriile idealuri +i aspira(ii (3ce vreau s' 0u3% E
c% persona/ul ca 3masc'3, prin care subiectul se prezint' deliberat *ntr-
o anumit' ipostaz' pentru cei din /ur, disimul4nd unele fa(ete ale propriei
personalit'(i (3ce vreau s' par c' sunt3%E
d% persona/ul ca refugiu, conduita impus' de statut 0ind un alibi moral
pentru propriul comportament (3ce mi se impune s' 0u3% etc,
Personalitatea, *ntr-o accep(ie curent', desemneaz' persoana maximal
valorizat' social, recunoscut' ca atare prin performan(', (inut' moral' sau
profesional' exemplar', rolul deosebit /ucat *n anumite situa(ii importante
pentru comunitate etc,
2n acest sens, personalitatea este persoana, respectiv persona/ul devenit
etalon valoric pentru anumite domenii de activitate sau pentru via(a social'
*n general, Astfel, 1umitru 8ristea (?,pag ":% consider' c' *n acest sens vom
deosebi personalit'(i ale vie(ii politice, economice, artistice, religioase,
educa(ionale, militare,
2n sens strict psihologic, prin personalitate se *n(elege modul speci0c de
organizare a tr's'turilor +i *nsu+irilor psiho0zice +i psihosociale ale persoanei,
Fermenul de personalitate *n cel mai larg sens este o structur' dinamic' de
natur' bio-psiho-social' care, la un anumit individ asigur' adaptarea
original' la mediul natural +i social, Personalitatea de0nit' ca mod speci0c
de organizare dinamic' a *nsu+irilor biopsiho-sociale ale subiectului este
esen(ial' pentru *n(elegerea persoanei +i structurilor rela(ionale prin care
aceasta 0in(eaz' +i se manifest' activ, prin integrare *n sistemul social real,
2n consecin(', diferitele teorii asupra personalit'(ii ofer' implicit premisele
analizei structurilor psihosociale ale persoanei, precum +i ale mecanismelor
de formare +i evolu(ie a rela(iilor interpersonale +i sociale care circumscriu
persoana *n cadrul diferitelor structuri sociale, Feoriile asupra personalit'(ii
reprezint' un mi/loc pentru abordarea multitudinilor de aspecte +i
perspective ale proceselor +i fenomenelor psihosociale implicate la acest
nivel al realit'(ii sociale, 1umitru 8ristea (?, p,"=% face o deosebit' descriere
a func(iilor *ndeplinite de teoriile personalit'(ii B
G 5viden(iaz' elementele prin intermediul c'rora se
individualizeaz' membrii unei colectivit'(i, oferind reperele cognitive +i
axiologice necesare autopercep(iei +i cunoa+terii de sine, precum +i ale
percep(iei, cunoa+terii +i compara(iei interpersonale,
G .elev' modalit'(ile de organizare a *nsu+irilor +i tr's'turilor
psihoindividuale +i psihosociale *n cadrul diferitelor tipuri de structuri ale
personalit'(iiB structuri temperamentale, aptitudinale, caracterialeE structuri
cognitive, afective, conative, motiva(ionale, rela(ionale +i instrumental-
ac(ionale, Astfel, personalitatea devine un fenomen coerent +i inteligibil, cu
deosebite valente opera(ionale *n planul vie(ii personale +i sociale,
5xpliciteaz' mecanismele psihice +i psihosociale care stau la baza elabor'rii
comportamentelor, *n func(ie de stimulii externi +i factorii condi(ionali interni,
Cdenti0c' etapele dinamicii generale a personalit'(ii (formare, dezvoltare,
involu(ie%, precum +i factorii care condi(ioneaz' muta(iile +i varia(iile care
intervin *n cadrul acestui proces evolutiv,
7ac posibile predic(ii asupra comportamentelor persoanelor a)ate *n situa(ii
determinate, *n func(ie de particularit'(ile individuale +i caracteristicile
mediului social *n care evolueaz'E predic(ia comportamental' reduc4nd
apreciabil anxietatea *n cadrul raporturilor interpersonale,
7aciliteaz' cunoa+terea +i comunicarea interpersonal', oferind astfel
premisele optimiz'rii raporturilor umane +i activit'(ilor sociale, Fotodat', pot
fundamenta strategii de perfec(ionare a omului ca 0in(' social' +i a societ'(ii
*n ansamblu, *n calitatea sa de mediu necesar form'rii +i manifest'rii
personalit'(ii umane,
1in punctul de vedere al con(inutului intern, personalitatea apare atunci ca
un ansamblu integrat de obiceiuri, deprinderi, atitudini +i mentalit'(i
asimilate +i interiorizate de individ *n cadrul interac(iunii lui directe cu
cultura, Perspectiva antropologic' insist' asupra necesit'(ii de relativizare +i
limitare a generaliz'rilor cu privire la personalitate, strict la aria cultural'
studiat', Pentru a realiza un model teoretic generalizat se recomand'
corelarea tablourilor rezultate din studiul comparativ al tuturor sistemelor
culturale semni0cative, 7iind ceea ce a f'cut din individ cultura c'ruia *i
apar(ine, personalitatea devine o entitate strict contextual', al c'rei con(inut
este de ne*nlocuit, Frecerea dintr-o cultur' *n alta impune *n mod legic
restructurarea personalit'(ii ini(iale a individului +i realizarea unui proces de
acultura(ie, care const' din dou' secven(eB mai *nt4i, secven(a de inhibare,
blocare +i +tergere, dac' se poate, a modelelor psiho-comportamentale
dob4ndite *n cadrul culturii ini(iale, +i apoi secven(a a doua, asimilarea +i
luarea *n st'p4nire a noilor modele +i patterne psiho-comportamentale
proprii culturii adoptive, 9a nivelul individului, ambele secven(e ale
procesului de aculturare se realizeaz' *n grade diferite de completitudine +i
intensitate, 8a urmare, a+a-numitul 3halou existen(ial, care deriv' din
modul cum te sim(i *ntr-un anumit context socio-cultural, va avea valori
semni0cativ diferite de la un individ la altul,
8aracteristicile mediului socio-cultural *+i pun amprenta nu doar pe dinamica
+i pro0lul intern al personalit'(ii, ci +i pe sano-geneza ei, &-a demonstrat c'
sensibilitatea +i predispozi(ia la anumite tulbur'ri +i *mboln'viri sunt puternic
condi(ionate de stilul de via(', care se structureaz' *n concordan(' cu
speci0cul unei matrice socio-culturale sau a alteia, 8a urmare, teoria +i
practica medical' trebuie s' *ncorporeze nu doar boala sau bolnavul *n sine,
ci +i contextul socio-cultural imediat +i general, sau de fond, al individului, 1e
aici, *n ultimii dou'zeci de ani a dob4ndit o dezvoltare deosebit' a+a-numita
3psihiatrie antropologic', *n care accentul *n psihoterapie este pus pe
terapiile de grup +i pe reenculturare,
2n prezent a ap'rut o problem' asupra c'reia g4nditorii *ncep s' cugete tot
mai insistent, anume problema globaliz'rii, 2nceput' *n plan economic,
globalizarea se extinde treptat +i *n sfera vie(ii culturale +i spirituale, 2n
prezent are loc a0rmarea unor puternice interac(iuni +i interferen(e *ntre
modelele culturale constituite istorice+te, 1in punctul de vedere al reac(iei,
consemn'm dou' atitudiniB una conservatoare, care se pronun(' *mpotriva
derul'rii *n continuare a procesului de globalizare, sus(in4nd necesitatea
conserv'rii valorilor tradi(ionale, +i o atitudine avangardist-transformist',
care militeaz' pentru accelerarea +i generalizarea procesului de globalizare,
pe toate palierele vie(ii sociale,
6rientarea cultural-antropologic' a deschis perspective noi *n *n(elegerea
personalit'(ii din punctul de vedere al factorilor determinativi ai genezei +i
structur'rii ei, 8a statut metodologic, ea se situeaz' pe acela+i plan cu
orientarea biologist' +i o contrabalanseaz', 2ns' merg4nd exclusiv pe una
sau pe cealalt' nu se poate a/unge la o *n(elegere adecvat' a modului de
constituire a personalit'(ii,