TRATAREA SI VALORIFICAREA ECOLOGICA

A DESEURILOR SOLIDE URBANE

PROCESE GENERALE
Tratarea deseurilor solide consta din colectare, transport, tratare
intermediara si eliminare fnala incluzand recuperarea resursei la diferite
stadii. Optiuni variate sunt dezvoltate pentru tratarea intermediara pentru a
reduce volumul deseurilor in conditii sanitare odata cu recuperarea
resurselor.
Incinerarea este in cea mai mare parte practicata in Japonia unde
aproximimativ 75% din totalul deseurilor sunt tratate prin posibilitati de
incinerare. Compostarea este una din cele mai prietenoase optiuni pentru
mediu pentru a furniza reciclarea materialului oranic la sol pentru
aricultura. !alda este totdeauna metoda de eliminare fnala, in timp ce
aplicarea "aldei sanitare sub manaement corespunzator este acum conditia
esentiala pentru a interfera cu cerintele sociale .
COLECTARE SI TRANSPORT
#anaementul deserurilor solide municipale incepe cu colectarea si
tranportul pentru a proiecta posibilitatile de tratare. In ma$oritatea cazurilor,
locuitorilor li se cere sa scoata deseurile lor ospodaresti intr%o maniera
oranizata la un loc si timp indicate intr%o saptamana. #a$oritatea
municipalitatiilor promula colectarea separata in care rezidentiilor li se cere
sa sorteze deseurile in rupe astfel ca si combustibili, sticla si metale
pentru a f reciclate , deseuri voluminoase, etc. Containerele sunt uneori
folosite pentru a primi deseuri astfel sortate. &aonete usoare cu mecanisme
de compactare si depozitare sunt in ma$oritate folosite pentru colectarea in
diferite locuri.
'istemele de colectare prin conducte sunt dezvoltate in anumite locatii
rezidentiale si pe areale de afaceri, unde ve"icule cu aparate vacuum sunt
folosite pentru a colecta periodic deseurile depozitate.
Colectarea deseurilor solide si tranportul cu ve"icule la mi$loacele de
tratare intermediara sau la locatia de eliminare fnala, orsicum, depozitele de
transfer sunt adesea furnizate pentru transferul e(cient la facilitatile de
tratare prin vaoane mari sau vapoare. 'tatia de transfer este adesea
ec"ipata cu posibilitati de clasifcare, deseuri sortate direct ,posibilitati de
tratare corespunzatoare. Trebuie sa fe notat ca in eneral 7)% pana la *)%
din costurile manaementului deseurilor minicipale sunt c"eltuite pe
colectare si transport.
+eseurile solide industriale pentru a f descarcate sunt colectate si
eliminate de catre antreprenori avizati din reiunile industrializate.
Intreprinderile mici pot descarca deseurile lor la ospodaria publica cand
,
deseurile nu sunt clasifcate ca deseuri industriale. Cantitatile crescute de
deseuri din birouri si sectoare comerciale se impun ca o sarcina in
manaementul deseurilor municipale in special in marile orase.
CLASIFICAREA SI COMPOSTAREA DESEURILOR
Compostarea este una din metodele convenabile pentru a recupera
materialele folositoare din deseurile solide,intre timp materialele compostate
pot f aplicate ca inrasamant oranic pentru ferme.-entru procesarea
varietatilor de deseuri solide in compost este necesar sa se clasifce si sa se
pulverizeze deseurile in forma corespunzatoare. +iferite tipuri de
clasifcatoare s%au dezvoltat.printre ele tipul de toba rotativa dupa cum este
aratat in /i.,%,0,este un model reprezentativ folosit cu success. #asina
poate clasifca deseurile solide in doua sau trei rupe, in timp ce le
pulverizeaza, este numit 1Clasifcator de -ulverizare 'electiv1.
/i. ,%,0 Clasifcatorul de pulverizare a +eseurilor
Compostarea descompune si stabilizeaza substantele oranice prin
fermentare aeroba efectuata de microoranisme. 2aportul carbon%
azot cunoscut ca raportul C34, si continutul de umiditate sunt factori
critici in fermentarea aeroba. 2aportul C34 initial se intinde intre 5)3, la
553,,peste 6)3, cerand timp de descompunere crescut si sub 5)3, rezultand
in pierderi excesive de azot. In mod obisnuit, in cazul unoiului din
bucatarii,raportul C34 este intre 5)3, la 553,, dar deseurile descarcate din
birouri, astfel ca "artia si plasticile au un raport C34 peste 6)3, si nu este de
dorit pentru compostare.
-entru procese aerobe efciente continutul de umiditate trebuie sa fe
in intervalul de 0)% la 7)%. 8n continut mic de apa opreste actiunea
bioc"imica pentru fermentare si un continut mare cauzeaza o conditie
anaeroba rezultand intr%o cadere a temperaturii si enerarea de mirosuri
dezareabile.
O instalatie de compostare trebuie sa permita o fermentare sufcienta
intr%un timp scurt, in timp ce se impiedica poluarea secundara a mediului
astfel ca mirosurile neplacute. -entru a accelera procesele de fermentare, un
0
ec"ipament de aitare corespunzator este furnizat pentru a pulveriza stocul
de alimentare si a mentine suprafetele aerate.
/i. ,%,5 arata un fermentor orizontal cu palete cu cursa
circulara./ermentatoarele cu -alete #ultiplex,dupa cum e aratat in /i.,%
,6,sunt adesea folosite pentru compostarea namolului, find dorite unde
spatiul pentru instalatii este limitat ca in arealele urbane.
/i. ,%,5 /ermentor orizontal cu palete cu cursa circular
/i. ,%,6 /ermentator cu palete multiplex
-entru o instalatie de compostare completa procesele necesare sunt
interate inainte si dupa un spatiu de fermentare sau un fermentator ca in
f.,%,5.
9plicarea compostului pe terenurile fermelor atrae atentia la
productivitate mai mare a recoltei comun sectoarelor aricole si forestiere.
Compostul contine nutrienti indispensabili pentru instalatii astfel ca azot,
acid fosforic si potasiu sub forma de "umus stabil, in timp ce e folositor
pentru a imbunatati structurile solului furnizand un mediu favorabil pentru
cresterea radacinilor.
5
/i.,%,5 :xemplul unei Instalatii de Compostare Completa
/acilitatile de compostare au fost adesea construite in spatii suburbane
obtinand avanta$ din colectarea materialului oranic brut si distribuirea
produselor fnite.4amolul produs in instalatiile de tratare a apelor uzate
mena$ere este de asemenea compostat in unele reiuni pentru reciclare. -rin
urmare, datorita nereusitelor pentru pre tratarea materialelor brute si mai
curand a suprafetelor mari pentr instalatii si timpul de procesare cerut,
compostarea ocupa numai o portiune mica din totalul manaementului
deseurilor solide in tarile dezvoltate.
INCINERAREA
8nul din procesele ma$ore pentru a elimina deseurile solide este de a le
incinera prin arzatoare pentru a reduce efcient volumul lor si a stabiliza
substantele oranice.Incinerarea este adoptata de preferinta in acele spatii
cu mici posibilitati de teren pentru "alde astfel ca in Japonia, unde
aproximativ 75% din deseurile solide municipale sunt incinerate in instalatii
de incinerare.
9rderea desc"isa la locatiile de depzitare a deseurilor pentru a reduce
volumul este adesea practicata in tarile in dezvoltare,oricum,in vederea
consideratiilor de mediu si a siurantei, ea nu este acceptata in ma$oritatea
tarilor dezvoltate.In aceste cateva decade variate tipuri de incineratoare
pentru a arde deseurilor solide in spatii inuste au fost dezvoltate si
implementate cu succes.
+epinzand de posibilitatea capacitatilor si a orelor de operare pe zi, doua
tipuri de incineratoare sunt folosite. tipuri cu combustie discontinua permit
operatia intermitenta,pe cand operatia continuata proreseaza in tipurile de
combustie continua. /i. ,%,7 arata tipurile de cuptoare selectate in practica
in termeni de capacitatile facilitatilor, in care 1in intreime continuu1se refera
la functionare 06ore3zi, 1semi%continua1 ,7ore3zi si 1discontinua1 *ore3zi.
6
/i. ,%,7 Tipuri de cuptoare fata de calitatea infrastructurii
In scopul de a furniza operare continua doua tipuri ma$ore de
incineratoare sunt utilizabile. 1Tipul stoc"er;foc"ist<1aratat in /i.,%,7,
incorporeaza ratare aran$ate in trepte find manipulate mecanic pentru a
arde deseurile efcient.
+eseurile sunt alimentate la cuptor dintr%o tubulatura de admisie
inclinata si transpotate continuu la zona de uscare si aprindere,zona de
combustie si zona de ardere inafara consecutive, in timp ce sunt aitate si
mixate prin intermediul miscarii stoc"erului. 9erul de combustie este
introdus de sub ratare. Caldura din conducta de az evacuata din camera
de combustie poate f recuperate prin tuburile boilerului instalate in partea
din aval.
/i.,%,7 Incineratorul tip 'to=er
5
/i.,%,* Incinerator cu pat >uidizat conventional
8n altfel tip de metoda de combustie este prin incineratoare1tip pat
>uidizat1 #aterialele inerte astfel ca nisipul sunt plasate intr%un vas cilindric
unde aerul care >uidizeaza este introdus prin partea de $os. +eseurile solide
faramitate sunt direct alimentate direct la pat si aprinse prin combustibil
auxiliar.-atul spala deseul exponand suprafetele cu deseuri proaspete la
temperaturile inalte rezultand intr%o efcienta de combustie inalta./i.,%,*
arata un incinerator conventional cu pat >uidizat.
8nul din tipurile de incinerator avansate cu pat >uidizat este denumit
1tipul cu >uidizare intersan$abil eaman1 ilustrat in /i. ,%,?.
7
/i.,%,? Tipul de pat >uidizat intersan$abil eaman
-atul arzator este inclinat pe ambele parti si o perec"e de placi
de>ectoare este situata deasupra patului.9erul este introdus pe la fund find
controlat pentru a produce o perec"e de paturi de nisip care se invart.
+eseul alimentat pe centrul patului se misca de%a lunul podelei inclinate cu
nisip si atine ambele laturi, unde este aruncat la de>ectoare care refracta
debitul de nisip la centru. Incinerarea ia locul efcient prin folosirea
capacitatii termale de sc"imbare a nisipului rezultand in efcienta de
combustie inalta.4ecombustibilii sunt colectati la ambele laturi ale fundului si
nisipul cernut este recirculat pentru operare continua.
Tipul de incineratoare cu operare continua, sau tipul sto=er sau tipul cu
pat >uidizat,adesea incorporeaza boilere instalate aval de camera de
combustie pentru a raci $os "ornul de az si a produce apa ferbinte pentru
utilitati sau abur pentru puterea de enerare prin eneratoare turbine.In
instalatiile mari eneria recuperata din deseuri este folosita pentru operarea
instalatiei la fel pentru ac"izitionarea de catre companiile de enerie cand se
produce enerie in exces.:neria enerata este in domeniul a mai mult sau
mai putin de 0)) =@" pe tona de unoi cand s%a folosit un condensator tip
turbina.
Aazul din "orn este tratat pentru a intalni relementarile predominante
pentru poluarea aerului privind continutul de praf, !Cl, 4Ox, si 'ox,etc. +e
exemplu, continutul de praf in ramada la iesire in Japonia trebuie sa fe
retinut pentru a nu f mai mult decat 0) m34m5 pentru operarea continua.
:c"ipamentul tratarii azului de "orn include fltre sac, perii uscate si umede,
precipitatoare electrostatice,etc.
+eseurile solide, tratarea prin incinerare furnizeaza avanta$e peste alte
alternative, pentru a reduce efcient volumul deseurilor cu mai mult sau mai
putin de ?)% din deseurile oriinale, stabilizarea substantelor oranice care
elimina toxicitatea si mirosul, si recuperarea eneriei din caldura
deseurilor.Implementarea tratarii prin incinerare depinde de sursele
fnanciare disponibile pentru constructie si operare la fel ca disponibilitatea
stafului te"nic pentru a opera instalatia.
COMBUSTIBIL DERIVAT DIN GUNOI
Incercari extensive au fost facute pentru dezvoltarea proceselor de
convertire a deseurilor solide in combustibil ca un mi$loc efcient pentru
reciclare.
In ma$oritatea sistemelor de producere a combustibilului derivat din unoi, o
serie de procese sunt incorporate, in principal receptia, clasifcarea pentru a
scoate afara necombustibilii, solidifcarea pentru tabletare si procese
auxiliare. -rodusele sunt modelate pentru combustibil, depozitare si
transport. -rodusele tabletate sunt formate cu un diametru de ,5 la 5) mm
si lunime de 5) la ,5)mm.
2ecuperarea eneriei din boilerele de incinerare mandateaza timpul
real al enerarii puterii si cere o capacitate considerabila a instalatiei
pentru operare efcienta. Combustibilul derivat din unoi poate f colectat din
7
diferite surse de productie si depozitat pentru folosirea la instalatii
centralizate de recuperare a eneriei unde efciente inalte de recuperare a
eneriei pot f atinse. #ai mult, eneria si3 sau aprovizionarea cu caldura pot
f furnizate corespunzator cu cererile >uctuante. Considerand aceste
avanta$e, un numar de statii de productie a combustibilului derivate din
unoi au fost infintate in principal in 'tatele 8nite si cateva instalatii pilot
sunt puse in operare comerciala in Japonia.
RECICLAREA MATERIALULUI
Odata cu cresterile cantitatilor de deseuri solide,
furnizarea de facilitati sufciente de tratare intermediara si capacitatea de
eliminare fnala devin difcile impunand o sarcina fnanciara mare pe
sectoarele municipalitatii si industriale. 'e acentueaza sa se recircule
deseurile atat de mult cat este posibil pentru a reduce cantitatea de deseuri
si astfel sa se faca protectia mediului prin recuperarea eneriei si resurselor.
-entru reciclarea materialelor din deseuri, ma$oritatea marilor orase
practica colectarea sortata pentru a separa deseurile reciclabile , contribuind
la reducerea in cantitatea eliminata si recuperarea resursei. Arupuri de
voluntari promoveaza colectarea sortata a cutiilor de conserve , plastice si
sticle etc. 9ceste activitati depind in mare parte de constiinta oamenilor si
cer educarea publicului accentuata in fecare reiune.
2efolosirea produselor , prin masurile de reciclare, este cea mai
preferabila in vederea costurilor determinate si a consumului de enerie
asociat. 'ticlele returnabile au fost adoptate in maazinele de bauturi si alte
lic"ide. 2einoirea produselor voluminoase folosite astfel ca mobile si biciclete
este practicata la centrele de reciclare de catre municipalitati si rupurile de
voluntari.
2ecuperarea materialelor este practicata prin colectarea cutiilor de
conserve folosite, recipiente de sticla, "artii,containere de carton, sticle de
plastic,etc. pentru a f trimise la procesele de reproducere. 2ecuperarea
efcienta depinde mult de cooperarea cetatenilor si preturile de piata stabile
pentru operatiile de reproducere.2eciclarea deseurilor de "artie este practica
cea mai populara. ziare, reviste, "artii scrise,etc. sunt colectate din
ospodariile individuale periodic pentru a f trimise la fabricile de "artie
pentru reproducere.Companiile private si birourile publice practica acum
colectarea sortata a deseurilor de "artie pentru acelasi scop.
In procesele de productie, minimizarea costului este urmarita prin
competitia intre producatori. -rin urmarea, recuperarea resursei
indica procese inefciente datorita incompatibilitatii produselor de a f
reciclate. C"eltuielile de reciclare sunt adesea mai mari decat costurile de
eliminare directa. -retul materialelor reciclate tinde sa fe mai mare decat cel
al materialelor virine.9ceste fapte impiedica promovarea reciclarii, cerand
sc"imbari in proiectarea produselor pentru aprovizionarea mai convenabila
pentru reciclare.
2ecent, evaluarea reciclarii materialului bazata pe evaluarea ciclului de
viata este considerata ca o metoda rationala.:valuarea ciclului de viata
*
stabileste sarcinile cantitative asupra mediului care sunt impuse de un
anumit produs totul prin ciclul sau de viata caBproductie,folosirea si3sau
consumul si reciclarea sau eliminarea in termeni de consum de enerie si
resurse.#etoda va f un instrument stiintifc folositor pentru optimizarea
reciclarii materialului.
Valorifcarea deseurilor
Valorifcarea materiala
% 2efolosire
% 2eciclare
Valorifcarea iolo!ica
Valorifcare e"er!etica
Refolosirea
C Dn acelasi scop
C Dn scop diferit
9vanta$eB
C economie de enerie si de materii prime
C reducerea c"eltuielilor de eliminare a deseurilor
C locuri de munca
C economie de costuri de productie
+ezavanta$eB
C necesitate de curatare si3sau transport
C consum de timp pentru sortare si preatire
C unele obiecte pot deveni mai putin efciente sau c"iar periculoase
-ractici de refolosire B
C 2efabricarea
C 'c"eme bazate pe depunerea unei arantii
C 'isteme Dn bucla Dnc"isa
2eciclarea
Implica dezmembrarea produsului uzat si utilizarea componentelor sale
-oate f uneori mai economica si mai ecoloica decEt refolosirea
?