1 minut sa iti Creezi realitatea

Scrie un comentariu Publicat de Victor pe 14/11/2013

Cum ne creem realitatea
Daca putem sa ne mentinem concentrarea asupra unui gand, timp de 17 secunde, fara sa-l
contrazicem cu alt gand, langa gandul nostru initial se a alatura prin legea atractiei un altul
de e!act acceasi forma, marime, ton, ibratie" Si la precis 1# secunde aceste doua ganduri
identice se or alatura si se or combina, iar c$eltuiala de energie a punctului lor de combustie
se manifesta in noi sub forma de entuziasm, sau interes" %n momentul respecti, care a durat
1# secunde, aceste doua ganduri care erau doua ganduri de acelasi fel au deenit unul, mai
mare, mai eoluat, si cu o ibratie mai rapida si mai energica"
Daca putem sa stam concentrati pe acelasi subiect inca 1# secunde, in momentul in care se
face trecerea la secunda nr"34, aem de doua ori 1#, si gandul nostru a atrage din nou un
gand asemanator, sau putem sa spunem ca doua ganduri care se aseamana se atrag una pe alta"
&sa cum gandul tau atrage un altul, si altul poate atrage gandul tau, pentru ca ganduri care au
natura asemanatoare au tendinta de a se atrage reciproc, de a cauta sa fie impreuna" Si la
punctul in care s-a atins limita de 34 de secunde, aceste doua ganduri care au eoluat
impreuna se combina intr-unul, si apare un alt punct de combustie" %n momentul respecti,
aceste doua ganduri dein iarasi unul, iar ibratia lor creste si se intensifica"
Daca putem in continuare sa mentinem in atentia noastra acest gand eoluat si crescut, pana la
limita de '1 de secunde, care este de trei ori 1#, se a produce mai departe o noua combinare
si un alt punct de combustie" (a fel se intampla la limita de )* de secunde, si atunci gandul
este suficient de mare ca sa aiba efect asupra manifestarii fizice"
Putem sa luam catea comparatii fizice+ 17 secunde de gand pur, sunt echivalente cu 2000
de ore de actiune" Daca aem o meserie in care lucram 40 de ore pe saptamana, orele
respectie sunt cele pe care le prestam intr-un an intreg" 1# secunde de gandire concentrata
ec$ialeaza 2000 de ore de actiune" Daca trecem de limita de 34 de secunde, putem sa ne
multiplicam actiunea cu 10, deci avem 20.000 de ore de actiune" Daca putem sa trecem de
limita de 51 de secunde, de trei ori 17, putem sa inmultim din nou cu 10, si rezulta
echivalentul de 200.000 de ore de actiune" Daca reusim sa trecem de limita de 68 de
secunde adica doar un minut de gandire pura, !ara contradictie, nediluat, o"tinem
echivalentul a doua milioane de ore de actiune"
,a ilustrare, se poate imagina cum o familie cumpara un teren unde e!ista niste blocuri care
au intrat in demolare, o gramada enorma de beton, otel si sticla" -imp de doua zile, dierse
masini, camioane si ec$ipe de constructori au carat muntele de gunoi de pe locul respecti, si
l-au lasat curat pentru noii proprietari" .oii proprietari, care isi demolasera fosta proprietate
lucrand cu tarnacopul si roaba, s-au gandit ca ar dura efecti o iata ca ei sa curete locul
respecti cu roaba si tarnacopul" &cesta este un e!emplu clasic" &tunci cand iti aliniezi
energia la energiile creatoare de lumi si ciilizatii, atunci nu mai esti in contradictie cu centrul
tau creator, cu /S/.-& ta, si se intampla lucruri care pot fi considerate de domeniul
miracolului"
1# secunde nu par sa fie cine stie ce, insa daca ne obseram cu atentie, edem cum in general
incepem pe la secunda a *-a sa emanam ibratii contrare" 0a1oritatea oamenilor nu reusesc sa
termine un gand, o dorinta, fara sa creeze 2 foarte de timpuriu, ibratii contrare dorintei
initiale"
Sunt oameni care spun+ 3reau mai multi bani, am obosit de atata efort4"
sau 3reau sa ma fac bine, boala aceasta ma inspaimanta4"
.i s-a imprimat insa in caracter sa fim atat de obiectii, incat de cele mai multe
ori ne dam singuri cu piciorul in celalalt picior" / intr-un fel ca si cum am spune+ 3reau o
cana de ceai fierbinte4, si punem ceaiul la fiert, dar inainte de a incepe sa fiarba stingem focul
si ne apucam de altcea, si apoi iarasi il aprindem, si iarasi il stingem c$iar cand era gata sa se
incalzeasca, si tot asa, pana cand a1ungem sa spunem cea de genul+ 3de 1' ani incerc sa beau
o cana de ceai fierbinte, si nu reusesc4" (a asa cea, solutia este 2 bineinteles 2 sa lasam
ceainicul pe foc un timp mai lung, pana reuseste cu adearat sa fiarba" Daca putem sa
rezistam tentatiei de autosabotare, reactiei de a merge in directie opusa inainte de a ne fi
indeplinit scopul, atunci putem cu adearat sa obtinem o modificare a realitatii"
0otiul pentru care este dificil sa nu ne lasam prada atat de repede gandului contrar, este
pentru ca am fost educati sa fim obiectii, sa cantarim cu atentie ceea ce este pro si contra,
aanta1ul si dezaanta1ul" .i s-a spus ca asa cea este corect si bine" Si este" Dar ca la orice, a
duce la e!trem aceasta actiune iarasi nu este bine, pentru ca contrastele ele insele te pot
stimula in fond ca sa obtii o claritate mai mare a dorintei, si acesta este si motiul pentru care
formatul fizic prezent este asa cum este" ,ontrastul este esential pentru luarea de decizii, insa
odata ce o decizie a fost luata, odata ce iti concentrezi atentia asupra deciziei tale si te
straduiesti sa obtii gandul perec$e pentru ibratia gandului tau, 5niersul se a alinia in asa
fel incat sa iti ofere sansa si a1utorul de a obtine ceea ce doresti"
Pentru persoanele care sunt obisnuite sa gandeasca sporadic, lasand doar sa le treaca prin
minte dierse ganduri ca un flas$, acest concept poate parea dificil de acceptat sau inteles"
/ste mult mai usor sa priesti iata ca la teleizor, sa obseri, sa receptionezi ceea ce ti se
ofera, decat sa iti oferi in mod determinat propria ta proiectie, a propriilor tale ganduri"
De e!emplu aem o persoana care are trei probleme principale 2 una 2 o problema financiara,
a doua 2 probleme cu sanatatea, si a treia 2 o problema sentimentala"
Primul pas este sa sfatuim persoana respectia sa renunte sa se gandeasca o perioada la aceste
trei probleme, pentru ca ea s-a concentrat de1a prea mult pe aceste probleme, dar la modul
gresit" /a poate pentru inceput sa ia alte subiecte noi, la care nu a creat un pattern gresit de
gandire" /ste greu pentru ea sa iasa din pattern-ul gresit si din problemele care au deenit
obsesie, si atunci o sfatuim sa se gandeasca la cea inedit, de e!emplu la 6sticla albastra" /a
nu pricepe desigur de ce trebuie sa discutam despre sticla albastra, dar noi insistam+ $ai sa
discutam despre sticla albastra" Se poate sa fie sticla mata, sticla transparenta, sticla cu desene
sau incrustatii, sticla folosita la itralii, sticla de la muzeul -iffan7, orice" Se pot face din ea
aze de flori, candelabre, pa$are" &poi orbim despre pena1ul pasarilor, apoi despre fluturi, tot
la fel, mentinand atentia asupra fiecarui subiect timp de 1# secunde"
&poi persoana respectia pleaca acasa, se urca in masina, si se intalneste cu niste prieteni,
care o iau la masa la un restaurant, si apoi se duc impreuna la cumparaturi" /a constata cu
surpriza ca magazinul unde a a1uns din intamplare are o colectie superba de sticla albastra,
rafturi intregi de bibelouri de sticla albastra" .imeni nu a cumparat nimic, dar toata lumea s-a
simtit foarte bine admirand colectiile respectie, de sticla albastra 2 pur si simplu
/!traordinara8
%n continuare, toti merg in parc, si obsera ca parcul este plin de fluturi, care zboara printre
flori si copaci" 9emeia respectia, sa-i spunem /st$er, inca nu face corelatia cu discutia despre
creatia realitatii, dar constata ca se simte bine, foarte rela!ata" Dupa reo 1' minute, apare in
fuga un baietel, de reo trei-patru ani, care tine in manuta niste pene de porumbel, pe care le-a
adunat de pe 1os, si intinzand mana, el le ofera razand lui /st$er" &bia atunci 3se prinde4
/st$er ca in decurs de mai putin de o ora ea a trait toate cele trei subiecte asupra carora si-a
concentrat gandul timp de 1# secunde, datorita faptului ca 5niersul a actionat in mod
dramatic pentru a-i asigura implinirea gandului ei"
:ineinteles, oricine poate sa se 1oace si sa ada cum se poate imbunatati acest 1oc" ; metoda
foarte buna este atunci cand 1ocul se 1oaca in trei, pentru ca in doi e!ista sanse mai mari de a
uita 2 cum a facut /st$er 2 anumite detalii asupra carora ne-am concentrat atentia in decursul
zilei, sau de a nu obsera ,50 gandurile si dorintele noastre prind forma in fata oc$ilor
nostri" Daca se poate, este recomandat sa se inceapa 1ocul luand la inceput subiecte de interes
minor, subiecte pure, simple, asupra carora nu aem idei contradictorii, si om edea cum in
decurs de doua-trei zile, absolut intotdeauna 5niersul a raspunde oferind spri1in ibratiei
noastre creatoare"
0otiul pentru care multi nu-si dau seama cum raspunde 5niersul ibratiei noastre, este
pentru ca ei isi spun cea de genul+ 3reau o masina noua, una rosie, dar este prea scumpa4, si
cum 5niersul raspunde absolut la orice ibratie, gandul care se indoieste pe undea de ceea
ce doreste a neutraliza el insusi dorinta respectia"
Deci, daca noi oferim ibratii pure, si priim cu atentie cum 5niersul ne raspunde la ele,
putem, dupa doua-trei zile de 1oc cu subiecte usoare sa trecem la subiecte pe care le
consideram dificile" %n acelasi timp, in iata noastra se or produce niste sc$imbari cu totul
speciale" %n primul rand, ne om obisnui sa ne mentinem concentrarea asupra unui subiect
timp de 1# secunde" ,ine poate sa o faca timp de 1# secunde, poate inata sa o faca in
continuare, doua, trei sau mai multe perioade de 1# secunde" %n al doilea rand, facand acest
lucru om oferi 5niersului sansa de a raspunde ibratiei noastre, si doada ca nu suntem
deloc rupti de energiile creatie, ci ca suntem noi insine fiinte creatoare, asa cum este
particula de lumina in relatie cu unda de lumina"
Putem in acest fel sa obseram faptul ca fiecare dintre noi este in realitate ca o energie care
emite, si careia i se raspunde in consecinta" Putem sa edem cum, incetul cu incetul, de la mic
la mare, fiecare dintre noi inata la scoala Pamant sa creeze in mod deliberat si responsabil"
De aceea este fiecare aici, pentru a crea" 9iecare este creator in sensul ca fiecare este un
focalizator de energie" ,ine nu poate sa-si mentina concentrarea asupra unui gand, nu poate sa
fie creator" .u suntem doar obseratori care receptioneaza pasi, ci suntem noi insine cei care
indreptam energia cu puterea mintii noastre, catre scopul pe care il concepem noi insine" %n
timp ce focalizam energia, noi 0/.-%./0 gandul si il crestem pana la manifestarea fizica"
Deci este foarte important ca fiecare sa stie e!act ce face, la asa cea se refera termenul
3a<areness4=constientizare>, dar mai sunt catea detalii" %n primul rand, cum isi da cinea
seama ca si-a mentinut gandul pur o anumita perioada, si cum isi da omul seama daca si-a
mentinut gandul pur? (a asa cea sereste 3sensibilitatea4, sensibilitatea la propriile senzatii,
pentru ca sensibilitatea este indicatorul care iti spune despre fluctuatiile din propria ibratie"
Sistemul emotional de g$idare este cel care iti spune fara gres, fara dubiu, daca esti pe calea
buna, sau pe o cale gresita, si tot prin sistemul emotional afli e!act la ce stadiu te afli"
Sa ne imaginam un entilator, un entilator mare, de camera, cu palete care se inirtesc cu
putere" Ventilatorul este indreptat catre noi" .u bagam in seama in mod deosebit zgomotul pe
care il face, si nici nu ne preocupam de aerul care se indreapta catre noi din directia lui" / ca
si cum ar fi intr-un fel ine!istent, desi stim ca este acolo ca sa ne faca un sericiu" Dar daca
bagam un creion in el in timp ce el se inarteste, putem noi insine prooca probleme serioase
sistemului" /motiile distructie actioneaza ca si creionul respecti, si ele sunt rezultatul unei
actiuni distructie, care este rezultatul unui gand sau dorinte distructie"
&tunci cand aem o dorinta, cand ne-am gandit la cea si am a1uns sa dorim cea, in
momentul in care introducem ideea 3nu se poate4, atunci ideea 3nu se poate4 se angreneaza la
randul ei frecentei rapide a dorintei/ideeii initiale, si dezamagirea care rezulta ca urmare a
ideii ca 3nu se poate4 lucreaza la fel ca si creionul in entilator" /ste asa pentru ca noi insine
am introdus o ibratie mai scazuta, mai inceata, intr-una mai rapida, mai inalta"
Se poate obsera ca e!ista persoane cu care atunci cand stai de orba, te simti bine" ,u cat
mai mult stai alaturi de persoana respectia, cu atat mai bine te simti, si te gandesti+ acest om
este un prieten bun, un prieten adearat" &laturi de asemenea prieteni, poti sa discuti tot felul
de lucruri fara sa-ti fie frica de ridiculizare sau agresiitate sau rautate, poti sa te 1oci si sa faci
tot felul de lucruri faine si traznite, poti c$iar sa nu orbesti nimic daca n-ai c$ef" Si orice ai
face, e o@, pentru ca pur si simplu te simti bine alaturi de persoanele respectie" /ste mai greu
de gasit asa cea intre adulti, dar copiii si adolescentii au asemenea prieteni si simt asemenea
bucurie in mod obisnuit"
Senzatia acesta de bunatate si prietenie este ceea ce se cere pentru a fi capabil sa mentii cu
usurinta un gand, timp de 1# secunde, si c$iar mentinerea gandului despre o asemenea
prietenie iti poate asigura atragerea unui asemenea grup de prieteni in iata ta, ca si
,ombustia care sa iti asigure entuziasmul necesar"
Pe masura ce putem sa facem asemenea lucru in mod deliberat, putem sa edem cum
5niersul ne raspunde si cum deenim fiinte aliniate cu 9orta ,reatoare, deci c$iar ceea ce
am enit aici sa constientizam"
9iecare si-a spus in iata cea de genul+ 3Voi intra in aceasta mare a contrastelor, si obserand
un contrast aici, un contrast acolo, oi putea cu usurinta sa a1ung la o concluzie4" ;data ce
a1ungem la o concluzie, tot ce aem de facut este sa mentinem aceasta ibratie in gand, pana
cand om obtine suficienta forta de a ne manifesta ibratia ideii noastre, pe care 5niersul a
face tot posibilul sa o manifeste de dragul nostru"
Deci in acest sens, fiecare om este un creator in aceasta lume, si dezoltarea capacitatii
noastre mentale este un lucru de dorit, aand gri1a sa folosim intotdeauna ca monitor, corpul
emotional "
/u am constatat acest lucru prin faptul ca traiesc iata ca pe un miracol" &m mare gri1a ce
gandesc, pentru ca %.-;-D/&5.& gandul meu se indeplineste, bineinteles, in iata mea"
.u sunt de acord sa iau nimanui liberul arbitru si sansa de a deeni creator, pentru ca asa cum
este un 5niers, tot la fel pot sa =co>e!iste o infinitate de 5niersuri, si fiecare om, fiecare
creator, are de fapt in stapanirea sa o lume 2 lumea sa interioara, in care tot ce este, este
efecti creat c$iar din substanta gandurilor sale"
#sther $ic%s & '"raham $ic%s (