Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

- o noua viziune asupra evolutiei vietii
economice si sociale
Cristea Silviu Cristian
Anul
Seria A
Grupa 1705 Profesor coordinator Prof!
"r! Constantin Popescu
- #$C$%ES&' (010
Bibliografie
Dezvoltarea durabila in Romania Emilian DOBRESCU
Lucian Liviu ALBU
Wikiedia
Conceptul de dezvoltare
durabila
Ca forma de manifestare a dinamicii macroeconomice, dezvoltarea
economica presupune un ansamblu de transformri cantitative, structurale si
calitative, att in economie cat si in cercetarea tiinifica si tehnologiile de fabricaie,
in mecanismele si structurile organizatorice de funcionare a economiei, in modul de
gndire si comportamentul oamenilor. n acest conte!t, apare conceptul de
dezvoltare economica durabila, ce reprezint aceea forma de dezvoltare
economica in cadrul creia se urmrete ca satisfacerea cerinelor
prezente, de consum, sa nu compromit sau sa prejudicieze pe cele ale
generaiilor viitoare.
"reocuprile tot mai accentuate privind dezvoltare economica durabila sau
viabila, la nivelul fiecrei tari si la scara mondiala, sunt legate de un comple! de
probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume# srcia in mi$locul
belugului% degradare mediului &ncon$urtor, e!tinderea necontrolata a urbanizrii%
nesigurana ocuprii unui loc de munca% &nstrinarea tineretului% &nlturarea valorilor
tradiionale% inflaia, oma$ul, crize monetare, economice si geografice etc.
Conceptul de dezvoltare durabila e!prima procesul de lrgire a posibilitilor
prin care generaiile prezente si viitoare si pot manifesta pe deplin opiunile in orice
domeniu ' economic, social,cultural sau politic, omul fiind aezat in centrul aciunii
destinate dezvoltrii. (ezvoltare economica durabila presupune e!istenta unor
condiii economice , culturale si de mediu favorabile. (aca din perspectiva istorica,
condiiile economice au avut un rol covritor in evoluia speciei umane, celelalte
condiii nu mai pot fi, astzi, ignorate, componenta economica reprezentnd, insa
factorul esenial al dezvoltrii.
n )aportul *rundland , intitulat +,iitorul nostru comun- elaborat de Comisia
Mondiala ndependenta pentru mediu si (ezvoltare, prezentat la Conferina
.aiunilor /nite de la )io de la 0aneiro, din unie 1223, dezvoltarea economica
durabila este conceputa in viziunea reconcilierii dintre om si natura in sensul
stabilirii unui nou parteneriat intre cele doua entitati, a echilibrului si armoniei dintre
ele , + pe o noua cale de dezvoltare, care sa susin progresul uman nu numai in
cteva locuri si pentru cativa ani, ci pentru &ntreaga planeta si pentru un viitor mai
&ndelungat-.
)aportul mondial al dezvoltrii /mane 412256, elaborat sub egida
"rogramului .aiunilor /nite pentru dezvoltare 4"./(6, sintetizeaz patru
componente eseniale ale paradigmei dezvoltare durabila#
a6 Productivitatea:populaia trebuie sa7si sporeasc productivitatea si sa
participe deplin la procesul de generarea veniturilor, creterea
economica reprezentnd un subsistem al modelelor de dezvoltare
umana%
b6 Ecitatea: populaia trebuie sa aib acces echitabil la opiuni%
c6 !urabilitatea: accesul la opiuni trebuie asigurat nu numai pentru
generaiile prezente, ci si pentru generaiile viitoare. 8oate formele de
capital7fizic, uman si mediu 7 trebuie re&ntregite%
d6 "mputernicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la
procesele care7i modifica viata. "entru realizarea condiiilor
compatibilitate a celor patru cerine, strategia dezvoltrii durabile
include, ca un element esenial, simultaneitatea progresului in
toate cele patru dimensiuni.
Conceptul de dezvoltare durabila, aprut cu aproape un deceniu in urma,
suscita inca discuii si este interpretat in mod diferit de economiti, sociologi, filosofi,
ecologiti etc. 9stfel, dezvoltarea durabila este conceputa, de unii autori, ca
meninerea posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile viitoare, in special
a resurselor naturale regenerabile, cel puin la nivelul celor e!istente pentru
generaiile actuale, si reducerea factorilor de mediu afectai de poluare.
9lii considera durabilitate drept un mod de prezentare a eficientei
economice in managementul serviciilor oferite pe baza &nzestrrii cu resurse
naturale 4:enned; si 8ir<all, 12=36. > alta categorie de autori apreciaz ca
respectivul criteriu al eficientei economice convenionale este legat de echitate a
de generaiile viitoare in factorilor de mediu 4?olo<, 122@6.
Alementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de
interaciunea dintre populaie, progres economic si potenialul de resurse naturale,
evideniindu7se ca probleme eseniale# optimizarea raportului nevoi 'resurse,
obiective de atins, mi$loace necesare, pe baza compatibilitii lor reciproce in timp
si spaiu. 8rebuie sa fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin
intrrile si ieirile sale, se afla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si
cu nevoile prezente si viitoare ale generaiilor care coe!ista si se succed.
n linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este acceptat si spri$init pe
plan mondial, mesa$ul sau fiind preluat de Conferina de la )io de 0aneiro din 1223,
unde discuiile s7au a!at in special pe urmtoarele aspecte# a6 definirea dezvoltrii
durabile% b6determinarea condiiilor de realizare a acestei dezvoltri% c6msurarea,
cuantificarea dezvoltrii durabile prin gsirea unui indicator care sa e!prime faptul
ca o naiune sau o economie in ansamblul sau se &ncadreaz, sau nu, intr7un mod de
dezvoltare durabila.
#biectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim de
interaciune si compatibilitate a patru sisteme#economic, uman, ambiental si
tehnologic, intr7un proces dinamic si fle!ibil de funcionare. .ivelul optim
corespunde acelei dezvoltri de lunge durata care poate fi susinuta de ctre cele
patru sisteme. "entru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta
susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formeaz cele patru
dimensiuni ale dezvoltrii durabile ' plecnd de la energie, agricultura, industrie
pana la investiii, aezrii umane si biodiversitate.
Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ#
redimensionare creterii economice, avnd in vedere accentuarea laturilor calitative
ale produciei% eliminarea srciei in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale ' loc de
munca, hrana, energie, apa, locuina si sntate% asigurarea creterii populaiei la
un nivel acceptabil4reducerea creterii demografice necontrolate6% conservarea si
sporirea resurselor naturale, &ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului
dezvoltri economice asupra mediului% reorientare tehnologica si punerea sub
control a riscurilor acesteia% descentralizarea formelor de guvernare, creterea
gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia.
9specte multiple ale dezvoltrii durabile, de la creterea economica si
ocuparea populaiei pana la egalitate dintre se!e, protecia mediului si libertile
individuale, sunt tratate intr7o viziune integratoare, accentul fiind pus pe lrgirea
posibilitilor de manifestare a opiunilor oamenilor.
(in sfera larga a opiunilor posibile, trei sunt considerate eseniale#
longevitatea, educaia si standardul de viata. 9cestea stau la baza indicelui
dezvoltrii umane4(/6 care ofer o msura simplificata dar utila a unei realitati
comple!e. ndicatorii utilizai la calcularea (/ sunt# sperana de viata, gradul de
alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educaie,
"* pe locuitor, ca msura a standardului de viata.
"roblematica dezvoltrii durabile a rmas si va ramane in actualitatea
preocuprilor mondiale mai ales datorita discrepantei care e!ista intre
recunoaterea teoretica a importantei acesteia si rezultatele concrete &nregistrate
pana in prezent, subsumate ideii de progres social. n ultimele decenii, pe plan
mondial, s7au realizat progrese in toate domeniile si s7au &nregistrat schimbri
semnificative la nivelul dezvoltrii umane.
?trategia dezvoltrii durabile devine operaionala prin politici naionale
adecvate, in msura sa favorizeze compatibilitatea sistemelor ce se
intercondiioneaz in timp si spaiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional,
internaional si mondial.
!ezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a
stimula progresul tenic si economic, prin distribuirea mai ecitabila a
efectelor sale asupra generaiilor prezente si viitoare. "roblema comuna a
tuturor tarilor la nivel planetar, este strategia dezvoltrii durabile trebuie abordata
innd seama de decala$ele e!istente astzi in lume, de impartirea tarilor in
dezvoltate si subdezvoltate% bogate si srace. (ei obiectivul final al strategiei
dezvoltrii durabile este acelai pentru toate tarile lumii, problemele concrete ce
urmeaz a fi rezolvate sunt foarte diferite de la o tara la alta.
)ecunoaterea dependentei dezvoltrii economice de resursele naturale si
starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei
confruntri &ndelungate intre diferite concepii privind protecia mediului natural, din
care menionam# concepia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica.
Concepia geocentrica face parte din protecia 8errei, a factorilor naturali,
un scop in sine, pamantul urmnd ai aparat fara rezerve. n aceasta conceptie omul
este doar unul din elementele ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in
puritatea ei. > asemenea conceptie a condus la ideea de cretere economica zero.
Concepia biocentrica aseaza in centrul preocuprilor ecologice
organismele vii, &ndeosebi formele de viata nonumane. ?e pretinde ca omul sa nu
intervin in viata speciilor dect in scopul prote$rii lor.
Concepia antropocentrica are ca punct de spri$in ideea conform creia
totul trebuie subsumat trebuinelor crescnde si tot mai diverse ale oamenilor.
(esigur, a considera ca omul are dreptul sa fac orice, constituie o mare eroare.
)einnd elementele comune, raionale si utile ale acestor trei concepii
privind protecia mediului natural, se poate a$unge la una generalizatoare '
concepia reconcilierii omului cu natura si cu sine $nsui . 9cest concept
presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la
prevenirea deteriorrii condiiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiiile
compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul &ncon$urtor.
9ceasta conceptie ' strategie se refera, in aceiai msura , la toate tarile
lumii,dezvoltate sau nedezvoltate, oblignd la o reconstituire a strategiilor elaborate
pana in prezent. Aa constituie un instrument de prospectare si e!plorare a opiunilor
de dezvoltare, oblignd la o mai ampla si eficienta cooperare internaionala.
"entru tarile dezvoltate care isi impun sa treac la asigurarea in dinamica a
compatibilitii criteriilor eficientei economice directe, impuse de piaa, cu cele de
eficienta social7umana, ecologica, impuse de necesitatea crerii permanente a
condiiilor pentru egalitatea anselor generaiilor prezente si viitoare, se
prefigureaz realizarea unei creteri economice consolidate, bazata pe
compatibilitatea dinamica a mediului creat de om cu mediul natural, a eficientei
economice cu $ustiia sociala.
!ezvoltarea durabila in %omania
Aconomia )omaniei in perioada 3BB@ ' 3B1B4estimari de macromodel6
Astimarile au fost obtinute cu a$utorul versiunii 3BBB a mecromodelului
economiei romanesti de tranzitie 4(obrescu, 3BBB, 3BB3b6 cu unele relatii
econometrice actualizate 4(obrescu, 3BB@6. (estinatia macromodelului este
evaluarea implicatiilor pe termen scurt si mediu ale politicilor de venituri,
fiscal, comerciale si monetare, in conte!tual specific al proceselor tranzitiei
la economia de piata. Al este compus din trei blocuri principale#
a6 >utput7ul si absorbtia 4cererea agregata6%
b6 Factorii de productie si veniturile din munca%
c6 ,ariabilele financiare si monetare.
Macromodelul opereaza, de regula, cu indicatori anuali. n cinci cazuri, se
recurge la indicatori atat anuali, cat si lunari# indicele preturilor de consum,
baza monetara, cursul de schimb, e!porturile si importurile.
Acuatiile comportamentale si contabile sunt descries in 4(obrecu, 3BB@6.
"entru perioada 3BB@73B1B, au fost elaborate doua scenarii#
?cenariul dezirabil, care incorporeaza performantele anviza$ate in
C?trategia economic ape termen mediu a )omaniei- 43BBB6 si in
variantele successive din 3BB173BB@ ale C"rogramului economic de
preaderare-%
?cenariul moderat, care admite o politica de venituri mai la!a 4indusa
de reactivitatea ciclului electoral6 si a dinamica mai lenta a
competitivitatii e!terne a economiei romanesti.
1. ?cenariul dezirabil
"remisa fundamental a acestui scenario este implementarea
neambigua a reformelor care permit transformarea economiei
romanesti dintr7un sistem slab structurat 4din punct de vedere
institutional6 intr7unul de piata functional.
Scenariul dezira)il estimari pentru (00*-(010
(00
*
(00
+
(00
5
(00
,
(00
7
(00- (00
.
(01
0
%itm
ul
medi
u
anua
l
Produsul
intern
)rut/
preturi
constante/
ritm 0
+/7
+
5/*1 5/+
5
5/*, 5/*+ 5/(- 5/*0 5/(
5
5/(5
A)sor)tia
interna/
preturi
constante/
ritm 0/ din
care
,/5
+
5/+1 5/+
0
5/+. 5/+. 5/(+ 5/(7 5/(
1
5/+.
-consumul
final/
preturi
constante/
ritm 0
5/7
5
5/0+ 5/(
(
5/** 5/+7 5/15 5/1+ +/.
.
5/(,
-
investitiile/
preturile
constante/
ritm 0
1+/
,+
1+/.
(
10/
,,
10/0
*
./,1 -/75 -/*+ -/0
+
10/,
0
E1portul
de )unuri
si servicii
2in $S"3/
ritm 0
./,
5
./.1 7/*
*
7/(( 7/17 ,/.( ,/-0 ,/7
,
7/71
'mportul
de )unuri
si servicii
2in $S"3/
ritm 0
1(/
-*
10/0
(
7/+
.
7/,1 7/-- 7/1* 7/0. 7/0
1
-/*7
Cursul de
sc4im)
./0 -/*, +/- (/.- 0/7. 0/07 - -
0/1
(/-0
ponderat5
2media
anuala3/
ritm 0
1 5 0/15 ,
(00
*
(00
+
(00
5
(00
,
(00
7
(00- (00
.
(01
0
%itm
ul
medi
u
anual
"eflatorul
produsului
intern
)rutm ritm
0
15/
((
11/-
7
-/0
,
,/1+ */.+ */(1 1/,7 1/5
+
,/*,
'ndicele
preturilor
de
consum/
dec!6dec!/
ritm 0
15/
+.
1(/0
7
-/(
0
,/(5 +/01 */(7 1/70 1/5
7
,/+7
'ndicele
mediu
anual al
preturilor
de
consum/
ritm 0
15/
,(
1(/*
5
-/,
0
,/5* +/15 */*5 1/,+ 1/5
7
,/,(
Productivit
atea
muncii
2P'# pe o
pers!
ocupata3/
ritm 0
*/(
5
+/-5 5/0
0
+/.+ +/.( +/.+ +/.5 +/.
(
+/7(
7umarul
de
salariati/
(/5
7
0/.7 0/,
7
0/5, 0/5, 0/+7 0/51 0/+
7
0/-5
ritm 0
%ata
soma8ului
2media
anuala3/ 0
7/.
,
7/,5 7/*
0
,/.7 ,/,5 ,/*5 ,/0+ 5/7
5
9ultiplicat
orul
monetar
29(6903
+/5
(
+/57 +/,
(
+/-, 5/11 5/(1 5/*1 5/*
,
:iteza de
circulatie a
)anilor
2G"P69(3
+/+
.
+/*, +/(
-
+/17 +/05 */.7 */.( */-
7
(00
*
(00
+
(00
5
(00
,
(00
7
(00- (00
.
(01
0
%itm
ul
medi
u
anula
%ata def!
)u;! Gen!
cons! <ata
de P'#/ 0
-
(/5
-
-
(/.5
-
(/.
+
-
*/01
-
*/(0
-*/17 -
*/1,
-
*/1
5
%ata def!
de cont
current
fata de
P'#/ 0
-
+/7
-
-
+/.1
-
+/-
*
-
+/.+
-
5/10
-+/.( -
+/.+
-
+/.
7
"atoria
e1terna/
miliarde
$S"
1+/
.
1,/7 1-/
,
(0/, (*/0 (5/+ (-/1 *1/
(
5Cosul valutar = 0/+ 1 $S" > 0/, 1 euro
3. ?cenariul moderat
?cenariul moderat presupune, de asemenea, realizarea reformelor
structural menite sa transforme economia romaneasca intr7un sistem
de piata functional. ?pre deosebire de variant anterioara, acest
scenario ia in considerare#
a6 > politica de venituri mai la!a 4incluzand si deficite bugetare mai
mari6, asociata in special ciclului electoral, si
b6 > ameliorare relative limitata a competitivitatii economiei
romanesti, datorata nu atat productivitatii interne 4care si in
acest scenario creste semnificativ6, cat mai ales factorilor
e!terni% in consecinta, s7a luat in calcul o dinamica intrucatva mai
alenta a e!porturilor.
Scenariul moderat estimari pentru (00*-(010/ rate anuale/ 0
'ndicatori (00
*
(00
+
(005 (00, (007 (00- (00. (010 9edi
a
P'#/ preturi
constante
+/7
+
*/.( 5/15 +/-. +/-, */.5 +/7( +/+5 +/5-
A)sor)tia
interna/
preturi
constante
,/5
+
+/.. 5/*( 5/0( 5/0* +/1+ +/,5 +/*5 5/00
Consum
final/
preturi
constante
5/7
5
+/.- 5/1. 5/0( 5/07 +/(- +/5* +/(+ +/--
'nvestitii/
preturi
constante
1+/
,+
11/7
-
7/(7 7/0+ ,/5- ,/0( ,/0+ 5/+. -/07
E1portul de
)unuri si
servicii
./,
5
7/,1 +/*1 +/5. +/++ +/,1 +/+7 +/*+ 5/+.
'mportul de
)unuri si
servicii
1(/
-*
10/5
0
5/,. 5/77 5/7- 5/-( 5/1+ +/.0 7/0(
"eflatorul
P'#
15/
((
15/7
5
./5. ,/-0 */-- ,/.7 */11 (/55 7/.1
'ndicele
preturilor
de consum
15/
+.
15/7
5
./5. ,/,. */-( ,/-, */0, (/51 7/7-
Productivit
atea
muncii/
preturi
constante
*/(
5
*/.( +/7. +/,( +/,0 +/05 +/5, +/*- +/(7
%ata
soma8ului
7/,
.
-/0, 7/7. 7/,1 7/+* 7/5( 7/*- 7/*(
:iteza de
circulatie a
)anilor
+/+
.
+/++ +/+0 +/(. +/1+ +/1, +/1+ +/0.
%ata
deficitului
)u;etar
fata de P'#
-
(/5
-
-
*/57
-*/+5 -*/+0 -*/+0 -*/++ -*/(. -*/0.
'ndicatori (00
*
(00
+
(005 (00, (007 (00- (00. (010 9edi
a
9ultiplicato
rul monetar
29(6903
+/5
(
+/57 +/,( +/-, 5/11 5/(1 5/*1 5/*,
'ndicele
ratei de
sc4im) fata
de indicele
preturilor
de consum
0/.
+
0/., 0/., 0/.7 0/.7 0/.7 0/.7 0/.7
%ata - - -,/7. -,/.+ -7/0, -7/07 -,/.. -,/.+
deficitului
de cont
current fata
de P'#
5/,
+
,/,1
5Cosul valutar = 0/+ 1 $S" > 0/, 1 euro