Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii

Transporturi
Pomicultura
Index business agricultura Pomicultura
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE
ZONAREA PLANTELOR
HORTIVITICOLE
Zonarea a fost efectuata in tara noastra pe
criterii stiintifice inca din 1960 si a avut drept scop
valorificarea la cote inalte a insusirilor calitative si
cantitative ale productiei soiurilor si speciilor.
Zonarea se refera la repartizarea teritoriala
a plantelor hortiviticole in cele mai potrivite areale
(centre, podgorii, bazine) de cultura, in functie de
cerintele lor fata de factorii de vegetatie, de
conditiile ecologice, pedologice si social-economice. Aceste areale sunt grupate pe spatii
geografice mai mari, denumite zone. Zona este un teritoriu natural, mai mult sau mai putin
delimitat, cu caracteristici asemanatoare, rezultat din interactiunea factorilor de vegetatie cu
cei social economici si care duc la stabilirea unui anumit profil de productie.
Un factor determinant in zonarea plantelor hortiviticole il reprezinta clima cu toti factorii
ei, insa nu trebuie minimizat rolul celorlalti factori pedologici, social-economici, conservarea
habitatului, poluarea mediului etc.
1. ZONAREA PLANTELOR LEGUMICOLE
In zonarea plantelor legumicole se tine cont de factorii geografici (altitudine, latitudine si
longitudine), climatici (caldura, lumina, precipitatii si vanturi), pedologici si socio-economici
(cerintele populatiei fata de consumul de legume, asigurarea fortei de munca, traditie pentru
cultura legumelor, asigurarea bazei tehnico-materiale).
In prezent plantele legumicole sunt repartizate in 3 zone (fig.14), astfel:
1.Zona I - reprezentata de Campia de Sud si cea din vest;
Se cultiva toate speciile legumicole, cu precadere: tomate, ardei, vinete, bame, fasole,
pepeni; se practica toate sistemele de cultura; sunt dezvoltate culturile timpurii.
-subzona I - S si SE;
-se caracterizeaza prin: -temperatura medie anuala 10-11
0
C
-precipitatii 400-500 mm anual
-umiditatea atmosferica = 55-65%
-soluri brun deschis de stepa, cernoziomuri, nisipuri.
-subzona II - SV tarii (Campia de Vest a Banatului si Crisanei)
Pomicultura

Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
IMPORTANTA HORTIVITICULTURII
ZONAREA PLANTELOR
HORTIVITICOLE
PRODUCEREA MATERIALULUI
SADITOR VITICOL
TEHNOLOGIA DE INTRETINERE
A PLANTATIILOR DE VITA DE VIE
PE ROD
SITUATIA ACTUALA SI
TENDINTELE HORTIVITICULTURII

Washington
rentalcars.com
Location Voiture Pas Cher
Economy Car Rentals
economycarrentals.com
All-inclusive offers at low prices
Book your car online now.
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/ZONARE...
1 of 6 8/3/2014 10:22 AM
-se caracterizeaza prin: : -temperatura medie anuala 10,5 -11
0
C
-precipitatii 550-650 mm anual
-umiditatea atmosferica=65-75%
-soluri - cernoziomuri, nisipuri solificate, soluri aluvionare.
2.Zona II - cuprinde N. Munteniei si Olteniei (PH,DB,AG,VL), Campia Moldovei, o parte
din Podisul Transilvaniei.
-caracteristici: -temperatura medie anuala 9-10
0
C
-precipitatii 450-550 mm anual
-umiditatea atmosferica=65-80% (zona subumeda)
-soluri brun roscat
-ocupa ~30%, se cultiva specii putin pretentioase la caldura: ceapa, usturoi, varzoase,
radacinoase, ardei, castraveti, fasole. Predomina culturile de vara in camp.
3.Zona III - cuprinde dealurile din Transilvania (CJ, Medias, Turda, Sibiu, MS),
Muntenia, Oltenia si Moldova.
-se caracterizeaza prin -temperatura medie anuala 8-8,7
0
C
-precipitatii 550-650 mm anual
-umiditatea atmosferica=57-65%

-se cultiva specii mai putin pretentioase la caldura: varzoase, radacinoase, castraveti,
fasole; culturi de vara si toamna.
Fig. 14. Zonarea plantelor legumicole
2. ZONAREA PLANTELOR POMICOLE
Zonarea pomiculturii consta in delimitarea regiunilor, bazinelor si centrelor favorabile
pentru cultura acestor specii, in dependenta de cerintele lor fata de factorii climatici si
pedologici, precum si de conditiile pedo-climatice. Aceasta s-a realizat in cadrul a trei zone de
vegetatie naturala si anume: zona padurilor de foioase, zona de silvostepa si zona de stepa.
1.Zona padurilor de foioase: cuprinde 3 subzone:
subzona padurilor de fag ce se caracterizeaza prin: dealuri inalte 500-800 m,
temperatura medie anuala 6-8
0
C, precipitatii anuale 650-900 mm, soluri podzolice, argilo-
iluviale, brune-luvice, rendzine. Se cultiva predominant speciile: coacaz, agris, afin si unele
soiuri de mar.
subzona padurilor de gorun ocupa dealurile mijlocii si partea inferioara a celor
inalte; 300-800 m altitudine. Se caracterizeaza prin: temperatura medie anuala 7-10
0
C,
precipitatii 600-800 mm annual, soluri eumezobazice, brune-luvice si cenusiu de padure.
Speciile pomicole care se cultiva: mar, prun, visin, zmeur si unele soiuri de par.
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/ZONARE...
2 of 6 8/3/2014 10:22 AM
subzona padurilor de stejar, garnita si cer ocupa partea nordica a Campiei
Romane, Piemontul Getic si piemonturile extreme vestice, cu o altitudine de 50-500 m.
Caracteristicile zonei: temperatura medie anuala 8,5-10
0
C, precipitatii anuale 500-700 mm,
soluri brune roscate, brune luvice, luvisoluri, pseudogleizate, cenusii de padure etc. Specii
pomicole ce se cultiva: mar, par, prun, gutui, cires, visin, nuc, alun, capsun.
2. Zona de silvostepa ocupa suprafete mai mari sau mai mici in toate provinciile,
altitudinea 50-500 m. Se caracterizeaza prin: temperatura medie anuala 9-10,5
0
C, precipitatii
400-500 mm anual, soluri cenusii, brune-roscate, brune luvice, cernoziomuri, aluviuni. Se
cultiva toate speciile pomicole.
3. Zona stepei danubiene este reprezentata de partea de est si de sud a Campiei
Romane, Dobrogea, platforma Barladului, insule in Campia Siretului, altitudinea 0-200 m.
Caracteristicile zonei: temperatura medie anuala 9-11,5
0
C, precipitatii anuale 350-450 mm,
solurile sunt cernoziomuri ciocolatii si castanii, soluri balane de stepa, aluviuni. Speciile
pomicole cultivate sunt: cais, piersic, migdal, prun, cires, visin, soiuri varatice de mar si par,
nuc in conditii de irigare.
In cadrul acestor zone naturale s-au identificat 13 zone pomicole, astfel: 5 in zona
subcarpatica a piemonturilor (padurile de fag, gorun si stejar ), 3 pe podisuri si platforme, 4 in
zona colinara si de ses, 1 in zona inundabila a Dunarii:
I. Dealurile subcarpatice meridionale
II. Piemonturile de vest
III. Podisul Somesan
IV. Bordura Podisului Transilvaniei si Tara Barsei
V. Subcarpatii Orientali
VI. Podisul Tarnavelor
VII. Campia Transilvaniei
VIII. Podisul Moldovei
IX. Campia Romana de Vest
X. Campia de Vest a Banatului si Crisanei
XI. Campia Moldovei
XII. Baraganul si Dobrogea
XIII Zona inundabila a Dunarii si gura Siretului
Sub aspectul concentrarii culturii pomilor, zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei
ocupa primul loc, cu aproximativ 42 % din suprafata pomicola a tarii.
In celelalte regiuni pomicole, exista bazine si centre renumite ca: Bistrita Nasaud, Baia
Mare (mar), Geoagiu (nuc, mar), Falticeni (mar si par), Cisnadie, Cotnar (cires), Medgidia,
Mangalia (piersic si cais) etc.
3. ZONAREA VITEI DE VIE
Tara noastra prezinta deosebiri sub raport ecoclimatic si ecopedologic, ceea ce a
determinat impartirea in 8 regiuni viticole (fig. 15) (M. Oslobeanu si colab., 1991).
Regiunea viticola este un habitat ce prezinta unele particularitati privind conditiile
ecologice, soiurile cultivate, tehnologiile aplicate, nivelul productiilor obtinute si insusirile
calitative ale produselor vitivinicole rezultate.
Regiunile viticole:
I. Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei cuprinde plantatiile viticole
incepand de la Apold (SB) pana la Bistrita-Nasaud si Dej. Se caracterizeaza prin resurse
heliotermice moderate (temperatura medie anuala 9
0
C), resurse hidrice bogate, durata medie
a perioadei de vegetatie este de 173 zile. Toate celelalte valori ale temperaturilor (temperatura
din timpul infloritului, media multianuala a lunii iulie, media temperaturilor maxime din august)
si media precipitatiilor, indica prezenta unui climat racoros.
Conditiile ecoclimatice permit obtinerea unor produse vinicole de calitate superioara,
datorita toamnelor lungi si insorite. Se produc vinuri albe de calitate superioara, vinuri aromate
si vinuri materie prima pentru spumante. Cuprinde 5 podgorii cu 17 centre viticole si 1 centru
viticol independent, din care mai importante sunt: Tarnave, Alba Iulia, Sebes-Apold.
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/ZONARE...
3 of 6 8/3/2014 10:22 AM
II. Regiunea viticola a Dealurilor
Moldovei cuprinde plantatiile de la Hlipiceni (BT) pana
la Tamboiesti (VN) si Smardan (GL). Climatul prezinta
valori heliotermice superioare celei anterioare
(temperatura medie anuala este de 9,3
0
C), dar cu
resurse hidrice mai mici (precipitatii 350 mm in
perioada de vegetatie); verile sunt calduroase si
secetoase, iar iernile lungi si geroase, temperaturile
coboara pana la -26,5
0
C, uneori -32,5
0
C. Durata
perioadei de vegetatie este de 190 de zile. Regiunea
are 12 podgorii cu 44 centre viticole si 6 centre viticole
independente, cu importanta mare fiind: Odobesti,
Cotesti, Panciu, Cotnari, Nicoresti si Husi. Se produc
vinuri albe si rosii de consum curent, vinuri albe de
calitate superioara, vinuri dulci naturale la Cotnari si
vinuri materie prima pentru spumante. De asemenea,
zona detine aproximativ 30% din suprafata cultivata cu
soiuri de struguri pentru masa.
Fig. 15 Delimitarea zonelor viticole
III. Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei cuprinde plantatiile din sudul
tarii, de la Rimnicu Sarat pana la Halanga (MH) si Segarcea (DJ). Datorita pozitiei sudice
climatul are valori heliotermice mai ridicate, dar cu resurse hidrice mai mici, comparativ cu
celelalte regiuni si mai ales cu cea a Transilvaniei; toate celelalte valori ale factorilor
ecoclimatici sunt ridicate apreciabil; lungimea perioadei de vegetatie este de 185 zile; iernile
au valori extreme de -29,9
0
-35,2
0
C (la Banu Maracine). Se produc vinuri rosii si albe de
calitate superioara si mai rar de consum curent. Are 8 podgorii cu 31 centre viticole si 3 centre
viticole independente, din care mai importante: Dragasani, Stefanesti - Arges, Pietroasele,
Tohani, Samburesti, Segarcea.
IV. Regiunea viticola a Dealurilor Banatului - de la Moldova Noua (CS) pana la Teremia
Mare (TM), cuprinde plantatii viticole cu caracter insular. Aceasta regiune prezinta un climat cu
valori heliotermice asemanatoare cu cele ale Moldovei, dar cu resurse hidrice mai mari, iernile
cu valori extreme de -33,6
0
-25,7
0
C; restul componentelor (numarul zilelor fara inghet, al
celor cu temperaturi medii diurne active, lungimea perioadei de vegetatie-190 zile si numarul
zilelor cu temperaturi maxime > 30
0
C) sunt apropiate de regiunea Munteniei si Olteniei. Se
produc vinuri albe si roze de consum curent si de calitate superioara in 5 centre viticole
independente: Moldova Noua, Tirol, Silagiu, Recas, Teremia.
V. Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului este limitata in sud de
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/ZONARE...
4 of 6 8/3/2014 10:22 AM
Centrul viticol Minis, iar la nord de Centrul viticol Halmeu (SM).
Se caracterizeaza prin climat cu valori heliotermice ridicate comparativ cu Transilvania,
dar cu resursele hidrice cele mai ridicate comparativ cu celelalte 7 regiuni. Se caracterizeaza
printr-un numar redus de zile fara inghet (213 zile), al celor cu temperaturi medii diurne active
(187), al lungimii perioadei de vegetatie (175) si al numarului zilelor cu temperaturi maxime >
30
0
C (8-31); cat si al iernilor cu valori extreme de -27,2
0
..-30,1
0
C (adesea la Maderat).
Plantatiile ocupa soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioara, vinuri
materie prima pentru spumante si putine pentru vinuri rosii. Regiunea are 4 podgorii cu 11
centre viticole si 2 centre viticole independente.
VI. Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei cuprinde plantatii viticole de la Mangalia pana
la Tulcea si Macin. Climatul este secetos, cu veri foarte calduroase. Temperatura medie anuala
este de 10,9
0
C, iar durata perioadei de vegetatie este de 185 zile. Iernile sunt mai putin aspre,
cu valori extreme de -26,6
0
C, dar si cu centre viticole unde minima coboara pana la -33
0
C
(la Murfatlar).
Regiunea este destinata producerii vinurilor albe si rosii de calitate superioara, dar si
specializata in producerea soiurilor de struguri pentru masa. Are 3 podgorii cu 9 centre viticole
si 5 centre independente, mai importante fiind: Murfatlar, Mangalia, Sarica-Niculitel.
VII. Regiunea viticola a Teraselor Dunarii se intinde de la Zimnicea (TL) la Fetesti (IL),
de-a lungul Dunarii.
Datorita pozitiei sale geografice detine cele mai mari resurse heliotermice in conditii de
resurse hidrice modeste; de asemenea prezinta conditii foarte favorabile in ceea ce priveste:
numarul de zile fara inghet (230 zile), cel cu temperaturi medii diurne active (198), lungimea
medie a perioadei de vegetatie (188) si numarul zilelor cu temperaturi maxime > 30
0
C
(24-42); iernile cu valori extreme de -27,0
0
-30,2
0
C (la Zimnicea si la Greaca).
Regiunea viticola are 2 podgorii si anume: Greaca (3 centre viticole) si Ostrov cu 5
centre viticole.
Zona este specializata in producerea soiurilor de struguri pentru masa si a vinurilor albe
si rosii de consum curent.
VIII. Regiunea viticola a nisipurilor si altor terenuri favorabile din sudul tarii. Aceasta
cuprinde podgoriile si centrele viticole dintre Vrata (MH) si Ramnicelu (BR).
Conditiile ecopedologice, ecoclimatice si orografice ale acestei regiuni sunt mai apropiate
de cele de pe Terasele Dunarii, insa mai putin prielnice vitei de vie datorita temperaturilor din
timpul verii si iernii (de -29,8
0
-33,4
0
C).
Predomina arealele viticole sub forma insulara, grupate mai mult in centre viticole
independente ( are 3 podgorii cu 8 centre viticole si alte 11 centre independente).
In cadrul fiecarei regiuni viticole se exercita influenta diferita a unor factori ecologici,
dand nastere acelor areale denumite podgorii si centre viticole ( dupa M. Oslobeanu si
colab.,1991), fiind caracterizate astfel:
Podgoria reprezinta unitatea viticola naturala si traditionala, cu conditii relativ
asemanatoare privind factorii ecologici, directiile de productie, soiurile cultivate si tehnologiile
vitivinicole aplicate, care impreuna duc la obtinerea unor productii cantitative si calitative cu
caracteristici asemanatoare.
Centrul viticol - cuprinde un areal viticol mai mic, inclus intr-o podgorie sau in afara
acesteia (centrul viticol independent), concentrat in jurul unei localitati cu importanta
economico-sociala.
Zonarea soiurilor de struguri pentru masa
O problema importanta a soiurilor de struguri pentru masa o constituie asigurarea unui
consum in stare proaspata o perioada cat mai mare de timp din an, cu cerinte la nivelul
exigentelor consumatorilor, prin cultivarea unor soiuri cu potential ridicat de productie.
In tara noastra, in functie de resursele heliotermice au fost delimitate urmatoarele zone:
Zona foarte favorabila - terasele Dunarii. Aceasta zona prezinta cele mai bune resurse
heliotermice din perioada de vegetatie a vitei de vie din tara noastra, aici ajung la maturitate
toate soiurile de struguri pentru masa. De asemenea, in aceasta zona se obtine o timpurietate
in maturarea strugurilor, putand fi valorificati ca trufandale.
II. Zona favorabila de cultura cuprinde podgoriile si centrele viticole din Dobrogea, din
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/ZONARE...
5 of 6 8/3/2014 10:22 AM
regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei (podgoria Dealu Mare, Dealurile Buzaului,
Severinului, Dealurile Craiovei), precum si unele areale din Regiunea viticola a nisipurilor si
altor terenuri favorabile din sudul tarii (podgoriile Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia, centrul
viticol Draganesti Olt).
In aceasta zona soiurile de masa constituie o directie secundara de productie (20%).
Maturarea strugurilor se face cu 1-2 saptamani mai tarziu decat in zona precedenta.
III. Zona de favorabilitate mijlocie cuprinde numeroase centre viticole si podgorii din
Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei (Odobesti, Panciu, Nicoresti, Husi, Iasi), a Dealurilor
Munteniei si Olteniei (Stefanesti, Dragasani, Tg. Jiu), a Dealurilor Banatului si a nisipurilor din
Braila si Buzau. In aceasta zona se asigura maturarea soiurilor mijlocii, dar cu o intarziere de
2-3 saptamani fata de zona foarte favorabila. Soiurile tarzii nu ajung la maturitate, iar cele
timpurii si extratimpurii asigura o eficienta economica redusa.
IV. Zona tolerata - cuprinde podgorii si centre viticole din Moldova, Transilvania,
Crisana, Maramures, cu resurse climatice insuficiente pentru cultura economica a soiurilor de
struguri pentru masa. Se cultiva soiuri de struguri pentru masa cu maturare mijlocie, pentru
consum local, care ajung la maturitate cu o intarziere de 3-5 saptamani fata de zona foarte
favorabila.
Zonarea soiurilor pentru struguri de vin se face dupa:
- aptitudinile productive, in: - soiuri de mare productie (Galbena de Odobesti, Rosioara
etc.)
- soiuri de calitate (Pinot gris, Chardonnay etc.)
- directia de productie: a) pentru vinuri albe de consum;
b) pentru vinuri albe de calitate superioara;
c) pentru vinuri rosii si roze de consum curent;
d) pentru vinuri rosii de calitate superioara;
e) pentru vinuri albe aromate de calitate superioara ca: Muscat
Ottonel la Blaj si Iasi; Tamaioasa romaneasca la Pietroasa-Buzau, la Stefanesti-Ag. si la
Dragasani
f) pentru vinuri spumante: Feteasca alba, Feteasca regala,
Riesling italian, Pinot noir si Muscat Ottonel pe Tarnave, precum si la Alba-Iulia, Sebes, Iasi si
Panciu.
g) pentru distilate invechite obtinute din vin, in care unele soiuri
de struguri pentru vinuri albe de consum curent (Mustoasa de Maderat, Feteasca regala etc.)
pot fi destinate acestei productii in podgoriile Diosig, Valea lui Mihai, Odobesti, Vaslui s.a.
Copyright 2014 - Toate drepturile rezervate
ZONAREA PLANTELOR HORTIVITICOLE http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/ZONARE...
6 of 6 8/3/2014 10:22 AM